INGINERIE SEISMICĂProf. CONSTANTIN IONESCU

Cursul nr.1

1. Structura disciplinei2. Obiectivele cursului3. Conţinutul disciplinei – curs4. Conţinutul disciplinei – lucrări5. Bibliografie6. Inginerie seismică:

Motivaţia studierii Ingineriei Seismice; Contribuţiile specialiştilor români la dezvoltarea

Ingineriei seismice; Cutremurul din 1977, România; Cutremurul din 2010, Haiti; Sfaturi în caz de cutremur.

Semestrul

Numărul de ore pe săptămână Forma de

evaluare finală

Numărul de ore pe semestru

C S L P C S L P Total

6 2 1 E 28 14 42

Structura disciplinei

Locul disciplinei în planul de învăţământ

Disciplina de studiu intitulată Inginerie seismică se predă studenţilor de la specialitatea Căi Ferate, Drumuri şi Poduri, în anul al III-lea de studiu, semestrul 2. Cuprinde două ore de curs şi o oră de lucrări.

Obiectul de studiu utilizează noţiuni din Matematică, Fizică, Mecanică teoretică, Statica construcţiilor, Dinamica construcţiilor, Teoria sistemelor etc.

La rezolvarea unei probleme de Inginerie seismică este necesar să determinăm caracteristicile dinamice ale structurii de rezistenţă (probleme specifice Dinamicii construcţiilor), care presupune cunoaşterea matricei de rigiditate sau matricea de flexibilitate a structurii de rezistenţă (probleme specifice Staticii construcţiilor), se continuă cu determinarea valorilor şi vectorilor proprii (pulsaţii şi forme proprii de vibraţie –moduri proprii de vibraţie) - probleme proprii matematicii şi demonstraţia poate continua.

Obiectivele cursului

Însuşirea mecanismelor de producere a seismelor;Aprofundarea procedurilor de stabilire a relaţiilor existente

între acţiunile seismice, parametrii de definire ai sistemelor vibrante şi răspunsul seismic;

Stăpânirea metodologiei de modelare elastică şi inerţială a podurilor în vederea realizării analizelor seismice;

Învăţarea metodelor de determinare a stării de eforturi şi deformaţii dintr-o structură, prin exprimarea echilibrului seismic.

Conţinutul disciplinei - curs

Cap.1. Noţiuni generale de seismologie. Structura internă a Pământului. Expansiunea fundurilor oceanice. Tectonica plăcilor. Regiuni seismice pe glob. Cauzele cutremurelor. Propagarea undelor seismice. Înregistrarea cutremurelor. Scări de intensitate seismică. Seismicitatea teritoriului României. Zonarea seismică a României

Cap.2. Analiza seismică a sistemelor cu 1 GLD. Caracteristicile proprii ale sistemelor. Ecuaţia de echilibru. Răspuns seismic. Spectre seismice de răspuns. Caracteristicile spectrelor. Spectrele de răspuns ale cutremurului din 4 martie 1977 - România. Spectre seismice de răspuns pentru cutremure din alte zone seismice de pe glob. Răspunsul seismic al sistemelor cu comportare inelastică. Spectre de răspuns.

Cap.3. Analiza seismică a sistemelor cu n GLD. Ecuaţia de echilibru. Răspuns seismic. Coeficienţii de formă. Coeficientul de echivalenţă. Coeficientul de distribuţie. Forţe seismice.

Conţinutul disciplinei - curs

Cap. 4. Avarii specifice ale construcţiilor pentru transporturi. Comportarea terenului de fundare. Comportarea construcţiilor civile. Comportarea podurilor pe grinzi, pe cadre şi pe arce. Comportarea zidurilor de sprijin. Comportarea tunelurilor. Comportarea drumurilor şi a căilor ferate.

Cap. 6. Analiza seismică a podurilor. Modelarea elastică şi inerţială a podurilor. Răspunsul seismic al podurilor pe grinzi. Răspunsul seismic al podurilor pe reazeme din neopren. Răspunsul seismic al podurilor pe cadre şi arce.

Cap. 6. Concepţii generale privind proiectarea antiseismică a podurilor. Proiectarea podurilor în concept antiseismic. Determinarea acţiunilor seismice conform normativelor. Aspecte ale cercetării ştiinţifice ale podurilor rezistente la cutremure. Cercetări în laborator şi in situ.

Conţinutul disciplinei - lucrări

1. Elemente de Seismologie Inginerească. Informaţii extrase (şi prelucrate) de pe INTERNET: Cutremurele de pe teritoriul României, Cutremurul din Haiti -2010

2. Analiza seismică a unui sistem cu 2 GLD. Pentru o structură de beton armat cu două niveluri (reprezentând modelul static al unei pile de pod, cadru static nedeterminat) se cere să se determine diagramele momentelor încovoietoare provenite din încărcări seismice. În acest sens se vor folosi pentru calculul matricelor de flexibilitate şi rigiditate metodele cunoscute din statica structurilor. Rezultatele obţinute se vor compara între ele.

3. Analiza seismică a unui pod. Pentru un pod se cere să se efectueze o analiză seismică completă. Acţiunea seismică va fi aplicată atât pe direcţie longitudinală axei podului, cât şi pe direcţie transversală axei podului. Se vor determina răspunsurile normate (conform normativului P100/o6) şi spectrelor (se vor utiliza spectrele de răspuns ale cutremurului 4 martie 1977 - România).

LUCRAREA NR.1Elemente de Seismologie Inginerească

Lucrarea va cuprinde informaţii privind:• Mecanismul producerii cutremurelor;• Cutremure produse pe teritoriul României;• Cutremurul 4 martie 1977 Vrancea;• Cutremurul din Haiti, 2010.Obs. : Informaţiile vor fi culese din cărţi, reviste (articole

ştiinţifice), INTERNET etc. Materialul va fi redactat pe suport de hârtie şi pe suport

magnetic. 

Conţinutul disciplinei - lucrări

LUCRAREA NR.2Analiza seismică a unor sisteme cu 1GLD şi 2GLD

Să se realizeze un calcul seismic pentru sistemul din figură folosind pentru calculul forţelor seismice:

Spectre seismice de răspuns; Normativul P100.

Obs.: Analiza seismică se realizează pe o structură (cadru static

nedeterminat) în două situaţii: sistem cu 1 GLD şi sistem cu 2 GLD; Se vor utiliza două metode de calcul: metoda forţelor şi metoda

deplasărilor. LUCRAREA NR.3Analiza seismică a unui pod

Pentru un pod dat (prezentat prin planşe) se cere să se propună un model de calcul constând din: modelare inerţială, modelare elastică şi etape de calcul.Obs. Tema se realizează într-o şedinţă de 3 ore de lucrări.

Conţinutul disciplinei - lucrări

BIBLIOGRAFIE

1. Atanasiu, I., Cutremurele de pământ în România, Ed. Acad. Române, 19592. Bălan, Şt., ş.a., Cutremurul de pământ din România de la 4 martie 1977,Ed.

Academiei, 19823. Bleahu, M, Tectonica globală, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, vol. I,

1983, vol. II, 1989 4. Constantinescu, L., Enescu, D., Cutremurele din Vrancea, Ed. Academiei,

1985 5. Ifrim, M., Dinamica Structurilor şi Inginerie Seismică, Ed. didactică şi

pedagogică, 19846. Ionescu C., - Seisme, poduri şi avarii, I.P. Iaşi, 19957. Ionescu, C., Poduri, caracteristici dinamice, I.P. Iaşi, 1996 8. Ionescu, C., Analiza dinamică şi seismică a podurilor, I.P. Iaşi, 1996 9. Ionescu, C., Teodorescu G. - Statica, stabilitatea şi dinamica podurilor.

Lucrări, I.P. Iaşi, 199710. Ionescu, C., Teodorescu G. - Inginerie seismică. Lucrări., I.P. Iaşi, 1997 11. Negoiescu, E., Fierbinţeanu, V., Proiectarea şi protecţia antiseismică a

podurilor şi construcţiilor pentru transporturi, Ed. tehnică, 1985. 12. Negoiţă, Al., Pop, I., Ionescu, C., ş.a., Inginerie Seismică, EDP, 1985 13. Negoiţă, Al., Pop, I., Ionescu, C., ş.a., Aplicaţii ale inginerie Seismice, EDP,

vol. I,1989, vol. II, 1990 

Inginerie Seismică

Ingineria seismică studiază comportarea şi calculul construcţiilor acţionate de încărcări seismice.

Răspunsul seismic al unei construcţii se determină luând în considerare factorii specifici Seismologiei şi Mecanicii construcţiilor.

Seismologia are ca obiect de studiu structura scoarţei terestre, teoriile privind originea şi cauzele cutremurelor, mecanismul producerii şi transmiterii undelor seismice, înregistrarea şi interpretarea acestora în scopul aprecierii efectului distructiv.

Mecanica construcţiilor studiază calculul structurilor de rezistenţă ale construcţiilor. Cuprinde: Statica construcţiilor, Rezistenţa materialelor, Teoria elasticităţii, Stabilitatea construcţiilor, Dinamica construcţiilor.

Metoda de bază în Ingineria seismică este abordarea sistemică. Prin intermediul acestei metode se studiază comportarea şi calculul unei construcţii, a fenomenelor, evenimentelor, situaţiilor care se produc de-a lungul duratei de exploatare a construcţiei.

Inginerie seismică

Construcţia se consideră un sistem în accepţiunea Teoriei Sistemelor. Sistemul reprezentat în fig. 1.1, prezintă o dublă determinare, incluzând atât un anume obiect fizic, cât şi reprezentarea structurii şi cauzalităţii sale printr-o relaţie intrare-stare-ieşire. În Ingineria seismică intrările în sistem sunt mişcările seismice şi efectele perturbatoare pe care le produc, iar ieşirile sunt măsurate în mişcări cinematice fundamentale: deplasări, viteze şi acceleraţii sau în mărimi derivate: energii, eforturi, tensiuni, deformaţii etc.

INTRĂRISISTEM

(construcţia)IEŞIRI

FEEDBACK

Fig. 1.1. Reprezentarea unui sistem din domeniul construcţiilor

Probleme fundamentale

În Ingineria seismică, în accepţiunea Teoriei sistemelor, sunt studiate următoarele trei probleme:

a. Analiza seismică a construcţiei. Se cere determinarea răspunsului (ieşirilor) structurii de rezistenţă atunci când se cunosc parametrii de definire ai sistemului şi acţiunea seismică (intrările în sistem);

b. Sinteza seismică a construcţiei. Se presupun cunoscute: răspunsul seismic al construcţiei şi acţiunea seismică; se cere aflarea parametrilor de definire a sistemului;

c. Identificarea parametrilor acţiunii seismice. Se cere determinarea acţiunii seismice când se cunosc parametrii de definire şi răspunsul construcţiei.

Motivaţia studierii Ingineriei seismice

Se prezintă, în continuare, câteva motive pentru care considerăm că este necesar să ne însuşim cunoştinţe de Inginerie seismică.

1. Suprafaţa ţării noastre este acoperită de nenumărate construcţii deteriorate de cutremure, de-a lungul timpului. Multe dintre acestea, aflate în exploatare, au fost afectate de cutremurele care s-au produs (1940, 1977 etc.) sau vor fi supuse unor noi acţiuni seismice.

Construcţiile aflate în această situaţie trebuie expertizate, întreţinute, consolidate sau modernizate. Pentru aplicarea în practică a acestui deziderat, inginerul constructor trebuie să stăpânească temeinic cunoştinţe de Teoria Structurilor, implicit de Inginerie Seismică.

2. Mai mult de jumătate din teritoriul României este afectat, în timp, de puternice mişcări seismice. De exemplu: zona Vrance, zona Maramureşului, zona Banatului, zona Dobrogei etc.

3. România este situată pe o centură seismică (cordon seismic), care se întinde din Maroc, Italia, Serbia, Turcia, Irak, Iran, India şi ajunge în Indonezia.

4. În decursul secolelor, pe teritoriul României s-a produs un număr însemnat de cutremure. Se pot cita cutremurele din: 29 august 1471; 8 noiembrie 1620; 11 iunie 1738; 23 iunie 1838; 6 octombrie 1909 etc.

5. Evaluarea consecinţelor nefaste ale cutremurului din 10 noiembrie 1940 a condus la elaborarea primelor reguli de proiectare şi alcătuire antiseismică a structurilor de rezistenţă.

6. Analiza cutremurului din 1 septembrie 1923 produs în Japonia a relevat: 142.807 de morţi şi dispăruţi, 575.394 de case distruse (unele prin ardere); 362 de poduri distruse etc.

7. Studiul comportării în timp a construcţiilor, inclusiv a podurilor, a reliefat faptul că unele dintre avariile existente în structură (construcţii), la data producerii unui seism, sunt agravate, iar acestea la rândul lor pot fi cauza producerii altora.

8. Perspectivele de dezvoltare a reţelei de căi de comunicaţii din ţara noastră, în principal autostrăzi şi drumuri expres, ar conduce implicit la realizarea de poduri, ziduri de sprijin şi alte lucrări de artă. Aceste construcţii vor trebui analizate şi conformate şi din punct de vedere seismic.

Motivaţia studierii Ingineriei seismice

Contribuţiile specialiştilor români la dezvoltarea Ingineriei seismice

Cercetările ştiinţifice în domeniul Ingineriei seismice, în România, s-au dezvoltat ca urmare a producerii pe 11.11.1940 a unui cutremur devastator care a făcut multe victime omeneşti şi mari pagube materiale pe teritoriul ţării noastre.

La Bucureşti, academicianul Aurel A. Beleş a fost primul cercetător român care a studiat cu metode ştiinţifice fenomenele seismice şi efectul acestora asupra construcţiilor. O primă încununare a acestor cercetări a fost publicarea în 1941, la Bucureşti, a studiului intitulat “Cutremurul şi Construcţiile”. Studiile începute atunci au continuat în cadrul Institutului de Construcţii Bucureşti.

În anul 1962, în Editura Tehnică, a fost publicată monografia intitulată: „Elemente de Seismologie Inginerească” de Aurel A Beleş şi Mihail D. Ifrim. Editura Didactică şi Pedagogică,

În anul 1984, profesorul Mihail Ifrim a publicat tratatul „Dinamica Structurilor şi Elemente de Inginerie Seismică”.

La Iaşi, prof. Anton Şesan a creat o şcoală în domeniul Ingineriei seismice, la facultatea din Iaşi, prin formarea unui colectiv de cercetători în cadrul Catedrei de Statica şi Rezistenţă şi la nivelul institutului INCERC Iaşi (pe care îl conducea profesorul). S-au realizat, în anii ‘60 mai multe platforme seismice (cea mai mare cu o capacitate de 140 t) pentru experimentarea construcţiilor rezistente la cutremure.

De asemenea, s-au organizat două manifestări ştiinţifice internaţionale, în cadrul studiului despre comportarea construcţiilor la acţiuni seismice.

Un moment important în domeniul Ingineriei seismice l-a reprezentat activitatea profesorului Alexandru Negoiţă, sub conducerea căruia s-au publicat trei tratate intitulate: „Inginerie seismică”, Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti,1985; şi „Aplicaţii ale Ingineriei seismice”, Editura Tehnică, vol. I în 1988 şi vol. II în 1990.

Este de remarcat faptul că şi în celelalte centre universitare: Cluj şi Timişoara s-au efectuat studii valoroase în domeniul Ingineriei seismice, materializate prin susţinerea şi publicarea unor teze de doctorat (cităm prof. I. Pop, prof. M. Dumitraş etc.)

Contribuţiile specialiştilor români la dezvoltarea Ingineriei seismice

Cutremurul din 1977, România

Cutremurul din 1977 a fost un puternic seism care s-a produs la ora 21:22 în data de 4 martie 1977, cu efecte devastatoare asupra României. A avut o magnitudine de 7,2 grade pe Scara Richter şi a făcut în timp de circa 55 de secunde, 1.578 de victime, din care 1.424 numai în Bucureşti. La nivelul întregii ţări au fost circa 11.300 de răniţi şi aproximativ 35.000 de locuinţe s-au prăbuşit. Majoritatea pagubelor materiale s-au concentrat la Bucureşti unde peste 33 de clădiri şi blocuri mari s-au prăbuşit.

Tot oraşul Zimnicea a fost distrus, şi s-a trecut la reconstruirea sa din temelii.

Cutremurul a afectat de asemenea şi Bulgaria. În oraşul Şvitov, trei blocuri de locuinţe au fost distruse şi peste 100 de oameni au fost ucişi.

Epicentrul cutremurului a fost localizat în zona Vrancea, cea mai activă zonă seismică din ţară, la o adâncime de circa 100 km. Unda de şoc s-a simţit aproape în toţi Balcanii.

Mulţi cetăţeni au intrat în panică, majoritatea ieşind în stradă. Iată mărturia soldatului Mircea Nemigean din Bucureşti:

„Eram santinelă pe acoperişul unui important obiectiv militar; adică, deasupra etajului şapte. Noaptea era destul de luminoasă şi de văzut, puteam vedea până departe. Numai că odată parcă n-am mai simţit acoperişul sub picioare. M-am apucat însă bine de ceva şi cu ochii numai primprejur, să văd ce se întâmplă. Dar nu-mi puteam crede ochilor. Cât vedeam cu ochii, toate blocurile se clătinau. Şi toate clădirile se înclinau de-o parte şi de cealaltă ca şi copacii pe furtună. Prima undă a fost pe verticală. Câteva fracţiuni de secundă a părut să înceteze, dar apoi a reînceput pe orizontală. Cerul a crăpat brusc, de parcă stătea să se frângă în două. Am auzit detunături îndepărtate, apoi un zgomot înfundat, care parcă venea de peste tot; se auzea tot mai tare. Apoi a venit un vânt puternic, de era să mă azvârle jos. S-a dus, dar apoi s-a şi întors înapoi, de data asta cu miros greu de ars. Apoi s-au stins toate luminile... pe cer era un uriaş arc de foc, ca şi cum s-a produs un scurtcircuit în tot oraşul... Şi atunci am zis: «Gata, cred că-i gata oraşul!».

Cutremurul din 1977, România

Monumente de arhitectură dispărute după cutremur

Cutremurul din 1977, România

"Bulgarii ziceau ca Bucureştiul a dispărut!"  Cutremurul i-a dat o senzaţie stranie lui Andrei Bacalu:

"La etajul 10 al blocului turn în care locuiam în Balta Alba, vedeam cum se schimbă unghiurile dintre tavan şi pereţi, auzeam cum scrâşnesc şi se rup barele de fier din beton şi mă gândeam în ce parte se va prăbuşi blocul, spre Bulevardul Ion Şulea (acum Camil Ressu) sau spre termocentrala Sud. Dar nu a căzut. Afară cerul era roşu, atmosfera ionizată. A mai fost curent electric cam un sfert de ora şi se vedea TV Sofia (a noastră dispăruse de la zgâlţâiala Palatului Telefoanelor unde erau releele). Legătura cu lumea era radioul. Ambulanţe, traficul aerian întrerupt, maşini de miliţie treceau urlând. "Ieşiţi din blocuri, ca mai vine unul!", "Nu ieşiţi, că nu e nici un pericol!". O dezordine infernală. O poantă dură a fost pe la 1:30 dimineaţa. Un avion bulgăresc, ce venea dinspre Vest, cred că de la Budapesta, a încercat să intre în legătură cu Bucureştiul Control (pe atunci 123,9 Mhz sau 129,75 Mhz). Evident ca nu a reuşit, a luat legătura cu Varna control şi a început să urle ca un turbat: "A dispărut Bucureştiul!" Lumina nu era şi de la înălţime nu se prea vedea şi era şi un praf... Pe la 2 dimineaţa, Radio Bucureşti a transmis concertul pentru vioară şi orchestră în mi minor de Mendelssohn Bartholdy (cu aplauze cu tot!) şi apoi, în fine, un comunicat, dictat din avionul lui Ceauşescu. La 5 martie am luat-o pe jos din Balta Albă spre Călăraşi. Am văzut casele căzute pe Mântuleasa, am văzut un bloc din care atârnau birouri şi case de bani pe Academiei, blocul Lido prăbuşit pe jumătate, Scala morman de moloz... Apoi au început săptămâni de groaza, interviuri cu toţi specialiştii din Romania şi cei veniţi de peste hotare, telefoane cu urlete isterice de la faimosul Popescu - Dumnezeu, emisiuni de câte doua-trei ori pe zi, nervi, încercarea de a linişti poporul. Fizicienii invitaţi la emisiuni se scuzau că nu prea ştiu seismologie, ci doar discriminare intre cutremure şi explozii nucleare subterane. O excepţie: un anume Constantinescu (nu, nu fostul preşedinte), care a explicat că Vrancea ar avea un ciclu de acumulare a energiei, lung de aproximativ 37 de ani".

Cutremurul din 1977, România

La data de 12 ianuarie 2010, la ora locală 16:53 (23.53, ora României), în Haiti s-a produs un mare cutremur de pământ cu magnitudinea de 7,2 grade pe Scara Richter. Epicentrul cutremurului s-a aflat în imediata apropiere de capitala Port - au - Prince

Epicentrul seismului s-a aflat în largul mării, la aproximativ 15 kilometri de capitala Port-au-Prince. Imediat după aceea, a fost emisă o alertă de tsunami, valabilă pentru Haiti, Republica Dominicană, Cuba şi Bahamas. La aproximativ trei ore după seism, avertizarea de tsunami a fost anulată. Experţii Institutului american de Geofizică au declarat pentru CNN că un val seismic s-a produs ,dar nu a avut decât 12 centimetri înălţime, deoarece mişcarea scoarţei în timpul cutremurului a fost una pe orizontală, nu pe verticală. Cutremurul a fost urmat de 15 replici, dintre care două foarte puternice, cu o intensitate de 5,9 şi, respectiv, 5,5 grade pe scara Richter.

Seismul s-a simţit şi în ţara vecină, Republica Dominicană, în Jamaica dar şi la baza americană de la Guantanamo Bay din Cuba, dar acolo nu s-au înregistrat pagube materiale.

Şi înainte de cutremur infrastructura Haitiului (străzile, aprovizionarea cu apă, alimente şi medicamente, canalizarea, locuinţele, poliţia, întreprinderile şi locurile de muncă ş.a.m.d.) era foarte slabă, majoritatea localnicilor trăind la limita sărăciei; dar acum după catastrofă, şi puţinul cât exista este distrus aproape în întregime.

Cutremurul din 2010, Haiti

Haiti este cea mai săracă ţară din emisfera vestică, cu 80% din populaţia de peste 9 milioane de oameni trăind sub pragul sărăciei. Acest cutremur este cel mai mare dezastru din istoria recentă a ţării.

Cutremurul din 2010, Haiti

La 28 ianuarie 2010 numărul de victime găsite sub dărâmături ajunsese la circa 170.000 morţi. La 11 februarie numărul total de victime a fost apreciat la 230.000 morţi şi 300.000 răniţi.

Multe clădiri s-au prăbuşit. Printre acestea un spital, un hotel, clădirea Palatului Naţional, cea a parlamentului dar şi sediul ONU din Haiti. Reprezentanţii autorităţilor au anunţat că zeci de membri ai misiunii ONU în Haiti sunt daţi dispăruţi.

Cutremurul din 2010, Haiti

Cutremurul din Haiti in imagini

Cutremurul din Haiti in imagini

Cutremurul din 2010, Haiti

Cutremurul din 2010, Haiti

Cutremurul din Haiti in imagini

Cutremurul din 2010, Haiti

Cutremurul din Haiti in imagini

Cutremurul din 2010, Haiti

Cutremurul din Haiti in imagini

Sfaturi de urmat în caz de cutremur

- Nu vă rezumaţi la a vă apleca sau ascunde sub diverse obiecte, de exemplu birouri sau maşini, pentru că riscul este foarte mare în aceste situaţii.

- Câinii, pisicile şi copii mici se ghemuiesc uneori natural în poziţia fetală. Este un instinct natural de supravieţuire. Cel mai sigur este să vă ghemuiţi lângă un obiect mare, de exemplu o canapea care se va comprima într-o oarecare măsură, dar care va lasă un gol lângă el.

- Clădirile din lemn sunt cele mai sigure clădiri în timpul unui cutremur, deoarece lemnul este flexibil şi se mişcă cu forţă cutremurului. Dacă acea clădire din lemn se prăbuşeşte, sunt create mari goluri de supravieţuire. De asemenea, clădirile din lemn au mai puţină greutate concentrată care se poate prăbuşi. Clădirile din cărămizi se vor sparge în cărămizi individuale.

- În cazul unui cutremur produs în timp ce vă aflaţi în pat, cel mai indicat este să vă rostogoliţi pur şi simplu lângă pat, unde se va crea un vid de siguranţă.

- Niciodată nu folosiţi scările. Scara este cea mai vulnerabilă parte a unei clădiri şi prezintă cel mai mare risc de prăbuşire.

- Mergeţi lângă zidul exterior al clădirilor sau în afara lor dacă este posibil. Este mult mai bine să vă situaţi cât mai aproape de exteriorul unei clădiri decât în interior.

- Dacă vă aflaţi în maşină, încercaţi să trageţi calm pe dreapta şi să vă adăpostiţi lângă autoturism.