INGRIJIRI LA DOMICILIU

• Prin îngrijire la domiciliu se întelege orice activitate de îngrijire medicala prestata de personal specializat, la domiciliul pacientului, care contribuie la îmbunatatirea starii de bine a acestuia din punct de vedere fizic si psihic.

• Pentru cine? · Orice persoana aflata sub tratament medical / recuperator ( gimnastica medicala,masaj) · Orice pacient cu probleme speciale, persoane vârstnice, imobilizate pre si postoperator sau aflate în faze terminale de boala.

• Când? · 24 de ore pe zi, 7 zile pe saptamâna.

• Cine? · Medici, asistente medicale, infirmiere · Medici coordonatori.

• Unde? · La domiciliul pacientului · În spitale · În hoteluri · În timpul transporturilor medicale.

• Cum? · Folosind Centrul de Supraveghere si Monitorizare al Pacientilor · Aplicând programe de nursing stricte si personalizate · Stabilind o conexiune permanenta între PACIENT - DISPECERATUL DE NURSING - CENTRUL MEDICAL - DISPECERATUL AMBULANTA -.

• Cu ce? · Microclimat de spital - generator de oxigen, scaune cu rotile, pulsoximetre, electrocardiograf, ecocardiografie, echipament antiescara, stativ pentru perfuzie, scaun pentru deplasare, echipament imobilizare fracturi, nebulizatoare pentru aerosoli, truse medicale, medicamente, truse pentru diferite pansamente Transport medicalizat propriu - ambulante.

• De ce? · Ameliorarea starii de sanatate, confortul pacientului si integrarea rapida în mediul familial si social.

• Îngrijirea la domiciliu se efectueaza numai la indicatia medicilor. • Beneficiarii îngrijirilor medicale la domiciliu sunt persoane cu afectiuni acute si/sau cronice, care

prezinta un anumit nivel de dependenta si o capacitate limitata de a se deplasa la o unitate sanitara în vederea asigurarii îngrijirilor ambulatorii recomandate de medici

• Pot fi furnizori de îngrijiri la domiciliu persoane juridice sau fizice autorizate de Ministerul Sanatatii si Familiei pentru a presta aceste servicii.

• “Îngrijirea la domiciliu” este o fraza simpla care cuprinde o categorie larga de servicii sociale si de sanatate efectuate la domiciliu pentru recuperarea pacientilor cu

-invaliditate, -boli cronice sau -boli terminale, care necesita tratament sau asistenta medicala pentru activitatiile esentiale ale vieti cotidiene.

• Îngijirea paleativa ofera îngrijire, asistenta la domiciliu si tratament pentru persoanele cu afectiuni terminale, la fel si pentru familiile acestora.

• În general îngrijirea la domiciliu este recomandata atunci când pacientul prefera sa ramâna la domiciliu, dar necesita îngrijire care nu poate fi asigurata usor sau în mod eficace de catre familie si prieteni

• Adultii tineri care sunt invalizi sau în convalescenta dupa afectiuni acute aleg îngrijirea la domiciliu ori de câte ori este posibil.

• Adultii si copii diagnosticati cu boli terminale, adesea sunt îngrijiti acasa, beneficiind de compasiune si mentinânduli-se demnitatea la sfârtitul vietii.

• Vârstnicii – beneficiari principali ai îngrijirilor la domiciliu în schimbul plasarii în institutii de îngrijire cronice sau pe termen lung.

• Tot mai multe persoane primesc la domiciliu diferite servicii de îngrijire care sunt furnizate în spitale

• Serviciile de ingrijiri medicale la domiciliu se acorda de catre persoane fizicesi juridice autorizate si acreditate de Ministerul Sanatatii si C.N.A.S, denumite furnizori de ingrijiri medicale la domiciliucare au incheiat contracte cu caselede asigurari de sanatate pentru servicii de ingrijiri medicale la domiciliu.

• Recomandarea pentru efectuarea serviciilor de ingrijiri medicale la domiciliu se face de catre medicii de specialitate din Ambulatoriu de Specialitate,inclusiv medicii de familie si de catre medicii de specialitate din spitale la externarea asiguratilor, medici aflati in relatii contractuale cu casele deasigurari de sanatate, in concordanta cu diagnosticul stabilit si in functie de patologia bolnavului si statusul de performanta ECOG al acestuia cu precizarea activitatilor zilnice pe care asiguratul nu le poate indeplini.

• Medicii specialist din Ambulatoriul de Specialitate, medicii de specialitate din spitale sau medicii de familie recomanda ingrijiri medicale la domiciliu pentru asiguratii care prezinta urmatorele afectiuni:

Se afle in faza terminala ca urmare a unor afectiuni oncologice, Neurologice: A.V.C., hemiplegie, scleroza multipla, paralizie cerebralainfantila

Ortopedice: fractura de sold etc.Dermatologice: ulcer varicose.Urologice ( schimbarea sondei urinare )Reumatologice Ingrijirea stomelor--alimentatie enterala

- ingrijirea canulei traheale Tratament parenteral • Politica de dezvoltare a serviciilor de îngrijiri la domiciliu• • Stabilirea principiilor şi obiectivelor îngrijirilor• • Dezvoltarea sistemelor de îngrijire la domiciliu• • Dezvoltarea şi implementarea cadrului instituţional• • Sprijinirea reţelei informale existente• • Formarea personalului calificat, în sistem EMC• • Creşterea calităţii şi profesionalizarea serviciilor• • Măsuri pentru prevenirea situaţiilor de dependenţă• • Continuitate in finanţare a sistemului de îngrijiri • Avantajele îngrijirilor la domiciliu sunt de necontestat şi au efecte pozitive atât asupra stării de

sănătate a persoanelor care beneficiază de aceste îngrijiri cât şi asupra furnizorilor şi instituţiilor implicate şi anume:

- Asigură împlinirea dorinţei persoanelor vârstnice de a fi îngrijit într-un mediu care-I este familiar.- Consolidează relaţiile familiale şi solidaritatea cu vârstnicul.- Optimizează funcţionalitatea asistenţei din instituţiile geriatrice prin degajarea paturilor şi a fondurilor.

- Îngrijirile la domiciliu au un preţ de cost de 20 de ori mai mic decât cele din instituţiile cu paturi. Prin transferul îngrijirilor spre comunitate: § scade numărul zilelor de spitalizare, § creşte numărul spitalizărilor alternative, § asistenţa medicală devine asistenţă medico-socială şi îngrijiri de sănătate care sunt mai adaptate nevoilor pacienţilor vârstnici.- Oferă locuri de muncă.- Determină apariţia şi dezvoltarea unor metode noi de a îmbunătăţi viaţa vârstnicilor şi de a realiza dezideratul de “îmbătrânire calitativă”. Norme de etica si deontologie in ingrijirea la domiciliuPracticarea profesiunii in sistem privat.Ingrijirile la domiciliu

• Art. 47. - Asistentii medicali generalisti, moasele si asistentii medicali exercita profesia in regim salarial si/sau independent.

• Art. 48. - Asistentul medical generalist, moasa si asistentul medical care isi desfasoara activitatea in calitate de titular sau asociat al unui cabinet de practica medicala pot furniza ingrijiri medicale la domiciliu, daca sunt autorizati in acest sens, in conformitate cuprevederile legale privind organizarea si functionarea ingrijirilor la domiciliu.

• Art. 49. - Asistentul medical generalist, moasa si asistentul medical sunt obligati sa comunice medicului care a recomandat aceste servicii situatia evolutiei starii de sanatate a pacientului ingrijit.

• Art. 50. - Asistentul medical generalist, moasa si asistentul medical chemati intr-o familie ori colectivitate trebuie sa respecte regulile de igiena si de profilaxie, in exercitarea profesiei

• Scopul ingrijilor la domiciliu este îmbunătăţirea condiţiei de viaţă a persoanelor dependente, imobilizate la pat şi/sau domiciliu, care nu îşi pot satisface nevoile de bază, şi necesită îngrijire.

• Îngrijirea medicală și asistența socială la domiciliu reprezintă un complex de activităţi ce se acordă în cadrul unui sistem social şi medical integrat şi au drept scop principal menţinerea autonomiei persoanei, precum şi asigurarea accesului membrilor de familie al asistaţilor la informaţii şi suport în participarea activă la procesul de asistenţă.

• Programul are un rol important în antrenarea responsabilităţii şi al participării familiilor, al comunităţilor locale și al factorilor de decizie în procesul de asistenţă..

• OBIECTIVELE INGRIJILOR MEDICALE LA DOMICILIU • Sa creasca gradul de independenta al pacientului in mediul familial prin furnizarea de servicii

calificate de ingrijire medicala si prin educatia pacientului si a apartinatorilor. • Sa asigure legatura dintre pacient si medic pe perioada tranzitiei pacientului din spital in

mediul familial.• Sa reduca anxietatea si frustrarile pacientului si familiei generate de boala.

TIPUL SERVICIILOR DE INGRIJIRE MEDICALA LA DOMICILIU SERVICII MEDICALE:

• -evaluarea starii de sanatate a pacientului.• -monitorizarea parametrilor fiziologici – temperatura, tensiune arteriala, puls, respiratie, diureza

, scaun.• -toaleta pacientului cu probleme medicale.• -administrarea medicametelor pe cale orala, injectii intramusculare si intravenoase, perfuzii.• -masurarea glicemiei cu glucometrul.• -recoltarea probelor pentru laborator.• -alimentatia artificiala.• -ingrijirea plagilor, escarelor, stomelor, fistulelor, drenajelor.

• -sondaj vezical cu sonda permanenta sau cu scop evacuator.• -terapia durerii.• -educatia pacientilor si a familiei.

GIMNASTICA MEDICALA: • -kinetoterapie

TERAPIA VORBIRII:• -logoterapie.

EVALUARE SI INTERVENTIE SOCIALA:• -anchete sociale

INGRIJIRI DE TIP INFIRMIER:• -asigurarea igienei corporale.• -ajutor la mobilizare, hranire.• -preparare de mancare. • Medicii de specialitate din ambulatoriul de specialitate recomanda ingrijiri medicale la domiciliu

pentru asiguratii aflati in faza terminala ca urmare a unor afectiuni oncologice sau AVC. In functie de gradul de dependenta, bolnavul poate fi:

• a) total dependent - pacientul care nu poate indeplini trei sau mai multe activitati zilnice de baza fara ajutorul altei persoane si are nevoie de ingrijire medicala;

• b) partial dependent - pacientul care nu poate indeplini cel putin doua activitati zilnice de baza fara ajutorul altei persoane si din cauza starii de sanatate are nevoie de ingrijire medicala;

• c) independent - pacientul care indeplineste activitatile zilnice de baza fara ajutorul altei persoane dar care, datorita afectiunii cronice acute, necesita urmatoarele servicii de ingrijire medicala la domiciliu, ca de exemplu: ingrijirea stomelor, ingrijirea canulei traheale, ingrijirea plagii postoperatorii si tratament parenteral.

•• Monitorizarea functiiloe vitale• Toaleta pacientului cu probleme medicale si/sau imobilizat:

- toaleta partiala;- toaleta totala, la pat;- toaleta totala, la baie, cu ajutorul dispozitivelor de sustinere

• Toaleta pacientului face parte din îngrijirile de bază, adică din îngrijirile acordate de asistenta medicală cu scopul de a asigura confortul şi igiena bolnavului. Constă în menţinerea pielii în stare de curăţenie perfectă şi în

prevenirea apariţiei leziunilor cutanate, fiind o condiţie esenţială a vindecării. Toaleta pacientului poate fi:- zilnică - pe regiuni- săptămânală sau baia generalăÎn funcţie de tipul pacientului, acesta:- n-are nevoie de ajutor- are nevoie de sprijin fizic şi psihic- are nevoie de ajutor parţial- necesită ajutor complet

Obiective: - îndepărtarea de pe suprafaţa pielii a stratului cornos descuamat şi impregnate cu secreţiile glandelor sebacee şi sudoripare, amestecate cu praf, alimente, resturi de dejecţii şi alte substanţe străine, care aderă la piele- deschiderea orificiilor de excreţie ale glandelor pielii

- înviorarea circulaţiei cutanate şi a întregului organism- producerea unei hiperemii active a pielii, care favorizează mobilizarea anticorpilor- liniştirea bolnavului, crearea unei stări plăcute de confort

•• Etapele toaletei

Se va respecta următoarea succesiune:-se începe cu faţa, gâtul şi urechile,-apoi braţele şi mâinile,-partea anterioară a toracelui, abdomen, faţa anterioară a coapselor;-se întoarce bolnavul în decubit lateral şi se spală spatele, fesele şi faţa posterioară a coapselor,-din nou în decubit dorsal, se spală gambele şi picioarele, organele genitale externe

• înainte de a începe baia pe regiuni, asistenta va colecta date cu privire la starea pacientului • - puls, tensiune, respiraţie • - ce mobilizare i se permite în ziua respectivă,

dacă se poate spăla singur, pe care parte a corpului;toaleta pe regiuni a pacientului imobilizat la pat permite examinarea tegumentelor şi observarea unor modificări - de exemplu, roşeaţă, iritaţie – luarea unor măsuri terapeutice;

• pentru activarea circulaţiei sanguine, după spălarea întregului corp, se fricţionează cu alcool mentolat îndeosebi regiunile predispuse la escare;

• pacienţii care se pot deplasa vor face baie la duş sau la cadă, sub supravegherea personalului de îngrijire.

• de evitat în timpul băii pe regiuni a pacientului imobilizat la pat, udarea aparatului gipsat, a pansamentului

ÎNGRIJIREA OCHILOR

Pregatirea pacientului - se informează (îngrijirea se face în cadrul toaletei zilnice) Tehnica

• - se îndepărtează secreţiile oculare de la comisura externă spre cea internă, cu ajutorul unui tampon steril- se spală ochii cu mâna acoperită cu mănuşi, se limpezesc şi se şterg cu prosopul curat- la pacientul inconştient, prin lipsa reflexului palpebral, pentru a menţine supleţea corneei, se picură „lacrimi artificiale" în fiecare ochi; iar dacă ochiul rămâne deschis (corneea se usucă), se aplică comprese îmbibate în ser fiziologic şi se îndepărtează în mod regulat secreţiile oculare.

INGRIJIREA MUCOASEI NAZAL• Scop- menţinerea permeabilităţii căilor respiratorii superioare

- prevenirea infecţiilor nazale, în cazul în care pacientul prezintă sonde introduse pe această cale (pentru oxigenoterapie, pentru evacuarea conţinutului gastric).

• Pregătire materiale tampoane sterile, montate pe bastonaşe, ser fiziologic, H2O2diluată, tăviţă renală, mănuşi de cauciuc

Pregatire pacient- se informează, i se explică necesitatea tehnicii, i se întoarce capul uşor într-o parte- se curăţă fosele nazale, fiecare cu câte un tampon umezit în ser fiziologic- dacă pacientul prezintă o sondă:.se dezlipeşte romplastul cu care este fixată.se retrage sonda 5-6 cm.se curăţă tubul cu un tampon de urmele de romplast.se îndepărtează crustele de pe mucoasa nazală cu tamponul umezit în apă oxigenată diluată.se reintroduce sonda gastrică, iar sonda pentru oxigenoterapie se poate reintroduce în cealaltă fosă nazală.se fixează sondaIngrijiri ulterioare - se controlează funcţionalitatea sondelor după curăţarea mucoasei nazale- se supraveghează respiraţia pacientulu iDe evitat- contactul mâinilor cu secreţiile nazale INGRIJIREA URECHILOR

Scop - menţinerea stării de curăţenie a pavilionului urechii si a conductului auditiv extern- îndepărtarea depozitelor naturale (cerumen) sau a celor patologice

• Pregatire materiale - tampoane sterile, montate pe beţişoare, tăviţă renală, apă,săpun, manuşă de baie, prosop

• Pregatire pacient • pacientul se informează

- se întoarce cu capul pe partea opusa • Tehnica

- se curăţă conductul auditiv extern cu tamponul uscat- se spală pavilionul urechii cu mâna acoperită cu mănuşa de bumbac cu săpun, curăţind cu atenţie şanţurile pavilionului şi regiunea retroauriculară- se limpezeşte, se usucă cu prosopul pavilionul urechii şi conductul auditiv extern-fiecare ureche se curăţă cu un tampon separat

• dacă prin conductul auditiv extern se scurge LCR sau sânge va fi informat medicul• Ingrijiri ulterioare - se introduce în conductul auditiv extern un tampon de vată absorban • tde evitat introducerea tamponului peste limita vizibilităţii (pericol de lezare a timpanului)

• ÎNGRIJIREA CAVITĂŢII BUCALE

Scop - obţinerea unei stări de bine a pacientului- profilaxia cariilor dentare- profilaxia infecţiilor cavităţii bucale

• Pregatire materiale - pentru pacientul conştient: periuţă, pastă de dinţi, prosop, tăviţă renală, pahar cu apă - pentru pacientul inconştient: comprese, tampoane sterile din tifon, instrumentar steril

(deschizător de gură, spatulă linguală, pensă porttampon), glicerină boraxată 20%, tăviţă renală, mănuşi Pregatire pacient

- conştient : este aşezat în poziţie şezând sau în decubit lateral stâng, cu prosopul în jurul gâtului- inconştient : în poziţie decubit dorsal, capul într-o parte, cu prosopul sub bărbie

Tehnica - pacientul conştient este servit, pe rând, cu materialele şi ajutat să-şi facă toaleta cavităţii bucale- pacientul inconştient- se introduce deschizătorul de gură între arcadele dentare- se şterg limba, bolta palatină, suprafaţa internă şi externă a arcadelor dentare cu tampoane îmbibate în glicerină boraxată, cu mişcări dinăuntru în afară- se şterg dinţii cu un alt tampon- la sfârşit se ung buzele

• toaleta cavităţii bucale la pacientul inconştient se poate face şi cu indexul acoperit cu un tampon de tifon, mâna fiind îmbrăcată în mănuşă

Ingrijiri ulterioare • se strâng materialele

- se aşează pacientul în poziţie confortabilă • de evitat- contactul mâinilor cu secreţia salivară a pacientului sau cu materialul folosit • ÎNGRIJIREA UNGHIILOR

Scop - obţinerea unei aparenţe îngrijite a pacientului- îndepărtarea depozitului subunghial, care conţine germeni patogeni- evitarea leziunilor cutanate prin grataj la pacienţii cu prurit şi de asemenea la pacienţii agitaţi

• Pregatire materiale - apă, săpun, periuţă, forfecuţă de unghii, pilă, prosop • Pregatire pacient

- se informează, se aşează comod, relaxat • Tehnica -zilnic: unghiile se spală cu apă şi săpun şi cu periuţa de unghii.

-pentru spălarea piciorului, acesta va fi introdus într-un lighean cu apă, după care se va face tăierea unghiilor.-se taie unghiile cu atenţie, la nivelul degetului, pentru a degaja părţile laterale spre a nu se

aduna murdăria, apoi, se pilesc;-mâna sau piciorul se aşează pe un prosop pe care se adună fragmentele tăiate- instrumentele după utilizare se dezinfectează

• de evitat - lezarea ţesuturilor adiacente (risc de hemoragie la hemofilici, risc de infecţii- panariţii - la diabetici)

ÎNGRIJIREA PĂRULUI

Scop - pentru starea de bine a pacientului

- spălare la una-două săptămâni, la pacientul cuspitalizare îndelungată-- pregătirea pentru examen E.E.G.

Zilnic: se face perierea, pieptănarea şi, eventual, împletirea părului • Pregatire materiale - pieptene, şampon, săpun, uscător, lighean, apă caldă, muşama, aleză,

prosoape • Pregatire pacient

-se informează-poziţia se alege în funcţie de starea sa :- şezând pe un scaun- şezând în pat- decubit dorsal în pat, cu salteaua îndoită sub torace- decubit dorsal, oblic în patTehnica -temperature 22-24ºC-închiderea ferestrelor , evitarea curenţilor de aer-se pregăteşte patul şi se protejează cu muşama şi aleză-se umezeşte părul, se şamponează-se masează uşor pielea capului cu pulpa degetului, se spală de două-trei ori-se limpezeşte părul din abundenţă, se acoperă cu prosopul uscat-se usucă părul, se piaptănă cu blândeţe Ingrijiri ulterioare-se acoperă capul pacientului cu o băsmăluţă - se reinstalează pacientul în poziţie confortabilă - obiectele folosite se dezinfectează PARTEA ANTERIOARA A TORACELUI

• -Pregatirea materialelor • -Pregatirea pacientului • - Spălaţi cu mişcări ferme, evitand gadilarea pacientului; insistaţi la axile• - Limpeziţi şi uscaţi foarte bine: folosiţi deodorant, dacă pacientul doreşte • - Insistaţi la femei, la pliurile submamare • - Observaţi respiraţia pacientului şi eventuale iritaţii ale pielii sau alte • modificări • - Acoperiţi toracele şi membrele superioare

MEMBRELE SUPERIOARE• Mutaţi muşamaua şi aleza şi intindeţi-le sub intreg membrul superior, desupra invelitorii • - Spălaţi prin mişcări lungi şi blande; incepeţi de la articulaţia pumnului spre

• umăr, stimuland astfel circulaţia venoasă • - Limpeziţi cu apă şi ştergeţi imediat cu al doilea prosop • - Daca este posibil aşezaţi mana pacientului in bazinul cu apă caldă, pentru a tăia mai uşor

unghiile sau pentru a le curaţa: spălaţi mana pacientului cu săpun insistand in spaţiile interdigitale: limpeziţi cu apă şi uscaţi foarte bine.

• - Spălaţi celalat membru superior după acelaşi principiu ABDOMENUL

• Dezveliţi abdomenul pacientului • - Insistaţi la nivelul pliurilor inghinale, unde datorită transpiraţiei şi lipsei de igiena a unor

persoane pot apărea foarte uşor iritaţii ale pielii.• - Insistaţi la nivelul ombilicului care la unii pacienţi poate fi foarte murdar;• procedaţi astfel:• a) indepărtaţi depozitul de murdărie cu ajutorul unui tampon de vată montat pe un porttampon • b) spălaţi ombilicul cu apă şi săpun • c) uscaţi foarte bine şi ungeţi regiunea cu vaselină

PARTEA POSTERIOARĂ A TORACELUI ŞI REGIUNEA SACRATĂ• - Aşezaţi pacientul in poziţie de decubit lateral, fiind susţinut de o altă nursă • - Mutaţi muşamaua şi aleza şi intindeti-le sub trunchiul pacientului • - Spalati, limpeziţi şi uscaţi regiunea • - Masaţi spatele pacientului cu alcool mentolat; observaţi proeminenţele osoase şi verificaţi

starea pielii in punctele de sprijin • - Aplicaţi pudra de talc intr-un strat foarte subţire • - Acoperiţi spatele pacientului • - Spălaţi regiunea anală dinspre faţă spre spate, astfel incat să evitaţi contaminarea regiunii

perineale; limpeziţi şi uscaţi foarte bine regiunea • - Observaţi atent starea pielii in zonele predispuse apariţiei escarelor

MEMBRELE INFERIOARE• - Inlocuiţi apa, mănuşa de baie şi prosopul cu altele curate • - Intindeţi muşamaua şi aleza sub jumătatea inferioară a pacientului • - Readuceţi pacientul in decubit dorsal,• - Insistaţi la nivelul genunchiului, plicii poplitee, in regiunea tendonului lui Ahile şi a calcaneului • - Spălaţi cu apă şi supun prin mişcări blande dinspre gleznă spre şold pentru a stimula circulaţia

venoasă;ORGANELE GENITALE ŞI REGIUNEA PERIANALĂ

• Incheie toaleta la pat a pacientului; dacă starea generala a pacientului ii permite, acesta se poate spăla singur, in timp ce asistenta va controla dacă s-a efectuat corect

• - Inlocuiţi apa, mănuşa de baia şi prosopul cu altele curate • - Imbrăcaţi mănuşa de unică folosinţă • - Aşezaţi bolnavul in poziţie ginecologică • - Izolaţi patul cu muşama şi aleza pe care le introduceţi sub regiunea sacrată • - Introduceţi plosca sub pacient • - Imbrăcaţi mănuşa de baie peste mănuşa de cauciuc • - Spălaţi regiunea genitală dinspre anterior spre posterior, evitand regiunea anală; folosiţi săpun

neutru (neiritant pentru piele şi mucoase)• - Limpeziţi cu apă curată foarte atent pentru indepărtarea săpunului; se poate face cu ajutorul

unui jet de apă turnat dintr-o cană

• - Puteţi folosi tampoane şi o pensă porttampon, avand grijă să curăţaţi toate pliurile şi să schimbaţi des tampoanele pentru a nu transporta germeni dinspre regiunea anală spre cea genitală

• - Indepărtaţi bazinetul de sub pacient şi ştergeţi foarte bine organele genitaleşi regiunea din jur folosind al treilea prosop

IN TIMPUL PROCEDURII EXAMINAŢI TEGUMENTELE ŞI OBSERVAŢI EVENTUALE MODIFICĂRI(ROŞEAŢĂ/ IRITAŢIE)INGRIJIREA PACIENTULUI

• - Fricţionaţi cu alcool mentolat, in special regiunile predispuse la escare,pentru activarea circulaţiei sanguine

• - Schimbaţi lenjeria de corp şi pat şi intindeţi bine pătura pentru a nu jena pacientul • - Acoperiţi pacientul şi asiguraţi-vă că este intr-o poziţie de confort fizic şi psihc • - Supravegheaţi funcţiile vitale• - Dacă pacientul este purtător de sonde asiguraţi-vă că sunt permeabile şi bine poziţionate

REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCĂ• - Strange i materialele folosite şi lenjeria murdara in ţrecipiente speciale • - Curăţaţi materialele in vederea dezinfecţiei şi depozitării • - Indepărtaţi mănuşile şi spălaţi-vă mainile

NOTAREA PROCEDURII• Notaţi • - Data şi ora efectuării, numele persoanei care acorda ingrijirea • - Orice fel de modificări ale aspectului pielii şi informaţi medicul • - Măsurile de prevenire ale escarelor • - Nivelul de participare al pacientului la efectuarea toaletei • - Eventualele modificări ale funcţiilor vitale

EVALUAREA EFICACITĂŢII PROCEDURIIRezultate dorite

• - Observaţi reacţia pacientului la efectuarea toaletei • - Starea de mulţumire şi de confort a pacientului răsplăteşte pe deplin munca dumneavoastră • - Pacientul nu prezintă modificări ale tegumentelor

Rezultate nedorite / ce faceţi?• - Pacientul acuză dureri in timpul manevrelor

- Lucraţi bland, cu mişcări lente şi comunicaţi permanent cu pacientul - Rezervaţi-vă suficient timp pentru a nu apela la manevre grăbite/brutale- Consultaţi medicul dacă poate fi administrat un calmant

• - Pacientul prezintă eritem la nivelul punctelor de sprijin fiind predispus la escare - Stabiliţi măsuri concrete de prevenire şi combatere; a escarelor (masaj,schimbarea poziţiei, pudrarea cu talc, etc.)

• - Comunicaţi informaţiile semnificative colegelor care asigură continuitatea ingrijirilor • - Pacientul prezintă iritare la nivelul plicilor

- Evitaţi transpiraţia şi umezeala - Aplicaţi unguente recomandate de medic Alimentarea artificiala

• Definitie: introducerea alimentelor in organismul pacientului prin mijloace artificiale.• Procedee: - sonda gastrica sau intestinala

- gastrostoma - pe cale parenterala - clisma

Alimentarea prin sonda gastrica a) Pregatire: - materiale: - de protectie: - aleza, prosoape - sterile: - sonda Einhorn sau Faucher - seringi de 5 - 10 cm - pensa hemostatic - nesterile: - palnie, tavita renala - bulion alimentar (sa nu aiba grunji, sa fie la temperatura corpului, sa aiba valoare calorica - pacient:

• psihic- se informeaza pacientul si i se explica necesitatea tehnicii; - este rugat sa respecte indicatiile din timpul sondajului

• fizic-se aseaza pacientul pe un scaun cu speteaza, cu spatele cat mai drept -se protejeaza cu sortul de caiciuc sau material plastic -se indeparteaza proteza dentara (la nevoie); - se aseaza tavita renala sub barbie pentru a capta saliva b) Introducerea sondei:

• asistenta se spala pe maini cu apa si sapun• imbraca sortul de cauciuc• isi pune manusile sterile• umezeste sonda pentru a favoriza alunecarea in faringe si esofag• se aseaza in dreapta bolanvului si ii fixeaza capul cu mana stanga, tinandu-l intre mana si torace• prinde cu mana dreapta extremitatea rotujita a sondei ca pe un creion• cere pacientului sa deschida larg gura, sa respire adanc si introduce capatul sondei pana la

peretele posterior al faringelui, cat mai aproape de radacina limbii, invitand bolnavul sa inghita; - prin deglutitie sonda patrunde in esofag si este impinsa foarte atent spre stomac (la marcajul 40 - 50 cm citit la arcada dentara)

• verifica prezenta sondei in stomac prin aspirarea continutului cu seringa; • se fixeaza sonda

Alimentarea propriu-zisa • in caz de staza gastrica, se aspira continutul si se face spalatura gastrica• se aseaza palnia la capatul sondei si se toarna lichidul alimentar 200 - 400 ml pana la 500 ml,

incalzit la temperatura corpului; • se introduc apoi 200 - 300ml apa si o cantitatea mica de aer pentru a goli sonda• se inchide sonda prin pensare pentru a evita scurgerea alimentelor in faringe de unde ar putea

fi aspirate, determinand o complicatie grava = pneumonia de aspiratie• se extrage atent sonda • DE STIUT: • la pacientii inconstienti, cu tulburari de deglutitie sau care trebuie alimentati mai mult timp pe

aceasta cale, sonda se introduce endonazal• sondele de polietilen se mentin mai mult de 4 - 6 zile, cele de cauciuc maxim 2- 3 zile fiind

traumatizante (produc escare ale mucoaselor)• ratia zilnica se administreaza in 4 - 6 doze foarte incet, de preferinta cu aparatul de perfuzat

utilizand vase izoterme Alimentarea prin gastrostoma

• Gastrostoma = deschiderea si fixarea operatorie a stomacului la piele in scopul alimentarii printr-o sonda in cazul in care calea esofagiana este intrerupta.

• In cazul stricturilor esofagiene, dupa arsuri sau intoxicatii cu substante caustice, cand alimentatia artificiala ia un caracter de durata si nu se poate utiliza sonda gastrica, alimentele vor fi introduse in organism prin gastrostoma.

• In stoma este fixata o sonda de cauciuc prin intermediul careia alimentele sunt introduse cu o seringa sau palnie, iar alimetarea se face la fel ca prin sonda gastrica. Alimentele se introduc in doze fractionate, la intervale obisnuite, incalzite la temperatura corpului. Cantitatea introdusa o data nu va depasi 500 ml.

• Dupa introducerea alimntelor sonda se inchide, pentru a impiedica refularea lor.• Tegumentele din jurul stomei se pot irita sub actiunea sucului gastric ce se prelinge

adesea pe langa sonda; - regiunea din jurul fistulei se va pastra uscata, acoperita cu un unguent protector si antimicrobian, pansata steril cu un pansament absorbant.

• INGRIJIREA PLAGILOR SI PREVENIREA ESCARELOR • Conditiile unui bun pansament:

· sa fie facut în Conditii Aseptice; · sa fie Absorbant; · sa fie Protector; · sa nu fie Dureros; · sa fie Schimbat la timp. Pansamentele sunt: · PANSAMENT PROTECTOR: pe plagi care nu secreta si nu sunt drenate · PANSAMENT ABSORBANT: pe plagi drenate sau secretante · PANSAMENT COMPRESIV:

– pe plagi sângerânde (scop hemostatic), – pentru imobilizarea unei regiuni, – pentru reducerea unei cavitati superficiale dupa punctionare; – se realizeaza fixare cu fesi în cadrul unui bandaj;

· PANSAMENT OCLUZIV: pentru plagi însotite de leziuni osoase (acoperire a plagii cu comprese si vata, peste care se aplica un aparat gipsat). · PANSAMENT UMED (priessnitz alcoolizat, cloraminat). MASURI DE CONTROL AL INFECTIEI LA DOMICILIU

• In cursul ingrijirilor la domiciliu, atat pacientii cat si apartinatorii trebuie sa se apere de infectii.• Pasii de mai jos ajuta pacientii sa se vindece si evita complicatiile: • Apartinatorii implicati in ingrijirea unui pacient trebuie sa se spele pe maini cu apa calda si sapun

inainte si dupa acordarea ingrijirilor. • Persoana care, in timpul ingrijirii, intra in contact cu fluidele eliminate de pacient (de exemplu in

cursul golirii unei pungi colectoare de urina, schimbarii lenjeriei murdare) trebuie sa poarte manusi, eventual imbracaminte de protectie, pentru a preveni contaminarea.

• Rufele murdarite cu secretii, urina, fecale, trebuie schimbate cat mai repede posibil. • Rufele murdarite se colecteaza in saci de plastic si se spala separat de alte haine. • Apa de spalat trebuie sa aiba o temperatura de cel putin 50-60 grade C si in ea trebuie adaugat

un pahar de inalbitor. • Dupa folosire, punga de plastic in care s-au colectat rufele trebuie stropita cu solutie de

cloramina 3-5% si aruncata in vasul de gunoi sau, daca este posibil, trebuie arsa. Oala de pat si plosca pentru urina trebuie golite imediat dupa utilizare, spalate si pastrate curate.

• Ingrijitorul care are o raceala nu ar trebui sa ingrijeasca pacientul. Daca acest lucru nu este posibil, ingrijitorul va purta o masca de protectie.

• Pansamentele folosite in ingrijire se colecteaza intr-o punga de plastic si se stropesc cu solutie de cloramina 3-5%. Punga se leaga, se pune intr-o a doua punga de plastic si se arunca in vasul de gunoi sau, daca este posibil, se ard.

Prevenirea escarelor si a efectelor acestora• Cauza directa a escarelor este presiunea. Escarele apar la mentinerea prelungita a pacientului in

pat sau in scaunul cu rotile, datorita impiedicarii circulatiei normale in zonele supuse unei presi uni.

• FACTORII IMPLICATI IN APARITIA ESCARELOR LA PACIENTII IMOBILIZATI• Pierderea sensibilitatii si a miscarilor voluntare• Pierderea sensibilitatii impiedica pacientul sa primeasca avertismente in legatura cu expunerea

la presiune prelungita. Pacientul nu este numai incapabil sa simta disconfortul, ci din cauza imobilitatii este incapabil sa -si schimbe pozitia.

• Tulburarile circulatorii produc o scadere a rezistentei tisulare la presiune. Presiunea implica ischemie, de aceea escarele apar cu usurinta..

• Escarele apar in special la nivelul proeminentelor osoase care sunt supuse la presiune, in pozitie de d.d. sau sezand. Cele mai vulnerabile zone sunt: sacrul, trohanterele, tuberozitatile ischiatice, genunchii, fibulele,maleolele, calcaiele, si metatarsienele , occiputul si coatele

• PATOLOGIEPrimul stadiu

• Se caracterizeaza prin tulburari tranzitorii ale circulatiei evidentiate prin eritem si edem. Daca presiunea este indepartata, inflamatia dispare in 48 h.

Al doilea stadiu• Se caracterizeaza prin aparitia leziunilor la nivelul straturilor superficiale ale tesutului cutanat.

Apare staza vasculara si eritemul si congestia nu dispar la exercitarea presiunii digitale. Leziunile pielii sau dezvoltarea unor flictene sunt urmate de necroza superficiala si ulceratii.

Al treilea stadiu• Se caracterizeazsa prin necroza profunda si adeseori intinsa cu distrugerea tesutului subcutanat,

a fasciilor, muschilor si oaselor. Daca infectia se extinde la nivelul osului, va aparea periostita si osteomielita, avand ca

urmare distructia articulara si formarea de osificari ectopice. Netratate, aceste leziuni majore duc in general la septicemie si deces.PREVENIREA ESCARELOR

• “Unde nu exista presiune, acolo nu vor aparea escare”• Prevenirea escarelor consta prin urmare in eliberarea de sub presiune a proeminentelor osoase

in asociere cu corecta pozitionare a pacientului.• INTOARCEREA PACIENTULUI

-Pacientul este intors la fiecare 3 ore, atat in timpul zilei cat si noaptea, folosind pozitiile de d.d. si d.l. • De asemenea alaturi de prevenirea efectelor presiunii prelungite• Cele mai susceptibile arii, acolo unde proeminentele osoase sunt superficiale, trebuie sa fie

eliberate de sub presiune prin aranjarea pernelor. La fiecare intoarcere zonele de electie sunt inspectate, pielea este verificata si toate cutele cearsafurilor sunt indreptate.

• Orice semn de presiune locala, chiar minor, este un avertisment important. • Roseata care nu diminua la presiune, punctele septice, contuziile, tumefactiile, indurarile,

exprimapericolul aparitiei unor escare.

• NGRIJIREA PACIENTULUI CU SONDA VEZICALAPERMANENTA• DEFINITIE:prin sondaj vezical se intelege introducerea unui instrument tubular prin uretra in

vezica urinara.

• INDICATII:-dupa interventii chirurgicale asupra perineului, in histerectomie pe cale vaginala, pt preintimpinarea unei obstructii sau pt a asigura un drenaj in urma unei interventii la vezica urinara, interventiichirurgicale la prostate, retentie acuta sau cronica de urina, stricturi ale uretrei, come, la arsi pt.masurarea diurezei.

• DE STIUT-sunt cazuri cand cateterismul vezical poate salva viata pacientului, cand acesta nu poate urina

• -este recomandat numai in cazuri absolute necesare• - risc de infectie urinara• -agenti patogeni cel mai des intalniti: ESCHERICHIA COLI, PROTEUS• NGRIJIREA PACIENTULUI CU SONDA VEZICALAPERMANENTA• MATERIALE NECESARE:

-sterile: sonde, tampoane si comprese sterile, pense, manusi, solutii dezinfectante-nesterile:tavita renala, aleza, musama, material pt toaleta externa a organelor genital, bazinet,leucoplast, ulei pt lubrifiere, ser fiziologic 20-30 mlOBIECTVE:sondele permanente sunt autostatice de tip foley,nelaton-se vor respecta reguli riguroase de asepsie-mare atentie la grosimea cateterului, trebuie sa fie mai mica decit meatul urinar pt a nu produce-se va menaja psihicul pacientului-pacientul va fi invatat sa se adapteze cu sonda-sonda va fi supravegheata in permanenta pt o buna functionarePROBLEMELE PACIENTULUI:-senzatia de jena datorita expunerii organelor genital-frica de durere-frica de neadaptare la cateter permanent-frica de infectie urinara-iritarea sau lezarea uretrei sau a vezicii urinareINTERVENTIILE ASISTENTEI:Asistenta va manifesta multa intelegere si rabdare cu acesti pacienti -va informa pacientul asupra tehnicii si asupra scopului acesteia -va asigura pacientul ca tehnica nu este dureroasa daca va sta relaxat -pacientul va fi acoperit, lasand descoperita numai zona perineala -va supraveghea sacul collector, sa fie tot timpul sub nivelul vezicii urinare pt a evita refluxul urinei -va supraveghea permeabilitatea tubului, sa fie fara indoituri, care sa impiedice scurgerea urinii -va aseza si invata pacientul sa stea intr o pozitie cit mai corecta -va goli sacul collector la 6-8 ore -va fixa sonda de coapsa pacientului cu leucoplast-va verifica ca tubul sa nu fie comprimat de membrele inferioare ale -va nota ingestia si excretia de lichide pt a vedea daca eliminarea este normala