AS. PRINC. TAMAS SIMONA BOGDANAScurta descriereNursingul la domiciliueste un tip de asistenta medicala relativ nou n Romnia. Sistemul de ngrijire la domiciliu ofera:

Dispune de un centru de supraveghere si monitorizare.Are suportul unui serviciu propriu de transport medicalizat.Foloseste cea mai buna echipa medicala. Asigura vizite medicale la domiciliu ale celor mai reputati medici specialisti. Pacientii pot fi transportati la diferite Centre Medicale pentru investigatii speciale, internare Logistic dispune de echipamente avansate ce sunt utilizate n cadrul programelor de nursing. Managementul este asigurat de medici

Pentru cine? Orice persoana aflata sub tratament medical / recuperator ( gimnastica medicala,masaj) Orice pacient cu probleme speciale, persoane vrstnice, imobilizate pre si postoperator sau aflate n faze terminale de boala.

Cnd? 24 de ore pe zi, 7 zile pe saptamna.

Cine? Medici, asistente medicale, infirmiere Medici coordonatori.

Unde? La domiciliul pacientului n spitale n hoteluri n timpul transporturilor medicale.

Cum? Folosind Centrul de Supraveghere si Monitorizare al Pacientilor Aplicnd programe de nursing stricte si personalizate Stabilind o conexiune permanenta ntre PACIENT - DISPECERATUL DE NURSING - CENTRUL MEDICAL - DISPECERATUL AMBULANTA -.

Cu ce? Microclimat de spital - generator de oxigen, scaune cu rotile, pulsoximetre, electrocardiograf, ecocardiografie, echipament antiescara, stativ pentru perfuzie, scaun pentru deplasare, echipament imobilizare fracturi, nebulizatoare pentru aerosoli, truse medicale, medicamente, truse pentru diferite pansamente Transport medicalizat propriu - ambulante.

De ce? Ameliorarea starii de sanatate, confortul pacientului si integrarea rapida n mediul familial si social.

Ce este ingrijirea la domiciliu ?

Norma din 07/04/2003 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 255 din 12/04/2003Art. 1. - Prin ngrijire la domiciliu se ntelege orice activitate de ngrijire medicala prestata de personal specializat, la domiciliul pacientului, care contribuie la mbunatatirea starii de bine a acestuia din punct de vedere fizic si psihic.Art. 2. - ngrijirea la domiciliu se efectueaza numai la indicatia medicilor.Art. 4. - Beneficiarii ngrijirilor medicale la domiciliu sunt persoane cu afectiuni acute si/sau cronice, care prezinta un anumit nivel de dependenta si o capacitate limitata de a se deplasa la o unitate sanitara n vederea asigurarii ngrijirilor ambulatorii recomandate de medici.Art. 5. - Pot fi furnizori de ngrijiri la domiciliu persoane juridice sau fizice autorizate de Ministerul Sanatatii si Familiei pentru a presta aceste servicii.Art. 6. - (1) Asigurarea asistentei medicale si a ngrijirii la domiciliul bolnavului este efectuata n conformitate cu nivelul de pregatire profesionala a furnizorilor acestor servicii. ngrijirea la domiciliu este o fraza simpla care cuprinde o categorie larga de servicii sociale si de sanatate. Aceste servicii sunt efectuate la domiciliu pentru recuperarea pacientilor cu invaliditate, boli cronice sau terminale, care necesita tratament sau asistenta medicala pentru activitatiile esentiale ale vieti cotidiene. ngijirea paleativa ofera ngrijire, asistenta la domiciliu si tratament pentru persoanele cu afectiuni terminale, la fel si pentru familiile acestora. n general ngrijirea la domiciliu este recomandata atunci cnd pacientul prefera sa ramna la domiciliu, dar necesita ngrijire care nu poate fi asigurata usor sau n mod eficace de catre familie si prieteni. Din ce n ce mai multe persoane vrstnice, prefernd sa traiasca independent vieti neinstitutionalizate, primesc servicii de ngrijire la domiciliu, atunci cnd capacitatiile lor fizice diminua. Adultii tineri care sunt invalizi sau n convalescenta dupa afectiuni acute aleg ngrijirea la domiciliu ori dr cte ori este posibil. Adultii si copii diagnosticati cu boli terminale, adesea sunt ngrijiti acasa, beneficiind de compasiune si mentinnduli-se demnitatea la sfrtitul vietii. Alti pacienti sunt capabili sa stea la domiciliu nca de la nceput, primind ngrijiri eficace si sigure n confortul propriei case. Cererile pentru ngrijiri la domiciliu au crescut brusc, acum aceste ngrijiri medicale s-au mutat din spital napoi la domiciliu. Vrstnicii beneficiari principali ai ngrijirilor la domiciliu traiesc mai mult cu afectiuni cronice, dizabilitati si dementa. Tendinta actuala este ca vrstnicii sa primeasca ngrijire la domiciliu n schimbul plasarii n institutii de ngrijire cronice sau pe termen lung. Tot mai multe persoane primesc la domiciliu diferite servicii de ngrijire care sunt furnizate n spitale. ngrijire acuta pentru boli acute si recuperare dupa interventii chirurgicale Ingrijire cronica pentru boli fizice cronice si diabilitati functionale Servicii ambulatorii fizioterapie, terapie ocupationala, consiliere ngrijire paliativa pentru boli terminale si muribunzi Servicii medicale specializate chimioterapie, terapie antibiotica intravenoasa ngrijire tehnologizata oxigenoterapie la domiciliu, dializa, terapie respiratorie Toate acestea sunt rezultatul politicii guvernamentale de sanatate si a serviciilor sociale de restructurare care se rasfrng n reducerea numarului de paturi, scurtarii duratei de spitalizare, chirurgiei ambulatorii.

Politica de dezvoltare a serviciilor de ngrijiri la domiciliu

Stabilirea principiilor i obiectivelor ngrijirilor

Dezvoltarea sistemelor de ngrijire la domiciliu

Dezvoltarea i implementarea cadrului instituional

Sprijinirea reelei informale existente

Formarea personalului calificat, n sistem EMC

Creterea calitii i profesionalizarea serviciilor

Msuri pentru prevenirea situaiilor de dependen

Continuitate in finanare a sistemului de ngrijiriLEGEA nr. 145 din 24 iulie 1997

asigurarilor sociale de sanatate

Emitent : Parlamentul

Publicat in : Monitorul nr.178 din data 31.07.1997

_____________________________________

Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.

CAPITOLUL l

Dispozitii generale

Art. 1 . - (1 ) Asigurarile sociale de sanatate reprezinta principalul sistem de ocrotire a sanatatii populatiei.

(2) Asigurarile sociale de sanatate sunt obligatorii si functioneaza descentralizat pe baza principiului solidaritatii si subsidiaritatii in colectarea si utilizarea fondurilor, precum si a dreptului alegerii libere de catre asigurati a medicului, a unitatii sanitare si a casei de asigurari de sanatate.

(3) Pot functiona si alte forme de asigurari de sanatate care acopera riscuri individuale, in diferite situatii speciale. Se pot organiza si societati private de asigurari de sanatate. Aceste asigurari nu sunt obligatorii.

Art. 2. - (1) Constituirea fondurilor de asigurari sociale de sanatate se face din contributia asiguratilor, din contributia persoanelor fizice si juridice care angajeaza personal salariat din subventii de la bugetul de stat, precum si din alte surse.

(2) Administrarea fondului de asigurari sociale de sanatate se face prin Casa Nationala de Asigurari de Sanatate si prin casele de asigurari de sanatate judetene si a municipiului Bucuresti.

Art. 3. - (1 ) Asiguratii si membrii lor de familie au dreptul la servicii medicale, in mod nediscriminatoriu, in conditiile legii.

(2) Asiguratii au obligatia sa participe la actiunile profilactice organizate de casele de asigurari de sanatate si sa respecte tratamentele medicale prescrise.

CAPITOLUL II

Asiguratii

Sectiunea 1

Persoane asigurate

Art. 4. - (1) Sunt supuse in mod obligatoriu asigurarii, potrivit prezentei legi, urmatoarele categorii de persoane:

a) cetatenii romani cu domiciliul in tara;

b) cetatenii straini si apatrizii care au resedinta in Romania.

(2) Asiguratii vor plati o contributie lunara pentru asigurarile sociale de sanatate.

Art. 5. - Calitatea de asigurat se dovedeste cu carnetul de asigurari sociale pentru sanatate.

Art. 6. - Urmatoarele categorii de persoane beneficiaza de asigurarea de sanatate, fara plata contributiei:

a) copiii si tinerii pana la varsta de 26 de ani, daca sunt elevi, studenti sau ucenici si daca nu realizeaza venituri din munca;

b) persoanele cu handicap care nu realizeaza venituri din munca sau se afla in grija familiei;

c) sotul, sotia, parintii si bunicii, fara venituri proprii, afiati in intretinerea unei persoane asigurate;

d) persoanele ale caror drepturi sunt stabilite prin Decretul-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurata cu incepere de la 6 martie 1945, precum si celor deportate in strainatate si constituite in prizonieri, prin Legea nr. 44/1994 privind veteranii de razboi, precum si unele drepturi ale invalizilor si vaduvelor de razboi, precum si persoanelor prevazute la art. 2 din Legea nr. 42/1990 pentru cinstirea eroilor-martiri si acordarea unor drepturi urmasilor acestora, ranitilor, precum si luptatorilor pentru victoria Revolutiei din decembrie 1989, daca nu realizeaza alte venituri decat cele provenite din drepturile banesti acordate de lege, precum si cele provenite din pensii.

Sectiunea a 2-a

Persoane exceptate de la asigurarea de sanatate obligatorie

Art. 7. - Asigurarea de sanatate este facultativa pentru urmatoarele categorii de persoane:

a) membrii misiunilor diplomatice acreditate in Romania;

b) cetatenii straini care se afla temporar in tara.

Sectiunea a 3-a

Calitatea de asigurat

Art. 8. - (1 ) Calitatea de asigurat a salariatilor se dobandeste din ziua incheierii contractului individual de munca ai salariatului si se pastreaza pe toata durata acestuia. Obligatia virarii contributiei pentru asigurarile sociale de sanatate revine celui care angajeaza persoane salariate.

(2) Persoanele care nu sunt saiariate dobandesc calitatea de asigurat din ziua in care s-a achitat contributia si o pastreaza in conditiile legii.

Art. 9. - Are calitatea de asigurat fara plata contributiei pentru asigurarile sociale de sanatate, persoana aflata in una dintre urmatoarele situatii, pe durata acesteia:

a) satisface serviciul militar in termen;

b) se afla in concediu medical, in concediu pentru sarcina si lauzie sau in concediu medical pentru ingrijirea copilului bolnav in varsta de pana la 6 ani;

c) executa o pedeapsa privativa de libertate sau arest preventiv;

d) face parte dintr-o familie care beneficiaza de ajutor social, potrivit Legii nr. 67l1995 privind ajutorul social.

Art. 10. - (1) Calitatea de asigurat si drepturile de asigurare inceteaza o data cu pierderea cetateniei si/sau a dreptului de resedinta in tara. (2) in cazul neachitarii la termen, potrivit legii, a contributiilor datorate fondurilor de asigurari sociale de sanatate, Casa Nationala de Asigurari de Sanatate, prin organismele sale, va proceda la aplicarea masurilor de executare silita pentru incasarea sumelor cuvenite bugetului asigurarilor sociale de sanatate si a majorarilor de intarziere.

CAPITOLUL III

Drepturile asiguratilor

Art. 11. - (1) Asiguratii au dreptul la servicii medicale, medicamente si materiale sanitare.

(2) Drepturiie prevazute la alin. (1) se stabilesc pe baza contractului-cadru elaborat de Casa Nationala de Asigurari de Sanatate si de Colegiul Medicilor din Romania, cu avizul Ministerului Sanatatii, aprobat prin hotarare a Guvernului, in conditiile prezentei legi.

(3) Contractul-cadru reglementeaza, in principal, conditiile acordarii asistentei medicale, cu privire la:

a) lista serviciilor medicale, a medicamentelor si a altor servicii pentru asigurati;

b) parametrii calitatii si ai eficientei serviciilor.

c) criteriile si modul de plata a serviciilor medicale;

d) nivelul costurilor, modul de decontare si actele necesare in acest scop;

e) asistenta medicala primara;

f) internarea si externarea bolnavilor;

g) necesitatea si durata spitalizarii;

h) asigurarea tratamentului spitalicesc cu masuri de ingrijire sau de recuperare;

i) conditiile generale de acordare, de catre spital, a tratamentului ambulatoriu;

j) prescrierea medicamentelor, a materialelor sanitare, a procedurilor terapeutice, a protezelor si a ortezelor, a dispozitivelor de mers si de autoservire;

k) conditiile si plata serviciilor de tehnica dentara;

l) informarea corespunzatoare a bolnavilor.

Art. 12. - (1) Asiguratii au dreptul la ingrijire medicala, in caz de boala sau de accident din prima zi de imbolnavire sau de ia data accidentului si pana la vindecare, in conditiile stabilite de prezenta lege (2) Ingrijirea medicala acordata asiguratilor se realizeaza prin servicii medicale, dupa cum urmeaza:

a) servicii de asistenta medicala preventiva si de promovare a sanatatii, inclusiv pentru depistarea precoce a bolilor;

b) servicii medicale ambulatorii;

c) servicii medicale spitalicesti;

d) servicii de asistenta stomatologica;

e) servicii medicale de urgenta;

f) servicii medicaie complementare pentru reabilitare;

g) asistenta medicala pre-, intra- si postnatala;

h) ingrijiri medicale ia domiciliu;

i) medicamente, materiale sanitare, proteze si orteze.

Art. 13. - Insotitorii copiilor bolnavi in varsta de pana la 3 ani beneficiaza de plata serviciilor hoteliere din partea casei de asigurari de sanatate, daca, potrivit criteriilor stabilite de comun acord de catre aceasta si de Colegiul Medicilor din Romania, medicul considera necesara prezenta lor pentru o perioada determinata.

Art. 14. - (1) In serviciile medicale, suportate de casa de asigurari de sanatate, nu se includ:

a) servicii de sanatate acordate in caz de risc profesional: boli profesionale si accidente de munca;

b) unele servicii medicale de inalta performanta;

c) unele servicii de asistenta stomatologica;

d) asistenta medicala curativa la locul de munca;

e) sevicii hoteliere cu grad inalt de confort.

(2) Seviciile prevazute la alin. (1 ) lit. a) -c) si e) se stabilesc prin contractul-cadru.

Art 15. - (1) Asiguratii au dreptul sa-si aleaga medicul de familie care sa le acorde serviciile medicale primare.

(2) Daca optiunea este pentru un medic de familie dintr-o alta localitate, asiguratul va suporta cheltuielile de transport.

(3) Asiguratul va putea schimba medicul de familie ales dupa expirarea a cel putin 3 luni de la data inscrierii sale la medic.

Sectiunea 1.1

Servicii medicale pentru prevenirea imbolnavirilor si pastrarea sanatatii, precum si pentru depistarea precoce a bolii

Art. 16. - (1 ) In scopul prevenirii imbolnavirilor si al pastrarii sanatatii, asiguratii vor fi informati permanent asupra mijloacelor de pastrare a sanatatii, de reducere si.de evitare a cauzelor de imbolnavire.

(2) In situatia in care se constata noxe profesionale sau risc crescut de accidentare, casele de asigurad de sanatate au obligatia de a anunta autoritatile responsabile cu protectia muncii.

(3) Casele de asigurari de sanatate colaboreaza cu comisiile de specialitate ale Colegiului Medicilor din Romania, cu medicii cu experienta, cu unitatile sanitare si cu organizatiile neguvernamentale, pentru intocmirea si realizarea de programe de sanatate finantate de la bugetul de stat, de la bugetul asigurarilor sociale de sanatate, precum si din alte surse.

Art. 17. - Serviciile medicale stomatologice preventive se suporta de catre casele de asigurari de sanatate, astfel:

a) nelimitat pentru copiii pana la varsta de 16 ani, individual sau prin formarea de grupe de profilaxie, fie la scoala, fie la gradinita;

b) pentru tinerii de la 16 ani la 20 de ani, de doua ori pe an;

c) pentru adulti, o data pe an.

Art 18. - Serviciile medicale pentru prevenirea si depistarea precoce a bolilor care ar putea afecta dezvoltarea fizica sau mentala a copiilor sunt suportate de casele de asigurari de sanatate.

Art 19. - (1 ) Asiguratii in varsta de peste 30 de ani au dreptul la un control in fiecare an, pentru prevenirea bolilor cu consecinte majore in morbiditate si mortalitate. Aceste afectiuni se precizeaza in contractul-cadru.

(2) Asiguratii care au efectuat controalele medicale periodice preventive, stabilite de catre Colegiul Medicilor din Romania impreuna cu casele de asigurari de sanatate, beneficiaza de reduceri sau de scutiri de la plata unor contributii personale, prevazute in contractul-cadru.

Sectiunea 1.2

Servicii medicale in caz de boala

Art. 20. - (1) Asiguratii au dreptul la servicii medicale pentru vindecarea bolii, pentru prevenirea complicatiilor ei, pentru recuperarea sau cel putin pentru ameliorarea suferintei pacientului, dupa caz.

(2) Tratamentul medical se aplica de catre medici si alt personal sanitar acreditat

Art. 21. - (1 ) Asiguratii au dreptul la asistenta medicala de specialitate ambulatorie, la indicatia medicului de familie, cu respectarea liberei alegeri a medicului specialist acreditat. Asistenta medicala de specialitate se acorda de catre medici specialisti. Serviciile medicale ambulatorii cuprind: stabilirea diagnosticului, tratament medical, ingrijiri medicale, recuperare, medicamente si materiale

sanitare.

(2) Asiguratii primesc asistenta medicala de specialitate in spitalele acreditate, daca tratamentul ambulatoriu sau la domiciliu nu este eficace.

(3) Tratamentul in spital se acorda prin spitalizare integrala sau partiala, care cuprinde: consultatii, investigatii, stabilirea diagnosticului, tratament medical si/sau tratament chirurgical, ingrijire, medicamente si matariale sanitare, cazare si masa.

(4) Asigurarea asistentei medicale spitalicesti revine spitalului, potrivit contractului incheiat de acesta cu casa - de asigurari de sanatate.

Art. 22. - Servicile medicale stomatologice se acorda de catre medicul din cabinetul stomatologic si din serviciul buco-maxilo-facial .

Art 23. - Tratamentele stomatologice se suporta de casa de asigurari de sanatate in proportie de 40%-60%, tinand seama de necesitatea respectarii controalelor profilactice impuse de serviciul stomatologic. Aceste tratamente, in cazul copiilor pana la varsta de 16 ani se vor suporta de catre casa de asigurari de sanatate, pe baza criteriilor stabilite in contractul-cadru.

Sectiunea 1.3

Medicamente, materiale sanitare, proteze si alte mijloace terapeutice

Art. 24. - (1) Lista cu medicamentele din Nomenclatorul de medicamente de care beneficiazai asiguratii pe baza de prescriptie medicala, cu sau fara contibutie personala, se elaboreaza anual de catre Ministerul Sanatatii si Casa Nationala de Asigurari de Sanatate, cu avizul Colegiului Medicilor din Romania si al Colegiului Farmacistilor din Romania, in baza contractului-cadru.

(2) Asiguratii au dreptul la materiale sanitare pentru corectarea vazului a auzului pentru protezarea membrelor si la alte materiale de specialitate in acest scop, pe baza prescriptiilor medicale, cu sau fara contributie personala, in conditiile prevazute in contractul-cadru.

(3) Asiguratii beneficiaza de tratament fizioterapeutic, masaje, gimnastica medicala si altele asemenea, pe baza prescriptiilor medicale, cu sau fara contibutie personala, in condiile prevazute in contractul de furnizare de servicii medicale.

Art 25. - (1) Asiguratii in varsta de peste 18 ani suporta:

a) costul medicamentelor care se administreaza in infectii usoare ale cailor respiratorii, calmante, purgative, antiemetice;

b) costul serviciilor medicale si al materialelor sanitare acordate in cazul corectiilor estetice;

c) costul unor materiale sanitare necesare pentru corectarea auzului si a vazului: baterii pentru aparatele auditive, ochelari de vedere.

(2) Costurile medicamentelor, ale materialelor sanitare si ale mijloacelor terapeutice care se suporta de catre asigurat vor fi stabilite prin contractul-cadru.

Art 26. - Decontarea valor medicamentelor catre casele de asigurari de

sanatate va avea la baza preturile de referinta ale medicamentelor din Nomenclatorul de medicamente in vigoare la data achizitionari medicamentului.

Sectiunea 1.4

Servicii de reabilitare a sanatatii

Art. 27. - (1 ) Asiguratii au dreptul la asistenta medicala de recuperare intr-o unitate speciala pentru o perioada si dupa un ritm stabilite de medicul curant in programul de reabilitare.

(2) Contributia personala pentru asistenta medicala de recuperare se stabileste prin contractul-cadru.

Sectiunea 1.5

Tratamentul medical la domiciliu

Art. 28. - Asiguratii au dreptul sa primeasca asistenta medicala la domiciliu si ingrijire din partea unui cadru mediu sanitar, daca este necesar si indicat de medic.

Sectiunea 1.6

Alte servicii speciale

Art. 29. - (1 ) Casele de asigurari de sanatate preiau cheltuielile de transport daca acestea sunt necesare pentru realizarea unui serviciu medical pentru asigurat.

(2) Asiguratii au dreptul la transport sanitar in urmatoarele situatii:

a) urgente medicale;

b) cazurile prevazute in contractul-cadru.

Art. 30. - Asiguratii au dreptul la ajutor in menaj pe perioada bolii sau a invaliditatii, in cazul in care nu pot sa se ingrijeasca si nu au sustinatori legali care sa Ii ajute; durata in ore, pe zi, se stabileste individual de catre casa de asigurari de sanatate.

Sectiunea a 2-a

Asigurarea calitatii serviciilor medicale

Art. 31. - Asigurarea calitatii serviciilor medicale se realizeaza prin acceptarea de catre casele de asigurari de sanatate numai a:

a) serviciilor medicale si stomatologice recunoscute de catre Casa Nationala de Asigurari de Sanatate si de Colegiul Medicilor din Romania, conform legii;

b) medicilor, asistentilor medicali si a celuilalt personal acreditat;

c) unui sistem informatiorial corespunzator asigurarii unei evidente primare privind diagnosticul si terapia aplicata;

d) respectarii criteriilor de evaluare a calitatii asistentei medicale si stomatologice, elaborate de catre Colegiul Medicilor din Romania, conform legii.

Art. 32. - (1) Criteriile privind calitatea asistentei medicale ce se acorda asiguratilor se elaboreaza de comisiile de specialitate ale Colegiului Medicilor din Romania si de Casa Nationala de Asigurari de Sanatate si se refera la:

a) tratamentul medical;

b) tratamentul stomatologic;

c) actiunile de depistare precoce a imbolnavirilor;

d) procedeele medicale de recuperare eficace;

e) prescrierea de medicamente, materiale sanitare, proteze, transportul bolnavilor;

f) eliberarea de certificate medicale si rapoarte necesare atat caselor de asigurari de sanatate pentru indeplinirea sarcinilor, cat si asiguratilor pentru a beneficia de ajutoare de boala;

g) masurile de restabilire a fertilitatii unui cuplu;

h) infiintarea si functionarea unitatilor sanitare si dotarea lor corespunzatoare.

(2) Aceste criterii sunt obligatorii pentru medici si pentru personalul sanitar.

Art. 33. - In vederea respectarii criteriilor de calitate a serviciilor medicale furnizate asiguratilor, casele de asigurari de sanatate organizeaza controlul activitatii medicale impreuna cu comisiile de specialitate ale Colegiului Medicilor din Romania. Controlul are la baza criteriile prevazute la art. 31 si 32.

Sectiunea a 3-a

Actiuni comune pentru sanatate

Art. 34. - Ministerul Sanatatii proiecteaza, implementeaza si coordoneaza programe de sanatate publica, in scopul realizarii unor obiective de sanatate, cu participarea tuturor institutiilor cu raspundere in domeniul realizarii politicii sanitare a statului. Obiectivele se stabilesc in colaborare cu Casa Nationala de Asigurari de Sanatate, cu Colegiul Medicilor din Romania, cu reprezentanti ai spitalelor si clinicilor universitare, ai unitatilor de cercetare, ai organizatiiior neguvernamentale, ai sindicatelor, precum si cu reprezentanti ai populatiei.

Sectiunea a 4-a

Atributiile Colegiului Medicilor din Romania in domeniul asigurarilor sociale de sanatate

Art. 35. - Colegiul Medicilor din Romania are, in domeniul asigurarilor sociale de sanatate, urmatoarele obligatii :

a) asigurarea elaborarii si furnizarii serviciilor medicale de baza prevazute in prezenta lege;

b) garantarea, fata de casele de asigurari de sanatate, ca serviciile medicale respecta parametrii de calitate si de stabilitate conform prezentei legi;

c) urmarirea realizarii eficiente a asistentei medicale de urgenta;

d) asigurarea necesarului de asistenta medicala din punct de vedere cantitativ si calitativ in plan teritorial;

e) participarea la elaborarea planurilor de construire de spitale si de dotare cu echipament de mare performanta medicala.

Sectiunea a 5-a

Acreditarea personalului medical

Art. 36. - in sistemul de asigurari sociale de sanatate pot fi admisi sa lucreze numai medicii si personalul sanitar acreditat potrivit legii.

Art. 37. - (1 ) Contractui dintre casa de asigurari de sanatate si medic inceteaza in urmatoarele situatii:

a) daca medicul nu incepe activitatea in terrnen de cel mult 3 luni sau intrerupe activitatea, din motive imputabile, pe o perioada mai mare de 3 luni;

b) prin denuntarea unilaterala a contractului de catre medic;

c) daca contravine prevederilor statutului casei de asigurari de sanatate.

d) daca medicul renunta la calitatea de membru al Colegiului Medicilor din Romania.

e) daca se muta cabinetul medical din teritoriul de functionare.

(2) Litigiile privind incheierea si incetarea contractului se solutioneaza de catre casele de asigurari de sanatate, precum si de catre contenciosul administrativ si de catre judecatorie, dupa caz.

Art. 38. - Comisiile de acreditare a personalului medical se organizeaza, la nivel national si judetean, de catre Colegiul Medicilor din Romania si de catre casa de asigurari de sanatate, in componenta paritara.

Art. 39. - Regulamentul de functionare a comisiilor de acreditare a personalului medical in cadrul sistemului de asigurari sociale de sanatate se elaboreaza de catre Casa Nationala de Asigurari de Sanatate si de Colegiul Medicilor din Romania, in termen de 3 luni de la intrarea in vigoare a prezentei legi.

CAPITOLUL IV

Relatiile caselor de asigurari de sanatate cu furnizorii de servicii medicale, de aparatura si de medicamente

Art. 40. - Furnizorii de servicii medicale, potrivit prezentei legi, sunt medicii si personalul sanitar, cabinetele medicale, centrele de diagnostic si tratament, spitalele si alte unitati sanitare care sunt in relatii contractuale cu casele de asigurari de sanatate.

Art. 41. - (1) Relatiile dintre furnizorii de servicii medicale si casa de asigurari de sanatate se stabilesc si se desfasoara pe baza de contract.

(2) Casa de asigurari de sanatate organizeaza un sistem de asigurare pentru raspunderea civila a medicilor si a celorlalte categorii de personal medical.

(3) Furnizarea serviciilor medicale are la baza stabilitatea contributiei asiguratilor.

Art. 42. - Asistenta medicala primara si de specialitate ambulatorie se acorda de catre medici, personal sanitar, cabinete pentru practica individuala, dispensare pentru practica de grup, centre de sanatate, policlinici, centre de diagnostic si tratament si de catre serviciile ambulatorii ale spitalelor.

Art. 43. - Casele de asigurari de sanatate incheie cu furnizorii de servicii medicale contracte anuale pentru furnizarea de servicii si pentru plata acestora, urmarind realizarea echilibrului financiar. La incheierea contractelor se tine seama de economicitatea si de calitatea serviciilor oferite si de interesul manifestat de asigurati.

Art. 44. - (1) Casele de asigurari de sanatate incheie contracte anuale cu furnizorii de servicii medicale, in baza contractutui-cadru .

(2) Prevederile contractului-cadru sunt date publicitatii, pentru informarea asiguratilor si a furnizorilor de servicii medicale.

(3) Furnizorii de servicii medicale pot negocia clauze suplimentare cu casa de asigurari de sanatate, in limita conditiilor prevazute in contractul-cadru.

Art. 45. - Modalitatile de plata a furnizorilor de servicii medicale de catre casele de asigurari de sanatate se stabilesc prin contractul-cadru si pot fi:

a) in asistenta medicala primara si de specialitate, prin tarif pe persoana asigurata si prin tarif pe serviciu medical, dupa caz;

b) in asistenta medicala din spitale si din alte unitati cu stationar, prin tarif pe persoana internata, prin tarif pe zi de spitalizare, prin tarif pe serviciu medical si prin tarife negociate pentru anumite prestatii.

Art. 46. - (1 ) Spitalele se construiesc, de regula, de catre autoritatile locale sau centrale, in baza unui program pe termen iung, desfasurat pe ani, care se aproba prin lege.

(2) Aparatele de mare performanta se procura de catre spitale si de centrele de diagnostic si tratament pe baza aprobarii unei comisii centrale compuse din reprezentantii Casei Nationale a Asigurarilor de Sanatate, ai Colegiului Medicilor din Romania si ai Ministerului Sanatatii, in limita prevederilor bugetului alocat. Prima dotare se suporta de la bugetul de stat.

Art. 47. - (1) Materialeie sanitare, protezele si ortezele pot fi

furnizate numai de catre persoane fizice sau juridice acreditate de casele de asigurari de sanatate. Casa Nationala de Asigurari de Sanatate si Colegiul Medicilor din Romania elaboreaza anual liste noniinale ale acestor materiale, care se publica in Monitorul Oficial al Romaniei.

(2) Modul de furnizare si conditiile de plata se stabilesc prin contractse directe incheiate intre casele de asigurari de sanatate si respectivii furnizori.

Art. 48. - In relatiile caselor de asigurari de sanatate cu furnizorii de medicamente, obligatia farmacistilor este de a elibera medicamentul cu pretul cel mai mic, daca medicul indica numai denumirea substantei active, precum si de a arata posibilitatea de inlocuire a medicamentului prescris.

Art. 49. - Asigurarea asistentei medicale, a ingrijirii la domiciliul bolnavului si a ajutorului in menaj se contracteaza de casele de asigurari de sanatate cu unitati specializate sau cu persoane fizice. Casa de asigurari de sanatate poate colabora cu organizatii caritabile si de intrajutorare.

Art. 50. - Asistenta medicala de urgenta si alte tipuri de transporturi medicale se acorda prin servicii de ambulanta judetene si al municipiului Bucuresti, iar plata acestor servicii se asigura pe baza contractului care se incheie intre serviciile de ambulanta si casele de asigurari de sanatate judetene si a municipiului Bucuresti.

CAPITOLUL V

Finantarea serviciilor medicale

Sectiunea 1

Constituirea fondurilor de asigurari sociale de sanatate

Art. 51. - Fondul Casei Nationale de Asigurari de Sanatate si fondurile caselor de asigurari de sanatate jude.tene si a municipiului Bucuresti se formeaza din:

a) contributii ale persoanelor fizice si juridice, in parti egale;

b) subventii de la bugetul de stat si de la bugetele locale;

c) alte venituri.

Art. 52. - (1 ) Persoana asigurata are obligatia platii unei contributii banesti lunare pentru asigurarile sociale de sanatate, cu exceptia persoanelor prevazute la art. 6 si 55.

(2) Cuantumul contributiei banesti lunare a persoanei asigurate se stabileste sub forma unei cote de 7% si se aplica la venitul brut.

(3) Contributia pentru asigurarile sociale de sanatate se deduce din impozitul pe salariu sau din impozitul pe venit dupa caz, stabilit potrivit legii, si se varsa la casa de asigurari de sanatate.

Art. 53. - (1) Persoanele juridice sau fizice care angajeaza personal salariat au obligatia sa retina si sa vireze casei de asigurari de sanatate teritoriale contributia pentru sanatate datorata pentru asigurarea sanatatii personalului din unitatea respectiva; acestea au obligatia sa anunte casei de asigurari de sanatate orice schimbare care

are loc in nivelul veniturilor.

(2) Persoanele fizice si juridice care angajeaza personal saiariat au obligatia platii contributiei pentru asigurarile sociale de sanatate de 7%, raportat la fondul de salarii.

Art. 54. - (1) Pentru pensionari, pentru beneficiarii ajutorului de somaj si ai alocatiei de sprijin, precum si pentru persoanele care lucreaza pe baza de conventii civile, contributia pentru asigurarile sociale de sanatate se retine, o data cu plata drepturilor banesti asupra carora se calculeaza, de catre cei care efectueaza plata acestor drepturi. Contributia pentru asigurarile sociale de sanatate se vireaza casei de asigurari de sanatate la care este arondata persoana in cauza.

(2) Persoanele care nu sunt salariate si nu se incadreaza in prevederile alin. (1), dar au obligatia sa isi asigure sanatatea potrivit prevederilor prezentei legi, vor comunica, direct casei de asigurari de sanatate in a carei raza teritoriala isi desfasoara activitatea, veniturile impozabile, in vederea stabilirii contributiei de 7% pentru asigurarile sociale de sanatate, potrivit legii.

Art. 55. - (1) Sunt asigurate prin efectul prezentei legi, cu scutire de plata contributiei pentru asigurarile sociale de sanatate de catre acestea, persoanele care:

a) satisfac serviciul militar in termen;

b) se afla in concediu medical sau in concediu medical pentru ingrijirea copilului bolnav in varsta de pana la 6 ani;

c) executa o pedeapsa privativa de libertate sau arest preventiv;

d) fac parte dintr-o familie care beneficiaza de ajutor social, potrivit Legii nr. 67l1995 privind ajutorul social.

(2) Contributia pentru asigurarile sociale de sanatate datorata pentru persoanele prevazute la alin. (1) se suporta asffel :

a) de catre bugetul de stat pentru persoanele prevazute la alin. (1) lit. a), c) si d);

b) de catre bugetul asigurarilor sociale de stat, pentru persoanele prevazute la alin. (1) lit. b).

(3) Contributiile pentru persoanele prevazute la alin. (1) se stabilesc prin aplicarea cotei de 7% asupra sumei reprezentand valoarea a doua salarii minime brute pe tara.

Art. 56. - (1 ) Angajatorii si asiguratii care au obligatia platii contributiei pentru asigurarile sociale de sanatate, potrivit prevederilor prezentei legi, si care nu o respecta datoreaza majorari pentru perioada de intarziere, egale cu majorarile aferente pentru intarzierea achitarii impozitelor.

(2) Daca datoria nu este achitata in termen de o luna de la data scadenta, casa de asigurari de sanatate va introduce dispozitie de incasare silita.

Art. 57. - Bugetul de stat suporta urmatoarele cheltuieli:

a) pentru investitiile legate de construirea unor unitati sanitare si pentru aparatura medicala de mare performanta;

b) pentru activitatea de diagnostic, curativa si de reabilitare de

importanta nationala, pentru recuperarea capacitatii de munca.

Art. 58. - Asiguratii suporta unele plati suplimentare privind costul medicamentelor furnizate si unele servicii medicale corespunzator reglementarilor stabilite de Casa Nationala de Asigurari de Sanatate, potrivit criteriilor prevazute in contractul de asigurare de sanatate.

Art. 59. - Pentru sustinerea bugetelor caselor de asigurari de sanatate din judetele cu dezechilibre financiare, se va varsa, de catre fiecare casa de asigurari de sanatate, o cota de 7% in contul Casei Nationale de Asigurari de Sanatate, din incasarile lunare ale acestora.

Sectiunea a 2-a

Utilizarea fondurilor de asigurari sociale de sanatate

Art. 60. - Fondurile de asigurari sociale de sanatate se utilizeaza pentru:

a) plata medicamentelor si a serviciilor medicale acordate;

b) cheltuieli de administrare si functionare, in cota de maximum 5%;

c) fond de redistribuire, in cota de 7%;

d) fond de rezerva, in cota de 5%.

Art. 61. - Fondurile ramase la finele anului se reporteaza in anul urmator, cu destinatia prevazuta la art. 60.

CAPITOLUL VI

Organizarea caselor de asigurari de sanatate

Art. 62. - Casele de asigurari de sanatate sunt institutii publice autonome, nelucrative, care desfasoara activitati in domeniul asigurarii sanatatii.

Sectiunea 1

Organizarea administrativa

Art. 63. - Asigurarile de sanatate se organizeaza prin Casa Nationaia de Asigurari de Sanatate, prin casele de asigurari de sanatate judetene si a municipiului Bucuresti si prin oficii teritoriale.

Art. 64. - Casele de asigurari de sanatate judetene si a municipiului Bucuresti pot avea, la nivelul oraselor, al municipiilor, precum si al altor localitati, oficii de asigurari de sanatate, daca numarul asiguratilor este de cel putin:

a) 200.000 pentru orasele, municipiile si sectoarele municipiului Bucuresti;

b) 100.000 pentru alte localitati.

Art. 65. - (1) Casele de asigurari de sanatate functioneaza pe baza unui statut. Statutul trebuie sa contina prevederi referitoare la:

a) denumirea si sediul casei de asigurari de sanatate;

b) teritoriul deservit;

c) felul, cantitatea si calitatea unor servicii care nu sunt definite expres prin lege;

d) nivelul si modul de incasare a contributiei;

e) numarul membrilor in organeie de conducere;

f) drepturile si obligatiile organelor de conducere;

g) modul de adoptare a hotararilor adunarii generale a reprezentantilor;

h) organizarea activitatii financiar-contabile, a controlului si intocmirea bilantului contabil anual;

i) componenta si sediul comisiei de litigii;

j) modalitatile de publicitate.

(2) Fiecare asigurat primeste un extras in care sunt specificate serviciile care se asigura, nivelul contributiei si modul de plata.

Art. 66. - Organele de conducere ale Casei Nationale de Asigurari de Sanatate sunt:

a) adunarea generala a reprezentantilor;

b) consiliul de administratie, ales de adunarea generala a reprezentantilor, care are un presedinte si un vicepresedinte, alesi dintre membrii acestuia, si care, in termen de 6 luni, va eiabora statutul casei de asigurari de sanatate.

Art. 67. - Adunarea generala a reprezentantilor are ca principal obiectiv sustinerea intereselor asiguratilor in raporturile cu consiliul de administratie. Ea are ca atributii:

a) aproba statutul si alte reglementari specifice in domeniul sau de activitate, potrivit legii;

b) aproba bilantul contabil si descarcarea gestiunii anului precedent pentru Casa Nationala de Asigurari de Sanatate si pentru casele de asigurari de sanatate judetene si a municipiului Bucuresti;

c) ia decizii privind administrarea patrimoniului;

d) aproba bugetul de venituri si cheltuieli pentru anul curent al Casei Nationale de Asigurari de Sanatate si pentru casele.de asigurari de sanatate teritoriale;

e) alege o comisie de cenzori formata din 3 persoane si 3 supleanti.

Art. 68. - Consiliul de administratie reprezinta Casa Nationala de Asigurari de Sanatate si pe asigurati in raporturile cu alte persoane fizice si juridice.

Art. 69. - Pe langa Casa Nationala de Asigurari de Sanatate functioneaza

consilii de experti, care elaboreaza proiecte de norme metodologice pentru acordarea serviciilor medicale, aprobate de catre comisia mixta a Casei Nationale de Asigurari de Sanatate si Colegiului Medicilor din Romania.

Art. 70. - Membrii Consiliului de administratie al Casei Nationale de Asigurari de Sanatate si ai comisiei de cenzori vor beneficia de o indemnizatie de sedinta, al carei cuantum este stabilit prin statut.

Art. 71. - (1) Casele de asigurari de sanatate judetene si a municipiului Bucuresti au urmatoarele organe de conducere:

a) adunarea reprezentantilor;

b) consiliul de administratie.

(2) Atributiile si modul de desfasurare a activitatii organelor de conducere prevazute la alin. (1) se reglementeaza prin statut.

Sectiunea a 2-a

Alegerea organelor de conducere ale caselor de asigurari de sanatate

Art. 72. - (1 ) Alegerea organelor de conducere ale caselor de asigurari de sanatate se face prin vot secret.

(2) O persoana poate fi aleasa pentru maximum doua mandate.

Art. 73. - Organele de conducere se aleg pe o perioada de 5 ani.

Art. 74. - Asiguratii si angajatorii aleg pe reprezentantii lor, pe grupe reprezentative, astfel:

a) pentru salariati;

b) pentru liber-profesionisti;

c) pentru agricultori cu gospodarii individuale;

d) pentru pensionari;

e) pentru someri;

f) pentru personal casnic;

g) pentru elevi si studenti.

Art. 75. - (1) Norma de reprezentare este de 2 candidati la 10.000 de asigurati, dintre care un candidat al angajatorului si unul al asiguratilor.

(2) Primele alegeri, modul de depunere a candidaturilor pentru adunarea generala a reprezentantilor si desfasurarea alegerilor vor fi prevazute intr-un regulament electoral, care se va elabora de catre comisia electorala centrala. Aceasta comisie va fi alcatuita din 13 membri, dupa cum urmeaza:

a) un reprezentant al Ministerului Justitiei.

b) un reprezentant al Ministerului Sanatatii;

c) un reprezentant al Ministerului Muncii si Protectiei Sociale;

d) un reprezentant al Ministerului Finantelor;

e) 4 reprezentanti ai sindicatelor reprezentative din tara.

f) 3 reprezentanti al Colegiului Medicilor din Romania;

g) un reprezentant al Colegiului Farmacistilor din Romania;

h) un reprezentant al Consiliului National al Patronatului.

Art. 76. - La nivelul judetului si al municipiului Bucuresti, in baza regulamentului electoral, vor functiona comisii electorale judetene si, respectiv, a municipiului Bucuresti, care se aproba, in componenta similara, de catre comisia electorala centrala.

Art. 77. - Votul se exercita personal.

Art. 78. - (1 ) Alegerile au loc in acelasi timp pentru organele de conducere ale Casei Nationale de Asigurari de Sanatate, precum si pentru cele ale caselor de asigurari de sanatate judetene si a municipiului Bucuresti.

(2) Nu pot face parte din organele de conducere ale caselor de asigurari de sanatate: ministrii, secretarii de stat, directorii din ministere, primarii, prefectii si asiguratii cu functii de conducere in sindicat.

Sectiunea a 3-a

Serviciul medical al casei de asigurari de sanatate

Art. 79. - Serviciul medical al casei de asigurari de sanatate elaboreaza si verifica documentatia privind acordarea si controlul serviciilor furnizate din punct de vedere medical pentru protejarea asiguratului. De asemenea, controleaza corectitudinea certificatelor medicale de boala, oportunitatea masurilor de recuperare, ingrijirea la domiciliu si calitatea serviciilor de sanatate.

Art. 80. - (1) In cadrul Casei Nationale de Asigurari de Sanatate functioneaza un serviciu medical format din 7 medici, care este condus de un medic-sef.

(2) In cadrul caselor de asigurari de sanatate judetene si a municipiului Bucuresti, serviciul medical este format din 2-5 medici, in raport cu numarul asiguratilor, si este condus de un medic-sef.

Art. 81. - Consiliul de administratie al Casei Nationale de Asigurari de Sanatate si al casei de asigurari de sanatate judetene si a municipiului Bucuresti numeste pe seful serviciului medical. Conditiile de numire se stabilesc prin statut.

CAPITOLUL VII

Controlul

Sectiunea 1

Controlul de gestiune

Art. 82. - Controlul de gestiune al Casei Nationale de Asigurari de Sanatate si al caselor de asigurari de sanatate judetene si a municipiului Bucuresti se face anual de catre Curtea de Conturi.

Sectiunea a 2-a

Controlul serviciilor medicale

Art. 83. - Casa Nationala de Asigurari de Sanatate impreuna cu Colegiul Medicilor din Romania organizeaza comisii de controi al serviciilor medicale care se acorda asiguratilor.

Art. 84. - Controlul are ca scop verificarea indeplinirii parametrilor calitatii serviciilor medicale, potrivit criteriilor elaborate de Casa Nationala de Asigurari de Sanatate si de Colegiui Medicilor din Romania.

Sectiunea a 3-a

Arbitrajul

Art. 85. - (1) Casa Nationala de Asigurari de Sanatate impreuna cu Colegiul Medicilor din Romania organizeaza Comisia Centrala de Arbitraj.

(2) Comisia Centrala de Arbitraj este formata din 2 arbitri delegati de catre Casa Nationala de Asigurari de Sanatate, respectiv de catre Colegiul Medicilor din Romania.

(3) Presedintele Comisiei Centrale de Arbitraj va h un arbitru acceptat de ambele parti.

Art. 86. - (1 ) Arbitrii pot fi medici, juristi sau economisti, acreditati si inregistrati de Ministerul Justitiei.

(2) Regulamentul de activitate a arbitrilor se stabileste de catre Ministerul Justitiei, cu avizul Casei Nationale de Asigurari de Sanatate si al Colegiului Medicilor din Romania.

Art. 87. - Hotararile Comisiei Centrale de Arbitraj sunt obligatorii atat pentru casele de asigurari de sanatate, cat si pentru Colegiul Medicilor din Romania.

CAPITOLUL VIII

Dispozitii tranzitorii si finale

.Art. 88. - (1) Prezenta lege intra in vigoare la data de 1 ianuarie 1998, cu exceptia prevederilor referitoare la functionarea caselor de asigurari de sanatate ca institutii publice autonome, care intra in vigoare la data de 1 ianuarie 1 999.

(2) In perioada 1 ianuarie 1998 - 1 ianuarie 1999 in vederea asigurarii resurselor umane, materiale si financiare pentru functionarea intregului sistem de asigurari sociale de sanatate, Ministerul Sanatatii, cu avizul unei comisii constituite din cate un reprezentant al Ministerului

Sanatatii, al Ministerului Muncii si Protectiei Sociale, al Ministerului Finantelor, al Colegiului Medicilor din Romania si al Colegiului Farmacistilor din Romania, organizeaza, in cadrul si pe structura directiilor sanitare judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, structurile functionale necesare.

(3) In perioada prevazuta la alin. (2), Ministerul Sanatatii indeplineste atributiile prevazute de prezenta lege pentru Casa Nationala de Asigurari de Sanatate, iar directiile sanitare judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, indeplinesc atributiile caselor de asigurari de sanatate judetene, respectiv a municipiului Bucuresti.

(4) Colectarea contributiilor pentru asigurarile sociale de sanatate, precum si a altor fonduri, in perioada prevazuta la alin. (2), se face de catre Ministerul Finantelor, prin directiile teritoriale de specialitate, si se evidentiaza intr-un cont separat. Din totalitatea fondurilor colectate, 80% vor fi administrate de catre Ministerul Sanatatii, iar 20% se vor constitui intr-un fond de rezerva al Casei Nationale de Asigurari de Sanatate.

Art. 89. - Retelele sanitare apartinand altor ministere isi vor adapta functionarea la prevederile prezentei legi.

Art. 90. - (1 ) Fondul initial de asigurari sociale de sanatate se formeaza din contributia angajatorilor si din contributia angajatilor.

(2) Contributia pentru asigurarile sociale de sanatate datorata de angajator este de 5% si se formeaza din:

a) 2% reprezentand contributia reglementata de Ordonanta Guvernului nr. 22/1992 privind finantarea ocrotirii sanatatii, aprobata prin Legea nr. 114/1992 ;

b) 3% raportat la fondul de salarii.

(3) Contributia pentru asigurarile sociale de sanatate a asiguratului se constituie astfel:

a) 5% din veniturile salariale, in cazul asiguratilor care au calitatea de angajat;

b) 5% din venitul impozabil, in cazul asiguratilor care lucreaza pe baza de conventie civila;

c) 5% din venitul impozabil al liber-profesionistilor;

d) 4% din venitul agricol impozabil, anual declarat de catre persoane fizice care nu au calitatea de angajat si care nu se incadreaza in prevederile lit. c);

e) 4% din drepturile individuale ale pensionarilor si ale somerilor. Din momentul inceperii colectarii, drepturile de pensie, de ajutor de somaj si de alocatie de sprijin se majoreaza cu 4%.

(4) Contributia stabilita potrivit prevederilor alin. (3) lit. a), b) si c) se deduce din impozitul pe salariu, respectiv din impozitul pe venit.

(5) Cota de contributie initiala pentru persoanele asigurate in conditiile art. 55 este de 5%.

(6) Ministerul Finantelor, Ministerul Muncii si Protectiei Sociale si Ministerul Sanatatii vor elabora norme metodologice pentru aplicarea prevederilor acestui articol, in termen de 30 de zile de la intrarea in

vigoare a legii. Aceste norme metodologice se vor publica in Monitorul Oficial al Romaniei.

Art. 91. - In teritoriile neacoperite cu medici sau cu personal sanitar, pentru asigurarea serviciilor medicale, consiliile locale pot acorda stimulente in natura si in bani.

Art. 92. - Activitatea de invatamant si de cercetare din cadrul spitalelor cu sectii clinice, care sunt finantate prin sistemul de asigurari sociale de sanatate, poate beneficia de o finantare suplimentara direct de la bugetul de stat.

Aceasta lege a fost adoptata de Camera Deputatilor in sedinta din 10 iulie 1997, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constitutia Romaniei .

Norme legislative privind ingrijirile medicale la

domiciliu; HG privind activitatile de voluntariat

in domeniul serviciilor de ingrijire la domiciliu

pentru persoane varstnice.

In prezent, tara noastra se confrunta cu un dezechilibru intre numarul salariatilor si numarul pensionarilor, in sensul ca, datorita, in primul rand, politicii de stimulare a pensionarii timpurii de dupa 1990, a crescut rapid numarul de pensionari, in timp ce numarul salariatilor a scazut, mai ales prin emigrarea tinerilor in afara granitelor tarii.

In acest context, imbatranirea populatiei accentueaza o problema resimtita deja in societatea romaneasca: persoanele varstnice au nevoie de ingrijire medicala si asistenta personala cu mult peste resursele de care dispun atat ei insisi, cat si sistemul de asigurari si de asistenta sociala.

In domeniul protectiei sociale a populatiei, Consiliul Europei a adoptat, la 3 mai 1996, Carta Sociala Europeana, care vizeaza dreptul la protectia sanatatii, la securitatea sociala si medicala, cat si dreptul de a beneficia de servicii sociale. Carta a fost semnata de Romania la 15 mai 1997 si a fost ratificata prin legea nr. 74/1999. Potrivit art. 23 al Cartei, care reglementeaza dreptul persoanelor varsnice la protectie sociala, statele semnatare ale Cartei se angajeaza sa promoveze masuri care sa permita persoanelor varsnice sa duca o existenta independenta in mediul lor obisnuit, atat timp cat doresc si cat este posibil, masuri privitoare in primul rand la ingrijirea sanatatii persoanelor varstnice si la serviciile de sanatate de care acestea au nevoie.

Una dintre cele mai importante masuri guvernamentale intreprinse in acest sens de tara noastra in domeniul asistentei sociale a persoanelor varstnice consta in elaborarea unui cadru juridic coerent, care sa tina seama de normele europene.

Astfel, a fost adoptata Legea nr. 17/2000 privind asistenta sociala a persoanelor varstnice. Sunt considerate persoane varstnice, in sensul legii, persoanele care au implinit varsta de pensionare stabilita de lege. De prevederile acestei legi beneficiaza persoanele varstnice aflate, potrivit art. 3 din lege, intr-una din urmatoarele situatii: nu are familie sau nu se afla in intretinerea unei persoane; nu are locuinta si nici posibilitatea de a-si asigura conditiile de locuit prin resursele financiare proprii; nu realizeaza venituri proprii sau acestea sunt insuficiente; nu se poate gospodari singura sau necesita ingrijire specializata; se afla in imposibilitate de a-si asigura nevoile socio-medicale, datorita bolii ori a starii fizice sau psihice.

Asistenta sociala se acorda la cererea persoanei varstnice interesate, a reprezentantului legal al acesteia, a instantei judecatoresti, a personalului de specialitate din cadrul consiliului local , a politiei, a organizatiei pensionarilor, a unitatilor de cult recunoscute in Romania sau a organizatiilor neguvernamentale care au ca obiect de activitate asistenta sociala a persoanelor varstnice.

Dreptul la asistenta sociala se stabileste pe baza unei anchete sociale care se elaboreaza luandu-se in considerare toate datele privind afectiunile ce necesita ingrijire speciala, capacitatea de a se gospodari si de a indeplini cerintele firesti ale vietii cotidiene, conditiile de locuit, precum si veniturile efective sau potentiale considerate minime pentru asigurarea satisfacerii nevoilor curente ale vietii. Nevoile persoanelor varstnice care si-au pierdut total sau partial autonomia, nevoi ce pot fi de natura medicala, sociomedicala, psihoafectiva, se stabilesc pe baza grilei nationale de evaluare a nevoilor persoanelor varstnice. Grila nationala de evaluare a nevoilor persoanelor varstnice a fost aprobata prin HG nr. 886/2000 si cuprinde criteriile de incadrare in grade de dependenta. Dependenta, potrivit art. 1 alin. 3 din HG nr. 886/2000, reprezinta situatia unei persoane care, urmare a pierderii autonomiei din cauze fizice, psihice sau mentale, necesita ajutor semnificativ si/sau ingrijire pentru a realiza activitatile de baza ale vietii cotidiene. In vederea incadrarii in grade de dependenta, se realizeaza o evaluare a statusului functional, senzorial si psihoafectiv al persoanei varstnice. Pe baza analizei situatiei sociale, economice si medicale a persoanei varstnice, prin ancheta sociala se propune masura de asistenta sociala justificata de situatia de fapt constatata.

Serviciile comunitare care se asigura in baza Legii nr. 17/2000 constau in: ingrijire temporara sau permanenta la domiciliu; ingrijire temporara sau permanenta intr-un camin pentru persoane varstnice; ingrijire in centre de zi. Serviciile comunitare care, potrivit legii, sunt asigurate persoanelor varstnice la domiciliu constau in servicii sociale (vizand in principal prevenirea marginalizarii si sprijinirea reintegrarii sociale), servicii sociomedicale (vizand ajutorul pentru realizarea igienei personale, adaptarea locuintei la nevoile persoanei varstnice) si servicii medicale (sub forma consultatiilor si ingrijirilor medicale la domiciliu, consultatii stomatologice, administrarea de medicamente, acordarea de materiale sanitare si de dispozitive medicale). Organizarea serviciilor sociale si sociomedicale revine consiliilor locale si sunt asigurate fara plata persoanelor varstnice care nu au venituri sau ale caror venituri sunt mai mici de 5 ori decat nivelul net lunar luat in calcul pentru o persoana singura. Serviciile medicale susmentionate sunt acordate in baza reglementarilor legale in vigoare privind asigurarile sociale de sanatate, respectiv in baza legii nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii si a Contractului Cadru din 2006 privind conditiile acordarii asistentei medicale in cadrul sistemului de asigurari sociale de sanatate pentru anul 2007, aprobat prin HG nr. 1842/2006 si modificat de HG 634/2007. Medicamentele de care pot beneficia asiguratii, deci implicit si persoanele varstnice, sunt cuprinse in Lista de medicamente aprobata prin Ordinul Presedintelui CNAS nr.578/2006 si modificata prin Ordinul Presedintelui CNAS nr. 124/2007. Potrivit prevederilor art. 95 din Contractul-cadru pe anul 2007, procentul de compensare a medicamentelor prevazute in sublista A este de 90% din pretul de referinta, pentru cele cuprinse in sublista B - este de 50%, iar pentru cele cuprinse in sublista C - este de 100%. Pretul de referinta este pretul cel mai mic corespunzator unitatii terapeutice aferente aceleiasi forme terapeutice si pentru fiecare concentratie.

In vederea asigurarii ingrijirilor medicale la domiciliu pentru persoanele in varsta, consiliile locale pot angaja personal de ingrijire specializat. Autorizarea persoanelor fizice si juridice care acorda servicii de ingrijiri la domiciliu este reglementata de Normele privind organizarea si functionarea ingrijirilor la domiciliu, precum si autorizarea persoanelor juridice si fizice care acorda aceste servicii, aprobate prin Ordinul nr. 318/2003. Potrivit art. 4 din Norme, beneficiaza de ingrijiri medicale la domiciliu persoanele cu afectiuni acute si/sau cronice, care prezinta un anumit nivel de dependenta si o capacitate limitata de a se deplasa la o unitate sanitara in vederea asigurarii ingrijirilor ambulatorii recomandate de medici. Ingrijirea la domiciliu se efectueaza numai la indicatia medicilor, iar furnizorii de ingrijiri medicale au obligatia de a comunica medicului care a recomandat aceste servicii situatia evolutiei starii de sanatate a pacientului ingrijit.

Ingrijirea persoanelor virstnice in camine reprezinta o masura de asistenta sociala care se dispune numai cu titlu de exceptie. Accesul unei persoane varstnice in camin se face avandu-se in vedere urmatoarele criterii de prioritate: necesita ingrijire medicala permanenta deosebita, care nu poate fi asigurata la domiciliu; nu se poate gospodari singura; este lipsita de sustinatori legali sau acestia nu pot sa isi indeplineasca obligatiile datorita starii de sanatate sau situatiei economice si a sarcinilor familiale; nu are locuinta si nu realizeaza venituri proprii. In cadrul caminelor pentru persoane varstnice se asigura conditii corespunzatoare de gazduire si de hrana, ingrijiri medicale, recuperare si readaptare, activitati de ergoterapie si de petrecere a timpului liber, asistenta sociala si psihologica. Serviciile medicale asigurate in camin constau in: consultatii si tratamente la cabinetul medical, in institutii medicale de profil sau la patul persoanei imobilizate; servicii de ingrijire-infirmierie; asigurarea medicamentelor; asigurarea cu dispozitive medicale; consultatii si ingrijiri stomatologice. Persoanele varstnice care dispun de venituri proprii si sunt ingrijite in camine, precum si sustinatorii legali ai acestora, au obligatia sa plateasca lunar o contributie de intretinere, stabilita pe baza costului mediu lunar de intretinere. In cazul persoanelor virstnice care nu au venituri si nici sustinatori legali, contributia de intretinere este asigurata din bugetele locale sau judetene, dupa caz.

Caminele de batrani se incadreaza in categoria unitatilor de asistenta medico-sociale, a caror organizare, functionare si finantare este reglementata de Normele din 2 aprilie 2003, aprobate prin HG nr. 412/2003 si prin Instructiunile nr.1 din 28 iulie 2003 de aplicare a acestor Norme.

O masura speciala de protectie sociala luata de statul roman a fost aceea de a subventiona de la bugetul de stat sau, dupa caz, de la bugetele locale, asociatiile si fundatiile romane care infiinteaza si administreaza unitati de asistenta sociala. In acest sens, a fost adoptata Legea nr. 34/1998 privind acordarea unor subventii asociatiilor si fundatiilor romane cu personalitate juridica, care infiinteaza si administreaza unitati de asistenta sociala. Potrivit Normelor Metodologice din 2001 de aplicare a prevederilor Legii nr. 34/1998, pot beneficia de subventii asociatiile si fundatiile romane care acorda de cel putin 12 luni servicii de asistenta sociala in cadru organizat, respectiv printr-o unitate de asistenta sociala. Serviciile de asistenta sociala acordate de aceste asociatii si fundatii sunt subventionate daca indeplinesc urmatoarele conditii: se incadreaza in liniile de subventionare prioritare in domeniul asistentei sociale; se desfasoara intr-un spatiu adecvat sau la domiciliul persoanelor asistate; sunt utilizate si alte resurse pentru acordarea serviciilor de asistenta sociala.

O prevedere importanta a legii nr. 17/2000, cu caracter de protectie a persoanelor varstnice, este reprezentata de art. 30 din lege, potrivit caruia persoana varstnica va fi asistata, la cererea sa ori din oficiu, dupa caz, in vederea incheierii unui act juridic de instrainare, cu titlu oneros sau gratuit, a bunurilor ce-i apartin, in scopul intretinerii si ingrijirii sale, de un reprezentant al autoritatii tutelare a consiliului local in a carui raza teritoriala domiciliaza persoana virstnica respectiva.

Prin Legea nr. 16/2000 a fost infiintat Consiliul National al Persoanelor Varstnice, organism autonom, consultativ, de interes public, avand drept atributii: sprijinirea institutiilor statului in aplicarea recomandarilor Adunarii Mondiale a Persoanelor Varstnice; urmarirea aplicarii reglementarilor legale privind persoanele varstnice si sesizarea organelor competente despre abaterile constatate; avizarea proeictelor de acte normative care privesc persoanele varstnice; sprijinirea organizarii asociative a persoanelor varstnice si a participarii lor active la viata sociala. In teritoriu, functioneaza consilii judetene ale persoanelor varstnice. Pentru solutionarea pe plan local a problematicii persoanelor varstnice, in cadrul fiecarei directii de munca, solidaritate sociala si familie judeteana, este desemnata o persoana care asigura colaborarea permanenta cu consiliile judetene ale persoanelor varstnice

Unul dintre cele mai importante acte normative in domeniul protectiei sociale este reprezentat de Legea nr. 47/2006 privind sistemul national de asistenta sociala (care la data intrarii sale in vigoare a abrogat Legea 705/2001 privind sistemul national de asistenta sociala). In conformitate cu prevederile art. 4 din Legea nr. 47/2006, principiile care stau la baza functionarii sistemului de asistenta sociala sunt: universalitatea (potrivit careia fiecare persoana are dreptul la asistenta sociala in conditiile legii); respectarea demnitatii umane (potrivit careia fiecarei persoane ii este garantata dezvoltarea libera si deplina a personalitatii); solidaritatea sociala (conform careia comunitatea participa la sprijinirea persoanelor care nu isi pot asigura nevoile sociale); subsidiaritatea (potrivit careia, in situatia in care persoana sau familia nu isi poate asigura integral nevoile sociale, intervin colectivitatea locala si structurile ei asociative si, complementar, statul). Pentru asigurarea aplicarii politicilor sociale in domeniul protectiei populatiei (inlcusiv a persoanelor varstnice), consiliile locale si consiliile judetene infiinteaza si organizeaza in subordinea lor servicii publice de asistenta sociala.

Privitor la jurisdictia sistemului national de asistenta sociala, decizia de stabilire a dreptului la servicii sociale si prestatii sociale poate fi contestata la comisia de mediere sociala. Comisia de mediere sociala este obligata a se pronunta in termen de cel mult 30 de zile de la data inregistrarii cererii, printr-o decizie, aceasta din urma decizie putand fi atacata, la randul sau, in termen de 30 de zile de la data emiterii, potrivit prevederilor legii nr. 554/2004 a contenciosului administrativ.

Chiar daca, in ceea ce priveste legislatia in materie de protectie sociala, s-au facut progrese considerabile si s-a elaborat un cadru legislativ adecvat pentru protectia sociala a persoanelor varstnice, cea mai importanta problema cu care ne confruntam ramane cea a punerii in practica a tuturor instrumentelor de protectie sociala create, deoarece sunt evidente disfunctionalitatile existente in prezent in sistemul de protectie sociala a varstnicilor.

Avand in vedere faptul ca, si in cazul tarilor dezvoltate, protectia varstnicilor nu este adaptata in totalitate nevoilor acestora, pe plan national se impune cu prioritate asigurarea protectiei sociale in general, si a asistentei sociale a persoanelor varstnice in special, pentru ca persoanele varstnice sa poata beneficia de securitatea sociala necesara

Factorii care influieneaz decizia de meninere la domiciliu

- Starea pacientului, respectiv boala de care sufer i gravitatea acesteia.

- Tolerana familiei i gradul de cooperare al acesteia.

- Existena i eficiena serviciilor de ngrijiri la domiciliu.

Starea pacientului

Aceasta se apreciaz de ctre medic care decide, cu acordul pacientului, locul unde va fi tratat.

Asistentul medical va face o apreciere a strii de sntate i a posibilitii sale reale de a implementa planul de ngrijire i va conlucra cu medicul la luarea deciziei.

Tolerana familiei i gradul de cooperare

n geriatrie, ca i n pediatrie, dialogul se poart n mare msur cu familia care trebuie astfel abordat i educat nct s realizeze un climat de via familial normal ducnd la reuita aciunilor de ngrijire. Se face o apreciere a situaiei familiale a vrstnicului:

1. Dac are familie:

- Ce fel de familie natural sau de substituie (prieteni, vecini).

- Care sunt raporturile cu familia.

- Care este climatul din familie.

- Ce poziie ocup n familie.

- Familia este nchegat i are funciile pstrate sau prezint carene morale i de solidaritate.

- Exist suspiciuni de abuzuri contra vrstnicului.

- Care este situaia material a familiei.

- Care este nivelul de cunotine i de deprinderi igienico-sanitare.

- Mediul urban sau rural.

- Care este nivelul de dependen al vrstnicului.

- Care este gradul de cooperare al familiei pentru a nelege, a accepta i a aplica tratamentul i ngrijirile recomandate.

2. Dac nu are familie:

- Este abandonat i triete singur sau se izoleaz voluntar.

- Este celibatar, divorat sau este vduv.

- Care este situaia s material.

- Care este nivelul su de cunotine.

- Este nc n activitate i n ce msur aceasta depete capacitatea s de efort.

- i-a pstrat capacitatea de autoservire.

- Care este nivelul su de dependen.

- Care este gradul su de cooperare pentru a nelege, a accepta i a aplica

tratamentul i ngrijirile necesare.

- Care este gradul de risc pentru posibile abuzuri contra s.

Existena i eficiena serviciilor de ngrijiri la domiciliu.

n general, majoritatea persoanelor vrstnice (70% - 75%), i manifest dorina de a fi ngrijii la domiciliu. Pentru ca s se poat rspund acestei dorine este necesar s fie organizate servicii de sntate comunitare care s asigure o larg gam de ngrijiri, inclusive ngrijiri de recuperare funcional a celor cu handicapuri i ngrijiri paliative a celor aflai n faz terminal.

Aceast orientare a ngrijirilor spre comunitate a fcut posibil meninerea vrstnicului n mediul su natural de via i reducerea cheltuielilor la nivelul instituiilor cu paturi. n timp sau extins incluznd i alte categorii: bolnavi cronici, bolnavi psihici, bolnavi cu diferite handicapuri, .a. Astfel c a aprut ca necesar dezvoltarea i formarea corespunztoare a

celor care acord ngrijiri la domiciliu.

Iniial, primul tip de ngrijiri a fost ajutorul - menajer, apoi s-a dezvoltat ajutorul - infirmier i

ajutorul - ngrijiri de sntate specific. Echipa de ngrijiri la domiciliu este format din:

1. Profesionitii de sntate:

- medicul

- reeaua formal compus din:

ajutorul - menajer,

ajutorul - infirmier,

asistenta medical,

kinetoterapeutul

asistenta social.

Asistentul medical i asistenta social sunt considerate organizatoare de servicii de ngrijire(evalueaz nevoile)

Neprofesionitii:

- reeaua informal compus din:

membrii de familie (natural sau de substituie),

benevolii sau voluntarii,

biserica,

grupurile asociative (ONG-urile,

alte asociaii non-profit).

Organizarea serviciilor de ngrijiri geriatrice la domiciliu

n occident, finanarea acestor servicii are surse multiple:

- comunitatea i instituiile sociale,

- organizaiile non-guvernamentale i alte grupuri asociative non-profit,

- biserica,

- casele de asigurri sociale de sntate,

- persoana vrstnic prin sistemul co-plat dac are un venit propriu,

- familia persoanei vrstnice dac acesta exist i este abordabil.

Avantajele ngrijirilor geriatrice la domiciliu

Prin organizarea serviciilor de ngrijiri la domiciliu, n structura serviciilor de sntate se produc o serie de mutaii:

- o parte din acestea se dezvolt,

- altele rmn la acelai nivel,

- altele se reduc.

Avantajele ngrijirilor la domiciliu sunt de necontestat i au efecte pozitive att asupra strii de sntate a persoanelor care beneficiaz de aceste ngrijiri ct i asupra furnizorilor i instituiilor implicate i anume:

- Asigur mplinirea dorinei persoanelor vrstnice de a fi ngrijit ntr-un mediu care-I este familiar.

- Consolideaz relaiile familiale i solidaritatea cu vrstnicul.

- Optimizeaz funcionalitatea asistenei din instituiile geriatrice prin degajarea paturilor i a fondurilor.

- ngrijirile la domiciliu au un pre de cost de 20 de ori mai mic dect cele din instituiile cu paturi. Prin transferul ngrijirilor spre comunitate:

se reduce numrul spitalelor,

scade numrul zilelor de spitalizare,

crete numrul spitalizrilor alternative,

asistena medical devine asisten medico-social i ngrijiri ngrijiri de sntate care sunt mai adaptate nevoilor pacienilor vrstnici.

- Ofer locuri de munc.

- Determin apariia i dezvoltarea unor metode noi de a mbunti viaa vrstnicilor i de a realiza dezideratul de mbtrnire calitativ.

CENTRELE DE ZI

Funcioneaz pe principiul creelor pentru copii respectiv, persoana vrstnic este adus dimineaa de ctre unul din membrii de familie la acest centru unde i se asigur toate condiiile pentru a se simi bine plus societatea altor persoane vrstnice.

Cnd aparintorul se ntoarce de la serviciu vine la acest centru i-l ia acas. Aceste centre sunt necesare n primul rnd pentru persoanele n vrst care nu pot fi lsate singure acas din cauza riscului de a provoca accidente casnice involuntare sau alte evenimente neplcute.

VIII.3.6. MASA CALDA LA DOMICILIU

Se poate asigura prin servirea unei mese calde mai ales persoanelor vrstnice care triesc singure i au un grad redus de autoservire.

Aceasta se realizeaz prin:

- aa numitele mese calde pe roi

- prin nfiinarea unor cantine n imediata apropiere a comunitii n care triesc persoane vrstnice. REEAUA DE SOCIALIZARERealizeaz contactul vrstnicului cu societatea i facilitarea participrii acestuia la viaa cetii.

1. Cluburi geriatrice care au o importan deosebit n creterea calitii vieii vrstnicilor prin implicarea lor n activiti de grup acionnd n primul rnd asupra celui mai cumplit duman al btrneii: singurtatea.

2. Cercuri de terapie ocupaional care au ca rezultat reducerea impactului pe care-l are asupra vrstnicului retragerea din activitate i meninerea unui nivel acceptabil al funciilor sale fizice i psihice ct i a contactului cu societatea.

Se are n vedere i reducerea sentimentului de inutilitate pe care-l are persoana vrstnic datorit schimbrilor de ordin bio-psiho-sociale ce survin n aceast etap a vieii sale.

Norme de etica si deontologie in ingrijirea la domiciliu

Practicarea profesiunii in sistem privat.

Ingrijirile la domiciliu

Art. 47. - Asistentii medicali generalisti, moasele si asistentii medicali exercita profesia in regim salarial si/sau independent.

Art. 48. - Asistentul medical generalist, moasa si asistentul medical care isi desfasoara activitatea in calitate de titular sau asociat al unui cabinet de practica medicala pot furniza ingrijiri medicale la domiciliu, daca sunt autorizati in acest sens, in conformitate cuprevederile legale privind organizarea si functionarea ingrijirilor la domiciliu.

Art. 49. - Asistentul medical generalist, moasa si asistentul medical sunt obligati sa comunice medicului care a recomandat aceste servicii situatia evolutiei starii de sanatate a pacientului ingrijit.

Art. 50. - Asistentul medical generalist, moasa si asistentul medical chemati intr-o familie ori colectivitate trebuie sa respecte regulile de igiena si de profilaxie, in exercitarea profesiei

NGRIJIRILE MEDICALE LA DOMICILIU

Serviciile de ingrijire medicala la domiciliu sunt servicii oferite, la recomandarea medicului, de echipe multidisciplinare alcatuite din asistente medicale, kinetoterapeuti, logopezi, infirmiere si asistenti sociali, persoanelor dependente de domiciliu, temporar sau permanent.

Serviciile de ingrijire medicala la domiciliu sunt destinate in mod special pacientilor care, la recomandarea medicului specialist, dupa externarea din spital au nevoie de continuarea ingrijirii medicale. Prin serviciile de ingrijire la domiciliu pacientii primesc ingrijiri medicale de calitate, obtinand recuperearea starii de sanatate acasa, intr-un mediu familiar si confortabil.

Pacientii pot fi indrumati spre serviciile de ingrijire la domiciliu si de catre medicul de familie sau de medicul de specialitate din policlinica, prevenind internarea in spital.

Familia pacientului beneficiaza de asemenea de aceste servicii, prin limitarea problemelor aparute in viata de familie atunci cand un membru al familiei este bolnav sau nu se poate auto-ingriji. In plus, personalul medical invata membrii familiei sa efectueze ei insisi anumite tipuri de ingrijire, permitandu-le sa aiba un rol activ in ingrijirea celor dragi.

OBIECTIVELE INGRIJILOR MEDICALE LA DOMICILIU

Sa creasca gradul de independenta al pacientului in mediul familial prin furnizarea de servicii calificate de ingrijire medicala si prin educatia pacientului si a apartinatorilor.

Sa asigure legatura dintre pacient si medic pe perioada tranzitiei pacientului din spital in mediul familial.

Sa reduca anxietatea si frustrarile pacientului si familiei generate de boala.

TIPUL SREVICIILOR DE INGRIJIRE MEDICALA LA DOMICILIU

SERVICII MEDICALE:-evaluarea starii de sanatate a pacientului.

-monitorizarea parametrilor fiziologici temperatura, tensiune arteriala, puls, respiratie, diureza , scaun.

-toaleta pacientului cu probleme medicale.

-administrarea medicametelor pe cale orala, injectii intramusculare si intravenoase, perfuzii.

-masurarea glicemiei cu glucometrul.

-recoltarea probelor pentru laborator.

-alimentatia artificiala.

-ingrijirea plagilor, escarelor, stomelor, fistulelor, drenajelor.

-sondaj vezical cu sonda permanenta sau cu scop evacuator.

-terapia durerii.

-educatia pacientilor si a familiei.

GIMNASTICA MEDICALA:

-kinetoterapie.

TERAPIA VORBIRII:

-logoterapie.

EVALUARE SI INTERVENTIE SOCIALA:

-anchete sociale

INGRIJIRI DE TIP INFIRMIER:

-asigurarea igienei corporale.

-ajutor la mobilizare, hranire.

-preparare de mancare.

MASURI DE CONTROL AL INFECTIEI LA DOMICILIU

In cursul ingrijirilor la domiciliu, atat pacientii cat si apartinatorii trebuie sa se apere de infectii.

Pasii de mai jos ajuta pacientii sa se vindece si evita complicatiile:

1. Apartinatorii implicati in ingrijirea unui pacient trebuie sa se spele pe maini cu apa calda si sapun inainte si dupa acordarea ingrijirilor.

2. Persoana care, in timpul ingrijirii, intra in contact cu fluidele eliminate de pacient (de exemplu in cursul golirii unei pungi colectoare de urina, schimbarii lenjeriei meurdare) trebuie sa poarte manusi, eventual imbracaminte de protectie, pentru a preveni contaminarea.

3. Rufele murdarite cu secretii, urina, fecale, trebuie schimbate cat mai repede posibil. Rufele murdarite se colecteaza in saci de plastic si se spala separat de alte haine. Apa de spalat trebuie sa aiba o temperatura de cel putin 50-60 grade C si in ea trebuie adaugat un pahar de inalbitor. Dupa folosire, punga de plastic in care s-au colectat rufele trebuie stropita cu solutie de cloramina 3-5% si aruncata in vasul de gunoi sau, daca este posibil, trebuie arsa. Oala de pat si plosca pentru urina trebuie golite imediat dupa utilizare, spalate si pastrate curate.

4. Ingrijitorul care are o raceala nu ar trebui sa ingrijeasca pacientul. Daca acest lucru nu este posibil, ingrijitorul va purta o masca de protectie.

5. pansamentele folosite in ingrijire se colecteaza intr-o punga de plastic si se stropesc cu solutie de cloramina 3-5%. Punga se leaga, se pune intr-o a doua punga de plastic si se arunca in vasul de gunoi sau, daca este posibil, se ard.

MASURI DE SIGURANTA LA DOMICILIU PENTRU VARSTNICI

1. Mentineti holurile si scarile luminate, folositi lampi sau becuri de veghe.

2. Mentineti covoarele, podelele si scarile in conditii bune, pastrati podelele curate dar neceruite, fixati covoarele in cuie si nu folositi covorase.

3. Folositi banda antiderapanta in vana sau in cabina de dus. Cand faceti dus, stati asezati pe un scaun de plastic.

4. Mentineti cablurile electrice si prizele in bune conditii de functionare. Nu intindeti cabluri in zonele circulate, renuntati la cablurile deteriorate si nu supraincalziti prizele.

5. folositi tigai usoare la gatit. Nu lasati servete sa atarne deasupra aragazului sau sobei.

6. Puneti obiectele frecvent utilizate in locuri la care se ajunge usor.

7. Evitati sa va urcati pe scari sau scaune daca aveti tulburari de echilibru.

8. Nu ridicati obiecte grele.

9. Efectuati controale oftalmologice periodice.

10. Purtati pantofi pe masura, inchisi la spate, cu toc jos si care nu aluneca.

11. Tineti telefonul la indemana, cu numerele de telefon de urgenta notate la vedere.

12. Tineti produsele toxice, de curatat, departe de locurile unde se pastreaza si se prepara mancarea.

PREVENIREA ACCIDENTELOR CLASICE

1. Nu tineti chibriturile la indemana copiilor, nu aruncati chibriturile in cosul de gunoi.

2. Supravegheati continuu o cratita in care fierbe ceva.

3. Nu turnati apa peste uleiul fierbinte.

4. Nu fumati in pat sau cand stati intinsi.

5. Nu supraincarcati circuitele electrice.

6. Nu lasati sa se ude cablurile electrice.

7. Nu folositi benzina sau alte lichide inflamabile in spatii inchise.

8. Pastrati numarul de telefon al pompierilor aproape de telefon. Faceti-va un plan de evacuare pentru zi si noapte.

SFATURI PENTRU APARTINATORI

1. Fiti bland cu pacientul.

2. Amintiti-va ca sunteti apartinator, nu magician: nu puteti face minuni, oricat de mult ati dori.

3. Gasiti-va un loc retras unde sa va relaxati cat de des posibil.

4. Oferiti sprijin, incurajati si laudati pe cei pe care ii ingrijiti. Invatati sa acceptati laudele.

5. Va veti simti neajutorati la un moment dat datorita suferintei pe care o vedeti. Acceptati acest lucru fara rusine.

6. Schimbati-va adesea rutina.

7. In fiecare zi incercati sa va concentrati asupra lucrurilor bune ca re se intampla in acea zi.

8. Fiti plin de resurse, fiti creativi. Incercati noi abordari in activitatile zilnice.

Prevenirea escarelor si a efectelor acestora

Cauza directa a escarelor este presiunea. Escarele apar la mentinerea prelungita a pacientului in pat sau in scaunul cu rotile, datorita impiedicarii circulatiei normale in zonele supuse unei presi uni.

FACTORII IMPLICATI IN APARITIA ESCARELOR LA PACIENTII CU LEZIUNI ALE MADUVEI SPINARII

Pierderea sensibilitatii si a miscarilor voluntare

Pierderea sensibilitatii impiedica pacientul sa primeasca avertismente in legatura cu expunerea la presiune prelungita. Pacientul nu este numai incapabil sa simta disconfortul, ci din cauza imobilitatii este incapabil sa -

si schimbe pozitia.

Pierderea controlului vasomotor

Tulburarile circulatorii produc o scadere a rezistentei tisulare la presiune. Presiunea impl ica ischemie, de aceea escarele apar cu usurinta. Desi sistemul vasomotor nu va fi niciodata normalizat, unele ameliorari pot

sa apara cand activitatea reflexa a maduvei isi revine.

EFECTUL POSTURILOR

Escarele apar in special la nivelul proeminentelor os oase care sunt supuse la presiune, in pozitie de d.d. sau sezand. Cele mai vulnerabile zone sunt: sacrul, trohanterele, tuberozitatile ischiatice, genunchii, fibulele,maleolele, calcaiele, si metatarsienele 5. Occiputul si coatele sunt de asemenea implica te la pacientii cu leziuni cervicale. Daca pacientul are aplicat un dispozitiv de imobilizare, escarele pot de asemenea sa se dezvolte la nivelul coastelor, apofizelor spinoase, si spinele iliace anterioare si posterioare. Escarele pot de asemenea sa apara cu usurinta sub alte dispozitive de imobilizare ca: orteze sau corsete aplicate pe segmentele paralizate.

PATOLOGIE

Primul stadiu

Se caracterizeaza prin tulburari tranzitorii ale circulatiei evidentiate prin eritem si edem. Daca presiunea este indepartata, inflamatia dispare in 48 h.

Al doilea stadiu

Se caracterizeaza prin aparitia leziunilor la nivelul straturilor superficiale ale tesutului cutanat. Apare staza vasculara si eritemul si congestia nu dispar la exercitarea presiunii digitale. Leziunile pielii sau dezvoltarea unor flictene sunt urmate de necroza superficiala si ulceratii.

Al treilea stadiu

Se caracterizeazsa prin necroza profunda si adeseori intinsa cu distrugerea tesutului subcutanat, a fasciilor, muschilor si oaselor. Daca infectia se extinde la nivelul osului, va aparea periostita si osteomielita, avand ca

urmare distructia articulara si formarea de osificari ectopice. Netratate, aceste leziuni majore duc in general la septicemie si deces.

Aparitia bursitelor

O bursita poate sa apara la nivelul tuberozitatii ischiatice, datorita pozitiei prelungite in sezand. Tesuturile inconjuratoare sunt rapid implicate daca apare infectia, si o foarte mica solutie de continuitate poate fi adesea

singurul semn vizibil al unei cavitati care ajunge pa na la nivelul bursei inflamate, si de obicei pana la os.

PREVENIREA ESCARELOR

Unde nu exista presiune, acolo nu vor aparea escare

Prevenirea escarelor consta prin urmare in eliberarea de sub presiune a proeminentelor osoase in asociere cu corecta pozitionare a pacientului.INTOARCEREA PACIENTULUI

Pacientul este intors la fiecare 3 ore, atat in timpul zilei cat si noaptea, folosind pozitiile de d.d. si d.l.

De asemenea alaturi de prevenirea efectelor presiunii prelungite, intoarcerea regulata previne s taza urinara.

Cele mai susceptibile arii, acolo unde proeminentele osoase sunt superficiale, trebuie sa fie eliberate de sub presiune prin aranjarea pernelor. La fiecare intoarcere zonele de electie sunt inspectate, pielea este verificata

si toate cutele cearsafurilor sunt indreptate. Orice semn de presiune locala, chiar minor, este un avertisment important. Roseata care nu diminua la presiune, punctele septice, contuziile, tumefactiile, indurarile, exprima

pericolul aparitiei unor escare. Orice presiune tr ebuie indepartata de pe zonele implicate, pana cand acestea sunt vindecate.

De exemplu, daca la nivelul sacrului exista semne de roseata, se va folosi pozitia de decubit lateral pana la disparitia semnelor.

Dispozitivul de tractiune Guttman se va aplica atunci cand este indicata tractiunea cervicala. Acest dispozitiv permite mentinerea unei tractiuni cervicale continue in timpul intoarcerii pacientului. O piesa frontala asigura sprijinul capului in pozitia de d.l.

Daca paturile Egerton nu sunt disponibile, pacientul poate fi asezat pe paturi cu saltele segmentate din cauciuc spongios. Spatiile dintre segmente sunt modificate in functie de statura pacientului astfel incat proeminentele osoase sa nu fie supuse la presiune. Pozitia de d.v. este in mod special indicata atunci cand escarele sunt prezente in regiunile trohanterice, pe ischioane sau sacru. In aceasta pozitie trebuie sa ne asiguram ca degetele de la picioare, genunchii, crestele iliace si zona genitala nu sunt supuse la presiune.

Daca nu exista nici saltele de cauciuc, se pot folosi suluri din 5-6 paturi rulate impreuna strans. Sistemul de aparare al organismului este astfel conceput incat sa faciliteze vindecarea escarelor. Diversele tipuri de paturi folosite vor fi adaptate in functie de nevoile fiecarui pacient.

PAGE 31