INFORMAŢII GENERALE

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI

Construire hale de producție, ecran de protecție (cofferdam), clădiri tehnico-administrative pentru implementarea unei instalații industriale in scopul închiderii definitive prin exploatare, cu recuperarea componentelor utile, a batalurilor

Bd.Unirii nr.47A, Tronson 2, Mezanin, Camera 6, Bucuresti 030825, Romania J40/21792/2007 CUI RO22776690 Tel: +40-21-310.05.60 Fax: +40-21-326.36.79

1

INFORMAŢII GENERALE

a. DENUMIREA PROIECTULUI

b. INFORMATII DESPRE TITULARUL PROIECTULUI

Titularul proiectului :

Adresa titularului:

Sediu social: B-dul Unirii, Nr.47A, Bl. E3a, Tronson 2, Mezanin, Camera 6, Sector 3

/ 030825 București, Telefon: +4021 310 05 60; Mobil: +4073 240 0520; Fax: +4021

326 36 79; e-mail: [email protected]

Punct de lucru: Str. Avram Iancu nr. 144, Târnăveni, jud. Mureş, cod poştal 545600

Reprezentanţi legali

Alexandra Grigorescu, Administrator WASTES ECOTECH S.R.L.

B-dul Unirii, Nr.47A, Bl. E3a, Tronson 2, Mezanin, Camera 6, Sector 3 / 030825

București, Telefon: +40213100560; Mobil: +40732400520; Fax: +40213263679; e-

mail: [email protected]

c. INFORMATII DESPRE AUTORUL RAPORTULUI LA STUDIUL DE IMPACT ASUPRA

MEDIULUI

Documentatia pentru obtinerea Acordului de mediu a fost elaborata de Florentina

Stefanoiu, membra a echipei de proiect a WET, ca Expert Protectie mediu, conform

Contractului de colaborare intre WASTES ECOTECH S.R.L. si ŞTEFĂNOIU

FLORENTINA Persoana Fizica Autorizata.

ŞTEFĂNOIU FLORENTINA PFA. are sediul social în str. Drumul Taberei nr. 35, Bl.

F5, Sc. 2, Ap. 33, Camera 2, Sectorul 6, 061357-Bucureşti, telefon/fax: +421 413 19

66, mobil; +40727 369 060, e-mail: [email protected]. este

Persoana Fizică Autorizată înscrisă în Registrul național al elaboratorilor de studii

"Construire hale de productie, ecran de protectie (cofferdam), cladiri

tehnico-administrative, pentru implementarea unei instalatii industriale

in scopul inchiderii definitive prin exploatare, cu recuperarea

componentelor utile, a batalurilor."

S.C. WASTES ECOTECH S.R.L.

mailto:[email protected]






2

de protecția mediului la poz. 456 / Certificat reinnoit la 01.07.2017, valabil pana in

data de 01.07.2022 .

Certificatul de inscriere in Registrul național al elaboratorilor de studii de protecția

mediului si alte detalii despre calificarea elaboratorului sunt prezentare in Sectiunea

A – Documente / Anexa A1

d. DOCUMENTATIA DE OBTINERE A ACORDULUI DE MEDIU

Prin preluarea activelor BICAPA, societatea WASTES ECOTECH SRL (in continuare

denumit prescurtat WET) şi-a asumat responsabilitatea respectării sarcinilor de mediu

impuse prin Avizul de Mediu nr. 9/09.11.2009 şi Avizul de Mediu nr. 4231/11.01.2010, dar

nu si respectarea termenelor impuse de aceste avize (31.12.2011), deoarece acestea

erau déjà depășite la momentul finalizării cumpararii (anul 2012) .

WET si-a asumat sarcinile de inchidere, conform legislației de mediu, a celor trei bataluri si

ecologizarea terenurile din limita sa de proprietate.

In acest scop a început, imediat după cumpărare, un program vast de investigații pentru

determinarea calității slamurilor din bataluri, si a nivelului de poluare a factorilor de mediu

din zona sa de responsabilitate.

Etape parcurse din procedura de mediu

Etapa 2017-2018

Intr-o prima etapa documentația pentru obtinerea Acordului de mediu s-a elaborat și

s-a derulat conform: Directivei 85/337/EEC, cu modificările şi completările ulterioare,

transpusă în legislaţia naţională prin ‖Hotărârea Guvernului nr. 445/2009 privind

evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private asupra mediului” și

‖Ordinului ministrului mediului și pădurilor nr. 135/2010 privind aprobarea

Metodologiei de aplicare a evaluării impactului asupra mediului pentru proiecte

publice și private‖ si Ordinul MAPM nr. 863/2002).

Agenția de Protecția Mediului Mureș a informat titularul proiectului prin adresa Nr

4152/07.02.2018 ca in urma analizei efectuate de autoritățile competente implicate

in cadrul Comisiei de Analiza Tehnica din data de 06.02.2018 procedura de

mediu continua cu realizarea Raportului privind impactul asupra mediului si a

Raportului de securitate.

Adresa Nr 4152/07.02.2018 a reprezentat si Îndrumarul pentru elaborarea

prezentului Raport privind impactul asupra mediului, ca perte a documentatiei

prntru obtinerea Acordului de mediu.

S-a elaborat Raportul privind impactul asupra mediului pentru proiectul in

varianta initiala ( tehnologie si construire a depozitului, nou, ecologic pentru

deseul final de fabricatie ).




3

Concomitent a continuat studierea diferitelor solutii tehnice pe instalația pilot,

și s-au efectuat studii de piață pentru produsele realizate in instalatia de

recuperare a componentelor valorificabile din șlam. S-a realizat un produs

nou, oxid verde de crom – Cr2O3, valorificabil la preț mult mai mare decat

celelalte produse, care se obtineau in varianta tehnologica inițială. (La cererea

Gărzii de Mediu Mureș varianta initiala a RIM a fost transmisa ca

Draft/Confidențial acestei instituții).

Etapa 2018-2020

Schimbarea tehnologiei a intarziat finalizarea Raportului privind impactul

asupra mediului si in timp ce se definitiva noua tehnologie a avut loc si o

schimbare de legislatie. În Monitorul Ofical 1043/10.12.2018 s-a publicat

Legea 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și

private asupra mediului. Legea a intrat în vigoare si a abrogat ‖Hotărârea

Guvernului nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte

publice și private asupra mediului” și ‖Ordinul ministrului mediului și pădurilor

nr. 135/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluării impactului

asupra mediului pentru proiecte publice și privat‖.

Deoarece toate aceste schimbari au intarziat finalizarea documentatiei, APM Mures

a transmis „Decizia Nr. 4152/11.02.2020 de respingere a solicitarii de emitere a

acordului de mediu”, avand ca motiv „depasirea termenului de 2 ani pentru

inaintarea informatiilor solicitate conform art. 43 alin.(1) din anexa nr. 5 a Legii nr.

292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice si private asupra

mediului‖

Procedura de mediu s-a reluat si in cadrul actualei proceduri de mediu, au fost

depuse documentele initiale si s-a primit „Decizia etapei de evaluare initiala

Nr. 5705/09.06.2020‖ prin care se decide necesitatea declansarii procedurii

de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „Construire hale

de producție, ecran de protecție (cofferdam), clădiri tehnico-administrative

pentru implementarea unei instalații industriale in scopul închiderii definitive

prin exploatare, cu recuperarea componentelor utile, a batalurilor‖

Ca urmare a celor prezentate se reia elaborarea raportului privind

impactul asupra mediului, conform cerintelor actualei legi 292/2018,

privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private asupra

mediului și in conformitate cu varianta tehnologica si constructiva finala

a proiectului.

e. STRUCTURA RAPORTULUI PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI

In conformitate cu legislatia actuala si indrumarul APM Mures:

https://lege5.ro/Gratuit/gmytenbvhezq/legea-nr-292-2018-privind-evaluarea-impactului-anumitor-proiecte-publice-si-private-asupra-mediului?pid=275168438#p-275168438

https://lege5.ro/Gratuit/gmytenbvhezq/legea-nr-292-2018-privind-evaluarea-impactului-anumitor-proiecte-publice-si-private-asupra-mediului?pid=275168438#p-275168438




4

Legea 292/2018, Art. 11. – (1) Pentru proiectele supuse evaluării

impactului asupra mediului, titularii acestora pregătesc și transmit un raport

privind impactul asupra mediului, în conformitate cu anexa nr. 4.

Ordinul MMAP nr. 269/2020 privind aprobarea Ghidului general aplicabil

etapelor procedurii de evaluare a impactului asupra mediului, a ghidului

pentru evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontieră și a altor

ghiduri specifice pentru diferite domenii și categorii de proiecte,

si

Adresa Nr. 5705/20.01.2021 transmisa de Agentia de Protectia Mediului

Mures, care constituie INDRUMAR in vederea elaborarii Raportului privind

impactul asupra mediului

Raportul privind impactul asupra mediului va cuprinde capitolele:

Informaţii generale .

1. Descrierea proiectului

2. Starea actuala a factorilor de mediu din arealul in care va fi realizat proiectul

3. Impactul negativ pe care proiectul il poate avea asupra mediului

4. Organizari de santier,

5. Gestionarea deseurilot

6. Refacerea amplasamentelor dupa finalizarea lucrarilor

7. Descrierea si cuantificarea efectelor semnificative ale proiectului asupra factorilor de

mediu

8. Descrierea impactului prognozat, posibilitatile si masurile de prevenire si reducere a

efectelor negative asupra mediului

9. Descrierea alternativelor studiate

10. Informatii privind impactul cumulat al proiectului propus cu alte proiecte existente sau

propuse asupra factorilor de mediu si masuri de diminuare a acestuia

11. Impactul proiectului asupra climei si vulnerabilitatea proiectului la schimbari climatice

12. Cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru tratarea deseurilor

13. Plan de monitorizare a factorilor de mediu

14. Desctierea efectelor negative semnificative determinate de vulnerabilitatea proiectului

in fata risculrilor de accidente majore si/sau dezastre relevante pentru proiect.

15. Rezumat netehnic al informatiilor furnizate in cdrul raportului privind impactul asupra

mediului, inclusiv concluziile raportului de securitate

16. Lista de referinta

Anexe




5

Anexa A – Echipa de proiect

Anexa 1 - Schema tehnologica

Anexa 2 - Certificat de urbanism Nr. 55/15.04.2020

Anexa 3 - Aviz de Gospodarire a Apelor Nr. 45/19.03.2020

Anexa 4 - Planificarea lucrarilor

Anexa 5 - Acord electricitate

Anexa 6 - Plan colectare ape pluviale

Anexa 7- Lista echipamente

Anexa 8 Cofferdamm

Planuri WET Plant_Layout 1_BICAPA Tirnaveni_VARIANTA V-6_Rev.17_Top View_S1-4_23.07.2019

WET Plant_Layout 1_BICAPA Tirnaveni_VARIANTA V-6_Rev.17_NESW Views_S2-4_23.07.2019

WET Site - full image including neighbouring plots

Soil Pollution Map_WET




6

1 DESCRIEREA PROIECTULUI

1.1 PREZENTAREA GENERALĂ A PROIECTULUI

1.1.1 NECESITATEA ŞI SCOPUL PROIECTULUI.

In „Studiul privind Planul pentru gestiunea deşeurilor periculoase în România - Raport

Final / Strategia şi Planul de Acţiune‖ obiectivul de bază al strategiei pentru

managementul zonelor cu sol contaminat şi mai ales al zonelor cu depozite necontrolate

istorice de deşeuri periculoase este de a împiedica posibilele efecte asupra mediului şi

sănătăţii ale surselor de contaminare din trecut şi din prezent determinate de substanţele

reziduale periculoase. Acest obiectiv este stipulat în legislaţia de mediu din România.

Cerinţele legislative şi internaţionale referitoare la protecţia calităţii solului şi apei

subterane au fost trecute în revistă în secţiunea 6.4 a Volumului 2 din acest raport.

Alte obiective pot fi rezumate după cum urmează:

• Protejarea sănătăţii populaţiei, prin prevenirea nivelurilor inacceptabile de expunere la

poluanţi periculoşi din sol şi apă potabilă

• Evitarea formării de noi zone cu sol contaminat şi protejarea resurselor de sol şi apă

subterană pentru generaţiile viitoare

• Contribuţia la îndeplinirea obiectivelor de calitate a mediului înconjurător pentru apa de

suprafaţă şi îndeplinirea obligaţiilor internaţionale ale guvernului român în domeniul

conservării biodiversităţii şi prevenirii accidentelor ecologice pe fluviul Dunărea;

• Indeplinirea cerinţelor legislative privind tratarea şi eliminarea corespunzătoare a

materiilor şi substanţelor reziduale periculoase in UE.

Scopuri

• Dezvoltarea unei politici de gospodărire a zonelor contaminate (obiective, proceduri,

jurisdicţie) prin ordine ministeriale noi şi instrucţiuni tehnice.

• Prevenirea răspândirii poluanţilor din sol şi apă şi riscurile asociate de mediu şi sănătate

rezultate de la zonele de depozitare a deşeurilor periculoase ―istorice‖ (depuneri, depozite

de deşeuri, bataluri, zone de stocare) prin implementarea legislaţiei existente şi revizuirea

sau stabilirea de noi cerinţe legislative.

• Inţelegerea condiţiilor actuale ale practicilor de gospodărire a mediului şi a impactului

potenţial existent asupra sănătăţii şi ecosistemelor zonelor contaminate din România.

• Dezvoltarea măsurilor de remediere şi a planurilor de curăţare pentru zonele contaminate

care prezintă un risc potenţial ridicat sau pericol pentru populaţie şi mediul înconjurător

natural .




7

In cazul depozitelor din fosta platforma chimica SC BICAPA SA Tarnaveni, Hotărârea

Guvernului nr. 349/2005 prevedea sistarea depozitării deşeurilor pe bataluri la

31.12.2006 şi închiderea acestora, conform Tabel 5.5. Depozite de deşeuri industriale

periculoase care sistează/încetează depozitarea până la 31 decembrie 2006.

Prin Contractul de Vanzare-Cumparare nr.598/20.04.2012 S.C. WASTES ECOTECH SRL

(WET) si-a asumat sarcinile de inchidere, conform legislației de mediu, a celor trei bataluri

si ecologizarea terenurilor din limita sa de proprietate.

In acest scop a început, imediat după cumpărare, un program vast de investigații pentru

determinarea calității slamurilor din bataluri, si a nivelului de poluare a factorilor de mediu

din zona.

Din forajele facute s-a vazut ca nu mai este asigurata impermeabilizarea batalurilor si deci

substantele poluante pot trece liber in sol si apa freatica. A devenit evident ca singura

solutie de ecologizare si inchidere conforma este scoaterea integii cantitati de deseu din

bataluri, extragerea cat mai avansata a poluantilor (substante utile, valorificabile), si

depozitarea materialului intr-un depozit construit conform normativelor pentru deseuri

periculoase.

Pentru lucrările de închidere, s-a ţinut cont de prevederile din Normativul tehnic privind

depozitarea deşeurilor aprobat cu Ordinul 757/2004 al Ministerului Mediului şi Gospodăririi

Apelor şi de Hotărârea 349/2005 din 21 aprilie 2005 privind depozitarea deşeurilor

publicată în Monitorul Oficial nr. 394 din 10 mai 2005.

Hotărârea 349/2005 privind depozitarea deseurilor si H.G. nr.1.292/2010, pentru

modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 349/2005 are ca obiect stabilirea

cadrului legal pentru desfăşurarea activităţii de depozitare a deşeurilor, la realizarea,

exploatarea, monitorizarea, închiderea şi urmărirea post-închidere a depozitelor noi cât şi

pentru exploatarea, închiderea şi urmărirea post-închidere a depozitelor existente în

condiţiile de protecţie a mediului şi a sănătăţii populaţiei.

WET, actuala proprietară a batalurilor, a efectuat mai multe studii privind tehnologiile ce

pot fi aplicate pentru prelucrarea materialului depozitat, în vederea extragerii si valorificării

elementelor utile (Cr2O3, MgO, CaCl2 şi alte substante utile). Tehnologiile studiate pe

instalatia pilot au demonstrat ca poluantii din slam se mai regasesc in deseul final in

concentratii de numai cateva unitati per milion - ppm. Pentru siguranta, deseul final va fi

depozitat intr-un depozit ecologic de deseuri periculoase, construit conforn legislatiei in

vigoare.

Se evidentiaza astfel necesitatea proiectului: eliminarea poluantilor din

slamurile existente in depozitele de pe fosta platforma chimica Bicapa –

Tarnaveni si inchiderea conforma a acestor depozite de deseuri

periculoase.

http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act?ida=100734




8

Se realizeaza astfel scopul proiectului: eliminarea efectelor negative

asupra mediului, în special poluarea apelor de suprafaţă, subterane, a

solului şi a oricărui risc pentru sănătatea populaţiei.

Proiectul analizat constă în realizarea unui ansamblu de clădiri industriale si anexe, de

preluctare si extractie a componentelor reutilizabile din slam, constructii speciale de

protectie (ecrane de protecție) platforme de stocare temporara, depozit ecologic prntru

deseuri periculoase, lucrari de decontaminare a solurilor poluate, depozite de materiale si

produse, etc.

Pentru realizarea proiectului a fost obţinut Certficatul de Urbanism nr. 55 din

.15.04.2020 eliberat de Primaria Municipiului Tarnaveni din Judeţean Mures, prezentat în

copie în Sectiunea A – Documente / Anexa A2. De asemenea s-a obtinut Avizul de

Gospodarire a Apelor Nr. 45 din 19.03.2020 eliberat de Administratia Nationala Apele

Romane, Administratia bazinala Mures prezentat în copie în Sectiunea A – Documente /

Anexa A3.

1.1.2 ETAPELE DE REALIZARE A PROIECTULUI

- Amenajarea organizării de şantier;

- Lucrări pregătitoare ale terenului ce face obiectul realizării investiţiei –lucrări de

decotaminare a amprizei fiecarei lucrari de constructie;

- Trasarea şi executarea reţelelor de utilităţi;

- Amenajarea platformelor betonate şi a drumurilor interioare;

- Realizare Cofferdam si dig de protectie impotriva inundatiilor

- Realizarea fundaţiilor aferente construcţiilor;

- Repunerea in functiune a barajului si prizei de apa;

- Realizarea structurilor construcţiilor;

- Realizarea lucrărilor de finisaje şi amenajări interioare – PIF fabrica de prelucrare

slam + constructii anexa;

- Construirea succesiva a celulelor depozitului ecologic de deseu final & inchideri

provizorii ale celulelor si inchiderea finala a depozitului

- Dezafectarea instalatiilor, curatarea si nivelarea terenului;

- Amenajarea spaţiilor verzi

Graficul de realizare a proiectului este prezentat in Sectiunea A-Anexa A4

1.1.3 OBIECTELE INCLUSE IN PROIECT

Obiectele componente ale investitiei sunt:

OBIECTUL I – CONSTRUCȚIA UNUI ECRAN DE PROTECȚIE SUBTERAN ÎN JURUL

ZONELOR DE LUCRU SI A UNUI DIG DE PROTECȚIE ÎMPOTRIVA

INUNDAȚIILOR

I.1 – Dig de protective impotriva inundatiilor




9

I.2 – Ecran de etansare

OBIECTUL II – FABRICA DE PRELUCRARE ȘLAM

II.1 – Instalatia tehnologică de prelucrare slam

II.2 − Facilitati amexa: Depozit temporar de deseu final

OBIECTUL III – DEPOZIT NOU, ECOLOGIC

OBIECTUL IV – BARAJ SI PRIZA SC WASTES ECOTECH

OBIECTUL V – DECONTAMINAREA TERENURILOR DIN LIMITA DE PROPRIETATE

OBIECTUL VI – CET

1.2 TEHNOLOGII DE FABRICATIE

1.2.1 PROCESE TEHNOLOGICE

OBIECTUL I – Construcția unui dig de protecție împotriva inundațiilor în

jurul zonelor de lucru si a unui ecran de protecție subteran

Obiectul I.1 – Dig de protecție împotriva inundațiilor

Închiderea postprocesare a batalelor necesită punerea în siguranță a întregii zone de

lucru, atât împotriva inundațiilor cât și pentru asigurarea stabilității batalurilor existente.

Conform Studiului de inundabilitate nivelul maxim pentru debite cu asigurarea de 1% este

284,53 mdMN, iar cu asigurarea de 0,1% este 285,76 md MN.

În aceste condiții, s-a prevăzut realizarea unei incinte îndiguite – bataluri si fabrica de

procesare slam – prin realizarea unui dig de protecție împotriva inundațiilor. Digul se va

construi din material local, iar acolo unde este cazul, digurile existente și digurile de

închidere ale noului depozit de deșeuri periculoase vor avea și rol de apărare împotriva

inundațiilor.

Digul va fi protejat pe taluzul aval cu dale de beton până la cota 285,00 mdMN și înierbat

până la cota 286,00 mdMN, iar pe taluzul amonte se va înierba cu ierburi perene

rezistente la acţiunile erozionale ale vântului şi ploii.

Digul de apărare împotriva inundațiilor va avea următoarele caracteristici geometrice:

cota la coronament 286,00 mdMN;

înălțimea variabilă;

panta taluzurilor 1:2,5;

lățimea la coronament 4,00 m.

Înaintea începerii realizării digurilor de protecție împotriva inundațiilor se va amenaja

ampriza digurilor. Lucrările de amenajare prevăzute sunt următoarele:

decopertarea solului vegetal și lucrări de defrişare,

săparea pământului contaminat şi nivelarea amprizei digurilor.




10

Pentru circulația auto, pe coronamentul digurilor de contur și de compartimentare se

prevede un strat de balast/piatră spartă cu grosimea de circa 0,30 m.

Obiectul I.2 – Construcție ecran de protecție subteran (cofferdam)

Ecranul de etanșare existent, realizat din pereți din beton hidrotehnic tip Kelly a fost

prevăzut pentru a întrerupe afluxul de apă poluată provenită din precipitații, care se infiltra

in pânza freatică si apoi către râul Târnava Mică. Acest ecran se va extinde astfel încât să

cuprindă zona batalurilor 1,2,3 și zona noii fabrici (pe o lungime de 2.450 m). Ecranul de

etansare va fi construit in exteriorul digului de protectie impotriva inundatiilor.

Ecranul de etanșare se va executa din palplanşe de metal, batute in pamant până la

interceptarea rocii de bază (marnă argiloasă) aflată la cca. 15 m adâncime, în care se va

încastra 0,50 m. Lățimea ecranului va fi de 0,60 m.

Detaliile de incastrare in sol a palplanselor sunt prezentate in Anexa 8

Palplanșele vor fi instalate prin vibro-înfigere directă sau cu ajutorul saboților. Saboții sunt

piese metalice confecționate din oțel, având în secțiune forma palplanșei, astfel încât

acesta o îmbracă pe exterior mai puțin pe zona de legătură – renură.

Tehnologia consta în baterea acestui ansamblu până la cota dorită urmată de scoaterea sabotului și refolosirea acestuia. Performanța sabotului crește simțitor prin folosirea apei în

procesul de batere. Astfel se pot penetra cele mai dificile terenuri.

Astfel, se va realiza o incintă, din care este necesară evacuarea precipitațiilor ce vor

cădea pe suprafața închisă. Pentru evacuarea apei acumulată în această incintă se vor

realiza, 4 puțuri de epuisment echipate fiecare cu câte o pompă.

Apa evacuată va fi colectată într-un bazin realizat din beton armat cu dimensiunile de

15,00x 15,00 x 3,00 m și va fi folosită în procesul de fabricație. Trebuie avut în vedere ca

aceasta nu este o sursă permanentă de apă și depinde de regimul pluviometric.

În perioadele de funcționare debitul estimat pe fiecare puț este de circa 2-3 l/s.

Pentru asigurarea unui preaplin, în caz de nefuncționare a sistemului de puțuri, se va

realiza o barieră permeabilă reactivă de fier zero-valent cu dimensiunea de 1,00 x 20,00 m

în peretele de etanșare.

Figura 1 – Bariera reactiva

Celelalte obiecte vor incepe sa fie realizate succesiv, dar inainte de a fi realizate

constructiile proiectului fiecare ampriza va fi decontaminata, astel incat poluarea factorilor

de mediu sa fie definitiv eliminata .




11

OBIECTUL II – Fabrica de prelucrare șlam

Fabrica de prelucrare slam este investitia principala a proiectului. Ea va transforma deseul

periculos din batalurile 1, 2 si 3 in produse valorificabile: oxid de magneziu, oxid verde

de crom si clorura de calciu iar deseul de fabricatie care va ramine va fi aproape inert.

Existand pericolul ca din fabricatie sa mai ramana in deseu urme de poluanti, la nivel de

cateva parti per milion depozitul pentru acest deseu va fi un depozit pentru deseuri

periculoase.

Fabrica de prelucrare a slamului cuprinde un grup de unitati productive pe care le-am

definit mai jos – pentru o mai usoara descriere a acestota:

II.1 – Caracteristici functionale ale Fab ricii de prelucrare slam

II.2 – Batalurile de deseuri periculoase –Sursa de materie prima a fabricii

II.3 - Instalatiiile tehnologice de fabricatie

II.1 CARACTERISTICI FUNCTIONALE ALE FABRICII DE PRELUCRARE

SLAM

II.1.1 Regimul de functionare

Regimul de lucru al fabricii va fi de 3 schimburi/zi, a 8 h/schimb, 330 zile/an.

II.1.2 Capacitatea instalației

Cantitatea de slam din bataluri: ce va fi prelucrata este de 2.376.000 tone s.u. Debitul

de slam prelucrat in Fabrica va fi de 27.5 t/h s.u. respectiv 217,800 t/an s.u.

- Produsele principale care se vor recupera din slamurile existente in bataluri

sunt:

FP1/1 – Oxid de magneziu calcinat

FP1/2 – Oxid de Magnesiu (MgO)

FP2 – Oxid verde de crom (Cr2O3)

FP3 – Clorura de calciu anhidra, fulgi (CaCl2)

(restul componentelor, săruri de Fe; Al; Si; Ni; Na – au fost tratate ca impurităţi)




12

Tabelul 1- Debite de produse si materii prime (slam)

Material Greutatea

moleculara g/mol

Cod instalatie

no.

Iesiri

t/h t/an

Intrari

Slam - 1.1.2 53.1 2; (27.5) 420,463 2; (217,800)

Iesiri

FP1/1 – Oxid de Magneziu calcinat 40.31 9.2.29 4,10 32,553

FP1/2 – Oxid de Magnesiu (MgO) 40.31 9.2.29 4.19 33,218

FP2 – Oxid verde de crom (Cr2O3) 151.99 15.2.46 1.05 8,316

FP3 – Clorura de calciu anhidra, fulgi (CaCl2)

110.98 21.2.63 10.66 84,427

BP1 – Amoniac lichid – Produs secundar

17.03 12.2.64 & 17.2.50 & 20.2.59

3.576 28,322

Deseu final de prelucrare - 18.2.53 15.13 2 (10.60) 119,850 2 (83,952) NOTE: 1 - Debitul anual presupune 330 de zile / an 24/7 cu o utilizare de 90% din timp.

2- Primele valori exprima debitul de materialului din batal „ca atare”; valorile din paranteză exprima debitul de „material uscat”.

Schema de prelucrare a deşeurilor propusă de WET este concepută astfel încât să fie

flexibilă în funcţionare si sa ofere posibilitatea de a adăuga anumite faze tehnologice

pentru a se modifica produsele finite. (cromat de sodiu, carbonat de calciu precipitat, etc.).

Similar prin modificarea temperaturilor de calcinare a MgO se pot obţine diverse varietăţi

de produs finit MgO.

Calitatea fiecărui produs finit a fost validată de 3 laboratoare analitice:

ICECHIM - Bucureşti – România

Wessling – Budapesta K.f.t – Ungaria

Chemisches Labor Becker – GmbH – Leipferdingen – Germania

1.2.2 II.1.3 PERSONAL

In perioada de functionare personalul necesar va fi de 270 angajați.

Tabelul 2 - Personalul angajat în fabrică

Calificări Tehnologie Excavare Total

Lucrători schimb/Schimb mediu 48 - -

Lucratori în schimburi 184 49 233

Administrație/conducere- TOTAL 26 3 29

Consiliul de Administrație (București) 8 0 8

Total 210 52 270

Sursa: PR - Anexa 24 - Cerințe de personal (luate ca SO - Anexa 5 din Raportul socioeconomic și de

mediu).

Nivelurile de calificare ale angajatilor sunt variate. WET și-a asumat plata salariilor la

nivelul superior al clasei de salarizare pentru zona Judetului Mures și va asigura cele mai

bune condiții de lucru. Acestea vor ajuta la reținerea/fidelizarea personalului.




13

Conditiile bune de lucru se reflectă în valorile bugetate de WET pentru niveluri ridicate de

automatizare în fabrica, atât pentru a minimiza necesitatea intervenției personalului in

procesul de fabricatie, cât și pentru a asigura, de asemenea, parametrii operaționali

strânși.

Tot personalul fiind local, nu va fi necesar sa se asigure cazari.

WET urmeaza să instruiască operatorii pe echipamentele care urmează să fie instalate și

și-a asumat 1,5 milioane USD pentru instruire în timpul punerii în funcțiune și un buget

inițial de instruire de 100 000 USD.

Aproximativ 500.000 USD din cei 1,5 milioane USD vor fi cheltuiți pentru 3-4 ingineri, care

să rămână la fața locului pentru încă 3-4 luni, în plus față de timpul pe care îl planifică

pentru lucrările de punere în funcțiune a instalației, pentru a asigura instruirea la locul de

muncă, pentru obținerea aprobărilor ISO pentru fabrică și finalizarea documentației de

instruire.

II.1.4 Natura şi cantitatea materialelor şi resursele naturale utilizate

Materia prima prelucrata in cadrul proiectului este „slamul verde de crom‖ esistent in

bataluri. Asa cum s-a aratat mai sus debitul de slam prelucrat este de 27.5 t/h s.u.

Materialale auxiliare si utilitati

Materialale auxiliare si utilitatile necesare obtinerii produselor enumerate mai sus sunt

prezentate in rtabelele urmatoare.

Tabelul 3- Materiale pentru ractivi

Tip Tone/an - medie

Clorură de amoniu 60,040

Acid clorhidric 13,147

Var nestins 16,632

Acid oxalic 7,698

Ciment ~750

Tabelul 4 - Utilitati

Tip Cantitate Observatii

Electricitate

Pinstalata 6,15 MW (Pconstanta4,31 MW)

Din reteaua de distributie Transilvania Sud SA - Aviz tehnic de racordare existent

Pinstalată 25 MW

CET - Turbină cu gaz GPB 180D: 17,3 MWe + Cazan de recuperare cu ardere suplimentară pentru turbina GPB 180D; - Turbină cu gaz GPB 80D: 7,5 MWe + Cazan de recuperare cu ardere suplimentară pentru turbina GPB 80D; - Cazan de abur, (putere termica nominală 51,5 MW).

Gaze naturale

505 Nm3/h** (pentru cele 3

cuptoare de calcinare), 15480 Nm3/h***) pentru CET

**)12.100 m3/zi gaz; ***)consum de gaz pe fiecare unitate a CET = Total 15480 N m3/h

- 7560 Nmc/h - Turbină cu gaz GPB 180D:


- 4670 Nmc/h - Cazan de abur




14


Apa

- alimentare din reteaua Tarnaveni Q zi maxim= 47,19 mc/zi= 0,55 l/s; Q zi med = 36,30 mc/zi= 0,42 l/s; Q orar maxim = 5,9 mc/h - alimentare din Raul Tarnava Mica Q orar = 680,0 mc/h, din care 600,0 mc/h apă utilizată în procesul de răcire.

Captare apă tehnologică în cordonate STEREO70: X: 535202,34; Y: 443270,03 alimantarea cu apa de racire

Abur

139 t/h Necesar in functionarea instalatiei

6 t/h

Cazan suplimentar pentru perioadele de pornire, în special în cazul în care este necesară încălzirea progresivă după oprirea instalației de cogenerare și în perioadele de furnizare a aburului pentru încălzirea clădirilor sau a rețelelor de apă în timpul opririi.

Aer comprimat

? compresoare Q= ....

Motorina Tank de motorina de 50 t (60 mc)

Consumuri exclusiv ale instalatiilor fabricii:

Necesarul de putere electrica =(curent trifazic 400V; 50 Hz) 8270 kW;

Necesarul de gaze neturale = 504 Nmc/h;

Necesarul de abur = 1) ptr. operatii nestationare = 106 t/h

2) ptr. operatii stationare = 33 t/h

Apa de racire = 600 mc/h

II.2 BATALURILE DE DESEURI PERICULOASE (Sursa de materie prima a

fabricii)

Batalurile sunt amplasate in partea de SV a fostei platforme chimice BICAPA. S-au

construit in perioada 1972-1978 pentru depozitarea deseurilor de fabricatie, dupa cum

urmeaza.

Batalul nr. 1 a fost utilizat pentru depozitarea nămolurilor rezultate din fabricaţia de

carbid; Este o constructie (clasa de importanţă II, comform STAS 4273/83 şi

categoria de importanţă B, conform NTLH 021/2002 detinuta In slam oprietate:

- WET detine doar 2,24 ha din batalul nr. 1 (cca. 1/3),

- S.C. Teren Holding S.R.L. (fosta societate S.C. Carbid-Fox S.A.)] detine restul de

4,56 ha

In partea ce-i revine WET din batalul B1 se gasesc de asemenea oxizi de calciu -

CaO si magneziu – MgO, care pot fi valorificati

Batalul 2 si Batalul 3 (clasa de importanţă II, conform STAS 4273/83 şi categoria

de importanţă A, conform NTLH 021/2002) este detinut de WET în proprietate

exclusuva;




15

Batalul nr. 2 a fost utilizat pentru depozitarea şlamului de la Bicromat de Sodiu

(noroaie verzi) şi a altor deşeuri rezultate în perioadele de curăţire şi de revizie a

instalaţiilor;

Batalul nr. 3 a fost utilizat pentru depozitarea şlamului de la Bicromat de Sodiu.

Conform cu ―DECIZIA COMISIEI din 18 decembrie 2014 de modificare a Deciziei

2000/532/CE de stabilire a unei liste de deșeuri în temeiul Directivei 2008/98/CE a

Parlamentului European și a Consiliului” deşeul rezultat în procesul de fabricaţie al

bicromatului de sodiu se încadrează in grupa 06 - Deșeuri rezultate din procesele

chimiei anorganice, la categoria: 06 03 15 *– Oxizi metalici cu conţinut de metale grele.

Suprafaţa depozitului de deşeuri cu crom depozitata in batalurile 2 si 3 este de 187400

mp.

În anul 2014 SRK Consulting Ltd a realizat o estimare a resurselor la: 5% Cr2O3 (1,7% Cr);

24,5% MgO (14,5% Mg); 23,6% CaO (16,7% Ca).

WET a realizat o evaluare a opţiunilor de ecologizare şi a optat pentru reprocesarea

deşeurilor şi construirea unui nou depozit conform pentru deşeurile finale rezultate prin

recuperarea componentelor utile.

Noul depozit va fi închis ulterior şi pus în siguranţă în conformitate cu reglementările

actuale ale UE, transpuse in legislatia romaneasca.

Componentele principale ale deşeurilor de pe platforma WET sunt:

-Cr (VI) sub formă de cromat

-Mg atât sub formă dolomitică cât şi sub formă brucitică.

-Ca sub formă dolomitică şi după depozitare sub formă de aragonit şi calcit.

Componentele cu un conţinut redus sunt:

-Cr(III)

-minereu de cromit nereacţionat

-argila alumino-silicoasă care conţine cantităţi variabile de fier

Compoziţia medie a materialului din depozit este 5% Cr(sub formă de (Cr2O3); 24,5%

Mg (sub formă de MgO); 23,6% Ca (sub formă de CaO) în conformitate cu SRK

Consultants [1].

Din deşeurile existente pe platforma WET se extrage cca 68% pentru Mg; 77,5% Cr şi

73,8% Ca; calculate ca produse uscate în materia primă.

Astfel reducerea cantităţii de deşeu este mai mare de 50%.

WE a efectuat mai multe studii privind tehnologiile ce pot fi aplicate pentru prelucrarea

slamului, în vederea extragerii si valorificării elementelor utile (Cr2O3, MgO, CaCl2 şi alte

substante utile). Schema de prelucrare aplicată este flexibilă şi capabilă să prelucreze

deşeurile cu o compoziţie variabilă din depozite.

Calitatea fiecărui produs finit a fost validată de 3 laboratoare analitice:

ICECHIM - Bucureşti – România

Wessling – Budapesta K.f.t – Ungaria




16

Chemisches Labor Becker – GmbH – Leipferdingen – Germania

Prin experimentele validate efectuate pe instalaţii pilot în perioada aug. 2014 – iul. 2017, s-

a reuşit dezvoltarea unui proces tehnologic ce poate fi reprodus la scară industrială

destinat recuperării principalelor componente existente în bataluri.

II.2.1 Excavarea si transportul slamului

Excavarea slamului

Preluarea slamului incepe din amplasamentul destinat celulei 1 a viitorului depozit pentru

deseuri periculoase. Slamul se depune pe platforma provizorie pana la momentul folosirii

lui ca materie prima in Fabrica de prelucrare.

Principala lucrare de deschidere a frontului de excavare este tranșeea principală.

Deschiderea se face din drumul existent printr-o semitranșee în pantă.

După executarea lucrărilor de deschidere a batalurilor si săparea tranșeei de pregătire se

începe exploatarea în trepte a slamului.

Eșalonarea lucrărilor se va face astfel:

realizare drum de acces si ramificații la fronturile de lucru ;

excavare deșeu cu ajutorul utilajelor mecanice;

încărcarea și transportul slamului la fabrica de prelucrare,

Materialul depus în bataluri are o înălţime de aproximativ 10-12 m faţă de cota iniţială a

terenului. Se va exploata pe toată înălţimea, în două trepte de 6 m fiecare.

Transportul slamului

Preluarea slamurilor din bataluri se va face cu mijloace mecanice clasice: preluarea

slamului din frontul de lucru se va face cu un excavator cu cupa cu brat lung. El va muta

materialul la nivelul solului, de unde va fi luat cu incarcatoare cu cupa si incarcat in

basculante 8x4 cu capacitate de 20 mc. Basculantele vor cara slamul din frontul de

excavare, din batal, pana in zona de stocarea temporară din fabrica. S-a calculat ca pentru

fluxul tehnologic sunt necesare 2 basculante care sa lucreze 10 – 12 ore/zi, facand 3-4

incarcari/ora. Distanta maxima de la frontul de excavare este de cca. 2 km, la si de la

fabrica.

Figura 2 – Echipamente pentru excavare slam




17

Capacitatea de preluare a slamului inainte de intrarea in procesare permite o stocare

continua a slamului (chiar si cand fabrica este oprita) pentru maximum 48 ore.

Pe lângă protejarea zonei și asigurarea funcționării în condiții de siguranță în perioade cu

umiditate ridicata, cand suprafata de circulatie devine mai putin ferma se vor amplasa pe

suprafața drumurilor din incinta batalurilor covorașe mobile din material plastic special.

Camioanele vor fi dotate cu limitatoare electronice a vitezei de funcționare pentru a evita

crearea excesivă de praf. Tot in acelasi scop pe zonele de circulatie va fi pulverizata o

solutie uscata, care contine o fractie solida ridicata, formata din particulele de 1-5 microni

si o fractie lichida foarte redusa .

Figura 3 – Stropire cu solutie antipulberi

Toate echipamentele de lucru folosite la preluarea slamului vor fi echipate

cu cabine cu aer condiționat, echipate cu filtre HEPA înlocuibile, pentru

siguranța și protectia sanatatii operatorilor.

II.3 INSTALATIIILE TEHNOLOGICE DE FABRICATIE

Instalatia tehnologica include instalatiile principale ale procesului de fabricatie de obtinere

a produselor finite, instalatii pentru preparare reactivi de peoces si instalatii de utilitati.

Au fost definite patru etape principale de prelucrare a materiei prime / slam, esențiale

pentru realizarea produselor:

I. hidratarea slamului la temperatură ambiantă;

Ii. solubilizarea controlată a magneziului [Mg] din SLAM folosind dioxid de carbon

[CO2] ca reactiv, urmată de precipitarea carbonatului de magneziu [MgCO3] din

bicarbonatul de magneziu [Mg (HCO3) 2] rezultat. Carbonatul produs este calcinat

pentru a obține oxidul de magneziu [MgO] (produsul finit 1 - FP1);

III. leșierea calciului [Ca] din materialul primar calcinat rezultat din etapa de

recuperare a magneziului pentru producerea de clorură de calciu [CaCl2]; clorura de

amoniu [NH4Cl] este utilizată ca reactiv. Într-o etapă secundară, soluția de clorură de

calciu este purificată pentru a îndepărta co-leșierea magneziului cu calciu.




18

Concentrarea ulterioară a soluției purificate de clorură de calciu rezultă în clorură de

calciu de diferite calități, produsul finit 3 (FP3).

IV. Prelucrarea cu IEX a tuturor soluțiilor de filtrat produse în etapele (i), (ii) și (iii) de

mai sus pentru recuperarea cromului (VI) sub formă de cromat de amoniu. Soluția de

cromat de amoniu aproape de saturație reacționează în continuare pentru a produce

oxid verde de crom (produsul finit 2 - FP2). În afară de aceste 3 produse principale,

amoniacul gaz rezultat din concentrarea cromatului de amoniu și reacția de leșiere a

calciului cu clorura de amoniu este un produs secundar valoros care este recuperat,

prelucrat și lichefiat și oferit pe piață sub formă de amoniac lichid.

Linii de fabricatie a produselor finite

Linia oxid verde de crom,

Linia oxid de magneziu

Linia clorura de calciu.

(lichefiere ammoniac – NH3 valorificat ca produs secundar)

instalatii pentru preparare reactivi de peoces:

Preparare soluţie de regenerare de NH4OH

Preparare soluţie de activare de HCl

Preparare soluţie deNH4Cl

Preparare reactiv H4C2O4 – acid oxalic

Recuperare şi neutralizare CO2

Preparare soluţie de Ca(OH)2

Instalatii de utilitati

Preparare apă Instalatii de preparare apa tehnologice ( filtrata, dedurizata si

demineralizata);

Asa cum reiese din Schema bloc prezentata in continuare fabrica de prelucrare are

instalatii specifice produselor principale.




19

Figura 4 - Schema bloc a Procesului de fabricatie

II.3.1 Chimismul Procesului

Următoarele reacţii chimice reprezinta procesul de fabricatie.

1.Hidratarea

Na2CrO4 (s) + H2O (l) = Na2CrO4 (aq) + Δd H

2.recuperare şi purificare

(NH4)2CrO4 pe coloane schimbătoare de ioni:

IX –Cl + 2NH4OH = IX-OH + (NH4)2CrO4 (eluţie cromat)

3.Prelucrare cromat

2(NH4)2CrO4(aq) + 8H2C2O4 (aq) = 2{(NH4)[Cr(C2O4)2] x 2H2O(aq)} + 6 Co2(g)




20

4.Evaporare cromat sub vid

6(NH4)2CrO4(s) = 2Cr3O6(s) + 8NH3(g)↑ + 2N2(g)↑ + 12H2O(g)↑ + Δd H

(NH4)2CrO4(s) = 2NH3(g)↑ + CO2(g)↑ + CO(g)↑+ H2O(g)↑ + Δd H

5.Calcinare cromat – calcinare 3

2Cr3O6(s) = 3Cr2O3(s) + ½ O2(q)↑ + Δd H

6.Carbonatare

CO2(g) + H2O(l) = HCO3-(aq) + H+(aq) + Δr H

2CO2(g) + Mg(OH)2(s) + H2O(l) = Mg(HCO3)2(aq) + Δr H

CO2(g) + MgCO3(s) + H2O(l) = Mg(HCO3)2(aq) + Δr H

CO2(g) + CaCO3(s) + H2O(l) = Ca(HCO3)2(aq) + Δr H

2CO2(g) + MgCa(CO3)2(s) +2 H2O(l) = Mg(HCO3)2(aq) + Ca(HCO3)2 + Δr H

7.Faza de precipitare MgCO3 – 1

Mg(HCO3)2(aq) = MgCO3(s)↓ + CO2(g)↑ + H2O(l)↑ + Δr H

Ca(HCO3)2(aq) = CaCO3(s)↓ + CO2(g)↑ + H2O(l)↑ + Δr H

8.Recarbonatare MgCO3

CO2(g) + H2O(l) = HCO3-(aq) + H+(aq) + Δr H

CO2(g) + MgCO3(s) + H2O(l) = Mg(HCO3)2(aq) + Δr H

CO2(g) + CaCO3(s) + H2O(l) = Ca(HCO3)2(aq) + Δr H

9.Precipitare MgCO3 – recarbonatare

Mg(HCO3)2(aq) = MgCO3(s)↓ + CO2(g)↑ + H2O(l)↑ + Δr H

Ca(HCO3)2(aq) = CaCO3(s)↓ + CO2(g)↑ + H2O(l)↑ + Δr H

10. Calcinare MgCO3 – 1

MgCO3(s) = MgO(s) + CO2(g)↑ + Δr H

11.Calcinare reziduu (turtă) de la carbonatare

CaCO3(s) = CaO(s) + CO2(g)↑ + Δr H

MgCO3(s) = MgO(s) + CO2(g)↑ + Δr H

12.Lesiere turtă calcinată

CaO(s) + H2O(l ) = Ca(OH)2(l) + Δr H

MgO(s) + H2O(l ) = Mg(OH)2(l) + Δr H

Ca(OH)2(l) + 2 NH4Cl(aq) = CaCl2(aq) + 2NH4OH(l) + Δr H

Mg(OH)2(l) + 2 NH4Cl(aq) = MgCl2(aq) + 2NH4OH(l) + Δr H




21

NH4OH(aq) = H2O(l) + NH3↑ + H2O(g) + Δr H

13. Purificare CaCl2

MgCl2(aq) + Ca(OH)2(aq) = CaCl2(aq) + Mg(OH)2(s) + Δr H

Instalația de reprelucrare la scară industrială este formată din 21 de unități de prelucrare,;

materiile de ieșire ale fiecărei unități de prelucrare au fost validate independent cu ajutorul

a 3 laboratoare de analize recunoscute, ICECHIM S.A. (București, România), Wessling

Hungary K.f.t. (Budapesta, Ungaria) și Chemisches Labor Becker GmbH (Leipferdingen,

Germania).

II.3.2 UNITATEA DE PRODUCŢIE MĂCINARE - HIDRATARE

Deşeul excavat din batal este transportat la uzina de procesare unde este depozitat şi

stocat temporar. Unitatea de producţie este dotată cu un buncăr de stocare care asigura o

rezervă pentru 2 zile. Din buncăr cu un debit de 53,1 t/h (27,5 t/h - uscat) deşeul este

alimentat în concasorul 0101-CR-001 în unitatea de producţie P4 – hidratare, unde

materialul din concasor se mărunţeşte la dimensiuni de 4-5 mm.

Materialul concasat este trecut la măcinare umedă în moara 0101-Cr- 002 unde se reduc

dimensiunile granulelor până la 200 microni.

Deşeul hidratat este trecut în vasele de hidratare 0101 – V – 001/0101- V- 012 unde se

amestecă cu apă pentru realizarea unui raport L/S de 1:5 l/kg. Vasele de hidratare sunt

echipate cu agitatoare mecanice care prin mişcarea de rotaţie care o imprimă amestecului

L-S realizează condiţiile optime de hidratare. Suspensia din vasele de hidartare este

recirculata continuu cu pompele 0101 – P – 001 / 0101 -P-012. Experimental s-a stabilit

faptul că timpul optim de hidratare este de 24 ore. Hidratarea materialului solid mărunţit se

realizează la temperatura ambiantă.

Sistemul de hidratare este prevăzut cu dispozituve pentru prelevarea de probe în vederea

verificării conţinutului suspensiei în Ca; Mg; Cr.

Filtrare

- Suspensiile din vasele de hidratare 0101 – V – 001/0101- V- 012 sunt trecute la filtrare

pe filtrele 0101 – F – 001/0101- F- 005.

Soluţiile rezultate de la faza de filtrare sunt trecute la faza de SCHIMB IONIC în

0212-IEX-3-P4 unde Cr(VI) este recuperat printr-un proces de schimb ionic.

Instalatia de OXID VERDE DE CROM – Cr2O3

Faza solidă umedă (turta) rezultată de la filtrare SE SPALĂ o dată pe filtru apoi cu

transportatoarele elicoidale 0101 – C – 001/0101-C – 005 este trecuta la unitatea de

producţie următoare ,,Carbonatare‖ (0302-P4- carbonatare).din INSTALATIA DE

PRODUCERE OXID DE MAGNEZIU – MgO




22

II.3.3 LINIA DE DE PRODUCŢIE OXID DE MAGNEZIU - MGO

Unitatea de proces ,,CARBONATARE”

Turta hidratată umedă de la filtrare alimentează vasele de carbonatare 0302-V-001A/B în care se adaugă CO2

gazos la o presiune între 2-5 bari. Se adaugă apă astfel încât raportul L/S să fie de cca 1:4,8 – 5 l/kg.

Amestecul de reacţie de carbonatare este recirculat continuu cu pompa de proces 0302-P-014 A/B.

Recţia de carbonatare este condusă la temperatura ambiantă, fiind necesară o monitorizare atentă pentru a se

asigura că temperatura de reacţie nu depăşeste 35ºC (cu cât temperatura este mai mică cu atât randamentele

de extracţie sunt mai mari).

Evoluţia procesului de carbonatare, în spetă solubilizarea Mg se monitorizează prin mijloace specifice

împreună cu evoluţia procesului de apariţie şi a calciului; s-a stabilit experimental că un timp economic de

carbonatare la temperatura ambiantă este se 1 oră.

Odată ce reactia de carbonatare se termină, amestecul de reacţie este trecut la filtru presă 0302-F-006/0302-

F-009.

Faza solidă – turta se evacuează cu transportatorul elicoidal 0302-C-001 A/B, la următorul pas al

procesului 0310 PU ,, spălare 2”.

Faza lichidă – filtratul –care rezultă din filtrul 0302 – F -006/0302 –F-009 se trece la vasul de reacţie

0303 – V- 001 A/B.

,,Precipitarea 1” prin preîncălzitorul 0303-E-014 (utilizat la recuperarea căldurii degajată la etapa de ,,

Precipitare 1” şi încălzitorul 0303-E-015 încălzit cu abur).

Temperatura fazei lichide – filtratul – rezultat de la filtrarea suspensiei de la carbonatare, creşte de la

temperatura ambiantă de schimb ionic 0305-IEX-1 şi 0307-IEX-2 la 95ºC când temperatura amestecului de

reacţie ajunge la 92ºC Mg(HCO3)2 se descompune în MgCO3.precipitat, CO2 şi apă.

CO2 degajat de la faza de precipitare este recuperat prin comprimare.

Suspensia de MgCO3 trece prin preincălzitorul 0303-E-014 (ca agent de încălzire si de acolo se

trece în filtrele 0303 - F- 010/0303 - F - 011).

Filtratele rezultate trec la faza de schimb ionic 0305 –IEX – 1- PU unde Cr(VI) este recuperat; faza solidă

umedă cu un anumit conţinut de Mg se trece prin trasportorul elicoidal 0303 – C- 001A/B spre următoarea

etapă de proces 0304 – PU – spălare 1.

Unitatea de proces ,,SPĂLARE 1”

Faza solidă de MgCO3 impurificată cu Ca, Cr(VI) şi urme de fază lichidă de la ,,Precipitare 1” se trece la

vasele de ,,Spălare 1” – 0304 – V- 001 A/B/C se adaugă apă asfel încât raportul L/S de 1:5 l/kg.

Vasele de spălare ,,spălare 1” 0304-V-001 A/B/C sunt echipate cu agitatoare mecanice care asigură agitarea

necesară în procesul de spălare.

De asemenea amestecul de spălare este recirculat continuu prin pompele de proces 0304-P-018 A/B/C

,,Spălare 1” la temperatura ambiantă, experimental s-a stabilit că un timp de spălare economic este de 1-1,5

ore.




23

Suspensia de le ,,Spălare 1” este trecută la filtrare în filtrele 0304-F-012 / 0304 –F – 013.

Faza lichidă rezultată de la faza de ,,Spălare 1” se trece la faza de schimb ionic 0305 – IEX-1-PU

unde Cr(VI) este recuperat.

Faza solidă – turta- umedă de MgCO3 spălată încă impurificată cu Ca este spălată încă o dată, apoi

evacuată cu transpotoarele elicoidale 0304 –C-001 A/B care o transportă la următoarea etapă de

proces 0303 – recarbonatare..

Unitatea de proces ,, SCHIMBĂTORI DE IONI 1”

Fazele lichide de la ,,Precipitare 1” şi ,,Carbonatare” sunt trecute prin pompare la coloanele de schimb ionic

0305-IEX-1-PU. -0305-V-001/A/B/C/D unde sunt trecute peste umplutura de schimbători de ioni pentru

reţinerea Cr(VI).

Soluţia rezultată de la schimbul ionic cu lipsă Cr(VI) este recirculată spre faza 0101- HIDRATARE

Odată ce stratul de schimbători de ioni din prima coloană IEX devine saturat în Cr(VI), coloana este trecută la

faza de regenerare. Stratul de schimbători de ioni este spălat mai întâi cu apă alimentată prin pompa 0505-P-

006, apele de spălare rezultate sunt trimise spre faza de HIDRATARE -0101.

Pentru regenerarea stratului de schimbători de ioni se utilizează o soluţie de regenerare de NH4OH soluţie

15%. Pentru reglarea concentraţiilor ionice a soluţiilor de regenerare se adaugă o cantitate adecvată de NH4Cl

şi este trecută prin pompare cu pompa 0502-P-007 peste startul de schimbător.

Prin trecerea soluţiilor de regenerare peste stratul de schimbător se extrage Cr(VI) se formeaza o soluţie de

cromat de amoniu– (NH4)2CrO4 ce se va trimite spre faza de concentrare ,,0212- CONCENTRARE”.

După regenerarea stratului de schimbător se spală cu apă şi apoi cu soluţie de 3% HCl pentru reactivare cu

ajutorul pompei 0503-P-008.

Soluţia de reactivare se trimite spre faza de ,,0502-TRATARE APE REZIDUALE”, la fel şi apa de

spălare cu excepţia apei rezultate de la prima spălare a stratului de schimbător, care se trimite la faza de

,,0101-HIDRATARE”.

După aplicarea acestor tratamente coloana de schimb ionic este pregătită pentru o nouă utilizare de reţinere –

extracţie Cr(VI).

Unitatea de proces ,,RECARBOTARE”

Turta spălată de MgCO3 – umedă, încă impurificată cu Ca se trece în vasul de recarbonatare 0306-V-001 A/B.

Recarbonatarea se face cu CO2 gazos la presiune de 2-5 bari cu adăugare de apă până la realizarea unui

raport L/S de 1:8,5 – 9,0 l/kg.

Amestecul supus recarbonatării este recirculat continuu cu pompa 0306-P-022 A/B.

Reacţia de recarbonatare este condusă la temperatura ambiantă, totuşi este necesară o monitorizare strictă

pentru a asigura o temperatură de maxim 35ºC. Faza tehnologică de recarbonatare va fi condusă idem ca şi

faza tehnologica de ,,Carbonatare”. După finalizarea acestei faze tehnologice amestecul de reacţie este trecut

la filtrare cu filtrele 0306-F-018/0306-F-019.




24

Faza lichidă rezultată de la filtrarea suspensiei recarbonatate se trece la coloanele de schimb ionic

PU – IEX – 2-0307-V-005/A/B/C/D pentru reţinere şi extracţie Cr(VI). După reţinerea Cr(VI) soluţia

astfel purificată se trece în vasul 0308-V-001/A/B de la ,,P.U. –precipitare 2”.

Faza solidă umedă de la filtrarea suspensiei ,Precipitare 2” se trimite cu pompa 0306-P-024 spre

recirculare de la faza de ,,0302- Carbonatare”.

Unitatea de proces ,,SCHIMBĂTORI DE IONI 2”

Faza lichidă de la recarbonatare fără calciu dar impurificată cu Cr(VI) este trecută cu pompele 0306-P-025 la

faza de schimb ionic 2, 0307-IEX-2-PU în coloanele 0307-V-005/A/B/C/D unde trece peste stratul de

schimbători de ioni care reţine Cr(VI).

Soluţia de Mg(HCO3)2 fără Cr(VI) se trece în vasul de reacţie 0308-V-001A/B ,,Precipitare 2”.

Sunt necesare analize de monitorizare a Cr(Vi), deoarece sunt esenţiale pentrua asigura o puritate a soluţiei

de la recarbonatare fără Cr(VI). Odată ce stratul de schimbători de ioni devine saturat în Cr(VI), coloana se

trece la regenerare. Stratul de schimbător se spală cu apă prin pompa 0505-P-011 pentru a înlătura soluţia de

Mg(HCO3)2; apele de spălare sunt trecute în coloana de schimbător în funcţiune pentru a se recupera Cr(VI).

Soluţia de NH4OH – 15% pentru regenerarea schimbător în amestec cu pompa 0502-P-012, regenerantul

uzat soluţia rezultată de (NH4)2CrO4 diluată este trimisă la P.U- concentrare – 0212.

După regenerare stratul de schimbător se spală cu apă şi apoi este activat cu soluţie de 3% HCl prin pompele

0503-P-013. După activarea stratului de schimbător coloana devine din nou funcţională.

Soluţia de activare utilizată se trece la 0509 –TRATARE APE REZIDUALE

Apa de spălare a schimbătorului se trece la 0509-Tratare ape, cu excepţia primei spălări care se trece la

recuperarea Cr(VI) în coloana de schimb ionic care este în funcţiune.

Unitatea de proces - ,,PRECIPITARE 2”

Faza lichidă de la recarbonatare purificată fără Ca şi Cr(VI) trece în vasul de reacţie 0308-V-001 A/B-

,,Precipitare 2” printr-un schimbător de căldură format din preîncălzitorul 0308-E-018 (încălzit cu abur).

Temperatura soluţiei filtrate (#7.2.20) creşte prin schimb termic de la 25ºC la 95ºC.. La temperatura de 92ºC

Mg(HCO3)2 se descompune în MgCO3 precipitat alb CO2 şi apă.

CO2 este recuperat prin comprimare.

Amestecul de reacţie fierbinte se trece în preîncălzitorul 0308-E-017 după care MgCO3 se trece la

filtrare în filtru presă 0308-F-020/0308-F-021.

Faza lichidă de la filtrare se trece la ,,Carbonatare -0302-PU”.

Faza solidă umedă de MgCO3 purificată se trimite la 0309-Calcinare 1” cu ajutorul şnecului elicoidal

0308-C-001 A/B.




25

Unitatea de proces - ,,CALCINARE 1”

Solidul purificat de MgCO3 cu umiditate de max. 15% se trece la calcinare la uscătorul rotativ 0309-E-019-

unde se evaporă umiditatea rămasă Gazele arse se recuperează. Reacţia de calcinare este condusă la 900-

950ºC, drept combustibil este folosit gazul metan. Timpul de calcinare este de 1 oră.

Solidul fierbinte rezultat la calcinare din cuptorul 0309-O-001-MgO – produs finit se trece la răcire în unitatea

de răcire 0309-E-020. După răcire solidul se trece în moara 0309-CR-003 unde este măcinat până la 200

microni. MgO măcinat este depozitat în silozul 0309-V-002, sub atmosferă inertă. Deoarece MgO este

atât higroscopic cât şi reactiv (absoarbe CO2 din aer) pentru ambalare se utilizează saci dubli.

CO2 care rezultă din descompunere MgCO3 este recuperat împreună cu CO2 din gazele de ardere pentru a

echilibra CO2 pierdut prin ,,PU – Precipitare 1” şi ,,PU – Precipitare 2” şi menţinerea unei atmosfere

inerte cu CO2.

Unitatea de proces - ,,SPĂLARE 2”

Faza solidă nereacţionată – turta umedă- care rezultă din unitatea de producţie MgO – rezultată din filtrele

0302-F-006/0302-F009 de la ultima etapă de ,,Carbonatare”, bogată încă în Mg se trece în vasele 0301-V-

001A/B/C. Se amestecă cu apă la un raport L/S de 1:2,0-2,5 l/kg. Vasele de spălare 0301-V-oo1A/B/C sunt

echipate cu agitatoare mecanice pentru o spălare eficientă. Suspensia rezultată este recirculată continuu prin

pompele 0310-P-022A/B/C la ,,Spălare 2” la temperatură ambiantă fiind stabilit experimental ca timp de

spălare economic de 1-1,5 ore.

Suspensia astfel obţinută se trimite la filtrare în filtrele 0310-F-140/0310-F-017

Faza lichidă rezultată se trimite la faza tehnologică de schimb ionic 0305-IEX-1, unde Cr(VI) este

recuperat.

II.3.4 linia de producţie OXIDULUI VBERDE DE CROM - CR2O

3

Unitatea de proces Amestec, filtrate / Calcinare

Soluţiile de (NH4)2CrO4 care rezultă din cele patru etape de schimb ionic se concentrează până la saturaţie,

sub vid la 60ºC şi 200 mbar (26,6 KPa) într-un EVAPORATOR SUB VACUUM.

Soluţia de (NH4)2CrO4 aproape saturată este amestecată cu ACID OXALIC ca reactiv iniţiator, masa de

reacţie rezultată este încălzită sub vid.

Procesul chimic de obţinere a oxidului verde de crom poate fi modelat global utilizând reacţiile chimice de mai

jos.

Etapa de amestecare:

2(NH4)2CrO4(aq) + 8H2C2O4(aq) = 2 (NH4)[Cr(C2O4)]+ H2O(aq) + 6CO2(g)↑ + 4H2O(l) +

2(NH4)2CrO4(aq + Δd H

Etapa de încălzire sub vid

6(NH4)2CrO4(s)= 2Cr3O6(s) + 8NH4(g)↑ + 2N2(g)↑+ 12H2O(g)↑+ Δd H – exotermă

2(NH4)2CrO4(s)= 2NH4(g)↑ + CO2(g)↑+ CO(g)↑+ H2O(g)↑+ Δd H – endotermă

Etapa de calcinare 3




26

3Cr3O6(s) = 3Cr2O3(s)+ ½ O2(g) + Δd H

Etapa de încălzire sub vid este condusă la 250 ºC sub un vid de 200 mbar (26,6KPa) sub atmosferă inertă

(azot). Calcinarea mesei de reacţie rezultată mai sus este condusă la o temperatură de 800- 900ºC într-un

cuptor rotativ, cu timp de reacţie de 60 min.

Prin calcinare rezultă OXID VERDE DE CROM (Cr2O3). după răcire, solidul obtinut este măcinat.

Unitatea de proces,,SCHIMBĂTOR DE IONI 3”

Faza solidă rezultată de le filtrarea suspensiei de la hidratare prin filtrele 0101-F-

001/0101-F-005 este pompată cu pompele 0101-P-013 la coloanele de schimb ionic PU-

IEX-3-0305/V-001/A/B/C/D unde trece peste umplutura de schimbător de ioni pentru

reţinerea Cr(VI).

Apa de proces rezultată lipsită de Cr(VI) este recirculată la vasele 0111-PU-Hidratare-

0101-V-001/0101-V-012 . Monitorizarea Cr(VI) se face permanent.

Odată ce schimbătorul de ioni devine saturat în Cr(VI) coloana se trece la etapa de

regenerare. Schimbătorul de ioni este spălat mai întâi cu apă prin pompa 0505-P-006

pentru a spăla masa de schimbător încărcat cu Cr(VI), apele de spălare rezultate fiind

trecute la coloana de schimb ionic în funcţiune pentru recuperarea Cr(VI).

Soluţia de regenerare a coloanei cu schimbător de ioni, hidroxid de sodiu NH4OH de 15%,

în amestec cu soluţia de NH4Cl este pompată peste schimbătorul de ioni cu pompele

0502-P-007. Soluţia de cromat de amoniu rezultată se dirijează la faza de ― 0212-

CONCENTRARE‖

După regenerarea coloanei de schimbător de ioni, se spală cu apă şi este activata în

continuare cu o soluţie de 3% HCl pompat prin coloana de schimb ionic cu pompa 0503-P-

008. După activarea schimbătorului de ioni coloana este pusa din nou în funcţiune.

Apa de spălarere zultată se trimite spre 0509-PU-,,TRATARE APE REZIDUALE‖.

Apa de spălare a schimbătorilor de ioni se trimite la faza de TRATARE APE REZIDUALE-

0509 cu excepţia primei ape de spălare care este prelucrată pentru recuperarea Cr(VI).

Unitatea de proces ,,CONCENTRARE CROMAT DE AMONIU”

Soluţiile rezultate din coloanele cu schimbători de ioni (#7.2.22)-0211-IEX-4 bogate în

cromat de amoniu rezultate din 0305-IEX-1-(#19.2.58), se trimit în vasul de concentrare

sub vid 0212-V-001 prin schimbătorul de căldură 0212 –E-021 şi 0212-E-022, încălzit fie

cu căldură recuperată fie cu abur.

Temperatura de concentrare este de 65ºC, iar presiunea de lucru este de 200 mbar,

condiţii în care fierbe apa şi are loc concentrarea.

Din motive de control al pH-ului cantitatea de amoniac de la regenerarea coloanelor cu

schimbători de ioni IER-5.1.7; 7.1.12; 1.1.15 şi 19.1.21) este mai mare de cea necesară

stoiechiometric în consecinţă soluţiile de regenerare (5.2.16; 7.2.22; 11.2.33; 19.2.58)

constau într-un amestec apos de cromat de amoniu şi NH4OH (exces de amoniac).




27

La faza de IER-PU-0212-concentrare în acest context chimic faza de vapori care

părăseşte concentratorul sub vid trebuie să conţină atât vapori de apă cât şi gaz de

amoniac.

Vaporii de apă şi amoniacul gazos răcesc soluţia de cromat de amoniu de la faza de

concentrareprin schimbătorul de căldură n0212-E-021, unde se recuperează căldura

latentă, soluţia de cromat, trece apoi prin schimbătorul de căldură 0212-E-023 unde se

răceşte până la cca 20ºC (utilizând un agent de răcire adecvat).

O soluţie de NH4OH cu o concentraţie de 4,37% rezultă de la faza de recuperare a

condensului de NH3/apă, soluţia fiind recirculată la 0502-Preciptare soluţie de regenerare

a NH4OH.

Odată ce soluţia de (NH4)2CrO4 ajunge la concentraţia dorită se trece la faza de 0213-PU-

Amestecare – unde reacţionează cu soluţia de iniţiator.

II.3.5 Linia de de producţie CLORURA DE CALCIU

Unitatea de producere a clorurii de calciu [CaCl2] este etapa finală în recuperarea

produselor finite din solidele reziduale din procesele anterioare.

Solidul rezidual (tort de filtrare) rezultat din 0310 PU „Spălare 2‖ este calcinat la 900 ° C -

950 ° C, în 0416 PU „Calcinare 2‖. Speciile reziduale de calciu și magneziu (carbonatele

nereacționate și brucita nereacționată) sunt transformate în oxizii corespunzători.

După răcire și zdrobire, tortul calcinat (fluxul BFD nr. 16.2.49) care lasă cuptorul rotativ

0416-O-002 este tăiat cu apă și o soluție de 28% greutate în greutate clorură de amoniu

[NH4Cl] (BFD Stream) , pentru a forma clorura de calciu. Clorura de amoniu este reactivul

navetă ales pentru ionul de clorură necesar pentru fabricarea clorurii de calciu.

Alături de amestecul de soluții de clorură de calciu [CaCl2 (aq)] și clorură de magneziu

[MgCl2 (aq)], scuturarea tortului calcinat (BFD Stream nr. 16.2.49) produce la fel de

ammoniac gaz [NH3] (fluxul BFD nr. 17.2.50). Curentul de gaz de amoniac (fluxul BFD nr.

17.2.50) este capturat, prelucrat (uscat), comprimat și recuperat sub formă de amoniac

lichid, un produs secundar care urmează să fie vândut.

Solutia de clorură de calciu rezultata (filtrat - BFD Stream) este contaminat cu clorură de

magneziu și crom (VI). Cromul (VI) este îndepărtat mai întâi, peste rășinile IEX (în 0419

„IEX 4‖ PU), în timp ce impuritățile de calciului sunt îndepărtate în al doilea rând, prin

precipitare cu var (în 0420 „Purificare CaCl2‖ PU).

Soluția purificată de clorură de calciu (filtrat - BFD Stream) este apoi concentrată pentru a

produce produsul vandabil. În conformitate cu nevoilor pieței, instalatiea este capabilă să

producă întreaga gamă de variații solide de clorură de calciu ale Produsului Finit 3: clorură

de calciu anhidră, clorură de calciu deshidratată [CaCl2 x 2 H2O], tetrahidrat de clorură de

calciu [CaCl2 x 4 H2O] și cristalină hexahidrat de clorură de calciu [CaCl2 x 6 H2O].




28

II.3.6 Instalatii de preparare reactivi de proces

Unitatea de preparare hidroxid de amoniu - NH4OH, folosit ca soluție de

regenerare. NH4OH se obține din amoniac gaz și apă de proces„ de calitate

tehnică‖. Se foloseste la regenerarea schimbatorilor de ioni și la prepararea clorurii

de amoniu.

Apa din rezervorul de stocare tampon este pompată către un dispozitiv de

amestecare, unde se alimentează amoniac gaz. Hidroxidul de amoniu 15% rezultat

„Soluție regenerantă‖ este depozitat la fața locului, într-un rezervor de depozitare

sub presiunede de 400 mc. O casă de pompe găzduiește pompele care

alimentează rezervorul de stocare tampon.

Diferite alte procese din instalație generează și ape amoniacale („Concentrare‖ și

„Încălzire în vid‖), fiecare flux având o concentrație, presiune și temperatură diferite;

aceste fluxuri de apă amoniacală (un exces de + 12,5% în funcționare de regim)

sunt reciclate sub formă de adaos în prepararea soluțiilor de regenerare IEX și,

parțial, la prepararea reactivului de levigare NH4Cl.

Unitatea de preparare acid clorhidric - HCl (solutie de activare)

Acidul clorhidric 3% „soluție de activare‖ se obține din amestecarea acidului

clorhidric comercial (34%), care este stocat într-un rezervor de 65 mc, cu apa de

proces.

Unitatea de pregătire reactiv clorura de amoniu - NH4Cl soluție

Clorura de amoniu solutie 28 % se prepară din clorura de amoniu cristale și apă de

proces. Soluția este păstratăîn situ într-un rezervor de stocare-tampon de 500 mc

izolat și prevăzut cu serpentine de încalzire.O casă a pompei găzduiește pompa

utilitară la alimentarea rezervorul de stocare tampon.

Unitatea de recuperare și reciclare CO2

Dioxidul de carbon utilizat ca reactiv la „Carbonare‖și „Recarbonare‖ trebuie să fie

alimentat la presiune de 2 - 5 bar (g) și temperatura ambiantă. Fluxurile bogate în

dioxid de carbon care rezultă din precipitări au presiune apropiată de cea

atmosferică. Apa din amestec este recuperată ca apă de proces, iar CO2 uscat intră

în compresoare unde este adus la 5 bar și apoi este racit în schimbatoarele cu aer

de pe refularea compresoarelor. Din vasul tampon, CO2 este recirculat în proces.

Pentru a compensa pierderea de dioxid de carbon din proces, o instalație de

producție de dioxid de carbon este inclusă în costurile financiare care vor fi parte a

unității „Recuperarea și reciclarea CO2‖, dimensionată pentru o capacitate de

recuperare de 6 t/h CO2; Instalația de producere a dioxidului de carbon prelucrează

fie unul dintre cele două fluxuri de gaze arse îmbogățite cu dioxid de carbon (cel

mai bogat în dioxid de carbon este fluxul care rezultă din calcinarea carbonatului de

magneziu în cuptorul rotativ 0309-O-001).




29

Cinetica de reacție și considerațiile privind randamentul reacțiilor cer ca fluxul de

dioxid de carbon utilizat ca reactiv în 0302 „Carbonare‖ (0306 „Recarbonare‖) să fie

alimentat pentru a procesa la presiune moderată, 2 - 5 bar (g) și temperatura

ambiantă. Cu toate acestea, fluxul (fluxurile) bogat în dioxid de carbon care rezultă

din 0303 „Precipitația 1‖ și 0308 „Precipitația 2‖ (vasele de reacție 0303-V-001,

respectiv 0308-V-001) lasă echipamentul la cald (95°C), la presiune aproape

atmosferică și saturate cu apă.

În mod similar, fluxul BFD bogat în dioxid de carbon # 9.2.27, care rezultă din

calcinarea carbonatului de magneziu (BFD Stream # 8.2.25), în cuptorul rotativ

0309-O-001 (0309 „Calcinare 1‖) este, în realitate, un gaz de ardere îmbogățit cu

dioxid de carbon, lăsând schimbătorul de căldură la presiune aproape atmosferică,

încă fierbinte (110 ° C) și saturat cu apă, gazul de ardere iesind din cuptorul 0309-

O-001.

Curentul de bioxid de carbon BFD Stream # 16.2.47 și # 16.2.48, rezultat din

calcinarea fluxului # 10.2.6 în cuptor 0413-O-002 (0413 „Calcinarea 2―) este, în

realitate, un dioxid de carbon îmbogățit in cuptorul rotativ, gaze de ardere, parasind

schimbătorul de căldură la presiune aproape atmosferică, încă fierbinte (110 ° C)

Calitatea fluxului de dioxid de carbon necesar pentru 0302 „Carbonatare‖ (fluxul

BFD nr. 2.1.3) și 0306 „Recarbonare‖ (fluxul BFD nr. 6.1.10) este mai buna decât

calitatea dioxidului de carbon recuperată de la 0303 „Precipitarea 1‖ (BFD Stream #

3.2.7), 0308 „Precipitare 2‖ (BFD Stream # 8.2.3) și 0309 „Calcinare 1‖ (BFD

Stream # 9.2.27); prin urmare, mai târziu necesită o purificare adecvată. Bucla de

dioxid de carbon a instalatiilor trebuie să includă o instalație tampon de dioxid de

carbon, în măsură să se potrivească nevoilor de dioxid de carbon a instalatiilor, a

proceselor de recuperare dioxid de carbon

Unitatea de preparare a hidroxidului de calciu

Oxidul de calciu este depozitat într-un siloz de unde este preluat cu un transportor

și dus la vasul vertical unde este amestecat cu apăde proces. Rezultă o soluție de

hidroxid de calciu de 25-30%.

Unitatea de recuperarea și stocarea amoniacului

Așa cum s-a menționat deja, împreună cu clorura de calciu care rezultă din reacția

de obținere a clorurii de amoniu, este eliberat și amoniacul - NH3 gaz. Deoarece

amoniacul este o marfă valoroasă, fluxul este prelucrat la fața locului, lichefiat și

depozitat ca amoniac lichid. În acest scop, temperatura fluxului de gaz de amoniac

rezultat în urma reacției este scăzută mai întâi în răcitor, până la 40 °C; toate apele

amonizate care se condensează în flux sunt îndepărtate într-un separator cu două

faze dedicat și reciclate înapoi la prepararea soluției de clorură de amoniu. Fluxurile

de gaze cu amoniac, eliberate de lichide, se usucă pe site moleculare și se

comprimă la 21 bar (g), când amoniacul se lichidează.




30

Amoniacul lichid este păstrat în tancuri de stocare dedicate (de înaltă presiune),

într-un depozit de amoniac aflat în exteriorul digurilor de protecție a fabricii. Pentru

depozitul de amoniac lichid sunt prevăzute toate sistemele de protecție prevăzute

de standardele de profil.

Unitatea de pregătire acid oxalic - H2C2O4

Soluția de inițiator „H2C2O4‖ 40% - 44% se preparăla fața locului, din acid oxalic

cristalizat, care se dizolva în apa de proces. „Soluția de inițiator H2C2O4‖ este

depozitată într-un rezervor de stocare-tampon prevazut cu serpentină de încălzire,

pentru a preveni cristalizarea soluției în timpul iernii.

II.3.7 Instalatii de preparare apa tehnologica (filtrata, dedurizata si

demineralizata)

Unitatea de preparare a apei

Barajul existent pe râul T-va Mică, cu instalațiile aferente, este în proprietatea S.C.

Wastes Ecotech S.R.L. fiind exploatat în parteneriat cu ABA Mureș. Sursa principală

de alimentare cu apa a WET este râul Târnava-Mică, care se află în vecinătatea

sudică a Batalurilor. Captarea este amplasată pe malul drept al râului Târnava Mica

Cu excepția a două etape de proces, prelucrarea slamului este un proces chimic umed,

bazat pe etapele succesive de solubilizare/precipitare și schimb ionic. Diverse calitati ale

apei necesare acestor etape de proces sunt rezumate in Tabelul de mai jos.

Tabelul 5 – Tipuri, capacități și mod de utilizare a apei in instalații, in regim staționar de funcționare

Utilitatea de proces

Apa folosita pentru (recuperata de la)

Instalatie/ Unitate de procesare

Folosit ca / pentru Proces continuu sau lot(sarja)

Flux Nr. Debit masic t/h

Debit vol. mc/h

PU "0302", "0303", "0306", "0308", "0212"

apa de recire Continuu (24 h/zi) - 600 600

0501 preparare apa de proces1)

Inst. 01/ Hidratare–0101 Alimentare Intrmitent 1.1.1 139.57 139.57

0211 IEX 3 Alimentare Continuu (24 h/zi) 11.2.30 -130.31 -130.31

0305 IEX 1 Alimentare Continuu (24 h/zi) 5.2.14 -266.58 -262.30

0505 preparare apa de proces

Preparare din P.U.C. 0505

Continuu (24 h/zi) TBA 321.01 321.45

0510 Preparare apa demineralizata


Intermitent TBA 1.00 1.00

0504 NH4Cl Preparare solutie reactiv



0507 prepararea solutiei de oxid de calciu



0501 preparare apa de proces Continu (24 h/zi) TBA 699.19 703.92

0505 preparare apa

0302 Carbonatare Alimentare Continuu (24 h/zi) 2.1.4 75.99 75.99

0308 Carbonatare Recuperata din proces

Continuu (24 h/zi) 8.2.26 -88.49 -88.05




31

Utilitatea de proces

Apa folosita pentru (recuperata de la)

Instalatie/ Unitate de procesare

Folosit ca / pentru Proces continuu sau lot(sarja)

Flux Nr. Debit masic t/h

Debit vol. mc/h

dedurizata2)

0303 Precipitare 1 Recuperata din proces

Continuu (24 h/zi) 3.2.8 -0.30 -0.30

0304 spalare 1 Alimentare Continuu (24 h/zi) 4.1.6 51.57 51.57

0305 IEX 1 (spalare cu apa)

Alimentare Intermitent 5.1.9 88.49 88.49

0306 Recarbonatare Alimentare Continuu (24 h/zi) 6.1.11 91.02 91.02



0308 Precipitare 2 Recuperata din proces

Continuu (24 h/zi) 8.2.24 -1.06 -1.06

0309 Calcination 1 Recuperata din proces

Continuu (24 h/zi) 9.2.28 -2.09 -2.09

0310 Spalare 2 Alimentare Continuu (24 h/zi) 10.1.5 46.27 46.27



0212 Concentrare / Crystaliizare

Recuperata din proces

Continuu (24 h/zi) 12.2.34 12.83 12.83

0415 spalare 3 Alimentare Continuu (24 h/zi) 15.1.19 21.98 21.98


Alimentare Intermitent 16.1.22 -42.62 -42.62

0418 Concentrare Recuperata din proces

Continuu (24 h/zi) 18.2.51 12.44 12.44

0502 IEX prep. Solutie de regenerare

Preparata in P.U.C. 0502


0503 IEX prep. Sol.de activare

Preparata in P.U.C. 0503


0505 preparare apa dedurizata continuu (24 h/zi) TBA 321.01 321.45

0510 Preparare apa demi

0510 Preparare apa Demi

Apa demi pentru generatorul de abur


0510 Preparare apa Demi Intermitent TBA 1.00 1.00 1) Apa de proces - apa industriala (apa de rau tratata mecano-chimic: (sitare, coagulare, filtrare). 2)Apa tehnica - apa dedurizata (se foloseste la spalari, carbonatari, solutiile pt. schimbatori de ioni)

Apa de process – Apa filtrata

Apa râului în secțiunea barajului, respectiv a prizei de apă are un conținut redus de

suspensii solide și TOC, ceea ce o face adecvată pentru utilizarea în procesele de

răcireși hidratare a șlamului doar după o simpla filtrare.

Apa este filtrată până la obținerea unui conținut de particule în suspensie, mai mici

de 200 microni și este stocatăîntr-un rezervor cu o capacitate nominală de 3.300 mc.

Din rezervorul de apă filtrată sunt alimentate instalațiile de apă dedurizatăși apă

demineralizată.

Apa dedurizată – (întâlnităîn documentație cu denumirea de apă de “calitate

tehnică” )




32

Din cele 11 procese tehnologice care necesită apă, 7 pot fi perturbate de conținutul

de calciu și magneziu din apa de proces, doar filtrată. Ca urmare această apă trebuie

să fie dedurizată. Dedurizarea se realizează prin trecerea apei prin coloane cu

schimbători de ioni.

Apa de proces este stocată într-un rezervor de 2000 mc. Particulele în suspensie din

această apă au dimensiuni mai mici de 20 microni.

Apa demineralizată - Patru procese tehnologice au nevoie de abur și, ca urmare

de apă demi pentru producerea aburului. Apa demi se obține prin schimb ionic, intr-o

instalatie dimensionată la o capacitate de 5 mc/h (pentru necesarul de la pornire).

Diferitele tipuri de apa si solutiile preparate pentru procesele tehnologice din fabrica sunt

prezentate in tabelul urmator.

Tabelul 6 - Tancuri de stocare

Nr. crt

Calitate apa / destinatie Nr. Capacitate nominala,

[mc]

D [m]

H / L [m]

Volum [mc]

Tip Amprenta la sol / 1 buc.

[mp]

1. 1 Apa de proces 1 4,799 23 12 6,238 Vertical /

deasupra solului 415

2. 2 Apa tehnica 1 2,100 16 12 2,730 Vertical /


3. 3 Apa demi 1 150 5 9 195 Vertical /

deasupra solului 20

4. 4 Preparare solutie de regenerare IEX (NH4OH 15% aq.)

2 105 3 15 137 Orizontal /

deasupra solului 7

5. 5 Preparare solutie de activare IEX (solutie 6HCl 3% aq.)

1 65 4 5 85 Vertical /

deasupra solului 13

6. 6 P7reparare solutie de NH4Cl

1 500 9 10 675 Vertical /

deasupra solului 57

7. 7 Recuperare si stocare CO2

1 10.450 30 15 13.167 Vertical /


8. 8 4 127 3 18 105 Orizontal /

deasupra solului 54

9. 9 Solutie lapte de var

1 200 6 9 260 Vertical /

deasupra solului 13

10. 10

2 150 4 15 188.4 Vertical /

deasupra solului -

11. 11

Recuperare si stocare NH3

4 105 3 15 137 Orizontal /

deasupra solului 45

12. 12

Preparare solutie initiator H4C2O4

1 105 4 10 137 Vertical /

deasupra solului 40




33

II.3.8 Instalatii de asigurare a utilitatilor

Alimentarea cu apa

Alimentarea cu apă a amplasamentului va fi din 2 surse și anume

- alimentarea cu apă din reteaua de apa potabila a orașului Tarnaveni;

- alimentarea cu apă din râu (Baraj si Priza de apa WET)

Alimentarea cu apă din reteaua orașului

Alimentarea cu apă potabilă se va face din reteaua orașului. Conducta de alimentare se

află pe partea sudica a amplasamentului (pe partea opusă drumului principal, Strada

Avram Iancu) și va fi adusă la punctul de distributie in reteaua de apa potabila printr-o

conductă subterană.

Alimentarea cu apa potabila va fi contorizata la intrarea in amplasament - a se vedea in

planul de situatie: PR - Anexa 13a) - WET Plant_Layout 1_BICAPA Tirnaveni_VARIANTA

V-6_Rev.17_NESW Views_S2-4_23.07.2019- Legenda Nr 1. Din acest punct se vor face

ramificații către diferitele secțiuni.

Alimentarea cu apă din râu

Apa de râu va fi utilizată: in fabrica, ca apa de proces, apă de răcire, apă de

preparare a reactivilor sau ca apa pentru sisteme de spălare a vehiculelor, pentru spălare

de drumuri, apă de incendiu etc.

WET a obtinut de la Administratia Nationala Apele Romane, Administratia Bazinala Mures

AVIZUL DE GOSPODARIRE A APELOR Nr. 45 din 19.03.2020 privind proiectul

„Construire hale de producție, ecran de protecție (cofferdam), clădiri tehnico-administrative

pentru implementarea unei instalații industriale in scopul închiderii definitive prin

exploatare, cu recuperarea componentelor utile, a batalurilor‖.

Documentatia pentru Avizul de Gospodarire a Apelor a fost elaborata de SC 4C Project

Consulting SRL Cluj-Napoca.

S.C. Wastes Ecotech SRL are in proprietate si exploatare Barajul existent pe râul Tarnava

Mică, cu instalațiile aferente. Barajul este exploatat în parteneriat cu ABA Mureș.

Pentru barajului de priză există:

- Aviz nr. 605 din 17.07.2014 privind documentația de expertiză a siguranței barajului

de priză BICAPA-Târnăveni, amplasat în bazinul hidrografic Mureș, pe râul Mureș,

pe râul T-va Mică, cod cadastral IV-1-96-52, în municipiul Târnăveni, jud. Mureș.

- Aviz nr. 679 din 23.09.2015 privind documentația de expertiză a siguranței barajului

de priză BICAPA-Târnăveni, amplasat în bazinul hidrografic Mureș, pe râul Mureș,

pe râul T-va Mică, cod cadastral IV-1-96-52, în municipiul Târnăveni, jud. Mureș.

- Autorizația nr.186 din 21.10.2015 de funcționare în condiții de siguranță a barajului

de priză BICAPA-Târnăveni, amplasat pe râul T-va Mică, cod cadastral IV-1-96-52,

în municipiul Târnăveni, jud. Mureș, valabilă până la data de 21.10.2016.




34

Conform autorizației de funcționare în condiții de siguranță, beneficiarul a avut

obligația, pe perioada de 1 an, de înlocuire a echipamentelor hidroelectrice sau

dezasamblarea părților mobile ale stavilelor. Beneficiarul a dezasamblart părțile

mobile ale stavilelor urmând ca la punerea in funcțiune a barajuului si prizei de apă și

să solicite o nouă autorizație de funcționare în condiții de siguranță.

Lucrarile de punere in functiune a prizei de apa vor fi prezentate in cadrul capitolului

OBIECTUL IV – Baraj si priza SC Wastes Ecotech.

Alimentare cu apa

Alimentarea cu apă bruta in perioada de constructie

Alimentarea cu apă industriala, pentru acele lucrari care vor necesita consum de apă se

va face din priza de apă și statia de pompare existente.

Barajul si Priza de apa de pe Târnava Mica sunt proprietate a Wastes Ecotech. Priza de

apa și statia de pompare vor fi supuse unei reparatii capitale si vor asgura intreaga

cantitate de apa necesara perioadelor de constructie a investitiei

Alimentarea cu apă bruta in perioada de functionnare

Din Priza de apa care va fi supusa unei reparatii capitale si statia ei de pompare apa din

Tarnava Mica va alimenta:

Instalatiile de preparare a diferitelor calitati de apa tehnologica:

apa filtrata – 76,90 mc/h;.

apa dedurizata – 335,01 mc/h;

apa demineralizata – 1,00 mc/h

Apele de proces sunt epurate in statia proprie de epurare si sunt recirculate in proces.

ALIMENTAREA CU APA POTABILA

Nevoile de consum si de igienizare ale lucratorilor din santier se vor asigura cu apă

potabilă. Grupurile sanitere din birourile-container ce se vor afla in organizarea de santier

vor fi branșate la conducta de alimentare cu apă potabilă, iar evacuarea apelor menajere

uzate se va asigura prin bransarea la conducta de canalizare.

Alimentarea cu apă se va face din rețeaua de apa potabila a orașului Târnăveni, conform

Contract de furnizare/prestare a serviciului de alimentare cu apă și de canalizare

pentru personae juridice Nr. 01452/27.11.2012 , încheiat cu Compania AQUASERV,

sucursala Târnăveni.

În timpul realizarii lucrarilor managementul apelor se va realiza conform Avizului de

gospodarire a apelor Nr. 45 din 19.03.2020 eliberat de Administratia Nationala Apele

Romane, Administratia bazinala Mures prezentat în copie în Sectiunea A – Documente /

Anexa A3.

Alimentarea cu apă potabila in perioada de functionare

Alimentarea cu apă se va face tot din rețeaua de apa potabila a orașului Târnăveni.




35

Reteaua de alimentare va fi verificată din punct de vedere al capacitătii de a satisface

nevoile consumului calculat pentru noile conditii. Contractul încheiat cu Compania

AQUASERV, sucursala Târnăveni pentru furnizare/prestare a serviciului de alimentare

cu apă și de canalizare va fi reactualizat pentru capacitatile impuse de noile conditii

de finctionare.

Consumul de apa potabila este detrminat de numarul de lucratori din schimbul maxim –

respectiv scimbul 1:

Personalul necesar functionarii Fabricii de prelucrare slam include: personal TESA,

operatori instalatii, operatori excavare si transport slam din bataluri, la fabrica, operatori la

rampele da incarcare / descarcare materii prime si produse, paznici.

Nr. Persoane angajate = 270:

Schimbul maxim – schimbul I – 89 persoane; Schimbul II – 59 persoane; Schimbul III – 58

persoane: TOTAL 206 persoane/zi - 177 personal muncitor + 29 personal TESA. Restul

de 54 persoane vor asigura timpii de odihna si concedii.

Qh med = 0,505 mc/h

Qh max= 0,0,667 mc/h in schimbul I,

Managementul apelor uzate

Evacuarea apelor uzate in perioada de constructie

Apele uzate fecaloid – menajere

Apele uzate fecaloid – menajere se vor evacua în reteaua de canalizare a orașului –

conform conrtactului mentionat mai sus.

Apele uzate menajere sunt incarcate cu poluanti de tipul: substanțe organice (CCO-Cr;

CBO5); materii în suspensie; sulfati, clor rezidual, fosfati, amoniu și substante

extractibile cu solventi organici.

In organizarea de santier se vor utiliza toalete ecologice și grupurile sanitare din

containerele – birou. Grupurile sanitare vor fi racordate la conducta existenta de canalizare

si vor fi descărcate in canalizarea otrasului Târnaveni. Se vor preleva probe din caminul

final de evacuare si se va verifica conformarea cu NTPA – 002/2002.

Ape pluviale

Apele pluviale cazute pe suprafata batalurilor vor fi impurificate cu suspensii - MTS, cu

conținut de metale grele: crom hexavalent – Cr+6 şi Hg, Cd, Zn și Ni.

Apele pluviale din incinta îndiguita vor fi colectate in canalele colectoare si apoi vor fi

conduse prin canalele perimetrale spre bazinul de colectare din beton armat.

Apa din canalele perimetrale si din bazin va suferi un proces de evapotranspiratie iar in

cazul acumularii de apa in exces va fi preluata din bazin cu vidanje. Va fi descarcata in




36

instalatia de epurare de 10 mc/h, existenta, iar efluentul va fi evacuat conform NTPA –

002/2002 in canalizarea municipala.

Evacuarea apelor uzate in perioada de functionare

Ape uzate menajere

Apele de la grupul sanitar din fabrică, impurificate cu poluanti de tipul: substanțe

organice (CCO-Cr; CBO5); materii în suspensie; sulfati, clor rezidual, fosfati, amoniu

și substante extractibile cu solventi organici vor fi evacuate prin reteaua de canalizare

nou construita si vor fi descărcate in rețeaua de canalizare a Orașului Târnăveni.

Debitul de ape uzate evacuate va fi de Qzi med ape uzate = 6,5 mc/zi

Ape uzate din procesul de prelucrare

Din procesul de prelucrare șlamuri și recuperare a metalelor grele valoroase – Cr, Mg, Ca,

rezulta mai multe tipuri de soluții de precipitare, filtrare, ape de spălare a turtelor de filtrare

si ape de spălare a deșeului. Ele conțin cloruri de calciu si magneziu, bicarbonați și cromat

de sodiu.

Apele uzate vor fi colectate într-un bazin, vor fi supuse unui proces de epurare în instalația

proprie din cadrul fabricii si vor fi reutilizate in proces

Apele pluviale

Apele pluviale care cad pe taluzele exterioare ale digurilor de protecție

Pentru preluarea apelor din precipitaţii de pe taluzul digurilor de contur (existente), la

piciorul taluzului exterior s-a prevazut o rigolă colectoare prefabricată tip "U" de 0,60 x

0,60 m; apele colectate de această rigolă sunt ape convențional curate și vor fi evacuate

în bazinul de pompare și vor fi utilizate în procesul de prelucrare din fabrică.

După închiderea si decomisionarea fabricii, aceste ape vor fi deversate in rau, dupa ce le

va fi verificata calitatea

Apele pluviale care cad pe depozitul nou

Pentru evacuarea apelor din precipitații căzute pe amplasamentul celulelor depozitului nou

s-a prevăzut la nivelul de bază, în interiorul fiecărui celule, un drenaj perimetral pozat la

piciorul digurilor. Drenajul va avea înălțimea de 0,50 m și lățimea de 0,6 m.

Evacuarea apelor colectate se va realiza prin intermediul țevilor riflate neperforate, în

bazinul de retenție și vor fi folosite în procesul de prelucrare din fabrică..

Ape pluviale care cad pe suprafetele eliberate de slam

Pentru colectarea și evacuarea apelor de suprafață se va realiza un sistem de rigole din

beton armat tip U 0,60 x 0,60 m, inclusiv rigola tip U 0,40 x 0,60 m. Descărcarea apelor

colectate de aceste rigole se va realiza în bazinul de pompare ape convențional curate și

va fi folosită în procesul de fabricație.




37

Bazinul a fost calculat pentru regimul de precipitații cu ploaia maximă la un volum estimat

de circa 1.200 mc.

Apele pluviale vor fi impurificate cu suspensii - MTS, cu conținut de metale grele: crom

hexavalent – Cr+6 şi Hg, Cd, Zn și Ni.


gospodarire a apelor Nr 45/19.03.2020

Alimentare cu energie electrica - CET

Alimentarea cu energie electrica s-a prevazut initial a se face din reteaua locala de

distributie, respectiv din reteaua Transilvania Sud SA. S-a solicitat si s-a obținut deja

acordul de furnizare al SDEE Transilvania Sud SA – (vezi PR - Anexa 20 - Avizul tehnic

de racordare SDEE) pentru o putere instalată necesară de 6,15 MW (4,31 MW putere

constantă). Puterea instalata solicitata acoperea necesarul pentru proiect in conditiile

obtinerii produselor principale: oxid verde de crom, oxid de magneziu si a clorurii de calciu

anhidra.

Dupa cum s-a mentionat WET a facut o cercetare continua a tehnologiei pe instalatia pilot,

concomitent cu cercetari de piata referitoare la produsele obtinute.

Puritatea ridicata a oxidului de magneziu obtinut a creat premizele de a obtine, prin Topire

in cuptor electric la 2000 ºC a magneziului metalic. Acest produs este deosebit de valoros

deoarece nu este produs, in Europa, decat in Marea Britanie, Se mai produce in USA si in

China.

Magnesia topită electric (EFM) este foarte valoroasa dar se vinde la preturi ridicate,

justificate nu numai de valoarea sa de utilizare, ci si de costurile de productie care includ

necesarul de 2,5 MW/oră pe tonă de produs obținut. Acest consum echivalează cu un

necesar de putere de 10 MW.

A devenit evident ca realizarea unei Centrale Electrotemice, de cogenerare care sa

asigure intregul consum al proiectului si sa furnizeze excesul in reteaua publica de

distributie ar fi o solutie de preferat.

WET a purtat discuții atât cu Engie România SA - o filială a Gas de France (GDF) și un

important furnizor de gaze și electricitate din România, precum și cu Kawasaki Gas

Turbine Europe GmbH („KGE‖) - privind cogenerarea de energie electrică si abur. Engie ar

desfășura un proiect în condiții BOT (construcție, exploatare, transfer), dar, desigur, ar lua

în considerare durata proiectului, în timp ce, potrivit discuțiilor cu KGE, aceștia vor furniza

finanțare completă a proiectului apelând la finanțarea băncii japoneze de export (Japan

Export Bank), iar WET ar exploata instalația drept companie separată condusă ca

operațiune de „taxare‖ în raport cu WET.

WET preferă opțiunea de a continua direct cu KGE în calitate de furnizor.




38

KGE va furniza pachetul de finanțare pe baza unei recuperări in 15 ani (durata de viață

estimată a turbinei), comparativ cu Engie care dorește să recupereze finanțarea într-un

interval de 9 ani. WET va înființa o entitate de generare a energiei separată de proiectul

principal, dar cu instalația situată pe amplasamentul instalației de prelucrare, aceasta

livrând toate cerințele în primul rând către WET și furnizând surplusul de energie electrică

potrivit acordului de alimentare cu SDEE Transilvania (operator de rețea local) sau în

perioadele de întreținere planificate pentru instalația de prelucrare.

S-a prevăzut amplasarea a șase generatoare electrice cu motoare diesel de 700 kVA tip

JCB G720QX în apropierea instalației de cogenerare, acestea fiind proiectate pentru a

furniza energie în regim de urgență în condițiile unei opriri controlate de urgență a

instalației.

KGE a indicat ca necesară o întreținere majoră la fiecare 45.000 de ore și că aplică un

sistem de inlocuire de turbine, astfel încât instalația ar fi oprită doar timp de 2 săptămâni.

Aceasta poate fi planificată să se suprapună cu perioadele de întreținere planificată pentru

celelalte elemente ale instalației care necesită o astfel de întreținere majoră.

WET alege să alimenteze pompele de alimentare cu apă de râu și necesarul de energie

electrică al barajului direct din rețeaua națională dată fiind apropierea de reteaua de

distributie si distanța mare față de CET și să evite instalarea cablurilor subterane intre

instalația de cogenerare (aflata la NE de fabrica de prelucrare) si baraj.

Energia electrică este furnizată în prezent de la rețea numai în scop de iluminat.

Alimentarea cu gaze naturale

Conform avizului de principiu al E-on Gaz Distribuție Târgu Mureș se va executa

branșamentul / instalația de gaz metan, după ce Titularul va solicita si va obține Acordul

de Acces la Sistemul de Distribuție a Gazelor Naturale. Alimentarea se va face din

conducta situata la cca. 600 m de Wastes Ecotech pe varianta Târnăveni–Adamus având

diametrul de 20‖, dar necesita subtraversarea drumului Județean Târnaveni - Blaj si a

râului Târnava Mica.

Traversarea râului Târnava Mica se va face pe baraj, pe pasarela de serviciu de la cota

274,70 mdMN

ALIMENTARE CU COMBUSTIBIL (Diesel)

WET va incheia un contract cu o companie locală de distribuție a combustibilului, care va

livra motorina in amplasament. Totodata va livra si un rezervor de depozitare montat pe

sasiu (60 mc). Rezervorul*) va fi amplasat în parcare, in apropierea atelierului de

întreținere a echipamentelor utilizate la excavarea si transportul slamului .

*) Poz. Nr 28. Din Legenda de pe planul PR - Anexa 13a) „Plant_Layout 1_BICAPA

Tirnaveni_VARIANTA V-6_Rev.17_NESW Views_S2-4_23.07.2019”




39

Alimentarea echipamentelor de excavare slam

WET va avea un cisternă pentru combustibil - a se vedea „EX - Anexa 9b) - Vehicule ale

amplasamentului/Generalitati”, care poate duce motorina din rezervorul de depozitare la

frontul de lucru de excavare, pentru realimentarea echipamentelor de excavare

Operațiunile WET se vor desfășura într-un singur schimb, ceea ce va permite deplasarea

ușoară a cisternei la atelier pentru alimentare. Astfel, cisterna se va deplasa zilnic între

frontul de lucru și atelierul de întreținere, înainte de operațiunile din ziua următoare. Pentru

realimentare WET va rula o singură cisterna de la tankul de motorina de langa atelierul de

intretinere la echipamentele din frontul de lucru

Alimentarea generatoare de urgență

Drenarea periodică și reumplerea proaspătă a celor șase generatoare de urgență vor fi

permise prin utilizarea cisternei de combustibil de pe amplasament.

Alte vehicule cu motoare pe motorină (pick-up-uri, mașini amplasate etc.) pot, de

asemenea, alimenta combustibilul din depozit cu carduri ID.

Alimentarea cu benzina

Un rezervor mai mic de stocare a benzinei va fi, de asemenea, prevăzut pentru

realimentarea quad-urilor și generatoarelor portabile etc., acolo unde este necesar.

Vehiculele de administrare vor fi, în general, alimentate în afara amplasamentului

ALIMENTARE CU AER COMPRIMAT

WET va lua în considerare un sistem centralizat de alimentare cu aer comprimat distribuit

pe unitate de operare. Deoarece distanțele sunt mari între procesul de operare, trebuie

luată în considerare cu atenție unitatea de proces în timpul fazei de proiectare detaliată a

acestui subiect.

WET a prevăzut în buget suma de 656.000 USD - (vezi Poz. nr. 65 din CapEx S6 din TEM).

pentru compresoare de aer intr-un sistem de distributie la mai multe locații. Unele unități

vor necesita o unitate locală de alimentare cu aer, mai mică, care trebuie să fie amplasată

în imediata apropiere, prin urmare un sistem complet distribuit poate avea dezavantaje.

ALIMENTARE CU ABUR

Tot aburul utilizat in amplasament va fi de 200ºC si 16 bar și va fi furnizat de centrala

termică din căldura reziduală de la instalația de cogenerare. Centrala de cogenerare va fi

furnizată de Kawasaki Gas Turbines GmbH și operată de WET ca o entitate separată

producătoare de energie electrică și abur pentru amplasament. Aburul va fi distribuit din




40

sistemul central și tot condensul va fi returnat la degazor / rezervorul de apă de alimentare

pentru instalația de cogenerare.

Un rezumat al necesităților de abur este prezentat în PR - Anexa 10 - Rezumatul

necesităților de abur - Instalații individuale.

KGE a indicat că va fi încorporat un cazan de abur suplimentar de 6 t/oră pentru a permite

perioadele de pornire, în special în cazul în care este necesară încălzirea progresivă după

oprirea centralei de cogenerare și perioadele de furnizare a aburului pentru încălzirea

clădirilor sau a sistemelor de apă în timpul opririi.

II.3.9 Drpozit temporar de deseuri

Pe partea de vest a amplasamentului halelor de producție ale fabricii se va amenaja un

depozit provizoriu pentru deșeul final de prelucrare. Acolo se va depozita deșeul rezultat

din prelucrarea șlamului din zona care trebuie să fie eliberată pentru a construi prima

celulă a depozitului final.

Deșeul din depozitul provizoriu se va depune în prima celulă, imediat după finalizarea

construirii sale.

II.3.10 Stația de tratare a apelor reziduale

În condiții normale de funcționare, încărcarea influentului stației de epurare este constituită

din clorură de amoniu - NH4Cl, care rezultă din activarea paturilor de rășină IEX, cromVI,

care se scurge din proces și orice eliberare accidentală de ape încărcate cu amoniu –

NH4+.

Cu toate acestea, în situații de avarie, stația de epurare va trebui să fie capabilă să trateze

toate fluxurile de ape reziduale din procesele de fabricație.

Tehnologia WET se concentrează pe reciclarea cât mai avansată a fluxurilor de apă

încărcate peste limitele admise cu cromVI. Majoritatea fluxurilor laterale care conțin crom

(VI) sunt redirecționate către acele procese din Instalație care pot trata cromul (VI);

fluxurile laterale care nu pot fi redirecționate spre procesare (de exemplu, ape de spălare a

echipamentelor rezultate din diverse activități de întreținere).

Curentele de apă încărcate cu crom (VI) drenate de la pompe, în timp ce acestea sunt

descărcate) vor fi prelucrate prin IEX, care este tehnologia aleasă pentru eliminarea

cromului (VI).

Apa epurată este stocatăîntr-un bazin 15x15x3 m și se refolosește în instalație, nu se

descarcăîn emisar.




41

II.3.11 Laborator

WET va achiziționa echipamente de laborator (din viitorul buget de înființare a

laboratorului de 500.000 USD), precum și să instaleze senzori pe liniile fabricii care vor

permite conducerea eficientă a proceselor tehnologice

Laboratorul va asigura efectuarea tuturor analizelor necesare monitorizarii emisiilor in

factorii de mediu.

II.3.12 Echipamente tehnologice

Principalele echipamente din fabrica au fost prezentate in descrierile unitatilor de

prelucrare in capitolele II.3.2 –II.3.6. In descriere au fost folosite codurile echipamentelor

asa cum se regasesc in Anexa 7 a proiectului de baza.

In anexa 7 (APPENDIX 7 – WET WSF REPROCESSING - EQUIPMENT LIST

REV.11/28.05.2019. PLANT CAPACITY = 27.50 T/H) pentru fiecare echipament se

regasesc caracteristicile lor tehnice si functionale.

II.4 DATE CONSTRUCTIVE ALE FABRICII DE PRELUCRARE SLAM

II.4.1 - Construcții

Sectiile de productie care au fost prezentate ocupa o suprafata insumata de cca. 20700

mp in interiorul incintei protejate de ecranul de etansare si a digului de protectie impotriva

inundatiilor. In aceeasi constructie sunt si hala de depozitare slam (materia prima care

intra in procesul tehnologic), cu suprafata de 2100 mp si hala de stocare reactivi si facilitati

de depanare, cu suprafata de 1620 mp.

La vest de sectiile de productie se afla platforma de depozitare temporara, care ocupa o

suprafata de 19600 mp. Aceasta va fi impermeabilizata corespunzator normelor de

protectie pentru substante periculoase, ORDIN nr. 757 din 26 noiembrie 2004 pentru

aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deseurilor.

Statia de epurare ape reziduale cu o suprafata de 1500 mp si bazinul de retentie sunt

amplasate la vest de platforma de depozitare temporara si la nord de digul de contur al

batalului 2. Alatiri de statia de epurare este amplasata magazia de stocare reactivi si

statia de spalare masini

Halele fabricii sunt constructii din structuri ușoare pe cadru din oțel, cu panou sandwich

sau cu membrană extensibilă concepute pentru a fi demontate pentru reutilizare la sfârșitul

proiectului. Structuri permanente care vor fi ocupate în mod specific, precum birouri,

cantine pentru personal, ateliere de întreținere, clădiri de securitate etc. vor fi, de

asemenea, construite ca structuri ușoare pe cadru din oțel, dar cu niveluri mai ridicate de

protecție cu izolație și într-un mod care să permită acoperirea structurii cu rigips etc.




42

Spre deosebire de echipamentele care vor lucra in halele de productie, WET prevede

constructii tip sopron pentru echipamentele care pot functiona in aer liber dar trebuie sa fie

protejate de lumina directă a soarelui și împotriva ploii/zăpezii.

Cladirile din incinta sunt prezentate in tabelele urmatoare.

Tabelul 7- Cladiri

Sursa:Plan de situație 1_BICAPA Târnăveni_VARIANTA V-6_Rev.17_NESW Views_S2-

4_23.07.2019

Alte construcții din amplasament vor fi următoarele:




43

Tabelul 8 – Construcții industriale




44

II.4.2 - Infrastructură.

II.4.1. Drumuri și parcări

Municipiul Târnăveni este punct nodal a două șosele, care-l străbat pe directia Est-Vest și

Sud-Nord, și care fac legătura cu orașele dinprejur: Sovata (la cca. 70 km), Blaj (la 40 km),

Mediaș (la 24 km), Sibiu (la 78 km), Cluj-Napoca (la 102 km), Iernut (la 18 km) și colateral

Târgu Mureș (la 38 km). De la Est la Vest localitatea este străbătută și de calea ferată de

interes secundar Praid-Blaj, precum și de drumurile DN 14A Iernut-Mediaș care

intersecteazăîn cartierul Tineretului DN 107 identificat cu Strada Avram Iancu din limita de

nord a amplasamentului, DJ 107 Târnăveni-Blaj, DJ Târnăveni-Căpâlna-Ungheni și de DJ

142 Târnăveni-Bălăușeri.

În incinta proprietății WET se poate ajunge din Strada Avram Iancu, DN 107 sau din

partea de sud din DJ 107 D traversând Târnava Mică pe drumul de pe baraj și intrând pe

drumul de incintă de pe terenul Teren Holding, dar pentru care și WET are drept de

(servitute) circulație.

Figura 5 - Intrarea in Fabrica de prelucrare slam (Fragment din WET Plant_Layout 1_BICAPA Tirnaveni_VARIANTA V-6_Rev.17_Top View_S1-4_23.07.2019)

Un racord al drumului DJ 107, respectiv Strada Avran Iancu trece peste Calea Ferata si

intra in Incinta pe la bariera de la Poarta principala – Alaturi se gaseste cladirea de

Logidtica si Personal

La intrare sunt caminele de control si ale racordarilor la reteaua de apa potabila si la

canalizarea Municipiului Tarnaveni. De asemenrea tot aici se afla Bazinul de retentie ape

pluviale

Pentru nevoile de circulație din interiorul proprietății WET se vor construi drumuri, parcări

și platforme betonate conform celor prezentate în Tabelul urmator:




45

Tabelul 9 - Drumuri de incintă, exterioare și parcări

Pentru exploatarea optimă a drumurilor interioare WET va solicita ca toate camioanele

care vin în amplasament să fie camioane standard de 22 tone. Acestea satisfac și viteza

optimă de încărcare/descărcare și un optim de solicitare a drumurilor.

Încărcărea și descărcarea se va face prin încărcare laterală într-o configurație pe o singură

parte a rampei drop-down în depozitele principale.

Reactivii de proces lichizi sau semisolizi sunt aduși în amplasament în cisterne sau

camioane specifice. Materialele pulverulente ambalate sunt transportate pe paleți.

Se preconizează o rată medie de 19 încărcări pe camion pe zi.

Camioanele care ies din amplasament cu produse finitefac între 26-40 de drumuri pe zi, cu

o medie de 30 de drumuri pe zi, iar cisternele cu amoniac lichid au un ritm de livrare de 3 –

4 ieșiri/zi.

Parcarea din incintăa fost prevăzută pentru 30 de camioane cu alte 8 - 10 locuri de

parcare de rezervă și cu posibilitatea de suplimentare cu 50% la nevoie.

În zona parcării și Atelierului de întreținere și reparații a echipamentelor cu motor din

societate va fi amplasat un rezervor de depozitare a motorinei. O cisternă aflatăîn

dotarea WET va prelua motorina din rezervor și o va duce la utilajele cu motor ce trebuie

alimentate.

WET a bugetat lucrări de lărgire a drumului principal (DN107), de racordare la intrarea în

șantierși pentru instalarea unui sistem de control al traficului. Această lucrare se va face

cu aprobarea CNADR (Autoritatea Națională de Drumuri) și Primăria Târnăveni.

O parcare mare pentru personal se va face la intrarea în amplasament, care pe lângă

scopul principal va asigura securitatea trecerii peste calea ferată.

Toate drumurile din interiorul amplasamentului vor fi betonate sau asfaltate. Apele pluviale

care cad pe suprafețele drumurilor sau platformelor sunt drenate spre bazinul de reținere a

hidrocarburilor, înainte de a fi direcționate fie spre reutilizarea apelor interne, fie către

sistemul de ape pluviale din oraș, în cazul bazinului de langa cladirea de Logistică.

1.2.3 DURATA ETAPEI DE FUNCTIONARE

Terminarea constructiei fabricii, inceperea probelor tehnologice si instruirea personalului

este prevazuta pentru luna Septembrie 2023. Punerea in functiune si inceperea fabricatiei




46

este prevazuta pentru luna septembrie 2024. Prelucrarea slamului se va termina in luna

Iulie 2034.

Finalizarea lucrarilor de acoperire finala a noului depozit de deseuri va continua cu inca 3-

4 luni. In final depozitul va fi monitorizat pe o perioada de 30 de ani

1.2.4 NATURA ŞI CANTITATEA MATERIALELOR ŞI RESURSELE NATURALE

UTILIZATE

Materia prima prelucrata in cadrul proiectului este „slamul verde de crom‖ esistent in

bataluri. Asa cum s-a aratat mai sus debitul de slam prelucrat este de 27.5 t/h s.u.

Materialale auxiliare si utilitati

Materialale auxiliare si utilitatile necesare obtinerii produselor fabricii sunt prezentate in

rtabelele urmatoare.

Tabelul 10- Materiale pentru ractivi

Tip Tone/an - medie

Clorură de amoniu 60,040

Acid clorhidric 13,147

Var nestins 16,632

Acid oxalic 7,698

Ciment ~750

Tabelul 11- Utilitati


Electricitate

Pinstalata 6,15 MW (Pconstanta4,31 MW)

Din reteaua de distributie Transilvania Sud SA - Aviz tehnic de racordare existent

Pinstalată 25 MW

CET - Turbină cu gaz GPB 180D: 17,3 MWe + Cazan de recuperare cu ardere suplimentară pentru turbina GPB 180D; - Turbină cu gaz GPB 80D: 7,5 MWe + Cazan de recuperare cu ardere suplimentară pentru turbina GPB 80D; - Cazan de abur, (putere termica nominală 51,5 MW).

Gaze naturale

505 Nm3/h** (pentru cele 3

cuptoare de calcinare), 15480 Nm3/h***) pentru CET

**)12.100 m3/zi gaz; ***)consum de gaz pe fiecare unitate a CET = Total 15480 N m3/h



- 4670 Nmc/h - Cazan de abur

Apa

- alimentare din reteaua Tarnaveni Q zi maxim= 47,19 mc/zi= 0,55 l/s; Q zi med = 36,30 mc/zi= 0,42 l/s; Q orar maxim = 5,9 mc/h

- alimentare din Raul Tarnava Mica Q orar = 680,0 mc/h, din care 600,0 mc/h apă utilizată în procesul de răcire.

Captare apă tehnologică în cordonate STEREO70: X:

535202,34;

Y: 443270,03

alimantarea cu apa de racire

Abur

139 t/h Necesar in functionarea instalatiei

6 t/h Cazan suplimentar pentru perioadele de perioadele de

pornire, în special în cazul în care este necesară

încălzirea progresivă după oprirea instalației de




47


cogenerare și în perioadele de furnizare a aburului

pentru încălzirea clădirilor sau a rețelelor de apă în

timpul opririi.

Aer comprimat

? compresoare Q= ....

Motorina Tank de motorina de 50 t (60 mc)

Consumuri exclusiv ale instalatiilor fabricii:

Necesarul de putere electrica =(curent trifazic 400V; 50 Hz) 8270 kW;

Necesarul de gaze neturale = 504 Nmc/h;

Necesarul de abur = 1) ptr. operatii nestationare = 106 t/h

2) ptr. operatii stationare = 33 t/h

Apa de racire = 600 mc/h

1.2.5 OBIECT II.4 - INFRASTRUCTURĂ.

II.4.1. Drumuri și parcări

Municipiul Târnăveni este punct nodal a două șosele, care-l străbat pe directia Est-Vest și

Sud-Nord, și care fac legătura cu orașele dinprejur: Sovata (la cca. 70 km), Blaj (la 40 km),

Mediaș (la 24 km), Sibiu (la 78 km), Cluj-Napoca (la 102 km), Iernut (la 18 km) și colateral

Târgu Mureș (la 38 km). De la Est la Vest localitatea este străbătută și de calea ferată de

interes secundar Praid-Blaj, precum și de drumurile DN 14A Iernut-Mediaș care

intersecteazăîn cartierul Tineretului DN 107 identificat cu Strada Avram Iancu din limita de

nord a amplasamentului, DJ 107 Târnăveni-Blaj, DJ Târnăveni-Căpâlna-Ungheni și de DJ

142 Târnăveni-Bălăușeri.

În incinta proprietății WET se poate ajunge din Strada Avram Iancu, DN 107 sau din

partea de sud din DJ 107 D traversând Târnava Mică pe drumul de pe baraj și intrând pe

drumul de incintă de pe terenul Teren Holding, dar pentru care și WET are drept de

circulație.

Pentru nevoile de circulație din interiorul proprietății WET se vor construi drumuri, parcări

și platforme betonate conform celor prezentate în Tabelul urmator:

Tabelul 12 - Drumuri de incintă, exterioare și parcări




48

Pentru exploatarea optimă a drumurilor interioare WET va solicita ca toate camioanele

care vin în amplasament să fie camioane standard de 22 tone. Acestea satisfac și viteza

optimă de încărcare/descărcare și un optim de solicitare a drumurilor.

Încărcărea și descărcarea se va face prin încărcare laterală într-o configurație pe o singură

parte a rampei drop-down în depozitele principale.

Reactivii de proces lichizi sau semisolizi sunt aduși în amplasament în cisterne sau

camioane specifice. Materialele pulverulente ambalate sunt transportate pe paleți.

Se preconizează o rată medie de 19 încărcări pe camion pe zi.

Camioanele care ies din amplasament cu produse finitefac între 26-40 de drumuri pe zi, cu

o medie de 30 de drumuri pe zi, iar cisternele cu amoniac lichid au un ritm de livrare de 3 –

4 ieșiri/zi.

Parcarea din incintăa fost prevăzută pentru 30 de camioane cu alte 8 - 10 locuri de

parcare de rezervă și cu posibilitatea de suplimentare cu 50% la nevoie.

În zona parcării și Atelierului de întreținere și reparații a echipamentelor cu motor din

societate va fi amplasat un rezervor de depozitare a motorinei. O cisternă aflatăîn

dotarea WET va prelua motorina din rezervor și o va duce la utilajele cu motor ce trebuie

alimentate.

WET a bugetat lucrări de lărgire a drumului principal (DN107), de racordare la intrarea în

șantierși pentru instalarea unui sistem de control al traficului. Această lucrare se va face

cu aprobarea CNADR (Autoritatea Națională de Drumuri) și Primăria Târnăveni.

O parcare mare pentru personal se va face la intrarea în amplasament, care pe lângă

scopul principal va asigura securitatea trecerii peste calea ferată.

Toate drumurile din interiorul amplasamentului vor fi betonate sau asfaltate. Apele pluviale

care cad pe suprafețele drumurilor sau platformelor sunt drenate spre bazinul de reținere a

hidrocarburilor, înainte de a fi direcționate fie spre reutilizarea apelor interne, fie către

sistemul de ape pluviale din oraș, în cazul bazinului de logistică.

1.2.6 OBIECTUL III – DEPOZIT NOU, ECOLOGIC

III.1. Capacitate depozitare

Noul depozit de deșeuri rezultate după procesare se va realiza conform legislației în

vigoare pentru depozitele de deșeuri periculoase. Va fi amplasat pe terenul care în prezent

este ocupat de batalurile 2 și 3, va avea 12 celule cu o capacitate totală de circa 840.000

mc.

III.2. Caracteristici constructive

Noul depozit ecologic pentru depozitarea definitiva a deseului final de prelucrare se

amplasa pe actuala suprafata a batalurilor 2 si 3




49

Figura 6 - Depozitul nou, ecologic

Depozitul final se va construi, in timp, incepand cu preluarea slamului din Batalul 3, de pe

suprafata care va fi ocupata de celula Nr. 1 si pana la prelucrarea intregii cantitati de slam

existent.

Asa cum se observa in figura de mai sus depozitul este construit in interiorul digului de

etansare care inconjoara atat depozitul, cat si fabrica de prelucrare .

Digurile exterioare ale noului depozit sunt parte din digul de protecție împotriva

inundațiilor. Digurile de contur existente, realizate din material local vor fi păstrate și

aduse la noile cote, care asigură capacitatea de depozitare solicitată de beneficiar precum

și protecția împotriva inundațiilor;

- digurile de compartimentare dintre noile celule vor fi realizate din materialul rezultat după

procesarea materialului existent în prezent în depozit.

Caracteristicile geometrice ale digurilor de compartimentare (realizate din materialul

obținut în urma procesului de fabricație):

- cota coronament 284,00 mdMN;

- înălțimea de aproximativ 4,00 m până la 8,00 m cu o încastratre de 0,50 m

adâncime în fundul depozitului;

- panta taluzurilor 1:2;

- lățimea la coronament 4,00 m.

III.3. Ordinea de depozitare:

- umplerea subcelulei 1 a depozitului de deșeuri periculoase prin depozitarea

materialului din depozitul temporar şi deseu final de fabricatie, apoi acoperirea

provizorie a celulei umplute, cu un strat de pământ cu grosimea de 0,15 m.




50

Acoprerirea provizorie asigura evitarea spulberării deşeurilor depuse până la

realizarea lucrărilor finale de închidere a depozitului, conform normativ tehnic;

- prelucrarea materialului existent în prezent în zona în care urmează a fi amplasată

celula 5;

- pregătirea terenului de fundare al celulei nr. 5 prin așternerea foliei de

gemembrană peste materialul argilos existent, folosit la etanșarea fostului depozit.

Atât pregătirea terenului de fundare, cât și așternerea foliei de geomembrană se va

face pe o zonă extinsă cu cca. 6 m în afara prismelor aval ale digurilor de

compartimentare.

- umplerea celulei 5 a depozitului cu materialului rezultat din prelucrare (și depozitat

în depozitul temporar) şi apoi acoperirea provizorie a celulei 5 cu un strat de

pământ cu grosimea de 0,15 m, ( la fel ca si in cazul celulei 1);

Ordinea tehnologică de formare (umplere) descrisă pentru celulele 1 și 5 va fi respectată

cu strictețe și pentru restul celulelor noului depozit (2 ÷ 4, 6 ÷ 12).

- realizarea lucrărilor finale de închidere a depozitului de deșeuri periculoase conform

ORDIN nr. 757 din 26 noiembrie 2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind

depozitarea deseurilor, modificat de ORDIN nr.415 din 3 mai 2018.

III.4. Solutii de impermeabilizare

Conform datelor geologice și hidrogeologice existente în zona amplasamentului, condiția

de barieră geologică naturală nu este îndeplinită, iar condiția de distanță față de freatic

este îndeplinită. În această situație este necesară realizarea barierei geologice construite

(etanșarea cuvetei depozitului).

Etanșarea terenului pe care este amplasat depozitul se va realiza astfel:

- strat de argilă existent, pus în operă inițial la deschiderea depozitelor de deșeuri,

care odată cu eliberarea amplasamentului de deșeurile existente trebuie verificat și

remediat acolo unde este cazul;

- geomembrană PEHD netedă cu grosimea de 2,5 mm;

- geotextil de protecție cu greutatea de 2000 g/mp;

- strat de protecție din material local cu grosimea de 0,20 m.

Pregătirea terenului de fundare și așternerea foliei de geomembrană se va face pe o zonă

extinsă cu cca. 6 m în afara prismelor aval ale digurilor de compartimentare

Etanșarea taluzurilor amonte ale digurilor de contur ale noului depozit cât și cele ale

digului de compartimentare existent între actualele bataluri 2 și 3, se va realiza astfel:

- geomembrană PEHD texturată cu grosimea de 2,5 mm;

- geotextil de protecție cu greutatea de 2000 g/mp;

- strat de protecție din material local cu grosimea de 0,20 m.




51

Taluzurile digurilor de compartimentare, realizate din materialul rezultat din procesul de

producție, nu este necesar a fi impermeabilizate însă sub acestea se va asigura

continuitatea stratelor de impermeabilizare de pe fundul depozitului, inclusiv o

încastrare a digurilor de circa 0,5 m adâncime pentru evitarea lunecării digulurilor de

compartimentare pe complexul de impermeabilizare.

III.5. DRENAJ PERIMETRAL

Pentru asigurarea stabilității generale a depozitului și evacuarea apelor din precipitații

căzute pe amplasamentul celulelor, s-a prevăzut în interiorul fiecărui subcelule la nivelul

de bază un drenaj pe două laturi cu sensul spre fabrică pozat la piciorul digurilor. Drenajul

va avea înălțimea de 0,50 m și lățimea de 6,00 m.

Pentru preluarea apelor din precipitaţii de pe taluzul digurilor de contur (existente) se

prevede la piciorul taluzului exterior o rigolă colectoare prefabricată tip "U" de 0,60 x 0,60

m. Apele colectate de această rigolă sunt ape convențional curate și vor fi evacuate în

bazinul de pompare și vor fi utilizate în procesul de prelucare al deșeurilor existente.

Evacuarea apelor colectate se va realiza prin intermediul țevilor riflate neperforate Dn 300

mm PEHD în bazinul de retenție și vor fi folosite în procesul de prelucrare a deșeurilor

existente.

III.6. INSTALAȚII DE URMĂRIREA COMPORTĂRII CONSTRUCȚIILOR

(UCC)

Urmarirea comportarii depozitului se va face cu ajutorul urmatoarelor instalatii:

- borne de vizare (Bv) pentru urmărirea tasărilor - deplasărilor digurilor de contur

aldepozitului. Se vor monta câte două bucăți pe fiecare dig de contur al depozitului

și una pe digul de compartimentare existent între actualele bataluri 2 și 3;

- un reper fix de nivelment (RF) amplasat în exteriorul depozitului în afara zonei

circulabile auto, pentru a evita deteriorarea acestuia, şi va fi protejat într-o

construcţie de beton armat;

- puțuri de controlul calității apei (PCCA), ce vor fi amplasate în afara depozitului,

astfel: un puț amonte și două puțuri în aval de acesta.

III.7. RAMPĂ DE ACCES PE CORONAMENT

Pentru accesul pe coronamentul depozitului se prevede realizarea unei rampe din argilă

cu o pantă de maxim 8%. Lățimea rampei va fi de 4,00 m, iar taluzurile vor avea o pantă

de 1:2,5.

Pentru circulația auto, pe coronamentul digurilor de contur și de compartimentare se

prevede realizarea unui strat de balast/piatră spartă cu grosimea de circa 0,30 m.

III.8. LUCRĂRILE DE ÎNCHIDERE A DEPOZITULUI DE DEȘEURI

Lucrările de închidere se vor realiza după încheierea depozitării




52

Închiderea depozitului de deșeuri periculoase se va face conform Ordinului ministrului

mediului şi gospodăririi apelor nr. 757/2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind

depozitarea deşeurilorsi ORDIN nr.1.230 din 30 noiembrie 2005al ministrului mediului şi

gospodăririi apelor privind modificarea anexei la Ordinul 757/2005.

Soluţia de închidere a depozitului va consta din realizarea următoarelor straturi:

- strat de susținere cu grosimea de 0,50 m realizat din materiale inerte;

- geocompozit bentonitic cu greutatea de 6000 g/mp și kf ≤ 1x10-12 m/s;

- geomembrană PEHD netedă cu grosimea de 2,5 mm;

- geocompozit drenant cu geotextil pe ambele feţe;

- strat argilos cu nisip/pietriș cu grosimea de 0,85 m necompactat;

- strat de sol vegetal cu grosimea de 0,15 m necompactat;

- înierbare;

- șanțuri de pământ pentru colectarea apelor din precipitații.

Dupa finalizarea inchiderii depozitul va fi monitorizat pe o perioade de 30 de ani (sau asa

cum va fi prevazut de legislatia in vigoare, pe parcursul perioadei)

1.2.7 OBIECTUL IV – BARAJ SI PRIZA SC WASTES ECOTECH

IV.1 Caracteristicile constructive ale nodului hidrotehnic Târnăveni

Componenta constructiei hidrotehnice este:

- baraj mobil în albie pentru realizarea nivelului de apă necesar prizei;

- priză de apăși deznisipator;

- apărările de mal pentru fixarea albiei amonte și aval de baraj;

- diguri insubmersibile de dirijare a apelor mari către baraj

Barajul Târnăveni a fost dat în folosință în anul 1981. În frontul de retenție, barajul era

echipat astfel:

- Trei stavile segment prevăzute la partea superioară cu un plan înclinat pentru deversare.

Stavilele erau acționate bilateral prin intermediul unor lanțuri Gall.

- O stavilă plană prevăzută cu un tobogan deversor iar golul de deasupra toboganului

putea fi obturat sau eliberat cu ajutorul unui element mobil în raport cu structura

principală a stavilei plane. Stavila era acționată bilateral prin intermediul unor

cabluri.

Corpul barajului are înălțimea de 12 m și lungimea de 40 m. Cota de închidere este 274

mdMN. Deasupra barajului la cota + 284,80 mdMN se află pasarela mecanismelor

de manevrare a stavilelor și grinda de rulare a podului mobil de manevrare a

batardourilor;

La cota 274,70 mdMN pe partea amonte a pilelor este montată pasarela de serviciu, cu

lățimea de 1 m și balustrade. În partea cealaltă se află drumul de acces peste baraj,

cu o lățime de 10 m.




53

Ca urmare a degradărilor constatate stavilele au fost îndepărtate din amplasament. La ora

actuală tranzitarea debitelor prin baraj se face în regim natural, barajul

nemaiasigurând retenție de apă în amonte. Restabilirea funcțiunilor barajului

necesită reechiparea acestuia cu stavile noi, cu caracteristici dimensionale și

funcționale similare cu cele ale stavilelor inițiale.

Priza de apă de pe malul drept al barajului Târnăveni este necesară pentru a asigura

prezentului proiect alimentarea cu apă de racire și apa tehnologica de proces. De

asemenea barajul va fi supratraversat de linia electrică de MT și de conducta de GAZ.

IV.2. Repunerea in functiune a prizei de apa

Barajul este situat în partea de sud-vest a sitului transversal pe râului Tarnava Mica și

poate fi văzut in Poz. Nr. 76. Din planul de amplasament - PR - Anexa 13a) - WET

Plant_Layout 1_BICAPA Tirnaveni_VARIANTA V-6_Rev.17_NESW Views_S2-

4_23.07.2019 .

WET a proiectat noile porți de inundație și secțiunile de ridicare electrice și mecanice, care

sunt pregătite pentru fabricare.

WET va reface facilitățile barajului, inclusiv porți de inundații, mecanice, electrice și de

automatizare, precum și pentru refacerea suprafeței drumului și instalarea punctelor de

control, accesul și camera de control si securitate.

Un buget separat este alocat pentru renovarea stației de pompare (situată pe partea de

nord a barajului) și instalarea pompelor și a filtrelor de spălare continuă .

Priza de apă este dimensionată pentru captarea unui debit de 2000 l/s dar alimentarea cu

apă din râu necesara proiectului va fi de maximum 680 mc/oră. Volumul de 600 mc/h se

va evacua în aval de baraj pe firul albiei pentru a permite disiparea energiei și pentru a

evita eroziunea.

Apa returnata in rau se așteaptă să aibă o temperatură medie de 30°C, creând o creștere

maximă de 1°C a temperaturii apei râului la punctul de descărcare. Utilizarea apei de râu

reduce semnificativ costurile energetice ale proiectului, precum și costurile de întreținere și

reparatii la compresoarele frigorifice.

Grupul de pompare de la captare este redundant 100%. Vor fi, prevăzute 2 pompe active

și 2 de rezervă gata montate în camera de pompare.

Apa preluată din rau trece prin deznisioator și camerele de alimentare ale conductelor de

aspirație ale stației de pompare. Din statie este livrată la punctul de distribuție din Fabrica

WET unde se va trata și distribui în punctele necesare procesului tehnologic.

Fabrica WET are un rezervor de apă pentru o autonomie de 24-48 de ore, respectiv un

bazin de decantare (capacitate aproximativ 300 mc ) și o casă de pompare.

Calculul tehnologic a stabilit necesarul de apă:

- apă de proces/filtrată 76,90 mc/h;

- apă dedurizată 335,01 mc/h;




54

- apă demineralizată 1,00 mc/h;

Debitul maxim necesar la pornirea instalației este de 1200 mc/h (2 x 600 mc / h),

1.2.7.1 INSTALATIA DE STINS INCENDII

Apa necesară pentru stingerea incendiilor este stocată în bazinul de colectare a apelor

pluviale din incinta digurilor de protecție de 15x15x3 = 675 mc. Apa va fi pompata in

rețeaua de hidranţi de incendiu exteriori şi interiori amplasaţi astfel încât să asigure pentru

orice intervenţie debitul de apă şi presiunea necesară.

O atenție speciala se va acorda sistemului de siguranta pentru cele 4 tancuri de amoniac

de 105 mc. Ele vor fi montate intr-o cuva separata, la distanță de Fabrica de de prelucrare

slam.

Pentru limitarea efectelor unor eventuale scurgeri de amoniac la flanșe sau armaturi,

rezervoarele de amoniac lichefiat vor fi amplasate într-o cuvă de retenție si vor fi echipate

cu senzori (detectori) de amoniac și sistem de stropire cu apă. În cazul apariției unor

scurgeri de amoniac, detectorii de amoniac vor declanșa în mod automat sistemele de

stropire cu apă. Apele amoniacale rezultate vor fi colectate într-o bașă și vor fi dirijate în

instalatie/în vederea recuperării amoniacului

IV.3. Regimul de funcţionare a folosinţei de apă

Programul de consum al debitului de apă industrială este constant 24 ore/zi 7

zile/săptămână 365 zile/an.

1.2.8 – OBIECTUL V – DECONTAMINAREA TERENURILOR DIN LIMITA DE

PROPRIETATE

OBIECTUL V – Decontaminarea terenurilor din limita de proprietate se va realiza ca

urmare a asumarii acestei sarcini prin Contractul de Vanzare – Cumparare.

Terenurile aflate în proprietatea WASTES ECOTECH S.R.L, care nu sunt utilizate pentru

proiectul de închidere a batalurilor au diferite grade de poluare produsă de activitățile care

s-au desfășurat în trecutîn fosta platformă chimică Bicapa Târnăveni.

V.1. INVESTIGAȚII ANALITICE

Pentru determinarea gradului de poluare a acestor terenuri s-au facut investigații

analiticeconform H.G. 1408/2007 privind modalitățile de investigare și evaluare a poluării

solului și subsolului. Programul de investigatii s-a realizat în doua etape:

Investigații sol / subsol - Etapa I-a: analiza calității solului și stabilirea zonelor cu ‖poluare

semnificativă‖;

Investigații Etapa II-a: Investigații în zonele cu poluare semnificativă pentru determinarea

adâncimii de contaminare pentru acei indicatori care depășesc valorile maxim admise.




55

Pe baza datelor obtinute s-a realizat studiul de fezabilitate pentru decontaminarea

terenurilor din limita de proprietate a WET.

Pentru decontaminare s-a ales tehnica de relocare. Aceasta consta din excavarea

pamantului poluat in care concentratiile poluantilor sunt peste pragul de alerta si

depunerea acestuia intr-un depozit pentru deseuri periculoase.

RELOCARE – în cazul în care tehnicile de remediere induc costuri exagerat de

mari sau conduc la rezultate nesatisfăcătoare din punct de vedere al calității

materialului tratat, se va lua în considerare relocarea materialului contaminat

excavat într-o zonă adecvată depozitării deșeurilor periculoase. Pamantul de

depozitat poate avea rol de material structural (de exemplu pentru construcția

digurilor interioare sau a straturilor de umpluturi intermediare, cu rol de consolidare).

Concluziile celor 2 etape de analiza au fost:

- din cele 31 de puncte de prelevare probe de sol în 17 s-au detectat poluari – de la

potential semnificative la semnificative;

- acolo unde a fost identificată, poluarea se oprește la adâncimi mai mici de 150 cm

pentru aproape toate punctele investigate, cu excepția punctelor P3 pentru Cr(VI) si

P10 pentru Cd. În cele două puncte menționate se vor realiza investigații

suplimentare în vederea determinării adâncimii la care se vor opri excavațiile;

- pentru toate celelalte puncte, la decopertarea pamantului pana la adancimea

determinata in primele 2 etape de analize se va mai face o singura analiza de

verificare pentru poluantul characteristic locului.

Pentru calculul cantității totale de pământ excavat în vederea remedierii ariilor

contaminate, s-au utilizat următoarele ipoteze:

Poluarea este distribuită uniform în jurul punctului investigat, până la o distanță de

75, respectiv 150 m față de punctul de prelevare, în funcție de rezultatele Etapei a

II-a de investigații;

Adâncimea maximă la care se efectuează excavarea este adâncimea maximă la

care s-a identificat o poluare semnificativă;

Pentru investigații s-a considerat o adâncime maximă de 180 cm.

Pe baza investigațiilor analitice s-a trecut la estimare cantităților de pământ contaminat,

conform celor prezentate în tabelul de mai jos.

Tabelul 13 - Cantităților de pământ contaminat;adancimi de excavare

Nr. Crt.

Cod proba

Zona Coordonate

Dimensiuni zona decopertata, m Vol, mc

x y z Distanta Adancime

1 P4 Inst. HF /Rezervor HF oleum 535.576,733 442.537,650 327 75 0,4 7068,6

2 P6 Instalaţie bicromat I/depozitminereu Cr 535.941,906 442.986,736 319 150 0,1 7068,6

3 P7 Instalaţiebicromat I/acidulatoare 535.991,670 443.093,845 318 37,5 0,4 1767,1 4 P9 Depozitalumină 535.957,975 443.750,540 323 50 1 7854,0 5 P10 Inst. saruri de Ba 536.,046,501 443.813,222 324 150 1,5 106028,8




56

Nr. Crt.

Cod proba

Zona Coordonate

Dimensiuni zona decopertata, m Vol, mc

x y z Distanta Adancime

6 P12 Inst alaun de amoniu 536.181,980 443.787,165 325 0 0 0,0 7 P14 Inst. de sulf / polisulfură 535.992,434 443.945.577 326 75 0,1 1767,1 8 P15 Triaj 536.279,764 444.364,735 324 75 0,1 1767,1 9 P16 Colț NV Batal IV 535.972,904 443.974,514 319 75 0,4 7068,6

10 P17 Colț NE Batal IV 535.852,732 444.010,418 314 75 0,4 7068,6 11 P18 Latura Est Batal IV 535.698,802 440.205,470 320 75 0,4 7068,6 12 P20 Colț SV Batal IV 535.577,338 440.065,500 318 75 0,4 7068,6

13 P21 Zona dintre digul vechi si râu/ în dreptul liniei de separați dintre Batal I și Batal II

535.267,317 443.604,171 329 75 0,4 7068,6

14 P Zona dintre digul vechi si râu/ mijloc latură sud Bat.I 535.268,655 443.368,620 325 75 0,4 7068,6

15 S3 Instalațiebicromat I/ Anhidridacromica 535.998,926 443 320,900 326 150 1 70685,8

16 S6 Instalație antidăunători 535.084.950 443.678,894 325 75 1 17671,5 17 S7 Colț SV Batal IV 535.714,060 444.120,130 327 75 0,4 7068,6

TOTAL 271158,7

Urmare a delimitării ariilor afectate de poluare, a rezultat o cantitate maximala de

pământ de excavat de cca. 272 000 mc

V.2. MOD DE LUCRU

Pamantul este decopertat pana la adancimea de contaminare cu un excavator cu cupa (1

mc). Pamantul este incarcat in basculante de 16 mc si este transportat in interioarul

amprizei celulei in lucru. Aceasta are baza déjà impermeabilizata.

Constructorul depozitului utilizeaza acest pamant impreuna cu pamantul de adios pentru

constructia digurilor de compartimentare.

Echipamentele de amestec, distributie si realizare a digurilor nu sunt considerate ca

apartinand investitiei OBIECT V, pentru ca ele sunt prevazute pentru OBIECT III –

―Depozit nou‖

Camionul gol se intoarce la zona de decontaminat pentru o noua umplere.

Cand se ajunge la adancimea maxima de contaminate, Laboratorul fabricii ia probe si face

determinarea concentratiei de poluant pentru care este incriminate zona respectiva.

Cand analiza prezinta o valoare mai mica decat pragul de alerta (0.7 CMA) se trece la

zona poluata invecinata.

In perioadele dintre etape, buldozerle si camioanele pot fi folosite pentru transportul

slamului la fabrica.

Dupa finalizarea decontaminarii se va face nivelarea terenului pentru a fi disponibil altei

intrebuintari.




57

Pentru ca inceperea lucrarilor la o noua celula a depozitului nou este conditionata de

prelucrarea slamului din suprafata de batak care va fi ocupata de celula aducerea

pamantulu contaminat va fi realizata cu intermitenta. Timpul de depozitare va fi secventiat

in 12 etape. Cantitatea relocata la fiecare etapa va fi de 22667 t/etapa

Durata unei etape = 57 zile – 12 x 57 = 684 zile.un regim de lucru de 20 zile lucratoare /

luna

Regim de lucru =10 ore/zi

Personal amgajat in activitatea de decontaminare:

- 1 ing. constructor – 3500 euro/luna

- 1 ing. chimist (laborator) 3500 euro/luna ;

- 2 laborante: 2 x 1250 euro/luna ’

- 1 ms. electro-mecanic – 2000 euro/luna

- 4 operatori 4 x 1500 euro/luna

Echipamentele utilizate:

2 camioane basculante de 16 t;

2 excavatoare cu cupa de 1 mc.

Materii prime si materiale:

Motorina: consum mediu de 38 l/100 km; 5.35 lei /l;

ulei de motor 30 l/100 h; cu prêt de 8.5 lei/l -

ulei de transmisie: 18 l/100 h ; cu prêt de 6.5 lei/l

ulei hidraulic 12 l/100 h; cu prêt de 6.2 lei/l

unsori consistente 14 kg/etapa cu prêt de 9.5 lei/kg

Analize de laborator pentru poluantii specifici fiecarei zone: Crtot, CrVI, Zinc, Cadmiu,

Sulfați, TPH.

Valoarea totala a investitiei de depoluare a solurilor contaminate din

incinta WET va fi de 793081 Euro

1.2.9 OBIECTUL VI – CET

Alimentarea cu energie electrica s-a prevazut initial a se face din reteaua locala de

distributie, respectiv din reteaua Transilvania Sud SA. S-a solicitat si s-a obținut deja

acordul de furnizare al SDEE Transilvania Sud SA – pentru o putere instalată necesară de

6,15 MW (4,31 MW putere constantă), prezentat in Sectiunea A – Documente / Anexa 5.

Puterea instalata solicitata acoperea necesarul pentru proiect in conditiile obtinerii

produselor principale: oxid verde de crom, oxid de magneziu si a clorurii de calciu anhidra.

Dupa cum s-a mentionat WET a facut o cercetare continua a tehnologiei pe instalatia pilot,

concomitent cu cercetari de piata referitoare la produsele obtinute.

Puritatea ridicata a oxidului de magneziu obtinut a creat premizele de a obtine, prin Topire

in cuptor electric la 2000 ºC a magneziului metalic. Acest produs este deosebit de valoros




58

deoarece nu este produs, in Europa, decat in Marea Britanie, Se mai produce in USA si in

China.

Oxidul de magneziu calcinat (EFM de puritate necesara utilizarii in industria aeronautica)

este foarte valoros tehnic si economic, justificate nu numai de valoarea sa de utilizare, ci si

de costurile de productie care includ necesarul de 2,5 MW/oră pe tonă de produs obținut

(are o piata larga si se vinde la preturi ridicate). Acest consum echivalează cu un necesar

de putere de 10 MW.

A devenit evident ca realizarea unei Centrale Electrotemice, cu cogenerare, care sa

asigure intregul consum al proiectului si sa furnizeze excesul in reteaua publica de

distributie ar fi o solutie de preferat.

WET a purtat discuții atât cu Engie România SA - o filială a Gas de France (GDF) și un

important furnizor de gaze și electricitate din România, precum și cu Kawasaki Gas

Turbine Europe GmbH („KGE‖) - privind cogenerarea de energie electrică si abur. Engie ar

desfășura un proiect în condiții BOT (construcție, exploatare, transfer), dar, desigur, ar lua

în considerare durata proiectului, în timp ce, potrivit discuțiilor cu KGE, aceștia vor furniza

finanțare completă a proiectului apelând la finanțarea băncii japoneze de export (Japan

Export Bank), iar WET ar exploata instalația drept companie separată condusă ca

operațiune de „taxare‖ în raport cu WET.

WET preferă opțiunea de a continua direct cu KGE în calitate de furnizor.

KGE va furniza pachetul de finanțare pe baza unei recuperări in 15 ani (durata de viață

estimată a turbinei), comparativ cu Engie care dorește să recupereze finanțarea într-un

interval de 9 ani. WET va înființa o entitate de generare a energiei separată de proiectul

principal, dar cu instalația situată pe amplasamentul instalației de prelucrare, aceasta




O instalare directă WET - KGE ar permite WET să vândă orice surplus de energie înapoi

în rețea, în timp ce acest lucru ar fi în beneficiul Engie

- Engie a planificat să instaleze 25 MW în scopuri de securitate în acordul BOT, în timp ce

WET ar instala o turbină simplă de 17 MW. O entitate separată WET ar obține, de

asemenea, beneficiile subvenției de cogenerare ca generator, în timp ce acest lucru ar fi în

beneficiul lui Engie în calitate de producător.

Instalaţiea va includeurmatoarele echipamente principale:

▪ 1 turbină cu gaz GPB 180D: 17,3 MWe

▪ 1 cazan de recuperare cu ardere suplimentară pentru turbina GPB 180D: 70 t / h abur

saturat 16 bar

▪ 1 compresor de gaz pentru turbina GPB 180D (motor alimentat la 0,4 kV): p1 / p2 = 7/28

barg




59

▪ 1 turbină cu gaz GPB 180D: 7,5 MWe

▪ 1 cazan de recuperare cu ardere suplimentară pentru turbina GPB 80D: 30 t / h abur

saturat 16 bar

▪ 1 compresor de gaz pentru turbina GPB 80D (motor alimentat la 0,4 kV): p1 / p2 = 7/23

barg

▪ 1 cazan cu abur 16 bar: 70 t / h abur saturat 16 bar

KGE a indicat ca necesară o întreținere majoră la fiecare 45.000 de ore și că aplică un

sistem de inlocuire de turbine, astfel încât instalația ar fi oprită doar timp de 2 săptămâni.

Aceasta poate fi planificată să se suprapună cu perioadele de întreținere planificată pentru

celelalte elemente ale instalației care necesită o astfel de întreținere majoră.

WET alege să alimenteze pompele de alimentare cu apă de râu și necesarul de energie

electrică al barajului direct din rețeaua națională dată fiind apropierea de reteaua de

distributie si distanța mare față de CET și să evite instalarea cablurilor subterane intre

instalația de cogenerare (aflata la NE de fabrica de prelucrare) si baraj.

Energia electrică este furnizată în prezent de la rețea numai în scop de iluminat.

1.3 DEȘEURI ȘI EMISII IN FACTORII DE MEDIU

Emisiile in factorii de mediu, inclusiv deseuri, pentru fiecare obiect al proiectului, atat in

faza de constructie cat si in perioada de functionare a acestora sunt prezentate in

urmatorul tabel

Tabelul 14 - Emisiile in factorii de mediu

Obiect Sursa

Factor de mediu Evacuare conf.

Normativ In faza de constructie In faza de functionare

Poluanti Evacuare Poluanti Evacuare

OBIECT I - Cofferdam

si dig protectie inundatii

APA

Menajera

CCO-Cr; CBO5); MTS; amoniu; sulfati, cloruri rezidual, fosfati.

Vidanje / in canaliazrea municipala

- - conform NTPA - 002

Pluviala

MTS, cu conținut de metale grele:Crtot +CrIVşi Hg, Cd, Zn și Ni. și substante extractibile cu solventi organici

Bazin colector - - -

AER

Emisii difuze

pulberi, NOx, SOx, CO, COV metale grele în pulberi (Cr, Mg, Ca, etc.).

- -

Valorile limita admise de Legea 104 – privind calitatea




60

Obiect Sursa




aerului inconjurator

Gaze esapament

particule, NOx, SO2, COV, CO şi benzen.

Emisii admise pentru motoare minimum Euro IV

SOL

Lucrari excavare

Pulberi sedimentabile cu continut de metale grele (Cr, Mg, Ca, etc.).

se depun pe sol

Ordin 756/1997

Transort materiale*)

Extractibile cu solventi organici, produse petroloiere

Numai pierderi accidentale pe sol

SUBSOL, APA FREATICA

substante poluante din slam levigate in subsol si apa freatica

Crtot; Cr6+; -; Zinc – Zn2+; Pb2+; Ni2+; Cd2+, fluoruri – F; amoniu – NH4

+; Azotit - NO2sulfati – SO4

2- ; fosfati PO4

2-; Cloruri - Cl-

Ecran din palplanse de PVC incastrat la 15 m adâncime, in stratul de marna min. 50 cm

Ord. 621/2014

ZGOMOT

Lucrari constructie

Zgomot si vibtatii - pentru constructiecofferdam/ instalatia de batere a plalplanselor; - pentru dig de protectieimpotr. Inundatiilor/echipamente specifice de constructie si echipamente transport materiale de constructie

In aria santierului

1)

DESEURI

Din activitati specifice

Deşeuri menajere/20 03 99 ; Deseuri reciclabile /20.01. hârtie şi carton ; materiale plastice;Metale (piese uzate); Deseuri de baterii şi acumulatori, anvelope uzate; ulei uzat,etc.

deşeuri din organizarea de şantier

Conform sistem de management al deseurilor




61

Obiect Sursa




Deseuri metalice de grinzi si patine de batere a palplanselor; deseuri de PVC de palplanse deteriorate

Deseuri tehnologice

OBIECT II – Fabrica de prelucrare

APA3.1)

Menajera

Din grupurile sanitare din pavilionul administrativ: CCO-Cr; CBO5); MTS; amoniu; sulfati, cloruri rezidual, fosfati.

Vidanje/retea de canalizare municipala


Racaordare la canalizarea municipiului

Retea de canalizare conf NTPA-002

Pluviala

MTS, cu conținut de metale grele; Crtot , Cr+6 , Hg, Cd, Zn, Ni. substante extractibile cu solventi organici

Rigole bataluri si Bazin colector

MTS, cu conținut de metale grele: Crtot – Cr+6şi Hg, Cd, Zn, Ni. și substante extractibile cu solventi organici

Bazin colector, Statie epurare Fabrica

Nu se evacueaza in amisar

Apa uzata de proces

- -

MTS, cu conținut de metale grele: Crtot, Cr+6 , Hg, Cd, Zn,Ni.

Instalatie de epurare, se reutilizeaza in proces

-

*) APA de rau - - Apa de rau de calitate „Buna”

In emisar, aval de priza de apa

Conform NTPA - 001

AER

Emisii difuze din excavari si

compactari materiale


Emisii difuze - -

Valorile limita admise de Legea 104 – privind calitatea aerului inconjurator

Gaze esapament

particule, NOx, SO2, COV, CO şi benzen.-

Emisii difuze particule, NOx, SO2, COV, CO şi benzen.-

Emisii difuze

Emisii admise pentru motoare minimum Euro IV

Emisii difuze din transport

slam si materii prime

- -


Emisii difuze Emisii difuze din transport

Emisii din cuptoarele de

- - pulberi, NOx, SOx, CO, COV

Cosuri de dispersie

Ord. 462/19931

1Ord 462/1993 - pentru aprobarea Conditiilor tehnice privind protectia atmosferei şi Normelor metodologice privind determinarea

emisiilor de poluanti atmosferici produsi de surse stationare




62

Obiect Sursa




calcinare;

Emisii din Turbine si cazanul de

abur de 51.5 MW din CET

- - pulberi, NOx, SOx, CO, COV

Cosuri de dispersie

Conform limite prevazute de Legea 278/2013

SOL; SUBSOL APA FREATICA

Lucrariconstructie

Pulberi sedimentabile cu continut de metale grele (Cr, Mg, Ca, etc.).depuse pe sol

- - - Ordin 756/1997

Transort materiale*)

Extractibile cu solventi organici, produse petroloiere

-

Extractibile cu solventi organici, produse petroloiere (accidental)

-

ZGOMOT

Lucrariconstructie

Zgomot si vibtatii - echipamente specifice de constructie si echipamente transport materiale de constructie

In aria santierului

Zgomot si vibtatii - echipamente transport slam, specifice si echipamente industriale (mori,transportoare, pompe, ventilatoare, compresoare, etc.) transport materiale de constructie

- 1)

DESEURI

din activitati specifice

Deşeuri menajere/20 03 99



Din pavilionul Administrativ

Conform sistem de management al deseurilor

Deseuri reciclabile/20.01. hârtie şi carton ; materiale plastice;Metale (piese uzate);

Deseuri reciclabile/20.01. hârtie şi carton ; materiale plastice;Metale (piese uzate); Deseuri de baterii şi acumulatori, anvelope uzate; ulei uzat,etc.

din activitati ale angajatilor, activitati de aprovizionare si inrerinere

Deseuri de baterii şi acumulatori, anvelope uzate; ulei uzat,etc.

Rășini schimbătoare de ioni uzate, captuseli refractare; piese de schimb, etc

Din activitatea de productie

OBIECT III- APA




63

Obiect Sursa




Depozit nou

Menajera

Faza de constructie a depozitului dureaza pana la construrea si inchidereaultimeicelule

Faza de functionare a depozitului se considera ca va incepedupainchiderea finala


Menajera

Faza de constructie a depozitului dureaza pana la construrea si inchidereaultimeicelule


Canalizarea platformei WET

-


AER

Gaze esapamentdimechipament

elede transport slam

si materii prime


Emisii difuze

Valorile limita

admise de Legea 104 –

privind calitatea aerului

inconjurator

Emisii difuze din

construirea digurilor si

transport slam

Pulberi sedimentabile;

pulberi de slam cu continut de metale

grele.

SOL SUBSOL, APA FREATICA

solul contaminat existent este preluat din

ampriza fiecarei celule, inainte

de Impermeabiliza-rea depozitului. Impermeabiliza-

rea impiedica poluarea solului,

subsolului si apei greatice

noul depozit nu este sursa de

poluare deoarece se realizeaza

impermeabilizarea adecvata

depozitelor de deseuri periculoase

Se face decontaminar

ea solului - -

Ordin 756/1997

ZGOMOT

Lucrariconstructie si

transport

Zgomot si vibtatii - echipamente specifice de

In aria santierului

- - 1)




64

Obiect Sursa




slam. constructie si echipamente

transport materiale de constructie si slam

DESEURI


-Deşeuri menajere/20 03 99

-Deseuri reciclabile/20.01. hârtie şi carton ;

materiale plastice;Metale (piese uzate);

Conform sistem de

management al deseurilor

Deseuri de materiale de impermeabilizare

OBIECT IV- Baraj si

priza de apa

APA

Menajera

Apa menajera din organizarea de

santier (CCO-Cr; CBO5); MTS; amoniu; sulfati, clor rezidual,

fosfat

Colectata cu vidanje si

descarcata in reteaua de canalizare

Apa menajera din grupuri sociale

(CCO-Cr; CBO5); MTS; amoniu;

sulfati, clor rezidual, fosfati.

Colectata de sistemul de cvanalizare

intern si descarcata in reteaua

de canalizare municipala

Conf. NTPA 002

Pluviala.

MTS; Subst. Organice (CCO-Cr;

CBO5) amoniu; sulfati, clor rezidual,

fosfati.

Siroire spre rau

MTS; Subst. Organice (CCO-Cr;

CBO5) amoniu; sulfati, clor rezidual,

fosfati.

Siroire spre rau

AER

Gazreesapament de la camioane transport

echipamente si materiale de

constructie


Emisii difuze

Valorile limita admise de

Legea 104 – privind

calitatea aerului

inconjurator

SOL SUBSOL, APA FREATICA

- - - - - -

ZGOMOT

Lucrariconstructie si

transport echipamente hidroelectrom

ecanice + materiale de constructie


constructie si echipamente

transport materiale de constructie

In aria santierului

1)




65

Obiect Sursa




DESEURI

Din activitatispecifi

ce

Deşeurimenajere/20 03 99

Deseuri reciclabile/20.01. hârtie şi carton ;


; Deseuri de baterii şi acumulatori,

anvelope uzate; ulei uzat,etc.



Deseuri reciclabile/20.01. hârtie şi carton ;


; Deseuri de baterii şi acumulatori,

anvelope uzate; ulei uzat,etc.

deşeuri din intretinere si

reparatii conform

sistem de management al deseurilor

Deseuri metalice de echipamente dezafectate si

deseuri din constructii

Deseuri din constructii

OBIECTUL V –

Deconta-minarea

terenuri-lor din limita de proprieta-te

APA

Menajera

Din grupurile sanitare din pavilionul

administrativ: CCO-Cr; CBO5); MTS; amoniu; sulfati, cloruri rezidual,

fosfati.

Retea municipala,

conf. NTPA - 002

AER

Emisii difuze

pulberi, NOx, SOx, CO, COV metale

grele în pulberi (Cr, Mg, Ca, etc.).

Valorile limita admise de

Legea 104 – privind

calitatea aerului

inconjurator

Gaze esapament

particule, NOx, SO2, COV, CO şi benzen.

Emisii admise pentru

motoare minimum Euro

IV

SOL

Poluare existenta

Cadmiu (Cd); Crom (Cr): crom total;

Crom hexavalent; Mercur (Hg); Zinc (Zn); Sulfaţi; Total hidrocarburi din

petrol

Decontaminare pana la valori maxim admise

- - Ordin

756/1997





66

Obiect Sursa




Poluare existenta

Cadmiu (Cd); Crom (Cr): crom total;

Crom hexavalent; Mercur (Hg); Zinc

(Zn); Fluor (F); Sulfuri; Sulfaţi; Total

hidrocarburi din petrol

sursele de pouare sunt

eliminate - - Ord. 621/2014

ZGOMOT

Lucrari constructie si

transport echipamente + materiale



transport materiale

In aria santierului

1)

DESEURI


deseuri de piese metalice, ambalaje de plastic, si metal,

Ulei uzat

Deseuri tehnologice

Conform sistem de

management al deseurilor

OBIECT VI - CET

APA

menajera

Din grupurile sanitare: CCO-Cr; CBO5); MTS; amoniu; sulfati, cloruri rezidual, fosfati.

Retea de canalizare municipala

Din grupurile sanitare CCO-Cr; CBO5); MTS; amoniu; sulfati, cloruri, fosfati.

Racaordare la canalizarea municipiului


Apa da cazan - -

MTS, CCOCr, CBO5, Detergenti sintetici, Subst. extractibile cu solvent organici, NH4+, SO42-, Cd, , Cr, Ni, Pb, Cu

circuite incalzire,

recirculare.

apa racire - - Apa de rau de calitate „Buna”

turn de racire, recirculare

AER

gaze esapament


Emisii difuze - - Cf. Lege 104/2011

gaze ardere - - NOx, SO2, CO,

pulberi Cos

dispersie Cf. Lege 278/2013

SOL

poluari accidentale

...

combustibil si lubrifianti

-

Poluare indirecta datorata

sedimentarii pulberilor si

precipitatiilor care asuc pe sol

poluantii din emisii

Ordin 756/1997




67

Obiect Sursa





nu este cazul l

- - - - -

ZGOMOT

Lucrari constructie si

transport echipamente

+ materiale de constructie

Zgomot si vibtatii -zgomote de echipamente specifice de


transport materiale de constructie

In aria santierului

1)

pompe, compresoare, ventilatoare, esapare abur

Zgomot si vibtatii echipamente

industriale (pompe, ventilatoare,

compresoare, etc.)

abur sub presiune

DESEURI

Deseuri din constructii

deseuri de caramizi si resturi beton,

pamant, metal, etc.

la depozitul de deseuri sau

valorificate in lucrarile de

constructii din amplasament

Conform sistem de

management al deseurilor deseuri de la

operatiile de inretinere si

reparatii

. deseori metalice,

captuseli refractare, ulei uzat, etc

Valorificate prin firme

specializate

1.4 LOCALIZAREA PROIECTULUI

Societatea WASTES ECOTECH SRL se află pe amplasamentul fostei Platforme chimice

Bicapa Târnăveni,amplasament situat în sud-vestul orașului Târnăveni, Județul Mureș, la

cca. 350 km de capitala țării București.

Amplasamentul se învecinează la Nord cu linia de cale ferată și drumul județean DJ 107.

La Nord de drumul Județean se află cartierul Dezrobirii din orașului Târnăveni.

La est amplasamentul se învecinează cu terenuri agricole. Cele mai apropiate locuințe

sunt amplasate la o distanță de aproximativ 1,2 km. La sud-estse află stația de epurare a

orașului, administrată de un subcontractant terț (AquaServ SRL).

În partea de sud se află râul Târnava Mică și drumul județean DJ 107 D. La sud de drumul

județean terenurile au folosință agricolă.




68

În partea de vest sunt terenuri care au aparținut platformei chimice Bicapa aflate acum în

proprietatea unor societăți comerciale. In partea de SV cele mai apropiate locuințe se

situează la aproximativ 1km.

Conform PUG aprobat amplasamentul face parte din U.T.R.2 subzona I - activități

productive de tip industrial, depozitare, construcții și amenajări tehnico-edilitare.

Suprafața totală a amplasamentului este de 848.218,50 mp.

Figura 7 - Amplasarea municipiului Târnăveni și poziția Combinatului Chimic Târnăveni

1.4.1 ZONA GEOGRAFICA

Municipiul Târnaveni, important centru industrial din zona centrala a tarii, se situeaza pe

culoarul Târnavei Mici, într-un sector de usoara largire a acestuia, bine evidentiat fata de

îngustarea din amonte, de pe terasa satului învecinat Custelnic .

Întretaiat imaginar de paralela 46° si 19’ latitudine nordica si meridianul 24° 18’ longitudine

estica, orasul Târnaveni este asezat în plina zona a Podisului Târnavelor. Având în vedere

specificul Vaii Târnavei Mici, dealurile sunt cu versantii mai abrupti în nord (500 m ) si mai

putin abrupti spre sud (300 m), relevând o arie de convergenta alungita spre est si vest în

lungul Târnavei, si mai putin în nord si sud, în lungul drumului national (D.N.14.A).

Municipiul Tarnaveni este situat la 44 km de Tg. Muresm resedinta de judet; la 350 km de

Bururesti, Capitala tarii; la 579 km de Portul Constanta si 227 km de vama Bors din vestul

Tarii.




69

Orasul se întinde pe dealurile de la nord si de la sud, cât si pe lunca Târnavei, care uneori

se dezvolta în largime pâna la 2 Km. Dealurile din nord, Fideul, Chehiu, Hangasul, Spinul

Dracului, Coasta Dâmbaului, sunt în mare parte acoperite de culturi agricole, iar pantele

mai repezi cu vii si pomi fructiferi. Marile depozite de argila sarmatiana, luturi de coasta si

terase, existente aici, au atras dezvoltarea industriei materialelor de constructii. În sud,

dealurile sunt mai tesite, având o structura în domuri, utilizate pentru culturile agricole.

Cea mai de seama bogatie a dealurilor sudice este gazul metan, ce se exploateaza in

câmpurile de sonde de la Deleni.

Situat în aceasta pozitie geografica, orasul beneficiaza de potentialul economic al ambelor

trepte de relief. Lunca alcatuieste un domeniu legumicol, ale carei produse sunt atrase pe

piata orasului. În aceeasi masura, dealurile, cu produsele agricole, iar mai ales cu

rezervele lor de argila si gaz metan, contribuie din plin la întretinerea industriei orasului si

a vietii urbane.

La dezvoltarea orasului a contribuit si aprovizionarea cu materii prime de pe aproape

întreg teritoriul tarii si chiar de peste hotare.

Aceasta mare concentrare de materii prime, necesare in primul rând industriei chimice,

reprezinta un element de baza, care, prin intermediul factorului uman, concureaza la

evolutia functionala si urbanistica a Târnaveniului, centru polarizator a teritoriului

înconjurator.

Suprafata teritoriului administrativ însumeaza 6039 ha din care 4605 sunt terenuri agricole

(teren arabil,pasuni, fânete, vii si livezi), 498 ha – paduri si terenuri forestiere si 1433 ha –

teren intravilan ocupat cu constructii, curti si alte destinatii

Societatea WASTES ECOTECH SRL se află pe amplasamentul fostei Platforme chimice

Bicapa Târnăveni, amplasament situat în sud-vestul orașului Târnăveni, Județul Mureș.

Amplasamentul se învecinează la Nord cu linia de cale ferată și drumul județean

DJ 107. La Nord de drumul Județean se situează cartierul Dezrobirii al orașului

Târnăveni.

La est amplasamentul se învecinează cu terenuri agricole. Cele mai apropiate

locuințe sunt amplasate la o distanță de aproximativ 1,2 km. La sud-estse află stația

de epurare aorașului, administrată de un subcontractant terț (AquaServ SRL).

În partea de sud se află râul Târnava Mică și drumul județean DJ 107 D. La sud

de drumul județean terenurile au folosință agricolă.

În partea de vest sunt terenuri care au aparținut platformei chimice Bicapa aflate

acum în proprietatea unor societăți comerciale.In partea de SV cele mai apropiate

locuințe se situează la aproximativ 1km.

In temeiul contractului de vânzare - cumpărare nr. 598/20.04.2012 cu RVA Mures

Insolvency Specialist SRL, (numit prin sentinta de faliment/lichidare nr. 1426/12.10.2007




70

Tribunal Comercial Mures – Sectia Falimente), S.C. WASTES ECOTECH S.R.L. a

cumparat urmatoarele obiective:

batalurile 2 , 3 si partial batalul 1, [WASTES ECOTECH S.R.L. detine doar 2,24 ha din batalul nr. 1 (cca. 1/3), restul de 4,56 ha se află în proprietatea S.C. Teren Holding S.R.L. (fosta societate S.C. Carbid-Fox S.A.)]. Batalurile sunt la o distanţă variabilă cuprinsă între 35 şi 65 m faţă de râul Târnava Mică, care curge la sud de bataluri.

terenuri libere din limita de proprietate a .C. WASTES ECOTECH S.R.L - includ

terenuri libere dintre obiective si terenul achizitionat de fosta BICAPA-Târnăveni

pentru batalul 4 (ce nu s-a mai construit);

stație de epurare ape uzate, cu instalatiile vechi dezafectate. In incinta statiei s-a

construit instalatia pilot pe care s-a verificat tehnologia de extractie a

componentelor utile din slam si doua instalatii de epurare cu schimbatori de ioni

pentru apele uzare rezultate din testari;

pavilioane administrative si poarta (Poarta/C207 și Birouri/C 212).

ecran de etansare existent intre bataluri si raul Tarnava Mica;

baraj si statie de captare apa de rau - Barajul construit pe râul Târnava Mică, cu

instalaţiile aferente.

Terenul detinut de S.C. WASTES ECOTECH S.R.L. are o suprafata de 848.218,50 mp

Anterior cumpararii in amplasament erau mai multe clădiri, în diferite stări de degradare.

Din motive de siguranță, majoritatea clădirilor au fost demolate.

Terenul .C. WASTES ECOTECH S.R.L. are, conform Cartilor Funciare următoarea

utilizare:

Tabelul 15– Utilizarea terenului

Utilizare teren Suprafata [ha]

Total suprafata WET din care: 84,822

Batal 1 (Stot 5,1 ha) 2,50

Batal 2 7,22

Batal 3 7,37

1) Total bataluri 17,09

Cladiri nedemolate 0,156

Fabria de prelucrare șlam + facilitati anexa (din care cladiri 5.89 ha) 8.22

Drumuri interioare, parcari, 2.57

Pplatforme betonate si platforme cu piatra sparta 3.09

2) Total suprafete ocupate de cladiri, instalatii, drumuri si parcari 14.036

3) Total suprafata libera si spatii verzi 53.706

*) 58905 mp cladiri




71

1.4.2 ISTORICUL AMPLASAMENTULUI

BICAPA funcţionează ca Societate Comercială din anul 1991. Până în anul 1990,

unitatea a fost parte integrantă a Combinatului Chimic Târnăveni, obiectiv economic

constituit în septembrie 1948, prin unirea întreprinderilor ―Nitrogen‖ şi ―Uzina Metalurgică

Mică‖.

În anul 1948 prin aplicarea legii de naţionalizare a principalelor mijloace de producţie, cele

două întreprinderi au trecut în patrimoniul statului punându-se bazele unei noi unităţi

cunoscute sub diverse titulaturi până în 1969. De la această dată şi până în 1990 unitatea

a purtat denumirea ―Combinatul Chimic Târnăveni‖.

După anul 1948 în cadrul platformei chimice s-a procedat treptat la dezafectarea unor

instalaţii vechi, uzate şi s-a trecut la punerea în funcţiune a unor capacităţi noi.

În anul 1990 prin HG 1231/20.11.1990 se constituie S.C. BICAPA S.A. prin preluarea

patrimoniului fostului Combinat Chimic Târnăveni.

În anul 1991 din cadrul societăţii s-au desprins secţiile Carbid şi Formoxol, care s-au

constituit în S.C. CARBID FOX S.A.

Activitatea de producţie din ultimii ani a societăţii BICAPA a fost marcată de evoluţia, în

ansamblu, a economiei naţionale. Astfel, diminuarea considerabilă a producţiei înegistrată

la marea majoritate a întreprinderilor din ţară în perioada 1990 – 1992 a diminuat

corespunzător cererea pentru produsele realizate în cadrul platformei. În acest sens au

fost oprite, trecute în conservare şi dezafectate o serie de instalaţii de producţie. În acest

context, în anul 2000 societatea BICAPA a fost închisă operaţional.

In 2009 societatea a intrat in insolvență și s-a declanșat procedura de lichidare, procedură

ce s-a încheiat în anul 2012 când platforma a fost cumpărată prin licitație de compania

Wastes Ecotech București. La nivelul anului 2008 compania mai avea circa 180 de

angajați din cei cca. 1800 dinainte de anul 2000.

1.4.3 ACCESUL IN AMPLASAMENT

Accesul pe platforma industrială se face din str. Avram Iancu printr-un drum de racord

betonat, respectând elementele geometrice impuse de normele de circulație rutieră pe

drumurile publice.

Din partea de sud, din centura ocolitoare a Municipiului Târnăveni, DJ 107D, este un drum

care traverseaza Târnava Mică peste baraj si continua in incintă pe terenul societatii Teren

Holding, dar societatea WET are drept de circulație (servitute). pe acest drum.

Drumurile din incinta, cca 2,6 km, au latimea intre 2.5 si 5 m.




72

1.4.4 FOLOSINTA TERENURILOR IN ZONELE LUCRARILOR PROPUSE PRIN

PROIECT SI VECINATATILE LUCRARILOR PROPUSE

Suptafata totala de teren ce apartine titularului de proiect (84,822 ha) este destinata,

conform PUG aprobat, amplasamentul face parte din U.T.R.2 subzona I - activități

productive de tip industrial, depozitare, construcții și amenajări tehnico edilitare.

In prezent, in amplasament nu se mai desfasoara activitati industriale.

Terenul apartinand WET este ocupat de bataluri, 17,08 ha, de Statia Pilot construita in

incinta fostei Statii de epurare si cateva Cladiri nedemolate (0.156 ha). In rest sunt resturi

ale constructiilor demolate.

In perioada de functionare a fabricii de prelucrare slam, terenul ocupat va include:

batalurile si suprafete ocupate de cladiri, instalatii, depozite, drumuri, platforme si parcari.

Dupa finalizarea proiectului, dupa dezafectarea fabricii, curatarea terenului si redarea lui

in folosinta (de precizat ca toate terenurile din limita de proprietate WET se vor decontamina in

paralel cu constructiea noului depozit) suptafata de teren care ramane ocupata definitiv va fi

cea a noului depozit ecologic de deseu Acesta va ocupa suprafata care in prezent este

ocupata de batalurile 2 si 3 respectiv cca. 15 ha.

Dupa finalizarea proiectului se disponibilizeaza o supratata de teren de cca.69 ha

Terenurile ce inconjoara proprietatea WET sunt:

terenuri e folosinta industriala (fara activitate, in prezent) pe laturile de VEST; Teren arabil apartinand Primariei Tarnaveni la EST Malul drept al Tarnavei Mici, la SUD; Calea Ferata si DJ 107/Str. Avram Iancu, la NORD. Dincolo de Str. Avram

Iancu, spre nord se afla cartierul Dezrobirii.




73

2 STAREA ACTUALA A FACTORILOR DE MEDIU DIN AREALUL

IN CARE VA FI REALIZAT PROIECTUL

2.1 TOPOGRAFIA ȘI GEOLOGIA

2.1.1 TOPOGRAFIA

Municipiul Târnăveni2 este situat în judeţul Mureş, în zona Dealurilor Târnavei Mici,

subunitate a Podişului Transilvaniei situată într-o zonă de trecere de la Câmpia

Transilvaniei la Podişul Hărbaciului şi Podişul Secaşelor. Dealurile Târnavei Mici sunt

străbătute axial şi aproape central de râul Târnava Mică, care delimitează în nord Dealurile

Târnavelor cu altitudini cuprinse între 400÷500 m şi în Sud Dealurile Dumbrăvenilor a

căror înălţimi ating 600 m.

Municipiul Tarnaveni se afla în centrul Transilvaniei și puțin la nord de centrul geografic al

României. Este încadrat între paralela 46, 19' latitudine nordică și meridianul 24, 18'

longitudine estică, în zona de podiș a Târnavelor, pe ambele maluri ale râului Târnava

Mică.

Partea veche a orasului se situeaza îndeosebi pe malul drept al raului. Relieful a

determinat extinderea orașului în jurul a două străzi paralele cu direcția râului, intersectate

de șase străduțe, situate în partea de nord a Târnavei. În partea de vest și sud, peste râul

Târnava Mică, se află zona Boziaș, comuna Adămuș și Botorca, ultimele două fiind incluse

administrativ orașului Târnăveni.

Ca incadrare administrativa, amplasamentul WET, fiind o parte din fostului combinat

chimic Bicapa este localizat in sud‐vestul Municipiului Tarnaveni, pe raza comunei

Adamus, in vecinatatea DJ 107 (Tarnaveni ‐ Blaj).

Proiectul analizat nu schimba topografia zonelor exterioare proprietatii WET. La finalul

proiectului se va schimba topografia interioara a amplasamentului astfel:

- pe actualul amplasament al batalurilor 2 si 3 se va afla moul depozit ecologic,

inchis definitiv, acoperit cu pamant si inierbat

- Teoretic fabrica si toate facilitatile ei anexa vot fi demolate iar terenul va fi curatat

si nivelat disponibil pentru spatiu verde sau pentru orice alta folosinta va dori proprietarul

sa-i dea. (Fabrica fiind atat de complexa, in prezent se studiaza si ipoteza de a nu fi

demolata si de a fi reprofilata pe obtinerea unor alte produse. Hotararea nu a fost luata

inca.)

2 https://ro.wikipedia.org/wiki/T%C3%A2rn%C4%83veni#Date_geografice

https://ro.wikipedia.org/wiki/T%C3%A2rn%C4%83veni#Date_geografice




74

2.1.2 GEOLOGIA

Zona studiată este alcătuită dintr-un fundament cristalin, peste care sunt dispuse pe

alocuri formaţiuni sedimentare mezozoice, urmate de umplutură sedimentară propriu-zisă,

formată din două cicluri sedimentare distincte: paleogen-miocen inferior şi miocen superior

– pliocen. Depozitele paleogene şi miocene inferioare nu apar la zi în regiune, în schimb

formaţiunile miocene superioare şi pliocene alcătuite din marne, gresii, conglomerate,

nisipuri şi tufuri au o largă extindere, în special cele sarmaţiene şi pliocene. Formaţiunile

sedimentare care constituie Dealurile Târnavei Mici aparţin la două stiluri de cutare: sub

formă de anticlinale şi sinclinale strânse sub formă de domuri. Pentru zona de luncă,

amplasamentul este alcătuit din depuneri argilomarnoase terţiare şi depozite aluviale de

suprafaţă halocene.

Harta cu hidroizohipse indică drenarea apei freatice dinspre versanţi spre râu. Pantele

sunt mari pe versanţi, variind între 7,6 m/km şi 25 m/km. Direcţia de curgere generală este

de SSE – NNV pe malul stâng şi NNE – SSV pe malul drept. Stratul acvifer alimentează

râul, la viituri alimentarea putând fi şi dinspre râu în stratul acvifer. În lunca râului Târnava

Mică adâncimea nivelului piezometric este cuprinsă între 2,50 ÷ 3,50 m.

Structura litologică a formaţiunilor de suprafaţă în zona de amplasare a platformei chimice

WET evidenţiază următoarea stratificare:

- sol vegetal: grosime 0,5 – 0,4 m;

- sol argilos (gălbui, brun gălbui nisipos): grosime 0,5 – 1,35 m;

- nisip fin (gălbui, brun): grosime 2,45 – 0,5 m;

- nisip grosier (cenuşiu, brun): grosime 2,45 – 1,45 m;

- pietriş cu nisip grosier de culoare cenuşie: grosime 6,1 – 9,1 m;

- marnă compactă: grosime 0,9 – 0,7 m.

Apele de adâncime caracteristice zonei sunt cantonate în depozite mio-pliocene. Din punct

de vedere fizico-chimic apele subterane prezintă mineralizare ridicată. Apele de adâncime,

datorită conţinutului ridicat de cloruri, ioduri şi bromuri sunt utilizate în scop terapeutic.

2.2 APA

2.2.1 APELE DE SUPRAFATĂ

Reţeaua hidrografică a judeţului aparţine în totalitate râului Mureş, principalul colector

de apă în centrul Transilvaniei. Muresul străbate teritoriul judeţului pe o lungime de 187

km, de la Ciobotani, unde pătrunde în judeţ şi până în aval de Cheţani unde îl părăseşte.

Judeţul Mureş cuprinde subbazinele aferente râurilor Târnava Mare, Târnava Mică, Niraj,

Gurghiu, Lechinţa, Pârâul de Câmpie şi tronsonul râului Mureş de la Stânceni la Cheţani.

Lungimile cursurilor de apă mai importante, care străbat suprafaţa judeţului sunt râul

Târnava Mică, al doilea ca lungime în judeţ =115 km, râul Târnava Mare = 43 km, râul

Niraj = 78 km şi râul Gurghiu = 55 km.




75

Râul Târnava Mică (cod 1.96.52), cu o lungime de 196 km şi o suprafață de bazin de

2.071 kmp, îşi culege izvoarele de pe versantul sudic al masivului vulcanic Soca (1.774m),

de la altitudinea de 1.310 m şi, împreună cu numeroşii săi afluenţi, se îndreptă spre

depresiunea tectono-erozivă de la Praid - Sovata, o adevărată "piaţă de adunare a

apelor".

În sectorul dealurilor piemontane, până la Sângeorgiu de Pădure, Târnava Mică are un

curs rectiliniu, iar valea este relativ îngustă şi cu pante longitudinale destul de mari de cca

3 ÷ 5 ‰. Înainte de confluenţa cu Târnava Mare, al cărui afluent de dreapta este, râul

Târnava Mică, traversează depozite sarmaţiene mai cimentate, cutate anticlinal, în care

şi-a modelat o vale îngustă, cu pante mari, cunoscută sub numele de "Clisura Blajului". În

schimb, în amonte de localitatea Biia, pantele râului abia ajung la 0,1 ÷ 0,5 ‰, iar cursul

său puternic meandrat trece prin mica depresiune Jidvei.

Pe întregul său curs, râul Târnava Mică prezintă o pantă generală de 5 ‰ şi un coeficient

de sinuozitate de 1,62.

Concentrarea principală a afluenţilor are loc în apropiere de Sovata, unde râul primeşte ca

afluenţi Iuhodul şi pârăul Sovata, în bazinul căruia se află localitatea balneoclimaterică cu

acelaşi nume.

Aval de Târnăveni, râul primeşte ca afluenţi pârâurile: Nadeş, Agrişteu, Domalt, Seleuş,

Sântioana, Idici, Bede, Adămuş, Saroş, Balta. În zona localităţii Blaj, râul Târnava Mică se

uneşte cu Târnava Mare, formând Târnava care se varsă în râul Mureş în localitatea

Mihalţ.

În zona municipiului Târnăveni, străbătut pe direcţia Est - Vest de Târnava Mică, la postul

hidrometric Târnăveni, situat la o distanţă de 192 km de izvoare, râul prezintă următoarele

caracteristici:

- altitudine: 280 m;

- suprafaţă bazin de recepţie, amonte: 1478 mp;

- altitudine medie a bazinului de recepţie, amonte: 587 mp;

- pantă medie a bazinului de recepţie, amonte: 169 m/km.

Pe râul Târnava Mică au fost executate lucrări de regularizare, îndiguire şi lucrări de

calibrare a albiilor minore pe aproape toţi afluenţii. Astfel, în zona localităţii Târnăveni,

cursul sinuos al râului Târnava Mică a fost radical transformat.

Secţiunea Târnăveni, din punct de vedere al scurgerilor, se caracterizează astfel:

- debitul mediu multianual este Q = 9,55 mc/s;

- ape mari în perioada de primăvară - vară (februarie - iulie) cu scurgerea

maximă în luna aprilie (15,3% din volumul mediu multianual);

- ape mici în perioada vară - toamnă şi începutul iernii cu scurgerea maximă în

luna septembrie (40% din volumul mediu multianual).




76

Media multianuală a debitului la Târnăveni este de 8,87 m.c./sec. Debite foarte mari au

fost înregistrate în anii 1970-1975 când s-au înregistrat inundații catastrofale, acoperind

întreaga albie minoră și producând mari dezastre la unitățile industriale și la așezările

omenești. Capacitatea medie de transport a albiei minore este de circa 60m.c./sec.

Izvoarele din apele freatice, dispersate pe tot hotarul orașului, constituie sursa de apă

potabilă. Izvoarele sărate de pe Valea Sărată reprezintă după toate analizele efectuate o

bază de tratament antireumatic.

Raul Tarnava mica asigura necesarul de apa pentru Municipiul Tarnaveni la nivel de 76.71

l/locuitor/zi. Trebuie mentionat insa, ca si pierderile din retea sunt destul de mari, respectiv

de 42,62 %

Tabelul 16– Tarnava Mica – sursa de alimentarea cu apa

Nr.

crt. Localitatea

Sursa de

apă

Lungime

a reţelei

de apă

Volumul

distribuit

(mii m3)

Număr

total

populaţie

Populaţie

racordată

Consum

de apă

potabilă

l/locuitor/zi

Pierderi

în reţea

%

1 Târnăveni Târnava

Mică

97 1755,5

22075 21529 76,71 42,62

2 Băgaciu 29,73 2474 1382 69,66

Calitatea apei raului Tarneva Mica

Calitatea apei raului Tarnava Mica este monitorizata de ANAR. In Raportul anual privind

starea factorilor de mediu - 2018 al APM Mures se face observatia:

Obs. În urma blocării funcționării sistemului informațional al ANAR pt. evaluarea

integrată și caracterizarea parametrilor de calitate ai apei, sistem necesar în

procesarea tuturor datelor de monitorizare, atât la nivel bazinal, cât și la nivel

național nu s-au primit date de la ANAR pt. anul 2018 pt. capitolele II.2.1.1., II.2.1.2. ,

II.2.1.3.

II.2.1.1. Calitatea apei cursurilor de apă

II.2.1.2. Calitatea apei lacurilor

II.2.1.3. Calitatea apelor subterane

Dintre sectiunile monitorizare, de interes pentru amplasamentul proiectului sunt cele din

sectiunea Tarnaveni Priza, aflata amonte de Tarnaveni si Sectiunea Petrisat, cea mai

apropiata sectiune monitorizata, aflata aval de Tarnaveni .

Tabelul 17 - Rezultatele monitorizarii calitatiii apei raului Tarneva Mica

Indicator U.M.

Concentratii medii anuale amonte

Platforma(Tarnaveni Priza)

Concentratii medii anuale

aval Platforma (Petrisat)

2015 2016 2017 2015 2016 2017

pH

7.9625 8.05 7.925 7.68 7.4275 7.6

Oxigen dizolvat

(concentratie) mgO2/l 9.285 9.90125 10.2525 9.40875 9.635 9.62875




77

Indicator U.M.





2015 2016 2017 2015 2016 2017

Oxigen dizolvat

(saturatie) % 87.975 92.075 96.0125 89.725 90.1875 92.5

CBO5 mgO2/l 2.6325 2.99125 3.73875 2.3325 2.4275 1.95375

CCO-Cr mgO2/l 24.025 14.825 17.3375 22.0625 30.525 17.6125

COT mg/l 3.40675 3.6975 3.7825 3.51475 3.645083 3.17175

N-NH4 mg/l N 0.083875 0.062375 0.051562 0.13625 0.13637 0.188562

NH4 mg/l 0.1075 0.08 0.066 - - -

N-NO2 mg/l N 0.0265 0.05375 0.016531 0.044375 0.03125 0.02075

N-NO3 mg/l N 0.46875 0.47 0.59825 - 1.069375 0.9775

NO3 mg/l 2.072 2.0775 2.644375 0.9535 - -

N total mg/l N 1.105 0.96125 0.7725 1.618625 2.09375 2.00125

N Kjeldahl mg/l N 0.623125 0.477625 0.55975 - - -

P-PO4 mg/l P 0.059375 0.0405 0.04425 0.049 0.0555 0.064375

P2O5 mgP2O5/

l 0.135875 0.092875 0.10125 - - -

P total mg/l P 0.07625 0.057625 0.059125 0.088375 0.114625 0.101

Reziduu fix mg/l 649.375 653.5 805.75 594.25 627.5 640.375

Conductivitate µS/cm 937.375 934 1,108.25 906.75 901.75 984.625

Duritate totala °dH - - 244.9875 185.1666 184.9416 206.583

3

Calciu mg/l - - - 58.2 63.6 74.5666

Cloruri mg/l 180.5625 181.875 - - - -

Bicarbonati

- - - 204. 215.20833 221.9166

Sulfati mg/l 49.5875 34.2 29.075 - - -

Fe dizolvat (Fe2+ +

Fe3+) mg/l 0.061312 0.06925 0.105731 - - -

Mntotal(Mn2++ Mn7+) mg/l 0.05765 0.103562 0.155125 - - -

Cadmiu total µg/l 0.124312 0.071 0.125 0.118625 0.0915 0.1365

Mercur total µg/l - 0.5 0.5 - - -

Nichel total µg/l 2.975 2.605 2.0 3.1833 2.5733 2.445

Plumb total µg/l 4.3325 4.3562 2.8162 3.5833 3.8733 2.5558

Cupru total µg/l 2.2116 3.3462 5.10375 4.2525 2.8241 2.7975

Zn total µg/l 19.2375 31.275 21.65625 5.0 25.0 21.6666

Cr total(Cr3++Cr6+) µg/l 0.58125 0.5 1.0 155.8583

3 198.61 248.85

As total µg/l 3.17 1.7307 2.0 7.2983 2.6358 2.2541

Bariu total µg/l 72.175 87.1875 59.85 - - -

Materii totale in suspensie

mg/l 58.125 52.7 41.475 65.875 179.625 63.75

Fenoli totali (indice fenolic)

µg/l 1.0 2.4875 1.1625 - 1.6375 1.1375

Cianuri totale µg/l - 5 5. - - -




78

Indicator U.M.





2015 2016 2017 2015 2016 2017

Detergenti anion-activi µg/l 50. 50 50. - - 50.

Fluoruri mg/l 0.1 0.1 0.1 0.1 0.1 -

Hidrocarburi petroliere

mg/l 45.62 - - - - -

Grade Germane (°dH)

In prezentarea calitatilor apelor de supreafata din bazinul hidrografic Mures Aranca pentru

calitatea apei raului Tarnava Mica, rezulta ca in sectiumea Tarnaveni – Priza, categoria

de calitate este A2 iar parametri care inregistreaza depasiri fata de cerintele HG nr.100 din

7 februarie 2002 modificat de 567 din 26 aprilie 2006 sunt NH4, NK, CCOCr, MTS, Mn.

Fiecărei categorii de calitate a apelor de suprafata îi corespunde o tehnologie standard

adecvată de tratare, prezentată în anexa nr. 1a) din HG 100/20023, şi caracteristicile

fizice, chimice şi microbiologice, prezentate în anexa nr. 1b) din HG 567/20064.

Din analiza Tabelului se constata:

- pentru concentratiile de metale grele nichel, plumb, cupru si zinc valorile amonte

sunt peponderent mai mari decat cele din aval sau cel mult aproape egale, ceea ce

dovedeste ca nu fosta Platforma Bicapa este poluatorul principal ;

- doar in cazul concentratiilor de crom valorile din aval de platforma Bicapa sunt

semnificativ mai mari decat valorile amonte. Acest lucru confirma faptul ca batalurile sunt

neetanse si exfiltratiile ajung in apa freatica, drenata de raul Tarnava Mica.

2.2.2 CALITATEA APELOR SUBTERANE

Consideratii hidrogeologice privind acviferul freatic din lunca si terasele Tarnavei

Mici, in zona localitatii Tarnaveni

Apa freatică prezenta in amplasamentul proiectului este ROMU045 – ‖Lunca si terasele

râului Tirnava Mica

Depozitele aluvionare din lunca si terasa Târnavei Mici, care aparțin corpului de apa

subterana ROMU04 sunt alcătuite din nisipuri cu pietruiri, mai rar bolovănișuri, cu nivele

de argile si argile nisipoase, cu aspect lenticular.

3 http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/34144 (Pentru categoria A2 apa poate deveni potabila prin tratare

normală fizică, chimică și dezinfecție) 4 http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/71667

5 https://circabc.europa.eu/webdav/CircaBC/env/wfd/Library/framework_directive/implementation_documents_1/2012-

2014%20WFD%20public%20information%20and%20consultation%20documents/RO/Mures/PMBH_2015_Mures_Cap4_CARACTERIZAREA%20APELOR%20SUBTERANE_31032015.pdf

http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/34144

http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/71667

https://circabc.europa.eu/webdav/CircaBC/env/wfd/Library/framework_directive/implementation_documents_1/2012-2014%20WFD%20public%20information%20and%20consultation%20documents/RO/Mures/PMBH_2015_Mures_Cap4_CARACTERIZAREA%20APELOR%20SUBTERANE_31032015.pdf






79

Orizontul acvifer are grosimi de 2.0 ‐10.0 m, având un pat impermeabil alcătuit din marne

si argile, interceptat la adâncimi de 5.0 ‐15.0 m. Cele mai marl grosimi, in jur de 10 m, se

întâlnesc in regiunea Bălăușeri‐Bahnea‐Seuca, in zonele centrale ale luncilor, sau in lunca

din malul stang al Tarnavei Mici. Spre zonele marginale grosimile scad Ia 1.0‐4.0 m,

Acoperișul stratului acvifer este reprezentat prin sol vegetal sau prin nivele de argile si

argile nisipoase siltice, cu grosimi de pana Ia 5.0 m, cu dezvoltare discontinua.

Pe anumite sectoare depozitele aluvionare sunt colmatate, in proportie variabila, cu

material fin, mâlos argilos.

Figura 8 - Corpuri de apă subterană din BH Mureș

Monitorizarea forajelor din amplasament

Începând cu anul 2014, odată cu intrarea în vigoare a Ordinului nr. 621/2014 privind

aprobarea valorilor de prag pentru apele subterane din România, pentru corpul de apă

freatică ROMU 04 au fost stabilite următoarele valori de prag:

Tabelul 18- valorilor de prag pentru pentru corpul de apă freatică ROMU 04

Indicator Valoare de prag (mg/l)

Amoniu - NH4 3,1

Cloruri - Cl 250

Sulfați - SO4 295

Azotit - NO2 0,5

Fosfat - PO4 0,5

Crom - Cr 0,05

Nichel - Ni 0,02

Cupru - Cu 0,1




80

Indicator Valoare de prag (mg/l)

Zinc- Zn 5,0

Cadmiu - Cd 0,005

Plumb - Pb 0,01

Arsen - As 0,01

Fenoli 0,005

Amplasarea forajelor monitorizate este evidentiata in Figura urmatoare. Denumirile nu sunt

ordonate pentru ca cele 4 foraje au fost realizate decalat in timp si au primit denumiri in

ordinea executiei lor:

Figura 9 - Amplasarea firajelor de monitorizare a apei freatice

Administratia Nationala Apele Romane – Administratia Bazinalade Apa Mures

monitorizeaza forajele F1 F4.

WET a adresat cererea T30 / 28.12.2020 pentru a primi rezultatele monitorizarii forajelor

referitoare la calitatea apei din panza freatica. Rezultatele sunt prezentate in tabelul

urmator.

Tabelul 19- Rezultatele monitorizarii calitatiii apei din forajele F1F4 din Platforma Bicapa

Drnumire VMA F1 F2 F3 F4

Coordonate X 535456 535314 535167 534877

Y 4944455 4943700 4942950 4942728

pH (unit. pH) 9.5 9.25 7.05 8.2 8.05

NH4 (mg/l) 3.1 35.1 0.2945 1.4905 3.525

NO2 (mg/l) 0.5 6.62 0.048 0.054 0.764

NO3 (mg/l) - 60.6 2.9995 15.7345 7.49

PO4 (mg/l) 0.5 13.515 0.0815 4.7465 6.0585

Reziduu fix (mg/l) - 3106 1670 2120 2278

Conductivitate (µS/cm) - 4177.5 2415 2975 3147.5




81

Drnumire VMA F1 F2 F3 F4

Cloruri (mg/l) 250 92.4 154 161.9 178.6

Sulfati (mg/l) 295 431 646.5 807.5 844

Sulfuri (mg/l) - 0.025 0.025 0.038 0.025

Fe dizolvat (Fe2+ + Fe3+) (mg/l) - 0.4875 0.025 0.061 0.0905

Mn dizolvat (Mn2+ + Mn7+) (mg/l)

- 0.0745 1.02 1.095

1.069

Cadmiu dizolvat (µg/l) 0.005 1.241 0.62 0.775 0.595

Nichel dizolvat (µg/l) 0.02 35.5 13 19 20.25

Plumb dizolvat (µg/l) 0.01 27.95 6.25 32.65 20.45

Cu dizolvat (µg/l) 0.1 18.65 3.295 12.4 15.85

Zn dizolvat (µg/l) 5.0 25 25 25 25

Cr dizolvat (Cr3+ + Cr6+) (µg/l) 0.05 532 3.9 67.16 248

As dizolvat (µg/l) 0.01 65.7 20.7 30.15 35.4

Cianuri totale (µg/l) - 364.5 10 15.5 22.5

Fluoruri (mg/l) - 0.1 0.1 0.1 0.1

Datele din tabelul 19 arata ca apa featica este poluata cu nutrienti si metale grele.

Dupa cum se constata din analiza datelor prezentate, concentratiile de metale

specifice slamului din bataluri indica o poluare semnificativa a apei freatice din

amplasamentul proiectului.

Inpactul starii actuale a platformei WET asupra apelor

Impactul starii actuale a amplasamentului asupa apelor este produs de scurgerea în râu a

apei de pe suprafața neprotejată și lipsa de drenaj a batalurilor si de infiltrarea apei de

suprafață în acvifer.

O caracteristică importantă care distinge metalele de alţi poluanţi este faptul că toxicitatea

lor depinde de forma fizico-chimică. Pentru aproape toate metalele formă liberă este cea

mai toxică pentru organismele din apă.

Dintre poluantii specifici fostei platforme chimice Bicapa cromul hexavalent este cel mai

toxic pentru organismele acvatice. El poate cauza efecte nefavorabile pe termen lung

asupra mediului acvatic. Datortă marii toxicităţi a Cr(VI) , cromul total a fost declarată ca

substanţă toxică , fixându-se chiar o limită ( 0,-2 mg/l ) pentru concentrţiile de Cr total din

apele uzate.

2.3 AERUL

2.3.1 DATE GENERALE (CONDITII DE CLIMĂ SI METEOROLOGICE PE

AMPLASAMENT)

Zona studiată se încadrează în specificul climatic al Podişului Transilvaniei si aparţine

sectorului cu climă continental-moderată. Trăsăturile esenţiale ale climatului sunt

imprimate de circulaţia frecventă a maselor de aer de la V şi NV; iernile sunt reci, umede şi




82

mai lungi decât în mod obişnuit, în timp ce verile sunt răcoroase, cu zile călduroase puţine

la număr şi cu precipitaţii abundente.

FACTORII ATMOSFERICI6 - Aerul atmosferic este caracterizat de 3 factori atmosferici,

care nu sunt legaţi funcţional, ci sunt în interdependenţă statică. Cei 3 factori sunt:

presiunea, temperatura şi umiditatea. În afară de aceştia, aerul se mai caracterizează

printr-o mişcare turbulentă în raport cu suprafaţa terestră.

Temperaturi

Încălzirea atmosferei se realizează de la pământul încălzit de soare prin conducţie la limita

de contact cu aerul atmosferic şi prin convecţie pentru straturile îndepărtate. De la soare

aerul primeşte o cantitate foarte mică de căldură deoarece este un mediu transparent.

Temperatura aerului, ca medii anuale, variază între 9 ÷ 10°C, având mediile lunii iulie de

ordinul a 18 ÷ 20°C şi cele ale lunii ianuarie de ordinul a -4 ÷ -6°C.

Numărul mediu anual al zilelor cu îngheţ este de cca 110 ÷ 120.

Temperatura aerului acţionează asupra poluanţilor atmosferici în mod direct prin dublarea

vitezei de reacţie a noxelor în atmosferă în cazul creşterii temperaturii cu 10°C

Stratificarea termică a atmosferei în zona studiată este preponderent instabilă, 41,8% din cazuri,

urmată de stratificarea stabilă 32,1% şi neutru 26,1%..

Precipitatii

Oraşul Târnăveni primeşte anual în medie o cantitate de 688 mm precipitaţii, cantitatea

aceasta oscilează anual destul de pronunţat. Pe baza datelor din ultimii ani s-a observat

că precipitaţiile maxime absolute au fost înregistrate în anul 1959, iar valoarea medie

anuala a fost măsurată în 1946 de 291 mm.

Cantităţile medii ale lunii iulie sunt de ordinul a 80 ÷ 100 mm şi ale lunii ianuarie de ordinul

a 30 ÷ 40 mm.

Numărul zilelor ploioase oscilează anual între 110-120, iar a zilelor cu ninsori între 15-20.

Durata medie a stratului de zăpadă este avantajoasă, numărul anual al zilelor cu strat de

zăpadă este de 30-40. Grosimea maximă a acestuia ajunge la 25 ÷ 40 cm Viscolele sunt

foarte rare.

Precipitaţiile atmosferice au un rol important în purificarea atmosferei urbane.

Consecinţele pozitive ale precipitaţiilor atmosferice sunt date de faptul că acestea joacă rol

de filtru al aerului. Efectul de curăţare a aerului,prin antrenarea poluanţilor de către

precipitaţii, este diferit, atât în funcţie de durata acestora, cât şi în funcţie de intensitatea

lor. După ce cade o cantitate mare de precipitaţii atmosfera este mai curată. Cu cât durata

precipitaţiilor este mai mare cu atât şi aerul este mai curat, chiar dacă nu sunt în cantitate

6 http://www.hailazbor.ro/manuale/meteorologie.pdf

http://www.hailazbor.ro/manuale/meteorologie.pdf




83

mare. Eficienţă mai redusă în depoluarea atmosferei se observă în cazul precipitaţiilor

solide.

Precipitaţiile participă la curățarea aerului de praf şi alte produse de poluare. În absenţa

precipitaţiilor sau în condiţiile unei frecvenţe reduse a acestora, depunerea continuă de

impurităţi pe frunzele arborilor poate avea consecinţe dintre cele mai grave pentru activitatea

biologică a plantelor.

Umezeala aerului constituie o altă componentă a complexului atmosferic, ce reprezintă un

factor agravant al impurificării, datorită faptului că împiedică dispersarea impurităţilor, prin

reducerea vitezei de deplasare, în special în perioadele de mare umiditate.

Vant

Mărimile ce definesc vântul sunt direcţia şi intensitatea (forţa)

Prin direcţie, în meteorologie se înţelege "direcţia de unde suflă (vine) vântul".

Direcţia vântului este elementul care determină direcţia de transport a poluanţilor. Pana de

poluanţi va fi dusă întotdeauna pe o direcţie diametral opusă direcţiei vântului, această

direcţie reprezintă axa penei

In cazul zonei Tarnaveni, din care face parte si amplasamentul cercetat, viteza medie si

frecventa vanturilor sunt reprezentata in tabelul si figura de mai jos:

Frecventa si viteza medie a

vantului in zona Tarnaveni

F [%] V [m/s)

N 2,5 2,5

NE 4,9 2,2

E 6,1 2,8

SE 5,3 3,1

S 3,9 2,7

SV 3 3

V 6,8 3,4

NV 10,8 3,5

Calm 56,7 -

Figura 10 - Directia si frecventa vanturilor in zona Tarnaveni

Amplasarea proiectului are avantajul ca vanturile dominante, fiind din directia NV, emisiile

in atmosfera nu sunt directionate spre oras, spre zona locuita a orasului.

Inghet

Numărul mediu anual al zilelor cu îngheţ este de cca. 110 ÷ 120 zile.

2.5 4.9

6.1

5.33.9

3

6.8

10.82.5

2.2

2.8

3.12.7

3

3.4

3.5

0

5

10

15N

NE

E

SE

S

SV

V

NV

Vanturi dominante in zona Tarnaveni

F [%]

V [m/s)




84

Factorii meteorologici care influenţează stagnarea poluanţilor

Dintre condiţiile meteorologice care favorizează, ca rezultat al impactului antropic,

impurificarea atmosferei inferioare prin stagnarea poluanţilor în jurul surselor de emisie, un

rol deosebit îl au: stratificaţia termică stabilă şi cea indiferentă a atmosferei, inversiunile de

temperatură, calmul atmosferic, umezeala aerului.

Procesele fizice şi fenomenele meteo din atmosferă sunt în strânsă legătură cu stabilitatea

atmosferei. Atmosfera este instabilă atunci când mişcările verticale care se produc se

propagă de la un nivel la altul

Atmosfera este stabilă atunci când mişcările verticale produse la un moment dat, nu pot

să se dezvolte şi deci încetează (curenţii ascendenţi formaţi în urma unui impuls oarecare

se vor opri din mişcarea acensională).

Stratificaţia termică stabilă se realizează atunci când gradientul termic vertical (local) este

mai mic de 1°C. respectiv mai mic decât gradientul adiabatic uscat. Într-o astfel de situaţie,

un volum de aer ipotetic, în mişcare adiabatică, impusă, ascendentă sau descendentă, se

răceşte mai mult, respectiv se încălzeşte mai mult decât mediul atmosferic înconjurător.

Stratificaţia instabilă a aerului - În ceea ce priveşte temperatura aerului, modificările de

densitatea au o influenţă neglijabilă, de mare importanţă fiind însă gradientul termic

Situaţia obişnuită în care temperatura scade cu înălţimea favorizeă dispersia poluanţilor şi

realizarea unor concentraţii mai mici, deoarece prin - curenţii ascensionali, poluanţii sunt

antrenaţi spre altitudini mari.

Stratificaţia termică indiferentă apare atunci când gradientul termic vertical este egal cu

1°C/100 m. Deci între mediul atmosferic în repaus şi cel în mişcare nu există nici o

diferenţă, astfel că atmosfera se află într-un echilibru indiferent. În acest caz poziţia

ocupată de o masă de substanţe poluante depinde de viteza de emisie: când viteza de

emisie este redusă poluanţii se vor concentra, iar atunci când viteza de emisie este mare

poluanţii se vor dispersa. Concentraţia poluanţilor se reduce uniform pe măsura distanţării

de centrul de emisie.

Calmul atmosferic reprezintă un factor nefavorabil în sensul că avantajează concentrarea

agenţilor poluanţi în jurul sursei de emisie, fără a exista posibilitatea împrăştierii acestora.

2.3.2 IMPACTUL ACTUAL AL AMPLASAMENTULUI ASUPRA ATMOSFEREI

Riscurile de mediu asociate amplasamentului provin în principal din antrernarea de catre

vânt a prafului de pe suprafața batalurilor si a terenurilor contaminate si imprastierea lui pe

suprafete inconjuratoare mecontaminate.

Particulelke de praf vor contine si metale grele cum sunt: Cr, Mg, Ca, etc.

Pericolul major este constituit de toxicitatea poluantilor antrenati si mai ales de prezenta

cromului hexavalent (Cr6+). Forma hexavalenta a cromului este toxica. Efectele adverse

ale formei hexavalente pot cauza pielii ulceratii, dermatite si reactii alergice. Inhalarea




85

compusilor cromului hexavalent poate duce la ulceratii si perforari ale membranei

mucoasei septului nazal, iritatia faringelui si laringelui, bronsite asmatice, bronhospasme si

edeme. Simptomele respiratorii pot include tuse si raguseli, scurtarea respiratiei si

mincarimi.

Bolile profesionale produse prin expunerea la crom reprezinta 0,76% din totalul morbiditatii

profesionale din Romania. Formele clinice si modificarile patologice sunt cauzate de

cromul hexavalent. Efecte asupra tegumentelor si mucoaselor, manifestari asupra

aparatului respirator, modificari gastrointestinale, afectul cancerigen

2.4 SOLUL

Solul este definit ca fiind stratul de la suprafața scoarței terestre format din particule

minerale, materii organice, apă, aer și organisme vii. Solul este un sistem dinamic, care

îndeplinește multe funcții și este vital pentru desfășurarea activităților umane si pentru

supraviețuirea ecosistemelor.

În Câmpia Transilvaniei predomină solurile silvestre brune şi cernoziomurile levigate,

solurile negre de fâneaţă, bălane de coastă şi cele erodate, cernoziomurile levigate freatic,

precum şi cele humicogleice. În partea de vest a acestei câmpii sunt răspândite solurile

cernoziom carbonatic, iar în partea de est cele brun închise de pădure cernoziomice

pseudorendzinice, acestea din urmă favorizând dezvoltarea vegetaţiei forestiere. Pe arii

mai restrânse, în special în văi, pot fi întâlnite lăcovişti şi sărături, pe terase soluri aluviale

care favorizează culturile de cereale, iar în lunci soluri hidromorfe şi soluri de mlaştină7.

Calitatea solurilor: stare și tendințe

Repartiția terenurilor pe clase de calitate

Calitatea terenurilor agricole cuprinde atât fertilitatea solului, cât şi modul de manifestare a

celorlalţi factori de mediu faţă de plante.

Cele cinci clase, după gradul de fertilitate, sunt:

- clasa I: solurile cu fertilitate foarte bună,

- clasa a II-a: solurile cu fertilitate bună,

- clasa a III-a: solurile cu fertilitate mijlocie,

- clasa a IV-a: solurile cu fertilitate slabă,

- clasa a V-a: solurile cu fertilitate foarte slabă

Clasele de calitate ale terenurilor dau pretabilitatea acestora pentru folosinţele agricole.

7 (Sursa: http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Jude%C5%A3ul_Mure%C5%9F )

http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Jude%C5%A3ul_Mure%C5%9F




86

Tabelul 20- Încadrarea solurilor pe clase şi tipuri, judeţul Mureș

. Folosinţă % din total folosinţă

Clasa I Clasa II Clasa III Clasa IV Clasa V ha % ha % ha % ha % ha %

Arabil 5.736 2,5 25.672 11,5 59.923 27 69.430 31 61.342 28

Tipuri de soluri: - protisoluri - 188,870 ha - 0,0852 %

- cernisoluri - 196,306 ha - 0,0886 %

- cambisoluri - 139,447 ha - 0,0629 %

- luvisoluri - 124,494 ha - 0,0562 %

- spodisoluri - 2,035 ha - 0,001 %

- pelisoluri - 660,00 ha - 0,298 %

- andisoluri - 10,465 ha - 0,005 %

- hidrisoluri - 24,958 ha - 0,011 %

- salsoluri - 105,00 ha - 0,047 %

- antrisoluri - 316,428 ha - 0,14 %. (Sursa: DAJ Mureș)

Ocuparea terenului

Utilizarea terenurilor este determinată de o serie de factori importanţi:

- creşterea cererii pentru spaţii de locuit/persoană;

- legătura dintre activitatea economică, creşterea mobilităţii şi creşterea infrastructurii de transport care conduc la absorbţia de teren în zona urbană;

- creşterea cererii pentru spaţii de recreere şi petrecerea timpului liber.

Figura 11 - Ocuparea terenului, județul Mureș8

Impactul urbanizării depinde de suprafaţa de teren ocupată şi de intensitatea de utilizare a

terenurilor, de exemplu, gradul de impermeabilizare a solului şi densitatea populatiei.

8 Sursa: INS-DJS-Anuarul Statistic al judeţului Mureş 2019




87

Ocuparea terenului prin extinderea urbană şi a infrastructurii respective este, în general,

ireversibilă şi conduce la impermeabilizarea solului ca urmare a acoperirii terenurilor cu

locuinţe, drumuri şi alte lucrări de construcţii. Ocuparea terenurilor urbane consumă cea

mai mare parte din suprafaţa terenurilor agricole, şi reduce spaţiul pentru habitate şi

ecosisteme care furnizează servicii importante, cum ar fi reglarea echilibrului apei şi

protecţia împotriva inundaţiilor. Terenurile ocupate de suprafeţele construite şi

infrastructura densă conectează aşezările umane şi fragmentează peisajele. Acest lucru

fiind, de asemenea, o sursă importantă de poluare a apei, solului şi a aerului.

Consecinţele stilului de viaţă urbană, cum ar fi poluarea aerului, zgomotul, emisiile de

gaze cu efect de seră şi impactul asupra serviciilor ecosistemelor, se fac simţite în zonele

urbane, precum şi în regiunile învecinate ale acestora.

Amplasamentul WET se afla intr-o Zona critica sub aspectul deteriorării solurilor, asa cum

reiese din tabelul urmator

Tabelul 21- Zona critica sub aspectul deteriorării solurilor

Nr. crt.

Localizarea sitului

Tipul de proprietate

asupra terenului

Tipul activităţii

poluatoare

Natura sursei de poluare

Natura poluanţilor

Vârsta poluării

Suprafaţa contamina

tă (mii mp)

..... ...............

2

Tîrnăveni - str.Avram Iancu nr.

144

proprietate privata

industria chimica

depozitare deseuri

periculoase

metale grele,săruri,

cianuri, cenuşi, zguri

1916 776,0

Sursa: Raport anual privind starea mediului APM Mures 2019

Cercetari si incercari geotehnice.

In urma executiei forajul hidrogelogic FG1, au fost obtinute urmatoarele informatii

litologice referitoare la stratele de roca traversate de forajul FG1 Tarnaveni

‐ La suprafata, in intervalul 0.0 – 1.0 m. a fost interceptat un nivel de umplutura

neomogena, constituita din praf si argila prafoasa cu fragmente de caramizi, avand

grosimea de 1.0 m;

‐ Orizont coeziv A - Primul orizont interceptat sub nivelul de umplutura, este un

constituit din:

Interval de adancime 1.0 – 2.5 m ‐ argila prafoasa nisipoasa, cafenie, cu

intercalatii cenusii, plastic consistenta la vartoasa, cu oxizi de fier si zone

negricioase, cu radacini, cu rar carbonat de calciu diseminat; umed (umiditatea

naturala W = 21.6%).

Interval de adancime 2.5 – 3.8 m – Argila prafoasa cenusie inchis, plastic

vartoasa, slab nisipoasa (de la 3.20 m); cu miros de mal. In intervalul 3.80 – 4.40

m, s‐a interceptat o intercalatie slab coeziva constituita din nisip argilos.




88

Grosimea orizontului coeziv A este de 3.40 m.

Tabelul 22- Caracteristicile fizico‐mecanice ale orizontului coeziv A

Caracteristici fizico‐mecanice preliminare

Simbol Unitate de

masura Orizont necoeziv

Media

Greutare volumica stare naturala γ KN/m3 18.35

Greutare volumica stare uscata γd KN/m3 14.25

Densitatea volumica in stare uscata d g/cm3

Umiditate naturala w % 25.15

Indice de plasticitate Ip % 41.00

Indice de consistenta Ic % 0.82

Porozitatea n % 45.58

Indicele pori e ‐ 0.84

Gradul de umiditate Sr ‐ 0.92

Coeficient de permeabilitate k cm/s 0.0000043

Pe baza datelor mai sus prezentate, conform SR EN ISO 14688‐1:2004, SR EN ISO

14688‐2:C91, rocile interceptate in cadrul orizontului coeziv, pot fi caracterizate astfel: au

gradul de umiditate apartinand domeniului ‖practic saturat‖; cu plasticitate foarte mare;

plastic vartoas; au coeficientul de consolidare apartinand cu media apartinand domeniului

‖subconsolidate‖.

Orizontul B, necoeziv, constituit din nisip mediu, cafeniu, afanat, cu intercalatii de nisip

argilos refulant (de la ad. de 3.90 m) si cu pietris mediu‐mare (de la ad. de 13.40 m),

nisip prafos, gresificat (foarte compact) cenusiu indesat, cu oxizi de mangan si

elemente de cuart, a fost interceptat pe intervalul de adancime 4.40 – 16.4 m si are o

grosime de 12.0 m.

Tabelul 23- aracteristicile fizico‐mecanice ale orizontului necoeziv B, foraj FG1 Tarnaveni

Caracteristici fizico‐mecanice preliminare

Simbol Unitate de

măsura Orizont necoeziv

Media

Umiditate naturala w % 18,1

Coeficient de neuniformitate Un cm/s 2,5

Rezistenta SPT N30 lovituri/30 cm 57

Greutare volumica stare uscata γd KN/m3 19,1

Unghiul de frecare interioara φ [°] 37

Modul de deformatie liniara(**) E kPa 30200

Nota: * Valoare estimata prin corelarea cu rezultatele testelor SPT (Duncan si Buchignani, 1976);

** Valoare estimata prin corelarea cu rezultatele testelor SPT (Tan et al., 1991 / Mitchell and Gardner, 1975);

Pe baza datelor mai sus prezentate, conform SR EN ISO 14688‐1:2004, SR EN ISO

14688‐2:C91, rocile interceptate in cadrul Orizontului B (necoeziv) au granulozitatea

apartinand domeniului ‖cu granulozitate foarte uniforma‖.

Conform testelor SPT (teste de penetrare dinamica in foraj) valorile obtinute pe Orizontului

B arata o starea de indesare apartinand domeniilor ‖mediu indesat ... indesat‖, cu media

apartinand domeniului ‖mediu indesat‖.




89

Orizont C, coeziv, consituit din argila prafoasa, cenusie, semiconsolidata, cu intercalatii

de gresie si nisip gresificat, a fos interceptat pe intervalul de adancime 16.4 – 20.0m.

Conform testelor SPT (teste de penetrare dinamica in foraj), valorile obtinute pe acest

orizont arata o indesare apartinand domeniului ―tare‖.

Poluarea existenta a solului

În incinta platformei Bicapa Târnăveni s-au făcut diverse investigații pentru determiinarea

calității solului.

Pentru definirea sării de poluare a solului din limita de proprietate a Wastes Ecotech s-au

făcut investigații extinse în perioada 09 – 11 August 2017.

Prelevarea de probe s-a făcut din cele 8 de puncte din care s-au mai prelevat probe și în

investigațiile din anii anteriori, acestea fiind considerate probe martor. S-au ales încă alte

23 de punte de prelevare din zone considerate reperezentative și cu potențial maxim de

poluare și care în acelașii timp să acopere uniform toata suprafața proprietății Wastes

Ecotech.

Punctele de preelvare sunt prezentate în tabelul urmator

Tabelul 24- Punctele de prelevare probe de sol – Etapa I-a de investigații

Nr. probă

Amplasare / Coordonate STEREO ’70

Zona x y z

Puncte de prelevare Martor

S1 Instalaţie acid fluorhidric/Freoni 535.639,034 420 397,260 323

S2 Cazangerie 535.658,180 442 695,000 320

S3 Instalaţie bicromat I/ Anhidrida cromica 535.998,926 443 320,900 326

S4 Instalaţie bicromat II 535.821,595 443.670,858 322

S5 Instalaţie oxid de zinc 535.130,267 444.034,717 322

S6 Instalaţie antidăunători 535.084.950 443.678,894 325

S7 Colț SV Batal IV 535.714,060 444.120,130 327

S8 Zona Foraj F3 535.404,245 443.912,299 329

Puncte de prelevare caracteristice pentru vechile fabricații

P1 St. epurare / decantare 535.555,666 442.072,849 321

P2 St. epurare / decntor nămol 535.530,089 442.204,886 326

P3 Inst. HF / magazie florină –CaF2 535.507,555 442,307,445 314

P4 Inst. HF /Rezervor HF oleum 535.576,733 442.537,650 327

P5 Atelier școală 535.815,420 442.700,633 329

P6 Instalaţie bicromat I/depozit minereu Cr 535.941,906 442.986,736 319

P7 Instalaţie bicromat I/acidulatoare 535.991,670 443.093,845 318

P8 Poarta I 535.153,301 443.557,972 362

P9 Depozit alumină 535.957,975 443.750,540 323

P10 Inst. saruri de Ba 536.,046,501 443.813,222 324

P11 Topire deșeuri de zinc 535.181,980 443.656,293 319

P12 Inst alaun de amoniu 536.181,980 443.787,165 325

P13 Inst. nouă de sulf 536.165,619 443.968,062 316

P14 Inst. de sulf / polisulfură 535.992,434 443.945.577 326

P15 Triaj 536.279,764 444.364,735 324




90

Nr. probă

Amplasare / Coordonate STEREO ’70

Zona x y z

P16 Colț NV Batal IV 535.972,904 443.974,514 319

P17 Colț NE Batal IV 535.852,732 444.010,418 314

P18 Latura Est Batal IV 535.698,802 440.205,470 320

P19 Colț SE Batal IV 535.675,287 444.316,639 326

P20 Colț SV Batal IV 535.577,338 440.065,500 318

P21 Zona dintre digul vechi si râu/în dreptul liniei de separația dintre Batal I și Batal II

535.267,317 443.604,171 329

P22 Zona dintre digul vechi si râu/mijloc latură sud Bat.I 535.268,655 443.368,620 325

P23 Mal drept Târnava Mica la est de Baraj 535.235,797 443.257,788 328

Localizarea punctelor de prelevare si rezultatele investigatiilor sunt prezentate în Planul

„Puncte de prelevare probe de sol‖ anexat. Pentru fiecare punct s-au efectuat urmatoarele

analize:

Tabelul 25 Indicatorii analizati

Nr. crt. Indicatori

1 pH

2 Umiditate

3 Sulfaţi

4 Sulfuri S2-

5 Cr total

6 Cr6+

7 Fluoruri

8 Mercur

9 Zinc

10 Cadmiu

11 Total hidrocarburi din petrol

Tabelul 26 - VALORI DE REFERINŢĂ pentru urme de elemente chimice în sol

Concentratii de referinta conf. Ord 756/1997, (mg/kg substanţă uscată)

Urme de element Valori

normale

Praguri de alerta/ Tipuri de folosinte

Praguri de interventie/ Tipuri de folosinte

Sensibile Mai putin sensibile

Sensibile Mai putin sensibile

Cadmiu (Cd) 1 3 5 5 10

Crom (Cr): Crom total

30 100 300 300 600

Crom hexavalent 1 4 10 10 20

Mercur (Hg) 0,1 1 4 2 10

Zinc (Zn) 100 300 700 600 1.500

Fluor (F) – 150 500 300 1000

Sulfuri – 200 400 1.000 2.000

Sulfaţi – 2.000 5.000 10.000 50.000

Total hidrocarburi din petrol <100 200 1.000 500 2.000

Dupa efetuarea primei etape de analize s-au identificat o serie de zone (puncte de

prelevare) in care concentrația unor poluanți a fost mai mare decât valorile maxim admise

de Ord. 756/1997 pentru terenuri cu folosință mai puțin sensibilă.




91

Pentru determinarea ariei de contaminare si evoluția pe adâncime a concentrațiilor care

depășesc valorile maxim admise de ord. 756/1997 se realizează o a doua etapă de

investigații.

investigații pentru determinarea ariei pe care se înregistrează depășiri ale valorilor admise:

prelevare pe 3 axe la 120o una de alta la o raza de 75 și 150 m de punctul inițial.

2. Investigații pe adâncime.

În punctele în care s-au înregistrat depășiri și in care se vede o tendința crescătoare

a concentrației cu creșterea adâncimii este necesară o evidențiere a curbei de

variație a concentrațiilor pe adâncime. În etapa a doua se prelevează probe de

sol de la -1,00 m și la -1,50 m.

Acolo unde concentrația descrește odată cu adâncimea se vor face analize în momentul

executării decontaminării, pentru a fi siguri ca tot pământul contaminat va fi îndepărtat.

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI - Construire hale de producție, ecran de protecție (cofferdam), clădiri tehnico-administrative pentru implementarea unei instalații industriale in scopul închiderii definitive prin exploatare, cu recuperarea componentelor utile, a batalurilor


92

Tabelul 27 - Puncte de prelevare probe de sol in care s-au înregistrat depășiri ale valorilor admise pentru unii indicatori analizați

Proba Zona Poluant Tendin ță

Nr. probe / Prelevari pe adâncime Prelevari pe suprafață

0-10 cm 30-40 cm 90-100 cm 140-180 cm Latura I la 75 m

Latura I la 150 m

Latura II la 75 m

Latura II la 150 m

Latura III la 75 m

Latura III la 150 m

P4 Inst. HF /Rezervor HF oleum Cr tot 4 4 - - -**) -**)

P6 Instalaţie bicromat I/depozit minereu Cr

Cr tot 4 4 - - -**) -**)

P7 Instalaţie bicromat I/acidulatoare Cr tot 3 3 - - -**) -**) -***) Zinc 3 3 - - -**) -**) ***)

P9 Depozit alumină Zinc 6 6 - -

Cadmiu 6 6 7*) 7*)

P10 Inst. saruri de Ba Zinc 6 6 7*) 7*)

Cadmiu 6 6 7*) 7*) P12 Inst alaun de amoniu Sulfați 6 6 7*) 7*)

P14 Inst. de sulf / polisulfură TPH 6 6 7*) 7*)

Cr tot 6 6 - - Zinc 6 6 - -

P15 Triaj Zinc 4 4 - - - -

Cr tot 4 4 5*) 5*) - - P16 Colț NV Batal IV Cr tot 6 6 - - P17 Colț NE Batal IV Cr tot 6 6 - - P18 Latura Est Batal IV Cr tot 4 4 5*) 5*) -**) -**) P20 Colț SV Batal IV Cr tot 6 6 - -


Cr tot 4 4 - - -**) -**)

P22 Zona dintre digul vechi si râu/mijloc latură sud Bat.I

Cr tot 2 2 - - -**) -**) -**) -**)

S3 Instalaţie bicromat I/ Anhidrida cromica

Cr tot 4 4 5*) 5*) -**) -**) Cr VI 4 4 5*) 5*) -**) -**)

S6 Instalaţie antidăunători Sulfați 6 6 7*) 7*) S7 Colț SV Batal IV Cr tot 6 6 - -

Nota - tendință de creștere a concentrației odată cu creșterea adâncimii; - tendință de scădere a concentrației odată cu creșterea adâncimii



93

Rezultatele analizelor efectuate in etapa a II - sunt prezentate in tabelulu 28.

Tabelul 28- Rezultatele analizelor efectuate in etapa a II

Pct. prele-vare

Zona Poluant

CMA cf. Ord 756/97 / teren mai putin sensibil (mg/kg su)

Subst. Uscata

(%) Latura

Doistanta (m)

Valoare determinată (mg/kg su)

Adancime

Prag alerta Prag Interv. 10 cm 40 cm 100 cm 150 cm

P4 Inst. HF /Rezervor HF oleum Cr tot 300 600

85,8-87,2 L2

75 48,41 36,55 - -

85,1-91,1 150 70,66 131,55 - -

90,3 – 89,0 L3

75 31,70 40,78 - -

76,8-78,9 150 77,69 26,39 - -

P6 Instalaţie bicromat I/depozit minereu Cr

Cr tot 300 600 85,9 L3 150 135,04 - - -

P7 Instalaţie bicromat I/acidulatoare Zn 700 1500

79,3 L2 150 - 185,30

84,5 L3 75 116,64 144,56 - -

77,80 L3 150 73,32 - - -

P9 Depozit alumină

Zinc 700 1500 84,70 L2 75 116,80 - - -

81,2-86,6 L2 150 112,97 99,87 - -

Cadmiu 5 10

74,4-68,0 Central - - - 7,94 3,34

76,5-8/6,1 L1 75 3,00 6,64 <0,25 0,27

72,6-73,9 L1 150 3,38 9,68 2,93 6,78

84,7-91,7 L2 75 0,55 1,29 0,85 1,68

79,0-86,6 L2 150 <0,25 0,22 <0,26 <0,24

70,1-75,9 L3 75 0,31 2,51 3,08 00,00

75,3-80,9 L3 150 2,17 1,86 1,04 <0,25

P10 Inst. saruri de Ba Zinc 700 1500

81,3 L1 75 - - - 247,26

79,4-80,4 L2 150 91,42 61,11 - -

77,1-83,0 L3 150 <0,25 <0,24 <0,23 <0,24

Cadmiu 5 10 82,7-84,5 Central - - - 4,99 23,77



94

Pct. prele-vare

Zona Poluant


Subst. Uscata

(%) Latura

Doistanta (m)


Adancime


80,5-85,3 L1 75 18,44 8,87 18,97 2,27

82,2-86,7 L1 150 8,84 7,55 5,21 8,62

75,0-83,0 L2 75 6,26 13,69 7,74 14,6

77,7-75,5 L2 150 <0,24 <0,24 1,12 6,29

74,6-75,5 L3 75 2.55 0.00 9.96 4.75

77,1-83,0 L3 150 <0,25 <0,24 <0,23 <0,24

P12 Inst alaun de amoniu Sulfați 5000 50000 - - - - - - -

P14 Inst. de sulf / polisulfură

TPH 1000 2000

70,8-75,6 Central - - 41 <0,20 -

71,6-87,6 L1 75 200 705 2025 103

79,5-80,4 L1 150 <0,20 <0,20 <0,20 -

74,9-81,7 L2 75 <0,20 <0,20 41 <0,20

72,7-91,0 L2 150 43 <0,20 <0,20 24

80,0-82,9 L3 75 304 335 539 355

72,6-80,5 L3 150 639 633 80 550

Cr tot 300 600 79,5-80,4 L1 150 - 19,47 - -

Zinc 700 1500

71,6-87,6 L1 75 35,8 30,3 - -

79,5-80,4 L1 150 67,87 59,70 - -

74,9-81,7 L2 75 142,07 81,7 - -

72,7-91,0 L2 150 64,78 44,41 - -

P15 Triaj Cr tot 300 600 83,3-85,8 Central - - - 20,71 18,65

Zinc 700 1500 79,8-81,2 L3 150 268,27 191,90 - -

P16 Colț NV Batal IV Cr tot 300 600 85,6 L3 75 - 54,81 - -

P17 Colț NE Batal IV - - - - - - - - - -

P18 Latura Est Batal IV Cr tot 300 600 82,6 Central - - - 194,71 -



95

Pct. prele-vare

Zona Poluant


Subst. Uscata

(%) Latura

Doistanta (m)


Adancime


78,3-82,6 L3 75 - 101,23 196,27 199,47

82,4-86,5 L3 150 - 32,26 58,11 39,37

P20 Colț SV Batal IV Cr tot 300 600

83,5 L1 75 - 142,97 -- -

79,6 L2 75 204,44 - -

76,3-79,6 L2 150 198,55 256,81 - -

86,2-83,2 L3 75 14,03 6,73 - -

83,4-84,7 L3 150 32,69 19,18 - -


Cr tot 300 600

82,4-83,4 L2 75 162.19 187.14 - -

82.0 L2 150 - 60.57 - -

78.7 L3 75 75.39 - - -

80.7-84.8 L3 150 45.98 15.42 - -

P22 Zona dintre digul vechi si râu/mijloc latură sud Bat.I

Cr tot 300 600 87.7-90.2 L3 75 9.90 6.59 - -

83.4-85.9 L3 150 16.57 11.83 - -

S3 Inst. Bicromat I /Anhidrida

cromica

Cr tot 300 600 78.7-87.2 L2 75 - 88.79 206.24 88.64

79.7-84.0 L2 150 - 219.17 157.17 48.19

Cr VI 10 20

74,4 Central - - - 6,91 3,07

78,1-87,2 L2 75 3,83 6,94 4,82 <0,5

79,7-84,0 L2 150 <0,5 1,77 6,87 7,55

70,4-81,4 L3 75 7,53 7,2 <0,5 1,31

75,3-78,9 L3 150 7,11 16,78 16,22 16,26

S7 Colț SV Batal IV Cr tot 300 600

83.0 L1 75 23.61 - -

80.2-81.5 L1 150 122.58 110.53 - -

80.5-80.8 L2 75 65.27 72.91 - -

78.2-81.1 L3 75 217.13 204.23 - -



96

O sinteza a celor prezentate în tabelul de mai sus indică existența unor concentrații mai

mari decât cele admise astfel:

Crom total - Crtot

Depășirile valorilor admise în punctele: P4, P6, P7, P14, P16, P17, P18, P20, P21, P22,

S3, S7, respectiv în zona fostei instalații de bicromat și vecinătățile ei și împrejurul

batalurilor de șlam. În toate punctele concentrația descrește odată cu adâncimea;

excepție fac doar P15, P18 și S3. Valori maxime 41326,82 mg/kg su

Crom hexavalent- CrVI

Depășirea concentrației de crom hexavalent apare numai în proba S3 – prelevată din aria

fostei Instalaţii de bicromat I și Anhidrida cromica; concentrația crește cu adâncimea;

Cadmiu

Depășirea concentrației de zinc apare în probele P9 și P10, în vecinătatea fostelor

instalații de sulfat de alumina si săruri de bariu, aflate în apropiere una de cealaltă și

amândouă în vecinătatea instalației de oxid de zinc*) (în zona de depozitare și de topire a

conurilor de zinc – folosite ca materie primă). Cadmiul este un component minor în

majoritatea minereurilor de zinc. Concentrația crește cu adâncimea.

Zinc

Depășirea concentrației de zinc apare în probele P7 (lângă acidulatoarele de la bicromat) ,

P9, P10 (În apropierea fostei instalații de Oxid de zinc*)), P15 (în zona Triaj); Concentrația

crește cu adâncimea numai în proba P10.

Sulfați

Depășirea concentrației de sulfați apare în probele P12 (instalația alaun de amoniu) și S6

(instalația antidăunători – pe bază sw sulf); Concentrația crește cu adâncimea.

Rezultatele investigatiilor solului sunt prezentate in plansa ‖17.09.13 Raport Investigare

Calitate Sol –HARTA‖ anexata.

In concluzie poluarea se oprește la adâncimi in jur de 40-50 cm in cele mai multe puncte

de prelevare, dar se apropie in mod exceptional de adancimea de 150 cm.

Concluzii privind poluarea solului

In incinta proprietatii WET s-au determinat mai multe zone cu sol contaminat.

Conform sarcinilor acceptate de proprietar prin Contractul de vanzare –

cumparare, in cadrul prezentului Proiect, aceste zone vor fi decontaminate.



97

2.5 BIODIVERSITATEA

2.5.1 FLORA

Datorită reliefului, caracterizat prin dealuri larg ondulate, prin văi largi și adânci, cu o serie de

versanți degradați, alunecări de teren și lunci aluvionare, flora este eterogenă formând un

adevărat mozaic. Această varietate a florei este reflectată într-o bogăție cantitativă și calitativă

de specii. Familiile de plante cele mai reprezentative sunt: Compositae, Gramineae, Labiatae,

Leguminoase, Cruciferae, Rosaceae. Familia Compositae, cuprinde elemente comune

pășunilor, locurilor umede din poienele din pădure

Varietatea florei este reflectată într-o bogăție cantitativă și calitativă de specii. Familiile de

plante cele mai reprezentative sunt: Compositae, Gramineae, Labiatae, Leguminoase,

Cruciferae, Rosaceae. Familia Compositae, cuprinde elemente comune pășunilor, locurilor

umede din poienele din pădure.

Astfel întâlnim: bănuței, steluțele, iarba mare, margareta, mături. O familie bogată în

reprezentanți este cea a gramineelor: mohor, iarba câmpului, iarba deasă, fireța, păiuș.

Dintre arbuști cei mai întâlniți sunt alunul, cornul, sângerul, lemnul câinesc, porumbarul,

păducelul și măceșul.

Sunt de asemenea foarte răspândite și cunoscute plantele medicinale precum: coada

calului, mușețelul, menta, cicoarea. Plantele melifere furnizează polen și nectar familiilor

de albine. Acestea sunt: teiul, părul pădureț, plopul, salcia, nu-mă-uita, jaleșul.

Plantele alimentare sunt întâlnite în păduri sau la marginea pădurilor: murul, frăguța,

alunul. În pajiștile din împrejurimile comunei mai pot fi întâlnite: urzica, măcrișul, chimionul.

Figura 12 - Amplasarea Bicapa in mediul vegetal

Se mai găsesc esențe lemnoase precum stejarul, cerul, carpenul, mesteacănul, arinul

negru. În zona se mai găsesc plante furajere și plate decorative.



98

Pe teritoriul localității se cultivă: grâu, orz, secara, ovăz, porumb, cartoful, inul de fibră,

cânepa, floarea soarelui, sfecla de zahăr

Amplasamentul Bicapa este invecinat cu terenuri agricole la est, sud și vest, iar la nord,

dincolo de DJ 107 sunt curtile locuitorilor din cartierul Dezrobirii.

In partea de sud pe malurile Târnavei Mici este o perdea de pomi.

Pentru ca sanatatea populatiei depinde esential de densitatea mediului vegetal la nivelul

Uniunii Europene a fost stabilit un standard, de 26 mp pentru fiecare locuitor, media

națională fiind de 21,4 mp per locuitor in 2017

Legea nr. 24/2007 definește spaţiile verzi urbane publice, care pot fi: parcul (cu suprafață

de cel puțin 1 ha), spațiul verde (cu suprafață mai mică de 1 ha) în zone rezidențiale sau

aferente sediilor instituțiilor publice, grădina – teren cultivat cu flori, copaci și arbuști

ornamentali, care este folosit pentru agrement și recreere, parcul sportiv, grădina botanică

etc. Prin Legea 24/2007 a fost introdusă obligația primăriilor orașelor de a realiza în fiecare

localitate Registrul Spaţiilor Verzi. La nivelul anului 2014 in Registrul spatiilor verzi din

Tarnaveni sunt 737194 mp. Pentru cei 22075 locuitori revine o suprafata de 33.4 mp

spatiu verde/locuitor. Este o situatie foarte buna in comparatie cu media pe tara si acest

lucru se va imbunatati si mai mult la finalul proiectului cand, indiferent ce utilizare i se va

da terenului WET va ramane obligatoriu spatiul inierbat de cca. 15 ha al depozitului nou,

inchis definitiv..

2.5.2 FAUNA

În pajiștile stepice, cele mai răspândite viețuitoare sunt insectele: lăcusta marocană,

lăcusta italiană, lăcusta de pășune, coșarii, forfecarul, gândacul cu coadă, gândacul păros,

ploșnița roșie, albinele și bondarii. În păduri și desișuri se găsesc o mare varietate de

specii de insecte fitofage: omizi, croitori, rădașca, viespi de lemn.

Dintre gasteropode, cele mai frecvent întâlnite sunt: melcul de livadă și melcul dungat.

Cele mai reprezentative reptile ale zonei sunt: șarpele orb, șopârla de câmp, șarpele de

casă. Păsările sunt reprezentate de porumbelul sălbatic, mierla, gaița, buha, fazanul,

șoimul rândunelelor, ciocârlia, barza, coțofana, vrabia, privighetoarea și cucul. Cele mai

întâlnite mamifere sunt: lupul, vulpea, iepurele, ariciul, căprioara.

2.5.3 ARII PROTEJATE.

În judeţul Mureş siturile Natura 2000 au fost declarate în anul 2007 şi 2011.

În categoria Habitate siturile au fost desemnate ca parte integrantă a reţelei ecologice

europene Natura 2000 în România prin O.M. nr. 1.964/2007, respectiv OM nr. 2387/2011,

Ordinului Ministrului Mediului şi Dezvoltării Durabile privind instituirea regimului de arie

naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, 9 situri (2007) cu suprafaţa totală

de 225 030 ha, respectiv încă 12 situri (2011) cu suprafaţa totală de 8 030 ha.

În categoria Păsări au fost desemnate ca parte integrantă a reţelei ecologice europene

Natura 2000 în România prin H.G. nr. 1.284/2007 , respectiv H.G.nr. 971/2011 privind



99

declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică, 5 arii avifaunistice (2007) cu suprafaţa

totală de136 000 ha și s-a adăugat 1 arie avifaunistică - Munţii Călimani, suprapusă peste

Parcul naţional Călimani (24 000 ha).

Suprafaţa totală a siturilor Natura 2000 în anul 2014 a fost de 266 467 ha, reprezentând

40 % din suprafaţa judeţului.

Dintre siturile existente in judetul Mures cele mai apropiate de amplasamentul proiectului

sunt.

situl de protectie avifaunistică ROSPA0041 Eleşteele Iernut – Cipău situat la o distanță

de cca. 11 km nord de amplasament;

situl ROSCI0384 Râul Târnava Mică, este situl protejat aflat cel mai aproape de

amplasament dar si acesta este la o distantă de 5,8 km E-NE (amonte) de amplasament,

deci destul de departe pentru a fi afectat de activitatile acestuia.

ROSCI0384 - Râul Târnava Mică9

Tipuri de habitate specifice sitului Tarnava Mica sunt: Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae)

Specii de mamifere care se gasesc pe malurile Tarnavei mici sunt : Lutra lutra (Vidră, Lutră)

Specii de amfibieni şi reptile: Bombina bombina (Buhai de baltă cu burta roşie); Bombina variegata (Buhai de baltă cu burta galbenă); Triturus cristatus (Triton cu creastă)

Specii de peşti: Barbus meridionalis (Moioagă); Cobitis taenia (Zvârlugă); Gobio albipinnatus (Porcuşor de şes); Sabanejewia aurata (Dunariţă)

Specii de nevertebrate: Lycaena dispar; Unio crassus (Scoica de râu)

Figura 13 - Limita ROSCI0384 fata de amplasament (5, 43 km)

Ariile protejate se afla la distante mari fata de amplasament, în afara ariei de impact a

emisiilor actuale de pulberi si metale grele.

9 http://www.mmediu.ro/img/attachment/33/arii-naturale-protejate-547857c5e7545.pdf

http://www.mmediu.ro/img/attachment/33/arii-naturale-protejate-547857c5e7545.pdf



100

2.5.4 IMPACTUL ASUPRA BIODIVERSITATII

Flore si fauna terestra sufera impactul indirect alpoluarii atmosferei, dar biotopul cel mai

afectat de poluarea existenta este biotopul acvatic al raului Tarnava Mica. In apele raului

alung poluantii din apele freatice de sub amplasamentul WET, care sunt drenate de

Tarnava Mica.

Biotopul acvatic sufera in cea mai mare masura impactul poluant al amplasamentului.

2.6 ZGOMOTUL

2.6.1 NIVELUL DE ZGOMOT AL ZONEI

Noțiunea de ‖zgomot‖ definește în general un sunet pe care un ascultător îl consideră

deranjant, supărător, neplăcut, sau în cazuri extreme, fizic dureros.

Există şase caracteristici de sunet care descriu zgomotul, aşa cum îl percepe un

ascultător: intensitate, frecvenţă, durată, tărie sonoră, discordanţă şi iritabilitate. Dintre

aceste şase caracteristici, cele care pot fi măsurate fizic sunt intensitatea, frecvenţa şi

durata. Tăria sonoră (intensitatea audibilă a zgomotului), discordanţa şi iritabilitatea sunt

caracteristici subiective care diferă mult în funcţie de percepţia ascultătorului.

Nivelul de presiune acustică este măsurat şi cuantificat de regulă, cu ajutorul logaritmilor

raportului presiunilor acustice, pe o scală care redă nivelul sunetului în decibeli (dB). O

ilustrare tipică a scalei decibelice este redată în Figura 14.

Figura 14- Scară decibelică având indicate reglementările române privind limitele de zgomot



101

Nivelul de presiune acustică este măsurat şi cuantificat de regulă, cu ajutorul logaritmilor

raportului presiunilor acustice, pe o scală care redă nivelul sunetului în decibeli (dB). O

ilustrare tipică a scalei decibelice este redată în Figura 14. Deoarece auzul uman nu este

la fel de sensibil pentru toate frecvenţele, se utilizează o aşa-numită reţea de ponderare în

frecvenţă A, al cărei rol este de a corecta nivelele acustice măsurate în funcţie de această

dependenţă în funcţie de frecvenţă. Unităţile de măsură ale nivelelor acustice ponderate A

se notează „dBA‖ sau „dB(A)‖.

Intrucat in amplasamentul WET nu se desfasoara activitati de productie fondul sonor al

zonei este determinat de sursa exterioara aflata la limita de Nord a amplasamentului,

respectiv DJ107 Strada Avram Iancu.

Pentru Strada Avram Iancu, care se incadreaza in categoria „strada de categorie tehnica

I, magistrala”: nivelul de zgomot echivalent Leq este de 75 85 dB. Coroborat si cu indicatia

din figura 14, care pentru trafic rutier aglomerat indica un nivel de 80 dB

In situatia actuala amplasamentul WET nu este un poluator fonic al zonei.

Poluarea de fond a zonei are o sursa exterioara, traficul rutier de pe DJ107, cu un

nivel de 80 dB.

2.7 RADIAȚIILE DE LUMINĂ, CĂLDURĂ ȘI ALTE FORME DE RADIAȚIE

ELECTROMAGNETICA

Nu este cazul

2.8 BUNURILE MATERIALE SITURI ARHEOLOGICE, ISTORICE,

ARHITECTURALE

2.8.1 ATESTARE DOCUMENTARĂ

Primele dovezi ale unei existențe umane datează din perioada neolitică. Înființat în anul

1962, muzeul municipal găzduiește numeroase exponate ce atestă o existență sedentară

și ulterior în epoca bronzului și a fierului și prezintă vizitatorilor o bogată colecție de fosile

și vestigii arheologice, precum și materiale etnografice de pe Valea Târnavelor.

Din perioada evului mediu timpuriu datată scriptic în a doua jumătate a secolul al XIII-lea,

mai exact 1278, localitatea a purtat numele de Sent Marton (Sfântul Martin), sau în

limbajul latinizat al cancelarilor vremii, „terra Tycheum Sent Marton‖. Mai apoi, în anul

1278, și mai târziu, în 1438, denumirea a fost schimbată în Dycheu Zenthmarton. În 1502

localitatea era menționată ca oppidum (târg), de-a lungul timpului având și diferite funcții

administrative.



102

În epoca modernă apare în grafia maghiară cu numele de „Dycso-Sent-Marton‖ în 1854. În

limbajul poporului era cunoscut sub numele de Sânmartin, Sânmărtin sau Diciosânmărtin,

pentru a-l deosebi de Coroisânmărtin.

Repere istorice - În aprilie 1912, Târnăveniul este ridicat la rangul de oraș. În anul 1913,

orașul a fost iluminat cu gaz. După primul război mondial, Târnăveniul a fost reședința

județului Târnava Mică, denumit județ în timpul Regatului României.

2.8.2 OBIECTIVE DE PATRIMONIU CULTURAL ȘI ARITECTURAL

Câteva din obiective turistice și monumente din Târnaveni sunt:

Muzeul municipal – are numeroase exponate, care prezintă vizitatorilor o bogată

colecție arheologică, precum și materiale etnografice de pe Valea Târnavelor.

Fostul sediu al administrației județului Târnava Mică - în perioada interbelică în clădire a

funcționat prefectura județului Târnava Mică.

Biserica unitariană - a fost construită în stil gotic în secolul al XIV-lea. Biserica este

declarată monument istoric.

Biserica romano-catolică cu hramul Sf. Martin, patronul orașului,

Biserica greco-catolică „din deal‖, cu hramul Sfinții Mihail și Gavril;

Biserica ortodoxă "Sf.Treime", construită între 1939-1940 și biserica ortodoxă Sfântul

Gheorghe.

Biserica ortodoxă din lemn "Sfântul Nicolae" din Cuștelnic.

Figura 15 - Muzeul municipal; Prefectura judeţului Târnava Mică, astăzi Colegiul

Tehnic Târnăveni și Biserica unitariană

Monumentele istorice înscrise în Patrimoniul cultural național al României și aflate în

Târnăveni10, județul Mureș aflate în Lista Ministerului Culturii, Cultelor și Patrimoniului

Național din România / Institutului Național al Patrimoniului, versiunea din 2015 sunt

indicate în tabelul următor:

Tabelul 29- Monumentele istorice înscrise în Patrimoniul cultural național al României

Denumire Cod LMI11 Adresă Dist. de Bicapa

Datare

Castrul roman de la Târnăveni

MS-I-s-B-15434 (RAN: 114934.01.01)

la nord de centrul orașului spre râul Târnava 46.3166°N; 24.2833°E

Cca. 2 km E Epoca romană

10

https://ro.wikipedia.org/wiki/Lista_monumentelor_istorice_din_jude%C8%9Bul_Mure%C8%99_-_T 11

Codul LMI reprezintă codul asociat monumentelor istorice enumerate în Lista Monumentelor Istorice din România.

https://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_T%C3%A2rnava-Mic%C4%83_(interbelic)

https://ro.wikipedia.org/wiki/Gotic

https://ro.wikipedia.org/wiki/Martin_de_Tours

https://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica_de_lemn_Sf._Nicolae_din_Cu%C8%99telnic

https://ro.wikipedia.org/wiki/Cu%C8%99telnic

https://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C5%A3ul_T%C3%A2rnava-Mic%C4%83_(interbelic)

https://ro.wikipedia.org/wiki/Monument_istoric

https://ro.wikipedia.org/wiki/Patrimoniul_cultural_na%C8%9Bional_al_Rom%C3%A2niei

https://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Mure%C8%99

https://ro.wikipedia.org/wiki/Lista_monumentelor_istorice_din_Rom%C3%A2nia

https://ro.wikipedia.org/wiki/Ministerul_Culturii,_Cultelor_%C8%99i_Patrimoniului_Na%C8%9Bional



https://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2nia

https://ro.wikipedia.org/wiki/Institutul_Na%C8%9Bional_al_Patrimoniului

https://ro.wikipedia.org/wiki/2015


https://ro.wikipedia.org/wiki/Patrimoniul_cultural_na%C8%9Bional_al_Rom%C3%A2niei

https://ro.wikipedia.org/wiki/Cod_LMI

https://ro.wikipedia.org/wiki/Castrul_roman_de_la_T%C3%A2rn%C4%83veni

https://ro.wikipedia.org/wiki/Castrul_roman_de_la_T%C3%A2rn%C4%83veni

https://ro.wikipedia.org/wiki/Lista_monumentelor_istorice_din_jude%C8%9Bul_Mure%C8%99_-_T#/maplink/4



https://ro.wikipedia.org/wiki/Lista_monumentelor_istorice_din_jude%C8%9Bul_Mure%C8%99_-_T


https://ro.wikipedia.org/wiki/Lista_Monumentelor_Istorice



https://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2nia



103

Denumire Cod LMI11 Adresă Dist. de Bicapa

Datare

Castru MS-I-m-B-15434.01 (RAN: 114934.01.03)

La nord de centrul orașului spre râul Târnava, între Strada Principală și râul Târnava

Cca. 2 km E Epoca romană

Canabae12 MS-I-m-B-15434.02 (RAN: 114934.01.02)

La nord de centrul orașului spre râul Târnava, între Strada Principală și râul Târnava

Cca. 2 km E sec. II - III p. Chr.

Situl arheologic de la Târnăveni

MS-I-s-B-15435 (RAN: 114934.02)

Str. 1 Mai Cca. 2 km NE Epoca romană

Așezare MS-I-m-B-15435.01 (RAN: 114934.02.01)

Str. 1 Mai, în zona cinematografului Olimpia

Cca. 2 km NE sec. I-III p. Chr.

Necropolă MS-I-m-B-15435.02 (RAN: 114934.02.02)

Str. 1 Mai, în zona cinematografului Olimpia

Cca. 2 km NE sec. I-III p. Chr.

Obiectivele de patrimoniu cultural și monumentele istorice din Târnăveni sunt în

afara ariei de impact a emisiilor din amplasament

2.9 PEISAJUL

2.9.1 INFORMATII DESPRE PEISAJ13

Analiza impactului asupra peisajului face parte integrantă din imperativele Convenţiei

Europene a peisajului, adoptată la Florenţa la 20 octombrie 2000, Convenţie la care ţara

noastră a aderat, ratificând acest fapt prin Legea nr. 451/08.07.2002 „Lege pentru

ratificarea Convenţiei Europene a peisajului‖.

Peisajul este o porţiune dintr-un spaţiu, este o rezultantă a interacţiunii în timp între mediu

fizic iniţial, exploatarea biologică şi acţiunea omului. Deci la integrarea elementelor aflate

în interacţiune se adaugă dimensiunea istorică, scara vieţii umane, organizarea societăţii,

dezvoltarea acesteia.

12

CANABAE (cuv. lat.) subst. pl. Așezări omenești întemeiate în jurul castrelor romane.

13 http://geografilia.blogspot.ro/2011/08/aspecte-teoretice-privind-notiunea-de.html

https://ro.wikipedia.org/wiki/Cod_LMI

http://geografilia.blogspot.ro/2011/08/aspecte-teoretice-privind-notiunea-de.html



104

Figura 16 - Modelul peisajului în context ecologic

Peisajul geografic este o rezultantă a factorilor naturali şi a celor sociali, fiind supus în

permanenţă modelărilor naturale şi socio-culturale.

Peisajul este dependent de noţiunea de mediu, acesta devenind partea materială a

mediului ce manifestă şi un caracter funcţional imprimat de factorii energetici, mecanici,

trofici, această componentă funcţională fiind numită ecosistem. Astfel, din punct de vedere

ecologic, peisajul va fi reprezentat de o diversitate de ecosisteme ce interacţionează.

Peisajul urban reprezintă acel spaţiu construit ce constituie întregul organic dar şi spiritual

al citadelei expus; în cadrul peisajului urban intră toate elementele fizice din cadrul unei

urbe din punct de vedere estetic indiferent de caracterul acestuia ( al esteticului) pozitiv

sau negativ. Peisajul urban prin imaginea acesteia defineşte caracterul unui oraş la nivel

percepţional fie că este vorba de un caracter social, economic, cultural, arhitectural,

administrativ etc. Peisajul urban reprezintă un concept studiat de mai multe ştiinţe printre

care am putea enumera: geografia, ecologia, urbanismul, arhitectura, peisagistica dar şi

logosuri precum psihologia, sociologia şi filozofia.

Peisajul industrial - reprezintă acel tip de peisaj care se evidenţiază prin apariţia tuturor

elementelor fizice industriale, indiferent de scopul acestora, fiind constituite ca elemente

unitare şi aflate în interdependenţă cu spaţiile vecine.

2.9.2 ÎNCADRAREA ÎN REGIUNE

Platforma Bicapa este integrată în Municipiul Tarnaveni aflandu-se la sud de artera

principală de acces în oraș dinspre Blaj (DJ 107), local identificata cu strada Avram Iancu.

Proprietatea WET pe care se realizeaza proiectul este inconjurata de terenuri ale altor

societati comerciale, toate fiind incluse in fosta platforma industriala Bicapa.



105

Figura 17 - Peisajul actual din incinta platformei Bicapa

In prezent, dupa demolarea fostelor instalatii, aspectul platformei produce un

impact vizual foarte neplacut.

2.9.3 IMPACTUL PROGNOZAT

La finalizarea proiectului in amplasament va ramane doar depozitul nou, ecologic, inchis

definitiv. Restul trenurilor, curatate, decontaminate si nivelate vor avea aspectulunei zone

de recreere.

Pentru ilustrarea aspectului pe care il va avea depozitul inchis este prezentat in figura

urmatoare un depozit de deseuri inchis definitiv.

Figura 18 – Aspectul unui depozit de deseuri inchis



106

Avand in vedere aspectul actual al platformei Bicapa si cele prezentate referitor la

peisajul final se poate afirma ca IMPACTUL PROIECTULUI ASUPRA PEISAJULUI

va fi PUTERNIC POZITIV

2.10 POPULAȚIA

2.10.1 CARACTERISTICI DEMOGRAFICE

Analiza modificărilor demografice înregistrate la nivelul localități oferă informații cu privire

la tendințele demografice din următoarea perioadă.

Folosind datele puse la dispozitie de Institutul National de Statistica putem constata

evolutia populatiei din Judetul Mures si din municipiul Tarnaveni.

Figura 19– Evoluția populației Municipiului Târnăveni 2011-2019

Ca si la nivel de Tara si de judet se constata o scadere continua a populatiei

Structura etnică a populației

respectând procentele ultimelor recensăminte este:

2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

22075 22027 21994 21938 21905 21865 21822 21783 21681

10829 10805 10789 10762 10746 10726 10705 10685 10635

11246 11222 11205 11177 11160 11139 11117 11097 11045

Populatie Tarnaveni Barbati Femei



107

Români 71.60%

Maghiari 19.65%

Germani 0.70%

Evrei 0.01%

Rromi 7.96%

Alții 0.07%

Figura 20- ponderea populatiei functie de etnie

2.10.2 FORȚA DE MUNCĂ

La ultimul recensământ a reieșit faptul că în România anului 2011 resursele de muncă

reprezintă 64,34%. Pentru o populatie de 22.075 locuitori ai municipiului Târnăveni – forta

de munca reprezinta cca. 14200 locuitori activi.

Pana in 1989 Tarnaveni era un oras monoindustria. In combinatul chimic Bicapa lucrau

cateva mii de angajati.

Cand produsele Bicapa nu au mai avut oiata de desfacere unitatile productive au inceput

sa –si reduca activitatea si implicit sa reduca si personalul angajat. Astfel de la cca. 1800

angajati inainte de anul 2000 ajunge la cca. 180 in anul 2008 la intrarea in lichidare. ...

Rata șomajului în Târnăveni este cea mai mare din localitățile județului Mureș, și anume

6,15%, iar din totalul locuitorilor de 22.075 (conform referendumului din 2011) doar 7.500

pot fi considerați activi, iar restul populației este inactivă sau șomeră. Sărăcia este

pregnantă în oraș și în satele aparținătoare, abandonul școlar și familial sunt crescute, și

contribuie la nivelul scăzut de trai și de educație.

2.10.3 ECONOMIA LOCALĂ14

Industria - Municipiul Târnăveni activau 525 de IMM-uri în anul 2013, iar în ceea ce

privește categoria întreprinderilor mari și foarte mari nu este înregistrata nici o societate.

Microîntreprinderile dețin majoritatea de efectiv, cu o pondere de 84,6% din totalul IMM-

urilor, în timp ce întreprinderile mici și mijlocii reprezintă 15,4%

14

http://www.tirnaveni.ro/situatia-economica-a-tarnaveniului-expusa-in-strategia-de-dezvoltare-pana-in-2020/

71.60%

19.65%

0.70% 7.96%

Români

Maghiari

Germani

Evrei

Rromi

Alții

http://www.tirnaveni.ro/situatia-economica-a-tarnaveniului-expusa-in-strategia-de-dezvoltare-pana-in-2020/



108

Agricultura practicată în prezent este una de subzistenţă, 90% din suprafața agricolă se

lucrează în formă privată iar 10% în asociații lucrative. Având în vedere că din suprafața

totală a municipiului de 5.896 hectare, 4533 ha este teren agricol se poate concluziona că

există posibilități pentru practicarea unei agriculturi performante în Târnăveni. Producția

agricolă, atât cea totală cât și cea medie, a scăzut în ultima perioada în cazul majorității

culturilor. Aceasta evoluție descendentă este în corelație cu diminuarea suprafețelor

cultivate efectiv din aceeași perioadă fapt ce sugerează că multe dintre suprafețe au

rămas necultivate sau au o alta destinație.

Comerțul în aceasta zona este reprezentat de 175 de firme particulare cu un număr de

550 de salariați. Serviciile oferite pe piața municipiului Târnăveni sunt diversificate, fără a

acoperi întreaga gama necesara. Astfel oferta de servicii este dominata de: alimentație

publică, activități recreative, activități de transporturi, servicii de sănătate. Din punct de

vedere al serviciilor necesare pentru desfășurarea de activități economice exista şi filiale

ale societăților bancare BCR, BRD, Banca Transilvania, Raiffeisen Bank, CEC.

Potențialul turistic al arealului este valoros, datorită patrimoniului natural și patrimoniului

cultural și arhitectural, datinilor și obiceiurilor întâlnite în această zonă, datorită conviețuirii

în această parte a ţării a mai multor naționalități, interferențe culturale, lingvistice și

religioase cu o mare varietate de tradiții și obiceiuri.

Infrastructura de turism a localității Târnăveni este deficitară, în perioada 2003-2013 se

poate observa o stagnare a acesteia. Un mare potențial de dezvoltare turistică este dat de

existenta lacului sărat Aluna (Băile Râioasa) o potențială locație amenajabilă pentru

balneaţie și tratament, situat în proximitatea orașului Târnăveni, la debușarea unui pârâu

în lunca Văii Sărate, la circa doi kilometri de confluența cu Târnava Mică.

Situatia actuală15 - Chiar dacă în ultimii ani în economia locală s-a simţit o uşoară

creştere, datorată. în mare parte, creşterii numărului locurilor de muncă, situaţia nu este

prea bună la Târnăveni. Cu o mare parte a populaţiei aflată în pensie şi cu o forţă de

muncă activă plătită cu salariul minim pe economie, dezvoltarea pe plan economic e

departe de cea din trecut

Deși nu sunt date oficiale despre aceste aspecte, la nivel de Târnăveni, totuşi firmele

locale stagnează şi din cauza lipsei de personal, care preferă să muncească temporar în

străinătate pentru asigurarea traiului zilnic, agenţii economici din Târnăveni neavând cum

să crească salariile, din lipsa clienţilor cu bani, iar cercul vicios continuă.

RISCURI PENTRU POPULAȚIE ȘI MEDIU URBAN

Poluanții specifici platformei erau: sărurile anorganice; metalele grele Cu, Cr, Zn, Pb; cianuri,

sulfuri și hidrogen sulfurat; fluoruri În prezent poluanții din șlamurile stocate în bataluri sunt

metalele grele sub forma de: Cr2O3 total, Cr2O3solubil, SiO2, Fe2O3, CaO, MgO, Al2O3. Riscurile

reprezentate de activitatea platformei chimice pentru sănătatea populației din Municipiul

Târnăveni, activităților sociale și obiectivelor de patrimoniu cultural și arhitectural erau

acțiunea substanțelor toxice purtate spre receptori de diverși vectori:

15

http://www.tirnaveni.ro/frigul-comprima-si-mai-mult-economia-locala/ - Februarie 2017

http://www.tirnaveni.ro/frigul-comprima-si-mai-mult-economia-locala/



109

aer, transportă poluanții care au impact asupra: populației și efectivului zootehnic

(aparat respirator); vegetației; solului și apelor de suprafață; obiectivelor de

patrimoniu cultural și aritectural (coroziune materiale de construcție);

apa de suprafață, transportă poluanții care au impact asupra: biotopului acvatic;

deteriorarea calității ape ce trebuie potabilizată; efectiv zootehnic (ingerare/aparat

digestiv); vegetație; ape freatice;

sol, subsol, ape subterane, poluanții au impact asupra: vegetației; populație și

efectiv zootehnic (prin ingerare de produse vegetale poluate); productivitate

agricolă.

În prezent este redus până aproape de anulare vectorul aer, întrucât toate activitățile

platformei chimice au încetat. Preluarea de pulberi cu poluanți de pe suprafața batalurilor de

către turbulențele atmosferice au o arie de dispersie cu mult mai restrânsă decât aveau

emisiile din instalațiile în funcțiune.

Sursa de poluare rămasă sunt batalurile și exfiltrațiile de ape pluviale care levighează masa de

șlamuri.

Riscul produs asupra ecosistemului râului Târnava Mică era, în timpul funcționării

platformei, resimțit pe tronsonul Târnăveni - platformă - evacuare şi secţiunea Crăieşti,

aproximativ 4 Km, deoarece în această zonă se putea determina aportul efectiv al

platformei atât prin efluentul său cât şi prin exfiltraţiile din bataluri; în prezent rămâne

predominant aportul exfiltraţiilor din bataluri.

2.10.4 IMPACTUL PROGNOZAT

Analizand efectele proiectului asupra economiei Municipiului Tarnaveni comparativ cu cele

expuse in Situația economică a Târnăveniului expusă în strategia de dezvoltare până în 2020

se evidentiaza urmatoarele aspecte:

Inchiderea batalurilor de la Bicapa prin procesarea si extragerea elementelor utile

din slamuri se adauga la situatia existrnta a economiei locale – existenţa unor

materii prime și resurse naturale ce pot fi valorificate prin crearea valorii adăugate;

proiectul realizandu-se cu un important aport de capital privat, romanesc si strain

anihileaza unul din punctele slabe existente anterior, investițiile reduse de capital

străin în economia locală;

cresterea numarului de locuri de munca pe o perioada de 10 ani cu minimum 170

lucratori la care se adauga numarul de muncitori care vor construi obiectiele

proiectului in primii cca. 2 ani inainte de darea in functiune a fabricii, in paralel cu

functionarea acesteia, cand se vor construi cele 3 celule ale noului depozit si la final

pentru inchiderea definitiva a depozitului si decomisionarea fabricii.

oportuniati de oprire a migrarii forței de muncă înalt calificate. Proiectul creste cu

peste 1,9 % numarul locrilor de munca din municipiu;



110

stimularea activitatilor conexe cum sunt: transportul de meterii prime, mateiale si

ptoduse;

consumul si deci dezvoltarea seviciilor de energie electrica, gaze naturale, apa si

canalizare;

reabilitarea stavilarelor de la barajul de pe Tarnava Mica obiectiv hidrotehnic

apartinand WET dar exploatat in perteneriat cu Apele Romane;

contribuie la bugetul local cu impozite de cca, 4 milioane lei/an si stimularea

veniturilor salariale in economia locala.

2.10.5 IMPACTUL NEDISCRIMINARII SI EGALITATIIDE SANSE

Egalitatea de şanse și de tratament are la bază participarea deplină și efectivă a fiecărei

persoane la viaţa economică şi socială, fără deosebire pe criterii de sex, origine rasială

sau etnică, religie sau convingeri, dizabilităţi, vârstă sau orientare sexuală. Egalitatea de

șanse și de tratament reprezintă un drept fundamental și o valoare de bază a Uniunii

Europene, stipulată în articolul 8 al Tratatului privind Funcționarea Uniunii Europene

(versiunea consolidată).

Promovarea egalităţii de şanse va contribui la coeziunea socială. Dezvoltarea unei culturi

a oportunităţilor egale presupune implicarea directă a tuturor actorilor sociali din sectorul

public şi privat, inclusiv societatea civilă.

Directiva 2000/43/CE stabilește „un cadru pentru combaterea discriminării pe baza rasei

sau originii etnice, în vederea punerii în aplicare în statele membre a principiului egalității

de tratament.‖ Complementar directivei 2000/78/CE, această directivă definește egalitatea

de tratament drept situația în care „nu se face o discriminare directă sau indirectă pe baza

rasei sau originii etnice‖. OG nr. 137/2000 transpune la nivel național prevederile

directivelor 2000/43/CE și 2000/78/CE. Similar acestora, ea definește la art. 2 alin. (1)

discriminarea ca reprezentând „orice deosebire, excludere, restricţie sau preferinţă, pe

bază de rasă, naţionalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, sex,

orientare sexuală, vârstă, handicap, boală cronică necontagioasă, infectare HIV,

apartenenţă la o categorie defavorizată, precum şi orice alt criteriu care are ca scop sau

efect restrângerea, înlăturarea recunoaşterii, folosinţei sau exercitării, în condiţii de

egalitate, a drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale sau a drepturilor recunoscute

de lege, în domeniul politic, economic, social şi cultural sau în orice alte domenii ale vieţii

publice‖

Modalităţi de diminuare a formelor de discriminare

Soluţiile furnizate de participanţi au vizat de fiecare dată potenţialul individual - „fiecare

trebuie să facă ceva la nivel individual‖ pentru că „prejudecata se naşte din incapacitatea

reacţiei, din lipsă de cultură civică şi democratică‖ şi, în consecinţă, „orice act de

discriminare trebuie perceput personal pentru că oricând pot să fiu şi eu discriminat‖. în

fiecare din cele opt focus grupuri, s-a precizat că educaţia prin şcoală şi prin mass-media

are un rol esenţial în vederea reducerii discriminării. S-a făcut explicit trimitere la

potenţialul fiecărei comunităţi în parte pentru că „toate acţiunile au rol educativ‖, iar



111

„fiecare comunitate trebuie să îşi rezolve în primul rând singură problemele prin educaţie,

organizare, prin deschidere şi prin valorificarea resurselor”

Argumente pro-egalitate de şanse în cadrul viitoarei intreprinderi

Practicile discriminatorii afectează negativ afacerile. Egalitatea de şanse este eficientă din

punctul de vedere al costurilor şi va fi integrată în toate practicile manageriale, resurse umane

sau ocupare. Angajatorul WET va implementa politici de egalitate de şanse vpr respecta pe

deplin obligaţiile legale. Vor beneficia, astfel, de anumite avantaje: • reducerea mişcărilor de

personal, a costurilor cu recrutarea şi formarea; • îmbunătăţirea nivelului de motivare şi

performanţă profesională; • lărgirea bazei de selectare a persoanelor competente; • stimularea

unui mediu sănătos şi productiv de muncă; • îmbunătăţirea imaginii companiei, în relaţie cu

viitorii angajaţi şi cu clienţii.

Se demonstraza astfel ca WET va aplica un management bazat pe EGALITATE DE

SANSE SI NEDISCRIMINARE si acest lucru va avea un IMPACT SOCIAL POZITIV si de

asemenea un impact pozitiv chiar si asupra propriei activitati.

In concluzie IMPACTUL PROIECTULUI ASUPRA VIETII SOCIALE SI A ECONOMIEI

LOCALE ESTE PUTERNIC POZITIV.

2.11 INTERACTIUNEA IMPACTURILOR ASUPRA FACTORILOR DE

MEDIU

Poluarea existenta a fiecarui factor de mediu ere un effect synergic, fiecare contribuind la

amplificarea impactului global al amplasamentului.

APA dizolva componentele chimice poluante din Slamurile depozitate in bataluri, sau din

solul contaminat din exteriorul batalurilor le levigheaza in subsol pana ajunf sa fie colectate

de apele freatice.

APELE FREATICE, care au, toate, sens de curgere catre raul Tarnava Mica, polueaza

apa si biotopul acvatic al raului pe o distant de cca. 20 km. Substanteler toxice se

acumuleaza in pesti, care atunci cand sunt mancati de oameni au impact negative asupra

sanatatii lor.

ATMOSFERA – Turbulentele atmosferice antreneaza pulberi de pe suprafata batalurilor su

a celorlalte portiuni contaminate de sol si le disperseaza in atmosfera. Pulberile

sedimenteaza pe sol sip e suprafata apei contaminandu-le.

SOLUL – este un factor de legatura intre poluarea din atmosfera, a apelor meteorice si de

suprafata si a apei freatice

FLORA SI FAUNA - pulberile se aseaza pe frunzele pomilor si ale vegetatiei din zona,

impiedica procesul de fotosinteza si au loc pierderi de masa vegetala.

De asemenea animalele care se hranesc cu masa vegetala contaminate de pulberi sunt

consummate de om si sunt inca o sursa de ingerare a substantelor toxice.

POPULATIA sufera impactul poluarii tuturor factorilor de mediu dar si efectele sociale ale

somajului datorat inchiderii activitatilor platformei Bicapa.



112

PEISAJ - Tot asupra populatiei se rasfrange si Impactul psihic negative al peisajului

deprimant din incita amplasamentului

In concluzie situatia esistenta are un impact negativ, complex, semnificativ asupra

factorilor de mediu si asupra populatiei



113

3 IMPACTUL NEGATIV PE CARE PROIECTUL IL POATE AVEA

ASUPRA MEDIULUI

3.1 CONSTRUIREA ȘI EXISTENȚA PROIECTULUI,

A. Etapa de construire a proiectului

Etapa de construire a proiectului include o faza initiala de realizare a structurilor de

protectie a investitiei prevazuta de Proiect.

In aceasta faza se vor realiza imprejmuirea batalurilor si a terenului pe care urmeaza sa fie

construita fabrica de prelucrare slam, cu un cofferdam si un dig de protectie impotriva

inundatiilor. – Obiect I

In faza urmatoare se vor construi fabrica de prelucrare si facilitatile anexe – Obiect II.

O particularitate speciala a proiectului este simultaneitatea construirii noului depozit

ecologic de deseuri periculoase cu excavarea slamului ce merge la prelucare.

Obiect III - Noul depozit se realizeaza pe suprafata ocupata in prezent de Batalurile 2 si 3.

Cand se elibereaza de slam suprafata necesara unei celule, incepe constructia acesteia.

In ampatamentul viitoarei celule se realizeaza:

- decontaminarea solului;

- impermeabilizarea fundului celulei, plus inca 6 m – suprafata pe care se construiesc

digurle de compartimentare;

- se reabiliteaza portiunea de diguri exterioare si se construiesc digurile de

compartimentare.

- se impermeabilizeaza pantele digurilor.

Constructia Fabricii de prelucrare si a facilitatilor anexa – Obiect II.

Pentru toate se va incepe cu decontaminarea solurilor din ampatament. Respectarea legii

constructiilor si Bunele practici in constructii nici aceasta faza a proiectului nu va fi o surs

de poluari semnificative a factorilor de mediu.

Baraj si priza WET– Obiectul IV

La baraj si priza de apa se vor face lucrari de inlocuire a echipamentelor

hodroelectromecanice. Nu vor fi surse de poluare semnificativa nici in cazul acestor

lucrari.

Obiectul V – Decontaminarea terenurilor din limita de proprietate.

Pentru varianta de decontaminare selectata ca fiina optima pamantul contaminat va fi

excavat si folosit la constructia digurilor de compartimentare din depozitul Nou. Asa cum s-

a aratat mai sus aceste diguri se amplasaeaza peste pachetul de impermeabilizare de pe

fundul depozitului.

In cazul acestui obiect poluarea principala se refera la dispersia pulberilor in atmoasfera in

timpul excavarii. Si in acest caz s-au prevazul masuri de minimizare a impactului.



114

CET – Obiectul VI

CET va fi cumparata si va include echipamente de ultima generatie cu emisii reduse in

factorii de mediu si dispozitive de monitorizare

In Tabelul 14 - s-au prezentat emisiile in factorii de mediu, pentru toate Obiectele

Proiectului.

In conditiile respectarii masurilor de minimizare a poluarii mediului prevazute in

proiect realizarea acestor obiecte nu vor produce poluari semnificative

B. Existența proiectului

Sursele cu cel mai pregnant potential de poluare din timpul functionarii fabricii de

prelucrare slam sunt:

Excavarea slamului si transportul la fabrica de prelucrare, are un mare potential de

poluare a atmosferei cu pulberi care contin metale. Din acest motiv s-au luat masuri

speciale cum sunt: folosirea camioanelor de transport au limitatoare de viteza si

cabinele sunt prevazute cu aer conditionat si filtre HEPA; pe zonele de circulatie va fi

pulverizata o solutie uscata, care contine o fractie solida ridicata, formata din

particulele de 1-5 microni si o fractie lichida foarte redusa, solutie care impiedica

degajarea pulberilor;

Sursele de zgomot atat de la circulatia din amplasament, cat si de la echipamentele

cu piese in miscare. S-a demonstrate ca la limita incintei intensitatea sonora se

reduce atat de mult incat se situeaza sub valorile unei magistrale de circulatie cum

este Str. Avtam Iancu, DL107.

Emisii din cuptoarele de calcinare: evacuarile de gaze arse sunt dotate cu filtre

pentru particule si echipament de monitorizare continua a compozitiei gazelor, pentru

a intervene imediat in sistemul de functionare al arzatorului..

Emisii de gaze arse de la CET. Atat la turbinele cu gaze cat si la cazanul de abur vor

exista echipamente de monitorizare si interventiw, ca mai sus;

Cu masurile prevazute in proiect functionarea obiectivelor nu vor produce poluari

semnificative ale factorilor de mediu



115

3.2 UTILIZAREA RESURSELOR NATURALE

3.2.1 TERENURI

Terenurile detinute de WET, 84.822 ha sunt o resursa naturala care in prezent este fie ocupata de bataluri, fie neutilizabila pentru ca in unele zone solul este contaminat. O parte din acestea vor fi ocupate temporar astfel. Proiectul va ocupa temporar, pe perioada constructiei si functionarii Fabricii de prelucrare

slam, cca. 13 ani ( 3 ani constructie, 9 ani functionare si 1 an demolare) o suprafata de cca. 14 ha. Terenul ocupat de batalurile 1, 2, si 3 este de 17.09 ha. Din acestea 14.57 ha vor ramane ocupate de noul depozit ecologic si 2.52 ha se vor elibera/disponibiliza. La finalul proiectului 53.706 ha vor fi suprafata libera si/sau spatii verzi

3.2.2 APA

Tehnologia de febricatie prevede o recirculare importanta a apei, (cca. 88% din 680 mc/h

preluati din rau, 600 mc/h se reintorc in Tarnava Mica, cu aceeasi calitate si doar cu 1ºC

mai calda) Apele de proces sint epurate in statia propie de epurare si efluentul este

refolosit in proces.

3.2.3 GAZE NATURALE

In proiect sunt folosite gazele naturale in cele 3 cuptoare de calcinare, 505 Nmc/h si

15480 Nmc/h pentru CET (7560 Nmc/h - Turbină cu gaz GPB 180D; 3250 Nmc/h - Turbină

cu gaz GPB 80D si 4670 Nmc/h - Cazan de abur).

Pentru gazele naturale este asigurata o disponibilitate durabilă ele fiind o bogara resursa

locala in regiune.

3.2.4 MOTORINA

In amplasament va fi montat un Tank de motorina de 50 t (60 mc), care va fi proprietatea

uneia din societatile de distributie carburanti din Tarnaveni. Aceasta va asigura livrarea

motorinei necesare pentru echipamentele motorizate.



116

4 ORGANIZARI DE SANTIER

4.1 PROIECTUL DE ORGANIZARE ȘANTIER

Proiectul de Organizare Șantier (P.O.E.) va fi întocmit înainte de începerea execuției si va

sta la baza Autorizației de Execuție a Lucrărilor pentru branșamentele si construcțiile

provizorii necesare organizării șantierului.

Se va semnaliza perimetrul de lucru cu indicatoare, în conformitate cu legislația în vigoare. Lucrările vor începe cu realizarea racordărilor la utilități;

Accesul la amenajare este asigurat de drumurile interioare existente în amplasament.

Constructorul se va asigura că aceste drumuri sunt adecvate circulației echipamentelor de

construcție pe care urmează să le folosească și eventual va realiza remedierea lor, dacă

va fi cazul.

Stabilirea suprafețelor necesare organizărilor de șantier precum și amplasamentul

acestora revine exclusiv Antreprenorului general căruia îi va fi atribuit contractul de lucrări.

Proiectul de organizare de șantier va cuprinde următoarele :

căile de acces;

unelte, scule, dispozitive, utilaje si mijloace necesare ;

sursele de energie ;

vestiare, apă potabilă, grup sanitar ;

grafice de execuție a lucrărilor ;

organizarea spatiilor necesare depozitarii temporare a materialelor, masurile

specifice pentru conservare pe timpul depozitarii si evitării degradărilor ;

masuri specifice privind protecția si securitatea muncii, precum si de prevenire si

stingere a incendiilor, decurgând din natura operațiilor si tehnologiilor de construcție

cuprinse în documentația de execuție a obiectivului;

masuri de protecția vecinătăților (transmitere de vibrații si șocuri puternice,

evitarea degajări mari de praf și șlam, asigurarea acceselor necesare);

măsurile care se vor lua la terminarea lucrărilor și redarea în funcțiune a terenului

ocupat de organizarea de șantier.

Șantierele vor fi organizate cu respectarea cerințelor cuprinse in următoarele reglementari:

- Legea no.319/ 2006 a securităţii şi sănătăţii în muncă, cu modificările ulterioare;

- Norme de aplicare a Legii 319/2006

- Decizia Guvernului nr. 300/02.03.2006 privind cerințele minime de securitate a muncii si sanatății in șantierele temporare sau mobile, cu modificările aduse de



117

HG 601/2007 cu toate completările și modificările ulterioare.

Cerințele minime ce vor fi respectate pentru organizarea șantierelor sunt următoarele:

- Introducerea restricțiilor de acces pentru persoane neautorizate

- Indicații privind traficul in interiorul șantierului si pentru ieșirea din șantier

- Asigurarea stabilității suprafețelor / terasamentelor / pantelor / digurilor, precum si a tuturor echipamentelor

- Iluminare naturala si artificiala

- Asigurarea ventilației spatiilor închise– în organizările de șantier vor exista containere cu funcție de birouri, vestiare, puncte sanitare și magazii de piese speciale;

- Reducerea expunerii personalului la riscuri specifice precum zgomotul, atmosfera cu conținut redus de oxigen sau conținând substanțe toxice sau inflamabile

- Detectarea posibilelor riscuri de incendii si protecția împotriva incendiilor

- Asigurarea primului ajutor in caz de accidente.

- Masuri specifice vor fi aplicate pentru :

- Echipamentele de excavare si vehiculele care evacuează materialele excavate

- Construcțiile metalice si manipularea elementelor componente;

- Instalațiile pentru distribuirea curentului electric.

Pe planurile anexate proiectului elaborat de Antreprenorul lucrării, vor fi poziționate spații pentru:

module demontabile pentru birouri, vestiare, loc de luat masa, servicii de pază;

magazii pentru depozitarea temporară a materialelor, uneltelor, sculelor și

dispozitivele necesare execuției lucrărilor;

platformă amenajată temporar pentru utilajele folosite în timpul execuției, inclusiv

spații de manevră.

Utilaje si echipamente folosite în organizarea de șantier

Lucrările se vor realiza cu utilaje si echipamente cum sunt:

Lucrările de construcții: pickamere, excavatoare, autobasculante, încărcătoare de

tip Wolla, macarale, buldozere, compactoare, vinci pentru construcții, aparate de

sudură, pompe de beton (aparținând stațiilor de betoane de la care se procură

betonul), compresoare, generatoare pentru sudură, scule și dispozitive pentru

lucrări mecanice, etc.

Spațiile de depozitare

Materialele de construcție vor fi aduse în șantier pe măsură ce va fi utilă folosirea lor astfel

încât să nu se creeze stocuri inutile. Stocarea temporară se va face pe platforma

șantierului, pentru materialele care nu sunt deteriorate de precipitații și pe o platforma



118

protejată, vor fi stocate în ambalajele originale, sau în container magazie, materiale care

trebuie ținute în condiții de siguranță.

Deșeurile vor fi colectate si stocate separat înainte de evacuarea lor din șantier, fie spre

reciclare, fie spre depozitare definitivă. Spatiile de stocare deșeuri vor fi amenajate astfel

încât sa se evite răspândirea pe suprafața șantierului. Pentru o colectare corespunzătoare

si un transport sigur al deșeurilor, se recomanda folosirea unor recipienți adecvați.

4.2 AMPLASAMENT ORGANIZARE DE SANTIER

4.2.1 AMPLASAMENT– SUPRAFEŢE ESTIMATE

Pentru organizarea de şantier se propun două locaţii identificate în planul de amplasament

situate în zona porţii principale de acces nr.1.

Partea stângă a porţii pe direcţia de intrare, la cca 200 m de poartă în suprafaţă nelimitată.

Partea dreaptă a porţii pe direcţia de intrare (vecinătate poarta) în suprafaţă de cca 10000

mp.

Vecinătăţile organizărilor de şantier

Pentru pct. a – vecinătăţi:

N – Primăria Târnăveni

S – SC Wastes Ecotech

E – SC Wastes Ecotech

V – SC Wastes Ecotech

Pentru pct. b - vecinătăţi

N – Primăria Târnăveni

S – SC Rycom SRL

E – SC Conmet SRL

V – SC Wastes Ecotech

Tipul de folosinţă a terenurilor

Teren intravilan liber, proprietate Wastes Ecotech, nivelat neimpurificat prin activităţile

trecute.

- teren (partea stângă) triaj CF- au fost ocupate cu linii CF

- teren (partea dreaptă) – a fost ocupat cu parc incintă, pavilioane administrativ şi personal

- învăţământ.

4.2.2 ACTIVITĂŢI DESFĂŞURATE

În cadrul organizărilor de şantier se vor desfăşura următoarele activităţi:

- reparaţii utilaje (buldozere, excavatoare, macarale, etc.) necesare desfăşurării activităţilor

de pe şantier.



119

- reparaţii şi întreţinere scule şi dispozitive necesare activităţii din şantier.

- activităţile tehnico-administrative se vor desfăşura în containere adecvate (tip vestiare, tip

igienico-sanitare, tip birouri, tip magazii, etc.)

- containerele, în funcţie de necesităţi, pot fi aşezate şi pe verticală (suprapuse) cu scări

de acces

- in organizarea de şantier se vor crea spaţii special amenajate, împrejmuite şi acoperite

pentru depozitarea carburanţilor şi a lubrefianţilor asigurate cu mijloace de stingere a

incendiilor adecvate (praf, spumă, etc.)

separat se vor amenaja spaţii pentru depozitarea buteliilor de oxigen şi acetilenă, în zone

sigure la distanţe adecvate de sursele de foc şi grăsimi.

- In organizarea de şantier se vor asigura toalete ecologice, care vor fi curăţate şi

igienizate ori de câte ori este nevoie.

- sursele de energie şi căldură se vor executa cu respectarea tuturor măsurilor de protecţie

împotriva incendiilor.

- santierul va fi dotat cu mijloace de avertizare specifice pentru protecţia şi prevenirea

accidentelor de muncă şi a incendiilor.

- activităţile de protecţie şi prevenire specifice pentru protecţia muncii, incendiilor şi ISCIR

vor fi stabilite, coordonate şi verificate de către firme special acreditate şi autorizate în

acest sens.

- zonele prevăzute pentru organizările de şantier vor fi împrejmuite iluminate şi exterior şi

prevăzute cu căi de acces pietruite şi unde se impune cu dale din beton.

4.2.3 ALIMENTAREA CU UTILITĂŢI

Energie electrică

Energia electrică necesară activităţilor din şantier va fi asigurată de la o distanţă de cca

130 -150 m de la punctul de alimentare a SC Conmet SRL prin contor propriu.

Pentru activităţile desfăşurate în organizarea de şantier din cele 2 locaţii propuse, în

special activităţi de birou, tehnico – administrativ, cu un consum redus şi putere mică se

poate asigura energia electrică şi din punctul de alimentare a porţii principale nr. 1,

proprietate SC Wastes Ecotech.

Alimentarea cu apa

Alimentarea cu apa se va face din reteaua de apa potabila a municipiului Tarnaveni.

Priza de apă potabilă este amplasată în zona porţii principale nr.1 de acces în societate.

Traseul de alimentare cu apă este din ţevi de PVC cu Ф= 110mm, ceea ce face ca deitul

de apă necesar desfăşurării activităţii din şantier să fie suficient.

Din traseul de alimentare apa poate fi distribuită spre cele două amplasamente propuse

pentru organizarea de şantier.



120

Parcarea maşinilor utilizate în şantier se va face în locuri special amenajate, pietruite.

În incinta şantierului se va executa o platformă pietruită, special amenajată pentru

spălarea şi igienizarea maşinilor şi utilajelor utilizate ori de câte ori este nevoie.

Parcarea maşinilor proprietate personală se va face înafara şantierului pe o platformă

existentă betonată.

Evacuarea apei uzate fecaloid menajere

Apele colectate in bazinele cabimelor sanitare din containerele birouri vor fi vidanjate si

descarcate in reteaua de canalizare municipala, cu acceptul societatii apa-canal

Tarnaveni.

Modul de gestionare a deseurilor

Deşeurile de orice fel rezultate din activitatea din şantier se vor colecta în locuri special

amenajate şi predate conform legislaţiei în vigoare, centrelor de colectare sau societăţilor

autorizate.

Betoanele rezultate se vor concasa şi cele care nu sunt infestate se vor utiliza pentru

pietruire căilor de acces. Betoanele şi pământul rezultat se vor concasa şi depozita în

locuri (platforme ) betonate, urmând a fi utilizate la execuţia batalului final rezultat în urma

desfăşurării procesului tehnologic.

După definitivarea activităţilor din şantier, locaţiilor destinate organizărilor de şantier vor fi

igienizate, nivelate dacă este nevoie şi redate în folosinţă.



121

5 GESTIONAREA DESEURILOR

5.1 DEŞEURI GENERATE

5.1.1 DEŞEURI GENERATE ÎN PERIOADA DE CONSTRUCȚIE

În perioada de construcție a obiectivelor: cofferdam, dig protecție, fabrică prelucrare șlam,

depozit provizoriu și depozit nou, ecologic pentru deșeuri periculoase vor fi generate tipurile de

deșeuri prezentate în tabelul de mai jos:

Tabelul 30 – Deşeuri rezultate din faza de construcție.

Denumire deşeu Cod Deşeu*) Proveniență Gestionare

Deşeuri menajere 20 03 99 deşeuri din organizarea de şantier

- se colectează în containere și se eliminare la depozitul municipal

Hârtie şi carton 20 01 01 Deșeuri reciclabile - din organizarea de şantier;

- se colectează în eurocontainere și se valorifică prin firme autorizate

Materiale plastice 20 01 39 Metale 20 01 40 Materiale plastice 20 01 39 Deșeuri de la etanșarea

noului depozit și de la închiderea finală a acestuia

*)

Amestecuri de deşeuri de la construcţii şi demolări

17 09 04 deşeuri din reabilitarea digurilor existente

- se colectează în containere și se eliminare

*) Deşeurile de materiale de construcţie, în acest caz sunt resturi de geomembrane de

PEHD, cordoane de etanşare şi de sudură a membranelor, grile de plastic.

Aceste resturi de plastic, atunci când sunt prea mici pentru a fi reutilizate în şantier sunt

colectate şi sunt trimise la reciclare.

Șlamul care este materia primă de bază a fabricii de prelucrare a fost un deșeu periculos

rezultat din procesele tehnologice ale platformei chimice Bicapa (06 04 05* deșeuri cu

conținut de alte metale grele).

5.1.2 DEŞEURI GENERATE ÎN PERIOADA DE FUNCȚIONARE

În perioada de funcționare a fabricii de valorificare a șlamului rezultă următoarele tipuri de

deșeuri .



122

Tabelul 31 – Deşeuri rezultate în perioada de funcționare

Denumire deşeu Cod

Deşeu*) Proveniență Gestionare

Deșeuri cu conținut de alte metale grele 06 04 05* Deșeu final

Deșeu final din prelucrarea șlamului, care se depune în noul depozit

Rășini schimbătoare de ioni saturate sau uzate

11 01 16* Stația de epurare ape uzate de proces

Se returnează producătorului

Deşeuri menajere 20 03 99

deşeuri din activitatea angajaților

- se colectează în containere și se eliminare la depozitul municipal

Hârtie şi carton 20 01 01 Deșeuri reciclabile din activitatea angajaților

- se colectează în eurocontainere și se valorifică prin firme autorizate

Materiale plastice 20 01 39 Metale (piese uzate)

20 01 40

Baterii şi acumulatori, altele decât cele specificate la 20 01 33

20 01 34 De la echipamentele de manipulare a șlamului și deșeului final

se valorifica / elimina prin firmă autorizată

Anvelope uzate 16 01 03 activități de întreține se valorifica / elimina prin firmă autorizată

Ulei uzat 13 02 08* activități de întreține

- se colectează în containere metalice și se valorifica / elimina prin firmă autorizată

5.2 MODUL DE GOSPODĂRIRE A DEŞEURILOR

Titularul activităţii ca producător de deşeuri, va respecta prevederile Legii nr. 211/2011,

care, pentru „orice persoană fizică, persoană fizică autorizată să desfăşoare activităţi

independente sau persoană juridică din a cărei activitate rezultă deşeuri (producător iniţial)

şi/sau care a efectuat operaţiuni de pretratare, de amestecare sau alte operaţiuni care

generează schimbarea naturii ori a compoziţiei acestor deşeuri‖, impune:

- să nu amestece diferitele categorii de deşeuri periculoase, sau deşeuri periculoase cu

deşeuri nepericuloase;

- să asigure echipamente de protecţie şi de lucru adecvate operaţiunilor aferente

gestionării deşeurilor în condiţii de securitate a muncii;

- să nu genereze fenomene de poluare prin descărcări necontrolate de deşeuri în mediu;

- să ia măsurile necesare astfel încât eliminarea deşeurilor să se facă în condiţii de

respectare a reglementărilor privind protecţia populaţiei şi a mediului;

- să nu abandoneze deşeurile şi să nu le depoziteze în locuri neautorizate;

- să separe deşeurile înainte de colectare, în vederea valorificării sau eliminării acestora;



123

- să desemneze o persoană, din rândul angajaţilor proprii, care să urmărească şi să

asigure îndeplinirea obligaţiilor prevăzute de lege în sarcina producătorilor de deşeuri.

Producătorii şi deţinătorii de deşeuri au obligaţia să asigure valorificarea sau eliminarea

deşeurilor prin mijloace proprii sau prin predarea deşeurilor proprii unor unităţi autorizate,

în vederea valorificării sau eliminării acestora.

-- deşeuri menajere sau asimilabile: în organizarile de santier sau in perioada de

functionare se vor organiza puncte de colectare prevăzute cu containere de tip

pubelă. acestea vor fi eliminate prin intermediul operatorului de salubritate din

tarnaveni. se apreciaza ca pentru intreg personalul, in perioada de functionare

acestea nu vor depasi 1200 kg/zi.

-- deşeuri metalice: se vor colecta separat si temporar pe platforma. vor fi

transportate si valorificate ulterior prin unităţi specializate de prestări servicii pentru

colectare si procesare;

-- deşeuri materiale de construcţii: din punct de vedere al potenţialului contaminant,

aceste deşeuri nu ridică probleme. în ceea ce priveşte valorificarea şi eliminarea lor

se va face prin valorificarea locală în umpluturi, utilizarea ca material inert în cadrul

depozitelului nou;

-- hârtia, cartonul, lemnul şi plasticul vor fi colectate şi depozitate separat de

celelalte deşeuri, în vederea valorificării;

-- anvelope uzate: se vor depozita special in locuri amenajate special. urmeaza

transferul periodic pentru reeşapare sau eliminare la societăţi autorizate.

-- acumulatori uzaţi, filtre ulei, uleiuri de motor, resturi de ambalaje de la uleiuri si

lubrifianti: deşeuri cu potenţial periculos atât asupra mediului înconjurător, cât şi a

manipulanţilor, vor fi stocate şi depozitate corespunzător. printr-o bună organizare,

se aşteaptă ca aceste deşeuri să fie generate în cantităţi minime, deşeurile lichide

periculoase vor fi păstrate în containere şi în locuri special amenajate. deşeurile

depozitate vor fi periodic îndepărtate de pe amplasament de către societăţi

specializate şi autorizate în colectarea, transportul şi procesarea/eliminarea finală a

acestora.

-- unitatile de reciclare din tarnaveni sunt Gecsat sa – pentru colectare sticla; Remat

SA – pentru colectare hârtie, fier vechi, pet-uri și plastic ; Terra recycling srl – pentru

colectare pet-uri, plastic, hârtie și fier vechi

Obligaţiile transportatorului de deşeuri, conform Legii nr. 211/2011 sunt:

- să utilizeze numai mijloace de transport adecvate naturii deşeurilor transportate,

care să nu permită împrăştierea deşeurilor şi emanaţii de noxe în timpul

transportului, astfel încât să fie respectate normele privind sănătatea populaţiei şi a

mediului înconjurător;



124

- să asigure instruirea personalului pentru încărcarea, transportul şi descărcarea

deşeurilor în condiţii de siguranţă şi pentru intervenţie în cazul unor defecţiuni sau

accidente;

- să deţină toate documentele necesare de însoţire a deşeurilor transportate, din

care să rezulte deţinătorul, destinatarul, tipurile de deşeuri, locul de încărcare, locul

de destinaţie şi, după caz, cantitatea de deşeuri transportate şi codificarea acestora

conform legii;

- să nu abandoneze deşeurile pe traseu;

- să respecte pentru transportul deşeurilor periculoase reglementările specifice

transportului de mărfuri periculoase cu aceleaşi caracteristici;

- să folosească traseele cele mai scurte şi/sau cu cel mai redus risc pentru

sănătatea populaţiei şi a mediului şi care au fost aprobate de autorităţile

competente;

- să posede dotarea tehnică necesară pentru intervenţie în cazul unor accidente

sau defecţiuni apărute în timpul transportării deşeurilor periculoase sau, în cazul în

care nu deţin dotarea tehnică şi de personal corespunzătoare, să asigure acest

lucru prin unităţi specializate;

- să anunţe autorităţile pentru protecţia mediului despre orice transport de deşeuri

periculoase, înaintea efectuării acestuia, precum şi unităţile de pompieri, în cazul

transportului deşeurilor cu pericol de incendiu sau explozie.

5.3 IMPACTUL DEȘEURILOR GENERATE ÎN CADRUL PROIECTULUI

Toate elementele unui sistem de gestionare a deșeurilor pot avea un impact potențial

asupra mediului. Un sistem modern de management al deșeurilor elimină sau reduce

considerabil posibilitatea apariției acestora până la un nivel acceptabil din punct de vedere

al mediului și social.

Principalul deșeu rezultat – deșeul final de prelucrare care se depozitează în noul batal

afectează mediul înconjurător sub diferite aspecte:

indisponibilizarea unor mari suprafețe de teren pentru orice activitatea productivă;

pulberile și praful degajat la depozitare sau cel antrenat de turbulența atmosferică,

acoperă ș înăbușă vegetația având urmări nefavorabile datorate compoziței lor chimice

sau reacțiilor la care dau naștere in contact cu umezeala din atmosfera;

în cazul unor cutremure prezintă pericol de alunecare și pierderea stabilității, digurilor și

ale masei de deșeuri.

Transportul deșeurilor:

Atât transportul deșeului final la depozitul propriu, cât și preluarea deșeurilor de către firma

de salubritate sau de operatorii specializați au impact asupra factorului de mediu:

sol – prin scurgeri accidentale de combustibil, lubrifianți sau lichide de frână sau răcire;



125

atmosferă – prin emisii de gaze de eșapament și pulberi;

zone rezidențiale – prin producerea de zgomot și praf.

5.4 MĂSURI PENTRU MINIMIZAREA IMPACTULUI PRODUS DE

MANAGEMENTUL DEȘEURILOR

Masurile propuse pentru minimizarea impactului deșeurilor includ:

măsuri de minimizare a cantității de deșeuri generate, care se concentrează pe

optimizarea și respectarea procedurilor de lucru atât în timpul construcției cât și în timpul

exploatării fabricii de prelucrare;

măsuri de întreținere a echipamentelor și instalațiilor;

măsuri de instruire a personalului.

Programul de prevenire şi reducere a cantităţilor de deşeuri generate

Toate elementele unui sistem de gestionare a deșeurilor pot avea un impact potențial

asupra mediului. Un sistem modern de management al deșeurilor elimină sau reduce

considerabil posibilitatea apariției acestora până la un nivel acceptabil din punct de vedere

al mediului și social.

Rreducerea la minimum a efectelor negative ale deşeurilor asupra sănătăţii populaţiei şi

asupra mediului înconjurător, prevenirea și reducerea consumului de resurse, aplicarea

practică a ‖ierarhiei deşeurilor‖, clasifică diferitele opţiuni de gestionare a deşeurilor, de la

cea mai bună, la cea mai puţin bună pentru mediu.

Planul de prevenire și reducere a cantității de deșeuri generată este întocmit urmare

prevederilor art 43, alin.(1) din Legea 211/2011 cu modificările și completărilor ulterioare.

Aplicarea ierarhiei deşeurilor menţionată la art.4 alin. (1) din Legea 211/2011 are ca scop,

încurajarea acţiunilor de prevenire a generării şi gestionării eficiente a deşeurilor, astfel

încât să se reducă efectele negative ale acestora asupra sănătății populației și a mediului.

Ierarhia deșeurilor se aplică cu prioritate astfel:

a) prevenirea;

b) pregătirea pentru reutilizare;

c) reciclarea;

d) alte operațiuni de valorificare, de exemplu valorificarea energetică;

e) eliminarea.

Măsuri generale pentru reducerea cantităților de deșeuri generate

Prevenirea și reducerea generării deșeurilor la sursă

Atat în perioada de construcție, cât și în in perioada de exploatare a fabricii – respectarea

normelor de lucru; instruirea personalului;

Colectarea selectivă se realizeză pentru toate categoriile de deșeuri, în recipienți adecvați

înscripționați cu codurile fiecărei categorii de deșeu. Recipienți sunt amplasați în spații

special amenajate.



126

Încurajarea reutilizării, reciclării și recuperării:

-- reciclarea - include orice operațiune de valorificare prin care deșeurile sunt

transformate în produse, materiale sau substanțe pentru a-şi îndeplini funcţia iniţială

ori pentru alte scopuri. Aceasta include retratarea materialelor organice, dar nu

include valorificarea energetică şi conversia în vederea folosirii materialelor drept

combustibil sau pentru operaţiunile de umplere.

-- alte operaţiuni de valorificare, de exemplu valorificarea energetică

Planul de gestionare a deşeurilor

Titularul activităţii şi executantul lucrarilor, ca producători de deşeuri, vor respecta

prevederile Legii nr. 211/2011, care impune:

- să nu amestece diferitele categorii de deşeuri periculoase, sau deşeuri periculoase cu

deşeuri nepericuloase;

- să asigure echipamente de protecţie şi de lucru adecvate operaţiunilor aferente

gestionării deşeurilor în condiţii de securitate a muncii;

- să nu genereze fenomene de poluare prin descărcări necontrolate de deşeuri în mediu;

- să ia măsurile necesare astfel încât eliminarea deşeurilor să se facă în condiţii de

respectare a reglementărilor privind protecţia populaţiei şi a mediului;

- să nu abandoneze deşeurile şi să nu le depoziteze în locuri neautorizate;

- să separe deşeurile înainte de colectare, în vederea valorificării sau eliminării acestora;

- să desemneze o persoană, din rândul angajaţilor proprii, care să urmărească şi să

asigure îndeplinirea obligaţiilor prevăzute de lege în sarcina producătorilor de deşeuri.

Producătorii şi deţinătorii de deşeuri au obligaţia să asigure valorificarea sau eliminarea

deşeurilor prin mijloace proprii sau prin predarea deşeurilor proprii unor unităţi autorizate,

în vederea valorificării sau eliminării acestora.

deşeuri menajere sau asimilabile: în organizarile de santier sau în perioada de

functionare se vor organiza puncte de colectare prevăzute cu containere de tip

pubelă. Acestea vor fi eliminate prin intermediul operatorului de salubritate din

Târnaveni. Se apreciaza ca pentru intreg personalul, în perioada de functionare

acestea nu vor depasi 1200 kg/zi.

deşeuri metalice: se vor colecta separat și temporar pe platforma. Vor fi

transportate și valorificate ulterior prin unităţi specializate de prestări servicii pentru

colectare și procesare;

deşeuri materiale de construcţii: din punct de vedere al potenţialului contaminant,

aceste deşeuri nu ridică probleme. În ceea ce priveşte valorificarea şi eliminarea lor

se va face prin valorificarea locală în umpluturi, utilizarea ca material inert în cadrul

depozitelului nou;

hârtia, cartonul, lemnul şi plasticul vor fi colectate şi depozitate separat de

celelalte deşeuri, în vederea valorificării;



127

anvelope uzate: se vor depozita special în locuri amenajate special. Urmeaza

transferul periodic pentru reeşapare sau eliminare la societăţi autorizate.

acumulatori uzaţi, filtre ulei, uleiuri de motor, resturi de ambalaje de la uleiuri și

lubrifianti: deşeuri cu potenţial periculos atât asupra mediului înconjurător, cât şi a

manipulanţilor, vor fi stocate şi depozitate corespunzător. Printr-o bună organizare,

se aşteaptă ca aceste deşeuri să fie generate în cantităţi minime, Deşeurile lichide

periculoase vor fi păstrate în containere şi în locuri special amenajate. Deşeurile

depozitate vor fi periodic îndepărtate de pe amplasament de către societăţi

specializate şi autorizate în colectarea, transportul şi procesarea/eliminarea finală a

acestora.

Unitatile de reciclare din Târnaveni sunt Gecsat SA – pentru colectare sticla; Remat Sa –

pentru colectare hârtie, fier vechi, PET-uri și plastic ; Terra Recycling SRL – pentru

colectare PET-uri, plastic, hârtie și fier vechi

Obligaţiile transportatorului de deşeuri, conform Legii nr. 211/2011 sunt:

să utilizeze numai mijloace de transport adecvate naturii deşeurilor transportate,

care să nu permită împrăştierea deşeurilor şi emanaţii de noxe în timpul

transportului, astfel încât să fie respectate normele privind sănătatea populaţiei şi a

mediului înconjurător;

să asigure instruirea personalului pentru încărcarea, transportul şi descărcarea

deşeurilor în condiţii de siguranţă şi pentru intervenţie în cazul unor defecţiuni sau

accidente;

să deţină toate documentele necesare de însoţire a deşeurilor transportate, din

care să rezulte deţinătorul, destinatarul, tipurile de deşeuri, locul de încărcare, locul

de destinaţie şi, după caz, cantitatea de deşeuri transportate şi codificarea acestora

conform legii;

să nu abandoneze deşeurile pe traseu;

să respecte pentru transportul deşeurilor periculoase reglementările specifice

transportului de mărfuri periculoase cu aceleaşi caracteristici;

să folosească traseele cele mai scurte şi/sau cu cel mai redus risc pentru

sănătatea populaţiei şi a mediului şi care au fost aprobate de autorităţile

competente;

să posede dotarea tehnică necesară pentru intervenţie în cazul unor accidente

sau defecţiuni apărute în timpul transportării deşeurilor periculoase sau, în cazul în

care nu deţin dotarea tehnică şi de personal corespunzătoare, să asigure acest

lucru prin unităţi specializate;

să anunţe autorităţile pentru protecţia mediului despre orice transport de deşeuri

periculoase, înaintea efectuării acestuia, precum şi unităţile de pompieri, în cazul

transportului deşeurilor cu pericol de incendiu sau explozie



128

6 REFACEREA AMPLASAMENTELOR DUPA FINALIZAREA

LUCRARILOR

6.1 ÎNCHIDEREA OBIECTIVULUI.

După finalizarea procesării întregii cantități de șlam fabrica de prelucrare va fi

dezafectată/demolată. Pentru dezafectare se va elabora un proiect specific și se vor obține

acordurile/avizele necesare de la Autoritățile locale - APM Mureș și de la AN Apele

Romane Administraţia Bazinală de Apă Mureş, etc. Materialele rezultate vor fi colectate

separat și se vor valorifica prin unități specializate. Înainte de dezafectarea echipamentelor

din fabrică acestea vor fi golite complet iar materialele rezultate vor fi depozitate în

depozitul propriu de deșeuri periculoase.

6.2 ECOLOGIZAREA DUPA GOLIRE

După prelucrarea întregii cantități de șlam din bataluri terenul trebuie ecologizat astfel

încât să i se poată da o alta întrebuințare. Lucrările de ecologizare a batalurilor se vor

realiza similar cu cele prezentate pentru ecologizarea zonelor golite din batalul 3 –

pregătite pentru construcția depozitului nou. Pământul contaminat de pe fundul batalurilor

se va săpa, până la nivelul la care concentrațiile de poluanți (determinate prin analize

succesive ale probelor prelevate pe adâncime) vor deveni mai mici decât valorile maxim

admise. Pământul cuvetei va fi analizat si functie de concentrația de contaminati va avea

următoarele destinatii: va fi amestecat cu șlam și introdus în fabrica de prelucrare, va fi

depozitat direct în depozitul nou (daca concentrațiile în substanțe utile sunt prea mici

pentru ca procesul de extracție sa fie fezabil tehnico – economic). Se va continua cu

următoarele lucrări de închidere.

Materialele nevalorificabile rezultate din demolarea clădirii vor fi folosite ca material de

acoperire a celulei 12 a depozitului si pentru acoperirea finala. Numai după terminarea acestor

operații vor începe lucrările de închidere finală a depozitului. Se precizeaza ca inchiderea

obiectivului, totala sau partială, se va face in cazul in care nu i se va gasi o utilizare în cadrul

economiei locale.



129

7 DESCRIEREA SI CUANTIFICAREA EFECTELOR

SEMNIFICATIVE16 ALE PROIECTULUI ASUPRA FACTORILOR

DE MEDIU

7.1 EFECTE POTENTIALE ASUPRA MEDIULUI

Se va realiza o analiza pentru functionarea fiecarui obiect al proiectului, bazata pe

cuantificarea impactului sau asupra fiecarei componente a mediului.

In literatura de specialitate sunt prezentate mai multe metode de cuantificare a

magnitudinii impactului, dar una din cele mai folosite este Matricea tip Leopold.

Sistemele de cuantificare pornind dela matricea Lepold se folosesc in mod curent in

Studiile de Mediu si asigura o informatie cu caracter cantitativ bazata pe note de bonitate

acordte fiecarui efect asupra unor factori de mediu.

Metoda matricei de interacţiune dezvoltată de Leopold şi alţii (1971) (cunoscută sub

numele de matricea lui Leopold) este o „matrice simplă de interacţiune‖ care afişează

activităţile proiectului de-a lungul unei axe, cu ordonare de-a lungul celeilalte axe a

matricei, a factorilor de mediu adecvaţi.

Când o acţiune sau activitate dată se aşteaptă să cauzeze o schimbare a

factorului de mediu, aceasta este notată la punctul de intersecţie în matrice şi descrisă

în funcţie de magnitudinea acesteia şi de consideraţiile mai importante.

Pasul al doilea în folosirea matricei lui Leopold este de a descrie interacţiunea în

funcţie de magnitudinea şi importanţa ei. „Magnitudinea‖ unei interacţiuni reprezintă

amplitudinea acesteia şi este descrisă numeric pe o scară de bonitate exprimate prin note

de la 1 la 10, în care 10 reprezintă starea natural a factorului de mediu studiat

neafectată de activitatea umană, iar notele de 1 reprezintă o situaţie ireversibilă

şi deosebit de gravă de deteriorare a factorului de mediu analizat. Distribuirea

unei valori numerice funcţie de mărimea unei interacţiuni, trebuie să se bazeze pe o

evaluare obiectivă a faptelor în strânsă legătură cu un impact anticipat.

Acordarea notelor se face de catre elaboratorul Studiului si din acest punct de vedere are

un caracter subiectiv, dar folosind experienta Expertului si informatii de intrare certe, se

pot obtine oricum concluzii masurabile care altfel ar fi fost cantonate in domeniul unor

generalitati fara a se putea ca pe baza lor sa se analizeze corect efectele si mai ales sa se

propuna lucrari de reducere a impactului sau masuri de monitorzare a lui.

Pentru aceasta in prezentul raport s-a procedat dupa cum urmeaza:

- pentru fiecare din obiecte asa cum au fost ele definite in Cap.1 s-a intocmit o

matrice de corelare intre efectele asupra mediului si aspectele de mediu afectate

16

Efecte directe, indirecte, pe termenscurt, mediu si lung, permanente si temporare, pozitive si negative



130

pentru fiecare relatie acordandu-se puncte daca exista o corelatie, definindu-se in

acest fel puncte de evaluare a impactului negativ sumate in ambele sensuri.

- totodata in aceiasi matrice s-au determinat si puncte de impact pozitiv,

In acest fel pentru fiecare grupa de obiective avem o caracterizare globala atat a efectelor

negative cat si a celor pozitive ce se pot manifestae asupra Mediului.

Trebuie precizat ca punctele de impact pozitiv sau negativ au o valoare posibila- potentiala

si nu valori reale-certe, intrucat ele pot fi imbunatatite sau din contra inrautatite daca nu

se iau masuri corecte de realizare a lucrarilor si de monitorizare.

Suplimentar, matricea lui Leopold poate fi folosită pentru identificarea diferitelor faze

temporale ale un proiect de exemplu, fazele de construcţie, operare şi post-operare şi să

descrie impactele pe care le are proiectul în diferite zone de construcţie - şi anume în locul

amplasamentului şi în zonele din apropierea acesteia

De retinut, pentru citirea matricelor urmatare:

10 - reprezintă starea naturala a factorului de mediu, neafectată de

activitatea umană,

1 - reprezintă o situaţie ireversibilă şi deosebit de gravă de deteriorare a

factorului de mediu .



131

Tabelul 32-- Potentiale efecte asupra mediului pentru OBIECT I – Cofferdam si dig de protectie impotriva inundatiilor

ASPECTE DE MEDIU AFECTATE

EFECTE ASUPRA MEDIULUI

Semnifica-tive

Secundare Cumulative Sinergice Termen

scurt Termen mediu

Termen lung

Perma-nente

Tempotare Positive Negative

Perioada de constructie continua cu o perioada permanenta de utilizare, cu efect exclusiv benefic Digul de protectie impotriva inundatiilor din jurul fabricii se demoleaza la finalul functionarii acesteia. (Atunci nu mai exista obiectul de protejat.)

1. Apa- apa freatica fiind drenata de Tarnava Mica va produce un impact pozitiv asupra apei pe perioada proiectului, pana la prelucrarea inregii cantitati de slam. Org. Santier: alimentare din reteaua municipala si evacuare ape uzate in canalizarea orasului cf. Contract

9 8

2. Ape subterana – obiectiv construit pentru a elimina exfiltratiile din batal in apa freatica, pana la prelucrarea inregii cantitati de slam.

9 -

3. Aerul- degajari de pulberi, inclusiv cu continut de metale, si gaze de esapament de la treansport materiale

- 8

4. Factori climatici - -

5. Biodiversitatea- apa freatica fiind drenata de Tarnava Mica va produce un impact pozitiv si asupra biotopului acvatic

8 -

6. Solul – poluari accidentale cu combustibil si lubrefianti de la teansport materiale si nesemnificativ cu pulberi sedimentabile (deja existente pe sol)

- 7

7 Populatia – Impact nesemnificativ produs de zgomotul circulatiei sporite pe artera de acces in oras. Impact social pozitiv prin crearea d locuri de munca

9 9



132



Semnifica-tive


scurt Termen mediu

Termen lung

Perma-nente


8. Sanatatea umana - -

9. Valori materiale - -

10. Patrimoniul cultural architectonic si arheologic

- -

11. Zgomot – semnificativ in incinta amplasamentului; Diminuat pana la limita admisibila la limita amplasamentului *) dinspre zona locuita,

- -

12. Peisajul 7 -

TOTAL 3 3 1 0 2 1 3 1 6 42 40

Tabelul 33 --Potentiale efecte asupra mediului pentru OBIECT II – FABRICA DE PRELUCRARE SLAM



Semnifica-tive


scurt Termen mediu

Termen lung

Perma-nente


Perioada de constructie

1. Apa- Org. Santier: alimentare din reteaua municipala si evacuare ape uzate in canalizarea orasului cf. Contract

- 9

2. Ape subterana – constructia fabricii incepe dupa ce s-a realizat cofferdam-ul. Deci apa freatica este protejata de exfiltratiile din bataluri. Apa pluviala care levigheaza poluantii din zonele poluate de sol are un impact nesemnificativ

- 7

3. Aerul- degajari de pulberi, inclusiv cu continut de metale, si gaze de esapament de la treansport materiale

- 7



133



Semnifica-tive


scurt Termen mediu

Termen lung

Perma-nente


4. Factori climatici - -

5. Biodiversitatea- afectare nesemnificativa a florei din zone limitrofe

- 8


- 6

7 Populatia – Impact nesemnificativ produs de zgomotul circulatiei sporite pe artera de acces in oras. Impact social pozitiv prin crearea d locuri de munca

8 7



10. Patrimoniul cultural, architectonic si arheologic

- -


- 6

12. Peisajul 8 0

TOTAL 2 4 1 0 4 1 2 1 6 16 50

Perioada de functionare

1. Apa- alimentare din reteaua municipala si evacuare ape uzate in canalizarea orasului cf. Contract; Ape tehnologice epurate refolosite in proces; apa de racire „conventional curate returnate in emisar.

- 8

2. Ape subterana – nu mai sunt surse de poluare a apei freatice

- -



134



Semnifica-tive


scurt Termen mediu

Termen lung

Perma-nente


3. Aerul- degajari de pulberi, inclusiv cu continut de metale, si gaze de esapament de la treansport materiale si produse finite; emisii punctiforme din cosurile de dispersie in limite admise .

5 -

4. Factori climatici – chiar fiind in limite admisibile gazele de ardere (CET)au componenete care afecteaza stratul de ozon

- 7

5. Biodiversitatea-Pulberi care au impact asupra florei si implicit asupra faunei si impact redus asupra biotopului acvatic.

- 7


- 8

7 Populatia – Impact social semnificativ pozitiv, prin crearea d locuri de munca si revigorarea economica a municipiulu. i Impact nesemnificativ produs de zgomotul circulatiei sporite pe artera de acces in oras

8 2




- -


- 7

12. Peisajul 9 -



135



Semnifica-tive


scurt Termen mediu

Termen lung

Perma-nente


TOTAL 3 2 1 1 0 6 1 0 6 22 39

TOTAL 5 6 2 1 4 7 3 1 12 38 89

Tabelul 34--Potentiale efecte asupra mediului pentru OBIECT III - Depozit nou



Semnifica-tive


scurt Termen mediu

Termen lung

Perma-nente


Perioada de constructie Perioada de umplere In cazul depozitului nou, constructia se face progresiv pe tot parcursul functionarii Proiectului. Astfel perioada de constructie se suprapune perioadei de umplere a depozitului. De asemenea inchiderile intermediare ale celulelor se fac pe

parcursul umplerii derpozitului.

1. Apa- nu este o sursa de poluare a apei - -

2. Ape subterana – nu mai sunt surse de poluare a apei freatice

- -

3. Aerul- degajari de pulberi, inclusiv cu continut de metale, si gaze de esapament de la treansport slam.

8 -

4. Factori climatici – - -

5. Biodiversitatea- Depozitul asigura securitaiea panzei freatice si are efect benefic asupra biotopu;ui acvatic Pulberi care au impact asupra florei si implicit asupra faunei

9 8

6. Solul – Dupa prelucrarea slamului de pe fiecare suprafata aferenta celulelor (ampriza celulei) pamantul contaminat de pe fund se preia si se va folosi ulterior pentru diguri de compartimentare..Fundul batalului , inainte de impermeabilizare va fi decontaminat, Noul

9 8



136



Semnifica-tive


scurt Termen mediu

Termen lung

Perma-nente


depozit va fi dublu asigurat pentru a nu mai avea impact asupra subsolului si panzei freatice. Impermeabilizare pe fund si diguri si coferdam in jurul depozitului.

7 Populatia – Impact social semnificativ pozitiv, prin crearea d locuri de munca si revigorarea economica a municipiulu. i Impact nesemnificativ produs de zgomotul circulatiei sporite pe artera de acces in oras

8 8

8. Sanatatea umana- efect benefic cumulat prin eliminarea poluarii solului sibsolului, panzei freatice si apei inclusiv biodiversitatea si in special biotopul acvatic

9 -



- -

11. Zgomot – zgomot in incinta, dar la limita incintei in limite admise

- 7

12. Peisajul 9 -

TOTAL 3 0 2 0 0 2 4 1 2 45 11



137

Tabelul 35--Potentiale efecte asupra mediului pentru OBIECT IV - Baraj si priza de apa



Semnifica-tive


scurt Termen mediu

Termen lung

Perma-nente


Perioada de constructie

1. Apa- nu sunt surse de poluare a apei - -

2. Ape subterana – nu sunt surse de poluare a apei freatice

- -

3. Aerul- gaze de esapament de la treansport rchipamente

- 8


5. Biodiversitatea- - -

6. Solul – - -

7 Populatia – Impact social redus pozitiv si pe perioada scurta, prin crearea de locuri de munca

7 -




- -


- 7

12. Peisajul - -

TOTAL 0 2 1 0 3 0 0 0 3 7 15



2. Ape subterana – nu sunt surse de poluare a apei freatice

- -

3. Aerul - -



6. Solul – - -



138



Semnifica-tive


scurt Termen mediu

Termen lung

Perma-nente



8 -




- -

11. Zgomot – zgomot in incinta Statiei de pompare, dar la limita incintei in limite admise

- 7

12. Peisajul 7 -

TOTAL 0 2 1 0 3 0 0 0 3 15 7

TOTAL 0 4 2 0 6 0 0 0 6 22 22

Tabelul 36--Potentiale efecte asupra mediului pentru OBIECT V- Decontaminarea terenurilor din limita de proprietate



Semnifica-tive


scurt Termen mediu

Termen lung

Perma-nente


Perioada de realizare a decontaminarii


2. Ape subterana –pamantul decontaminat care este si o sursa de poluare a apei freatice este inlaturat din amplasament

7 -

3. Aerul- gaze de esapament de la treansport pamant excavat

- 7



6. Solul – efect pozitiv 9 -

7 Populatia – Impact social redus pozitiv si pe 8 -



139



Semnifica-tive


scurt Termen mediu

Termen lung

Perma-nente


perioada scurta, prin crearea de locuri de munca




- -


- 7

12. Peisajul - 8 -

TOTAL 2 3 1 0 5 0 1 1 5 32 14

Tabelul 37--Potentiale efecte asupra mediului pentru OBIECT VI - CET



Semnifica-tive


scurt Termen mediu

Termen lung

Perma-nente




2. Ape subterana - -

3. Aerul - Gaze de ardere emise in atmosfera prin cos de dispersie/cu emisie controlata de dispozitiv de monitorizare continua si reglare controlata a arderii.

- 6

4. Factori climatici – gazele de ardere contin si substante care depreciaza stratul de ozon17

- 6

17 Consecinţe ale deprecierii stratului de ozon Slabirea sistemului imunitar, aparitia cancerului de piele, a cataractelor si chiar orbire, arsuri ale zonelor expuse la soar e, îmbatrânirea pielii , etc Afectarea structurii ADN ducând la modificari in ecosistemele acvatice si terestre cu implicatii majore în echilibrul trofic. Modificarea temperaturii atmosferice şi apariţia dezechilibrelor climatice



140



Semnifica-tive


scurt Termen mediu

Termen lung

Perma-nente



6. Solul – efect pozitiv 9 -


7 -




- -


- 7

12. Peisajul - 8 -

TOTAL 2 3 1 0 5 0 1 1 5 24 19



141

Tabelul 38- Impactul constructiei si functionarii obiectelor proiectului

Nr crt Grupa de obiective Impact

Pozitiv Negativ

1 OBIECT I- Cofferdam si dig protectie impotriva inundatiilor 42 40

2 OBIECT II-Fabrica de prelucrare slam 22 39

3 OBIECT III- Depozit nou 52 31

4 OBIECT IV- Baraj si priza de apa 15 7

5 OBIECT V- Deconta-minarea terenuri-lor din limita de proprietate 32 14

6 OBIECT VI - CET 24 19

TOTAL 187 150

Din examinarea lor se desprind urmatoarele:

In aceste conditii punctele pozitive sunt in raport de cca 1,25 fata de cele negative, ceeace

denota ca prin realizarea obiectelor proiectului se obtine dezideratul de reducere a

impactului si posibilitatea de a-l carcteriza ca fiind in domeniul acceptabil si sub control.

7.1.1 CALCULUL INDICELUI DE POLUARE GLOBAL

Simpla enumerare a starii fiecarui component (apa, aer, sol, etc.) nu este suficienta nefiind

posibila evidentierea efectelor de interdependenta intre componentele mediului si nici

efectele sinergice in comportarea ecosistemelor.

Pe plan mondial s-au inregistrat diferite incercari de evaluare a starii mediului sub forma

unor indicatori sintetici, care se refera insa, de cele mai multe ori la un singur factor de

mediu, de exemplu: cantitatea de poluanti evacuata in apa sau aer, exprimata prin indicele

de clor, sau poluarea cu metale grele a solului, exprimata prin echivalentul de zinc.

In cele ce urmeaza se prezinta o metoda de apreciere a starii de sanatate sau de poluare

a mediului si de exprimare cantitativa a acestei stari

Se analizeaza poluarea, prin metoda indicelui global de poluare – Metoda Rojanschi.

Mediul, in ansamblul lui, se considera ca o suprafata definita vectorial de un numar de

factori de mediu din cei mai relevanti, care prin unirea varfurilor definesc un spatiu

poligonal. Fiecare vector are o marime egala si defineste starea initiala a mediului in

arealul luat in considerare. Fiecare din acesti factori de mediu poate suferii un nivel de

poluare care in final ii poate deteriora partial, intr-un anume grad, sau total calitatea.

Acestui nivel de poluarea i se atribuie o valoare care se marcheaza pe vectorul respectiv.

Prin unirea acestor valori se defineste in interiorul poligonului de stare initiala a mediului

un alt poligon de stare afectata a mediului. Prin raportarea ariilor celor doua suprafete se

obtine o valoare scalara care defineste nivelul global de afectare a mediului si in acelasi

timp permite sa se depisteze zonele de a afectare si deci sa se stabileasca masurile de

eliminare, reducere sau diminuare asupra mediului.

Indicele starii de poluare globala a unui ecosistem, I, rezulta din raportul intre suprafata

reprezentand starea ideala, Si, si suprafata reprezentand starea reala, Sr.



142

unde:

Si – este suprafata figurii geometrice ilustrand starea ideala a mediului;

Sr – este suprafata figurii geometrice ilustrand starea reala a mediului la un

moment dat.

Notele de bonitate acordate pentru principalii factori de mediu sunt:

Tabelul 39- Notele de bonitate acordate

Factor de mediu perioada de constructie

perioada de functionare

Apa 6 8 Ape subterana 5 8 Aerul 4 6 Biodiversitatea- 5 8 Solul 4 8 Populatia 7 9 Zgomot –, 6 7 Peisajul 5 9

Figura 21 - Matricea Rojanschi pentreu calculul Indicelui de poluare globala in

perioada de constructie

IPG = Si / Sr

Si= 282.8 Sr = 62.6

IPG = 4.52

Pentru perioada de functionare cele doua suprafete vor fi cele dn urmatoarea figura

5

4

4

537

5

5

0

2

4

6

8

10Apa

Ape subterana

Aerul

Biodiversitatea-

Solul

Populatia

Zgomot –,

Peisajul



143

Figura 22 - Matricea Rojanschi pentreu calculul Indicelui de poluare globala in

perioada de funnctionare

IPG = Si / Sr ;

Si= 282.8; Sr = 176.4 IPG = 1.62

Tabelul 40 – clase de impact functie de valoarea IPG

IPG Starea mediului Clasa

1 Mediu natural neafectat de activitatea umana 1

1,23 Mediu supus efectului uman in limitele admisibile 1-2

1,56

2,05 Mediu afectat de activitatea umana provocand stare de disconfort 2-3

2.79

4 Mediu afectat de activitatea umana provocand tulburari formelor de viata 3-4

6.3 Mediu grav afectat de activitatea umana, periculos formelor de viata 4-6

11 Mediu degradat impropriu formelor de viata Peste 6

Valoarea de 4.52 defineste Mediu afectat de activitatea umana provocand tulburari formelor de

viata

Valoarea de 1.62 defineste Mediu supus efectului uman in limitele admisibile

In concluzie:

Realizarea proiectului „Construcție hale de producție, ecran de protecție (cofferdam),

clădiri tehnico-administrative pentru implementarea unei instalații industriale in scopul

închiderii definitive prin exploatare, cu recuperarea componentelor utile, a batalurilor”

reduce poluarea de la nivelul unui mediu afectat de activitatea umană, provocând

tulburări formelor de viaţă pana la un mediu supus activitatatii umane, in limite

admisibile.

Proiectul propus nu are impact semnificativ asupra mediului si va avea efecte

benefice majore dupa finalizare

88

6

8

8

9

7

9

0

2

4

6

8

10Apa

Ape subterana

Aerul

Biodiversitatea-

Solul

Populatia

Zgomot –,

Peisajul



144

8 DESCRIEREA IMPACTULUI PROGNOZAT, POSIBILITATILE SI

MASURILE DE PREVENIRE SI REDUCERE A EFECTELOR

NEGATIVE ASUPRA MEDIULUI

8.1 APA

8.1.1 APA DE SUPRAFATA

Evacuarile de ape uzate in perioada de constructie

In perioada de constructie a obiectivelor proiectului se vor evacua ape uzate din

organizarea de santier.


Apele uzate fecaloid – menajere se vor evacua în reteaua de canalizare a orașului –

conform conrtactului de furnizare/prestare a serviciului de alimentare cu apă și de

canalizare pentru personae juridice Nr. 01452/27.11.2012 , încheiat cu Compania

AQUASERV, sucursala Tarnaveni.

Apele uzate menajere sunt incarcate cu poluanti de tipul: substanțe organice (CCO-Cr;

CBO5); materii în suspensie; sulfati, clor rezidual, fosfati, amoniu și substante

extractibile cu solventi organici.

In organizarea de santier se vor utiliza toalete ecologice și grupurile sanitare din

containerele–birou. Grupurile sanitare vor fi racordate la conducta existenta de canalizare

si vor fi descărcate in canalizarea otrasului Târnaveni. Se vor preleva probe din caminul

final de evacuare si se va verifica conformarea cu NTPA – 002/2002.


gospodarire a apelor Nr. 45 din 19.03.2020.

Ape pluviale

Apele pluviale provenite din zona batalelor - vor fi colectate prin intermediul rigolelor

colectoare si directionate spre bazinul de retentie. In cazul depasirii capacitatii rigolelor si

bazinului de retentie o parte din apa va fi trimisa spre instalatia cu schimbatori de ioni de

10 mc/h existenta in statia pilot.

Evacuarile de ape uzate in perioada de functionare


Apele uzate fecaloid - menajere rezultate din cadrul obiectivului, vor fi colectate prin

reteaua interna de canalizare si vor fi evacuate in reteaua de canalizare menajera a

municipiului Tarnaveni, cu accceptul detinatorului retelei de canalizare.

Conform documentatiei tehnice, debitele de apa uzata menajera vor fi:



145

Quzat zi mediu = 36,3 mc/zi

Quzat zi maxim= 47,19 mc/zi

Q uzat orar maxim = 5,9 mc/h;

Ape uzate tehnologice

Apele uzate rezultate din procesul de prelucrare a slamului vor fi directionate in statia de

epurare ape uzate tehnologice si reutilizate in procesul tehnologic.

Procesul W'ET (prelucrare-procesare slam) recircula apele uzate tehnologice cu

concentratie mare de crom hexavalent. Cele mai multe fluxuri tehnologice colaterale care

contin crom hexavalent, sunt redirectionate in procesele tehnologice reducere a cromului

(instalatiile cu schimbatoare de ioni lEX.

Apele uzate provenite din fluxurile tehnologice care nu pot fi redirectionate In proces (ape

de spalare a echipamentelor rezultate din diferite activitati de lntretinere, ape uzate

incarcate cu crom hexavalent drenate de pompe), vor fi prelucrate prin instalatiile cu

schimbatoare de ioni (lEX).

in perioadele de functionare in regim stationar, instalatia WET functioneaza cu un consum

redus de apa (cca. 80 me/h).

Din totalul de 680 mc/h, cca. 600 mc/h apa va fi utilizata in procesul de racire dupa care va

fi evacuat in raul T-va Mica, aval de bataj.

Ape pluviale

Apele pluviale sunt colectate si evacuate astfel:

ape pluviale provenite de pe spatiile interioare ale fabricii de prelucrare slam vor fi

colectate si directionate astfel:

a) pentru apele rezultate zonele generatoare de hidrocarburi (ateliere, garaj, etc.)

vor fi trecute printr-un separator de nisip si hidrocarburi, dupa care vor fi directionate

spre instalatia WET cu schimbatori de ioni.

b) apele pluviale rezultate de pe acoperisurile constructiilor vor fi trecute printr-un

separator de nisip si directionate spre instalatia WET cu schimbatori de ioni;

Din instalatiile de epurare WET cu schimbatori de ioni, apele vor fi directionate in

rezervorul de apa tehnologica si de proces de unde, vor fi utilizate:

- in procesul tehnologic;

- stropire spa\ii verzi;

c) ape pluviale provenite din zona batalelor- vor fi colectate prin intermediul rigolelor

colectoare si directionate spre:

- unitate de filtrare mecanica;

- unitatea de hidratare

- epurare prin instalatia cu schimbatori de ioni din cadrul WET. De aici apele

vor fi directionate in rezervorul de apa tehnologica si de proces de unde, vor fi

utilizate:



146


- stropire spa\ii verzi;

d) ape pluviale provenite din spatiile exterioare fabricii de prelucrare slam-WET

zona administrativa - vor fi colectate si directionate intr-un separator de hidrocarburi

dimensionat corespunzator, filtrate si trimise intr-un bazin de retentie ape pluviale, de

unde, vor fi utilizate Ia:


- stropire spatii verzi;

- spalarea camioanelor;

- instalatia de spalare a rotilor camioanelor;

sau vor fi evacuate in canalizare pluvialli a orasului Tarnliveni.

INDICATORI DE CALITATE A APELOR UZATE EVACUATE

a) Ape uzate menajere si pluviale evacuate in canalizarea orasului Tarnaveni.

Valorile indicatorilor de calitate ai apelor uzate descarcate in reteaua publica spre statia

de epurare municipala, se vor incadra in limitele maxim admise, stabilite de operatorul

retelei de canalizaresi a statiei de epurare.

b) Apa de racire - limitele admisibile de lncarcare cu poluanti a apelor de ricire, inainte de

evacuare in raul Tarnava Mica vor respecta prevederile H.G. 188/2002 cu modificlirile si

completarile ulterioare (NTPA 001), asa cum prevede Autorizatia de Gospodarire a Apelor

nr 45/19.03.2020:

Tabelul 41– Indicatori de calitate ai apelor de racire evacuate in raul Tarnava Mica

lndicatori de calitate Valoare admisibila (NTPA001)

pH 6,5-8,5 Suspensii totale 60 mg/l

Temperatura 30ºC Reziduu fix 2000 mg/l

8.1.2 APELE SUBTERANE

Asa cum s-a aratat lucrarile preoiectului incep cu

constructia unui cofferdam care va inconjura batalurile si

terenul aferent fabricii de prelucrare.

Ccofferdam-ul construit din palplanse metalice care se bat

in profunzimea terenului, pana ajung sa fie incastrate in

stratul impermeabil de argila de sub fundul batalurilor va

constitui o incinta inchisa din care poluantii nu vor mai

putea ajunge in apa freatica.

Figura 23- palplanse metalice incastrate in sol



147

In aceste conditii se poate concluziona ca inca de la inceputul Proiectului va fi

eliminat impactul asupra apelor subterane

8.1.3 MASURI DE REDUCERE A IMPACTULUI

In perioada de constructie

In perioada de constructie a obiectivelor masurile de minnimizare a impactului se refera la

organizarea de santier, la lucrcarile propriuzise de constructie a cofferdamului, a fabricii si

a facilitatilor ei anexa, a depozitului provizoriu si a depozitului nou.

Organizarea de santier este amplasata cat mai departe de raul Tarnava Mica ;

In organizarea de santier se vor respecta toate prevederile proiectului specific si in special

cele referitoare la spatiile de depozitare a materialelor de constructie si a deseurilor ;

Se va respecta programul de verificare si intretinere a echipamentelor utilizate in santier.

In timpul constructiei obiectivelor se vor lua masuri de evitarea descarcarii accidentale de

deseuri de constructie,acestea vor fi depozitate numai in spatiile special amenajate ;

Monitorizarea si verificarea periodica a utilajelor si schipamentelor utilizate pe

amplasament ;

Operatiile de intretinerea echipamentelor se vor realiza numai in spatiile epecial

amenajate ;

Pastrarea curateniei in amplasament ;

Interzicerea spalarii vehiculelor dierct pe sol, propunandu-se igienizarea acestora doar in

locuri special amenajate sau spalatorii auto. Pentru camioanele care ies din santier este

prevazuta o instalatie de spalare a rotilor.

Nu se vor realiza lucrări de excavare în condiţii meteorologice extreme de ploaie sau, vânt

puternic;

Se vor lua măsuri de evitare a scurgerilor accidentale de combustibil, lubrifianţi, substanţe

chimice din mijloacele de transport materiale de constrctie si din echipamente de lucru,

care ar putea ajunge in panza freatica ce este drenata de Tarnava Mica,

In perioada de functionare

In faza de functionare a fabricii in amplasament va fi un trafic destul de intens. Atat a

echipamentelor care excaveaza si transporta slamul la fabrica, cat si a camioanelor care

aduc materiale si expediaza produsele finite. In acest sens sunt valabile toate masurile

enumerate mai sus pentru faza de constructie.

Nu se vor realiza lucrări de excavare a slamului din bataluri ce este transportat la fabrica

de prelucrare, în condiţii meteorologice extreme de ploaie sau, vânt puternic;

Se vor lua măsuri de evitare a scurgerilor accidentale de combustibil, lubrifianţi, substanţe

chimice din echipamente de lucru, care ar putea ajunge in panza freatica ce este drenata

de Tarnava Mica,



148

8.2 AERUL

8.2.1 IMPACTUL ASUPRA ATMOSFEREI

Perioada de construcție

Poluanții atmosferici care vor fi emiși din lucrările de realizare a proiectului sunt: pulberi,

NOx, SOx, CO, COV (compuşii organici volatili), metale grele în pulberi (Cr, Mg, Ca,

etc.).

praful este emis din lucrările de decopertare a straturilor de pamant contaminat din

amprizele lucrarilor, excavare si transport al șlamurilor și din încărcarea şi

descărcarea de materiale de construcţii etc.

emisiile de particule, NOx, SO2, COV, CO şi diverşi alţi poluanţi atmosferici,

inclusiv benzen - poluanţi din gazele de eșapament ale motoarelor Diesel de la

echipamentele motorizate folosite pentru transport şi pentru construcții.

PULBERI

Lucrarile de construcții și montaj, pentru fabrică includ excavarea gropilor de fundare

pentru stâlpii halei si pentru realizarea fundatiei utilajelor, etc. emit în atmosferă pulberi

sedimentabile. Din experiența anterioara a unor lucrări similare, când lucrările de

construcție se efectuează cu respectarea instrucțiunilor de lucru, normelor de protecția

muncii si protecția mediului emisia de pulberi va fi sub limita impusă de legea

278/2013, respectiv 50 mg/Nmc.

GAZELE DE EȘAPAMENT

Poluarea aerului cauzată de traficul auto este cunoscută pentru amestecul de câteva sute

de compuşi diferiţi, peste 150 de compuşi şi grupuri de compuşi. Pericolul emisiilor de

gaze de esapament este dat de continutul lor in gaze cu efect de seră18..

Volumul, natura şi concentraţia poluanţilor emişi depind de tipul de autovehicul, de natura

combustibilului şi de condiţiile tehnice de funcţionare.

Raportul aer — benzină are o mare influenţă asupra emisiilor de CO, NO şi hidrocarburi

nearse. În amestec cu gazele arse evacuate prin conducta de eşapament se elimină şi

aerosolii proveniţi din hidrocarburi nearse şi din particule solide (plumb în special).

În schimb motoarele diesel, din ce în ce mai numeroase în ultima vreme (datorită

consumului mai mic de combustibili) produc mai mult fum dezagreabil (alb - când motorul

este la rece, albastru şi negru — tot timpul).

La nivel mondial au devenit acceptate standarde de emisie faţă de care industria

constructoare de maşini caută să se adapteze, existând în acest sens mecanisme

coercitive/stimulative ce au condus la un avans tehnologic deosebi în ceea ce privesc

18

gaze care absorb și emit radiații infraroșii în gama de lungimi de undă emise de Pământ. În ordine, cele mai abundente gaze cu efect de seră din atmosfera Pământului sunt: vaporii de apă (H2O); dioxidul de carbon (CO2); metanul (CH4); Protoxid de azot (N2O); ozonul (O3); clorofluorocarburile (freonii); hidrofluorocarburile



149

normele de poluare acceptate în prezent. Prin aceste standarde s-a căutat o reducere a

emisiilor cu fiecare generaţie de motoare nou lansate.

Figura 24 - Comparație între emisiile standard de oxizii de azot (NOx) ale

autovehiculelor diesel

Vehiculele de ultima generatie EURO VI au emisii mult mai scazute, spre exemplu, in

cazul NOx sunt cu cca. 25 % mai scazute.

Tabelul 42 - Norme de emisie19 pentru autovehicule mari, de transport de marfuri

Standard Date CO

(g/kWh) NOx

(g/kWh) HC

(g/kWh) PM

(g/kWh)

Euro 0 1988–92 12.3 15.8 2.6 NA

Euro I 1992–95 4.9 9.0 1.23 0.40

Euro II 1995–99 4.0 7.0 1.1 0.15

Euro III 1999–2005 2.1 5.0 0.66 0.1

Euro IV 2005–08 1.5 3.5 0.46 0.02

Euro V 2008–12 1.5 2.0 0.46 0.02

Euro VI 2012–19 1.0 1.2 0.36 0.01

Antreprenorului lucrarilor de constructii i se va cere, prin Caietul de sarcini, sa foloseasca

camioanr cu motoare minimum EUEO IV,

Emisiile de poluanţi ale autovehiculelor prezintă două mari particularităţi: eliminarea se

face foarte aproape de sol, fapt care duce la realizarea unor concentraţii ridicate la înălţimi

foarte mici, chiar pentru gazele cu densitate mică şi mare capacitate de difuzie în

atmosferă, iar emisiile se fac pe întreaga suprafaţă a amplasamentului.

Aceşti poluanţi sunt grupaţi în mai multe categorii:

- gazele anorganice: oxizii de azot, dioxidul de sulf, oxidul de carbon, ozonul;

- pulberi: pulberi totale în suspensie, particule cu diametrul aerodinamic mai mic de

10 μm sau decât 2,5 μm, fumul negru;

- componente ale pulberilor: carbon elementar, hidrocarburi poiiciclice aromatice;

- plumb; - compuşi organici volatili: benzen, butadiena.

19

https://en.wikipedia.org/wiki/European_emission_standards#Emission_standards_for_large_goods_vehicles

https://en.wikipedia.org/wiki/European_emission_standards#Emission_standards_for_large_goods_vehicles



150

Camioanele care vor fi utilizate pentru transportul materialelor in si din incinta

amplasamentului vor fi dotate cu motoare Diesel – cel putin de generatie EURO IV.

Tabelul 43 – Concentraţii poluanţi în gazele de eşapament

Poluant U.M.

Concentraţie poluant

Mers în gol Accelerare Decelare

MAS MAC MAS MAC MAS MAC

Oxid de carbon % 7 urme 1,8 urme 2 urme

Hidrocarburi % 0,5 0,04 0,1 0,01 1 0,03

Oxizi de azot ppm 30 60 650 250 20 30

Aldehide ppm 10 20 10 10 200 30

Notă: MAS = motor cu aprindere prin scanteie

MAC = motor cu aprindere prin compresie

Se evidențiază avantajul net al motoarelor cu aprindere prin compresie față de cele cu

aprindere prin scânteie in special comparând emisia de oxizi de azot din timpul accelerării.

De aceea recomandarea este de a folosi motoare Diesel si de a optimiza miscarile

vehiculelor in amplasament; oprirea motoarelor in timpul incarcarii sau descarcarii si

raționalizarea accelerărilor si decelerărilor.

Cantitatea de poluanţi din gazele de eşapament care se va adăuga imisiilor din poluarea

de fond a atmosferei va fi, pentru camioanele cu motoare Diesel Euro IV, cele mai putin

performante admise a fi utilizate de constructor, următoarea:

– CO: 4,80 g/km;

– NOx: 1,90 g/km;

– hidrocarburi: 0,60 g/km;

– pulberi: 0,28 g/km;

Reducerea emisiilor de poluanţi din gazele de eşapament ale vehiculelor de transport se

va realiza prin achiziţionarea de camioane cu motoare de minim EURO IV, cu catalizator.

Camioanele de tip N320 cu motoare Diesel tip Euro IV au emisii de CO care reprezintă doar

12% din cele ale motoarelor Euro I şi emisii de hidrocarburi şi NOx de cca. 28% din cele

Euro I21.

Datorită măsurilor de protecţie a atmosferei (tipuri de autovehicule), emisiile

surselor de poluanţi din zona de impact a lucrărilor vor fi respectate valorile limită

stipulate în Legea nr. 104/2011-privind calitatea mediului

- Valorile limita admise de Legea 104 – privind calitatea aerului inconjurator cu modificarile

si completarile ulterioare22, pentru protectia sanatatii umane sunt prezentate in tabelul

urmator.

20Vehicule de Categoria N3 sunt vehicule concepute şi construite pentru transportul de mărfuri având o masă maximă ce depăşeşte 12 t. 21

[sursa: www.dieselnet.com ] 22

HOTĂRÂRE nr.806 din 26 octombrie 2016 pentru modificarea anexelor nr. 4, 5, 6 şi 7 la Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător

http://www.dieselnet.com/



151

Tabelul 44- Valori limita admise pentru protecţia sănătăţii umane

Valoarea-limită Marja de toleranţă*

Pragul superior de

evaluare

Pragul inferior de evaluare

Prag de alertă

DIOXID DE SULF

o oră

350 µg/m3, - a nu se depăşi mai mult de 24 de ori într-

un an calendaristic

43% (150 µg/m3)

- - 500 µg/m3

24 ore

125 µg/m3, - a nu se depăşi mai

mult de 3 ori într-un an calendaristic

0%

60% (75 µg/m3) - a nu se

depăşi de mai mult de 3 ori

într-un an calendaristic

40% (50 µg/m3),

a nu se depăşi de mai mult de 3 ori într-un an calendaristic

-

DIOXID DE AZOT

o oră

200 µg/m3, - a nu se depăşi mai mult

de 18 ori într-un an calendaristic

0%

70% (140 µg/m3)

- a nu se depăşi

de mai mult de 18 ori într-un an

calendaristic

50% (100 µg/m3),

-a nu se depăşi

de mai mult de 18 ori într-un an calendaristic

400 µg/m3

An calendaristic

40 µg/m3 0% 80%

32 µg/m3 65%

25 µg/m3

MONOXID DE CARBON

o zi 10 mg/m3 *** 60% 70%

7 µg/m3 50%

5 µg/m3 -

PM10

o zi

50 µg/m3, - a nu se depăşi mai mult

de 35 de ori într-un an calendaristic

50%

70% (35 µg/m3)

- a nu se depăşi

de mai mult de 35 ori într-un an

calendaristic

50% (25 µg/m3)

- a nu se depăşi

de mai mult de 35 ori într-un an calendaristic

-

An calend. 40 µg/m3 20% 70%

28 µg/m3 50%

20 µg/m3 -

BENZEN

An calend. 5 µg/m3 0%

70% 3,5 µg/m3

40% 2 µg/m3

-

OZON

o oră - - - - 240 g/m3

Valoarea maximă zilnică a mediilor pe 8

ore

120 µg/m3, a nu se depăşi în mai

mult de 25 de zile pe an calendaristic, mediat pe 3

ani3)

- - - -



152

In perioada de functionare a proiectului

Emisii difuze

În perioada de funcționare a fabricii de prelucrare șlamuri poluanții care se pot emite

difuz,în atmosferă:

pulberi – din activitatea de excavare și transport a șlamurilor din bataluri în buncărul

din fabrică;

– din descărcarea varului în cele 2 buncăre de 150 mc. mc (este folosit ca

materie prima pentru producerea solutiei Ca(OH)2.;

– din descărcarea deșeului final în celulele noului depozit

Din activitatea de excavare și transport a șlamurilor din bataluri emisiile sunt minime

datorită sistemului de stropire a frontului de lucru cu soluție specială de fixare a

pulberilor.

În interiorul fabricii nu sunt degajări de pulberi deoarece șlamul intră direct în faza de

măcinare umedăși circulația materialelor între fazele de proces se face prin sisteme

de transfer închise.

CO2 - În procesul tehnologic se lucrează cu CO2 dar nu sunt degajări de CO2

deoarece acesta se recircula în proces și surplusul se stochează într-un degazor de 10450 mc (PR - Appendix 7 - Equipment List_Rev.11_28.05.2019);

NH3 – din procesul tehnologic rezultă amoniac, ca produs secundar, care se stochează în 4 tancuri de 105 mc. Amoniacul se încarcă în cisterne, se expediază la clienți. Ca și în cazul CO2, nu vor fi degajări de amoniac. Sunt prevazute măsuri astfel încât pierderile nu pot apărea decat în caz de accident.

emisiile de particule,NOx, SO2, COV, CO şi diverşi alţi poluanţi atmosferici, inclusiv benzen- poluanţi din gazele de eșapament ale motoarelor Diesel de la camioane și cisterne folosite la aprovizionarea cu materii prime și la expedierea produselor și subproduselor.

Alimentarea cu gaz va fi distribuită pentru consumatorii majori, cum ar fi cuptoarele de

calcinare, iar o filială mai mică de aprovizionare va fi scoasă de pe linia principală de

alimentare pentru unitățile de încălzire din depozit, cantină și facilități pentru birou.

Emisii punctiforme

În timp ce funcționează în regim staționar, Fabrica are nevoie de circa 505 Nmc/h (12110

Nmc/zi) de gaz metan pentru cele 3 cuptoare rotative din fabrică. Fosta stație de legare a

contorizării gazelor BICAPA este operațională (și face parte din activele WET) și o cotă de

alocare a gazului metana fost acordată WET- (vezi PR - Anexa 5a)

Cuptoare

Dispunerea cuptoarelor este prezentata in plansa „WET Plant_Layout 1_BICAPA

Tirnaveni_VARIANTA V-6_Rev.17_Top View_S1 -4_23.07.2019 legenda # 80‖ – pe greed

de coordonate Stereo 70



153

Poluantii din gazele evacuate punctiform in atmosfera sunt prezentati in tabelele

urmatoare. Ele sunt emisii din cuptoarele de calcinare si din echipamentele CET.

Cuptor Calcinare 1 – ―0309-O-001‖

Calcineaza turta uda de MgCO3 pentru a obtinere MgO, Turta de filtrare de

carbonat de magneziu, cu umiditatea de maxim 15%, alimentează cuptorul rotativ

0309-O-001. Reacția de calcinare se realizează la 900 ° C - 950°C. Gazele de

ardere se vor raci ca urmare a evaporarii apei din turta de carbonat de magneziu.

Cos dispersie cuptor calcinare carbonat de magneziu: De = 1.5 m si H = 25 m;

Cuptor Calcinare 2 – „0416-O-002‖

Turta de filtrare de la Spalare 2, dupa carbonatare, cu umiditatea de maxim 15%,

este calcinata la 900°C - 950°C. Cos dispersie cuptor calcinare turta: De = 1.5 m si

H = 25 m;

Cuptor Calcinare 3 – „0215-O-003‖

Masa de reacție provenita de la incalzirea in vid la 250°C intra calda in calcinator

unde procesul se desfasoara la 800-900°C. Rezulta produsul finit – oxid verde de

crom: Cos dispersie cuptor calcinare oxid de crom: De = 1.5 m si H = 25 m;

Tabelul 45 - Emisii punctiforme din cuptoarele de calcinare

Instalaţie Debit CH4

Nmc/h

Temp. evacuare

ºC

Debit Gaze de ardere evacuat

mc/h

Coș dispersie

Poluant Concen-

traţie mg/Nmc

Debit masic mg/s

VLE*) mg/Nmc

0,7 VLE mg/Nmc

Φla varf m

H m

Cuptor

Calcinare 1

– 0309-O-

001

175 105 2745 1.5 25

NOx 191,84 87,91 350 245

SO2 2,00 0,92 35 24.5

CO 19,18 8,79 100 70

pulberi 38,10 17,46 50 35

Cuptor

Calcinare 2

„0416-O-

002”

257 105 4030 1.5 25

NOx 191,84 129,10 350 245

SO2 2,00 1,34 35 24.5

CO 19,18 12,91 100 70

pulberi 66,00 44,42 50 35

Cuptor

Calcinare 3

(Capacitate

2 t/h)

73 105 1150 1.5 25

NOx 191,84 36,67 350 245

SO2 2,00 0,38 35 24.5

CO 19,18 3,67 100 70

pulberi 22,89 4,38 50 35

*) VLE sunt conform Ord. 462/1993

Construcțiile anexă vor utiliza surse de căldură secundară/recuperată pentru încălzire,iar

conductele pentru lichide care necesită încălzire pe timp de iarnă vor fi încălzite electric.

CET

Emisia punctiformă reprezentată de gazele reziduale evacuate în atmosferă, rezultate din

arderea gazului metan în focarele cazanelor aferente CET. Aceste gaze reziduale au un

conţinut preponderent de NOx şi CO şi în cantităţi neglijabile SO2 şi pulberi.Evacuarea

gazelor in aymosfera se face printr-un cos de dispersie:



154

Cos dispersie CET (Engie Romania): De = 1.5 m si H = 20 m;

Pozitia CET inclusiv a cosului de dispersie este figurata pe Plansa „WET Plant_Layout

1_BICAPA Tirnaveni_VARIANTA V-6_Rev.17_Top View_S1 -4_23.07.2019 legenda # 80‖

Tabelul 46– Emisii punctiforme din CET

Instalaţie Debit CH4

Nmc/h

Temp. Gaze arse

ºC

Debit Gaze de ardere evacuat

mc/h Poluant

Concen-traţie

mg/Nmc

Debit masic mg/s

VLE mg/Nmc

0,7 VLE mg/Nmc

Turbină cu gaz GPB 180D: 17,3 MWe + Cazan de recuperare cu ardere suplimentară pentru turbina GPB 180D

7560 190 153220

NOx 179,20 3744.00 350 245

SO2 1,15 24.09 35 24.5

CO 58,99 1232.40 100 70

pulberi 1,19 24.95 5 3,5

Turbină cu gaz GPB

80D: 7,5 MWe + Cazan

de recuperare cu ardere suplimentară pentru turbina GPB 80D

3250 190 65900

NOx 179,81 1615,2 350 245

SO2 1,70 15,25 35 24.5

CO 57,06 512,52 100 70

pulberi 1,18 10,555 5 3,5

Cazan de abur, putere nominală 51,5 MW

4670 190 94500

NOx 71,14 916,70 100 70

SO2 1,12 14,47 35 24,5

CO 155,87 2008,5 100 70

pulberi 3,56 45,84 5 3.5

➢Performanțele cazanelor:

▪ Cazan de recuperare cu combustiesuplimentarăpentruturbina GPB 80D

o Presiunea la abur: 16 bara

o Temperaturaaburului: 201,4 ° C

o Debit de masă de evacuare a turbinei de gaz cu arderesuplimentară: 17 t / h

o Debitul de masă de evacuare a turbinei cu gaz cu arderesuplimentară: 30 t / h

o Puteretermicăinstalată la ardereasuplimentară: 13,5 MW

▪ Cazan de recuperare cu combustiesuplimentarăpentruturbinaGPB 180D



o Debit de masă de evacuare a turbinei de gaz cu arderesuplimentară: 38 t / h

o Debitul de masă de evacuare a turbinei cu gaz cu arderesuplimentară: 70 t / h

o Puteretermicăinstalată la ardereasuplimentară: 33 MW

▪ Cazan cu abur



o Debitul de masă de evacuare: 70 t / h

o Eficiențătermică: 93%

o Puteretermicăinstalată: 51,5 MW



155

8.2.2 MASURI DE MINIMIZARE A IMPACTULUI AUPRA ATMOSFEREI

Măsuri de reducere emisiilor de poluanţi atmosferici în perioada de

construcţie

În perioada de construcţie se vor lua următoarele măsuri:

folosirea mașinilor și a echipamentelor de construcție, dotate cu motoare cu

catalizatori și cu reviziile la zi; verificarea și întreținerea acestora pe tot parcursul

perioadei de realizare a construcțiilor;

evitarea funcționarii inutile a echipamentelor care folosesc combustibili lichizi va

contribui la reducerea impactului datorat gazelor de eșapament.

optimizarea deplasărilor vehiculelor si echipamentelor

prevenirea formării de praf prin stropirea cu apă a frontului de lucru, a rampelor de

acces și a traseelor de circulatie pe suprafata santierelor;

manipularea corecta a materialelor si deșeurilor pulverulente va contribui la reducerea

impactului datorat emisiei de pulberi si praf;

vor fi evitate sau limitate operațiunile de încărcare și descărcare a materialelor

pulverulente, a deșeurilor, etc. în perioadele cu vânt puternic; O măsură favorabilă

evitării răspândirii pulberilor o constituie faptul că operațiunile de încărcare /

descărcare se vor desfășura în incinta batardoului / cofferdam, sub cota superioara a

digurilor de contur, în care camioanele vor coborâ pe rampele de acces special

construite.

curăţarea zilnică a căilor de acces din organizarea de şantier și din punctele de lucru,

pentru a preveni formarea prafului;

controlul şi asigurarea materialelor împotriva împrăştierii în timpul transportului şi în

amplasamentele destinate depozitarii.

umectarea periodica a căilor de acces pot reduce substanțial emisiile de particule in

atmosfera si deci impactul asupra calității aerului in zonele învecinate.

se va monitoriza calitatea aerului și în cazul înregistrării unor depășiri se vor lua

măsurile necesare de diminuare.

Măsuri de reducere emisiilor de poluanţi atmosferici în perioada de

funcționare

În perioada de funcționare a fabricii de procesare șlamuri se vor respecta cu strictețe

regulamentul de fabricație și măsurile indicate mai sus pentru transportul și depozitarea

deșeului final in noul depozit.

Principalele surse de poluare a aerului in timpul funcționarii fabricii sunt pulberile de slam

si de deșeu final.



156

Pentru evitarea emisiilor de pulberi se vor lua masuri speciale de descărcare si

manevrare.

prevenirea formării de praf prin stropirea cu cu o solutie speciala a frontului de lucru, a

rampelor de acces;

manipularea corecta a materiei prime si a deșeului final pentru a reduce impactul

datorat emisiei de pulberi;

vor fi evitate sau limitate operațiunile de încărcare și descărcare a materialelor

pulverulente (șlam si deșeu final), în perioadele cu vânt peste moderat;

curăţarea zilnică a căilor de acces din organizarea de şantier și din punctele de lucru,

pentru a preveni formarea prafului;

pentru emisiile de gaze de ardere s-au prevazut filtre de retinere particule;

pe evacuarea la cosul de dispersie s-au prevazut analizoare de gaze, cu transmisie la

sistemul electronic de conducere a procesului;

8.3 SOLUL

8.3.1 IMPACTUL ASUPRA SOLULUI

In perioada de constructie

Asa cum s-a mai aratat si anterior principalele activitati care vor genera poluanti cu impact

potential asupra solului sunt:

In perioada de inceput a proiectului

construcția digului de protecție – cofferdam – împrejurul batalurilor și a amprizei fabricii

de prelucrare șlam;

construcția fabricii de prelucrare șlam; constructie platforme, depozit si rampe de

receptie/expeditie materii prime, produse și subproduse;

excavari si transport slam si pamant contaminat;

Va exista si etape intermediare si o etapa finala de lucrari:

construcția digurilor pentru celulele 2 si 3 ale depozitului nou<

suprainaltarea digurilor depozitului nou;

ecologizarea terenurilor din zonele contaminate din exteriorul zonei indiguite;

demolarea digurtilor inconjuratoare ale batalurilor 1 si 2 dupa galirea fiecaruia din ele de

slamul continut;

decontaminarea amprizei batalurilor golite;

inchiderea depozitului nou;

demolarea fabricii de prelucrare șlam;

lichidarea amenajarii de santier si redarea terenului pentru o utilizare viitoare.



157

Toate aceste lucrari vor fi generatoare de pulberi, deseuri de materiale de constructie,

eventuale scurgeri pe sol de carburanti si lubrifianti din motoarele camioanelor si

echipamentelor de lucru.

Prin masurile de minimizare a impactului lucrarilor de constructie asupra solului, ce vor fi

prezentate in subcapitolul IV.3.4 se estimeaza ca impactul asupra factorului de mediu

SOL va fi NESEMNIFICATIV.

8.3.2 MASURI DE PROTECTIA SOLULUI

Masurile minime de evitare a poluarii solului și subsolului în timpul lucrarilor de

constructive includ:

- aplicarea bunelor practici în construcți;

- respectarea manualelor de operare și a instructiunilor din fisa postului;

- masurile de stropire a solului sau a depozitelor de slam pentru evitarea ridicarii

prafului în timpul excavarilor,

- depozitarea deseurilor în containere adecvate, amplasate pe platform betonate.

În perioada de funcționare a fabricii de prelucrare șlam, în mod normal impactul asupra

solului va fi nesemnificativ, și deci nu se impun alte măsuri de diminuare decât

monitorizarea lucrării și efectuarea corectă a lucrărilor curente de întreținere.

Efectul benefic major al proiectului în ceea ce privește impactul asupra solului/subsolului

constă în eliminarea sursei majore de poluare constituita de șlamul din bataluri. Sursele de poluare

se vor epuiza pe parcursul funcționării fabricii.

8.4 BIODIVERSITATEA

Asa cum s-a precizat in cap.2, flore si fauna terestra sufera impactul indirect al poluarii

atmosferei, dar biotopul cel mai afectat de poluarea existenta este biotopul acvatic al raului

Tarnava Mica. In apele raului alung poluantii din apele freatice de sub amplasamentul

WET, care sunt drenate de Tarnava Mica.

Biotopul acvatic sufera in cea mai mare masura impactul poluant al amplasamentului.

Toate masurile de reducere a impactului asupra factorilor de mediu Aer, apă, sol, subsol

si ape freatice recomandate pentru perioada de construcție a a obiectivelor proiectului și

pentru perioada de funcționare a fabricii de prelucrare a șlamurilor vor conduce implicit și

la protecția biodiversității din zona de impact.

8.5 ZGOMOTUL

8.5.1 SURSE DE ZGOMOT ȘI VIBRAȚII ÎN PERIOADA DE CONSTRUCȚIE

Principalele surse de zgomot și vibrații în perioada de construcție sunt echipamentele şi

utilajele utilizate în activitatea de construcţii și pot afecta personalul implicat în activităţi de



158

construcţii, dar nu și populaţia din zonele rezidențiale sau care se deplasează drumuri din

exteriorul platformei, pentru ca așa cum s-a mai arătat, zonele de lucru sunt mult depărtate

de limitele incintei fostei platforme Bicapa

LIMITE DE ZGOMOT PENTRU UTILAJE ȘI ECHIPAMENTE SITUATE ÎN AFARA

CLĂDIRILOR.

Studii efectuate în condiții reale asupra echipamentelor folosite in șantiere deschise,

privind nivelul real de zgomot și vibrații sunt prezentate în tabelul următor. Valorile limită

pentru echipamentele situate în afara clădirilor, sunt stabilite de HG 1756/2006 și sunt

prezentate în tabelul de mai jos.

Tabelul 47 - Valorile maxime de zgomot pentru echipamentele situate în afara clădirilor

TIP DE ECHIPAMENT

Putere instalata neta P (kW) Putere electrica/Pel** (kW),

Masa/m(kg) Linie de intersectie/ L(cm)

Nivelul de putere acustic admisibil

dB /1kW

Buldozere încarcatoare, încarcatoare- excavatoare pe senile

P<=55 103*

P>55 84+11log P*

Buldozere, încarcatoare, încarcatoare-excavator pe pneuri, dumpere, gredere, compactoare, automacarale actionate de motor cu combustie interne, cu contragreutate, macarale mobile, masini de compactat doar cu cilindri nevibratori

P<=55 101*

P>55 82+11log P*

Excavatoare, ascensoare de șantier pentru materiale, vinci pentru construcții, motosape

P<=15 93

P>15 80+11log P

Mașini de compactat care folosesc doar cilindri, placi și rame vibratoare

P<=8 105*

8<P<=70 106*

P>70 86+11log P*

*) Nivelul de putere admisibil va fi rotunjit pana la intreg (sub 0,5 pentru numarul intreg inferior, egal sau mai

mare decat 0,5 pana la numarul intreg superior);

**) PEL pentru generatoare pentru sudura: curentul de sudura conventional multiplicat cu tensiunea de

încarcare conventionala la momentul activ cel mai scazut indicat de productor.

Studii efectuate în condiții reale asupra unor tipuri de echipamente specifice folosite in

șantiere deschise, privind nivelul real de zgomot și vibrații sunt prezentate în tabelul

următor.

Tabelul 48- Nivelul de zgomot şi vibraţii măsurate pe echipamente tehnologice de

construcţii 23

Nr.

Crt. Denumire utilaj

Nivel zgomot

dB(A)

Nivel max. vibrații /

frecv. (m/s2/ Hz)

Timp de lucru

admis:

1 Excavatoare (cupă, rotor, racleţi, elindă)

74 -79 0.2399 / 50 peste 4 h

2 Buldoexcavatoare 74,5 - 88,2 0,1698/ 25; 0,3126 / 63;

(1,5668/ 63) peste 8h; (2 h)

23

http://www.ugal.ro/doc/Rezumat-teza_doctorat_Anghelache_Diana.pdf

http://www.ugal.ro/doc/Rezumat-teza_doctorat_Anghelache_Diana.pdf



159

Nr.

Crt. Denumire utilaj

Nivel zgomot

dB(A)

Nivel max. vibrații /

frecv. (m/s2/ Hz)

Timp de lucru

admis:

3 Incărcător frontal multifuncţional

91 1.8621 / 80 peste 4 h

4 Incărcătoare frontale (pneuri, şenile, skid)

67 - 85,5 0,3890 / 80; 0,1380 / 80;

0,1462 / 50 peste 8 h

5 Ciocane de demolare sau perforatoare

92,8 50,6991 /63 Sub 30 '

Nivelul de zgomot la sursă va fi redus datorită distanței dintre sursă și receptorii din afara

platformei și datorită situării sursei de zgomot în debleu (în interiorul batardoului) .

Scăderea nivelului de zgomot funcție de distanță este ilustrată în figura urmatoare.

Figura 25 - Scăderea nivelului de zgomot funcție de distanță

Se constată ca la o distanță de 100 m nivelul de zgomot scade cu cca. 15 dB. La distanța

de cca. 400 m cat este de la punctul cel mai nordic al zonei de lucru la Str Avram Iancu,

extrapolând valorile curbei de diminuare a zgomotului se estimează o scădere ce cca. 18-

20 dB.

Nivelele admisibile ale zgomotului exterior (Leq) pentru strazi, masurate la marginea

trotuarelor sau a carosabilului, sunt stabilite în funcție de categoria tehnica a străzii

respective și sunt asociate cu intensitatea traficului:

Străzile din localităţile urbane se clasifică în raport de intensitatea traficului şi de funcţiile

pe care le îndeplinesc, astfel:

- străzi de categoria I - magistrale;

- străzi de categoria a II-a - de legătură;

- străzi de categoria a III-a - colectoare;

- străzi de categoria a IV-a - de folosinţă locală



160

Strada Avram Iancu este un drum de importanță județeană – DJ 107 deci poate fi

considerata o magistrală.

Tabelul 49 - Valorile admisibile ale nivelului de zgomot exterior pe strazi

Nr.

Crt.

Tipul de strada

(conform STAS 10144/1-80)

Nivelul de zgomot echivalent

Leq, dB(A)

1 strada de categorie tehnica IV, de deservire 60

2 strada de categorie tehnica III, de colectare 65

3 strada de categorie tehnica II, de legatura 70

4 strada de categorie tehnica I, magistrala 75…85

Nivelul cel mai ridicat de zgomot al echipamentelor enumerate în tabelul de mai sus – 91

dB – se reduce sub nivelul admis de 75…85 dB pentru magistrale, la nivelul străzii

limitrofe a amplasamentului.

In aceste condiții și cele mai zgomotoase echipamente care vor lucra în șantier nu

vor produce o poluare fonică la limita incintei.

8.5.2 MASURI DE REDUCERE A ZGOMOTULUI

Principalele masuri de reducere a zgomotului și vibrațiilor sunt:

ACTIVITATEA EXTERIOARA:

prin caietele de sarcini de achizitionare a serviciilor și echipamentelor se va impune utilizarea de echipamete in buna stare tehnica si cu nivel minim de zgomot;

mijloacele de transport vor fi dotate cu motoare Diesel – cel putin de generatie EURO IV.

instruirea șoferilor în privința reducerii zgomotului în timpul lucrului (ex. întreținerea echipamentelor; oprirea motoarelor in timpul stationarii, etc.).

ACTIVITATEA INTERIOARA:

utilizarea materialelor fonoizolante la constructia halelor ce adăpostesc utilajele cu emisie maxima de zgomot și vibratii;

montarea pe fundatie pe elemente elastice absorbante ale vibratiilor și zgomotului;

în cazul defectării unui utilaj intervența și repararea lui se va face imediat pentru a se elimina cauza zgomotului;

ACTIVITATE GENERALA

In timpul realizării lucrărilor trebuie implementate diverse metode de atenuare/eliminare a

potențialului impact generat de zgomot, mai exact:

adoptarea de bune practici și introducerea de constrângeri contractuale asupra activităților Contractorului – in perioada de constructie;

adoptarea de bune practici de functionare in elaborarea manualelor de operare a fabricii;

intreținerea corespunzătoare a utilajelor și echipamentelor va fi una din exigentele atent urmarite de staful tehnic al fabricii in toate etapele de realizare a investitiilor;



161

nivelele adecvate de zgomot, aplicabile lucrărilor de construcție, trebuie discutate și stabilite împreuna de către Contractor și APM Mureș. Așa cum s-a estimat mai sus, nivelul de zgomot la limita amplasamentului va fi sub nivelul admisibil și în acest caz nu se impun masuri de diminuare.

comunitatea locala (rezidenti și proprietari din zona), trebuie sa fie pe deplin informată cu privire la natura și calendarul activităților de construcție înainte de începerea lor. Cel mai eficient mod de a face acest lucru este prin anunțuri afișate la poarta Wastes Ecotech, atât înainte de începere, cat și în timpul lucrărilor de construcție, oferind datele, locațiile și programul de lucrări și informații suplimentare, cat mai mult posibil. Un program cuprinzător de informare a comunitarii va determina rezidenți sa se adapteze mai ușor la efectele zgomotului în timpul perioadei în care lucrările se vor desfășura în apropiere.

Plantarea unei perdele de arbori de protectie intre obiectiv si zona rezidentiala.

Impactul zgomotului produs de lucrările de construcție, si de funcționarea

Fabricii de prelucrare șlam va fi NESEMNIFICATIV.

8.6 RADIAȚIILE DE LUMINĂ, CĂLDURĂ ,RADIAȚIE

ELECTROMAGNETICA

În timpul lucrărilor de construcție, ca și în perioada de funcționare a Fabricii de prelucrare

șlam nu se vor folosi echipamente care ar putea fi surse de radiații.

8.7 BUNURILE MATERIALE SITURI ARHEOLOGICE, ISTORICE,

ARHITECTURALE

Asa cum s-a aratat si in Cap. 2 proiectul nu are impact asupra bunurilor materiale a

siturilor arheologice, istorice si arhitecturale

In aceste conditii nu se impun masuri de diminuare a impactului

8.8 PEISAJUL

Asa cum reiese din cele prezentate in Cap. 2 se vor face lucrari finale de redare a

amplasamentului in conditii adecvate refolosirii industriale sau ca zona de recreere.

Depozitul nou de deseuri de prelucrare dupa inchiderea finala va fi inierbat si va fi si el o

zona de spatiu verde

Fata de aspectul actual al platformei WET peisajul final se poate afirma ca va avea un

impact puternic pozitiv asupra peisajului.

In aceste conditii nu se impun masuri suplimentare.



162

8.9 POPULAȚIA

8.9.1 IMPACTUL ASUPRA POPULATIEI

Proiectul va avea un dublu impact asupra populatiei.

Impactul asupra starii de sanatate

Va inlatura riscul asupra sanatatii populatiei reprezentat de efectul sinergic al expunerii la

poluantii din atmosfera, apa subterana si de suprafata, asupra biotopului acvatic, in

special, asupra forei si faunei.

Impactul social al proiectului in perioada de functionare

Analizand efectele proiectului asupra economiei Municipiului Tarnaveni comparativ cu cele

expuse in Situația economică a Târnăveniului expusă în strategia de dezvoltare până în

2020 se evidentiaza urmatoarele aspecte:

Inchiderea batalurilor de la Bicapa prin procesarea si extragerea elementelor utile din

slamuri se adauga la situatia existrnta a economiei locale – existenţa unor materii prime și

resurse naturale ce pot fi valorificate prin crearea valorii adăugate;

proiectul realizandu-se cu un important aport de capital privat, romanesc si

strain anihileaza unul din punctele slabe existente anterior, investițiile reduse de capital

străin în economia locală;

Sistarea activitatii platformei chimice Bicapa a avut un insemnat impact negativ asupra

vietii sociale, intrucat in doar cativa ani s-au disponibilizat cca 1800 de persoane.

Intr-o prima etapa va fi angajat un numar de muncitori in organizarea de santier. Nu este

cunoscut inca numarul acestora intucat proiectul de organizare de santier va fi facut de

firma care va castiga licitatia de construire.

cresterea numarului de locuri de munca pe o perioada de 10 ani cu minimum 270

lucratori la care se adauga numarul de muncitori care vor construi obiectiele proiectului in

primii cca. 2 ani inainte de darea in functiune a fabricii, in paralel cu functionarea acesteia,

cand se vor construi cele 12 celule ale noului depozit si la final pentru inchiderea definitiva

a depozitului si decomisionarea fabricii.

Proiectul actual, In fazele de operare de cca. 10 ani va angaja 270 persoane

Venitul salariatilor luand in consideratie numai salariul mediu brut pe economie din

2021, de 5429 lei/luna (salariu mediu net 3176 lei/luna) se va ridica la 65148 lei/salariat

pe an. Toti salariatii vor castiga 17.589.960 lei/an. La aceasta suma impozitele platite

care ajung in bugetul local vor fi de 7.299.720 lei/an

La toate acesta sr adauga stimularea economiei prin cheltuirea venitului castigat de

salariati in economia locala.

Proiectul creste cu peste 1.9 % numarul locrilor de munca din municipiu;



163

oportuniati de oprire a migrarii forței de muncă înalt calificate.

In concluzie IMPACTUL PROIECTULUI ASUPRA VIETII SOCIALE SI A ECONOMIEI

LOCALE ESTE PUTERNIC POZITIV

8.9.2 MASURI DE REDUCERE A IMPACTULUI ASUPRA POPULATIEI

Toate masurile luate pentru reducerea impactului asupra fiecarui factor de mediu vor

ravea efect benefic si asupra populatiei.

Nu sunt necesare alte masuri pentru diminuare a impactului proiectului asupra

mediului natural si economic.



164

9 DESCRIEREA ALTERNATIVELOR STUDIATE

9.1 ALTERNATIVE DE AMPLASARE

Fiind vorba de inchiderea unor depozite de deseuri periculoase existente amplasarea

relative a celorlalte obiecte a fost impusa de necsitati tehnologice si de racordare la caile

de acces.

In concluzie pentru amplasarea Proiectului nu exista alternative

9.2 ALTERNATIVE TEHNOLOGICE

9.2.1 TEHNOLOGIA DE EXTRACTIE SUBSTANTE REUTILIZABILE

Studierea tehnologiei de extractie a substantelor utile din slamul din bataluri s-a desfasurat

in ultimii ani pe instalatia Pilot.

În perioada 2015-2018 SC Wastes Ecotech a experimentat pe staţia pilot recuperarea Cr6+

sub formă de cromat de sodiu. Dezavantajul esenţial al procedeului îl reprezenta faptul că

cca 60% din sodiu consumat pentru obţinerea bicromatului de sodiu se transforma în final

în sulfatul de sodiu,impurificat cu crom, sulfat de sodiu cromos. Tehnologia era una

greoaie cu randamente scazute, sub 70-72%, energofaga ( consum mare de utilităţi gaz

metan, abur, energie electrică, apă de răcire, etc.) si cu impact semnificativ asupra

factorilor de mediu. Toate aceste dezavantaje generau o rentabilitate scăzută a procesului

respectiv costuri de exploatare majore.

Aceste considerente tehnico-economice si de mediu au determinat modificarea tehnologiei

de recuperare a Cr6+ prin utilizarea schimbătorilor de ioni, cu obţinerea unui produs finit

Cr2O3 – oxid verde de crom – produs principal cu rentabilitate mult mai mare obtinut dintr-o

tehnologie mult mai prietenoasa pentru mediu.

Prezentul proiect include numai tehnologia care a rezultat ca fiind cea mnai eficienta din

punct de vedere tehnico – economic si de mediu.

Tehnologia utilizata in Proiect pentru obtinerea produselor finite stabilite nu are mai

multe variante

9.3 TEHNOLOGIA DE DECONTAMINARE

Pentru decontaminarea solurilor contaminat au fost propuse următoarele variante.

Varianta 1 – INERTIZARE (imobilizare in lianți hidraulici) – Retenția și imobilizarea

metalelor grele din solul contaminat pentru a împiedica poluanții să se răspândească in

mediul înconjurător.



165

Varianta 2 – FITOREMEDIERE – constă în plantarea de macrofite capabile să extragă din

sol metalele grele. La sfârșitul fiecărui ciclu de vegetație materialul rezultat este îndepărtat

de pe teren și gestionat ca deșeu.

Varianta 3 – SPĂLAREA PĂMÂNTULUI CONTAMINAT cu sau fără recuperarea

elementelor utile din soluțiile de spălare.

Varianta 4 – ÎNDEPĂRTAREA (RELOCAREA) PĂMÂNTULUI CONTAMINAT și

utilizarea lui ca material structural în depozitul ecologic.

9.3.1 INERTIZAREA

Inertizarea constă în imobilizarea contaminanților în lianți hidraulici și poate fi operată atât

in-situ cât și ex-situ. Imobilizarea se poate realiza fie prin încorporarea deșeului sub formă

de agregat în masa unei componente din beton nestructural, fie prin tratarea cu o

suspensie diluată de ciment Portland, strict pentru imobilizarea contaminanților în matricea

rezultată.

Având în vedere volumele mari de pământ excavat, precum și caracteristicile acestuia

(conținut ridicat în argile și coloizi organici), acesta nu se pretează inertizării în

componente din beton nestructural, ci doar imobilizării contaminanților in-situ.

Avantajele tehnicii propuse sunt:

Cost relativ redus de operare, practic implică doar costurile aferente achiziției, preparării și

dozării liantului in-situ;

Are o bună aplicabilitate pentru imobilizarea metalelor grele în forme cationice.

Dezavantajele tehnicii propuse sunt:

Nu se pretează pentru imobilizarea Cr(VI) și a altor specii anionice;

Matricea solidă rezultată este expusă coroziunii sulfatice sau cu cloruri, specii prezente

frecvent în sol, astfel încât efectul de imobilizare a contaminanților este limitat în timp.

9.3.2 FITOREMEDIEREA

Fitoremedierea constă în plantarea pe suprafețele afectate de plante macrofite, cu ciclu de

viață anual sau bienal, capabile să extragă contaminanții din sol, fără ca aceștia să

prezinte efecte toxice asupra plantelor. La sfârșitul ciclului de vegetație, plantele se

recoltează de pe suprafața de teren tratată și se gestionează ca deșeu.

Fitoremedierea este o tehnică in-situ general aplicabilă, indiferent de suprafețele de teren

afectate, care implică costuri de operare mici și o bună adaptabilitate.


- Costuri de investiție și operare reduse;

- Aplicabilitate pe suprafețe mari;

- Se poate atinge un grad ridicat de decontaminare, în timp;

- Materialul vegetal rezidual poate fi valorificat energetic sub formă de combustibil secundar (biomasă) dacă compoziția sa elementară permite acest lucru.



166


- Sensibilitate ridicată față de factorii pedoclimatici;

- Sensibilitate ridicată față de potențiale specii chimice cu efect fitotoxic din sol care nu au fost identificate;

- Durată mare a decontaminării, deseori dificil de previzionat;

- La sfârșitul ciclului de vegetație rezultă cantități mari de material vegetal contaminat, a cărui destinație ulterioară necesită a fi stabilită după recoltare, în urma unor determinări prin analize chimice;

- Extracție dificilă a speciilor cationice care formează în sol săruri cu solubilități extrem de scăzute (ex. Pb) sau care formează cu argilele din sol complecși adsorbtivi foarte stabili.

9.3.3 SPĂLAREA

Spălarea solului contaminat constă în eluarea contaminanților cu soluții apoase, urmată de

separarea acestora de matricea solidă a solului.

Ca tehnică, spălarea presupune utilizarea unor volume mari de soluții de spălare, de 2 ÷

10 ori mai mari decât volumul de sol tratat. Pentru eluarea metalelor grele în forme

cationice se utilizează soluții ale unor acizi organici, de preferat cu proprietăți chelatizante

(lactic, citric). Pentru eluarea metalelor grele în forme anionice (ex. Cr(VI)) se utilizează

soluții apoase cu caracter ușor bazic.

Spălarea este aplicabilă pentru cantități mici de pământ cu un grad de contaminare ridicat.


- Se poate atinge un grad ridicat de decontaminare, chiar și la operare in-situ;

- La operare ex-situ, pământul rezultat poate fi returnat în locul de unde a fost excavat.


- Consum foarte mare de reactivi, cu costurile aferente achiziției, preparării și dozării acestora;

- Rezultă cantități mari de efluenți reziduali, ce necesită o tratare ulterioară în vederea decontaminării, sau se vor gestiona ca deșeuri periculoase lichide;

- Recuperare dificilă a componentelor utile din soluțiile de spălare, datorită prezenței coloizilor (argile, compuși humici) din sol.

9.3.4 RELOCAREA ÎN DEPOZIT

Îndepărtarea (relocarea) pământului contaminat și utilizarea lui ca material structural

constă în excavarea pământului din zonele contaminate și relocarea acestuia în interiorul

depozitului ecologic, ca material de construcție a digurilor interioare, precum și ca material

de umplutură pentru consolidarea masei de șlam tratat, ce urmează a fi depozitat ulterior.

Pentru refacerea terenului, în zonele de unde a fost excavat pământul contaminat se va

aduce pământ de umplutură din sursă externă.




167

- Costuri de investiție și operare reduse;

- Îmbunătățirea caracteristicilor structurale ale digurilor interioare ale depozitului, deoarece pământul excavat posedă proprietăți mecanice net superioare celor ale șlamului tratat;

- Utilizarea ca material de umplutură în celulele depozitului conferă un plus de rezistență mecanică masei de șlam tratat ce se va depozita.


- Necesitatea aprovizionării de pământ de umplutură din alte zone ale proprietatii, pentru nivelarea terenului în zonele unde s-au operat excavări.

Analizand avantajele si dezavantajele metodelor enumerate rezultă că varianta optimă

este varianta 4. pământul contaminat va fi excavat și se va utiliza ca material

structural în noul depozit ecologic, la construcția digurilor de compartimentare și ca

material de umplutură pentru consolidarea masei de șlam tratat, ce va fi depozitat.

Varianta aleasa prezinta următoarele avantaje:

- Volum redus de investiții

- Număr redus de operații: excavări, relocări ale pământului contaminat, utilizarea pământului contaminat la construirea digurilor de compartimentare a depozitului ecologic și ca material de umplutură pentru consolidare.

Având în vedere faptul că depozitul ecologic va fi destinat depozitării deșeurilor

periculoase, utilizarea pământului contaminat în interiorul depozitului ca material structural

respectă prevederile legislației în vigoare privind gestiunea deșeurilor periculoase.

Astfel, conform Legii nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor, cu modificările și completările

ulterioare, pământul contaminat cu substanțe periculoase devine în urma excavării,

deșeu periculos ce necesită a fi gestionat prin tratare sau eliminare, inclusiv

eliminare prin depozitare în depozite destinate deșeurilor periculoase, în

conformitate cu prevederile Ord. MMGA nr. 95/2005.

Tabelul 50– Impactul variantelor de decontaminare analizate

Varianta Impact Nota

bonitate

Varianta 1 Nu se pretează pentru imobilizarea Cr(VI) și a altor specii

anionice;

Matricea solidă rezultată este expusă coroziunii sulfatice sau

cu cloruri, specii prezente frecvent în sol, astfel încât efectul de

imobilizare a contaminanților este limitat în timp.

1

Varianta 2 Sensibilitate ridicată față de factorii pedoclimatici;

Sensibilitate ridicată față de potențiale specii chimice cu efect

fitotoxic din sol care nu au fost identificate;

Durată mare a decontaminării, deseori dificil de previzionat;

La sfârșitul ciclului de vegetație rezultă cantități mari de

material vegetal contaminat, a cărui destinație ulterioară

necesită a fi stabilită după recoltare, în urma unor determinări

prin analize chimice

5



168

Varianta 3 Consum foarte mare de reactivi, cu costurile aferente achiziției,

preparării și dozării acestora;

Rezultă cantități mari de efluenți reziduali, ce necesită o tratare

ulterioară în vederea decontaminării, sau se vor gestiona ca

deșeuri periculoase lichide;

Recuperare dificilă a componentelor utile din soluțiile de

spălare, datorită prezenței coloizilor (argile, compuși humici)

din sol.

7

Varianta 4 Aceasrta variant este posibila pentru pamantul contaminat, (cu

concentratii relative mici de poluanti), care odata excavat din

amplasament devine deseu poeiculos, poate fi depous in noul

depozit de deseuri de prelucrare, in conditii de deplina

siguranta.

Necesitatea aprovizionării de pământ de umplutură din alte

zone ale proprietatii WET, pentru nivelarea terenului în zonele

unde s-au operat excavări.

9

Depozitul nou de deseuri periculoase are sisteme de impermeabilizare multiple.

- dupa golirea slamului de pe suprafata necesara construirii unei celule (din cele 12) si in

plus de jur imprejur inca 6 m, fundul celulei este decontaminat. Se construiesc digurile de

contur, in care este amestecat si pamantul excavat. Digurile nu depasesc cei 6m din jurul

amprentei celulei. Abea apoi se trece la impermeabilizarea fundului celulei si a digurilor de

contur.

- Impermeabilizarea se face conform cerintelor legale pentru depozite periculoase.

De jur imprejurul depozitului este construit un cofferdam din palplanse metalice batut in

subsol pana la asigurarea unei incastrari de 0.5 m in stratul de marna. In final depozitul

nou va fi o incinta etansa dublu protejata.

Decontaminarea terenurilor din limita de proprietate se va realiza conform vatiantei

4. fiind cea optima din punct de vedere al protectiei mediului.

9.4 ALTERNATIVE CONSTRUCTIVE

9.4.1 ALTERNATIVE DE CONSTRUIRE A OBIECTULUI I

Atat digul de protectie impotriva inundatiilor - Obiect I.2, , cat si cofferdam-ul – Obiect I.1

sunt conditionate de amplasarea, forma si dimensiunile terenului ocupat de bataluri,

terenul ocupat de noul depozit – Obiect III si de fabrica de prelucrare - Obiect II.

Digul de protectie impotriva inundatiilor – Obiect I.1.2: se construieste in jurul

batalurilor si a fabricii de prelucrare. Ca atare el nu are variante de realizare



169

Digul se va construi din material local, iar acolo unde este cazul, digurile existente și

digurile de închidere ale noului depozit de deșeuri periculoase vor avea și rol de apărare

împotriva inundațiilor.

Pentru cofferdam – Obiect I.2 s-au studiat doua vatiante

Ecranul de etanșare se va executa din pereți din beton hidrotehnic tip Kelly, in

continuarea ecranului existent in zona de sud a batalurilor

Ecranul de etanșare se va executa din palplanşe din mrtal (până la interceptarea

rocii de bază (marnă argiloasă) aflată la cca 15 m adâncime, în care se va încastra

0,50 m. Lățimea ecranului va fi de 0,60 m).

S-a optat pentru Ecranul de etanșare din palplanşe din metal pentru ca: asa cum s-

a constatat la ecranul de beton existent nu asigura o etanseitate satisfacatoare la

exfiltratiile cu continut de crom, cimentul este un material energofag, executia este

mai dificila si mai dezavantajoasa economic.

9.4.2 ALTERNATIVE DE CONSTRUIRE A OBIECTULUI II

OBIECT II.1 - Instalația tehnologică de prelucrare,

Amplasarea instalatiei a fost determinate de logica functionarii ei. Ea se construieste intre

batalurile, din care se aduce slamul la prelucrare si poarta principal de iesire din incinta.

Latura de nord a batalurilor si limita Nordica a amplasamentului, care este si principal cale

de circulatie din zona strada Avram Iancu - DJ 107.

Facilitatile anexa ale fabricii sunt amplasate conform logicii de de functionare impuse de

procesul tehnologic. S-a stabilit pozitia relativa a acestora in functie de distantele de

siguranta si de distant minima de parcurs intre fazele tehnologice:

De asemenea pentru drumurile interne s-au utilizat in cat mai mate masura drumurile

existente, care se reabiliteaza si s-au construit drumuri noi intre obiectele anexa ale

fabricii.

In concluzie pentru amplasarea si constructia OBIECT II – Fabrica de prelucrare

slam nu exista mai multe variante

9.4.3 ALTERNATIVE DE CONSTRUIRE A OBIECTULUI III – DEPOZIT NOU,

ECOLOGIC

In cadrul prezentuluui proiect s-a studiat o singura alternativa de construire a noului

depozit si anume:

- amplasarea depozitului se va face pe amppriza actualelor batalurilor 2 si 3;

- depozitul va fi format din 12 celule care se vor construi succesiv, pe masura ce se

golesc suprafetele prin prelucrarea slamului;

- terenul eliberat se decontamineaza, se impermeabilizeaza, atat pe suprafata celulei,

cat si pe spatiile limitrofe pe care se construiesc digurile.



170

In concluzie pentru amplasarea si constructia OBIECT III – Depozit nou nu exista

mai multe variante

9.4.4 ALTERNATIVE DE CONSTRUIRE A OBIECTULUI IV – BARAJ SI PRIZA SC

WASTES ECOTECH

Pentru Obiectul IV, existent se vor face lucrari de reparatii de tipul:

- restabilirea funcțiunilor barajului prin reechiparea acestuia cu stavile noi, cu

caracteristici dimensionale și funcționale similare cu cele ale stavilelor inițiale.

- Priza de apa va fi reechipata si /sau reabilitata: deznisipator si 2 pompe active și 2

de rezervă în camera de pompare.

In concluzie, fiind vorba de o reparatie la un obiectiv existent pentru OBIECT IV –

baraj si priza de apa nu pot exista mai multe variante.

9.4.5 ALTERNATIVE DE CONSTRUIRE A OBIECTULUI V – DECONTAMINAREA

TERENURILOR DIN LIMITA DE PROPRIETATE

Nu este cazul. Constructia care va include pamantul decopertat este OBIECTUL III –

depozitul nou despre care s-a vorbit mai sus

9.4.6 ALTERNATIVE DE REALIZARE A OBIECTULUI VI – ALIMENTARE CU

ENERGIE ELECTRICA

WET a analizat doua variante de alimentare cu energie electrica a obiectivelor proiectului:

Alternativa 1 – alimentare din reteaua de distributie SDEE Transilvania Sud SA –

pentru o putere instalată necesară de 6,15 MW (4,31 MW putere constantă),

WET a stabilit ca va alimenta barajul si priza de apa (pompele de alimentare cu apă

de râu și necesarul de energie electrică al barajului) direct din rețeaua națională dată

fiind apropierea de reteaua de distributie si distanța mare față de CET și să evite

instalarea cablurilor subterane intre instalația de cogenerare (aflata la NE de fabrica

de prelucrare) si baraj.

Deci pentru Baraj si priza de apa exista o singura varianta de alimentare cu

energie electrica

Alternativa 2 – realizarea unei Centrale Electrotemice, cu cogenerare, care sa

asigure intregul consum al proiectului si sa furnizeze excesul in reteaua publica.

Se precizeaza ca WET va înființa o entitate de generare a energiei separată de

proiectul principal, dar cu instalația situată pe amplasamentul Proiectului, aceasta




WET preferă opțiunea de a continua demersurile cu KGE în calitate de furnizor.



171

In concluzie varianta de alimentare cu energie electrica este: alimentarea

obiectivelor proiectului din Centrala electrotermica cu cogenerare –

Proprietate a KGE în calitate de furnizor – amplasata in incjnta WET si

alimentarea barajului si prizei de apa din SDEE Transilvania Sud SA

9.5 REZUMAT – ALTERNATIVA OPTIMA DE REALIZARE A

PROIECTULUI

Alternativa de realizare a Proiectului include urmatoarele solutii de realizare a obiectivelor

sale:

OBIECT I.

Digul de protectie impotriva inundatiilor – Obiect I.1: se construieste in jurul batalurilor

si a fabricii de prelucrare din material local, iar acolo unde este cazul, digurile existente și

digurile de închidere ale noului depozit de deșeuri periculoase vor avea și rol de apărare

împotriva inundațiilor.

Ecranul de etanșare – Obiect I.2 se va executa din palplanşe din metal, (până la

interceptarea rocii de bază (marnă argiloasă) aflată la cca 15 m adâncime, în care se va

încastra 0,50 m.

OBIECT II.

Fabrica de prelucrare slam aplica tehnologia dezvoltata de WET, verificata si

perfectionata pe Statia pilot. Fabrica se construieste intre bataluri si poarta principala de

iesire din incinta. De asemenea facilitatile anexa ale fabricii sunt amplasate conform logicii

de de functionare impuse de procesul tehnologic. S-a stabilit pozitia relativa a acestora in

functie de distantele de siguranta si de distant minima de parcurs intre fazele tehnologice

OBIECT III.

Depozitul nou, ecologic, de deseuri periculoase se construieste pe amppriza actualelor

batalurilor 2 si 3; depozitul va fi format din 12 celule care se vor construi succesiv, pe

masura ce se golesc suprafetele, prin prelucrarea in fabrica a slamulu existent; terenul

eliberat se decontamineaza, se impermeabilizeaza, atat pe suprafata celulei, cat si pe

spatiile limitrofe pe care se construiesc digurile noi. Impermeabilizarea se va amplasa si

pe digurile de compartimentare si de contur.

OBIECT IV

Barajul si priza de apa vor deveni functionale prin:

- reechiparea barajului cu stavile noi, cu caracteristici dimensionale și funcționale

similare cu cele ale stavilelor inițiale.

- reechiparea deznisipatorului si montarea a 2 pompe active și 2 de rezervă în

camera de pompare.



172

OBIECT V

Decontaminarea terenurilor din limita de proprietate se va realiza conform vatiantei 4

– Relocarea pamantului contaminat in depozitul nou.

OBIECT VI

Alimentarea cu energie electrica pentru baraj si priza de apa se va face direct din rețeaua

națională, iat pentru restul proiectului WET va colabora cu un furnizor extern (tratative

cu KGE în calitate de furnizor) care va înființa o entitate de cogenerare a energiei,

separată de proiectul principal, dar cu instalația situată pe terenul proprietate WET.

9.6 EVALUAREA ALTERNATIVELOR

9.6.1 METODE DE EVALUARE A ALTERNATIVELOR

Evaluarea alternativelor, recomandata de Directiva nr. 2014/52/EU, ce amendaza directiva

privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice și private asupra mediului, este de

comparare a efectelor alternativei 0 sau "do-nothing" cu efectele realizarii efective a

proiectului.

In cazul de fata este sugestiv sa se prezinte evaluarea nivelurilor de impact asupra

factorilor de mediu pe care l-ar avea alternativa „0‖ comparativ cu alternativa optima

prezentata mai sus.

Impactul semnificativ al altenativei optime asupra factorilor de mediu are loc dupa

implementarea proiectului iar impactul alternativei "do-nothing" este impactul mediu

produs in ultimii ani – de altfel singurul despre care se pot obtine informatii.

Alternativa „0”

Varianta nerealizării investiţiei (alternativa „0‖) presupune menţinerea starii actuale a

terenului fără implementarea proiectului.

In cazul de fata varianta nerealizării proiectului este imposibila pentru ca incalca

prevederile legale, ce impun inchiderea depozitelor de deseuri periculoase aflate

actualmente in proprietatea WET. Dar pentru a face o comparatie eficienta intre starea

actuala a dfactorilor de mediu si a evolutiei lor previzibile in viitor cu impactul realizarii

proiectului.

Starea factorilor de mediu si previzionarea evoluriei lor in alternativa „0‖ se poate deduce

din investigariile efectuate de WET pentru Raportul privind impactul asupra mediului

finalizat in decembrie 2019 .

9.6.2 COMPARAREA IMPACTULUI ALTERNATIVELOR

Impactul alternativei ―0‖ asa cum reiese din monitorizarea si documentetiile de mediu

realizate déjà comparat cu impactul prognozat al proiectului sunt prezentate in tabelul

urmator .



173

Tabelul 51 - Compararea impactului alternativei „0” cu impactul alternativei optime

Factor de mediu Alternativa „0” Alternativa optima

Apa

1. Pericolul de inundare – Inaltimea digurilor batalurilor este la limita, existand pericolul (in special in zonele in care digurile sunt deteriorate) ca pa raului sa scalde slamul si la retragere sa preia subtantele periculoase si sa le transporte in rau. 2. Poluare cu poluanti preluati de ape pluviale care siroiesc spre rau. Intreaga suprafata a fostei platforme chimice Bicapa fiind poluata apele pluviale vor siroi spre rau pe langa ecranul si canalul de garda existent. Ele vor transporta poluantii de pe sol dizolvati in apa.

Proiectul prevede decontaminarea tuturor terenurilor din limita de proprietare; iar depozitul nou va fi inchis final conform normelor legale pentru deseuri periculoase In timpul functionarii cofferdamm-ul si digul de protectie impotriva inundatiilor vor stopa siroirea apelor pluviale sau din inundatii, spre rau

Aer

Poluaea aerului, in conditiile actuale, teoretic ar putea proveni de la antrenatea pulberilor de pe suprafata batalurilor, in perioadele de turbulenta atmosferica maxima. Slamul din bataluri este solidificat si pe suprafata lui a crescut vegetatie. Ridicarea pulberilor in timpul turbulentelor atmosferice nu este posibila. O staţie de monitorizare a influenţei zonei industriale (MS-4) amplasată în Târnăveni pentru indicatorii: monoxid de carbon, oxizi şi bioxid de azot, benzen şi alţi compuşi organici volatili, bioxid de sulf, particule în suspensie PM 10. In anii 2018-2019 nu s-au inregistrat depasiri ale valorilor limita zilnice impuse de legea 104/2011.

1. Poluarea aerului in timpul functionarii proiectului. In timpul functionarii proiectului vor exista mai multe surse de poluare a atmosferei, dar prin proiect s-au luat mai multe masuri care vor asigura mentinerea emisiilor sub valorile limita admise (se vor detalia in capitolul 5). 2. Dupa finalizarea proiectului nu vor mai exista surse de poluare a atmosferei in amplasament.

Sol

1. Solul din exteriorul batalurilor: poluare semnificativa cu Crtot si CrVI în zona fostei instalații de bicromat, Anhidrida cromica și vecinătățile lor și împrejurul batalurilor de șlam. În toate punctele concentrația descrește odată cu adâncimea. Depasiri ale concentratiilor de Cd, Zn si sulfati În apropierea fostei instalații de Oxid de zinc; sulfat de alumina si săruri de bariu si instalația antidăunători (pe baza de sulf) 2. Solul de sub bataluri: impermeabilizarea batalurilor neasigurand conditiile de etansare solul sufera impactul tuturor poluantilor din componenta slamului: metale grele Crtot; Cr6+; Hg2+;; Zn2+; Cd2+, Ca2+; Mg2+, S2-; SO4

2+, – F-,

Proiectul prevede decontaminarea tuturor terenurilor din limita de proprietare; Deseul de fabricatie se va depune intr-un depozit nou construit si inchis final conform normelor legale pentru deseuri periculoase deci elimina complet poluarea solului

Subsol si ape freatice

1. Subsolul este supus poluariui existente in sol – prezentare mai sus. Apele meteorice levigheaza poluantii din sol in subsol si ape freatice 2. Ape freatice În amplasamentul platformei Bicapa s-au făcut determinări repetate ale stării de poluare a apei freatice. In apa freatica se gasesc poluanti specifici din slam – ca o dovada a dereriorarii impermeabilizarii batalurilor

Slamul din bataluri este preluat, prelucrat pentru extragerea substantelor poluante iar deseul final este depus intr-un depozit nou construit confoem normelor pentru deseuri periculoase. se elimina total poluarea subsolului si a apelor freatice.,

Biodiversitate Odată cu oprirea activității și încetarea emiterii în atmosferă a poluanților, impactul a devenit local, pe zona de sol cu folosință ”mai putin sensibilă” –

Odată cu finalizarea proiectului, prin eliminarea surselor de poluare și ecologizatea terenurilor, întregul impact



174

Factor de mediu Alternativa „0” Alternativa optima

industrială, și asupra apelor Târnavei Mici, care drenează apa freatică afectată de exfiltrațiile din bataluri. Deci cel mai afectat este în prezent biotopul râului Târnava Mică, aval de zona batalurilor

asupra florei și faunei (terestre și, în special acvatice) va fi eliminat. În zona de impact a proiectului nu sunt arii protejate sau arii sensibile, care ar putea sa fie afectate de lucrarile de constructie sau de functionarea obiectivului analizat.

Bunurile materiale situri arheologice, istorice, arhitecturale

Obiectivele de patrimoniu cultural, arhitectural și monumentele istorice din Târnăveni sunt în afara ariei de impact a proiectului.

Fara impact asupra bunurilor materiale, siturilor arheologice, istorice, arhitecturale

Peisajul

Proprietatea WET pe care se realizeaza proiectul este inconjurata de terenuri ale altor societati comerciale, toate fiind parte din fosta platforma industriala Bicapa. Dupa demolarea fostelor instalatii aspectul platformei produce un impact vizual foarte neplacut,

La finalizarea proiectului in amplasament va ramane doar depozitul nou, ecologic, inchis definitiv. Restul trenurilor, curatate, decontaminate si nivelate vor avea aspectul unei zone de recreere.

Impactul social

Populatia Municipiului Tarnaveni au suferit, in timp, impactul imisiilor poluante ale platformei care au afectat sanatatea populatiei si factorii de mediu – in special biotopul tarnavei Mici care dreneaza apele freatice din zona. Odata cu inchiderea instalatiilor un numar important de locuitori au tercut in somaj Sanatatea populatiei - Nerealizarea proiectului ar insemna continuarea poluarii factorilor de mediu, asa cum s-a aratat mai sus, cu substante toxice periculoase – metale grele dinre care se detaseaza ca deosebit de periculos Cr6+. Viata sociala a municipiului este afectata atat prin somaj, cat si prin lipsa veniturilor aduse de taxeele si impozitele de care nu va mai beneficia venitul local si chiar de activitatile orizontale care ar fi fost implicate.

Asa cum reiese din prezentarea de mai sus a factorilor de mediu realizarea proiectului in momentul finalizarii lui elimina complet poluarea. In timpul functionarii fabricii de prelucrare slam s-au luat toate masurile ca poluarea sa fie nedemnificativa. Pentru a ne face o imagine a aportului proiectului la ocuparea fortei de munca, ceile 270 de posturi in care se vor angaja locuitori din municipiu ar insemna o reducere a somajului de la 2.6% ( cat era in Martie 2020) la 1.15%. Deci o reducere de 55.7%. Activitatile orizontale vor cunoaste o revigorare iar veniturile Administratiei Publice Locale ar creste cu sume semnificative.

In concluzie Varianta de realizare a proiectului care a fost desemnata ca

Varianta Optima este justificata si din punct de vedere a protectiei

factorilor de mediu si din punct de vedere economico - social



175

10 INFORMATII PRIVIND IMPACTUL CUMULAT AL PROIECTULUI

PROPUS CU ALTE PROIECTE EXISTENTE SAU PROPUSE

ASUPRA FACTORILOR DE MEDIU SI MASURI DE DIMINUARE

A ACESTUIA

In zona invecinata amplasarii Proiectului nu s-a solicitat dezvoltarea altor proiecte.



176

11 IMPACTUL PROIECTULUI ASUPRA CLIMEI SI

VULNERABILITATEA PROIECTULUI LA SCHIMBARI

CLIMATICE

11.1 NATURA SI AMPLOARE A EMISIILOR CU EFECT DE SERA

11.1.1 EFECTUL DE SERǍ ŞI ÎNCǍLZIREA GLOBALǍ

Condiţiile meteorologice capricioase din decada anilor 80 şi 90 i-au fǎcut pe oameni sǎ

creadǎ cǎ ne confruntǎm cu o catastrofǎ globalǎ. Clima Pǎmântului nu a fost însǎ

niciodatǎ constantǎ. De-a lungul istoriei condiţiile climatice s-au schimbat de multe ori.

Dovezile referitoare la schimbǎrile climatice din ultimii 2000 de ani provin din date istorice,

din adâncul mǎrilor şi din forarea stratului de gheaţǎ.

Pânǎ în prezent temperatura medie anualǎ s-a manifestat într-o continuǎ tendinţǎ de

creştere, la acest lucru contribuind din plin poluarea aerului şi dereglarea efectului de serǎ

natural al planetei.

În clima actuală, principalul gaz cu efect de seră este reprezentat de vaporii de apă. În

atmosfera joasă, cantitatea de vapori de apă este determinată de echilibrul natural dintre

evaporație și precipitații, nefiind direct afectată de activitățile umane (deși există o influență

indirectă, datorată feedback-urilor declanșate de încălzirea globală). Alte gaze radiativ-

active importante sunt dioxidul de carbon, metanul, oxidul de azot și compușii carbonului

cu clorul și fluorul.

Pe termen lung, rolul dioxidului de carbon devine predominant. Variabilitatea climatică

determină, deseori, producerea unor fenomene meteorologice extreme. Cantitatea de

dioxid de carbon din atmosferă a crescut cu peste 40% față de epoca preindustrială, iar

cantitatea de metan s-a dublat ca urmare a activităților umane

România deja se confruntă cu efecte ale schimbărilor climatice24: deșertificarea din sud

continuă în ritm accelerat, cu o secetă fără precedent în sud-estul țării și inundații

puternice în vest.

Temperarura si precipitatiile

În România, impactul schimbărilor climatice deja se face simțit, anul 2007 fiind cel mai cald

an din ultimele două decenii (cu o temperatură medie de 11,5 °C), în timp ce temperatura

medie cea mai scăzută (8,4 °C) a fost înregistrată în 1985. În 2005, România a fost

afectată de inundaţii istorice, care au provocat 76 de morţi şi daune importante ale

proprietăţilor, iar anul 2007 a adus cea mai gravă secetă din ţară din ultimii 60 de ani.

24

https://www.fonduri-ue.ro/images/files/studii-analize/48145/Raport%20A.2.2.%20Monitorizare%20efecte%20si%20riscuri%20climatice_RO.pdf





177

În ultimii 100 de ani, România a resimțit o creștere a temperaturii, însoțită de o scădere a

precipitațiilor. România are o climă temperat-continentală de tranziție, iar temperatura

medie în regiunea Deltei Dunării, de exemplu, este de 10-12 °C. Temperatura medie

anuală a aerului a crescut cu 0,8 °C în perioada 1901-2012.

În ceea ce privește precipitațiile, analiza datelor înregistrate în același interval de timp a

dezvăluit o scădere a cantității anuale de precipitații (23,6 mm). Figura de mai jos indică

schimbările.

Figura 26 - Schimbările medii multianuale (2011-2040 față de 1916-1990):

Se anticipeaza că aceleași tendințe vor continua să se manifeste și se vor accelera în

secolul XXI. Pe termen lung, creșterea temperaturii medii pentru România este de așteptat

să fie de circa 3°C-4°C pentru lunile de vară în intervalul 2061-2090, comparativ cu

intervalul 1961-1990. În ceea ce privește precipitațiile, este de așteptat o reducere a

cantității anuale de precipitații în lunile de vară, mai pronunțată pentru scenariile cu emisii

de carbon mai mari și mai puternică spre finele secolului XXI. Sunt probabile fenomene de

precipitații mai intense și localizate, deși modelele ploilor ar putea deveni, de asemenea,

mai haotice şi mai dificil de prognozat.

Inundațiile

România este cunoscută drept una dintre țările cel mai expuse la inundații din Europa.

Țara a fost cel mai greu încercată din Europa în perioada 2002-2013, din punct de vedere

al numărului de decese provocate de inundații

Ploile torențiale din aprilie și mai 2005 au determinat cele mai puternice inundații din România din

ultimii 50 de ani, provocând pagube de cel puțin 1,66 de miliarde euro.

Inundațiile au afectat și circa 656.392 ha de teren agricol, 10.420 km de drumuri, 23,8 km de căi

ferate, 9.113 poduri și picioare de pod și au contaminat 90.394 de fântâni.

În 2006, inundațiile extreme care au avut loc în lunile aprilie-august s-au numărat printre

cele mai devastatoare dezastre naturale din istoria climatică recentă a României.

Estimările arată că, în intervalul aprilie-mai, au fost afectate 12 județe



178

Figura 27 - Zonele cu risc de inundaţie din România, sursa: ANAR

Frecvența crescută a extremelor privind precipitațiile este în acord cu schimbările

anticipate induse de oameni climei. Inundațiile care s-au produs în ultimul deceniu au avut

intensități comparabile cu cele înregistrate în ultimele sute de ani și s-au succedat la doar

câțiva ani distanță.

Seceta

Secetele, deși nu sunt fenomene care se produc brusc, ca inundațiile rapide sau furtunile,

datorită persistenței lor, care determină efecte socio-economice devastatoare, intră în

categoria fenomenelor extreme.

Grindina

Căderile de gindină apar ca precipitații sub formă de particule de gheață, având formă

sferoidală, conică sau neregulată. Astfel de precipitații sunt generate de norii de tip

Cumulonimbus asociați unor furtuni convective severe și sunt înregistrate frecvent în

sezonul cald al anului. În mediul urban, grindina poate provoca avarii autovehiculelor sau

structurilor construite. În mediul rural, grindina afectează culturile agricole. Severitatea

pagubelor depinde de: (1) frecvență, reflectată în numărul de zile cu grindină și/sau

numărul episoadelor de grindină; (2) intensitate exprimată prin numărul de greloane pe

unitate de suprafață, dimensiunea maximă și/sau medie a greloanelor, viteza la rafală a

vântului care accelerează particulele de grindină în cădere

Tornadele

Tornadele sunt asociate furtunilor convective severe. Apariția lor nu e limitată geografic,

ele se pot produce oriunde și există consemnări ale lor pe toate continentele, cu excepția

Antarcticii. Dar chiar și acolo, dezvoltarea unei tornade nu e teoretic exclusă. Există însă

unele regiuni de pe glob unde probabilitatea de producere a tornadelor este mai mare.



179

Alunecări de teren

Cutremurele sunt provocate de eliberarea de tensiune generată de forțe care țin de

tectonica plăcilor sau prin activități antropogenetice precum crearea de rezervoare,

mineritul sau injectarea de fluide în formațiunile subterane. Nu există dovezi că riscurile

seismice sunt legate direct de schimbările climatice. Cu toate acestea, schimbările

climatice pot afecta seismicitatea prin modificarea nivelurilor rezervoarelor sau a utilizării

apelor subterane. Alunecările de teren sunt determinate de forțele de gravitație, dar sunt

declanșate de o diversitate de procese. Unii dintre cel mai des întâlniți factori declanșatori

includ cutremurele și perioadele de precipitații prelungite și/sau intense. Despăduririle pot

crește probabilitatea producerii de alunecări de teren. Prin urmare, frecvenţa alunecărilor

de teren poate crește, ca urmare a schimbărilor climatice și a modificărilor asociate cu

acestea privind precipitațiile, modelele de debite ale apelor și vegetația. Figura 2-6

prezintă zonele cu risc de alunecări de teren din România.

Figura 28 - Zonele cu risc de alunecări de teren din România, sursa: Institutul Naţional de Fizică a

Pământului (INFP)

Din harta de mai sus se observa ca Tarnaveni se afla in zona cu risc mediu-mare de

alunecari de teren.

Incendii de vegetaţie

Incendiile de vegetaţie sunt fenomene naturale extreme, care pot fi declanșate din cauze naturale,

precum trăsnetele, sau de activități umane, fie ele intenționate sau nu.

Probabilitatea producerii de incendii de vegetaţie este influențată de variabilitatea climatică

din mai multe perioade de timp. De exemplu, variabilitatea interanuală a climei determină

perioade relativ umede și perioade relativ uscate. În perioadele umede, există o acumulare

de vegetație, care asigură combustibil pentru incendiile din perioadele uscate. Creșterea



180

preconizată a variației sezoniere a precipitațiilor ar putea duce la o intensificare a

condițiilor favorabile pentru incendiile de vegetaţie.

Frecvenţa acestor incendii în România a crescut în ultimul timp. Daunele provocate de

incendiile de vegetaţie pot fi substanțiale, mai ales din punct de vedere economic. În 2013,

33 % din incendiile înregistrate în România au fost incendii de vegetaţie.

11.2 VULNERABILITATEA PROIECTULUI LA SCHIMBARI CLIMATICE

Variabilitatea și schimbarea climatică influențează deja ecosistemele și sistemele umane

Se așteaptă ca în viitor influența climatică asupra frecvenței și intensității hazardurilor

naturale (inundații, valuri de căldură, secete, incedii de pădure etc.) să crească, afectând

astfel dinamica și serviciile ecosistemelor, viețile oamenilor și bunurile lor materiale.

Modul cum actioneaza schimbarile climatice previzionate asupra componenetelor

proiectului, este prezentat in continuare.

Temperaturi, precipitatii

Efectele temperaturilor ridicate si a precipitatiilor abundente sunt anihilate prin modul de

concepere a constructiilor care alcatuiesc fabrica de prelucrare. Utilajeje si conductele

diferitelor unitati tehnologice, chiar daca nu au nevoie sa fie adapostite in cladiri, sunt

protejate cu copertine si evntual inchideri usoare, astfel incat sa se previna efectul

supraincalzirii si a riscului declansarii unor reactii chimice periculoase. Tancurile de

stocare materii prime sau produse sunt prevazute cu sisteme de sprinklere de stropire.

Inundatii

Principalele inundaţii istorice produse în bazinul hidrografic Mureș sunt cele înregistrate în anii

1970 (mai), 1975 (iulie), 1981 (martie), 1995-1996 (decembrie1995 - ianuarie 1996), 1998

(iunie), 2005 (august), 2010 (iulie). Urmare a precipitaţiilor înregistrate s-au produs viituri care

au condus la creşteri de debite deosebite pe principalele cursuri de apă: Mureș, Târnava

Mare, Târnava Mică, Arieş şi pe afluenţii acestora.

Zona de risc pe raul Târnava Mică se situeaza aval de localitatea Praid, pe o distanta de

170.88 km. Distanta dintre Praid si Tarnavenii este de cca, 80 km. Pentru apararea de

inundatii pe cursul raului Târnava Mică s-a realizat acumularea nepermanentă Bălăuşeri,

Pentru proiect s-a realizat un studiu de inundabilitate care a fost folosit la calculul inaltimii

digurilor cofferdam-ului si a digului de protectie impotriva inundatiilor. Aceste obiective vor fi

primele care se vor realiza, inainte de orice alta lucrare de constructii.

Aceste doua diguri (cofferdam: „incinta inchisa, etansa‖ si dig ce inconjoara cofferdam-ul) vor fi

demolate la sfarsitul perioadei de functionare, dar atunci nu va mai exista risc de inundatii

pentru ca in ampasament va ramane doar noul depozit ecologic, care va fi inchis definitiv

conformnormei de etansare a depzitelor de deseuri periculoase.

Celelalte fenomene climatice extrerme nu sunt o amenintare pentru amolasament



181

11.3 CONTRIBUTIA PROIECTULUI LA DIMINUAREA EFECTELOR

SCHIMBARILOR CLIMATICE

Dupa finalizarea proiectului, decontaminarea completa a amplasamentului, acoperirea cu

vegetatie a depozitului si cu spatii verzi a rstului proprietatii WET va aveea impact pozitiv

asupra zonei de SV a municipiului Tarnaveni.

Eliminarea emisiilor de vaori de apa, CO2, si pulberi, ca si cresterea suprafetei verzi pe cap de

locuitor, intrunesc conditiile de prevenire a schimbarilor climatice.



182

12 CELE MAI BUNE TEHNICI DISPONIBILE (BAT) PENTRU

TRATAREA DESEURILOR

Pentru analiza proiectului „Construire hale de producție, ecran de protecție (cofferdam),

clădiri tehnico-administrative pentru implementarea unei instalații industriale in scopul

închiderii definitive prin exploatare, cu recuperarea componentelor utile, a batalurilor”

comparativ cu cele mai bune tehnici disponibile (BAT) se foloseste:

DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2018/1147 A COMISIEI din 10 august 2018

de stabilire a concluziilor privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru

tratarea deșeurilor, în temeiul Directivei 2010/75/UE a Parlamentului European și a

Consiliului [notificată cu numărul C(2018) 5070]

Concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) reprezintă referința pentru

stabilirea condițiilor de autorizare a instalațiilor care fac obiectul capitolului II din Directiva

2010/75/UE, Analiza detaliata BAT va fi prezentata pe larg in documentatia IPPC de

autorizare a activitatii proiectului.

DOMENIU DE APLICARE: Prezentele concluzii privind BAT se referă la următoarele

activități prevăzute în anexa I la Directiva 2010/75/UE si care se regasesc in proiectul

analizat.

(b) tratare fizico-chimică;

(h) recuperarea componentelor utilizate pentru reducerea poluării

Analiza detaliata BAT va fi prezentata in documentatia IPPC de autorizare a activitatii

proiectului.

Intrucat autoritățile competente vor trebui să stabilească valori-limită de emisie care să

asigure faptul că, în condiții normale de funcționare, emisiile nu depășesc nivelurile de

emisie asociate celor mai bune tehnici disponibile, prevăzute în concluziile privind BAT, se

prezinta conformarea cu cerintele BAT inca din faza de proiectare, realizare si

monitorizare a proiectului. (si ca urmare este inclusa si in documentatia de obtinere a Acordului

de mediu, asa cum s-a solicitat prin Indrumarul transmis de APM Mures cu adresa

5705/20.01.2021 )

Avand In vedere faptul ca proiectul intra sub incidenta Legii nr. 278/2013 privind emisiile

industriale, se vor aplica cerintele specifice autorizarii integrate de mediu, inclusiv cele

referitoare la nivelurile de emisii asociate celor mai bune tehnici disponibile.

12.1 PERFORMANȚA GENERALĂ DE MEDIU

BAT 1. Pentru îmbunătățirea performanței generale de mediu, BAT constă în punerea în aplicare și

aderarea la un sistem de management de mediu (EMS)

In cazul proiectului WET functionarea fiind pe perioada limitata nu se prevede realizarea unui sistem EMS dar conducerea va avea in vedere acordarea unei atenții deosebite

(IV) punerii în aplicare a unor proceduri pentru: (a) structura și responsabilități;



183

(b) recrutare, formare, conștientizare și competența;

(c) comunicare;

(d) participarea angajaților;

(e) documentare;

(f) controlului eficient al proceselor;

(g) programe de întreținere;

(h) pregătirea și intervenția în caz de urgență;

(i) garantărea conformității cu legislația privind protecția mediului;

BAT 5. Pentru a reduce riscul de mediu asociat manipulării și transferului deșeurilor, BAT

constă în elaborarea și punerea în aplicare a unor proceduri de manipulare și de transfer.

manipularea și transferul deșeurilor sunt realizate de personal competent;

BAT 7. BAT constă în monitorizarea emisiilor în apă, cel puțin cu frecvența indicată mai

jos și în conformitate cu standardele EN.

Monitorizare ape:

Apele uzate de proces nu sunt evacuate in emisar, ci sunt epurate si reutilizate in

proces

BAT 8. BAT constă în monitorizarea emisiilor dirijate în aer, cel puțin cu frecvența indicată

mai jos și în conformitate cu standardele EN.

Pulberi /EN13284-1/ O dată la șase luni (Vezi tabel monitorizare imisii = semestrial)

BAT 25: Tratarea mecanică a deșeurilor

In cazul proectului analizat slamul este supus unei macinari umede, dar intra in

procesul e filtrare prin circuit inchis, fara psibilitatea de a degaja pulberi

12.2 EMISII BAT

BAT 41 - Tratarea fizico-chimică - Emisii dirijate în aer

Pentru retinerea pulberilor BAT este folosirea unui Filtru textil (Filtrele textile,

denumite adesea filtre cu saci, sunt realizate din pâslă sau dintr-un material poros țesut prin

care sunt trecute gazele în vederea îndepărtării particulelor. Utilizarea unui filtru textil

impune alegerea unui material textil adecvat pentru caracteristicile gazelor reziduale și

pentru temperatura maximă de funcționare.)

Se vor folosi pentru retinerea pulberilor din unitatile de productie „calcinare‖

Filtru HEPA (Filtrele HEPA (filtre de înaltă eficiență pentru particulele din aer) sunt filtre

absolute. Materialul filtrant este hârtie sau fibră de sticlă mată țesută foarte compact. Fluxul

de gaze reziduale este trecut prin materialul filtrant, în care sunt colectate particulele în

suspensie)

Se vor folosi pentru izolarea cabinelor camioanelor si echipementelor care vor

prelua slamul din actualele bataluri spre a-l transporta in fabrica. Ele vor asigura

protectia operatorilor/soferilor.

Nivelul de emisii asociat BAT (BAT-AEL) pentru emisiile dirijate în aer de pulberi

provenite de la tratarea mecanică a deșeurilor



184

Parametru Unitate BAT AEL (Media pe perioada de prelevare)

Pulberi mg/Nmc 2-5*

*Dacă nu se poate utiliza un filtru textil, limita superioară a intervalului este de 10

mg/Nm3.

(Pentru ca proiectul nu este finalizat la faza DDE se atentioneaza proiectantul ca

va trebui sa ia toate masurile pentru a asigura acest nivel de emisie in instalatie.)

BAT 14. În vederea prevenirii sau, dacă aceasta nu este posibilă, a reducerii emisiilor

difuze în aer, în special a pulberilor, a compușilor organici și a mirosurilor, BAT constă în

utilizarea unei combinații adecvate a tehnicilor.

Umezirea Umezirea surselor potențiale de emisii difuze de pulberi (de exemplu, locul de

depozitare a deșeurilor, zonele de circulație și procesele de manipulare deschise) cu apă

sau cu ceață. General aplicabilă

Dupa cum s-a aratat in descrierea proceselor tehnologice din Cap. 2 pentru

excavarea slamului din bataluri se va folosi stropirea fronturilor de lucru si zonelor

de circulatie a camioanelor cu o solutie speciala. Se va preveni astfel dispersia

pulberilor in atmosfera.

Prevenirea emisiei de pulberi la descarcarea deseului final in celulele depozitului

nou nu neesita masuri speciale deoarece deseul final vine la depozitare dupa

filtrare si este deja umed.

1.4. Zgomot și vibrații

BAT 17. În vederea prevenirii sau, atunci când acest lucru nu este posibil, a reducerii emisiilor de

zgomot și a vibrațiilor, BAT constă în elaborarea, punerea în aplicare și revizuirea cu regularitate a

unui plan de gestionare a zgomotului și vibrațiilor, în cadrul sistemului de management de mediu (a

se vedea BAT 1), care să includă toate elementele de mai jos:

Aplicabilitate: Aplicabilitatea este limitată la cazurile în care se preconizează și/sau au fost

dovedite neplăceri cauzate de zgomot sau de vibrații la nivelul receptorilor sensibili.

Este previzibil a nu fi necesare asemenea masuri, intrucat s-a aratat ca WET nu

va fi un poluator sonor al zonei

1.5. Emisii în apă

BAT 19. În vederea optimizării consumului de apă, a reducerii volumului de ape uzate generat și a

prevenirii sau, dacă aceasta nu este posibilă, a reducerii emisiilor în sol și în apă, BAT constă în

utilizarea unei combinații adecvate a tehnicilor indicate mai jos.

(b) Recircularea apei - Fluxurile de apă se recirculă în interiorul instalației, după tratare dacă este

necesar. Gradul de recirculare este limitat de bilanțul apei caracteristic instalației, de conținutul de

impurități (de exemplu, compuși mirositori) și/sau de caracteristicile fluxurilor de apă (de exemplu,

conținutul de nutrienți).

fabrica WET utilizeaza un grad foarte ridicat de recirculare a apelor de proces

(c) Impermeabilizarea suprafeței - În funcție de riscurile pe care le prezintă deșeul din

punctul de vedere al contaminării solului și/sau apei, întreaga zonă de tratare a deșeurilor



185

(de exemplu, zonele de recepție, manipulare, depozitare, tratare și expediere a deșeurilor)

se impermeabilizează la lichidele vizate.

Depozitul se va impermeabiliza conforl normelor in vigoare pentr un depozit d

deseuri periculoase.

in plus fata de recomandarile BAT se va construi un cofferdam care va elimina

contaminarea apelor subterane.

(f) Separarea fluxurilor de ape uzate - Fiecare flux de apă (de exemplu, apele de șiroire de

suprafață, apele tehnologice) se colectează și se tratează separat, în funcție de conținutul

de poluant și de combinația tehnicilor de tratare. În special, fluxurile de ape uzate

necontaminate se separă de fluxurile de ape uzate care necesită tratare.

Apele pluviale care cad pe diferite zone sunt colectate separat si sunt tratate

diferentiat, functie de compozitie.

Apele care sunt incarcate doar cu produse petroliere si lubrifianti sunt tecute printr-

un separator si evacuate la canalizarea orasului;

Apele pluviale care cad pe zone contaminate sunt trimise la statia de epurare

(g) Infrastructură de drenaj corespunzătoare - Zona de tratare a deșeurilor este conectată

la infrastructura de drenaj. Apele pluviale căzute pe zonele de tratare și de depozitare sunt

colectate în infrastructura de drenaj și, în funcție de conținutul de poluanți, sunt recirculate

sau trimise către o tratare suplimentară.

Apele pluviale care cad pe diferite zone din bataluri sunt colectate in canale

perimetrale, adunate intr-un bazin tampon si rimise la statia de epurare. Dupa

prelucrarea intregii cantitati de slam si inchiderea deefinitiva a depozitului, nu se

mai pune problama colectarii apelor pluviale

BAT 20. În vederea reducerii emisiilor în apă, BAT constă în tratarea apelor uzate prin utilizarea

unei combinații adecvate a tehnicilor indicate mai jos.

(j) Schimbatori de ioni - Poluanți nebiodegradabili sau inhibitori dizolvați ionici, de

exemplu metale

Apele uzate sunt epurate intr-o instalatie cu schimbatori de ioni

1.8. Eficiența energetică

BAT 23. În vederea utilizării eficiente a energiei, BAT constă în utilizarea ambelor tehnici indicate

mai jos.

(a) Plan pentru eficiență energetică

(b) Înregistrarea bilanțului energetic

Instalatia WET are o functionare constanta pe baza unui bilant energetic stabilit

inca din faza initiala a proiectului.

Proiectul „Construire hale de producție, ecran de protecție (cofferdam), clădiri

tehnico-administrative pentru implementarea unei instalații industriale in scopul

închiderii definitive prin exploatare, cu recuperarea componentelor utile, a

batalurilor” este conform tehnologiei si emisiilor BAT pentru tratarea deșeurilor,



186

13 PLAN DE MONITORIZARE A FACTORILOR DE MEDIU

13.1 PERIOADA DE CONSTRUCȚIE

Activitățile proiectului care se vor desfășura în primii de 3 ani de la demararea lucrărilor

sunt: construcție cofferdam, preluare șlam din suprafața destinata construcției primei

celule a noului depozit și transferul lui în depozitul provizoriu, construcția fabricii de

prelucrare și a facilitatilor anexa ale acesteia.

în perioada de construcție se vor monitoriza factorii de mediu conform propunerii indicate

în urmatorul tabel, sub rezerva aprobarii acestei propuneri de catre APM Mures în Acordul

de mediu.

Tabelul 52– Monitorizare factorilor de mediu în timpul lucrarilor de construcție

Factor mediu Descriere Frecventa

monitorizare

ape uzate: In perioada de construcție apele uzate menajere vor fi evacuate

prin reteaua de canalizare a amplasamentului în rețeaua de

canalizare a Orașului Târnăveni, dupa ce se vor preleva probe din

caminul final de evacuare și se va constata conformarea cu

NTPA – 002/2002.

semestrial

imisii atmosferice: NOx, SO2 și pulberi conform Legii 278/2013 privind emisiile

industriale – la limita de nord vest și sud a proprietatii WET ; semestrial

măsurători de

zgomot

Funcționarea echipamentelor utilizate în realizarea lucrărilor de

construcție și pentru transport materiale sunt surse de zgomot.

Monitorizarea zgomotului se va efectua, în conformitate cu

STAS 10009/1988, la limita proprietății

anuala

monitorizarea

deșeurilor

– deșeurile menajere și cele rezultate din lucrările proiectului vor

respecta prevederilor HG 856/2002 - privind evidenta gestiunii

deșeurilor, cu modificarile și completarile ulterioare

Se va tine

evidenta și se vor

raporta conform

cerintelor legale

– deșeurile expediate în afara amplasamentului în baza Legii

211/2011 privind regimul deșeurilor și a HG 1061/2008 cu

modificarile și completarile ulterioare, pentru recuperare sau

eliminare pot fi transportate numai de agenti economici autorizati,

cu respectarea prevederilor Ord. Min. MGA nr. 2/2004 modificat

și completat prin Ord. 986/2188/821/2006. Deseurile trebuie

transportate doar de la amplasamentul activitatii la amplasamentul

de recuperare/eliminare fara a afecta în sens negativ mediul și în

conformitate cu reglementarile legale în vigoare;

– titularul activitatii trebuie sa se asigure ca deseurile transferate

catre o alta societate sunt etichetate și ambalate în conformitate

cu standardele nationale, europene și cu oricare norme în vigoare

privind inscriptionarile obligatorii. Pe parcursul colectarii,



187


monitorizare

recuperarii sau eliminarii, toate deseurile trebuie depozitate

temporar în zone și locuri special amenajate, protejate

corespunzator impotriva dispersiei în mediu;

zonele de depozitare vor fi marcate și semnalizate cu precizarea

capacitatii și a perioadei de depozitare a deseurilor. Este interzisa

crearea de depozite de materiale în alte spatii decat cele

autorizate

– se vor asigura conditii corespunzatoare în vederea stocarii

selective a diferitelor categorii de deseuri neferoase, pe tipuri de

aliaje

– Inregistrările deseurilor se vor face pe baza fiselor de deseuri

intocmite în conformitate cu HG 856/2002

monitorizarea

factorului de

mediu SOL

In perioada de construcție pana la inceperea lucrărilor de

decontaminare nu mai sunt necesare noi analize.

La decopertarea fiecarei zone contaminate si preluarea

pamantului pana la adncimea determinata in primele doua etape

de analize se va repeta o analiza de control care sa confirme

finalizarea decontaminarii

-

13.2 PERIOADA DE FUNCTIONARE

Perioada de functionare a investitiilor proiectului este de 10 ani. în acest timp se va

termina de prelucrat intreaga cantitate de slam din bataluri, se va realiza decontaminarea

tuturor terenurilor din limita de proprietate, se va umple și se va acoperi definitiv depozitul

nou, ecologic de deseuri periculoase se va acoperi cu pamant și se va inierba.

Tabelul 53– Monitorizare factorilor de mediu în timpul functionarii proiectului


monitorizare

ape uzate: In perioada de functionare rezulta ape uzate menajere care se

eacueaza în reteaua de canalizare a Municipiului Târnaveni conf.

NTPA – 002; semestrial

Apele de racire care sunt necontaminate se evacueaza în emisar

– Târnava Mica.

- Apele uzate de proces se epureaza în instalatia proprie și sunt

reutilizate în proces, la fel ca și apele pluviale care cad în interiorul

Coffedamului.

- Ape pluviale colectate de pe suprafete/spatii exterioare fabrica



188


monitorizare

WET dupa epurare se vor stoca intr-un rezervor pentru a se utiliza

în procesul tehnologic, sau pentru stropirea spatiilor verzi,

spalarea camioanelor, umidificarea aerului din zona excavatiilor.

imisii atmosferice: Din procesul tehnologic se vor degaja urme de CO2 în cazul

nerealizării complete a procesului de recuperare si accidental

pulberi, in cazul unor defectiuni in sistemul de filtrare -ventilare.

Din transportul șlamului în fabrică și a deșeului final la depozitul

nou se vor degaja pulberi și gaze de eșapament: particule, NOx,

COV, CO , SOx și hidrocarburi

semestrial

măsurători de

zgomot

Funcționarea echipamentelor din fabrica de prelucrare utilizate în

realizarea lucrărilor de construcție și pentru transport materiale

sunt surse de zgomot. Monitorizarea zgomotului se va efectua, în

conformitate cu STAS 10009/1988, la limita proprietății

anuala

monitorizarea

deșeurilor

– deșeurile menajere și cele rezultate din lucrările proiectului vor

respecta prevederilor HG 856/2002 - privind evidenta gestiunii

deșeurilor, cu modificarile și completarile ulterioare

– deșeurile expediate în afara amplasamentului în baza Legii

211/2011 privind regimul deșeurilor și a HG 1061/2008 privind

transportul deșeurilor periculoase și nepericuloase pe teritoriul

Românie cu modificarile și completarile ulterioare,

Se va tine

evidenta și se vor

raporta conform

cerintelor legale

monitorizarea

factorului de

mediu SOL

In perioada de functionare pana la golirea batalurilor și

ecologizarea bazei acestotra, nu sunt necesare analize de sol.

Ecologizarea se va face prin decopertare pana la solul

necontaminat. (Procesul de decontaminare a cuvetei batalurilor va

implica seturi de analize, care NU vor intra în procesul de

monitorizare ci în cel de decontaminare).

După ecologizare, acoperire cu pamant curat și înierbarea

spațiului batalurilor nu va mai fi necesară monitorizarea – sursele

de poluare vor fi anulate.

-

13.3 PERIOADA POSTÎNCHIDERE

Urmărirea comportării în timp a depozitelor de deșeuri se desfăşoară pe toată perioada de

viaţă a acestora începând cu execuţia și postînchidere pe o perioadă stabilită de către

autoritatea de mediu competentă (minim 30 ani). Această perioadă poate fi prelungită

dacă în cursul derulării programului de monitorizare se constată că depozitul nu este încă

stabil şi poate prezenta riscuri pentru factorii de mediu şi sănătatea umană.



189

În conformitate cu HG 349/2005 art. 12 operatorul este obligat să îşi constituie un fond

pentru închiderea şi urmărirea postînchidere a depozitului, denumit Fond pentru

închiderea depozitului de deşeuri şi urmărirea acestuia postînchidere.

Urmărirea comportării este o activitate sistematică de culegere şi valorificare a informaţiilor

rezultate din observare şi măsurători asupra unor fenomene şi mărimi ce caracterizează

proprietăţile construcţiilor în procesul de interacţiune cu mediul ambiant şi tehnologic, prin

următoarele modalităţi: interpretare, avertizare sau alarmare, prevenirea avariilor, etc.

Beneficiarul lucrării va urmări comportarea în timp a depozitului şi în mod special după

fenomene naturale violente sau după trecerea unei viituri, pentru a constata dacă s-au

produs deplasări sau dislocări ale elementelor constructive, afuieri25, subspălări, etc., care

pot afecta stabilitatea depozitului sau a unei părţi componente a acestuia.

Prin programul de monitorizare în perioada de exploatare și post-închidere se vor urmări:

- tasarea, deformarea și deplasarea depozitului (diguri, sistem acoperire). frecvența:

anuala.

- calitatea apei de suprafață din vecinătatea depozitului. Frecvența: la 6 luni

- calitatea apei subterane și nivelul freatic. Frecvența: la 6 luni.

- starea stratului înierbat de pe suprafaţa depozitului. Frecvenţa: la 6 luni.

- starea şanţurilor de pământ de pe acoperirea depozitului şi a rigolelor de colectare

ape pluviale. Frecvenţa: o dată la 6 luni.

Frecvenţa măsurătorilor a fost stabilită pe baza experienţei în domeniul UCC corelat cu

prevederile anexei nr. 4 din HOTĂRÂREA nr.1.292 din 15 decembrie 2010

pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 349/2005 privind depozitarea

deşeurilor, ea putând fi adaptată la cerințele organelor abilitate.

Pentru digurile de apărare împotriva inundațiilor se va face urmărirea vizuală trimestrial și

în mod special după fenomene naturale violente sau după trecerea unei viituri.

Costul estimativ al activităţii de monitorizare postînchidere pe durata a 30 de ani este de

circa 1.000.000 lei (fără TVA). Menţionăm că evaluarea acestei activităţi nu a fost inclusă

în evaluarea investiţiei din prezenta lucrare ea nefăcând parte din investiţie ci din costurile

curente de operare ale depozitului.

25

afuiere = eroziune laterală într-un mal friabil, urmată de o prăbuşire; eroziune accentuată



190

14 DESCTIEREA EFECTELOR NEGATIVE SEMNIFICATIVE

DETERMINATE DE VULNERABILITATEA PROIECTULUI IN

FATA RISCULRILOR DE ACCIDENTE MAJORE SI/SAU

DEZASTRE RELEVANTE PENTRU PROIECT.

14.1 INVENTARUL SUBSTANȚELOR PERICULOASE

Subsantele periculoase clasificate conform Regulamentului (CE) nr. 1272/2008 cu

modificările și completările ulterioare și Legea nr. 59/2016, care vor fi prezente in

amplasamnent in timpul functionarii fabricii de procesare a slamului sunt prezentate in

tabelul urmator

Tabelul 54 - Substanțe, preparate și deșeuri periculoase prezente pe amplasament

Substanța/amestecul

/ deșeul

Nr. CAS /

Cod deșeu Utilizări

Fraze de pericol

Regulament

1272/2008

Încadrare în Legea

nr. 59/2016 Anexa

nr. 1

Amoniac anhidru 7664-41-7 Produs finit H221, H280, H331,

H314, H400 Partea 1 Pct. H2, P2, E1

Partea a 2a, Pct. 35

Cromat de amoniu 7788-98-9 Intermediar în procesul de

fabricație

H272, H314, H317, H334, H350i, H410

Partea 1 Pct. P8, E1

Motorină 68334-30-5 Carburant

pentru utilaje și vehicule

H226, H304, H315, H332, H351, H373,

H411

Partea 1, Pct. P5c, E2 Partea a 2a, Pct. 34

Șlam cu crom 16 03 03* Materie primă

în proces H314, H351i, H411 Partea 1, Pct. E2

Deșeu final 16 03 03* Produs rezidual

H314, H351i, H411 Partea 1, Pct. E2

În tabelul de mai jos este prezentat inventarul substanțelor prezente pe amplasament, clasificate ca periculoase conform Regulamentului 1272/2008 privind clasificarea, ambalarea și etichetarea substanțelor și amestecurilor, și a Legii nr. 59/2016 privind controlul pericolelor de accidente majore în care sunt implicate substanțe periculoase.



191

Tabelul 55 – Inventarul substanțelor și amestecurilor (inclusiv deșeuri) periculoase pe amplasament

Nr. crt.

Denumirea substanței

periculoase/ amestecului/

deșeului

Denumirea comercială a substanței


deșeului

Nr. CAS / Cod deșeu

Fraza de pericol

Clasa de pericol Categoria de pericol

Cantitatea existentă

Capacitățile maxime de

stocare de pe amplasament

Starea fizică

Modul de stocare

Condițiile de stocare/ operare Atm/°C

Localizarea în cadrul

amplasamen-tului

m3 tone m3 tone

1 Amoniac anhidru

Amoniac 7664-41-7

H221 Gaz inflamabil 2

- - 420 202 Gaz

lichefiat

Lichid, 4 rezervoare la temperatură ambientală, presiune 18

barg

Max. 18 barg 5 ÷ 25 °C

4 rezervoare a 105 mc (50,5 to)

fiecare

H280 Gaz sub presiune -

H331 Toxic acut inhalare 3

H314 Coroziv piele 1B

H400 Toxic acvatic acut 1

2 Cromat de

amoniu Cromat de

amoniu 7788-98-9

H272 Solid oxidant 2

- - - 20 Soluție apoasă,

solid

Produs intermediar în proces. Nu se

stochează. Prezent în

utilaje și trasee tehnologice.

Atm. Pe fluxul de

fabricație oxid verde de crom

H314 Corosiv piele 1B

H317 Sensibilizant piele 1

H334 Sensibilizant resp. 1

H350i Carcinogen 1B

H410 Toxic acvatic cronic 1

3 Motorină auto Motorină auto 68334-30-5

H226 Lichid inflamabil 3

- - 60 50 Lichid Rezervoare,

cisterne

Max. 40 °C, presiune

atmosferică

Rezervor 60 mc, ocazional în cisterne auto

H304 Toxic aspirație 1

H315 Iritant piele 2

H332 Toxic acut inhalare 4

H351 Carcinogen 2

H373 STOT RE 2


4 Șlam cu crom - 16 03 03*


- 1.920.

000 -

1.920. 000

Solid Celule depozit

deșeuri periculoase

Ambientale În celulele de

depozitare H351i Carcinogen 2




192

Nr. crt.

Denumirea substanței


deșeului

Denumirea comercială a substanței


deșeului

Nr. CAS / Cod deșeu

Fraza de pericol

Clasa de pericol Categoria de pericol

Cantitatea existentă

Capacitățile maxime de

stocare de pe amplasament

Starea fizică

Modul de stocare

Condițiile de stocare/ operare Atm/°C

Localizarea în cadrul

amplasamen-tului

m3 tone m3 tone

5 Deșeu final - 16 03 03*


- - - 768.000 Solid Celule depozit

deșeuri periculoase

Ambientale În celulele de

depozitare H351i Carcinogen 2


Tabelul 56 – Inventarul substanțelor periculoase care intră sub incidența Legii nr. 59/2016

Nr. Crt.

Denumirea substanţei

Nominalizare

Cantitatea maximă aflată pe

amplasament, tone

Clasificarea substanţelor chimice Încadrare cf. Legii

59/2016

Cantitatea relevantă, tone

Fraze de pericol

Categorie de pericol Clasă de pericol

Nivel inferior Nivel superior

1

Amoniac anhidru

Nominalizat Partea a 2a, Pct. 35

202

H221 Gaz inflamabil 2 Partea 1, P2

50 200

H280 Gaz sub presiune - -

H331 Toxic acut inhalare 3 Partea 1, H2

H314 Corosiv piele 1B -

H400 Toxic acvatic acut 1 Partea 1, E1

2 Cromat de amoniu

Nenominalizat

20

H272 Solid oxidant 2 Partea 1, P8 50 200


H317 Sensibilizant piele 1

H334 Sensibilizant resp. 1

H350i Carcinogen 1B

H410 Toxic acvatic cronic 1 Partea 1, E2 200 500

3

Motorina

Nominalizat Partea a 2a, Pct. 34

50

H226 Lichid inlamabil 3 Partea 1, P5b

2.500 25.000

H332 Toxic acut inhalare 4 -

H315 Iritant piele 2 -

H304 Toxic aspirație 1 -

H351 Carcinogen 2 -



193

Nr. Crt.

Denumirea substanţei

Nominalizare

Cantitatea maximă aflată pe

amplasament, tone

Clasificarea substanţelor chimice Încadrare cf. Legii

59/2016

Cantitatea relevantă, tone

Fraze de pericol

Categorie de pericol Clasă de pericol

Nivel inferior Nivel superior

H373 STOT RE 2 -

H411 Toxic acvatic cronic 2 Partea 1, E2

4 Șlam cu crom

Nenominalizat

1.920.000

H314 Corosiv piele 1B - - -

H351i Carcinogen 2 - - -


5 Deșeu final

Nenominalizat

768.000

H314 Corosiv piele 1B - - -

H351i Carcinogen 2 - - -




194

Semnificația frazelor de pericol pentru substanțele periculoase prezente este următoarea:

- H221 – Gaz inflamabil - H226 – Lichid și vapori inflamabili - H280 – Gaz sub presiune, gaz lichefiat sub presiune - H304 – Poate fi mortal în caz de înghițire și de pătrundere în căile respiratorii - H314 – Provoacă arsuri grave ale pielii și lezarea ochilor - H315 – Provoacă iritarea pielii - H317 – Poate provoca o reacție alergică a pielii - H331 – Toxic în caz de inhalare - H332 – Nociv în caz de inhalare - H340 – Poate provoca anomalii genetice(indicați calea de expunere, dacă exista probe concludente că nicio altă cale de expunere nu provoacă acest pericol) - H350 – Poate provoca cancer - H351 – Susceptibil de a provoca cancer - H360FD – Poate dauna fertilității sau fătului - H373 – Poate provoca leziuni ale organelor in caz de expunere prelungita sau repetata (indicați calea de expunere, dacă există date concludente că nicio altă cale de expunere nu provoaca acest pericol) - H400 – Foarte toxic pentru mediul acvatic - H410 – Foarte toxic pentru mediul acvatic cu efecte pe termen lung - H411 – Toxic pentru mediul acvatic cu efecte pe termen lung

Din calculul de încadrare a rezultat că amplasamentul WET se încadrează conform prevederilor Legii nr. 59/2016 ca amplasament de nivel superior.

Pentru instalațiile din amplasament nu au fost identificate substanțe periculoase ce ar putea fi generate în urma unor reacții necontrolate sau al unor

funcționări anormale ale proceselor.

14.2 ANALIZA RISCURILOR PE AMPLASAMENT

14.2.1 CONCLUZII LA ANALIZA PRELIMINARĂ A RISCURILOR

Din analiza preliminară a riscurilor (analiza calitativă) rezultă că riscurile se situează în zonele scăzute și moderate ale matricelor de riscuri. Aceasta se datorează în principal nivelului tehnic ridicat de monitorizare și control al procesului, și măsurilor de prevenire și/sau corective propuse.

Cu toate ca riscul este unul scazut o serie de evenimente pot avea consecinte ce se pot incadra in categoria accidentelor majore. Aceste evenimente sunt: - scurgeri de amoniac la rezervoarele și autocisternele cu amoniac; - incendiu la rezervorul de motorină; - incendiu la autocisterna de alimentare cu motorină a utilajelor mobile de pe amplasament.



195

În ceea ce privește eventualele dezastre naturale (inundații) se poate spune ca nu au fost identificate ca fiind cauze care să poată juca un rol în declanșarea sau să contribuie negativ la escaladarea scenariilor de accidente majore identificate și analizate.

Zona municipiului Târnăveni este situată într-un areal caracterizat de intensități seismice probabile 7, a doua cea mai scăzută valoare a intensității seismice probabile, pe o scară care pe teritoriul Romaniei are 4 nivele (de la 6 la 9), dupa zona Vrancea care are cea mai mare valoare a intensității seismice: 92, deci apariția unor cutremure este improbabila și de aceea nu au fost identificate ca fiind relevante în sensul apariției unor hazarduri induse de cutremure

14.2.2 EVALUAREA AMPLITUDINII ȘI A GRAVITĂȚII CONSECINȚELOR

ACCIDENTELOR MAJORE IDENTIFICATE

Evaluarea amplitudinii și a gravității consecințelor accidentelor majore identificate se face în scopul furnizării de date privind intervenția pe amplasament și planificării de urgenta.

Pentru evaluarea amplitudinii și a gravității consecințelor accidentelor majore identificate au fost utilizate metode cantitative de evaluare a riscurilor bazate pe consecințe, prin simularea unor scenarii de accidente majore de tip dispersii toxice și incendii.

Scenariul nr. 1 - Fisurarea peretelui rezervorului de amoniac

S-a considerat ca are loc o scurgere de amoniac dintr-un rezervor de stocare amoniac cu

o capacitate de 50,5 tone amoniac anhidru. S-a procedat la modelarea cu programul

ALOHA a dispersiei vaporilor de amoniac considerând o emisie continuă cu o rată de

emisie de 22,7 kg/min (rata de evaporare maximă) ) care durează maxim o oră.

Modelarea dispersiei norului toxic* format arată că distanțele față de sursa până la

care concentrația depaşeşte valorile de prag sunt:

- Zona de mortalitate ridicată (concentratii > LC50 = 7338 ppm): 48 m; - Zona pragului de mortalitate (concentratii > AEGL-3 (10 min) =2700 ppm): 79 m; - Zona de vatamari ireversibile (concentratii > AEGL-2 (10 min) = 220 ppm): 377 m; - Zona de vatamari reversibile (concentratii > AEGL-1 (10 min) = 30 ppm): 1500 m

Riscul de mortalitate determinat de o scurgere de amoniac din rezervor este susceptibilă

să provoace fatalități la o distanță de până la 79 m față de rezervor La limita zonei

pragului de mortalitate, persistența norului toxic este de cca. 60 minute.

Norul toxic are o persistență de cca. 60 minute. Riscul de vătămari ireversibile se

manifestă pe o raza de până la 377 m față de rezervor, în interiorul platformei industriale

WET.

Un accident cu dispersia conținutului în atmosferă este susceptibil să provoace vatămări

reversibile și disconfort pe o rază de 1500 m față derezervor

Condiții de dispersie defavorabile, timp de mediere 30 minute



196

Modelarea dispersiei norului toxic format arată că distanțele față de sursa până la


- Zona de mortalitate ridicată (concentrații > LC50 = 7338 ppm): 48 m; - Zona pragului de mortalitate (concentrații > AEGL-3 (30 min) 1600 ppm): 108 m; - Zona de vătămări ireversibile (concentrații > AEGL-2 (30 min) = 220 ppm): 377 m; - Zona de vătămări reversibile (concentrații > AEGL-1 (30 min) = 30 ppm): 1500


să provoace fatalități la o distanță de până la 108 m față de rezervor La limita zonei

pragului de mortalitate, persistența norului toxic este de cca. 60 minute

Riscul de vătămări ireversibile se manifestă pe o raza de până la 377 m față de rezervor

în interiorul platformei industriale WET. Norul toxic are o persistență de cca. 60 minute.

La peste 1500 m (limita cea mai apropiată de locuințe aproximativ 400 m de la zona

rezervoarelor de amoniac) concentrațiile calculate sunt nesemnificative, depăsind valoarea

pragului de miros, dar nu depașesc limite ca valori de expunere conform H. G. nr.

1218/2006 pentru 8 h si 15 min. Persistența norului toxic la limita zonei vulnerabile este de

cca. 60 minute.

Condiții de dispersie defavorabile, timp de mediere 60 minute



- Zona de mortalitate ridicată (concentrații > LC50 = 7338 ppm): 48 m; - Zona pragului de mortalitate (concentrații > AEGL-3 (60 min) =1100 ppm): 136 m; - Zona de vătămări ireversibile (concentrații > AEGL-2 (60 min) = 160 ppm): 467 m; - Zona de vătămări reversibile (concentrații > AEGL-1 (60 min) = 30 ppm): 1500 m

Riscul de mortalitate determinat de o scurgere de amoniac este susceptibilă să provoace

fatalități la o distanță de până la 136 m față de rezervor La limita zonei pragului de

mortalitate, persistența norului toxic este de cca. 60 minute.

Riscul de vătămari ireversibile se manifestă pe o raza de până la 467 m față de rezervor






cca. 60 minute.

Un accident cu dispersie toxică a conținutului în atmosferă este susceptibil să provoace

vatămări reversibile și disconfort pe o rază de 1500 m față derezervor.

Modelarea dispersiei vaporilor de amoniac considerând o emisie continuă cu o rată

de emisie de 29,2 kg/min (rata de evaporare maximă) care durează maxim o oră.

Condiții de dispersie frecvente, timp de mediere 10 minute



197

Modelarea dispersiei norului toxic* format arată că distanțele față de sursa până la care

concentrația depaşeşte valorile de prag sunt:

- Zona de mortalitate ridicată (concentrații > LC50 = 7338 ppm): 40 m;

- Zona pragului de mortalitate (concentrații > AEGL-3 (10 min) =2700 ppm): 73 m;

- Zona de vătămări ireversibile (concentrații > AEGL-2 (10 min) = 220 ppm): 343 m;

- Zona de vătămări reversibile (concentrații > AEGL-1 (10 min) = 30 ppm): 1000 m

60 minute.

- La 343 m – zona de vătămări ireversibile

Riscul de mortalitate determinat de o scurgere de amoniac din rezervor este susceptibilă să provoace fatalități la o distanță de până la 73 m față de rezervor La limita zonei pragului de mortalitate, persistența norului toxic este de cca. 60 minute.

Riscul de vătămări ireversibile se manifestă pe o raza de până la 343 m față de rezervor în

interiorul platformei industriale WET. Norul toxic are o persistență de cca. 60 minute.





cca. 60 minute.

Scenariul nr. 2 Avarii la ștuțuri și armături

S-a considerat ca are loc o avarie gravă la un rezervor de stocare amoniac cu o capacitate

de 50,5 tone amoniac anhidru.

Scenariul a fost modelat pentru 2 ipoteze, condiții meteo defavorabile și condiții meteo

frecvente la timpii de mediere de 10, 30 și 60 minute.

La modelarea dispersiei prin utilizarea programului Aloha, pentru condiții defavorabile s-a

obținut o rată de evaporare de 565 kg/min pentru o temperatura de 10ºC și o umiditate de

75%.



- Zona de mortalitate ridicată (concentrații > LC50 = 7338 ppm): 296 m; - Zona pragului de mortalitate (concentrații > AEGL-3 (10 min) =2700 ppm): 483 m; - Zona de vătămări ireversibile (concentrații > AEGL-2 (10 min) = 220 ppm): 2000 m; - Zona de vătămari reversibile (concentrații > AEGL-1 (10 min) = 30 ppm): 7100 m

Norul toxic are o persistență de cca. 60 minute. Riscul de vătămari ireversibile se

manifestă pe o raza de până la 2000 m față de rezervor.

Un accident cu dispersie toxică produs ca urmare a dispersiei conținutul în atmosferă este

susceptibil să provoace vătămări reversibile și disconfort pe o rază de 7100 m față de

rezervor.



198

Condiții nefavorabile, avarie rezervor, timp de mediere 30 minute




Riscul de mortalitate determinat de o scurgere de amoniac este susceptibilă să provoace

fatalități la o distanță de până la 636 m față de rezervor La limita zonei pragului de

mortalitate, persistența norului toxic este de cca. 60 minute.

Riscul de vătămari ireversibile se manifestă pe o raza de până la 2000 m față de rezervor


Un accident cu dispersie toxică produs ca urmare a dispersiei conținutul în atmosferă este

susceptibil să provoace vătămări reversibile și disconfort pe o rază de 7100 m față de

rezervor

Condiții nefavorabile avarie rezervor timp de mediere 60 minute




Din cele prezentate mai sus rezultă ca un accident cu dispersie toxică produs ca urmare a fisurării unui rezervor și scurgerii dispersiei conținutul în atmosferă este susceptibil să provoace vatămări reversibile și disconfort pe o rază de 7100 m față de rezervor

Condiții de dispersie normale, timp de mediere 10 minute


concentrația depăşeşte valorile de prag sunt:



să provoace fatalități la o distanță de până la 377 m față de rezervor. La limita zonei

pragului de mortalitate, persistența norului toxic este de cca. 60 minute.

Un accident cu dispersie toxică produs ca urmare a fisurării unui rezervor și scurgerii dispersiei conținutul în atmosferă este susceptibil să provoace vatămări reversibile și disconfort pe o rază de 5400 m față de rezervor.

La peste 5400 m (înainte de cea mai apropiată zona vulnerabilă – limita cea mai

apropiată de locuințe aproximativ 400 m de la zona rezervoarelor de amoniac )



199

concentrațiile calculate sunt nesemnificative, depăsind valoarea pragului de miros, dar nu

depașesc limite ca valori de expunere conform H. G. nr. 1218/2006 pentru 8 h si 15 min.

Persistența norului toxic la limita zonei vulnerabile este de cca. 60 minute.

Scenariul nr. 3 - Scurgeri de amoniac din autocisternă Ruperea unei

armături pe corpul cisternei

S-a considerat ca are loc o avarie la o cistenă de amoniac cu o capacitate de 20 t

amoniac anhidru. Rta de evaporare estede 22,7 kg/min pentru o temperatura de 10ºC și o

umiditate de 75%.

Condiții nefavorabile cisternă timp de mediere 10 minute


concentrația depăşește valorile de prag sunt:





- Zona de mortalitate ridicată (concentrații > LC50 = 7338 ppm): 48 m; - Zona pragului de mortalitate (concentrații > AEGL-3 (30 min) 1600 ppm): 108 m; - Zona de vătămări ireversibile (concentrații > AEGL-2 (30 min) = 220 ppm): 377 m; - Zona de vătămări reversibile (concentrații > AEGL-1 (30 min) = 30 ppm): 1500 m




- Zona de mortalitate ridicată (concentrații > LC50 = 7338 ppm): 48 m; - Zona pragului de mortalitate (concentrții > AEGL-3 (60 min) =1100 ppm): 136 m; - Zona de vătămări ireversibile (concentrații > AEGL-2 (60 min) = 160 ppm): 466 m; - Zona de vătămări reversibile (concentrații > AEGL-1 (60 min) = 30 ppm): 1500 m

Scenariul 4 - Incendiu la rezervorul de motorină

Se presupune ca incendiul s-a declanșat în interiorul rezervorului de motorină. - aria secțiunii rezervorului: 7,4 mp; - cantitatea: 16 mc; - model: pool fire; - viteza vântului: 3 m/s; - temperatura flăcării: 900 °C.



200

Din modelare rezultă:

- Zona de mortalitate ridicată și unde este atins pragul pentru Efect Domino (căldura radiantă > 12,5 kW/mp) este în interiorul unui cerc cu raza de 8,9m;

- Zona pragului de mortalitate (căldura radiantă > 7 kW/mp) este în interiorul unui cerc cu raza de 12,7 m;

- Zona de vatămări ireversibile (căldura radiantă > 5 kW/mp) este în interiorul unui cerc cu raza de 16,8 m;

- Zona de vătămari reversibile (căldura radiantă > 3 kW/mp) este în interiorul unui cerc cu raza de 27,5m.

Scenariul 5 Incendiu la autocisterna de alimentare a utilajelor cu

motorină

Aprinderea motorinei în cisternă ca urmare a unor surse de inițiere: foc deschis, fumat,

scântei, incendii în vecinătate

Se presupune ca incendiul s-a declanșat în interiorul cisternei, la un grad de umplere de 50, la care aria secțiunii de ardere este maximă. - aria secțiunii de ardere: 10 mp; - cantitatea: 10 mc; - model: pool fire; - viteza vântului: 3 m/s; - temperatura flăcării: 900 °C.

Concluzii în urma analizei riscurilor prin metode bazate pe consecințe

1. Dispersie amoniac ca urmare a unei fisuri cu D=1 cm la rezervorul de amoniac

a) Pentru condiții meteo defavorabile dispersiei

Zona de mortalitate ridicată acoperă o arie circulară cu raza de 48 m față de rezervorul avariat, în interiorul amplasamentului.

Zona pragului de mortalitate acoperă o arie circulară cu raza de maximum 136 m față de rezervorul avariat, în interiorul amplasamentului.

Zona de vătămări ireversibile acoperă o arie circulară cu raza de maximum 467 m față de rezervorul avariat, și atinge limita amplasamentului.

Zona de vătămări reversibile acoperă o arie circulară cu raza de 1500 m față de rezervorul avariat, și atinge zona de vest a municipiului Târnăveni, precum și extremitatea de nord-est a comunei Adămuș.

a) Pentru condiții meteo frecvente


Zona pragului de mortalitate acoperă o arie circulară cu raza de maximum 133 m față de rezervorul avariat, în interiorul amplasamentului.

Zona de vătămări ireversibile acoperă o arie circulară cu raza de maximum 409 m față de rezervorul avariat, în interiorul amplasamentului.



201

Zona de vătămări reversibile acoperă o arie circulară cu raza de 1000 m față de rezervorul avariat, și atinge zona de vest a municipiului Târnăveni.

Rezervoarele de amoniac vor fi protejate pe toate cele patru laturi ale parcului cu diguri la vârful cărora va fi montat un inel de pluverizare a apei sub formă de perdea, astfel încât să rețină eventualele eșapări de amoniac și efectele norului toxic.

2. Dispersie amoniac ca urmare a unei avarii grave la rezervorul de amoniac



Zona pragului de mortalitate acoperă o arie circulară cu raza de maximum 780 m față de rezervorul avariat, și atinge zona de vest a municipiului Târnăveni.

Zona de vătămări ireversibile acoperă o arie circulară cu raza de maximum 2400 m față de rezervorul avariat, și atinge o arie extinsă de pe raza municipiului Târnăveni, zona de nord-est a comunei Adămuș precum și extremitatea sudică a localității Dâmbău.

Zona de vătămări reversibile acoperă o arie circulară cu raza de 7100 m față de rezervorul avariat, și atinge zone extinse în afara amplasamentului.

b) Pentru condiții meteo frecvente


Zona pragului de mortalitate acoperă o arie circulară cu raza de maximum 658 m față de rezervorul avariat, și atinge zona de vest a municipiului Târnăveni.

Zona de vătămări ireversibile acoperă o arie circulară cu raza de maximum 2200 m față de rezervorul avariat, și atinge o arie extinsă de pe raza municipiului Târnăveni, zona de nord-est a comunei Adămuș precum și extremitatea sudică a localității Dâmbău.

Zona de vătămări reversibile acoperă o arie circulară cu raza de 5400 m față de rezervorul avariat, și atinge zone extinse în afara amplasamentului.

3. Dispersie amoniac ca urmare a unei fisuri la autocisterna de livrare amoniac


Zona de mortalitate ridicată acoperă o arie circulară cu raza de 48 m față de cisterna avariată, în interiorul amplasamentului.

Zona pragului de mortalitate acoperă o arie circulară cu raza de maximum 136 m față de cisterna avariată, în interiorul amplasamentului.

Zona de vătămări ireversibile acoperă o arie circulară cu raza de maximum 466 m față de cisterna avariată, și atinge limita amplasamentului.

Zona de vătămări reversibile acoperă o arie circulară cu raza de 1500 m față de rezervorul avariat, și atinge zona de vest a municipiului Târnăveni, precum și extremitatea de nord-est a comunei Adămuș.

b) Pentru condiții meteo frecvente

Zona de mortalitate ridicată acoperă o arie circulară cu raza de 40 m față de cisterna avariată, în interiorul amplasamentului.



202

Zona pragului de mortalitate acoperă o arie circulară cu raza de maximum 103 m față de cisterna avariată, în interiorul amplasamentului.

Zona de vătămări ireversibile acoperă o arie circulară cu raza de maximum 404 m față de cisterna avariată, în interiorul amplasamentului.

Zona de vătămări reversibile acoperă o arie circulară cu raza de 1000 m față de cisterna avariată, și atinge zona de vest a municipiului Târnăveni.

3. Incendiu la rezervorul de motorină

Zonele afectate sunt limitate în mediata vecinătate a rezervorului de motorină, riscul de mortalitate ridicată și de inițiere a unui efect domino se manifestă până la o distanță de 8,9 m față de centrul rezervorului. Rezervorul va fi amplasat în zona de parcare și va avea ca scop aprovizionarea autocisternei ce va alimenta cu carburant ultiajele mobile ce vor efectua lucrări de construcții și de excavare pe amplasament.

În cazul unui incendiu la rezervor nu se impun măsuri speciale de protecție, fiind suficientă asigurarea unei zone de protecție de maxim 20 m în jurul rezervorului.

4. Incendiu la autocisterna de motorină

Zonele afectate sunt limitate în mediata vecinătate a autocsiternei, riscul de mortalitate ridicată și de inițiere a unui efect domino se manifestă până la o distanță de 10,1 m față de centrul acesteia. Autocisterna va alimenta cu carburant ultiajele mobile ce vor efectua lucrări de construcții și de excavare pe amplasament și nu va avea o localizare fixă.

În cazul unui incendiu la autocisternă nu se impun măsuri speciale de protecție, fiind

suficientă măsura de menținere la d distanță de siguranță de cel puțin 25 m a tuturor

utilajelor care nu necesită alimentare cu carburant.

Evaluarea compatibilității teritoriale între amplasamentul WET și zonele

învecinate

Din modelare rezultă:

- Zona de mortalitate ridicată și unde este atins pragul pentru Efect Domino (căldura

radiantă > 12,5 kW/mp) este în interiorul unui cerc cu raza de 10,1m;

- Zona pragului de mortalitate (căldura radiantă > 7 kW/mp) este în interiorul unui cerc cu raza de 14,4 m;

- Zona de vătămări ireversibile (căldura radiantă > 5 kW/mp) este în interiorul unui cerc cu raza de 18,9 m;

- Zona de vătămări reversibile (căldura radiantă > 3 kW/mp) este în interiorul unui cerc cu raza de 30,7m. - dintre scenariile de accidente majore identificate, următoarele scenarii depășesc

limitele amplasamentului: o scenariul nr. 1 – fisură la un rezervor amoniac, depășeste limita amplasamentului

cu zona de vătămări ireversibile în zona adiacentă platformei industriale Wastes Ecotech SRL, precum și cu zona de vătămări reversibile;

o scenariul nr. 2 – avarie gravă la un rezervor de amoniac, depășeste limita amplasamentului;

o scenariul nr. 3 – avarie la o autocisternă deamoniac,depășeste limita amplasamentului cu zona de vătămări ireversibile în parcarea adiacentă platformei industriale Wastes Ecotech SRL, precum și cu zona de vătămări reversibile;



203

- celelalte scenarii nu depășesc limita amplasamentului. - conform evaluării calitative elaborate pentru scenariile menționate, este necesar ca

pentru acestea să se asigure o probabilitate de producere sub limita de credibilitate cu o frecvență< 10-6 an-1.

Categoriile de teren permise în zona cu vătămări reversibile pentru frecvența estimată a

scenariului <10-6, conform tabelului 1 din metodologie sunt: ABCD pentru construcții

existente.

Având în vedere faptul că proiectul investiției WET este în faza incipientă, de basic design,

nu se poate stabili compatibilitatea acestuia cu zonele învecinate, ținând seama de faptul

că este un proiect în derulare. Pentru a se asigura compatibilitatea teritorială cu zonele

învecinate, se recomandă a se lua în considerare rezultatele prezentului Raport de

Securitate la stabilirea soluției constructive finale privind amplasarea rezervoarelor de

amoniac lichid. Pentru a asigura un nivel ridicat de siguranță, prin care să nu fie afecate

zonele din categoria D pentru construcțiile civile deja existente, se recomandă a se

prevedea în faza de proiect tehnic și a se implementa ulterior echipamente de control al

proceselor și de siguranță astfel încât să asigure o probabilitate de generare a unui

eventual accident major la rezervoarele de amoniac mai mic 10-6 an-1.

Tabelul 57 - Evaluarea individuală a scenariilor

Scenariu/Ref./Hazard Cauza posibila Riscul indivial Frecventa de manifestare a

consecintelor nedorite a scenariului FCS

Scenariul nr. 1 A2.4 – Scurgeri de amoniac din rezervoare – dispersie toxică

Avarii la ștuțuri și armături

Zona verde – risc acceptabil

1E-05

Scenariul nr. 2 A2.1– Scurgeri de amoniac din rezervoare – dispersie toxică

Fisură pe corpul rezervorului


5E-07

Scenariul nr. 3 A4.2 – Scurgeri de amoniac din cisternă – dispersie toxică

Avarii la ștuțuri și armături


5E-06

Scenariul nr. 4 B2.2 – Incendiu la rezervorul de motorină

Incendiu la rezervor Zona verde – risc acceptabil

1E-5

Scenariul nr. 5 C2.2 – Incendiu la cisterna de motorină

Incendiu la cisternă Zona verde – risc acceptabil

1E-5

Datorită distanțelor existente a proprietăților substanțelor utilizateși în baza datelor

disponibile la data întocmirii prezentului Raport de Securitate, rezultă că nu poate

avea loc un efect de Domino în cazul producerii unor accidente cu implicarea unor

substanțe periculoase cu transmiterea efectelor pe distanțele și zonele învecinate în

condițiile luării unor măsuri minime de protecție ți intervenție.



204

14.2.3 MĂSURI DE PROTECȚIE ȘI DE INTERVENȚIE PENTRU LIMITAREA

CONSECINȚELOR UNUI ACCIDENT MAJOR:

Descrierea echipamentului instalat pe amplasament pentru limitarea consecintelor

accidentelor majore

Gospodăria de apă pentru incendii

Alimentarea cu apă a ampasamentului se realizează astfel:

Apa potabilă: din rețeaua urbană:

Q zi mediu = 36.30 mc/zi

Q zi maxim = 47.19 mc/zi

Q orar maxim = 5.90 mc/h

Apa folosită în scopuri tehnologice: din râul Târnava Mică:

Q tehn = Q răcire + Q proces = 680.00 mc/h

Apa pentru stingerea incendiilor pe amplasament este asigurată din gospodăria proprie de

apă compusă din 2 rezervoare pentru apă de incendiu, cu diametrul exterior de 11m,

H=13 m, suprafața 190 mp și cu o capacitate de 2.000 mc.

Rezervoarele vor fi alimentate atât din rețeaua de apă tehnologică, cât și printr-un racord

de la rețeaua de apă de răcire de la fabrică, dacă va fi prevăzută.

Pentru limitarea consecințelor accidentelor majore pentru sănătatea umană și mediu

instalația va fi pusă în funcțiune având sisteme de detecție/de protecție, dispozitive

tehnice pentru limitarea volumului emisiilor accidentale, rezervoarele cu substanțe

periculoase se vor amplasa în cuve de retenție de urgență, pe fluxul tehnologic vor exista

ventile de blocare, sisteme de inertizare și se vor amplasa amenajări pentru reținerea apei

de incendiu;

Conducerea societății Wates Ecotech SRL va asigura finanțarea cheltuielilor și fondurilor

necesare dotării, întreținerii, revizuirii, reparării și completării mijloacelor de intervenție la

urgență. Gestionarea patrimoniului se va realiza conform normelor legale în vigoare.

Normele de dotare se vor aplica în funcție de riscurile aferente fiecărui obiect de pe

amplasamentul societății, precum și în conformitate cu precizările normelor și

instrucțiunilor în vigoare.

Suportul logistic în caz de accident major se va acorda de către societate, prin alocarea

la intervenție a diferitelor categorii de utilaje necesare intervenției.

14.2.4 ORGANIZAREA ALERTĂRII ȘI A INTERVENȚIEI

Înstiințarea/Notificarea/Alarmarea; echipamente si mijloace de comunicare; organizarea și

efectuarea intervenției; organizarea de urgență; atribuțiile structurilor pentru situații de

urgență sunt detaliate in „Capitolul 5 - Măsuri de protecție și de intervenție pentru

limitarea consecințelor unui accident major” al Raportului de securitate, care a fost

deja depus la APM Mures.



205

15 REZUMAT NETEHNIC

REZUMATUL NETEHNIC al informatiilor furnizate in cdrul Raportului privind

Impactul asupra Mediului, inclusiv concluziile Raportului de securitate se

prezinta in volum separat pentru a fi mai usor de publicat pe site-ul Agentiei

de Protectia Mediului Mures si de consultata de catre publicul interesat la

sediul APM



206

16 LISTA DE REFERINTA

Sursele utilizate pentru descrierile si evaluarile incluse in raport

1. Certificat de Urbanism Nr. 55 din 15.04.2020;

2. Aviz de Gospodarire a Apelor Nr. 45 din 19.03.2020;

3. Tehnologia de construire hale de producție, ecran de protecție (cofferdam), clădiri

tehnico-administrative pentru implementarea unei instalații industriale in scopul închiderii

definitive prin exploatare, cu recuperarea componentelor utile, a batalurilor – furnizata de

Titular: SC WASTES ECOTECH SRL BUCUREȘTI - WET Process Report:

WET – Process Narrative;

WET_WRP_Block Flow Diagram-E-Rev.13_Sheet 1_9_Overview_11.02.2020, etc.

4. Raportul Anual Privind Starea Mediului – MUREŞ, 2018 / APM Mures

5. „Depozitul Bicapa Târnăveni. proiect de închidere după post utilizare la nivel de studiu

de fezabilitate (sf) pentru Batalurile de deşeuri nr. 1, 2 şi 3 şi a batalului rezultat după

procesare. - Studiu de Fezabilitate‖. / S.C. GEOCONS EXPERT PROIECT S.R.L

6. Studiu de inundabilitate în zona haldei de reziduuri Bicapa Târnăveni proprietatea SC

Wastes Ecotech SRL București / S.C. GEOCONS EXPERT PROIECT S.R.L

7 . Raport de cercetare Branding Tarnaveni - https://primariatarnaveni.ro/docs/Raport-de-

cercetare-Brand-T%C3%A2rn%C4%83veni_S.pdf

https://primariatarnaveni.ro/docs/Raport-de-cercetare-Brand-T%C3%A2rn%C4%83veni_S.pdf

https://primariatarnaveni.ro/docs/Raport-de-cercetare-Brand-T%C3%A2rn%C4%83veni_S.pdf



207

CUPRINS

INFORMATII GENERALEI -------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 1 1 DESCRIEREA PROIECTULUI -------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 6

1.1 PREZENTAREA GENERALĂ A PROIECTULUI ------------------------------------------------------------------------------------------- 6 1.2 TEHNOLOGII DE FABRICATIE ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 9 1.3 DEȘEURI ȘI EMISII IN FACTORII DE MEDIU ------------------------------------------------------------------------------------------- 59 1.4 LOCALIZAREA PROIECTULUI -------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 67

2 STAREA ACTUALA A FACTORILOR DE MEDIU DIN AREALUL IN CARE VA FI REALIZAT PROIECTUL ----- 73 2.1 TOPOGRAFIA ȘI GEOLOGIA ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 73 2.2 APA -------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 74 2.3 AERUL ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 81 2.4 SOLUL ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 85 2.5 BIODIVERSITATEA ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 97 2.6 ZGOMOTUL -------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 100 2.7 RADIAȚIILE DE LUMINĂ, CĂLDURĂ ȘI ALTE FORME DE RADIAȚIE ELECTROMAGNETICA ------------------------ 101 2.8 BUNURILE MATERIALE SITURI ARHEOLOGICE, ISTORICE, ARHITECTURALE ----------------------------------------- 101 2.9 PEISAJUL ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 103 2.10 POPULAȚIA -------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 106 2.11 INTERACTIUNEA IMPACTURILOR ASUPRA FACTORILOR DE MEDIU ------------------------------------------------------- 111

3 IMPACTUL NEGATIV PE CARE PROIECTUL IL POATE AVEA ASUPRA MEDIULUI -------------------------------- 113 3.1 CONSTRUIREA ȘI EXISTENȚA PROIECTULUI, --------------------------------------------------------------------------------------- 113 3.2 UTILIZAREA RESURSELOR NATURALE ----------------------------------------------------------------------------------------------- 115

4 ORGANIZARI DE SANTIER ------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 116 4.1 PROIECTUL DE ORGANIZARE ȘANTIER ----------------------------------------------------------------------------------------------- 116 4.2 AMPLASAMENT ORGANIZARE DE SANTIER ----------------------------------------------------------------------------------------- 118

5 GESTIONAREA DESEURILOR --------------------------------------------------------------------------------------------------------- 121 5.1 DEŞEURI GENERATE ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 121 5.2 MODUL DE GOSPODĂRIRE A DEŞEURILOR ----------------------------------------------------------------------------------------- 122 5.3 IMPACTUL DEȘEURILOR GENERATE ÎN CADRUL PROIECTULUI ------------------------------------------------------------ 124 5.4 MĂSURI PENTRU MINIMIZAREA IMPACTULUI PRODUS DE MANAGEMENTUL DEȘEURILOR ---------------------- 125

6 REFACEREA AMPLASAMENTELOR DUPA FINALIZAREA LUCRARILOR ---------------------------------------------- 128 6.1 ÎNCHIDEREA OBIECTIVULUI. -------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 128 6.2 ECOLOGIZAREA DUPA GOLIRE ---------------------------------------------------------------------------------------------------------- 128

7 DESCRIEREA SI CUANTIFICAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE PROIECTULUI ASUPRA FACTORILOR DE MEDIU----------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 129

8 DESCRIEREA IMPACTULUI PROGNOZAT, POSIBILITATILE SI MASURILE DE PREVENIRE SI REDUCERE A EFECTELOR NEGATIVE ASUPRA MEDIULUI ------------------------------------------------------------------------------------ 144

8.1 APA ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 144 8.2 AERUL --------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 148 8.3 SOLUL --------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 156 8.4 BIODIVERSITATEA ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 157 8.5 ZGOMOTUL -------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 157 8.6 RADIAȚIILE DE LUMINĂ, CĂLDURĂ ,RADIAȚIE ELECTROMAGNETICA ---------------------------------------------------- 161 8.7 BUNURILE MATERIALE SITURI ARHEOLOGICE, ISTORICE, ARHITECTURALE ----------------------------------------- 161 8.8 PEISAJUL ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 161 8.9 POPULAȚIA -------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 162

9 DESCRIEREA ALTERNATIVELOR STUDIATE ------------------------------------------------------------------------------------ 164 9.1 ALTERNATIVE DE AMPLASARE ---------------------------------------------------------------------------------------------------------- 164 9.2 ALTERNATIVE TEHNOLOGICE ------------------------------------------------------------------------------------------------------------ 164 9.3 TEHNOLOGIA DE DECONTAMINARE --------------------------------------------------------------------------------------------------- 164 9.4 ALTERNATIVE CONSTRUCTIVE ---------------------------------------------------------------------------------------------------------- 168 9.5 REZUMAT – ALTERNATIVA OPTIMA DE REALIZARE A PROIECTULUI ------------------------------------------------------ 171 9.6 EVALUAREA ALTERNATIVELOR --------------------------------------------------------------------------------------------------------- 172

10 INFORMATII PRIVIND IMPACTUL CUMULAT AL PROIECTULUI PROPUS CU ALTE PROIECTE EXISTENTE SAU PROPUSE ASUPRA FACTORILOR DE MEDIU SI MASURI DE DIMINUARE A ACESTUIA ------------------ 175



208

11 IMPACTUL PROIECTULUI ASUPRA CLIMEI SI VULNERABILITATEA PROIECTULUI LA SCHIMBARI CLIMATICE ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 176

11.1 NATURA SI AMPLOARE A EMISIILOR CU EFECT DE SERA --------------------------------------------------------------------- 176 11.2 VULNERABILITATEA PROIECTULUI LA SCHIMBARI CLIMATICE ------------------------------------------------------------- 180 11.3 CONTRIBUTIA PROIECTULUI LA DIMINUAREA EFECTELOR SCHIMBARILOR CLIMATICE ------------------------- 181

12 CELE MAI BUNE TEHNICI DISPONIBILE (BAT) PENTRU TRATAREA DESEURILOR ------------------------------- 182 12.1 PERFORMANȚA GENERALĂ DE MEDIU ----------------------------------------------------------------------------------------------- 182 12.2 EMISII BAT ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 183

13 PLAN DE MONITORIZARE A FACTORILOR DE MEDIU ----------------------------------------------------------------------- 186 13.1 PERIOADA DE CONSTRUCȚIE ------------------------------------------------------------------------------------------------------------ 186 13.2 PERIOADA DE FUNCTIONARE ------------------------------------------------------------------------------------------------------------ 187 13.3 PERIOADA POSTÎNCHIDERE--------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 188

14 DESCTIEREA EFECTELOR NEGATIVE SEMNIFICATIVE DETERMINATE DE VULNERABILITATEA PROIECTULUI IN FATA RISCULRILOR DE ACCIDENTE MAJORE SI/SAU DEZASTRE RELEVANTE PENTRU PROIECT. -------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 190

14.1 INVENTARUL SUBSTANȚELOR PERICULOASE ------------------------------------------------------------------------------------- 190 14.2 ANALIZA RISCURILOR PE AMPLASAMENT ------------------------------------------------------------------------------------------ 194

15 REZUMAT NETEHNIC --------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 205 16 LISTA DE REFERINTA -------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 206

Anexe Anexa A – Echipa de proiect

Anexa 1 - Schema tehnologica

Anexa 2 - Certificat de urbanism Nr. 55/15.04.2020

Anexa 3 - Aviz de Gospodarire a Apelor Nr. 45/19.03.2020

Anexa 4 - Planificarea lucrarilor

Anexa 5 - Acord electricitate

Anexa 6 - Plan colectare ape pluviale

Anexa 7- Lista echipamente

Anexa 8 Cofferdamm

Planuri WET Plant_Layout 1_BICAPA Tirnaveni_VARIANTA V-6_Rev.17_Top View_S1-4_23.07.2019

WET Plant_Layout 1_BICAPA Tirnaveni_VARIANTA V-6_Rev.17_NESW Views_S2-4_23.07.2019

WET Site - full image including neighbouring plots

Soil Pollution Map_WET

INFORMAŢII GENERALE

Documents

Transcript of INFORMAŢII GENERALE