ÎNGRIJIREA BOLNAVULUI CU NERVOZA ASTENICA

7/30/2019 NGRIJIREA BOLNAVULUI CU NERVOZA ASTENICA

1/35

NGRIJIREA BOLNAVULUI

CU NEVROZA ASTENIC

COORDONATOR:

CUPRINSUL LUCRRII DE DIPLOM

CAPITOLUL I.

PREZENTAREA TEORETIC A BOLII............ 4

1.1. Notiuni de anatomie si fiziologie a aparatuluiafectat................4

1.2.Definitie......................................................................................5

1.3. Simptomatologie.................... 6

1.4. Etiologie........................ 7

1.5. Patologie ...................... 8

1.6. Clasificarea si forme clinice.............. 8

1.7. Tratamentul medicamentos............... 9

CAPITOLUL II.

SUPRAVEGHEREA PACIENTULUI DIN MOMENTULINTRRII PN LA EXTERNARE sI EFECTUAREA TEHNICILORIMPUSE DE AFECIUNE..................... 11

2.1. Internarea pacientului n spital............ 11

2.2. Asigurarea conditiilor de spitalizare.......... 12


2/35

2.3. Asigurarea conditiilor igienice pacientilor internati.... 13

2.4. Supravegherea functiilor vitale si vegetative...... 14

2.5. Alimentatia bolnavului............... 15

2.6. Administrarea medicamentelor si hidratareaorganismului .. 16

2.7. Recoltarea produselor biologice si patologice...... 17

2.8. Pregatirea pacientului si efectuarea tehnicilor specialeimpuse

de afectiune.................... 19

2.9. Educatia pentru sanatate.............. 20

2.10. Externarea bolnavului................ 21

CAPITOLUL III.

PREZENTAREA CAZURILOR DE BOAL ............ 22

- Cazul nr. 1 - plan de ngrijire ............... 23

- Cazul nr. 2 - plan de ngrijire................24

- Cazul nr. 3 - plan de ngrijire .............. 25

CAPITOLUL IV.

ANALIZA CAZURILOR DE BOALA PREZENTATE sICONCLUZII GENERALE ASUPRA LUCRRII................ 34

BIBLIOGRAFIE.....................36


3/35

CAPITOLUL I.

PREZENTAREA TEORETIC A BOLII

1.1. ANATOMIA sI FIZIOLOGIA SISTEMULUI NERVOSCENTRAL

Sistemul nervos receptioneaza, transmite si integreaza informatiile dinmediul extern si intern, pe baza carora elaboreaza raspunsuri adecvate, motoriisi secretorii. Prin functia reflexa care sta la baza activit& 121f520b #259;tiisale, sistemul nervos contribuie la realizarea unitatii functionale a organismuluisi a echilibrului dinamic dintre organism si mediul nconjurator.

Siatemul nervos, unitar ca structura si functie, este mpartit n:

-sistemul nervos al vietii de relatie (somatic)- care asiguraechilibrul organismului cu conditiile variabile ale mediului;

-sistemul nervos al vietii vegetative, care regleaza permanentactivitatea organelor interne.

Segmentele sistemului nervos central sunt: maduva spinarii, trunchiulcerebral, cerebelul, diencefalul si emisferele cerebrale. Organele nervoase careformeaza nevraxul sunt nvelite de sistemul meningeal, format din trei

membrane: piamater, arahnoida si dura mater. ntre arahnoida si piamaterexista un spatiu mai larg n care se gasesc lichidul cefalorahidian, cu rol deprotectie mecanica si trofica.

Maduva spinarii, adapostita n canalul vertebral, se ntinde de la guraoccipitala CI-pna la nivelul vertebrei lombare L2, de unde se continua cu oformatiune subtire- filum terminale- pna la vertebra a doua coccigiana. Nerviilombari si sacrali, n traiectul lor spre gaurile intervertebrale, mpreuna cufilum terminale, constituie coada de cal. n sectiune transversala maduva apareconstituita, n interior, din substanta cenusie- formata din corpii neuronali sistrabatuta de canalul ependimar, iar la exterior substanta alba, constituita dinfibre nervoase mielinice si celule gliale.

Trunchiul cerebral, continua maduva spinarii si este format din bulb,punte si mezencefal. Structural, trunchiul cerebral este constituit din formatiunicenusii si albe, omologe celor medulare. Substanta cenusie este situata n


4/35

interior si fragmentata n numerosi nuclei, separati prin substanta alba careapare si la periferie.

Cerebelul este situat n etajul inferior al cutiei craniene, napoiatrunchiului cerebral, fiind alcatuit din doua parti laterale- emisferele cerebrale,conectate printr-o portiune mediana denumita vermis. Legaturile cerebelului cutrunchiul cerebral se fac prin cele trei perechi de pedunculi cerebelosi care lleaga de bulb, punte si mizencefal.

Diencefalul situat n prelungirea trunchiului cerebral si sub emisferelecerebrale, este alcatuit din mai multe mase de substanta nervoasa: thalamus,metatalamus, epitalamus si hipotalamus.

Emisferele cerebrale reprezinta partea cea mai voluminoasa a sistemului

nervos central. Sunt separate prin fisura interemisferica si legate n parteabazala prin formatiuni de substanta alba: corpul calos, trigonul cerebral,comisurile albe. Structural, emisferele cerebrale sunt alcatuite din substantacenusie dispusa la suprafata, formnd scoarta cerebrala si substanta alba lainterior, alcatuita din fibre de asociatie, comisurale si de proiectie.

Viata psihica umana este considerata a fi rezultatul a trei compartimentestrns legate ntre ele: compartimentul de cunoastere (gndirea, atentia,orientarea, nvatarea, mempria etc.) cu ajutorul careia omul cunoaste realitateasi patrunde n descifrarea legilor ei, comportamentul afectiv, constituit din

trairile, emotiile, sentimentele si pasiunile pe care omul le ncearca n viata sicomportamentul volitional, constnd n totalitatea hotarrilor, deciziilor si an

preseverenta mplinirii lor. Aceste aspecte deosebite de importante aleactivitatii superioare asigura corelatii optime ale organismului cu mediul fizico-

biologic si social, fiind din ce n ce mai mult studiat de catre fiziologi.

1.2. Definitie

Nevroza este o tulburare psihica manifestata printr-un comportamentanormal, cu diverse forme, de care bolnavul este constient, dar nu l poate

stapani..Nevroza perturba afectivitatea si emotivitatea, dar nu afecteaza facultatileintelectuale.

Neurastenia este una din cele trei forme de nevroza ntalnita la om sicaracterizeaza n special printr-un simptom capital: astenia ( obosealanervoasa) persistenta.


5/35

- este o stare de mare oboseala. Favorizata de surmenaj si nsotitade tulburari psihice (tristese, insomnie, nehotarare) de tulburari functionale(cardiovasculare, digestive, sexuale) si de dureri cu diferite lacalizari;

- este o tulburare speciala, persistenta a sistemului nervos

central, fara leziuni organice, determinata n special de conflicte sufletesti,boala de care omul este constient si de care se ancearca sa se vindece, nevroyaastenica fiind trecatoare si vindecabila.

1.3. Simptomatologie

Debutul neurasteniei este de cele mai multe ori lent.

Oboseala sau astenia este simpomul principal.

- poate fi fizica sau intelectuala (mai predominanta)

- are un caracter particular, special, neplacut si apasator, o senzatie

de enervare, de gol si nu cedeaza la mijloacele de repaus sau distractie;- astenia fizica este aproape permanenta si apare dimineata, la

trezirea din somn. Bolnavul se simte incapabil sa coboare din pat.

Chiar daca n timpul zileise poate observa o usoara ameliorae aoboselii, totusi dupa cateva ore de munca ea reapare.

- astenia intelectuala se traduce printr-o senzatie penibila deneputinta de a mai face fata muncilor intelectuale. Toate zgomotele cat de mici,fiecare nchidere de usa, exaspereaza bolnavul. Aceasta astenie se poate

diminua catre seara. Cefaleea este al doilea simptomca frecventa si aproape ntotdeauna prezent.

- n cea mai mare parte a cazurilor durerea de cap esteintermitenta.

Apare brusc sau se accentueaza progresiv.

- este variabila ca intensitate si aproape totdeauna legata deoboseala;

- ca localizare apare n regiunea cefei cu o senzasie de

apasare, de strangere acre iradiaza catre frunte, tampla sau coboara de-a lungulcoloanei verterbrale;

- este de obicei diurna si foarte rar nocturna.

Insomnia sau tulburarea somnului sunt foarte frecvente fara a fi nsaconstante sau durabile. n general este vorba de un somn foarte superficial simai rar de insomnie pura si poate fi nsotita de somnolenta n timpul zilei.


6/35

- din punct de vedere al orarului ea se manifesta la nceputul noptii(insomnie de adormire);

- n timpul somnului pot apare foarte des cosmaruri (senzatie deratacire, pierdere etc.) care pot sa-l trezeasca brusc din son, fiind cuprins de o

senzatie de teama.Tulburari secundare:

- tulburari psihice : fenomenul cel mai important este obosealaintelectuala.

Bolnavul constata treptat o greutate n gandire, atentia mult scazuta(hipoprosexie), uitarea obiectelor, a numerlor proprii (hipomnezie);

- tulburarea vointei: nu-si mai duc la ndeplinire selurilepropuse (disbulie) ;

- tulburari senzitivo-senzoriale: bolnavul are adeseori ameteli,senzati de leganare. Pot aparea si tulburari de vedere: vedereadificila, ncetosata;

- tulburarile glandelor endocrine: la multi bolnavi se poateobserva o aparenta hipertiroidie sau hipotiroidie;

- hiperfoliculismul, de obicei constitusional, e adesea nsositde spasmofilie;

- secresia foliculinica normala sau chiar spre exces se traduce

printr-o mentruatie uneori excesiva care tine 5-6 zile si are unritm regulat.

1.4. Etiologie

Se cunosc trei factori mai importanti raspunzatori de aparitia nevrozeiastenice:

- factorul psihogen adica tulburarile sufletesti:

- factorul somatogen adica tulburarile organice

corporale care pot favoriza sau dezlantui o nevroza;- factorul predispozant care tine de ereditate si

constitutie.

Factorul psihogen este factorul eential care provoaca o nevroza astenica.La baza oricarei nevroze astenice sta unul sau mai multe conflicte sufletesticare n general pot mbraca aspectele cele mai variate. Necazurile, grijile,


7/35

deceptiile, emotiile neplacute si prelungite si general traumele psihice suntacelea care mai curand sau mai taryiu sunt fundamental vinovate de aparitia

bolii. O importanta deosebita o reprezinta factorii emosionali, afectivi nspecial frustrarile afective, rsceala sufleteasca, despartirea de cei dragi, dramelefamiliare.

Unul din factorii declansatori cei ma importanti al neurasteniilor estesurmenajul psihic. Munca neplanificata, munca n asalt, munca neritmica, toate

pot conduce catre o nevroza.

Factorul somatogen foarte multe tilburari organice, foarte multe bolii,fara a provoca n mod direct o nevroza, o pot declansa. Mai mult, unele bolicronice, daca nu sunt ndepartate, contribuie ,, din umbra ,, la ntretinereanevrozei. Printre cauzele organice care sunt raspunzatoare de aparitianeurasteniei se afla si perioadele de schimbari fiziologice importante, de ordine

endocrin, cum unt sarcina, alaptarea, menopauza.De asemenea, un factor somatogen important l constituie si bolile

infectioase si surmenajul.

Factorul predispozant unul dintre cei mai importanti factori predispozantil constittuie tipul de sistem nervos. Dintre cele patru tipuri, tipul ,, slab,, sitipul ,, puternic neechilibrat ,, sunt cei mai predispusi. Exista si anumite tipuriconstitutionale, dintre cei grasi si cei slabi, cei slabi fac mai utor nevroza,dintre expansivi si introvertiti, ultimi o fac mai repede.

1.5. Patogenie

Nevroza astenica este destul de raspandita.

Evidenta clinica a aratat ca varsta la care apare nevroza astenica cel maifrecvent este ntre 25-45 ani.

n ce priveste sexul, ea este mai raspandita la barbati. De asemenea eaapare la persoanele cu un grad mai ridicat de cultura.

Patologia neurastenica este de fapt numai solicitare cu o scadere deenergie si de aici apar toate semnele clinice.

1.6. Clasificare si forme clinice:n functie de simptomele care domina tabloul clinic au fost

izolate mai multe forme de neurastenie:

- nevroza astenica pura;

- nevroza astenica cu elemente anxioase;

- nevroza astenica cu elemente depresive;


8/35

- nevroza astenica cu elemente obsesivo-fobice;

- nevroza astenica cu elemente (isterice).

Din punct de vedere a cazurilor psihice declansatoare exista:

- nevroza de esec- apare la cei care si propun teluricare i depasesc;

- nevroza de neadaptare care rezulta din ambiantanoua n care o persoana este silita sa traiasca fara a se putea adapta;

- nevroza de frustrare o resimt cei care au impresia saucertitudinea ca nu mai sunt suficient de iubisi;

- nevroza de asteptare care apare la indivizi care asteaptavreme ndelungata un eveniment important, sau o hotarare capitala pentru viatasa.

1.7. Tratamentul medicamentos

Tratamentul nevrozei astenice presupune:

- tratament igieno-dietetic;

- tratament medicamentos;

- tratament balneofizioterapic;

- psihoterapie.

Tratamentul igeno-dietetic presupune:

a) regim de munca rational si adaptarea unui ritm succesiv repausmunca;

b) tratament dietetic care trebuie sa aiba n vedere hranirea substantialaa bolnavului cu att mai mult cu ct aceasta sufera de foarte multe ori de o lipsaa poftei de mncare. Se vor ntrebuinta si vitamine, n special vitamina A, B1,B6, C.

Tratamentul medicamentos este n general foarte variat. n general el sendreapta spre trei principale: sa calmeze, sa stimuleze organismul si sa refacasomnul.

Pentru primul se folosesc calmante usoare, asa numitele tranchilizanteminore ca : Ciclobarbitalul, Bromovalul, Luminalul etc. (n doze mici).

n ceea ce priveste corectarea somnului si ndepartarea insomniei se folosescn special barbiturice ca : Ciclobarbital, Dormicum, etc.


9/35

Efectul cel mai bun se obtine nsa prin asocierea barbituricelor cutranchilizante majore : Clordelazin, Romergan, etc.

La bolnavii cu deficit ponderal si cu lipsa poftei de mncare sa aplicat cusucces o cura de hidrazida. Pe aceeasi linie se foloseste si insulina an doze

mici, 5 unitati.Somnoterapia are indicatii mai restrnse. Ea se aplica de obicei an nevroza

astenica datorata unui surmenaj fizic sau intelectual. Se face o cura de somnprelungit (18-24).

Tratamentul balnezofizioterapic:

Una din metodele cele mai importante este cura frecventa de repaus, deodihna. Beneficiul este maxim daca bolnavul locuieste ntr-o localitate situatala o altitudine medie si nconjurata de paduri. S-a folosit cu succes hidroterapia(bai caldute la 35 C timp de 30 min.), bai aromate cu esente de brad, bai deacid carbonic.

Psihoterapia : este o actiune multilaterala care se adreseaza attintelectului, ct si sferei emotionale a individului. Ea cuprinde att o laturaanalitica ct si una sintetica de recladire a personalitatii pe baze mai sanatoase.

Psihoterapia n grup da rezultate foarte bune.

Foarte importanta este educatia vointei.

Adesea este foarte util sa se asocieze psihoterapiei, ergoterapia (terapia prinmunca). Adesea o munca fizica: taiatul lemnelor, gradinaritul sunt mijlocsalutar de a-si ntari sistemul nervos.

Dar adevarata terapie a neurasteniei nu se poate realiza fara autoeducare.Cta vreme conflictele proprii sufletesti nu sunt rezolvate nevroza n general

persista si multa vreme si este o lupta fara nvingator.

Tratamentul medicamentos este n general foarte variat. Pentru calmareabolnavului se folosesc calante usoare si anumite tranchilizante minore ca:

- Ciclobarbitalul sedativ hipnotic cu actiune rapida si de scurta durata.

Contraindicatii: - depresie de cauza cerebrala;

- alergie la barbiturice;

- insuficienta hepatica, respiratorie, renala alcoolism

Reactii abverse: - oboseala, ameseli;

- de toleranta si dependenta;


10/35

- supradozare acuta de coma.

Diazepam - pentru efectul lui tranchilizant

Contraindicatii: - coma colaps;

- alergie la substanta;Reactii adverse: - ameteli;

- tulburari de vedere;

- astenie fizica si psihica;

- hipotensiunea arteriala.

n ceea ce priveste corectarea somnului si nlturarea insomniei se folosescn special barbiturice ca: Ciclobarbitalul, Dormicum, etc.

Dormicum - inductor al somnului, caracterizat printr-un debut rapid alactiuni sale.

Contraindicatii: -intoleranta la substanta;

- psihoze, depresii psihice, miastenie;

- prudenta la vrstnici, insuficienta respinratorie;

Reactii adverse se datoreaza efectului sedativi sunt dependente de dozaadministrata;

- injectabil poate apare somnolenta


11/35

CAPITOLUL 2

SUPRAVEGHEREA PACIENTULUI DIN MOMENTUL

INTRRII PN LA EXTERNARE sI EFECTUAREA

TEHNICILOR IMPUSE DE AFECIUNE

2.1. Internarea pacientului n spital

Internarea bolnavului cu nevroza astenica se face n clinica de psihiatriecnd acesta ia primul contact cu spitalul. Acest prim contact constituie uneveniment important n viata bolnavului, deoarece el se desparte de mediul sauobisnuit si este nevoit sa decurga la ajutorul oamenilor straini.

Internarea n spital a bolnavului se face pe baza buletinului de identitate,a biletului de trimitere eliberat de: cabinet medical individual care recomandainternarea sau de la medicul din ambulatoriul sau pe baza biletului de ransfereliberat de alt spita. La internarea unor persoane gasite pe strada identificariilor, asistenta de serviciu va anunta imediat organele de politie.

Cazurile grave vor fi primite fara bilet de transfer sau trimitere, bolnaviiinternati fiind nscrisi n registrul de urgenta. Acolo se completeaza foaia deobservatie cu datele de identitate ale bolnavului si datele anamnestice culese de

la bolnav sau nsotitori.n vederea examinarii bolnavului de catre medic, asistenta va ajuta

bolnavul sa se dezbrace si va asigura conditii necesare unei bune derulari aexaminarii.

Examinarea clinica poate fi completata de prelevari de produse biologicesi patologice si de un examen psihologic.

Dupa stabilirea diagnosticului nainte de a ajunge n sectia cu paturi,

bolnavul trece prin serviciul de internare unde:- va fi mbaiat si - daca e cazul - deparazitat;

- hainele si obiectele persoanle vor fi nregistrate n vedereanmagazinarii pe perioada internarii.


12/35

- dupa terminarea baii bolnavul va fi mbracat cu pijama saucamasa de noapte, ciorapi si papuci.

Bolnavul astfel pregatit va fi dirijat pe sectia une se prezinta la asistantasefa sau registratorul medical n vederea internarii.

O primire adecvata n sectie diminueaza stresul suferit de bolnav lainternare si usureaza adaptarea lui la mediul spitalicesc. Asistenta de salonintroduce bolnavul n salonul indicat, i face cunostinta cu ceilaltti bolnavi, lajuta sa-si aranjeze obiectele n noptiera, l conduce pentru a cunoaste sectia,

prezentndu-i cabinetul asistentelor, sala de mese, grupul sanitar, l aduce lacunstinta regulamentul de ordine intreioara.

2.2. Asigurarea conditiilor de spitalizare

n spitale de psihiatrie, asigurarea conditiilor de specialitate a bolnavilorare un rol foarte important.

Bolnavii internati aici sa se simta ct mai confortabil, de aceea se vorasigura saloane de zi ct si saloane de noapte. Saloanele trebuie sa fie dedimensiuni mici (2-3), sa fie bine aerisite, linistite. Se va avea nsa grija ca

prizele sa fie bine izolate. De asemenea, ferestrele prevazute cu gratii, iarrezervele rezervate bolnavilor agitati sunt capitonate cu cauciuc moale si sunt

prevazute cu vizoare. De asemenea, sectia de psihiatrie trebuie sa asigure

bolnavilor si ateliere pentru ergoterapie.

Pentru ca bolnavii stau majoritatea timpului spitalizarii n pat acestatrebuie sa aiba anumite calitati: sa fie comod, sa prezinte dimensiuni potrivitecare sa satisfaca att cerintele de confort ale bolnavului ct si ale personaluluide ngrijire, sa-i permita bolnavului sa se poata misca n voie, sa nu limitezemiscarile. De asemenea, se va asigura schimbarea lenjeriei de pat de cte orieste nevoie.

n sala de mese trebuie sa se asigure conditii igienice de mediu, se

aeriseste , se vor aranja estetic mesele, toate pentru a-l creste apetitul.

2.3. Asigurarea conditiilor igienice pacientilor internati

Asigurarea igienei personale, corporale si vestimentare a pacientului


13/35

Asigurarea igienei generale si corporale este importanta n evolutia uneiboli, de aceea asistenta medicala trebuie sa fie foarte atenta cu respectarearegulilor de igiena.

n cazul neurastenicului, asigurarea igienei generale si corporale este nmajoritatea cazurilor precara pentru ca pacientul prezinta dezinteres pentru

propria-i persoana si pentru cei din jur.

De aceea, asistenta medicala are misiunea delicata de a controla n moddiscret, de a ndruma si la nevoie, de a efectua, atunci cnd este cazul toaleta dedimineata si seara. Astfel ea va ndemna bolnavul sa-si spele fata, gtul,membrele superioare, regiunea axilara. De asemenea sa efectueze toaletacavitatii bucale si sa-si ngrijeasca parul. Daca este cazul va atrage atentia siasupra lenjeriei de corp sa fie tot timpul curata si ngrijita.

Observarea pozitiei pacientului n pat

Asistenta medicala trebuie sa urmareasca, sa supravegheze pozitiabolnavului n pat pentru ca n foarte multe boli bolnavii, pentru a-si protejapartea bolnava, adopta pozitii care sa le diminueze durerea. n cazulneurasteniei, care este o ,,boala a creierului,, bolnavii nu au o anume pozitie n

pat sau n timpul somnului care sa atraga atentia, dar foarte frecvent lenevesc npat si este necesara supravegherea pozitiei pentru a preveni escarele. Totusi sepoate urmarii pozitia bolnavului pentru a sesiza eventualele modificari

survenite n timpul tratamentului.

De asemenea este foarte importanta de urmarit si faciesul bolnavului. Decele mai multe ori, la un neurastenic se poate observa foarte usor un facies caretradeaza, oboseala, astenia de care el se plnge. Este un facies putin mobil, cutrasaturile trase.

Pregatirea patului si accesoriile lui

Patul este mobilierul cel mai important din salon, aici petrecndu-si

bolnavul majoritatea timpului de boala si convalescenta. Patul trebuie sa fiecomod, de dimensiuni potrivite, usor de manipulat si usor de curatat, pentru cangrijirile, investigatiile si tratamentele aplicate bolnavului sa fie usor deefectuat.

Accesoriile patului sunt: salteaua, perna, patura, lenjeria, cearsaful,cearsaful plic, fata de perna.


14/35

Schimbarea lenjeriei de pat

Este o problema n asigurarea conditiilor de confort pentru odihna singrijirea bolnavilor.

La intrarea n salon bolnavul gaseste patul pregatit cu lenjerie curata,salonul bine aerisit. Schimbarea lenjeriei se face de cte ori este nevoie si pe

parcursul internarii.

2.4. Supravegherea functiilor vitale si vegetative.

Urmarirea functiilor vitale este o sarcina foarte importanta pentruasistenta medicala, att pentru a urmari evolutia boli, ct si pentru a urmarievolutia tratamentului deoarece unele medicamente pot influenta aceste functii.Ele vor fi masurate de doua ori pe zi (dimineata si seara) si vor fi notate nfoaia de observatie.

Respiratia - nevoia omului de a capata oxigenul din mediu si a eliminadioxid de carbon, poate prezenta unele modificari n neurastenie.

Bolnavii nevrotici se plng adesea de o senzatie subiectiva d sufocare, delipsa de aer (dispnee) ceea ce i face sa inspire din cnd n cnd profund uneorisa ofteze.

Ritmul respiratiei ( n mod normal este de 16-18 pe minut) este ceva maides, iar uneori poate exista o adevarata aritmie.

Temperatura corpului (valori normale 36-37 C) nu prezinta modificariimportante n cazul unui bolnav neurastenic.

Pulsul este expansiunea ritmica a arterelor, cu valori normale cuprinsentre 60-80 batai/minut la un adult sanatos.

n cazul neurastenicului bate uneori mai des, prezentnd o usoara

tahicardie sau din potriva mai rar (bradicardie). Se constata deci o labilitate, onestatornicie a pulsului, care bate cnd mai ncet, cnd mai tare.

Tensiunea arteriala presiunea exercitata de sngele circulant asupraperetilor arteriale, prezinta si ea unele modificari. Valorile normale la un adultsanatos sunt cuprinse ntre 115-140/70-90 mmHg.


15/35


16/35

2.6. Administrarea medicamentelor si hidratarea organismului

1. n spital medicamentele sunt prescrise de medicul curant fiindconsemnate n rubrica ,,tratament,, din foaia de observatie, cu datacalendaristica, forma de prezentare (fiola, tablete) doza pe 24h, calea deadministrare, doza unica si orarul.

Medicamentele sunt substanta de origine minerala, animala,vegetala sau chimica de sinteza, transformate prin operatii farmaceutice ntr-oforma de administrare ( comprimat, fiola ) folosita pentru prevenirea,ameliorarea sau vindecarea bolilor.

La indicatia medicului asistenta medicala administreazamedicamentele, prescrise, tinnd cont de regulile de administrare a

medicamentelor.2. n cazul bolnavului cu nevroza astenica se administreaza

urmatoarele medicamente:

Glucoza 5% - 250 ml x 2/zi;

- se administreaza parenteral prin punctievenoasa;

Insulina - 15 UI/ zi;- se administreaza subcutanat;

Piracetam - 2 x 1 tableta / zi;

- se administreaza per oral;

Peritol - 3 x 1 comprimat / zi;

- se administreaza per oral;

Electrovit - 1x 3 drajeuri / zi;

- se administreaza oral;

Vitamina B1 lf- o fiola / zi;


17/35

B6 lf - se administreaza subcutanat sauintramuscular;

Vitamina C - o fiola / zi(500 mg);

- se administreaza intavenos;

Dormicum - 1 tableta seara;

- se administreaza oral.

2.7. Recoltarea produselor biologice si patologice

Regulile de baza n aplicarea precautilor universale:

o considerarea toti pacientii potentiali infectati;

o considerarea ca sngele, alte fluide biologicesi tesuturile sunt contaminate cu HIV si HBV;

o considera ca acele si alte obiecte folosite npractica medicala sunt contaminate dupa utilizare.

Unul din rolurile cele mai importante pe care asistenta medicala le are nngrijirea bolnavilor l reprezinta si efectuarea recoltarilor de produse biologicesi patologice.

Examenele de laborator efectuate produselor biologice si patologicecompleteaza simptomatologia boli cu elemente obiective exprimatamodificarile aparute. Ele confirma sau infirma diagnosticul clinic.

n nevroza astenica recoltarea produselor biologice se face pentru aexclude o tuberculoza, anemii, boli cronice, infectii de focar.

V.S.H. - viteza de sedimentare a hematiilor este rapiditatea cu care seproduce asezarea hematiilor.

Asistenta medicala se spala pe mini, mbraca manusile de cauciucsterile, aspira n seringa 0,4 ml citrat de sodiu, sol. 3,8 %. Se punctioneaza venasi se aspira 1,6 ml snge. Se scurge seringa n eprubeta si se agita. Seeticheteaza si se trimite la laborator.


18/35

V.n. eritrocitele: 4,5-5,5 mil/mm la barbati;

4,2 -4,8 mil/mm la femei;

hemoglobina: 15+/-2g la 100 ml la barbati;

13+/-2g la 100 ml la femei;

leucocite: 4200-8000/mm;

trombocite : 20-4+% 150- 400.000/mm.

Recoltarea sngelui pentru examene serologice - cerceteaza prezenta sauabsenta anticorpilor n serul bolnavului. Sngele se recolteaza prin punctievenoasa direct n eprubeta ntr-o cantitate de 5-10 ml.

Dupa coagulare se desprinde cheagul de snge de pe peretele eprubetei sidupa 30 de minute se decanteaza serul ntr-o eprubeta sterila. Din el se fac maimulte reactii, n functie de boala suspicionata (tifos, sifilis, scarlatina, viroze).

Examen de urina

Dupa toaleta organelor genitale externe se recolteaza 150 ml de urina.

Examenul de laborator furnizeaza:

- date macroscopice (culoare, luciu, miros, densitate).

- date microscopice (sediment n care se gasesc elemente figurate,cilindri, celule epiteliale).

- date fizico-chimice (pH, ionograma, proteinurie,creatinina);

Toate rezultatele examenelor de laborator trebuie sa fie n limitele

valorilor normale n cazul neurasteniei.

2.8. Pregatirea pacientului si efectuarea tehnicilor specialeimpuse de afectiune

Electrocardiograma (EKG) nregistrarea grafica a rezultanteifenomenelor bioelectrice din cursul unui ciclu cardiac.


19/35

Pregatirea pacientului pentru EKG:

- se pregateste bolnavul din punct de vedere psihic pentru anlatura factorii emotionali;

- se transporta bolnavul n sala de nregistrare, de preferinta cucaruciorul cu 10-15 min. nainte de nregistrare;

- aclimatizarea bolnavului cu sala de aclimatizare;

- bolnavul va fi culcat comod pe patul de consultatie si va fi rugatsa-si relaxeze musculatura.

Montarea electrozilor:

- Montarea electrozilor pe membre

rosu - mna dreapta;

galben - mna stnga;

verde - picior stng;

negru - picior drept.

- Montarea electrozilor precordiali

V1- spatiul VI intercostal, pe marginea dreapta a sternului;

V2- spatiul VI intercostal, pe marginea stnga a sternului;

V3- ntre V2 si V3;

V4- spatiul V intercostal, stng pe linia medioclaviculara;

V5- la intersectia de la orizontala dusa din V4 si liniaaxilara anterioara stnga;

V6 - la intersectia dintre orizontala dusa din V4 si liniaaxilara mijlocie stnga.

ngrijirea pacientului dupa EKG: - ajuta bolnavul sa se mbrace;


20/35

- este ajutat sa se ntoarca n salon.

2.9. Educatie pentru sanatate

Boala este o reactie a organismului fata de factori nocivi de

materii. Restabilirea completa a bolnavului nu poate fi conceputa, dect prinndepartarea cauzelor, care au determinat-o, adica acelor cauze, care sedatoreaza mediului nconjurator.

Asistenta trebuie sa-si desfasoare n asa fel activitatea educationalsanitara, nct aceasta sa constituie un factor de influenta pozitiva asupra

psihicului bolnavului, sa constituie la crearea unor emotii pozitive, careurmaresc otimismul si ncrederea bolnavului n medic si asistenta medicala sin eficacitatea masurilor terapeutice. Trebuie sa dezvoltam ncrederea

bolnavului n vindecarea sau ameliorarea starii lui, daca va respectaconstiincios si riguros presciptiile si recomandarile medicale.

Cuvntul medicului si al asistentei, joaca un rol important n ntarireaneuropsihica a bolnavului. Un cuvnt cald de lamuriri si mbarbatarea totodatada forte noi organismului n lupta sa cu boala, dupa cum un cuvnt nechibzuit,care ar ngrijora pacientul sau i-ar distruge speranta n vindecare, poate scade

puterea organismului si nrautatii cursul bolii.

Masurile de educatie sanitara se ncadreaza tendintelor mereu actuale ale

asistentei psihiatrice de tip comunitar. n acest scop toti membrii unei echipeterapeutice trebuie sa sensibilizeze anturajul familial si profesional n legaturacu modalitatile de debut, evolutie si cu particularitatile etapei terapeuticereabilitative.

Readaptarea bolnavului la noul stil de viata, depinde n mare parte si defamilia, care l ngrijeste.

Profilaxia bolii ,, dusmanul cunoscut este pejumatate nvins".Acelasi lucru si pentru nevroza astenica. Pentru a o depista din vreme, pentru a

o preveni este bine ca fiecare sa-i cunoasca bine manifestarile pentru a lua dinvreme masurile energice care se impun. Elementul principal cade pe treielemente principale asupra carora trebuie sa luam aminte: ntarirea sanatatii,

psihoprofilaxia si organizarea activitatii att n ce priveste regimul de muncact si regimul de odihna.


21/35

2.10. Externarea bolnavului

Momentul plecarii bolnavului din spital este stabilit de mediculcurant si sef de sectie. Asistenta ca aduce toate documentele referitoare la

bolnav pe care le va pune la dispozitia medicului de salon.

Asistenta va fixa cu bolnavul ora plecarii, pentru a-i putea asiguraalimentatia pna n ultimul moment. Asistenta cu 2-3 zile naintea iesirii dinspital, va anunta familia bolnavului si va da explicatiile primite de la medic,cuprinse n biletul de iesire. Va lamurii n special prescriptiile referitoare latratamentul medicamentos, daca bolnavul si-a nsusit n mod corespunzatortehnicile necesare pentru tratamentul la domiciliu si va insista ca la dataindicata sa se prezinte la control.

Asistenta va nsoti bolnavul pna la magazia cu efecte, unde l va ajutasa primeasca hainele si va lua de la bolnav efectele spitalului. nainte deexternare asistenta medicala va verifica, daca bolnavul are biletul de iesire siretetele pentru tratamentul prescris.

Capitolul 3

PREZENTAREA CAZURILOR DE BOAL

Cazul numarul 1

Date fixe Numele si prenumele: D.M.

Vrsta: 48 ani

Sexul : F

Ocupatia: asociata la o societate comerciala

Domiciliul : Reghin


22/35

Data internarii: 06.04.2008

Data externarii: 22.04.2008

Manifestari de dependenta: - tristete

- irascibilitate- inapetenta- neliniste- astenie(slabiciunea starii generale)- fatigabilitate- plns

Istoricul bolii: pacienta relateaza ca boala actuala a debutat n urma cucteva luni datorita programului foarte ncarcat de la locul de munca si a

problemelor care au aparut. Acuza insomnii, neliniste, tristete, plns, inapetenta.Simptomele s-au exacerbat n urma cu doua saptamni, motiv pentru care seinterneaza.

Diagnosticul medical: nevroza astenica cu elemente depresive.

Problemele pacientei: - stare generala alterata

- alterarea somnului

- alterarea nutritiei- diminuarea interesului pentru efectuarea activitatilor

cotidiene


23/35


24/35

Diagnostic dengrijire

Obiective Interventii Evaluare

Diminuareaeresuluintru efectuareaivitatiloridienenifestate printete, plns.

Pacienta sa sirecapete interesul

pentru activitaticotidiene, sa nu mai

plnga.

-se discuta cubolnava de cte oriaceasta simtenevoia sa o faca.

- este lasata sa-siexprime

sentimentele,temerile,deasemenea mesajultransmis bolnaveiva fi unul clar.

n decurs de cteva zile, n urma interventiipacienta si redobndeste interesul pentrumajoritatea activitatilor pe care trebuie sa le

Alterarearii generalenifestata prinigabilitate,

enie.

- pacienta sa-sirecapete linistea decare are nevoie.

- reluarea relatiilorinterpersonale.

- se asigurabolnavei o cameralinistita, cutemperatura

optima, care saofere siguranta.

- stimulareabolnavei nefectuarea unoractivitati si lasfrsitul lor va firecompesata culaude.

n urma plimbarilor scurte si dese pe care bole face prin parc, starea ei psihica revine lanormal, ncepe sa zmbeasca.

Alterareamnuluioritaomnieinifestata prininiste,scibiliatea.

Asigurarea unuisomn corespunzatordin punct de vederecalitativ sicantitativ.

- pacienta nu va filasata n timpulzilei prea mult sase odihneasca, iarseara se asigura ocamera linistitalipsita de factorinocivi.

- ca interventiedelegata seadministreaza unsomn usor.

Dupa doua, trei saptamni pacienta va fi malinistita, doarme bine si somnul va ficorespunzator din punct de vedere calitativ cantitativ.

Alterareatritiei datoritaortuluiuficientnifestat prinpetenta.

Bolnava sa sealimenteze normal,sa fie echilibratahidroelectrolitic.

Se asiguraalimentatia nfunctie de

preferintelebolnavei si denecesitati, toate

pentru a-i stimulaapetitul. Daca

Apetitul pacientei revine la normal, sealimenteaza si hidrateaza corespunzator.


25/35

Cazul numarul 2

Date fixe Numele si prenumele: D.T

Vrsta: 40 ani

Sexul : F

Ocupatia: vnzatoare

Domiciliul : Tg. Mures



Manifestari de dependenta: - tristete

- cefalee- inapetenta

- neliniste

- astenie(slabiciunea starii generale)

- fatigabilitate

Istoricul bolii: pacienta relateaza ca boala actuala a debutat n urma cuaproximativ un an de cnd i pleaca fratele n strainatate (singurul frate). Decteva luni acuza insomnii, neliniste, tristete, fatigabilitate, inapetenta, astenie,motiv pentru care se interneaza.

Diagnosticul medical: nevroza astenica.

Problemele pacientei: - stare generala alterata

- alterarea somnului

- alterarea nutritiei

- deficit de autongrijire


26/35

- slabire fizica

Data Functii vitale Recoltarea deprobe biologice sipatalogice

Explor.

Paracl.

Tratament m

Temp Puls T.A Resp

22.05.

2008

23.05.

2008

24.05.

2008

25.05.

2008

26.05.

2008

37

37,1

36,8

37

36,9

83

82

82

82

83

120/

70

125/

70

125/

75

115/

65

120/

70

19

20

19

18

19

Erintrocite

Vn 4,2-4,8mil/mm

Vo 4420.000/

mm

Leucocite

Vn 4200-

8000/mm

Vo 4800/mm

Trombocite

Vn 150-4000000/

Mm

Vo 350.000/

m

Limfocite

Vn 20-40%

Vo 31%

Hemoglobina

EKG:

nregistrareagrafica arezultateifenomenelor

bioelectrice din

cursul unuiciclu cardiac.

- nu reprezintamodificari

Electrovit: 1/

Drajeuri contB12,PP

- indic.: n trapolivitaminic

Insulina :

-flacon de 10

Mod de admi

Dormicum :

Indic.: induct

- Ci: intoleranmiastenie;

Peritol : 3/1 c

-indic.: migreapetitului, bo

CI: glaucom

-R. Adv.: som

Vit. C: 1 f/zi(

- indic.: trat. profilaxia, a

agnostic de ngrijire Obiective Interventii EvaluareAlterarea stariinerale

datorita nelinistii,scibilitatenifestata prin cefalee

xietate.

Pacienta sa fie mai

linistita, mai relaxata.

-bolnava este incurajata sadiscute cu familia despre

problemele ei si n aceeasi timpva fi ascultat atent ;

-vor fi nlaturati factorii iritanti;

n timp pacienta va flinistita mai relaxata

Alterarea nutritieinifestata prinpetenta datorita

ortului insuficient.

Asigurarea unui aportalimentar n functie denecesitatile pacientei.

Se va stimula apetitul bolnaveiasigurarea alimentatiei nfunctie de preferintele ei.

Pacienta va avea un alimentar suficient sifi reechilibratahidroelectrolitic.

Alterarea somnuluiorita insomniei deormire manifestatan astenie, neliniste.

Pacienta sa aiba unsomn odihnitor, linittitcorespunzator calitativsi cantitativ.

Se asigura camera linistita,lipsita de excitanti cutemperatura optimaaerisita.Bolnavul nu va fi lasatan timpul zilei sa doarma si va findemnata sa faca plimbarilungi.

Pacienta va reusi sadoarma si sa fie odihsa dispara nelinistea.

Deficit de autorijire datorata

oblemelor cu care senfrunta manifestatntr-un aspecterior nengrijit.

Pacienta sa sepreocupe, sa sengrijeasca si deaspectul ei exterior.

-se va stimula sa se spele, sa sembrace, sa-si aranjeze parul;

-se va schimba lenjeria de corpsi de pat de cte ori este nevoie;

Dupa cteva zile bolncepe sa se ngrijeasnou de aspectul ei si cu aceasta se obtine ameliorare a stariigenerale.

Stabilirea fizicanamie manifestatan fatigabilitate.

Bolnava sa-siredobndeascainteresul pentrudesfasurarea unoractivitati sa-siredobndeasca

ncrederea n forteiproprii.

-stimularea bolnavei nefectuarea unor activitati se vastabili un program de activitatiagreate de bolnava pentru a

preveni plictiseala;

-se previne izolarea prinstimularea relatiilorintrepersonale.

n urma tratamentuluaprox. 2 saptamni s

pacientei se mbunatfoarte mult si are din

pofta de viata.


27/35

Vn 13+2g%

Vo 14g%

VSH

Vn 2-12 m/g

Vo 8mm/h

Ex ser. Neg

Sumar de urina:

- culoarea galbendeschis

- dens. V. N.

1015-1025

Vo 1017

- ph Vn 5,6-6,4

Vo 6

hipovitamino

Glucoza : 5%


28/35

Cazul numarul 3

Date fixe Numele si prenumele: R.G

Vrsta: 38 ani

Sexul: F

Ocupatia: confectionera

Domiciliul: Tg. Mures



Manifestari de dependenta: - astenie

- fatigabilitatea (slabire fizica, adinamie,lipsa de forta)

- inapetenta- irascibilitate- insomnie

- tristete- neliniste

Istoricul bolii: Bolnava afirma ca boala actuala a debutat de aproximativ 4ani pe fondul confruntarilor cu sotul si a divortului. De aproximativ 4 luni acuzatristete, plns, neliniste, inapetenta, cefalee n momentul cnd e agitata, usoarainsomnie.

Diagnostic medical: Neurastenie

Problemele pacientei: - alterarea starii generale

- slabirea fizica, adinamie- alterarea somnului- alterarea alimentatiei- deficit de ngrijire


29/35


30/35

agnostic degrijire


Alterarea stariinerale manifestatan astenie.

- bolnava sa-siredobndeasca interesul

pentru desfasurareaactivitatilor.

- bolnava va fi ascultata atent,va fi ndemnata sa-si exprimesentimentele, va fi ncurajata

pentru comunicarea cu

colegele de salon si familia;

- stimularea pacientei nefectuarea unor activitati;

- pacienta va fi recompensataprin laude.

Dupa cteva zile, n urplimbarilor, a exercitiifizice pe care bolnava face zilnic, starea ei ps

se mbunatateste vizibstarea generala este bu

Slabirea fizicanamie manifestaten fatigabilitate.

Bolnava sa-siredobndeasca interesul

pentru desfasurarea

unor activitati, sa-siredobndeascancrederea n fortele

proprii.

- stimularea bolnavei nefectuarea unor activitati: se vastabili un program de activitati

agreat de bolnava pentru apreveni plictiseala.

- se previne izolarea prinstimularea relatiilorinterpersonale.

n urma tratamentului aproximativ doua saptstarea pacientei se

mbunatateste foarte mare din nou ,,pofta de v

Alterarea nutritieinifestata prinpetenta.

Asigurarea unui aportalimentar n functie denecesitatile bolnavei.

Se va stimula apetitul bolnaveiprin alimente oferite ncantitati mici si la intervale

scurte de timp.

n urma interventiilorapetitul bolnavei revinnormal.

Deficit deongrijirenifestat prin

pectul exteriorngrijit.

Bolnava sa sengrijeasca de aspectulei exterior.

Se va stimula bolnava sa-sifaca toaleta, sa se spele, sa sembrace, sa-si aranjeze parul.

Dupa cteva zile paciencepe sa se ngrijeascnou de aspectul eiexterior si o data

cu acesta se obtine si ameliorare a starii gen


31/35


32/35

Diagnosticde ngrijire


5. Alterareasomnuluidatoritainsomnieide adormiremanifestata

prin

oboseala,agitatie.

Asigurarea unuisomncorespunzator din

punct de vederecalitativ sicantitativ.

- asigurarea microclimatulecorespunzator: camera linistita,lipsita de excitati, temperaturaoptima;

- bolnava nu va fi lasata n timpulzilei sa se odihneasca prea mult.

n decurs de cteva zile nurma tratamentului somnu

bolnavei va ficorespunzator din punct devedere calitativ si cantitativ

Pacienta sa-sirecapete linisteasufleteasca de careare nevoie.

Asigurarea microclimatuluicorespunzator care sa ofere siguranta:camera linistita, lipsita de excitati.

Dupa cteva zile recapatalinistea sufleteasca, ncepesa zmbeasca si starea sagenerala se mbunatatestefoarte mult.

a Functii vitale Recoltarea de prodbiologicesi patologice

Explor.

Paracl.

Tratamentmedicamentos

Regimaliment

temp Puls TA Re

Sp04.

08

04.

08

04.

08

04.

0804.

08

36,7

36,4

36,6

36,6

36,5

80

82

79

81

82

130/

80

125/

70

120/

70

125/

80120/

75

18

19

20

19

19

Glicemie :

Vn 80-120mg%

Vo 95 mg%

Colesterol :

Vn 1,8-2,80g%

Vo 2,10 g%

Eritrocite :

Vn 4,2 mil/mmVo 4,3 mil/mm

Leucocite :

Vn 4200-8000/mm

Vo 5000/m

Trombocite :-

EKG:

nregistrareagrafica a

rezultateifenomenelor

bioelectricedin cursulunui ciclucardiac.

- nu prezintamodificari.

Piracitam: 2/1tb/zi;

Indic: involutie

intelectuala(tulb.de atentie,memorie)ntrziere psihica,tulb. decomportament

CI: insuficientarenala severa.

R. adev. :ocazionalnervozitate,insomnie, greata,dearee.

Vitamina B1:

1/f/zi SC sau IM

-indic.: starii dehi ovitaminoza

Regimulalimentaunul nordar mai

n legumfructe.

Bolnavaavea mamulte mzi, usoardese.

Pentru use vor sualcoolulcondimesi excesucarne saconserve


33/35

Capitolul IV

ANALIZA CAZURILOR DE BOAL PREZENTATE sICONCLUZII GENERALE ASUPRA LUCRRII

"Multe minunii sunt pe lume, dar nici una ca inima omului". si aici atacanevrozele si n special boala numita "nevroza astenica".

n aceasta lucrare am ncercat sa ating ct mai multe teme din aceastaboala, sa le cunosc si sa ncerc sa ajut persoanele care au fost atinse de ea.

n primul capitol "prezentarea teoretica a bolii" am dat n primul rnd

definitia neurasteniei care pe scurt ar fi cam asa: "o stare de mare oboseala,fovorizata de surmenaj si nsotita de tulburari psihice functionale si de dureri cudiferite localizari".

M-am oprit apoi si am descris cele trei simptome principale ale bolii sianume oboseala, cefaleea si insomnia.

Dar pe lnga acestea pot aparea si tulburari secundare: tulburari psihice,tulburari senzitivo-senzoriale, tulburarea afectivitatii, tulburarea vointei,tulburari endocrine.

n ceea ce priveste etiologia neurasteniei se cunosc doi factori maiimportanti raspunzatori pentru aparitia ei:

- factorul psihogen(tulburari sufletesti)- factorul somatogen(tulburari organice

corporale);

Factorul psihogen sau tulburarile sufletesti se refera la necazurile, grijile,deceptiile, emotiile neplacute si prelungite dar si la frustrarile afective, raceala

sufleteasca, despartirea de cei dragi si nu n ultimul rnd surmenajul psihic.

Factorul somatogen se refera la foarte multe boli, care fara a provoca nmod direct o nevroza o pot declansa.

n ceea ce priveste patogenia se pare ca nevroza astenica este mairaspndita la barbati si apare la persoane cu un grad mai ridicat de cultura.


34/35

n functi de simptome neurastenia se clasifica astfel:

- nevroza astenica pura;- nevroza astenica cu elemente anxioase;- nevroza astenica cu elemente depresive;- nevroza astenica cu elemente obsesivo-

fobice;- nevroza astenica cu elemente pitiatice,sau :- nevroza de esec;- nevroza de neadaptare;- nevroza de frustrare;- nevroza de asteptae, din punct de vedere al

cauzelor declansatoare.

n ceea ce priveste tratamentul, el se desfasoara pe patru planuri:- tratament igienico-dietetic;- tratament medicamentos;- tratament balneofizioterapic;- tratament psihoterapeutic.

n capitolul doi "supravegherea bolnavului din momentul internarii si pnala externare si efectuarea tehnicilor impuse de afectiune" am descris ndatoririlesi ngrijirile asistentei medicale din clinica de psihiatrie acordate unui bolnav cuneurastenie. Am nceput cu internarea pacentului, asigurarea conditiilor de

spitalizare, asigurarea igienei generale si corporale, pozitia bolnavului n pat,urmarirea faciesului, a functiilor vegetative, functiilor vitale.

n ceea ce priveste functiile vitale, acesti pacenti prezinta ctevamodificari legate de respiratie, uni putnd prezenta aritmie, pulsul de obiceiinstabil si tensiunea arteriala este usor scazuta.

Alimentatia pacientilor este si ea importanta pentru ca de obicei ei prezintainapetenta. De aceea vor avea mai multe mese pe zi , usoare si dese cu alimente

bogate cu legume si fructe.

La pregatirea, asistarea si efectuarea recoltarilor de produse biologice sipatologice am descris tehnicile de recoltare specifice fiecarei analiza de laboratorcare se cere: VSH, glicemie, hemoleucograma, examene serologice, sumar deurina.


35/35

Iar n final am amintit putin despre profilaxia bolii si externareabolnavilor.

n capitolul trei am descris cele trei cazuri de boala pe care le-am urmaritn clinica de psihiatrie.

Este vorba de trei paciente, relativ tinere, cu vrsta cuprinsa 30-48 de anisi care erau internate n clinica cu diagnosticul Neurasteniei si respectiv Nevrozaastenica cu elemente depresive; Trei paciente care datorita unor probleme pecare le-au avut, unor conflicte sufletesti care s-au declansat la un moment dat, aufacut o nevroza astenica dar care n urma internarii si a tratamentului urmat s-auexternat vindecate sau n stare ameliorata(cazul trei).

Ceea ce a condus la vindecarea pacientilor a fost n primul rnd

psihoterapia, discutiile cu pacientele, ntelegerea care le-a ajutat sa sidepaseasca, sa si priveasca prin alta prisma problemele cu care se confruntau,ceea ce nseamna un pas important pentru vindecare, caci asa cum spunea siMarin Preda "suferinta e o criza din care trebuie sa iesi ct mai rapid, adncimileei ne racesc spiritul". si ele au nteles acest lucru.

BIBLIOGRAFIE

1. Stanescu Sorin: "Nevroza astenica", Editura medicala

2. Ed. Pamfil si D. Ogodescu: "Nevrozele", Editura medicala

3. Tudor serbanescu: "Neurologie. Psihiatrie. Endocrinologie",Editura medicala

4. Lucretia Tirtica: "Ghid de nursing" si "Breviar de explorarifunctionale", Editura medicala

5. Carol Mozes: "Tehnica ngrijirii bolnavului"

ÎNGRIJIREA BOLNAVULUI CU NERVOZA ASTENICA

Documents

Transcript of ÎNGRIJIREA BOLNAVULUI CU NERVOZA ASTENICA