1. Informaţii generale

S.C. Roşia Montană Gold Corporation S.A. - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului Capitol 1. Informaţii generale

Cuprins

- iii -

Cuprins

1 Introducere ...................................................................................................... 4

1.1 Promotorii Proiectului ............................................................................... 5

2 Autorii atestaţi ai studiului de EIM .................................................................... 7

3 Numele şi descrierea proiectului şi a fazelor acestuia .................................... 10

3.1 Descrierea proiectului în perioada de pre-construcţie ............................. 11 3.2 Descrierea proiectului în perioada de construcţie ................................... 11 3.3 Descrierea proiectului în faza de exploatare ........................................... 12 3.4 Descrierea operaţiunii de închidere a proiectului .................................... 14

4 Informaţii privind resursele utilizate în timpul producţiei ................................. 15

5 Materii prime, substanţe şi preparate chimice utilizate ................................... 16

6 Poluanţi fizici şi biologici ................................................................................ 17

7 Descrierea principalelor alternative ................................................................ 22

8 Urbanism şi folosinţele actuale ale terenurilor şi infrastructurii ....................... 35

9 Descrierea sistemului de management de mediu şi social ............................. 39

9.1 Descriere generală ................................................................................. 39 9.2 Planuri de management de mediu şi social ............................................ 44

10 Referinţe ........................................................................................................ 49

Lista tabelelor

Tabel 1-1. Datele principale ale proiectului ..................................................................... 10

Tabel 1-2. Informaţii privind resursele energetice necesare ............................................ 15

Tabel 1-3. Informaţii privind materiile prime, substanţele şi preparatele chimice ............. 16

Tabel 1-4. Poluanţi fizici şi biologici ................................................................................ 18

Tabel 1-5. Sumar al alternativelor avute în vedere .......................................................... 23

Lista figurilor

Figura 1.1. Modelul Sistemului de Management al Mediului şi Management Social ......... 40

Lista planşelor Planşa 1. Amplasarea proiectului în România Planşa 2. Poziţia geografică Planşa 3. Concesiunea minieră RMGC


Secţiunea 1: Introducere

Pagina 4 din 49

1 Introducere Proiectul este situat pe teritoriul administrativ al comunei Roşia Montană şi al oraşului

Abrud, în judeţul Alba, la circa 80 km nord-vest de capitala de judeţ, Alba Iulia, şi la 90 km nord-nord-est de municipiul Deva, în partea central-vestică a României (Planşa 1.1 Amplasarea proiectului în România). Acest amplasament se află în zona minieră existentă Roşia Montană, la nord-est de oraşul Abrud. Proiectul este localizat în regiunea cunoscută ca Patrulaterul Aurifer din Munţii Metaliferi, parte a unui masiv muntos regional, denumit Munţii Apuseni ai Transilvaniei (Planşa 1.2 Amplasarea geografică a proiectului). Patrulaterul Aurifer este o importantă zonă auriferă a Europei de peste 2.000 de ani.

Perimetrul proiectului este situat în interiorul licenţei de exploatare Roşia Montană (numărul 47/1999, care ocupă o suprafaţă de 2.388 ha). Licenţa a fost acordată companiei S.C. Roşia Montană Gold Corporation S.A. (RMGC) în baza contractului încheiat în data de 21 decembrie 1998, publicat în Monitorul Oficial în 10 iunie 1999, si reprezintă una dintre cele două licenţe deţinute de societate în această regiune (Planşa 1.3 Licenţa de exploatare RMGC). Licenţa de exploatare Roşia Montană dă dreptul titularului să exploateze rezervele auro-argentifere pe baza parametrilor de exploatare specificaţi în acest document.

Exploatarea existentă, deţinută de către statul roman prin Compania Naţională a Cuprului, Aurului şi Fierului MINVEST S.A. Deva, prin Filiala RoşiaMin Roşia Montană, constă dintr-o exploatare în carieră, de suprafaţă redusă şi în stare de degradare. Uzina de preparare a minereurilor RoşiaMin şi instalaţiile aferente nu sunt cuprinse în licenţa curentă de exploatare pentru Roşia Montană. Proiectul propus va fi dezvoltat astfel încât să înlocuiască exploatarea la zi existentă. Acesta va reprezenta o mină modernă de mare capacitate, cu o tehnologie avansată de recuperare a aurului şi argintului, ce va stabili un nou standard pentru industria minieră din România.

Lucrările de dezvoltare a proiectului au început în 1997, odată cu activităţile de explorare. Etapa de dezvoltare va continua cu cea de obţinere a acordurilor şi autorizaţiilor, urmată de etapa de construcţie şi punere în funcţiune, culminând cu exploatarea propriu-zisă. Eşalonarea principalelor etape ale proiectului este prezentată în Planşa 1.4. Activitatea de exploatare se va derula continuu timp de 16 ani, în funcţie de rezervele de aur deja confirmate pe care se bazează propunerea de dezvoltare a acestui proiect. Perioada de exploatare se poate extinde, în funcţie de rezultatele explorărilor geologice viitoare. Activitatea proiectului va fi de cel puţin 25 de ani, la sfarsitul carora va începe un proces de închidere şi ecologizare a exploatării, urmat de activităţi de monitorizare post-închidere.

Dezvoltarea activităţilor propuse cuprinde, pe lângă activităţile specifice de exploatare şi procesare, şi următoarele:

Ameliorarea efectelor dăunătoare asupra mediului create de secole de minerit din epoci străvechi şi mai recente;

Activităţi de conservare a patrimoniului cultural (cercetari arheologice, evaluări, săpături arheologice de salvare, catalogare şi conservare a artefactelor, conservare in situ a celor mai importante şi reprezentative elemente arheologice);

Asistenţă pentru închiderea exploatării miniere actuale, subvenţionate de guvern (RoşiaMin); şi,

Strămutarea persoanelor şi facilităţilor existente în zonele afectate şi activităţi de asistenţă socială legate de aceste activităţi.

Secole de exploatare a zăcămintelor în subteran - cele mai vechi galerii fiind atestate ca aparţinând perioadei de după cucerirea romană - alături de exploatarea mai recentă de suprafaţă, prin depozitarea necontrolată a deşeurilor de exploatare ca urmare a activităţilor din subteran şi de la suprafaţă şi a activităţilor de preparare, au generat halde de steril dezorganizate, iazuri de decantare active şi abandonate şi acumulări de ape acide greu de controlat (ARD–Acid Rock Drainage). Zona amplasamentului este caracterizată prin izvoare şi terenuri contaminate, aflate în vecinătatea aşezărilor existente. Poluarea cu metale grele şi ape acide este actualmente la un nivel care depăşeşte cu mult normele româneşti şi internaţionale, iar condiţiile de toxicitate actuale au condus la contaminarea intensă a râurilor



Pagina 5 din 49

şi cursurilor de apă din zonă. Aceste cursuri de apă reprezintă o parte a bazinului hidrografic al râului Arieş, unul dintre afluenţii superiori ai Mureşului, afluent al Tisei, care face parte din bazinul hidrografic al Dunării.

Poluarea existentă va rămâne netratată dacă nu se va dezvolta proiectul Roşia Montană, sau dacă nu va fi elaborat un plan alternativ de dezvoltare viitoare. În sfera proiectului sunt incluse facilităţile necesare pentru reducerea acestor tipuri de impact, prin interceptarea sistematică şi reţinerea cursurilor de apă contaminate, prin tratarea apelor contaminate, precum şi prin izolarea şi apoi exploatarea multora dintre haldele de minereu existente în limitele proiectului. Proiectul a fost planificat şi va fi dezvoltat astfel încât să respecte standardele internaţionale, implementând cele mai bune tehnici disponibile (BAT – Best Available Techniques) şi cele mai bune practici de management la nivel internaţional. Scopul il constituie operarea în condiţii de siguranţă şi de protecţie a mediului, ca mijloc direct de minimizare a impactului potential şi de îmbunătăţire a condiţiilor de mediu existente.

Industria minieră din România a cunoscut un declin considerabil în ultimii ani şi încă suferă un proces semnificativ de reorganizare şi restructurare. În 1977, în ţară erau angajate la mine peste 185.000 de persoane; astăzi au rămas mai puţin de 65.000. Majoritatea minelor sunt neprofitabile şi se anticipează noi restructurări.

Exploatarea existentă este subvenţionată de guvern. Închiderea treptată a acestei exploatări a dus deja la pierderea a peste 800 locuri de muncă, iar restructurarea a alte 500 de locuri de muncă va avea un semnificativ impact social, de mediu şi economic asupra localităţilor Roşia Montană, Abrud şi asupra comunităţilor din zonele învecinate. O altă exploatare minieră de stat, exploatarea de cupru şi aur în carieră de la Roşia Poieni, S.C. Cuprumin S.A, este de asemenea preconizată a fi închisă în viitorul apropiat, din motive de rentabilitate economică, dacă nu este privatizată. SC Cuprumin SA este situată în imediata vecinătate a proiectului de la Roşia Montană, la aproximativ 4 km nord-est. Închiderea celor două mine va avea un impact negativ considerabil asupra vitalităţii economice a întregii regiuni.

Proiectul propus de RMGC, în parteneriat cu Minvest, Guvernul României şi comunităţile locale, va avea drept urmare rezolvarea şi diminuarea parţială a unora dintre aceste efecte. Proiectul reprezintă o investiţie mare pentru România şi se aşteaptă ca implementarea lui cu succes să încurajeze şi alte investiţii străine în resursele naturale din această regiune.

Trebuie recunoscut faptul că, spre deosebire de alte întreprinderi industriale ale căror proiecte rămân fixe, proiectele miniere, prin însăşi natura lor, sunt dinamice şi vor continua să evolueze pentru a face faţă în mod corespunzător condiţiilor de mediu. De aceea RMGC va instituţionaliza un proces de îmbunătăţire continuă, Sistemul de Management al Mediului şi al Impactelor Sociale (ESMS), care să asigure dinamismul proiectării şi funcţionării şi care să stea la baza planurilor şi procedurilor de management.Acestea trebuie să fie adaptabile pentru a îmbunătăţi situaţia conformării pe toată durata de existenţă a proiectului.

1.1 Promotorii Proiectului

Proiectul Roşia Montană este deţinut şi gestionat de RMGC. Gabriel Resources Ltd.(acţionarul principal al RMGC) a început lucrările de explorare în mai 1995, printr-un program de cercetare prin foraje geologice, pe iazul de decantare inactiv Gura Roşiei al întreprinderii RoşiaMin(coordonate de referinţă 350278E 535114N). Iazul este situat la sud de Uzina de preparare actuală de la Gura Roşiei, pe valea Abrudului, şi este paralel cu drumul Abrud-Câmpeni. La vremea respectivă, a existat un acord între Gabriel Resources şi Regia Autonomă a Cuprului Deva (actualmente Minvest Deva), prin care se autorizau activităţile de explorare geologică a sterilelor existente (Iazurile de la Gura Rosiei), precum şi eventuala lor procesare..

În 1997, S.C. Eurogold Resources S.A.(Eurogold), o societate pe acţiuni între Regia Autonomă a Cuprului Deva (ulterior Minvest) (19,31%), Gabriel Resources Ltd (Canada)



Pagina 6 din 49

(80%), şi trei acţionari minoritari (Cartel Bau, Foricon S.A. şi Comat S.A., fiecare deţinând 0,23%), a fost înregistrată cu scopul efectuării de activităţi de cercetare şi explorare în zonă.

În 1999, S.C. Eurogold Resources S.A. şi-a schimbat numele în S.C. Roşia Montană Gold Corporation S.A. (RMGC). În decembrie 1998 a fost obţinută licenţa de concesionare a exploatării de la Agenţia Naţională a Resurselor Minerale (ANRM), conform Legii Minelor nr. 85/2003. Licenţa a fost eliberată pentru Minvest (titular) şi RMGC (societate afiliată), având data de intrare în vigoare iunie 1999. În octombrie 2000, licenţa a fost transferată de la Minvest la RMGC, Minvest rămânând titularul afiliat, conform statutului societăţii. Ca atare, Minvest avea dreptul de a continua activitatea minieră în mica exploatare actuală, prin filiala RoşiaMin din Roşia Montană, în timp ce RMGC se ocupa de prospectare şi de activităţile iniţiale pentru dezvoltarea proiectului. Până la data la care RMGC va lua decizia de intrare în producţie, Minvest va gestiona toate activităţile miniere derulate la RoşiaMin, în afară de cazul în care se va lua o decizie de încetare a activităţii înainte de data respectivă. Toate responsabilităţile de mediu legate de activităţile de exploatare şi preparare anterioare, inclusiv pentru închiderea activităţii de la Filiala RoşiaMin, rămân de resortul Minvest şi nu vor fi afectate de nici o schimbare a statutului de funcţionare.

RMGC efectuează şi finanţează toate activităţile de explorare şi dezvoltare asociate noului proiect. Pentru a putea opera o nouă exploatare la capacitatile de productie propuse ( 13 mil. t/an), actuala licenţă de exploatare va trebui modificata in conformitate cu noile cerinte . Ea va fi eliberată de ANRM, RMGC cautând să finalizeze cererea de modificare după aprobarea EIM. Licenţa are o perioadă de valabilitate iniţială de 20 de ani şi poate fi prelungită pe mai multe perioade succesive de 5 ani.


Secţiunea 2: Autorii atestaţi ai studiului de EIM

Pagina 7 din 49

2 Autorii atestaţi ai studiului de EIM

Organizaţia (în ordine alfabetică): Coordonator de echipă

1

Site web

Adresa

Elaboratori EIM atestaţi de către Ministerul mediului şi godpodăririi apelor

S.C.AGRAROCONSULT S.R.L.-BUCURESTI, Ştefania Chiriac www.agraro.ro

Bucureşti, Str. Jean Louis Calderon nr.36, Sc.A, ap.4, Tel/Fax : 3156037 EIM-06-033/24.09.2004

ICPA – INSTITUTUL DE CERCETĂRI PENTRU PEDOLOGICE ŞI AGROCHIMICE, Radu Lăcătuşu www.icpa.ro

Bucureşti, Bd. Marasti 61, sector 1, Bucuresti Tel: 0212241790; Fax 2225979 EIM-12-066/14.12.2004

CRAIM – CENTRUL REGIONAL PENTRU PREVENIREA ACCIDENTELOR INDUSTRIALE MAJORE, Alexandru Ozunu www.chem.ubbcluj.ro/~aimre/craim/craim.php

Cluj-Napoca, Str. Donath, nr.67, Tel: 0264/420590, Fax: 0264/316398 EIM-12-125/01.04.2005

INCD-ECOIND – Institutul Naţionalde Cercetare Dezvoltare pentru Ecologie Industrială – BUCURESTI, Margareta Nicolau www.incdecoind.ro

Bucureşti, Sos. Panduri 90-92 Tel. 4106716 Fax 4100575 EIM-06-024/24.09.2004

EHC – CENTRUL DE MEDIULUI SI SĂNĂTATE – CMS - CLUJ-NAPOCA, Eugen Gurzău www.ehc.ro

Cluj-Napoca, Str. Cetatii, nr.23, Tel. 0264432979, Fax 0264534404 EIM-05-022/24.09.2004

GIE - Group of Independent Experts Adina Relicovschi www.gieltd.com

Bucureşti, ROMÂNIA EIM-07-318/11.04.2006

ICAS – INSTITUTUL DE CERCETĂRI PENTRU AMENAJĂRI SILVICE, Iovu Biriş www.icas.ro

Braşov, Ilfov, Sos Stefanesti nr. 128, Telefon: 2406095 Fax 2406845 EIM-05-020/24.09.2004

S.C.MINESA – INSTITUTUL DE CERCETĂRI ŞI PROIECTĂRI MINIERE S.A. – CLUJ NAPOCA Toma Prida www.minesa.utcluj.ro

Cluj-Napoca, , Str. Tudor Vladimirescu, nr.15-17, Tel: 0264/435015, Fax 0264/435030 EIM-06-122/09.05.2005

USPI – UNITATEA DE SUPORT PENTRU INTEGRARE, Sergiu Mihuţ

Cluj-Napoca, Str. Dorobantilor, nr.109/114, jud. Cluj, Tel/Fax: 0264/411230 EIM-02-207/01.07.2005

Visand Violeta Vişan

Bucureşti, EIM-06-314/11.04.2006

VMP Integrated Environment Marilena Pătraşcu

Bucureşti, EIM-07-315/11.04.2006

Mihai Zaplaic Bucureşti, EIM-12-294/11.04.2006

Consultanţi asistenţi ai elaboratorilor EIM atestaţi

Acoustic Alliance Consulting Bob Mantley www.allianceacoustics.com

SUA

AMEC Earth & Environmental Fergus Anchorn www.amec.com

MAREA BRITANIE ŞI Canada

arheoterra consult Corina Borş

Alba iulia, ROMÂNIA

CEPSTRA Grup Mihai Zaplaic www.cepstra.ro

Bucureşti, ROMÂNIA

1 Numele membrilor colectivului este disponibil la cerere.

http://www.agraro.ro/

http://www.icpa.ro/

http://www.chem.ubbcluj.ro/~aimre/craim/craim.php

http://www.incdecoind.ro/

http://www.ehc.ro/

http://www.gieltd.com/

http://www.icas.ro/

http://www.minesa.utcluj.ro/

http://www.allianceacoustics.com/

http://www.amec.com/

http://www.cepstra.ro/



Pagina 8 din 49

CRUTA – centrul român de utilizare a teledecţiei în agricultură Radu Mudura


dalem consulting Dr. Daniela Mihai

Alba Iulia, ROMÂNIA

ERM-Environmental Resources Management Daniel Krieger www.erm.com

SUA

Gecko Earth and Environment Max Smith

OLANDA

Gifford consulting engineers Tim Strickland www.gifford.uk.com

MAREA BRITANIE

MNIR – muzeul naŢional de istorie a României Dr. Paul Damian www.mnir.ro


OPUS – atelier de arhitectură Stefan Bâlici


Stantec Ian Callum www.stantec.com

Canada

University of Wales - The Institute of Geography and Earth Sciences Paul Brewer şi Mark Macklin www.fluvio.com

MAREA BRITANIE

universitatea de vest “Vasile goldiş” Arad (UVVG Arad) Corneliu Maior www.bb.uvvg.ro/uvvg/

Arad, ROMÂNIA

UTAH – Universite toulouse le mirail, unite toulousaine d’archeologie et histoire Dr. Beatrice Cauuet

Franţa

Wisutec Christian Kunze www.wisutec.de

Germania

Se cuvin mulţumiri următorilor pentru contribuţiile lor (lista nefiind exhaustivă)

Acad. Mircea Gomoiu Constanţa, ROMÂNIA

Adina Rebeleanu Cluj-Napoca, ROMÂNIA

Angela Glover Australia

Carry Connor SUA

Gabriela Bodea Cluj-Napoca, ROMÂNIA

Flavius RovInaru Cluj-Napoca, ROMÂNIA

Frederic Giovaneti FRANŢA

John Knight ANGLIA

Mihaela Salanta Cluj-Napoca, ROMÂNIA

Prof. Gogu Mircea Bucureşti, ROMÂNIA

http://www.erm.com/

http://www.gifford.uk.com/

http://www.mnir.ro/

http://www.stantec.com/

http://www.fluvio.com/

http://www.bb.uvvg.ro/uvvg/

http://www.wisutec.de/



Pagina 9 din 49

Această evaluare a fost realizată în baza proiectului elaborat de:

Proiectant general Adresa

IPROMIN S.A. Bucureşti, ROMÂNIA

Proiectanţi ai obiectivelor specifice (în ordine alfabetică): website

Adresa

ALS-Chemex www.alschemex.com

Canada

Ausenco www.ausenco.com.au

Australia

GRD Minproc Limited www.minproc.com.au

Australia

ICPM S.A. – institutul de cercetări şi proiectări miniere petroşani Petroşani, ROMÂNIA

Independent Mining Consultants, Inc. (IMC) www.imctucson.com

SUA

INSTAL DUPRO S.R.L Bucureşti, ROMÂNIA

ispe - INSTITUTUL DE STUDII şI PROIECTARI ENERGETICE S.A. Bucureşti, ROMÂNIA

Montgomery Watson Harza (MWH) www.mwhglobal.com

SUA ŞI ROMÂNIA

NET for GIS S.R.L. Bucureşti, ROMÂNIA

Pincock, Allen, Holt www.pincock.com

SUA

PROVIAFOREST S.R.L. Bucureşti, ROMÂNIA

Resource Service Group - Global www.rsg.com.au

Australia

SGS Lakefield Research www.lakefield.com

canada

SNC Lavalin www.snc-lavalin.com

canada

UTCB – universitatea TEHNICĂ DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI www.utcb.ro


Washington Group www.wgint.com

SUA ŞI ROMÂNIA

http://www.alschemex.com/

http://www.ausenco.com.au/

http://www.minproc.com.au/

http://www.imctucson.com/

http://www.mwhglobal.com/

http://www.pincock.com/

http://www.rsg.com.au/

http://www.lakefield.com/

http://www.snc-lavalin.com/

http://www.utcb.ro/

http://www.wgint.com/


Secţiunea 3: Numele şi descrierea proiectului şi a fazelor acestuia

Pagina 10 din 49

3 Numele şi descrierea proiectului şi a fazelor acestuia

Sumarul caracteristicilor principale ale proiectului este prezentat în Tabelul 1-1, Datele principale ale proiectului.

Tabel 1-1. Datele principale ale proiectului

Aspect Descriere

Contextul proiectului

Amplasat în Roşia Montană, judeţul Alba, zona central-vestică a României, la 80 km de Alba Iulia

Veche zonă minieră într-o comunitate de gospodării agricole de subzistenţă

Relief muntos şi văi înguste

Climă temperat-continentală; temperaturi între -22,5C (Dec-Feb) şi

28,7C (Aug)

Ierni reci, căderi semnificative de zăpadă timp de 4-6 luni pe an

Precipitaţii anuale: 600 mm - 883 mm

Infrastructura existentă

Drumuri naţionale (asfaltate) spre principalele zone comerciale şi rezidenţiale; la o distanţă de 2-3 ore de aeroporturi cu zboruri internaţionale

Electricitate: din reţeaua naţională

Apă: potenţial existent pentru o captare din râul Arieş, la circa 13 km nord de Roşia Montană; majoritatea locuitorilor depind de izvoare şi exfiltraţii, mai mult decât de apa potabilă tratată şi alimentată prin conducte.

Canalizare: majoritatea regiunii nu dispune de sisteme de tratare active.

Pompieri: Nu

Spital: Punct de prim ajutor disponibil în zonă

Centru urban: Zona urbană este în declin; clădirile sunt în condiţii diferite de funcţionare şi reparaţii.

Activităţi miniere

Patru cariere deschise: Cetate, Cârnic, Orlea şi Jig

Rezerve exploatabile 215 Mt minereu, 1,46 g/t Au şi 6,9g/t Ag metale recuperate, producţie de: 247,7t (7,9 milioane de uncii) Au şi 898,5t (28,9 milioane de uncii) Ag

Producţie anuală de minereu: între 7,3 şi 15,4 Mt

Raportul de descopertă pe durata etapei operaţionale: 1,2:1

Forarea găurilor de sondă şi detonarea încărcăturii explozive prin metode cu întârziere la milisecundă – activitate de încărcare şi transport

excavatoare hidraulice de 19,5m3 şi autocamioane de 150t

Prelucrarea minereurilor

Durata activităţii de procesare a minereurilor: aproximativ 16 ani

Concasare într-o singură fază a minereurilor provenite din cariere cu un concasor giratoriu

Măcinare umedă cu o moară SAG şi două mori cu bile

Leşierea cu cianură a minereului măcinat cu ajutorul unui proces convenţional Carbon-în-Leşie (CIL)

Proces de eluare pentru transferul metalelor preţioase în soluţie concentrată cu recuperarea carbunelui activ pentru regenerare.

Recuperarea metalelor preţioase din soluţie prin electroliză şi procese metalurgice pentru producerea lingourilor de aur

Îngroşarea sterilului şi reciclarea celei mai mari părţi din apa tehnologică

Neutralizarea cianurii din sterilul de procesare şi depozitarea acestuia în iazul de decantare



Pagina 11 din 49

Aspect Descriere

Infrastructura tehnologică

Iaz de decantare cu un baraj secundar de retenţie în aval

Sistem de recirculare a apei limpezite din iaz la uzina de procesare

Baraje de colectare a apelor acide din zonele de exploatare vechi şi a celor cu potenţial acid din zonele noi de oprerare (halde de steril, stive de minereu, etc.)

Staţie de epurare pentru neutralizarea apelor acide în vederea conformării cu standardele de descarcăre în emisar sau utilizarea lor în procesul technologic

Laborator metalurgic

Magazii şi alte facilităţi pentru depozitare

Construcţii administrative şi de întreţinere

3.1 Descrierea proiectului în perioada de pre-construcţie

Perioada actuală de pre-construcţie cuprinde următoarele:

Activităţi continue de explorare la nivel local şi regional;

Menţinerea legăturilor şi sprijinului acordat Minvest în planificarea închiderii exploatării miniere actuale subvenţionate de guvern;

Identificarea şi planificarea diminuării efectelor negative asupra mediului generate de activităţile miniere vechi, precum şi alte activităţi aferente acestora;

Activităţi de finanţare;

Obţinerea acordurilor şi autorizaţiilor necesare pentru exploatare;

Activităţi de proiectare de detaliu;

Organizarea de licitaţii pentru proiectare şi contract(e) de management pentru construcţie;

Achiziţionarea de proprietăţi şi contracte de concesionare a terenurilor necesare pentru dezvoltarea proiectului;

Activităţi legate de patrimoniul cultural şi de proprietatea culturală;

Activităţi de relocare şi strămutare (inclusiv construcţie de locuinţe, construcţii comerciale, municipale şi infrastructură judeţeană);

Sprijin pentru planificarea dezvoltării la nivel local şi regional;

Coordonarea cu părţile interesate relevante.

3.2 Descrierea proiectului în perioada de construcţie

Se preconizează că RMGC va contracta, pe baza unei licitaţii, o firmă specializată în proiectare, achiziţii şi gestionarea construcţiilor (numită în continuare “ Contractor EPCM”), pentru activitatea de amenajare şi construcţie a proiectului. Contractorului EPCM, oricare ar fi acesta, i se va cere să respecte obligaţiile legale ale proiectului, precum şi orice alte angajamente asumate de acesta.

Perioada propusă pentru construcţia proiectului este de aproximativ 2 până la 3 ani. Activităţile vor începe cu organizarea de şantier, construcţiile administrative şi mobilizarea principalilor contractori. În această perioadă vor fi necesare locuinţe temporare pentru aproximativ 800 de muncitori. Pe durata construcţiei, activităţile primare ale proiectului vor fi următoarele:

Construcţia infrastructurii de strămutare (locuinţe, biserici, spaţii comerciale, birouri ale administraţiei municipale şi judeţene) utilizând, pe cat posibil, contractori şi furnizori români;



Pagina 12 din 49

Strămutarea şi relocarea locuitorilor din zonele afectate de dezvoltarea proiectului;

Amenajarea amplasamentelor miniere (decopertarea şi depozitarea solului vegetal, precum şi a subsolului, până la o adâncime de cca 1- 1,5 m );

Deschiderea şi exploatarea carierelor pentru materialele de construcţie (pentru drumuri, producţie de betoane etc.);

Colaborarea cu Minvest pentru ecologizarea şi închiderea activităţilor existente;

Racordarea la reţeaua naţională de înaltă tensiune;

Construcţia unei conducte de alimentare cu apă industrială din râul Arieş;

Construcţia drumului de acces de la Gura Roşiei la Uzina de Procesare;

Construcţia Uzinei de Procesare;

Construcţia unui nou drum de acces spre Roşia Poieni;

Construcţia iazului de decantare a sterilului, inclusiv a barajului iniţial şi a barajului secundar de retenţie din Valea Corna;

Amenajarea locuinţelor temporare necesare pentru muncitorii din construcţii;

Construcţia infrastructurii;

Construcţia celorlalte structuri şi canale de gospodărire şi reţinere a apei.

În faza de construcţie vor fi implicate activităţi semnificative de creare a unei serii de

structuri şi instalaţii permanente. La sfârşitul fazei de construcţie, proiectul va fi pus în funcţiune şi predat echipei de conducere a activităţii economice ca unitate de exploatare.

3.3 Descrierea proiectului în faza de exploatare

Activităţile de exploatare propuse pentru Roşia Montană sunt planificate să dureze de-a lungul unei perioade de 16 ani. Acestea vor consta în activităţi convenţionale de exploatare în carieră deschisă cu tehnici de foraj, detonare, încărcare cu excavatoare hidraulice şi transportul de minereu cu basculante.

Vor fi exploatate patru cariere (Cetate, Cârnic, Orlea şi Jig). Cele patru mine se află în cadrul aceleiaşi exploatări, care va alimenta cu minereu staţia de prelucrare de pe amplasament. Exploatarea carierelor Cetate şi Cârnic va începe simultan. Până în anul al 9-lea, exploatarea se va încheia la cariera Cârnic, iar cea de la Cetate va continua până la epuizarea minereului. Exploatarea carierelor Orlea şi Jig va fi iniţiată în al 7-lea, respectiv al 9-lea an.

În primii şase ani de activitate, se va crea o haldă de minereu sărăc, pe măsură ce minereul de mai bună calitate va fi selectat iniţial şi prelucrat. Halda de minereu de calitate redusă va fi prelucrată în anii 14 – 16, după închiderea exploatărilor în cariere.

Sistemele propuse pentru prepararea şi prelucrarea minereului cuprind următoarele elemente principale:

Concasare şi haldare: Minereul este sfărâmat cu ajutorul unui concasor giratoriu şi apoi depozitat în halde;

Măcinare umedă: Minereul depozitat în stiva de minereu este măcinat în continuare în stare umedă;

Leşiere şi adsorbţie: Se adaugă cianură la soluţia de apă şi minereu care apoi este trecută printr-o serie de bazine, în care soluţia este agitată. În aceste bazine aurul şi argintul se ataşează la carbon şi se separă de restul soluţiei.



Pagina 13 din 49

Electroliza: Aurul şi argintul se extrag prin-un proces clasic de electroliză (trecerea unui curent electric prin soluţie) care separă aurul şi argintul la un electrod de carbonul de la celălalt electrod, în funcţie de polarizare.

Topire: Aurul şi argintul sunt apoi turnate în lingouri printr-un procedeu metalurgic.

Neutralizarea cianurii: Extragerea aurului şi argintului se realizează în prezenţa unei soluţii concentrate de cianură şi reactivi. Datorită concentraţiilor mari de cianură, această apă poate fi periculoasă dacă pătrunde în mediu. De aceea, după extragerea aurului şi argintului, apa cu cianură se reciclează, iar şlamul îngroşat se va denociviza într-o instalaţie de neutralizare a cianurii, înainte de a fi pompat în iazul de decantare a sterilului.

Depozitarea sterilului de procesare: Sterilul este trimis printr-un sistem de hidrotransport şi depozitat în spatele barajului în iazul de decantare a sterilului (TMF) din Valea Corna; şi

Recircularea apei: Apa din TMF va fi recirculată în Uzina de Procesare şi refolosită în procesul tehnologic. Scopul este de a compensa debitul necesar de apă în proces şi de a minimiza utilizarea apei curate, doar la prepararea reactivilor.

Componentele majore ale proiectului, din punct de vedere vizual, vor fi carierele, barajul de retenţie Cetate pentru ape acide, halda de steril Cetate, iazul de decantare a sterilului (TMF) din Valea Corna, haldele de steril, stivele de minereu şi cele de sol. Barajul Cetate este construit pe Pârâul Roşia, care va asigura retenţia apelor de suprafaţă contaminate de apele de mină din exploatările istorice şi scurgerile cu potenţial acid din zonele noi de operare, împiedicând propagarea poluanţilor în cursurile de apă din aval. Apa din acest iaz se va pompa într-o staţie de epurare aflată pe amplasamentul uzinei, pentru a fi utilizată în procesul tehnologic, iar surplusul va fi evacuat în emisar pentru menţinerea debitului pârâului Roşia. Astfel se va realiza o îmbunătăţire considerabilă a calităţii apei faţă de situaţia actuală.

TMF constă într-un baraj iniţial care va fi construit în etapa de construcţie şi apoi înălţat pe parcursul perioadei de existenţă a exploatării. Acesta va asigura depozitarea sterilului de procesare după detoxificare în instalaţia de neutralizare a cianurii. TMF va include de asemenea un baraj secundar de retenţie pentru captarea şi reţinerea exfiltraţiilor din iazul de decantare. De aici, apa va fi pompată înapoi în TMF.

A fost pregătit un Plan de management a Cianurii (“CMP”) specific pentru acest Proiect, în conformitate cu Codul Internaţional de Management a Cianurilor (“Codul”). Codul a fost elaborat sub auspiciile Programului Naţiunilor Unite pentru Mediu (UNEP), pentru a ajuta industria mondială de exploatare a aurului să îmbunătăţească managementul cianurilor, minimizând astfel riscurile pentru muncitori, comunităţi şi mediul înconjurător, generate de utilizarea cianurii în extracţia aurului. De asemenea, Codul a fost elaborat pentru a ajuta la minimizarea îngrijorărilor manifestate de comunitate in legătură cu utilizarea cianurii.

O societate certificată va asigura transportul cianurii în formă solidă, în containere speciale, sigilate de la producător, până pe amplasamentul proiectului. Aceste containere speciale sunt destinate transportului cianurii direct de la fabrica de cianură la Uzina de Procesare de la Roşia Montană, făra a fi nevoie ca acestea să fie manipulate sau deschise.

O tehnologie modernă de tratare a cianurii va fi încorporată Uzinei de procesare. Această tehnologie va reduce nivelul cianurii din apă la valori cu mult inferioare concentraţiei maxime prevăzute de ghidurile de siguranţă din Uniunea Europeană şi America de Nord, înaintea evacuării sterilului din Uzina de procesare în iazul de decantare. Această tehnologie verificată este utilizată cu succes la nivel internaţional în peste 70 de exploatări similare, pentru a înlocui tehnologiile mai vechi. Datorită radiaţiei solare, concentraţia de cianură se va reduce şi mai mult în TMF prin biodegradare.



Pagina 14 din 49

3.4 Descrierea operaţiunii de închidere a proiectului

Planul de reabilitare şi închidere a minei descrie un plan de dezafectare a instalaţiilor şi de reducere a impactului după încheierea activităţilor de exploatare. În cadrul procesului de EIM şi de obţinere a acordurilor şi avizelor necesare, vor fi definite şi agreate condiţiile de implemenare a planului de închidere, termenele de execuţie şi structura garanţiilor financiare. Întocmirea unei strategii de dezafectare şi ecologizare a amplasamentului, înainte de elaborarea proiectului, face parte integrantă din acest proces.

Această abordare şi planificare a exploatării recunoaşte că activitatea minieră, deşi modifică permanent o parte din topografia zonei, reprezintă o folosinţă temporară a terenului şi că închiderea corespunzătoare a activităţii trebuie să fie conformă cu utilizarea durabilă a resurselor minerale.

Obiectivul principal al planului de închidere şi al procesului de proiectare al acestuia este acela de a asigura că impactul potenţial asupra mediului, siguranţei şi sănătăţii, asociat activităţilor de închidere şi ecologizare (şi a răspunderilor financiare şi juridice asociate acestora), este cuantificat şi prognozat încă din etapele incipiente. Acest impact poate fi apoi minimizat, ca urmare a acţiunilor întreprinse în fazele de proiectare, execuţie şi exploatare a proiectului.

Obiectivele reabilitării trebuie să vizeze cerinţele din reglementări, aspectele specifice amplasamentului, politicile RMGC şi cele mai bune practici din industrie, între care:

Protecţia sănătăţii şi bunăstării publice;

Realizarea obiectivelor stabilite de comun acord privind folosinţa terenurilor după închidere;

Stabilizarea geotehnică a structurilor aferente exploatării miniere (versanţii carierelor, haldele de rocă sterilă, etc);

Refacerea peisajului pentru a minimiza fenomenele de tasare si eroziune, precum şi pericolele potenţiale pentru mediu; şi

Protecţia calităţii apei.

Pe baza acestor abordări, obiectivele Planului de reabilitare şi închidere a exploatării miniere sunt următoarele:

Sprijinirea conducerii executive pentru asigurarea protecţiei muncii şi sănătăţii publice, în timpul şi după închiderea minei şi a instalaţiilor aferente acesteia;

Posibilitatea închiderii şi ecologizării progresive a activităţilor, înainte de încheierea fazei de producţie;

Reducerea sau eliminarea impactului potenţial asupra mediului;

Refacerea terenurilor afectate până la starea iniţială, imediat ce va fi posibil;

Minimizarea, pe cât posibil, a imobilizării resurselor minerale rămase;

Funcţionarea ca resursă pe baza căreia RMGC să îşi desfăşoare activităţile de stabilire a bugetului pentru acest proiect şi să îşi planifice activităţile.

Asigurarea dialogului deschis între părţile interesate şi reprezentanţii companiei, în legătură cu planificarea ciclului vieţii exploatării şi închiderii acesteia.


Secţiunea 4: Informaţii privind resursele utilizate în timpul producţiei

Pagina 15 din 49

4 Informaţii privind resursele utilizate în timpul producţiei

Tabel 1-2. Informaţii privind resursele energetice necesare

Producţie* Resurse utilizate pentru asigurarea producţiei

Denumirea Cantitatea medie

anuală Denumirea

Cantitatea medie anuală

Furnizor

Minereu prelucrat

Prelucrare

Benzină 500 L S.N. PETROM sau furnizori particulari

Păcură (şi lubrifianţi)

2.800 tone S.N. PETROM sau furnizori particulari

Electricitate 410.000 MW ELECTRICA S.A.

Lubrifianţi 29.000 L S.N. PETROM sau furnizori particulari

Extracţie

Benzină 820.000 L

Motorină 16.458.000 L

Electricitate Minimal

Lubrifianţi 181.000 L

* Producţie, în sensul proiectului, înseamnă rata medie anuală de prelucrare.


Secţiunea 5: Materii prime, substanţe şi preparate chimice utilizate

Pagina 16 din 49

5 Materii prime, substanţe şi preparate chimice utilizate

Tabel 1-3. Informaţii privind materiile prime, substanţele şi preparatele chimice

Denumirea materialului

Cantitatea Clasificarea şi etichetarea substanţelor**

Cantitatea medie anuală

Stoc curent

Tipul* H/N

Domeniu de risc Faze de risc

Prelucrare

Cărbune activ*** 410 tone 0 N - R36, R37

Floculant 510 tone 0 N - -

Acid clorhidric (32%) HCl

2.300 tone 0 H Toxic, Periculos pentru mediu

R23, R24, R25, R34, R36, R37, R38

Var stins (90% CaO) 54.000 tone 0 H Iritant R22, R36, R38

Cianură de sodiu (NaCN)

12,000 tone 0 H Toxic R26, R28, R32, R32, R38, R34, R51, R55

Hidroxid de sodiu (50%) NaOH

2,000 tone 0 H Dăunător R25, R35, R36, R37

Sulfat de cupru (CuSO4*5H2O)

860 tone 0 H Dăunător,Periculos pentru mediu

R22, R36, R38, R50, R53

Metasulfit de sodiu (Na2S2O5)

13,000 tone 0 H - R22, R38

Păcură*** 2,800 tone 0 Inflamabil R2, R5, R10, R18

Benzină*** Necesară în cantităţi neglijabile

0 Inflamabil R2, R5, R10, R18

Extracţie

Azotat de amoniu (NH4NO3)

4.660 tone 0 H Oxidant, Dăunător R20, R21, R22, R36, R37, R38

Păcură (pentru ANFO)

518 tone 0 Inflamabil R2, R5, R10, R18

Păcură*** 13.764 tone 0 Inflamabil R2, R5, R10, R18

*Potrivit Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi compuşilor chimici periculoşi, aprobată prin Legea nr. 451/2001 şi Hotărârea Guvernului nr.490/2002, privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 200/2000. **Potrivit Art. 7 al OUG nr.200/2000 privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi compuşilor chimici periculoşi, aprobată prin Legea nr. 451/2001 ***Potrivit HG 95/2003, Anexa nr. 2, Partea I, Tabelul nr. 1, produsele petroliere pot fi incluse în categoria substanţelor periculoase dacă întrunesc condiţiile referitoare la cantităţile relevante conform art. 6, 7 şi 8.


Secţiunea 6: Poluanţi fizici şi biologici

Pagina 17 din 49

6 Poluanţi fizici şi biologici



Pagina 18 din 49

Tabel 1-4. Poluanţi fizici şi biologici

Tip de poluare

Sursa poluării Număr surse de poluare Limite maxime admise Back-

ground values

Poluare calculată şi măsuri de ameliorare Măsuri de ameliorare

În zona industrială

În zona protejată

Zone rezidenţiale şi de recreere

Fără ameliorare

Cu ameliorare

Poluare fonică

Poluare fonică

Anul 9 Anul 9

1 Activitatea uzinei de procesare

4 instalaţii cu funcţionare 100%, vehicule de transport

87 dB(A) la locul de muncă; 65 dB(A) la limitele amplasamentului

45 - 50 dB(A)

53 dB(A) 45-50 dB(A)



2 Activitatea de înălţare a iazului de decantare a sterilelor de proces

Un tip de utilaj cu funcţionare 100%, vehicule de transport


45 - 50 dB(A)

50-55 dB(A) 45-50 dB(A)



3 Halda de rocă sterilă Cetate

- - - - - 3 Halda de rocă sterilă Cetate

-

4 Halda de rocă sterilă Cârnic



45 - 50 dB(A)

50-55 dB(A) 45-50 dB(A)



5 Activitate la cariera Cetate

3 utilaje cu funcţionare 100%, 4 utilaje cu funcţionare 20% şi 2 utilaje cu funcţionare 40%, 6 vehicule de transport/hr

87 dB(A) la locul de muncă – limita amplasamentului este în cadrul zonei protejate

45 - 50 dB(A)

60 - 75 dB(A)

45-50 dB(A)



6 Activitate la cariera Cârnic

3 surse folosite 100%, 4 surse folosite 35% şi 2 surse folosite 70%, 6 vehicule de transport/hr


45 - 50 dB(A)

55 - 70 dB(A)

45-50 dB(A)

6 Activitate la cariera Cârnic


7 Activitate la cariera Orlea



45 - 50 dB(A)

60 - 80dB(A)

45-50 dB(A)

7 Activitate la cariera Orlea




Pagina 19 din 49

8 Activitate la cariera Jig



45 - 50 dB(A)

65 - 85 dB(A)

45-50 dB(A)

8 Activitate la cariera Jig


ANUL 10

ANUL 10




45 - 50 dB(A)

53 dB(A) 45-50 dB(A)




Un utilaj cu funcţionare 100%, vehicule de transport


45 - 50 dB(A)

50-55 dB(A) 45-50 dB(A)





-

4 Halda de rocă sterilă Carnic



45 - 50 dB(A)

50-55 dB(A) 45-50 dB(A)

4 Halda de rocă sterilă Carnic


5 Activitatea la cariera Cetate



45 - 50 dB(A)

55 - 75 dB(A)

45-50 dB(A)



6 Activitatea la cariera Cârnic



45 - 50 dB(A)

65 - 85 dB(A)

65 dB(A) 6 Activitatea la cariera Cârnic


7 Activitatea la cariera Orlea

3 surse folosite 100%, 4 surse folosite 11% şi 2 surse folosite 22%, 6 transporturi/hr


45 - 50 dB(A)

55 - 70 dB(A)

45-55 dB(A)


3 surse folosite 100%, 4 surse folosite 11% şi 2 surse folosite 22%, 6 transporturi/hr

8 Activitatea la cariera Jig



45 - 50 dB(A)

55 - 80 dB(A)

45-55 dB(A)



ANUL 12

ANUL 12



Pagina 20 din 49




45 - 50 dB(A)

53 dB(A) 45-50 dB(A)






45 - 50 dB(A)

50-55 dB(A) 45-50 dB(A)





-




45 - 50 dB(A)

50-55 dB(A) 45-50 dB(A)




3 utilaje folosite 100%, 4 utilaje folosite 16% şi 2 utilaje folosite 100%, 6 vehicule de transport/hr


45 - 50 dB(A)

55 - 85 dB(A)

45-50 dB(A)


3 utilaje folosite 100%, 4 utilaje folosite 16% şi 2 utilaje folosite 100%, 6 vehicule de transport/hr


- - - - - 6 Activitatea la cariera Cârnic

-




45 - 50 dB(A)

55 - 70 dB(A)

45-50 dB(A)






45 - 50 dB(A)

55 - 70 dB(A)

45-50 dB(A)



ANUL 14

ANUL 14


4 instalaţii folosite 100%, vehicule de transport


45 - 50 dB(A)

53 dB(A) 45-50 dB(A)


4 instalaţii folosite 100%, vehicule de transport




45 - 50 dB(A)

50-65 dB(A) 45-50 dB(A)





Pagina 21 din 49



-




6 surse folosite 100%, 6 utilaje folosite 100%, 6 vehicule de transport/hr

87 dB(A) la locul de muncă – limita amplasamentului este în cadrul zonei protejate.

40 - 45 dB(A)

65 - 85 dB(A)

65 dB(A) 5 Activitatea la cariera Cetate

6 surse folosite 100%, 6 utilaje folosite 100%, 6 vehicule de transport/hr







Vibratii Derocare prin puscare

Pina la 4 puscari /saptamina

8.5 mm/s, for 3 puscari/zi – Valori diferite in functi e de distanta si incarcatura

8.5 mm/s, la limita zonei industriale

– 8.5 mm/s, at la limita zonei industriale

Cap. 4, Sect. 4.masuri de minimizare/eliminare a impactului

Suflu exploziei

Derocare prin puscare

Pina la 4 puscari /saptamina

133 dB (linear) _ Pentru o incacatura de 50 kg/puscare 113 dB, la 500m distanta

sub 113 dB

_ sub 113 dB Cap. 4, Sect. 4.masuri de minimizare/eliminare a impactului ures


Secţiunea 7: Descrierea principalelor alternative

Pagina 22 din 49

7 Descrierea principalelor alternative Elementele propuse de proiectul Roşia Montană sunt rezultatul a numeroase evaluări

efectuate de RMGC pentru a analiza alternativele şi pentru a alege opţiunea cea mai viabilă, mai puţin riscantă şi care are efecte sociale, economice şi de mediu durabile. Aceste evaluări includ studii preliminare, de pre-fezabilitate, de fezabilitate, de optimizare, studii pentru faza de proiectare de bază şi evaluări tehnice. Amplasarea geografică, topografia, localizarea zăcământului şi omologarea rezervelor exploatabile, aspectele fizico-geochimice, stabilirea categoriilor de proprietari în zona proiectului, caracteristicile sau condiţiile de mediu, preferinţele părţilor interesate şi alţi factori importanţi existenţi, pot constrânge, individual sau împreună, anumite alternative pentru fiecare din elementele proiectului.

Tabelul 1-5 prezintă un sumar introductiv al alternativelor luate în considerare pentru fiecare categorie şi bazele tehnice pentru acceptarea sau refuzarea fiecăreia. Bibliografia pentru fiecare secţiune a capitolului 5 este prezentată în tabel şi cuprinde descrierea detaliată a diferitelor alternative avute în vedere în procesul de selecţie.



Pagina 23 din 49

Tabel 1-5. Sumar al alternativelor avute în vedere

Alternative avute în vedere

(preferinţa sau refuzul este specificat)

Bazele tehnice

pentru acceptare sau refuz

CATEGORIA: ALTERNATIVA “ZERO” SAU “NICI O ACŢIUNE” (vezi Secţiunea 5.1)

Respins: Zero sau nici o acţiune În cazul în care proiectul Roşia Montană nu va fi realizat, vor trebui efectuate lucrari considerabile de remediere a mediului( pentru a preveni poluarea in continuare a mediului, pentru reabilitarea activitatilor miniere existente si a asigura conformarea cu reglentarile nationale si internationale ghidurile si standardele de buna practica).Iar finantarea acestora va trebui asigurata din surse punlice ( Proiectul Bancii Mondiale pentru inchiderea minelor si/ sau ale statului roman). Estimarea acosturilor pentru activitatile de inchidere a minei exitente si pentru remedierea poluarii istorce se estimeaza a fi 23,2 mil Euro.( vezi Alternativa Zero anexa la Capitolul 5 Alternative)

Respins: Dezvoltarea unor industrii alternative Evaluarea unui şir de opţiuni a indicat că nici o industrie considerată ca fiind o alternativă potenţială nu poate genera sprijinul investiţional necesar, oportunităţile de angajare sau nivelul de venituri necesare pentru rezolvarea problemelor de mediu existente, sau să creeze beneficii socio-economice viabile pentru regiune.

CATEGORIA: ALTERNATIVA OPERAŢIUNILOR DE EXPLOATARE ÎNTÂRZIATE (vezi Secţiunea 5.2)

Respins: Întârzierea operaţiunilor miniere până la dezvoltarea tehnologiilor de procesare a minereului cu riscuri reduse asupra mediului înconjurător şi impacte potenţiale reduse.

Această alternativă are aceleaşi impacte negative ca şi alternativa zero; după cum este prezentat în Secţiunea 5.6, nu există nici o tehnologie alternativă suficient înţeleasă astfel încât să poată fi aplicată şi dovedită ca fiind eficientă şi sigură în operare, fără a implica eforturi de testare şi dezvoltare de lungă durată.

CATEGORIA: ALTERNATIVE PENTRU AMPLASAREA EXPLOATĂRII (vezi Secţiunea 5.3.1)

Preferat: amplasamentul Proiectului Roşia Montană

Proiectul propus este definit printr-o modelare atentă, ce are în vedere poziţia rezervelor de minereu şi factorii economici asociaţi proiectului, şi care a dovedit că acest proiect reprezintă singura propunere viabilă din punct de vedere economic în cadrul perimetrului aferent licenţei de explorare / exploatare.

Respins: Toate celelalte zone ale concesiunii Vezi mai sus

CATEGORIA: ALTERNATIVE PENTRU AMPLASAREA UZINEI DE PROCESARE (MORII) (vezi Sectiunea 5.3.2)

Preferat: Terenuri deja afectate, poziţionate cât mai central posibil în cadrul perimentrului concesionat

Nu există alte alternative viabile care să nu implice afectarea unor terenuri neafectate, drumuri de exploatare mai lungi sau amplasarea inacceptabil de aproape de satele din împrejurimi.

Respins: Toate celelalte zone ale perimetrului concesionat

Vezi mai sus

CATEGORIA: ALTERNATIVE PENTRU POZIŢIA IAZULUI DE DECANTARE A STERILELOR (vezi Secţiunea 5.3.3)

Preferat: amplasamentul Valea Corna Constrângerile economice, topografice, geografice şi de mediu au determinat necesitatea fundamentală pentru o structură Iaz de Decantare de vale, pozitionată cât mai aproape de uzina de procesare, folosind o schemă de depozitare a sterilelor prin gravitaţie, în cazul în care acest lucru este posibil.

Respins: iazul de sterile Roşia Poieni Respinsă din motive de constrângere operatională, dificultăţi de negociere a unui contract de conlucrare şi aspecte legate de calitatea apei rezultată din amestecarea sterilelor Proiectului cu sterilele de la cariera de cupru Roşia Poieni. De asemenea, îngrijorări referitoare la integritatea structurală a barajului existent şi alte obligaţii privind refacerea mediului au prezentat obstacole majore de depăşit pentru ca această opţiune să devină viabilă.

Respins: Valea Seliştei Valea Seliştei nu este suficient de mare pentru a reţine volumul de steril estimat, iar folosirea acesteia ar necesita construirea unui iaz secundar, pe un alt amplasament. De asemenea, ar fi nevoie de îmbunătăţiri geotehnice substanţiale pentru a mări rezistenţa şi integritatea structurii iazului existent şi pentru a efectua modificările necesare la nivele acceptabile.



Pagina 24 din 49



Bazele tehnice


Respins: Valea Abruzel Topografia amplasamentului este de aşa natură încât sterilele ar trebui pompate la o distanţă considerabilă, de la uzină la barajul de retenţie.

Respins: Valea Ştefanca Această opţiune nu este considerată practică, din cauza conflictelor de etapizare a minei, si nu abordează cerinţele pentru îndepărtarea sterilelor în primii 13 ani de exploatare.

Respins: Rambleerea carierelor cu steril de procesare

Această opţiune nu este considerată practică, din cauza esalonarii activtatilor de exploatare, si nu abordează cerinţele pentru depozitarea sterilelor în primii 13 ani de exploatare.

Respins: Ciclonare Această alternativă a fost eliminată datorită faptului că se economiseşte puţin prin procesul de ciclonare, cât şi a unor aspecte generale de rezistenţă şi alte probleme geotehnice legate de construirea iazului cu sterile (nisip) ciclonat, în comparaţie cu structura de anrocamente.

Respins: Alternative combinate Folosirea a două amplasamente ar amesteca şi, în unele cazuri, ar putea dubla semnificativ impactul tehnic, economic, social şi de mediu asociat opţiunilor alese.

CATEGORIA: ALTERNATIVE PENTRU AMPLASAMENTE DE DEPOZITARE A STERILULUI (vezi Secţiunea 5.3.4)

Preferat: Soluţie combinată ce implică depozitarea sterilului în haldele din apropiere, o parte folosite ca materiale de construcţie şi o parte folosite pentru rambleerea carierelor alese, ca parte din programul de reabilitare progresivă.

O combinaţie de alternative maximizează refolosirea benefică a sterilului şi minimizează impactul zonelor protejate şi al comunităţilor învecinate, în ceea ce priveşte calitatea aerului şi nivelul de zgomot ce ar fi asociat cu rambleerea completă a carierelor. Rambleerea parţială va permite închiderea timpurie a câtorva zone afectate de operaţiunile miniere ce sunt cel mai aproape de zonele protejate. Limitarea rambleeri i previne imobilizarea completă a resursei minerale în ceea ce priveşte nevoile potenţiale viitoare de dezvoltare.

Respins: Depozitare în halde, fară rambleere sau folosire drept materiale de construcţie

Materialele de construcţie ar trebui preluate din alte surse. Zonele ce necesită revegetare ar fi mai mari, iar volumul lacurilor formate în cariere n-ar putea fi minimizat.

Respins: Rambleerea carierelor, fără folosire drept materiale de construcţie

Costul utilajelor asociat acestei alternative este excesiv, nu previne necesitatea construirii de halde în primii ani ai proiectului şi ar limita posibilitatea de iniţiere timpurie a activităţilor de reabilitare a amplasamentului. De asemenea, ar mări semnificativ impactul asupra calităţii aerului şi nivelului de zgomot, şi ar afecta resursele proiectului în timpul ultimilor ani de operare şi închidere. Materialele de construcţie ar trebui luate din alte surse, iar resursele minerale ne-exploatate asociate cu zonele carierei ar fi imobilizate, în ceea ce priveşte dezvoltarea potenţială viitoare a acestora.

CATEGORIA: ALTERNATIVE PENTRU LOCUL DE DEPOZITARE A DEŞEURILOR DIN ACTIVITĂŢILE DE CONSTRUCŢIE ŞI DEMOLARE (vezi Secţiunea 5.3.5)

Preferat: Depozitarea pe amplasament în zona haldei de roci sterile Cârnic

Alegerea locului de depozitare a deşeurilor din activităţile de construcţie şi demolare se justifică prin dorinţa de a folosi numai teren deja afectat, situat în amonte de iazul de decantare, ce poate reţine orice scurgeri. De asemenea, depozitarea pe amplasament minimizează n ivelul de trafic al camioanelor către şi dinspre carieră, mai ales în faza de construcţie şi închidere.

Respins: Depozitarea în afara amplasamentului

Depozitarea în afara amplasamentului a deşeurilor rezultate din activităţile de construcţie şi demolare ar mări nivelul de trafic către şi dinspre carieră, mai ales în faza de construcţie şi închidere. Disponibilitatea unor zone de depozitare în afara amplasamentului din regiune este, de asemenea, limitată, iar depozitarea deşeurilor din activităţile de construcţie şi demolare ar reduce, inutil, această capacitate disponibilă.

CATEGORIA: ALTERNATIVE PENTRU EXPLOATARE SUBTERANĂ (vezi Secţiunea 5.4.1)

Preferat: Cariera cu o rată de producţie de 13 mT/an pe o durata de 14 ani (perioadă urmată de 3 ani de procesare a minereului cu conţinut scăzut, haldat)

Bazele economice pentru Proiectul Roşia Montană depind de abilitatea de exploatare şi procesare a minereurilor cu conţinut scăzut rămas răspândit printre vechile lucrări miniere, folosind tehnici şi echipamente la scală mare de exploatare în carieră. Rata de producţie şi durata aleasă minimizează impactul asupra mediului şi, în acelasi timp, maximizează beneficiile economice şi sociale.

Respins: Metode convenţionale de exploatare în subteran

Metodele convenţionale de exploatare în subteran sunt eficiente din punct de vedere economic numai dacă există cantităţi semnificative de minereu cu conţinut ridicat.



Pagina 25 din 49



Bazele tehnice


Respins: Metode de exploatare subterană cu surpare pe etaje

Exploatarea cu surpare pe etaje nu este viabilă din punct de vedere economic datorită costurilor ridicate implicate de extracţia minereului; de asemenea, această metodă crează pericole mai mari asupra siguranţei la locul de muncă şi este intrinsec imprevizibilă în ceea ce priveşte impactul asupra suprafeţei terenului, mai ales dacă zonele exploatate sunt deasupra unor lucrări miniere vechi.

CATEGORIA: ALTERNATIVE PENTRU MINIMIZAREA DURATEI ACTIVITĂŢII DE EXPLOATARE (vezi Secţiunea 5.4.2)

Preferat: Cariera cu o rată de producţie de 13 Mt/a pe o durată de 14 ani (cu o perioadă de 3 ani de procesare a minereului cu conţinut scăzut haldat)

Rata de producţie şi durata selectată minimizează impactul asupra mediului şi, în acelaşi timp, maximizează beneficiile economice şi sociale asociate construcţiei, operării, dezafectării şi închiderii minei

Respins: Rata de producţie mai mare (20Mt/an)

O rată a producţiei mai mare ar scădea cu siguranţă durata proiectului, dar nu echilibrează adecvat impactul asupra mediului cu beneficiile economice şi sociale. Necesitatea de utilaje şi consumabile, cât şi cerinţa de apă brută ar creşte, concomitent cu impactul asociat acestora asupra mediului înconjurător.

Respins: Rată de producţie mai scazută (8Mt/an)

O rată de producţie mai mică poate mări durata proiectului, dar nu echilibrează adecvat impactul asupra mediului înconjurător, sau beneficiile economice şi sociale.

CATEGORIA: ALTERNATIVE PENTRU ÎNCHIDEREA MINEI (vezi Secţiunea 5.4.3)

Strategia generală pentru gospodărirea apelor

Preferat: Epurare semi-pasivă cu descărcare parţială

Această alternativă este preferată în mod deosebit, deoarece o multitudine de variante sunt păstrate pentru controlul şi gestionarea efectelor diferitelor tipuri de precipitaţii.

Respins: Circuit închis Această alternativă este intrinsec imperfectă, şi posibil fără siguranţă în exploatare; precipitaţii semnificative apar în toate anotimpurile şi nu sunt stipulate mijloace de deversare a apei în exces din circuit, în caz de precipitaţii extreme.

Cariere

Preferat: Umplerea parţială cu rocă sterilă, cu impregnare cu var şi reconstrucţie ecologică

Această alternativă este preferată deoarece permite manipularea eficientă a materialului în timpul operaţiunilor şi întruneşte cerinţele de mediu pentru perioada de post-închidere. De asemenea, ea permite începerea timpurie a ecologizării amplasamentului.

Respins: Nici o acţiune Aceasta nu este o opţiune preferată deoarce carierele au posibilitatea de a genera şi descărca ape acide.

Respins: Umplerea parţială cu roci sterile, fără impregnare cu var, fără reconstrucţie ecologică

Aceasta nu este o alternativă preferată deoarece, în lipsa impregnării cu var sau a ecologizării, carierele pot genera ape acide.

Respins: Umplerea parţială cu roci sterile, cu impregnare cu var, dar fără reconstrucţie ecologică

Aceasta nu este o alternativă preferată deoarece rambleerea cu rocă sterilă a carierei poate genera praf şi alţi factori asociaţi calităţii aerului, şi există posibilitatea ca rocile acide să genereze ape acide.

Respins: Umplerea completă cu roci sterile, fără reconstrucţie ecologică

Aceasta nu este o alternativă preferată deoarece aşezarea rocilor sterile în cariere poate genera o cantitate substanţială de praf, de zgomot şi alte impacte asociate cu transportul în zonele protejate şi în împrejurimi, din cauza cerinţelor de dublă-manipulare. În plus, de vreme ce nu există o reconstrucţie ecologică să acopere rocile sterile, există posibilitatea de scurgeri de ape acide.

Respins: Umplerea completă cu roci sterile, cu reconstrucţie ecologică

Aceasta nu este o alternativă preferată deoarece aşezarea rocilor sterile înapoi în cariere ar genera o cantitate considerabilă de praf, de zgomot şi alte impacte asociate utilajelor folosite. asupra mediului înconjurător, în zonele protejate şi în împrejurimi, ca rezultat al cerinţelor de dublă-manipulare.

Iazul de decantare a sterilelor – Barajul iniţial al iazului de decantare

Preferat: Asecare, strat de vegetaţie pentru sterile şi suprafaţa iazului, îndepărtarea conductelor

Aceasta este alternativa preferată deoarece reduce posibilitatea de producere a prafului pe sterile, crează o suprafaţă utilizabilă plană, mare şi, în acelaşi timp, minimizează semnificativ posibilitatea de generare şi scurgere de ape acide.



Pagina 26 din 49



Bazele tehnice


Respins: Inundare cu sistem de decantare şi canal deversor

Aceasta nu este alternativa preferată deoarece, în caz de ani secetoşi, suprafaţa sterilelor poate fi expusă condiţiilor de climă uscată şi poate genera praf şi ape acide. În plus, inundarea ar necesita colectarea şi pomparea apelor din exfiltraţii.

Respins: Nici o acţiune Aceasta nu este o alternativă preferată deoarece se poate produce praf de pe suprafaţa sterilelor în timpul sezoanelor şi condiţiilor de climă uscată şi, de asemenea, există posibilitatea de scurgeri de ape acide din digul barajului.

Baraj secundar de retenţie, sistem de decantare şi retur

Preferat: Strat vegetal, dezafectarea instalaţiilor (cu crearea unei breşe după închidere)

Aceasta este alternativa preferată deoarece ruperea barajului îndepărtează riscul de umplere şi deversare în timpul închiderii şi readuce zona la o formă mult mai asemănătoare cu topografia anterioară exploatării.

Respins: Nici o acţiune Aceasta nu este o alternativă preferată deoarece nu readuce zona la condiţia existentă înainte de operare, necesitând şi eforturi de întreţinere şi inspecţie de lungă durată.

Respins: Strat vegetal, dezafectarea instalaţiilor (fără a crea o breşă)

Aceasta nu este o alternativă preferată deoarece nu readuce zona la condiţia existentă înainte de operare, necesitând şi eforturi de întreţinere şi inspecţie de lungă durată.

Lagune de epurare semi-pasivă a apelor acide, în aval de această instalaţie

Preferat: Păstrarea celulelor şi realizarea pe termen lung a managementului exfiltraţiilor

Aceasta este alternativa preferată deoarece asigură epurarea apei până când orice descărcare întruneşte standardele de calitate a apei stabilite, readucând zona la o condiţie aproximativ identică celei anterioare exploatării.

Respins: Nici o acţiune Aceasta nu este o alternativă preferată deoarece celulele trebuie să fie operate şi întreţinute pentru a funcţiona corespunzător.

Respins: Îndepărtarea celulelor şi pomparea apei în statţa de epurare a apelor acide.

Aceasta nu este o alternativă preferată deoarece pomparea către (şi epurarea în) staţia de tratare a apelor uzate necesită operaţiuni şi întreţinere mult mai intensă decât celulele de tratare / epurare semi-pasivă.

Sistemul de colectare şi epurare a apelor acide Valea Roşia (barajul de colectare şi stocare a apelor acide, Cetate, lagune de tratare / epurare semi-pasivă, iazuri, canal, baraje de retenţie legate de colectarea apelor acide şi staţia de epurare a apelor uzate)

Preferat: Păstrarea barajului, păstrarea canalelor şi lucrărilor de terasare pentru colectarea apei din carieră, păstrarea celulelor de tratare pasivă / semi-pasivă, păstrarea staţiei pentru ape acide (opţiunea tratare active / păstrarea barajului)

Aceasta este alternativa preferată deoarece asigură opţiuni repetitive de epurare a apei, ce confera un nivel înalt de protecţie a calităţii apei / mediului înconjurător.

Respins: Nici o acţiune Aceasta nu este o alternativă preferată deoarece nu implică nici un efort pentru readucerea amplasamentului la condiţia anterioară exploatări i.

Respins: Crearea unei breşe şi modificarea calităţii barajului, păstrarea canalelor şi lucrărilor de terasare pentru colectarea apei din carieră, păstrarea celulelor de tratare pasivă / semi-pasivă, închiderea staţiei pentru ape acide (opţiunea de tratare pasivă / nici un baraj)

Aceasta nu este o alternativă preferată deoarece sistemele de tratare semi-pasivă au o rată de tratare mai scazută, prin urmare există riscul ca nu toate apele acide generate pe amplasament să poată fi tratate pentru a atinge standardele de calitate a apei cerute.

Respins: Păstrarea barajului, păstrarea canalelor şi lucrărilor de terasare pentru colectarea apei din carieră, păstrarea celulelor de tratare pasivă / semi-pasivă, închiderea staţiei pentru ape acide (opţiunea tratare

Aceasta nu este alternativa preferată deoarece sistemele de tratare semi-pasivă au o rată de tratare mai scazută decât staţia de epurare a apelor acide, prin urmare există riscul ca nu toate apele acide generate pe amplasament să poată fi tratate pentru a atinge standardele de calitate a apei. În plus, prin păstrarea barajului, există un risc considerabil că acesta s-ar putea umple şi deversa în timpul vieţii acestuia.



Pagina 27 din 49



Bazele tehnice


pasivă / fără baraj)

Respins: Crearea unei breşe şi modificarea calităţii barajului, păstrarea canalelor şi lucrărilor de terasare pentru colectarea apelor din carieră, închiderea celulelor de tratare pasivă / semi-pasivă, păstrarea staţiei pentru apele acide (opţiunea de tratare activă / fără baraj).

Aceasta nu este o alternativă preferată deoarece reduce capacitatea de epurare a apei afectate de pe amplasament.

Cariere de piatra

Preferat: Bermă şi parapeţi de siguranţă pentru prevenirea accesului, revegetarea bazei şi a treptelor largi

Această alternativă este preferată pentru că limitează riscul de vătămare corporală asociat cu intrarea neautorizată pe amplasamentele carierei.

Respins: Nici o acţiune Aceasta nu este o alternativă preferată deoarece intrarea neautorizată pe amplasamentul carierei poate rezulta în rănirea animalelor sau oamenilor.

Halde de rocă sterilă

Preferat: Folosirea parţială drept material de rambleere a carierei, modificarea calităţii şi revegetare

Aceasta este alternativa preferată deoarece aşezarea unui înveliş de sol minimizează infiltraţiile în rocile sterile, prin urmare se reduce potenţialul de producere a apelor acide. Acest sistem de acoperire ar minimiza producerea prafului, iar folosirea parţială a rocilor sterile drept material de rambleiere a carierei ar minimiza perturbarea generală a zonei. În plus, ar permite iniţierea activităţilor de reabilitare timpurie în zonele din apropierea zonelor protejate ale Proiectului.

Respins: Nici o acţiune Aceasta nu este o alternativă preferată datorită prafului ce s-ar produce în timpul lunilor secetoase, datorită rocilor sterile, iar fără un sistem de acoperire, există posibilitatea de scurgeri de ape acide.

Respins: Strat de vegetaţie şi de modificare a calităţii

Aceasta nu este alternativa preferată deoarece halda de roci sterile ar afecta o zonă mai mare decât aşezarea unei părţi din roca sterilă înapoi în Cariera Cârnic.

Respins: Îndepărtarea şi folosirea drept material pentru rambleierea, modificarea calităţii şi revegetarea carierei

Aceasta nu este o alternativă preferată deoarece ar afecta o suprafaţă mai mare decât dacă s-ar folosi o parte din roca sterilă pentru rambleiere în Cariera Cârnic. În plus, manipularea de două ori a materialului ar produce mai mult praf, zgomot şi impact determinat de utilajele folosite, asupra mediului, decât dacă s-ar lăsa o parte din rocile acide în halde.

Drumuri

Preferat: Revegetarea drumurilor neutilizate şi acces restricţionat la drumurile de întreţinere şi monitorizare

Aceasta este alternativa preferată deoarece, deşi accesul în general la amplasament va fi păstrat pentru monitorizare şi alte scopuri, accesul la zonele cu potenţiale riscuri ale amplasamentului (cum ar fi inundarea carierelor, cariere de piatră) va fi restricţionat; în plus, producerea de praf va fi redusă practic la minim.

Respins: Nici o acţiune Aceasta nu este o alternativă preferată deoarece nu încearcă să readucă zona la configuraţia anterioară exploatării. De asemenea, prezenţa drumurilor de exploatare ar fi o sursă permanentă de praf.

Respins: Închiderea completă Aceasta nu este o alternativă preferată deoarece nu permite accesul pentru lucrările de post-închidere, şi ar restricţiona inutil accesul transportului local.

Uzina / structuri auxiliare / infrastructura (cum ar fi: conducte de alimentare cu apă, linii de curent electric, staţii de epurare a apelor uzate)

Preferat: Închidere parţială, modificarea Aceasta este o alternativă preferată deoarece folosinţa viitoare a amplasamentului este mai puţin limitată, iar imbunătăţirile făcute infrastructurii vor



Pagina 28 din 49



Bazele tehnice


calităţii & revegetare fi păstrate.

Respins: Nici o acţiune Aceasta nu este o alternativă preferată deoarece nu implică readucerea amplasamentului la condiţia anterioară exploatării. Prezenţa structurilor amplasamentului uzinei reprezintă pericole potenţiale pentru oameni şi animale şi, de asemenea, impune restricţii pentru util izarea viitoare a terenului.

Respins: Închidere completă, modificarea calităţii & revegetare

Aceasta nu este o alternativă preferată deoarece îndepartează infrastructura folositoare de care ar putea beneficia comunitatea locală şi care ar putea îmbunătăţi folosinţa viitoare a amplasamentului uzinei.

CATEGORIA: TEHNOLOGII PENTRU EXTRAGEREA MINEREULUI (vezi Secţiunea 5.6.1 si 5.6.2)

Preferat: Proces mixt ce include leşierea controlată într-o uzină de carbon-în-leşie (CIL).

Conţinutul de aur nu mai poate fi îmbunătăţit din cauza asocierii aurului cu piritele, prin urmare, este nevoie de folosirea unui proces de leşiere pentru obţinerea unui grad de recuperare acceptabil al aurului. Un management capsulat / blindat al procesului de cianuraţie într-o uzina CIL, cât şi detoxificarea chimică a cianurii reziduale din sterile, înainte de descărcarea în iazul de decantare, este mult preferată în raport cu procesele de tratare în vrac cu leşie.

Respins: Proces mixt ce foloseşte tehnologia heap leach pad

Procesul de leşiere în vrac (halda) este dificil de controlat în condiţii de siguranţă altundeva decât în mediu arid, de aceea ar fi nevoie de suprafeţe considerabile de teren plan, sau pregătite şi compactate în întregime cu bariera de siguranţă impermeabilă. Leşierea în vrac crează un necesar considerabil de teren şi de apă brută, crează riscuri pentru mediu (pasări şi alte specii), este foarte sensibilă la precipitaţiile de sezon şi necesită un management atent al proceselor de detoxificare, care sunt în mod obligatoriu deschise mediului. De asemenea, testele au indicat că recuperarea este scăzută, rezultând în folosirea ineficientă a zăcământului.

Respins: Proces gravitaţional Procesul gravitaţional este în mod obişnuit capabil să recupereze numai 10 până la 50% din aurul din minereu, în funcţie de t ipul de minereu.

Respins: Proces de flotaţie Concentratul de flotaţie testat a rezultat numai în 6 până la 12 g/t Au, ceea ce înseamnă mai puţin decât ar fi ncesar pentru topire directă. Exploatarea minieră actuală a RoşiaMin (Minvest) foloseşte flotaţia cu o recuperare scăzută şi transportul acestui concentrat la topitorie pentru a fi recuperat aurul şi argintul, folosind metode convenţionale de leşiere prin cianurare. Recuperarea este scăzută (~50-60%) conform testelor făcute, rezultând ineficienţa folosirii minereului.

CATEGORIA: ALTERNATIVA CU LIXIVIANŢI (vezi Secţiunea 5.6.3)

Preferat: Cianura de sodiu Toate celelalte alternative potenţiale cu reactivi sunt mult mai costisitoare, mai puţin eficiente, prezintă riscuri considerabile asupra sănătăţii şi mediului în timpul transportului, folosirii şi îndepărtării, şi sunt angajate în procese ce prezintă incertitudini semnificative. Pentru procesul cianurii s-au stabilit standarde de practică internaţională, iar riscurile şi managementul necesar, cât şi măsurile de minimizare ale acestora, sunt bine aprofundate de industria minieră internaţională.

Respins: Tiosulfaţi Chimia acestui proces este complexă, iar rata de consum a reactivului este mare. De asemenea, procesul necesită amoniac, care este toxic pentru viaţa acvatică, prezentând probleme considerabile în manipulare şi depozitare. Mai mult, nu există tehnici satisfăcătoare la scară comercială pentru recuperarea aurului metalic din soluţia de leşie tiosulfat.

Respins: Thiourea Complexul aur-thiourea este considerabil mai slab decât complexul aur-cianură. Leşierea folosind thiourea trebuie făcută la un pH de 1 până la 2, necesitând echipamente şi materiale de manipulare speciale. O creştere semnificativă înregistrează şi costurile de operare şi riscurile asupra sănătăţii şi siguranţei la locul de muncă. Thiourea este suspectată a fi cancerigenă şi, prin urmare, nu poate fi considerată o opţiune decât prin insituirea unor măsuri de control complexe şi numeroase, şi a unor programe speciale pentru sănătate şi securitate.

Respins: Amoniac Cerinţele de temperatură ridicată pentru acest proces prezintă dificultăţi în procesul de operare şi procesare. Amoniacul este, de asemenea, toxic pentru viaţa acvatică. Utilizarea amoniacului ar prezenta probleme semnificative de manipulare şi depozitare.

Respins: Diverse sisteme haloide Complexele de aur-haloid nu sunt stabile şi necesită un nivel de control chimic şi de proces prea ridicat din punct de vedere economic, în cadrul unei instalaţii de leşiere a minereului de aur. În plus, halogenii sunt, în general, toxici pentru viaţa acvatică şi prezintă dificultăţi majore legate de manipulare şi depozitare.

Respins: Bioleşierea Deşi această tehnică a generat interes la nivel de cercetare, s-au făcut puţine progrese pentru aplicarea ei la scară industrială. Dezvoltarea acestei



Pagina 29 din 49



Bazele tehnice


tehnici ar fi de foarte lungă durată, iar parametrii operaţionali şi riscurile asupra mediului, în aplicarea acesteia la scară industrială, nu au fost aprofundate îndeajuns. Nu există nici o garanţie de eficienţă în aplicarea acestui proces tehnic în proiectul de la Roşia Montană.

CATEGORIA: ALTERNATIVA PENTRU METODOLOGII PENTRU PROCESELE DE DETOXIFIERE A CIANURII (Vezi Secţiunea 5.6.4)

Preferat: Procesul SO2/aer (versiunea INCO) Procesul a fost folosit timp de aproape 20 de ani şi are un istoric în ceea ce priveşte siguranţa şi eficienţa în utilizare. A fost aplicat cu succes la peste 50 de mine la nivel internaţional, şi în cadrul industriei exploatării aurului, şi este opţiunea cea mai preferată pentru tratarea şlamului.

Respins: procesul SO2/aer (versiunea Noranda)

Versiunea Noranda a procesului nu a fost utilizată iniţial la fel de des ca versiunea INCO. Nu oferă avantaje tehnologice mai bune decât versiunea INCO şi este mult mai puţin înţeleasă în operaţiuni la scară largă.

Respins: Procesul de clorurare alcalină Procesul poate forma compuşi organici cloruraţi care pot fi mai toxici decât cianura, existând riscul de descărcare a efluenţ ilor cu nivel ridicat de cloruri. Reactivii necesari pentru acest proces sunt extrem de corozivi.

Respins: Proces apă oxigenată Nici versiunea Kastone şi nici versiunea Degussa a acestui proces nu sunt potrivite pentru detoxificarea cianurii disociabile în acizii slabi din şlamuri. Aceste procese implică anumite costuri mai ridicate de operare şi nu sunt eficiente în ceea ce priveşte îndepărtarea metalelor solubile, decât dacă se mai adaugă o etapă secundară.

Respins: Tratare biologică Procesul este conceput pentru a fi aplicat soluţiilor, nu şlamurilor. Acesta implică anumite costuri ridicate şi necesită o zonă de operare mare pentru părţile de oxidare şi absorbţie biofilm a procesului.

Respins: Ozonarea Procesul de ozonare este potrivit pentru volume mici de soluţie, nu şlam, şi încă nu este demonstrat pentru operaţiuni la scară largă.

Respins: Absorbţie cărbune activ Procesul nu este deocamdată capabil să atingă nivelul de cianură disociabilă în acizi slabi, scăzut; impune costuri ridicate şi nu a fost demonstrat a fi eficient la scară largă.

Respins: sistem de epurare a apelor uzate “DTOX”

Procesul DTOX este încă în lucru. Nu este demonstrat la scare comerciale, iar testările pe şlam nu au fost încă efectuate.

Respins: Procesul “ROLB” Procesul ROLB este potrivit pentru anume efluenţi cu conţinut ridicat de thiocyanate, circumstanţă ce nu există la Roşia Montană. Mai mult, această tehnologie este brevetată şi nu a fost demonstrată la scară largă în cadrul mediilor solicitante a unei uzine operaţionale.

Respins: Diverse alte procese minore de detoxifiere (cum ar fi: flotaţie ionică, distrugere electro-chimică, clorurarea electro-chimică, precipitaţii Albastru de Berlin, şi adaos de sulfat de fier pur)

Aceste metode sunt, în general, nedovedite la scara cerută de acest proiect. Ele nu pot atinge un nivel scăzut de cianură disociabilă în acizi slabi, sau sunt nepotrivite pentru exploatarea aurului.

Respins: Procesul de recuperare a cianurii Recuperarea cianurii e un proces auxiliar, conceput pentru recuperarea şi reutilizarea cianurii în cadrul instalaţiei de procesare. Procesul mai necesită sisteme de tratare, secundare sau terţiare, descrise anterior în acest tabel, pentru a atinge nivele scăzute de cianură disociabilă în acizi slabi. În general, acest proces nu este practic pentru o operaţiune la scara celei anticipate pentru proiectul Roşia Montană. Unele variante ale procesului de recuperare produc produse secundare acide ce necesită o tratare şi neutralizare suplimentară. Costurile capitale şi de operare sunt mari şi, în general, acest proces este aplicat soluţiilor, nu şlamului.

CATEGORIA: ALTERNATIVE PENTRU METODOLOGII DE DEPOZITARE A STERILELOR (vezi Secţiunea 5.6.5)

Preferat: Şlam de sterile convenţional În urma testelor făcute, la nivel de fezabilitate, s-a specificat folosirea şlamului de sterile convenţional, ce a fost inclus în realizarea modelului economic final al Proiectului. Modelul actual al proiectului, cât şi poziţia preferată pentru iazul de decantare a sterilelor, presupune, în parte, disponibilitatea transportului de sterile de proces lichidizate, asistat prin gravitaţie. Alegerea unei modalităţi de transport convenţional a tulburelii de sterile de proces facilitează transportul prin gravitaţie. transportului sterilelor fluidizate ajutat de gravitatie. Alegerea slamului de sterile conventional faciliteaza transportul prin gravitatie.

Respins: Steril îngroşat cu aditivi pastă Această metodă de depozitare este, în mod obişnuit angajată în climate aride, unde disponibilitatea apei reprezintă o constrângere de proiectare considerabilă. Acest Proiect nu are astfel de constrângeri, deoarece amplasamentul experimentează precipitaţii în toate cele 4 anotimpuri. În plus,



Pagina 30 din 49



Bazele tehnice


această opţiune nu elimină nici nevoia de a utiliza Valea Corna drept zonă de depozitare, şi nici nevoia pentru stabilirea unui anume tip de baraj de retenţie a apei. De asemenea, nu elimină nevoia pentru gospodărirea exfiltraţiilor rezultate din materialele depozitate, sau pentru creşterea apei decantate ce nu poate fi folosită în uzină. Modelul economic al Proiectului si locaţia preferată pentru iazul de decantare a sterilelor depind, parţial, de transportul sterilelor cu ajutorul gravitaţiei. Pasta de sterile ar necesita, de asemenea, dezvoltarea unor metode alternative de transport şi depunere a sterilelor, şi prezintă probleme substanţiale privind întreţinerea sistemului de transport.

Respins: Sterile uscate Vezi mai sus

Aceasta metodă de depozitare este în mod obişnuit angajată în climate aride sau foarte reci unde disponibilitatea, costul şi gospodărirea apei reprezintă constrângeri de proiectare foarte importante. Metoda este folosită, de asemenea, în regiuni cu mişcări seismice ridicate unde stabilitatea seismică a iazurilor de sterile reprezintă o problemă majoră. Amplasamentul Proiectului experimentează cantităţi de precipitaţii substanţiale, nu este situat în zona cu risc seismic ridicat şi nu experimentează condiţii climatice reci neobişnuite, de durată. Deşi cerinţa pentru apa de proces ar fi redusă, compensarea pentru costul apei ar fi mult mai mică decât fondurile necesare pentru realizarea şi întreţinerea infrastructurii necesare. Ar fi nevoie de construirea de sisteme de asecare şi filtrare, de sisteme transportoare, alimentare cu energie electrică şi întreţinere. În plus, această opţiune nu elimină necesitatea folosirii Văii Cornei drept zonă de depozitare a sterilelor a filtrelor presa pentru dezhidratarea sterilelor şi relocările impuse. Un iaz tot ar fi necesar în Valea Corna pentru controlul apelor cu potential acid din haldele de rocă sterile. Canale de deviere suplimentare , canale de garda pentru devierea scurgerilor de suprafata sau impermeabilizari cu ajutorul laptelui de ciment ar trebui realizate. În plus, această tehnologie nu a fost angajată niciodată pentru o rată de producţie de 13 Mt/an.

CATEGORIA: ALTERNATIVA PENTRU OPTIUNI DE PRECIPITARE A IONILOR DE METALE, STATIA DE EPURARE A APELOR UZATE

Preferat: Proces de neutralizare cu var / pulverizare cu dioxid de carbon

Această metodă este folosită frecvent la nivel internaţional şi este foarte eficientă pentru reglarea pH-ului şi reducerea concentraţiilor de metal. Prin pulverizare, nămolurile sunt gata condiţionate pentru a reduce conţinutul periculos până la nivele minime.

Respins: Soda caustică Folosirea acestei metode rezultă în nămol cu proprietăţi reactive, periculoase şi implică probleme de tratate şi îndepărtare.

Respins: MgOH Folosirea acestei metode este costisitoare şi, deoarece este eficientă numai pentru un nivel al pH-ul foarte scăzut, ar implica măsuri de gestionare şi infrastructură considerabile pentru manipularea, în condiţii de siguranţă, a volumului de acizi.

Respins: Sulfura Folosirea acestei metode rezultă în nămol cu proprietăţi periculoase, reactive şi implică probleme de tratare şi îndepărtare.

Respins: Osmoza inversă Membranele de osmoză necesită înlocuire frecventă. De asemenea, se produce o soluţie de sare ce ar necesita tratare şi / sau o evacuare controlată.

Respins: Electrodializa Produce o soluţie de sare reactivă ce ar necesita tratare şi / sau îndepărtare controlată.

Respins: Schimb de ioni Regenerarea creată de proces are proprietăţi reactive şi ar necesita tratare şi / sau îndepărtare controlată.

Respins: Carbon activ granular Acest proces este limitat ca eficienţă şi necesită înlocuirea permanentă a granulelor de cărbune activ.

Respins: Evaporare / distilare / cristalizare Această procedură implică cerinţe de întreţinere ridicate, nu este dovedită pentru capacităţi ridicate şi crează probleme de tratare şi / sau îndepărtare a soluţiei saline.

Respins: Electrolitic Acest proces impune un consum de energie electrică ridicat şi este metal-specific.

CATEGORIA: ALTERNATIVE PENTRU CAZAREA MUNCITORILOR (vezi Secţiunea 5.7)

Preferat: Alternativă mixtă, incluzând transformarea apartamentelor din Valea Roşia în dormitoare şi folosirea infrastructurii de cazare locală / regională

Se preferă o alternativă mixtă care va asigura cea mai mare parte din necesarul de cazare pentru muncitorii prezenţi pentru faza de operare. Cazarea va fi asigurată prin:1) negocieri cu autorităţile locale şi regionale şi cu proprietarii, pentru dezvoltarea sau schimbarea caselor şi 2) pe cât va fi posibil, cumpărarea şi renovarea apartamentelor existente în Valea Roşia. Complexele de apartamente existente în Valea Roşia pot oferi cazare pentru aproximativ 500 de persoane, dacă vor fi renovate corespunzător şi dacă vor avea infrastructura îmbunătăţită. Deoarece etapa de construcţie va fi mai mult de natură permanentă, această alternativă va îmbunătăţi disponibilitatea pe termen lung a caselor în cadrul comunităţii locale, împreună cu un anumit număr de oportunităţi de angajare în construcţii; printre alte beneficii merită menţionate minimizarea transportului şi



Pagina 31 din 49



Bazele tehnice


impactul infrastructurii. O alternativă mixtă abordează nevoile pe termen lung pentru activităţile de exploatare şi închidere ale minei.

Respins: Încrederea în infrastructura de cazare existentă, locală şi regională, fără transformare în dormitoare

Cu toate că angajarea muncitorilor se va face preferenţial, din zona locală şi regională, disponibilitatea închirierii de locuinţe de calitate satisfăcătoare, care să fie situate la o distanţă de deplasare rezonabilă faţă de amplasamentul proiectului, lipseşte. O parte din persoanele ce vor fi angajate pot avea locuinţe potrivite, dar cel putin 700 de persoane vor avea nevoie de cazare temporară (chirie) în timpul perioadei de construcţie de doi ani. Un plus de aproximativ 500 de persoane vor avea nevoie de cazare atât în timpul construcţie cât şi pe parcursul celor 16 ani de activitate de exploatare. Asigurarea unui astfel de nivel de cazare, în mod independent, are potenţialul de a pune presiune asupra posibilităţilor comunităţilor locale, determinând proprietarii să închirieze locuinţa lor principală, crescând în acest fel, dezmembrarea comunităţii locale.

Respins: Construirea unei organizari de santier, fără transformarea în dormitoare, sau dependenţă de infrastructura existentă locală şi regională

Cu toate că o astfel de tabără ar putea fi facută la dimensiunea necesară, să poată caza pina la1200 de muncitori pentru lucrările de construcţie, această opţiune a fost respinsă drept alternativă separată, deoarece ar fi o construcţie temporară şi nu poate rezolva cerinţa pe termen lung, de cazare a 500 de muncitori necesari pentru primii 17 ani de exploatare.

Respins: Cumpărarea şi transformarea blocurilor de apartamente din Valea Roşia pentru a fi folosite ca dormitoare, fără dependenţa de infrastructura locală şi regională de cazare

Această opţiune a fost respinsă deoarece nu abordează corespunzător nevoile proiectului pentru faza de construcţie. Ar exista disponibilitate de cazare numai pentru 500 de muncitori, iar alternativa ar necesita timp îndelungat pentru implementare, deoarece cumpărarea proprietăţilor individuale ar trebui negociate cu proprietarii existenţi, iar cerinţele de renovare ar fi de durată.

CATEGORIA: ALTERNATIVE PENTRU DEPOZITAREA TEMPORARĂ A DEŞEURILOR PERICULOASE (vezi Capitolul 5)

Preferat: Amplasarea unui depozit temporar proiectat pentru a reţine orice scurgeri accidentale, adiacenţa zonei de depozitare a materialelor rezultate din activităţile de construcţie şi demolare, în cadrul unui perimetru protejat; identificarea unei instalaţii corespunzătoare aprobată în afara amplasamentului este în curs de decizie

Locul de amplasare a instalaţiei a fost ales pentru a folosi teren deja afectat, prin proiectarea şi executarea unei instalaţii capabile de a reţine orice scurgere posibilă şi împărţirea accesului la drumuri cu celelate instalaţii majore. Această instalaţie este concepută pentru a depozita, în condiţii de siguranţă, cantităţi moderate de substanţe periculoase închise în containere,, pe perioade scurte de timp. Identificarea unei instalaţii corespunzătoare, aprobată în afara amplasamentului, este în curs de decizie.

Respins: Evacuare / depozitare în afara amplasamentului

În România, nu există nici o instalaţie de depozitare a deşeurilor periculoase, construită adecvat şi aprobată, decât în circuit închis, în administrarea unor agenţi economici.

CATEGORIA: ALTERNATIVE PENTRU DEPOZITAREA DEŞEURILOR MENAJERE (vezi Secţiunea 5.9)

Nici o alternativă În prezent, nu există nici o instalaţie de depozitare a deşeurilor menajere în apropiere de amplasamentul Proiectului. După cum s-a specificat în Secţiunea 3.4, pe termen scurt, deşeurile menajere rezultate din activităţile RMGC vor fi consolidate şi transportate cu un camion la platforma de depozitare, temporară, din Abrud. De acolo, vor fi transportate mai departe la depozitul ecologic TRACON de la Sibiu sau la o instalaţie aprobată, corespunzătoare. Pe termen lung, RMGC colaborează cu comunităţile locale pentru alegerea unui amplasament, pentru conceperea şi realizarea unui depozit regional de deşeuri menajere la Câmpeni, în conformitate cu Planul regional de management a deşeurilor (vezi capitolul 3 – Deşeuri), cu cerinţele Deciziei nr. 162, Depozitarea deşeurilor, şi cu reglementările Uniunii Europene.

CATEGORIA: ALTERNATIVE PENTRU INFRASTRUCTURA NECESARĂ ALIMENTĂRII CU APĂ INDUSTRIALĂ (vezi Secţiunea 5.10)

Preferat: Captarea apei din râul Arieş, la Câmpeni (confluenţă) şi o conductă

Această alternativă este preferată deoarece sursa de alimentare va fi suficientă, traseul pentru conducta de alimentare va fi si el favorabil, iar calitatea apei, bună.



Pagina 32 din 49



Bazele tehnice


independentă până la uzină

Respins: Folosirea conductei de 400mm până la Gura Roşia, ce alimentează cu apă pentru uz menajer, şi pompare până la uzina Roşia Montană

Aceasta opţiune necesită îmbunătăţiri a numeroase structuri existente, precum şi obţinerea unui anumit număr de aprobări ce pot fi responsabilitatea furnizorului de apă.

Respins: Pompare directă din râul Abrud pe o conductă de 5km lungime

Calitatea apei este scăzută, iar nivelul necesar de extracţie a apei poate fi restricţionat în timpul perioadelor cu debit scăzut.

Respins: Extracţia din râul Arieş la Gârde şi o conductă independentă

Această opţiune ar necesita un anumit număr de acorduri încheiate cu Roşia Poieni, cum ar fi: permisiunea de a folosi o parte din captarea existentă a Cuprumin, cât şi folosirea unei părţi din licenţa lor de extracţie a apei, folosită numai parţial, construirea unui nou traseu de conductă pe lângă conductele existente de la Roşia Poieni, în cadrul perimetrului de concesiune al Roşiei Poieni.

Respins: Extracţia apei din rezervoarele de apă ce aparţin Roşiei Poieni, într-o conductă nouă

Dependenţa de disponibilitatea apei municipale şi nivelul viitor al cerinţei de apă municipală.

Respins: Negocierea unui acord cu Roşia Poieni pentru extinderea conductelor existente până la uzina Roşia Montană; în această opţiune, Roşia Poieni ar fi de fapt furnizorul de apă pentru proiectul Roşia Montană

Foarte dependent de utilajele Roşiei Poieni şi de bunăvoinţa operaţiunii Roşia Poieni; se poate aştepta o alimentare scăzută, nesigură, datorită unei poziţii de negociere, în esenţă, slabă, având în vedere fluctuaţiile existente în consumul de apă, în comparaţie cu volumul constant propus ce va fi necesar pentru RMGC în timpul activităţilor de operare.

CATEGORIA: ALTERNATIVE PENTRU INFRASTRUCTURA NECESARĂ ALIMENTĂRII CU ENERGIE ELECTRICĂ (vezi Secţiunea 5.11)

Preferat: Obţinerea energiei electrice de la Electrica

Deoarece există capacitatea necesară de alimentare, se preferă (şi este în interes naţional) cumpărarea energiei electrice pentru proiect, decât construirea şi autorizarea unei staţii de transformare independentă. În plus, Electrica deja operează liniile de curent aeriene de 110 kV, existente.

Respins: Licitaţie pentru cea mai favorabilă afacere/înţelegere de furnizare a energiei electrice

Procesul de licitaţie este un proces de durată şi dificil, în situaţia actuală a pieţei în domeniu, din România.

Respins: Realizarea unei staţii de transformare, dedicate nevoilor proiectului

Realizarea unei staţii electrice ar însemna un efort financiar substanţial şi inutil, din punct de vedere a afectării mediului înconjurător şi social. În plus, această alternativă nu recunoaşte depăşirea existentă a capacităţilor proiectate.

CATEGORIA: ALTERNATIVE PENTRU SURSE / CARIERE DE PIATRĂ ÎMPRUMUTATE (Vezi Secţiunea 5.12)

Preferat: Carierele de piatră Şulei şi Pârâul Porcului

Selectat datorită calităţii testate a andezitelor, conglomeratelor şi gresiilor, datorită poziţiei lor în cadrul perimetrului zonei protejate industriale şi a vecinătăţii faţă de drumurile stabilite.

Respins: Excavaţia a diverse aflorimente de calcare (limestone) în cadrul perimetrului Proiectului

Calitatea agregatului nu întruneşte cerinţele tehnice.

Respins: Folosirea altor surse dovedite de agregate din afara perimetrului Proiectului

Folosirea surselor din afara amplasamentului ar mări semnificativ transporturile în afara acestuia şi / sau efectelor zgomotului în comunităţile adiacente Proiectului.

Respins: Materiale rezultate din pre-decopertarea zonelor carierei

Calitatea agregatului nu întruneşte cerinţele tehnice.

CATEGORIA: ACCESUL LA AMPLASAMENT – ALTERNATIVE PENTRU TRASEUL DE TRANSPORT SHLO (vezi Secţiunea 5.13.1)

Preferat: Punct de intrare la Portul Constanţa Constanţa, port la mare, este alternativa preferată pentru livrarea echipamentelor de dimensiune mare şi greutate ridicată (SHLO), în defavaroare alternativelor de transport pe uscat, prin intrare în România din Ungaria. Cu toate acestea, se vor lua în considerare toate alternativele necesare



Pagina 33 din 49



Bazele tehnice


pentru a păstra flexibilitatea traseelor de transport, în funcţie de restricţiile impuse de vreme, infrastructură sau probleme de trafic.

Preferinţă secundară: Punct de intrare prin Ungaria, la Borş

Această alternativă poate fi folosită pentru anumite livrări specifice de SHLO. Se vor lua în considerare toate alternativele necesare pentru a păstra flexibilitatea traseelor de transport, în funcţie de restricţiile impuse de vreme, infrastructură sau probleme de trafic.

Preferinţă secundară: Punct de intrare prin Ungaria, la Nădlac

Această alternativă poate fi folosită pentru anumite livrări specifice. Se vor lua în considerare toate alternativele necesare pentru a păstra flexibilitatea traseelor de transport, în funcţie de restricţiile impuse de vreme, infrastructură sau probleme de trafic.

Respins: Opţiunile de transport pe cale ferată şi navală, barje.

Sunt considerate nepotrivite datorită inadecvanţei infrastructurii pentru manipularea dimensiunilor şi greutăţii utilajelor.

CATEGORIA: ALTERNATIVE PENTRU DRUM DE ACCES ROŞIA POIENI (vezi Capitolul 5)

Preferat: Alternativa conceptuală de bază - acces din Valea Bucium

Traseul sudic nu interferează cu activitatea exploatării, permite construirea cu mai mare uşurinţă de-a lungul culmii şi necesită exproprieri suplimentare mai puţine. De asemenea, acest traseu este preferat pentru activitatea exploatării Roşia Poieni.

Respins: Acces din Valea Cornei, 8,7 km lungime (opţiunea 1)

Acest traseu interferează cu activităţile de exploatare şi necesită traversarea a patru drumuri de transport. Este cel mai lung traseu dintre toate alternativele avute în vedere şi necesită, de asemenea, unele lucrări de defrişare.

Respins: Acces din Valea Cornei, 9km lungime (opţiunea 2)

Acest traseu interferează cu activităţile de exploatare şi necesită patru traversări de drumuri de transport. Este cel mai lung din alternativele considerate şi necesită defrişare.

Respins: Acces din Valea Roşia, în amonte de Barajul de captare a apei-Cetate, 6,6 km lungime (“ocolire nordică”)

Traseul ar necesita negocieri pentru cumpărarea unor proprietăţi suplimentare şi nu este acceptabil pentru activităţile exploatării Roşia Poieni.

Respins: Acces din Valea Roşiei, 6,4km lungime

Acest traseu crează interferenţă cu activităţile de exploatare şi ar trebui relocat în etapele ulterioare vieţii exploatării.

Respins: Drumul din Valea Bucium Ar afecta un număr mare de proprietăţi existente în Valea Abruzel, care este îngustă, iar drumul este aproape în întregime în afara perimetrului concesiunii. De asemenea, ar introduce un trafic mai aglomerat în noua vale şi ar fi dificil de întreţinut în timpul iernii.

CATEGORIA: ALTERNATIVE PENTRU TRASEUL DE TRANSPORT AL CIANURII (vezi Secţiunea 5.13.3)

Preferat: livrarea pe mare a brichetelor de cianură de sodium din surse internaţionale, către portul Constanţa, apoi transport cu camioane către Roşia Montană

S-ar utiliza acelaşi drum ca cel prezentat în categoria de transport al utilajelor de dimensiune şi greutate mare. Cu toate acestea, se vor lua în considerare toate alternativele necesare pentru a păstra flexibilitatea traseelor de transport, în funcţie de restricţiile impuse de vreme, infrastructură sau probleme de trafic

Preferat: livrarea brichetelor de cianură de sodium din Europa de vest, pe căi ferate către Deva, România, apoi cu camioane către Roşia Montană

Această alternativă minimizează durata de timp de transport pe şosea, în comparaţie cu alte alternative, cu sursa în Europa de vest. Se vor lua în considerare toate alternativele necesare pentru a păstra flexibilitatea traseelor de transport, în funcţie de restricţiile impuse de vreme, infrastructură sau probleme de siguranţă a traficului.

Preferat: livrarea brichetelor de cianură de sodiu din Europa de vest, pe căi ferate către Cluj, de unde transportul se va face pe şosea, în camioane către Roşia Montană

Această alternativă minimizează durata de timp de transport pe şosea, în comparaţie cu alte alternative, cu sursa în Europa de vest. Se vor lua în considerare toate alternativele necesare pentru a păstra flexibilitatea traseelor de transport, în funcţie de restricţiile impuse de vreme, infrastructură sau probleme de siguranţă a traficului.

Respins: livrarea brichetelor de cianură de sodiu din Europa de vest, pe căi ferate la Szeged, Ungaria, de unde transportul se va face pe şosea, la Roşia Montană

Această alternativă nu minimizează durata de timp de transport, dar va fi considerată o alternativă de rezervă pentru situaţiile în care vor apărea probleme de drum sau siguranţă pe traseele preferate.

Respins: livrarea brichetelor de cianură de Această alternativă nu minimizează durata de timp de transport, dar va fi considerată o alternativă de rezervă pentru situaţiile în care vor apărea



Pagina 34 din 49



Bazele tehnice


sodium pe căi ferate din Europa de vest, la Budapesta,Ungaria, apoi pe şosea, la Roşia Montană

probleme de drum sau siguranţă pe traseele preferate.

Păstrată pentru o analiză de detaliu: livrarea cianurii de sodiu pe şosea (camioane) din surse interne

Producatorii interni şi facilitatile de transport nu se conformează în prezent Codului Internaţional de Management a Cianur ii.2 Varianta va fi analizata in detali i vederea stabilirii posibilitatilor de retehnologizare si certificare ICMC a facilitatilot exitente la nvel intern.

2 Institutul internaţional de Management a Cianurii, Mai 2002; Codul Internaţional de Management a Cianurii pentru fabricarea, transportul şi folosirea cianurii în producţia de aur


Secţiunea 8: Urbanism şi folosinţele actuale ale terenurilor şi infrastructurii

Pagina 35 din 49

8 Urbanism şi folosinţele actuale ale terenurilor şi infrastructurii

Conceptul general în elaborarea proiectului a fost prezentat în documentaţiile Planurilor de Urbanism General (PUG) depuse la forurile administrative din oraşele Abrud şi Roşia Montană. În PUG este indicată localizarea propusă pentru activităţile proiectului, cu menţiune specială a:

Zonei Industriale Roşia Montană, constând din activităţi de exploatare minieră, halde, măcinarea şi procesarea minereurilor şi recuperarea aurului, într-o uzină de procesare, depozitarea sterilelor într-un iaz de decantare corespunzător şi prevăzut cu baraj secundar de reţinere; se face menţiune, de asemenea, şi la managementul şi epurarea apelor afectate de activităţi miniere istorice sau cele cu potenţial acid, generate de acitivităţile viitoare, cu ajutorul unor baraje de retenţie a apei, sistem de hidrotransport, canale de deviere a apelor convenţional curate şi o staţie de epurare a apelor uzate;

zonei de construcţie a noii zone rezidenţiale, Piatra Alba, pentru strămutarea populaţiei, micilor afaceri şi serviciilor comunale afectate de proiect; şi,

zonei cu valoare de patrimoniu cultural, ce va fi desemnată pentru protecţia patrimoniului cultural; aceasta cuprinde centrul istoric al localităţii, zona Piaţa, străzile Brazi şi Berg, partea de est a aşezării Roşia Montană şi o aglomerare de construcţii declarate cu valoare arhitecturală, precum şi biserici şi accesul la lucrări miniere străvechi şi mai recente.

Planul de Urbanism Zonal (PUZ) al Zonei de Dezvoltare Industrială Roşia Montană a fost elaborat şi depus la Consiliul Judeţean Alba (Comisia Tehnică Judeţeană de Amenajare a Teritoriului, Urbanism şi Lucrări Publice), care a eliberat Acordul Unic Nr.7, din 1 iulie 2002. Dezvoltarea de detaliu a proiectului, din ultima perioadă, a necesitat modificarea PUZ şi, de aceea, după aprobarea Certificatului de Urbanism, va fi depusă o nouă cerere întocmită conform aprobării actualelor propuneri prezentate de proiect.

Certificatul de Urbanism ( Nr.78 / 26.04.2006) prezintă perimetrul Zonei Industriale Roşia Montană, cu o suprafaţă totală de 1.257,31 ha. Zona Industrială nu cuprinde Zona Protejată a patrimoniului cultural.

Suprafaţa totală cuprinde mici parcele de teren, care nu vor fi direct afectate de activităţile proiectului, dar care vor rămâne izolate între diferite puncte de lucru. Acestea totalizează 195,7 ha. Suprafaţa propusă spre a fi afectată de obiectivele industriale constă din următoarele componente:



Pagina 36 din 49

DENUMIRE OBIECTIV SUPRAFAŢA NECESARĂ

EXECUŢIEI [m2]

CONSTRUCŢII DEFINITIVE

CARIERA CETATE 690.836,01

CARIERA CÂRNIC 728.443,46

CARIERA ORLEA 450.425,28

CARIERA JIG 184.955,71

CARIERA DE ANROCAMENTE ŞULEI 113.277,64

CARIERA DE GRESII PÂRÂUL PORCULUI 45.464,73

HALDA CETATE 382.118,58

DEPOZIT DEŞEURI INERTE 5.879,30

HALDA CÂRNIC 1.391.605,53

UZINA DE PROCESARE 513.777,66

SISTEMUL IAZULUI DE DECANTARE CORNA 3.631.375,00

DRUM ACCES UZINĂ 117.799,54

DEPOZITE EXPLOZIVI 2.000,02

DRUMURI INDUSTRIALE 230.314,76

din care suprafaţa inclusă în alte obiective propuse 3.797,61

ALIMENTARE APĂ INDUSTRIALĂ 58.419,90

BARAJUL ŞI LACUL DE APE ACIDE CETATE 168.320,06

CANALE COLECTARE / DEVIERE APE 222.581,82


DRUM ACCES ARIE PROTEJATĂ 26.957,67

LUCRĂRI DE DEZAFECTARE/DEVIERE

DEZAFECTARE DJ 472 148.352,11


DEZAFECTARE L.E.A. 213.498,00


DEVIERE DJ 472 448.810,28


DEVIERE L.E.A. 296.394,97


CONSTRUCTII PROVIZORII

DRUMURI TEHNOLOGICE DE EXPLOATARE 115.114,36

din care suprafaţa inclusă în alte obiective propuse 924,25

DEPOZIT DE MINEREU SĂRAC 269.743,93

ORGANIZARE DE ŞANTIER 11.756,00

DEPOZIT PĂMÂNT EXCAVAT DE PE AMPLASAMENTUL UZINEI 41.080,64

STIVE SOL VEGETAL 397.445,46

SUPRAFAŢA CUMULATĂ A OBIECTIVELOR PROPUSE 10.906.748,43

SUPRAFAŢA COMUNĂ MAI MULTOR OBIECTIVE 290.648,33

SUPRAFAŢA TOTALĂ A OBIECTIVELOR PROPUSE 10.616.100,10

SUPRAFEŢE NEAFECTATE DINTRE OBIECTIVELE PROPUSE

1.957.064,33

TOTAL OBIECTIVUL MINIER ROŞIA MONTANĂ 12.573.164,43



Pagina 37 din 49

Zona Industrială Roşia Montană cuprinde patru unităţi administrativ-teritoriale: Roşia Montană, Abrud,Câmpeni şi Bucium. Folosinţa actuală a terenurilor din perimetrul Zonei Industriale este următoarea:

Categorie de folosinţă a terenurilor Suprafaţa (ha)

Construibil 146,6

Păduri 234,8

Arabil 3,6

Fâneţe 740,5

Cimitire 2,6

Drumuri 37,8

Terenuri neproductive 79,8

Ape (curgătoare şi lacuri) 11,61

TOTAL ZONA INDUSTRIALĂ 1257,31

Comisia Naţională a Monumentelor Istorice, din Ministerul Culturii şi Cultelor (MCC),

Bucureşti, a aprobat înfiinţarea Zonei protejate, conform autorizaţiilor Nr.61 din februarie 2002 şi Nr.178 din iunie 2002. Cea de-a doua prevede ca, într-o fază de proiectare ulterioară, să se depună un PUZ al Zonei protejate şi un Plan de Management şi Reabilitare a Zonei protejate, ce va fi elaborat cu desemnarea progresivă a construcţiilor valoroase şi a statutului juridic al clădirilor. Zona protejată include treizeci şi trei de monumente istorice, între care trei biserici, intrarea în galeria de mină Catalina-Monuleşti şi propunerea de amplasare a unui nou muzeu. PUZ pentru Zona protejată va constitui un document depus separat la Consiliul Judeţean Alba.



Pagina 38 din 49

Obiectiv/Categorie de folosinţă Arabil Construcţii Cimitir Drum Ape Neproductiv Pădure Fâneaţă Total

Uzina 2049 123037 11698 86114 290879,66 513777,66

Stiva3 12087,75 59376,14 71463,89

Stiva2 706,2 4080,73 1479,58 16955,29 99058,89 122280,69

Stiva1 357,44 1549,75 0,937 86622,99 88531,117

Stiva4 2306,93 1232,6 9582,35 102049,06 115170,94

Depozit pământ excavat de pe amplasamentul uzinei 11305,47 10436,45 19338,72 41080,64

Organizare şantier 11756 11756

Depozit de minereu sărac 9348,35 10120,6 6868,97 243406,01 269743,93

Barajul ş i lacul de ape acide Cetate 172,521 64098,429 15652,7 14715,56 27,4 73653,45 168320,06

Sistemul iazului de decantare Corna 9061 482654 11253 106275,93 51724 2782,72 887285,353 2080339 3631375

Halda Cetate 929 58788 13485 32690 276226,58 382118,58

Halda Cârnic 9821 120721 51673 13411,53 234 264573 931172 1391605,53

Drum acces uzină 490 9499 14300 46584 46926,54 117799,54

Dezafectare LEA 2700 2057 0 26 0 76219,68 81002,68

Deviere LEA 328 99722 2904 570 17199 145487,72 266210,72

Deviere DJ 742 4230 39806 7122 115077 282575,28 448810,28

Depozit deşeuri inerte 5879 5879

Depozite explozvi 2000 2000

Cariera de anrocamente Şulei 1082 333 111862,64 113277,64

Cariera de gresii Pârâul Porcului 24879 130 20455,73 45464,73

Cariera Orlea 868 70378 14726,3 17157 3939 102694 240662,98 450425,28

Cariera Jig 685 15917 8521 159832,71 184955,71

Cariera Cetate 6992 6942 927 327765 7773 340437,01 690836,01

Cariera Cârnic 9617 351174 244205 123447,46 728443,46

Canale colectare \ deviere ape 999 30394 4338 3220 1041 46253 136336,82 222581,82

Dezafectare DJ 742 7852,46 7852,46

Drumuri technologice de exploatare 25 20431 11446 654 352 7292 74914,36 115114,36

Conducta de alimentare cu apă industrială 1747,98 15391 2399,99 859,25 3873,89 5123,25 30966,66 58419,91

Drum acces arie protejată 5380 3560 18017,67 26957,67

Drumuri industriale 1108,489 18056,241 6802,193 538 14534,71 52415 149451,787 242906,42

Total 37359,63 1214588,33 25979,3 315819,55 90584,34 729062,39 1971236,75 6233473,55 10616161,7


Secţiunea 9: Descrierea sistemului de management de mediu şi social

Pagina 39 din 49

9 Descrierea sistemului de management de mediu şi social

9.1 Descriere generală

RMGC va înfiinţa şi păstra un Sistem de management al mediului şi management social documentat, comprehensiv, pe toată durata proiectului Roşia Montană. Sistemul de management al mediului şi management social va avea la bază ghidul actual elaborat de Grupul Banca Mondială /International Finance Corporation, directivele Seveso II şi alte directive ale Uniunii Europene (UE), Codul Internaţional pentru gospodărirea cianurii [International Cyanide Management Code3], ISO 140014, precum şi alte standarde internaţionale recunoscute. Sistemul va integra cerinţele reglementărilor române aplicabile şi, după caz, alte linii directoare aprobate sau publicate de UE.

Obiectivul principal al Sistemul de management al mediului şi management social al proiectului Roşia Montană este de a:

facilita implementarea măsurilor corespunzătoare de management şi ameliorare a impactului asupra mediului şi societăţii, identificat în procesul de EIM;

asigura sistemele şi procedurile de management necesare pentru o rezolvare efectivă a problemelor de mediu şi sociale, întâlnite în activităţile zilnice, în fazele de pre-construcţie, construcţie, exploatare, dezafectare şi închidere;

stabili metodele de asigurare a păstrării relevanţei acestor măsuri, sisteme şi proceduri de management şi remediere, având în vedere schimbările condiţiilor de reglementare, sociale, de mediu şi de funcţionare; şi

facilita îmbunătăţirea sistematică şi continuă a performanţelor de mediu şi sociale.

Aşa cum se prezintă în Figura 1.1, Sistemul de management al mediului şi management social va fi documentat pe mai multe niveluri de politici, planuri, proceduri şi alte documente. Structura documentului în ansamblu cuprinde suita de planuri de management al mediului şi management social pe care este întemeiată EIM, la rândul lor bazate pe o serie comprehensivă de proceduri standard de operare ce vor fi puse la punct înainte de intrarea în funcţiune a exploatării.

Sistemul prevede de asemenea păstrarea unei diversităţi de date de monitorizare, autorizaţii, corespondenţe şi alte înregistrări, în sprijinul monitorizării, şi al altor acţiuni menite să asigure continua adecvare a performanţelor de mediu şi sociale pe toată durata de existenţă utilă a proiectului.

3 Institutul Internaţional de Gospodărire a Cianurii, mai 2002; Codul Internaţional pentru Managementul Cianurii privind

fabricarea,transportul şi utilizarea cianurii în producţia de aur [International Cyanide Management Code for the Manufacture, Transport, and Use of Cyanide in the Production of Gold] 4 ISO 14001:2004, Sisteme de management al mediului – Cerinţe cu îndrumare de utilizare; Organizaţia Internaţională de

Standardizare, Geneva, Elveţia, 2004.



Pagina 40 din 49

Figura 1.1. Modelul Sistemului de Management al Mediului şi Management Social

În paragrafele următoare sunt descrise principalele elemente ale Sistemul de

management al mediului şi management social, documentat în Planul de Management de Mediu şi Social al Proiectului Roşia Montană; un exemplar text al versiunii iniţiale a acestui document găsindu-se în Planuri ESMS, Apendice A.

Politici de mediu şi sociale: RMGC a elaborat o serie de declaraţii de politică de mediu şi socială în care este formulată poziţia societăţii şi angajamentele de a:

păstra conformarea cu cerinţele reglementărilor româneşti şi ale ghidurilor aplicabile prevăzute de Uniunea Europeană, precum şi cu cele stabilite de World Bank Group/International Finance Corporation (recent adoptate de principalele bănci internaţionale private conform declaraţiei “Principiile Ecuator [Equator Principles]”5);

căuta continuu îmbunătăţirea şi optimizarea practicilor de management de mediu şi social; şi

gestiona, remedia şi (dacă este posibil) preveni impactul negativ asupra mediului şi societăţii.

Aceste politici au fost elaborate pentru a fi diseminate public, în rândul

factorilor interesaţi, şi vor fi publicate pe pagina de internet a societăţii RMGC (http://www.rmgc.ro). După cum se arată în Planul de Management de Mediu şi Social al Proiectului Roşia Montană, acestea vor fi periodic evaluate în procesul de analiză, de către conducere, şi se vor actualiza după caz pentru a se asigura continuitatea corespondenţei şi adecvării lor la situaţia reală.

Elemente de planificare – Procesul de EIM: Planul de Management de Mediu şi Social al Proiectului Roşia Montană şi planurile de management suplimentare, îndeplinesc obiectivele specifice pe care se bazează procesul de EIM, precum şi funcţiunile de management pe termen lung descrise în Secţiunea de faţă. Procesul

5 The Equator Principles: An Industry Approach for Financial Institutions in Determining, Assessing and Managing

Environmental & Social Risk in Project Financing, 4 iunie 2003; http://www.equator-principles.com/principles.shtml

Planuri de management de mediu şi sociale

Politici Proiectul RM Plan de

management de mediu şi social

Proceduri operaţionale standard

Date de monitorizare, repoarte, autorizaţii, corespondenţă, alte date

European Union Guideline

s Liniile directoare ale Uniunii

Europene Romanian Regulations

Reglementări din România

Proiectul Roşia Montană Sistemul de management

de mediu şi social

Proiectul Roşia Montană Planuri de management

de mediu şi social

Plan de management a deşeurilor Plan de management a apelor şi control al eroziunii Plan de management al calităţii aerului Plan de management a zgomotului şi vibraţiilor Plan de management al sistemului iazului de decantare Plan de management al cianurii Plan de management a biodiversităţii Plan de intervenţie în caz de avarie/accident Plan de reabilitare şi închidere a minei Plan de consultare şi informare a publicului Plan de dezvoltare durabilă a comunităţii Plan de management a patrimoniului cultural Plan de monitorizare de mediu şi socială

Alte Standarde

internaţionale

http://www.rmgc.ro/



Pagina 41 din 49

de EIM este principalul mijloc pe care îl va utiliza RMGC pentru a identifica aspectele potenţiale de mediu şi sociale ale proiectului Roşia Montană, precum şi orice impact negativ asociat acestuia. Planul de Management de Mediu şi Social al Proiectului Roşia Montană invocă procese de îmbunătăţire continuă ce se vor aplica managementului şi remedierii impactului respectiv, precum şi cerinţe specifice de schimbare a managementului referitoare al analizarea, aprobarea şi reevaluarea şi actualizarea periodică a tuturor planurilor şi procedurilor aferente.

Elemente de planificare – Cerinţe legale, de reglementare şi de altă natură: Planul de Management de Mediu şi Social al Proiectului Roşia Montană specifică metodologia prin care RMGC va confirma şi va documenta cerinţele legale, de reglementare şi de altă natură, aplicabile proiectului Roşia Montană. Totodată, va asigura menţinerea în actualitate şi corectă a identificării unor astfel de cerinţe pe toată durata existenţei utile a minei. Planul de Management de Mediu şi Social al Proiectului Roşia Montană va defini de asemenea metodele prin care RMGC va verifica periodic stadiul conformării, precum şi ce metode se vor utiliza pentru efectuarea acţiunilor corective sau preventive necesare, în vederea realizării şi menţinerii conformării.

Elemente de planificare – Proces de îmbunătăţire a performanţelor în mediu şi sociale: Planul de Management de Mediu şi Social al Proiectului Roşia Montană defineşte cerinţele minime privind efectuarea unei analize anuale a performanţei prin care să se identifice măsuri specifice de management şi remediere, control operaţional şi acţiuni de îmbunătăţire a impactului asupra mediului şi social identificat în EIM. Acest proces va fi documentat ca procedură standard de operare şi îşi propune să asigure prioritizarea acţiunilor de îmbunătăţire, pe baza mărimii relative a impactului asociat, a prezenţei sau absenţei aspectelor de reglementare sau legate de factorii implicaţi, de adecvarea sau eficacitatea actualelor forme de control operaţional, sau a măsurilor de management şi remediere, precum şi alţi factori corespunzători. Procedura prevede de asemenea acordarea de îndrumare tehnică şi furnizarea de informaţii de programare a fiecărei acţiuni de îmbunătăţire a performanţei, la nivelul organizaţional corespunzător.

Implementare şi exploatare: Planul de Management de Mediu şi Social al Proiectului Roşia Montană defineşte structura organizatorică de ansamblu a RMGC şi prezintă o descriere a atribuţiilor principalilor reprezentanţi ai conducerii, care vor fi principalii răspunzători cu implementarea şi sprijinirea sistemului de management de mediu şi management social. Sunt de asemenea invocate proceduri de instruire, destinate să formeze conştientizarea generală a angajamentelor asumate prin politica RMGC; aspectele majore de mediu şi sociale asociate proiectului Roşia Montană; şi detaliile tehnice specifice asociate cu implementarea planurilor şi procedurilor din care este compus sistemul de management de mediu şi management social. Procedura de instruire va furniza de asemenea mijlocul de furnizare a instruirii de specialitate a personalului, care are ca sarcină de lucru gestionarea sau remedierea zonelor de activitate asociate efectelor asupra mediului sau sociale ale proiectului

Planul de Management de Mediu şi Social al Proiectului Roşia Montană

descrie de asemenea un program de comunicare internă şi externă [documentat de Planul de consultare şi dezvăluiri publice (Planuri ESMS, Apendice K) şi alte proceduri de susţinere], având ca scop asigurarea obţinerii în condiţii de corectitudine a opiniilor factorilor implicaţi, răspunsului la acestea şi analiza lor în fazele corespunzătoare ale planificării activităţii. Sunt definite de asemenea procesele de comunicare pentru rezolvarea reclamaţiilor din afară, a incidentelor sau



Pagina 42 din 49

non-conformărilor şi necesită implementarea unor procese formale de rezolvare şi acţiune corectivă /preventivă, în vederea minimizării sau eliminării probabilităţii de repetare.

Planul de Management de Mediu şi Social al Proiectului Roşia Montană stabileşte un sistem comprehensiv de control al distribuirii, actualizării şi modificării documentelor, care să asigure aplicarea unor standarde unitare de întocmire a documentelor şi a unor proceduri de analiză şi aprobare şi că nu sunt distribuite pentru utilizare în proiect decât versiunile autorizate ale documentelor de sistem. Sunt de asemenea prezentate protocoalele de gestionare a modificărilor care au ca scop depistarea modificărilor corespunzătoare necesităţilor proiectului, precum şi asigurarea reflectării corecte a acestor modificări în actualizările planurilor şi procedurilor călăuzitoare.

Aşa cum este precizat în Figura 1.1, a fost stabilită o serie de planuri de management şi proceduri standard de operare, de mediu şi sociale, detaliate, care stau la baza Planului de Management de Mediu şi Social al Proiectului Roşia Montană. Aceste planuri şi proceduri se aplică de asemenea la managementul activităţilor de extracţie şi prelucrare şi la zonele indicate în EIM ca fiind deja expuse unui impact potenţial existent asupra mediului sau social, sau care ar putea apărea în fazele ulterioare de existenţă a minei. Procedurile de sprijin vor fi păstrate separat în Manualul de Proceduri Standard de Operare al RMGC. Elaborarea acestora va fi prioritizată pentru a corespunde fazelor majore ale activităţii proiectului, pentru a se asigura aplicarea unui nivel corespunzător şi operaţional de control procedural, ca răspuns la necesităţile de management ale proiectului, aflat mereu în schimbare. Această secţiune a Planului de Management de Mediu şi Social al Proiectului Roşia Montană descrie de asemenea integrarea procesului de planificare a exploatării cu aceste planuri şi proceduri şi discută modul în care planurile minei şi manualele şi procedurile de operare, pentru activităţile din staţia de prelucrare, vor fi ajustate sau modificate periodic, pentru a încorpora feedback privind performanţa proiectului faţă de mediu sau faţă de impactele sociale.

Planul de Management de Mediu şi Social al Proiectului Roşia Montană stabileşte de asemenea un program comprehensiv de pregătire pentru situaţii de urgenţă şi intervenţie în caz de poluare accidentală. Acest program va fi documentat prin Planul de pregătire pentru situaţii de urgenţă şi poluare accidentală (Planuri ESMS, Anexa I), Planul de gospodărire a cianurii (Planuri ESMS, Anexa G) şi alte planuri şi proceduri de sprijin care descriu prevenirea sau remedierea impactului asupra mediului, prevăzut pentru situaţii rezonabil previzibile de criză sau accidente. Planul RMGC de sănătate profesională şi siguranţa muncii, precum şi procedurile care definesc standardele minime de protecţie a muncii pentru toate activităţile RMGC, vor fi de asemenea la baza acestui program.

Procese de verificare şi acţiuni corective: Planul de monitorizare a mediului şi socială (Planuri ESMS, Anexa P) identifică acţiunile de planificare, execuţie şi raportare pentru activităţile de monitorizare benevolă sau pe bază de reglementări a mediului înconjurător şi social, invocate de activităţile proiectului Roşia Montană. Între sursele cerinţelor privind monitorizarea se numără:

programul stabilit în prezent de RMGC pentru monitorizarea apei în mediu;

parametrii suplimentari de monitorizare a mediului înconjurător şi social identificaţi de reglementările de sector;

alte cerinţe specifice privind inspecţia sau monitorizarea, stabilite prin alte planuri de management individual sau de Planul de Management de Mediu şi Social al Proiectului Roşia Montană; şi



Pagina 43 din 49

cerinţele de monitorizare a progreselor asociate finalizării acţiunilor specifice de implementare a măsurilor de management şi remediere recomandate în procesul de EIM.

Orice aspect de neconformare notat în procesele de monitorizare se va rezolva prin

implementarea unui proces uniform de acţiuni corective şi preventive, menţionat în Secţiunea 5.3 a Planului de Management de Mediu şi Social al Proiectului Roşia Montană.

Planul de monitorizare a mediului înconjurător şi social descrie de asemenea elaborarea, analizarea, aprobarea şi publicarea unei baze de date de referinţă periodic actualizate destinate facilitării, planificării şi executării la timp a acţiunilor necesare de monitorizare şi raportare. Conţinutul actualizat al bazei de date de monitorizare este pus în legătură directă cu procesul de analiză, de către conducere, şi procesul de control ulterior al modificării documentelor descrise în Secţiunea 6.0 a Planului de Management de Mediu şi Social al Proiectului Roşia Montană.

Pentru a asigura îndeplinirea permanentă a angajamentelor de conformare asumate de RMGC, procedurile de verificare a conformării cu reglementările vor fi stabilite tot prin Planul de Management de Mediu şi Social al Proiectului Roşia Montană. Aspectele notate în activităţile de verificare a conformării cu reglementările vor fi rezolvate la timp prin procedurile de acţiune corectivă şi preventivă descrise anterior.

Planul de Management de Mediu şi Social al Proiectului Roşia Montană conţine de asemenea proceduri de identificare, management şi păstrare a înregistrărilor proiectului cu detalierea corespunzătoare, conform cerinţelor ce pot exista în reglementările de sector. De altfel sunt necesare pentru a susţine procesele de verificare a conformării şi performanţei sistemelor şi implementarea pe ansamblu a Sistemului de Management de Mediu şi Management Social.

Planul de Management de Mediu şi Social al Proiectului Roşia Montană stabileşte un proces periodic de verificare internă a performanţei, bazat pe standarde internaţionale, destinat să asigure păstrarea funcţionalităţii şi adecvării Sistemului de Management de Mediu şi Management Social la necesităţile proiectului. Problemele notate în procesul de verificare a performanţei vor determina rezolvarea prin procedurile de acţiune corectivă şi preventivă descrise anterior.

Procesul de analiză de către conducere: Planul de Management de Mediu şi Social al Proiectului Roşia Montană stabileşte proceduri pentru efectuarea de rutină a analizelor periodice de evaluare a adecvării în continuarea de ansamblu a Sistemului de Management de Mediu şi Management Social, din perspectiva conducerii superioare. Procesul de analiză de către conducere este mijlocul prin care sunt identificate, analizate şi, dacă este cazul, introduse spre analiză cerinţele de schimbare majoră, în activităţile de planificare curentă a exploatării /explorării, şi circulate corespunzător în planurile şi procedurile aplicabile. Acest proces are de asemenea ca scop angajarea sistematică a conducerii superioare în îmbunătăţirea politicilor de mediu şi sociale şi în analizarea şi aprobarea acţiunilor specifice de îmbunătăţire, elaborate în conformitate cu procedurile de îmbunătăţire a performanţelor de mediu şi sociale descrise anterior.



Pagina 44 din 49

9.2 Planuri de management de mediu şi social

Domeniul şi scopul oricărui plan de management de mediu şi social (invocat în

sprijinul gestionării şi remedierii continue a impactului asupra mediului înconjurător şi social asociat proiectului) sunt prezentate sumar în paragrafele următoare. Fiecare plan va fi analizat, aprobat, publicat şi păstrat la zi în conformitate cu cerinţele aplicabile ale Sistemului de Management de Mediu şi Management Social. Exemplare complete de text ale versiunii iniţiale a fiecărui plan de acţiune sunt incluse spre informare în Planuri ESMS, Anexa B - P. Un sprijin procedural consistent pentru planurile de management va fi asigurat de Manualul de Proceduri Standard de Operare al RMGC după cum am arătat mai sus.

Plan de management a deşeurilor: Planul de Management a deşeurilor pentru Proiectul Roşia Montană (v. Planuri ESMS, Anexa B) este prima formă a unui plan comprehensiv care descrie modul în care RMGC va gestiona principalele fluxuri de deşeuri rezultate din activităţile de exploatare, în conformitate cu reglementările aplicabile şi ierarhia preferabilă de gestionare a deşeurilor. Categoria deşeurilor din industria extractivă include şi deşeurile rezultate din procesele de exploatare şi extracţie a mineralelor. Categoria de deşeuri „non-extractive” include deşeurile din ambalaje, uleiuri şi lubrifianţi, acumulatoare cu plăci de plumb şi acid sulfuric şi acumulatoare electrice, vehicule uzate, deşeuri ne-periculoase inerte, deşeuri din ramura electrică / electronică, anvelope uzate şi deşeuri din ramura medicală. Planul de gestionare a deşeurilor face referinţă la ghidurile prevăzute pentru alte planuri de management pentru deşeurile de cianură, deşeurile de roci, sol uzat şi steril. El prevede îndrumări privind stabilirea şi actualizarea unui inventar detaliat pentru deşeuri şi a unui plan de minimizare a deşeurilor pentru fiecare categorie de deşeuri. În plus, în el sunt detaliate procesele de colectare, separare, depozitare şi eliminare a deşeurilor. În cazul în care se recurge la contractori pentru gestionarea deşeurilor, planul specifică un proces obligatoriu de inspecţie şi de supraveghere care să asigure exercitarea de către contractori a unui nivel similar de control al activităţii.

Plan de management a apei şi control al eroziunii: Planul de management a apei şi control al eroziunii (v. Planuri ESMS, Anexa C) este prima formă a unei descrieri cuprinzătoare a măsurilor pe care le va implementa RMGC în vederea satisfacerii obiectivelor proiectului legate de gospodărirea apelor şi controlul eroziunii. Aceste obiective constau în minimizarea impactului asupra mediului şi în acelaşi timp asigurarea satisfacerii cerinţelor privind calitatea şi cantitatea apei tehnologice pe toată durata de existenţă a minei. Planul de gospodărire a apei şi control al eroziunii se referă la elementele necesare de proiectare, construcţie şi exploatare a diverselor instalaţii prevăzute în proiect pentru gospodărirea apelor şi controlul eroziunii. Partea din plan referitoare la gospodărirea apei descrie modul în care este folosită fiecare instalaţie pentru gospodărirea apei şi prevede planuri şi proceduri de gestionare a fiecărei instalaţii potrivit practicilor internaţionale standard de extracţie şi cerinţelor de mediu. Partea din plan referitoare la controlul eroziunii este bazată pe cele mai bune practici de management aplicate în principalele exploatări miniere pe plan internaţional. Sunt tratate de asemenea activităţile de monitorizare şi asigurare / sau control al activităţilor de gospodărire a apei şi pentru prevenirea eroziunii.

Plan de management a calităţii aerului: Versiunea iniţială a Planului de management a calităţii aerului se găseşte în Planuri ESMS, Apendix D şi descrie măsurile ce vor fi luate pentru identificarea, monitorizarea şi gestionarea problemelor legate atât de calitatea aerului atmosferic, cât şi de cea a aerului de la locurile de muncă, asociate activităţilor de construcţie, exploatare, dezafectare şi închidere a minei, morii, drumurilor selectate şi a altor activităţi auxiliare.



Pagina 45 din 49

Plan de management a zgomotelor şi vibraţiilor: Planul de management a zgomotelor şi vibraţiilor (v. Planuri ESMS, Anexa E) descrie măsurile specifice ce se vor aplica, împreună cu Planul de sănătate profesională şi protecţia muncii din RMGC, pentru monitorizarea şi, pe cât posibil, minimizarea impactului zgomotelor şi vibraţiilor asupra comunităţii înconjurătoare şi a forţei de muncă.

Plan de management a iazului de decantare: Planul de management a iazului de decantare(Planuri ESMS, Anexa F) este prima formă a planului pe care RMGC îl va implementa în vederea minimizării riscurilor asociate exploatării Iazului de decantare a sterilului. Planul de gospodărire a iazului de steril a fost întocmit conform standardelor aplicabile româneşti şi internaţionale şi descrie proiectarea structurii în ansamblu, cu referinţă construcţia, exploatarea, monitorizarea şi închiderea iazului de decantare a sterilului. El tratează măsurile specifice pe care le va adopta RMGC în vederea gestionării instalaţiei în condiţii de siguranţă şi de responsabilitate faţă de mediu, atât pe termen imediat, cât şi pe timpul perioadei de existenţă a exploatării miniere.

Plan de management a cianurii: Planul de management a cianurii (v. Planuri ESMS, Anexa G) documentează măsurile pe care le va implementa RMGC în vederea minimizării riscurilor pentru angajaţi, comunităţile învecinate şi mediu, determinate de utilizarea de rutină a cianurii în extracţia de minereu (măcinare). Planul de management a cianurii este conform cerinţelor Codului Internaţional pentru Managementul Cianurii privind fabricarea, transportul şi utilizarea cianurii în producţia de aur (International Cyanide Management Institute, mai 2002) şi implementarea sa va permite RMGC să aleagă să fie atestată independent, în conformitate cu acest program.

Planul de management a cianurii tratează elementele necesare de

proiectare, construcţie şi exploatare a instalaţiilor RMGC de descărcare,manipulare şi stocare a cianurii pe amplasament, utilizarea sa în procesul de recuperare a aurului şi neutralizarea cianurii printr-un proces de tratare în instalaţie tehnologică, înainte de evacuarea sterilului în iazul de decantare. Sunt discutate programele de siguranţă şi instruire a angajaţilor, precum şi planurile şi procedurile de intervenţie, în cazul expunerilor potenţiale la cianură şi evacuărilor necontrolate din instalaţie şi din depozitele de chimicale învecinate. Planul susţine angajamentul RMGC de dezvăluire publică a informaţilor relevante legate de cianură. El prevede, de asemenea, că producătorii şi transportatorii cianurii utilizate în proiect trebuie să demonstreze, prin mijloace adecvate, că activităţile lor se desfăşoară în condiţii de siguranţă şi protecţie a mediului.

Plan de management a biodiversităţii: Planul de management a biodiversităţii (v. Planuri ESMS, Anexa H) descrie măsurile pe care le va lua RMGC pentru a conserva diversitatea biologică în zona de impact a proiectului. Analizele detaliate ale situaţiei de referinţă efectuate de RMGC, în cadrul activităţilor de pre-construcţie, au arătat că zona prezintă o prioritate de conservare redusă: cursurile de apă sunt grav afectate de activităţile extractive istorice şi din alte cauze, suprafeţele de păduri naturale sunt în scădere şi populaţiile de specii sălbatice se epuizează. Scopul Planului de gestionare a biodiversităţii depăşeşte prin urmare simpla menţinere a diversităţii biologice urmărind să îmbunătăţească şi să extindă condiţiile ecologice, degradate de veacuri de activitate minieră.

Planul de management a biodiversităţii formulează cadrul legal şi de reglementare

referitor la conservarea biodiversităţii în România (inclusiv convenţii internaţionale) şi



Pagina 46 din 49

utilizează date obţinute din Raportul situaţiei ecologice de bază (v. Rapoarte privind situaţie de referinţă, Apendice 7), pentru a descrie condiţiile existente în zona de impact a proiectului. Măsurile de gestionare destinate conservării şi punerii în valoare a biodiversităţii locale ţin de activităţi specifice de refacere şi reabilitare, printre care îmbunătăţirea habitatelor pe cursuri de apă, plantări de specii native în zona tampon, crearea unei reţele de coridoare de migraţie şi mutarea plantelor rare afectate în habitate corespunzătoare. Intervenţiile vor fi monitorizate şi evaluate conform standardelor Băncii Mondiale, astfel încât să se măsoare şi, pe cât posibil, să se îmbunătăţească eficacitatea Planului de gestionare a biodiversităţii în practică.

Plan de pregătire pentru situaţii de urgenţă şi poluări accidentale: Planul de pregătire pentru situaţii de urgenţă şi poluări accidentale (v. Planuri ESMS, Anexa I) este un ghid comprehensiv care conţine primele formulări ale măsurilor pe care la va utiliza RMGC în prevenirea, pregătirea şi implementarea ca răspuns la situaţiile de criză ce pot apărea pe parcursul activităţilor extractive sau asociate acestora. Prevenirea şi pregătirea au un rol critic pentru abilitatea RMGC de a minimiza întinderea şi impactul situaţiilor de criză ce pot apărea. Planul de pregătire pentru situaţii de urgenţă şi poluări accidentale este destinat funcţionării în completarea planurilor de intervenţie în situaţii de urgenţă din comunităţile locale şi cu Planul de sănătate profesională şi protecţia muncii din RMGC. El este conform ghidului UNEP APELL pentru minerit: Guidance of the Mining Industry in Raising Awareness and Preparedness for Emergencies at Local Leve]6 [Ghid pentru industria minieră privind conştientizarea şi gradul de pregătire pentru situaţii de urgenţă la nivel local], directivelor actuale ale Consiliului Uniunii Europene privind controlul pericolelor de accident major, precum şi celor mai bune practici de management (BMP) implementate de obicei de exploatările miniere majore la nivel internaţional.

Cheia de boltă a Planului de prevenire şi combatere a situaţiilor de urgenţă şi

poluărilor accidentale este “Politica de prevenire a accidentelor majore”a RMGC. Planul de pregătire pentru situaţii de urgenţă şi poluări accidentale tratează de asemenea elementele de intervenţie în situaţii de urgenţă, precum identificarea scenariilor de criză, organizarea şi răspunderile pentru situaţii de urgenţă, coordonarea cu organizaţiile externe/guvernamentale de intervenţie în situaţii de urgenţă, alarme şi comunicare în situaţii de urgenţă, proceduri de intervenţie în situaţii de urgenţă (inclusiv proceduri de evacuare a populaţiei), echipamente de intervenţie în situaţii de urgenţă, remediere post-criză, prevenirea poluărilor accidentale, inspecţii, instruire şi exerciţii de operare a tuturor instalaţiilor proiectului Roşia Montană.

Plan de reabilitare şi închidere a minei: Planul de reabilitare şi închidere a minei (Planuri ESMS, Anexa J) prezintă prima versiune a unui plan comprehensiv de refacere a zonelor exploatate şi a altor zone afectate de activităţile miniere. Acest plan va fi implementat în paralel cu activităţile curente de extracţie şi de închidere a minei. Obiectivele lucrărilor de închidere şi criteriile de proiectare ce vor fi implementate în proiectele de închidere efectivă sunt descrise ca elemente separate ale planului. Obiectivele de închidere şi de proiectare prezentate în plan respectă sau depăşesc cerinţele standardelor internaţionale şi româneşti referitoare la închiderea minelor şi reabilitare. Planul de reabilitare şi închidere a minei va fi analizat periodic şi va lua în consideraţie modificările în activităţile de exploatare, modificarea cerinţelor de reglementare şi a altor factori care afectează reabilitarea sau închiderea ce ar putea interveni pe parcursul perioadei de existenţă a minei.

6 UNEP, 2001; APELL for Mining: Guidance of the Mining Industry in Raising Awareness and Preparedness for Emergencies at

Local Level



Pagina 47 din 49

Plan de consultare şi informare publică: Planul de consultare şi informare publică (v. Planuri ESMS, Anexa K) are ca scop să asigure furnizarea de informaţii adecvate şi la timp cu privire la activităţile RMGC în comunitatea factorilor interesaţi externi ; se acordă ocazii suficiente factorilor interesaţi să îşi prezinte întrebările şi opiniile, iar factorii externi implicaţi au posibilitatea să-şi aducă şi ei contribuţia de fond în procesul de EIM şi rezultatele acestuia şi la proiectul în ansamblu, pe toată durata sa de existenţă. Planul de consultare şi participare publică oferă un cadru de tehnici de informare, metode de consultare şi instrumente de comunicare ce vor fi utilizate în diferite faze ale proiectului, pentru fiecare grup principal de factori implicaţi. Planul de consultare şi participare publică va fi menţinut la zi prin procesele de gestionare a modificărilor definite în Planul de Management de Mediu şi Social al Proiectului Roşia Montană.

Planul de Dezvoltare Durabilă a Comunităţii (Planul L) - Scopul Programului de dezvoltare durabilă pentru comunitate (PDDC) este de a contribui la crearea unei Comunităţi viabile, confortabile, în cadrul unei aşezări naturale frumoase, conservate pe principiile unei dezvoltări durabile. PDDC cuprinde un cadru de iniţiative, instrumente şi unelte necesare pentru crearea unui mediu de afaceri posibil / accesibil oamenilor din Comunitate, pentru a realiza afaceri economice de durată respectând principiile unui dezvoltări durabile de mediu. PDDC va fi implementat de o Fundaţie independentă, înfiinţată din resursele companiei Roşia Montană Gold Corporation, şi condusă de un Consiliu de Administraţie format din persoanele interesate ale Comunităţii. Aspectul crucial pentru succesul acestui Program constă în implicarea proactivă şi de durată a oamenilor şi persoanelor interesate, în folosirea uneltelor acestui Program în beneficiul viitorului Comunităţii. Fundaţia şi PDDC sunt concepute pentru a asigura asistenţă şi sprijin în dezvoltare, dincolo de durata exploatării miniere, şi să fie 100% independente de RMGC.

Plan de management a patrimoniului cultural: Planul de Management a patrimoniului cultural (v. Planuri ESMS, Anexa M) descrie măsurile pe care le va lua RMGC pentru protejarea caracteristicilor importante, culturale, ale zonei Roşia Montană. Planul de gestionare a patrimoniului cultural a fost întocmit în conformitate cu legile româneşti şi cu Măsura 11.03 din Politica Operaţională a Băncii Mondiale privind: “Proprietatea culturală” (Banca Mondială, 1999) 7. Această măsură defineşte proprietatea culturală ca situri cu caracteristici arheologice (preistorice), paleontologice, istorice, religioase şi naturale unice. Planul de management a patrimoniului cultural documentează informaţiile privind populaţia şi cultura locală şi prevede un sumar comprehensiv al trăsăturilor istorice şi arheologice ale zonei proiectului (respectiv peisajul cultural,,clădirile istorice şi protejate, biserici şi cimitire şi alte trăsături arheologice).

Planul de management a patrimoniului cultural cuprinde măsurile necesare

pentru protecţia acestor trăsături, respectiv: abordarea gestionării proprietăţilor culturale, prin analiza /evitarea lor în faza de proiectare; şi crearea unui birou arheologic pe durata de existenţă a proiectului, care să gestioneze un program arheologic activ. Planul de management a patrimoniului cultural descrie diferitele componente ale programului arheologic, între care o bază de date arheologice şi istorice, şi prevede conservarea in situ şi strămutarea/reproducerea trăsăturilor culturale importante, Centrul Cultural Memorial şi măsuri de compensare a eventualelor pierderi de morminte individuale. Este de asemenea descrisă nevoia de reabilitare a peisajelor culturale şi care este strâns integrată cu Planul de reabilitare şi închidere a minei (v. Planuri ESMS, Anexa J).

7 World Bank, 1999; World Bank Operational Policy Note 11.03: “Cultural Property”



Pagina 48 din 49

Plan de monitorizare a mediului şi social: Aşa cum este menţionat anterior, Planul de monitorizare a mediului înconjurător şi social (v. Planuri ESMS, Anexa N) face referinţă la crearea şi întreţinerea unei baze de date pentru documentarea cerinţelor de planificare, execuţie şi raportare, asociate tuturor cerinţelor de monitorizare benevolă sau impusă prin reglementări ale mediului sau aspectelor sociale invocate de proiectul Roşia Montană. Sursele pentru aceste cerinţe sunt actualele protocoale de monitorizare a mediului; parametri suplimentari de monitorizare a mediului şi socială identificaţi în reglementările guvernamentale; cerinţele de monitorizare privind implementarea măsurilor de gestionare şi acţiunile de remediere recomandate prin procesul de EIM; şi alte cerinţe de monitorizare stabilite prin Planul de Management de Mediu şi Social al Proiectului Roşia Montană sau prin alte planuri individuale de management. Actualizările bazei de date sunt direct legate de analiza de către conducere şi procesul ulterior de actualizare a documentelor descrise în Secţiunea 6.0 a Planului de Management de Mediu şi Social al Proiectului Roşia Montană..


Secţiunea 10: Referinţe

Pagina 49 din 49

10 Referinţe

The Equator Principles: An Industry Approach for Financial Institutions in Determining, Assessing and Managing Environmental & Social Risk in Project Financing, 4 Iunie 2003; http://www.equator-principles.com/principles.shtml International Cyanide Management Institute, Mai 2002; International Cyanide Management Code for the Manufacture, Transport and Use of Cyanide in the Production of Gold International Finance Corporation, Iunie 1990; International Finance Corporation Operational Directive OD 4.30, “Involuntary Resettlement” ISO 14001:2004, Environmental management systems - Requirements with Guidance for Use; International Organisation for Standardisation, Geneva, Elveţia, 2004 UNEP, 2001; APELL for Mining: Guidance of the Mining Industry in Raising Awareness and Preparedness for Emergencies at Local Level World Bank, 1999; World Bank Operational Policy Note 11.03: “Cultural Property”

1. Informaţii generale -...

Documents

Transcript of 1. Informaţii generale -...