INFORMAŢIE OPERATIVĂ · Web viewÎn luna iulie 2017 rata inflației a constituit 3,8% față de...

INFORMAŢIE OPERATIVĂcu privire la evoluţia social - economică a Republicii Moldova

(conform datelor disponibile la 31.08.2017)

Economia Republicii Moldova conturează unele semne de învigorare a activității economice: creșterea investițiilor în active imobilizate, majorarea remiterilor de peste hotare și, respectiv, a consumului, intensificarea comerțului exterior, acumularea mai rapidă a veniturilor bugetare și realizării cheltuielilor publice, creșterea reală a salariului etc. Totodată, se atestă aprecierea valutei naționale și intensificarea procesului inflaționist. Datoria de stat internă și externă își continuă trendul ascendent. Vulnerabilitatea față de factorii externi rămîne actuală.

Produsul intern brut (PIB) a crescut. Produsul intern brut în trimestrul I 2017 a însumat 29,7 mild. lei, majorîndu-se faţă de perioada respectivă a anului 2016 cu 3,1% (în preţuri comparabile). Cea mai semnificativă influenţă asupra creşterii PIB a avut valoarea adăugată brută creată în comerț cu ridicata și cu amănuntul – cu 1,4 puncte procentuale (p.p.), transport şi depozitare – cu 0,5 p.p., informații și comunicații – cu 0,3 p.p., industria – cu 0,2 p.p. etc.

Tendințele inflaționiste se accentuează. În luna iulie 2017 rata inflației a constituit 3,8% față de decembrie 2016 comparativ cu rata deflației de 0,9%, înregistrată în aceeași perioadă a anului 2016. Rata inflaţiei anuală a constituit 7,3%, depăşind nivelul ţintă a inflaţiei stabilite de BNM (5% +/-1,5%).

Leul moldovenesc s-a apreciat faţă dolar, dar s-a depreciat față de Euro. De la începutul anului 2017 moneda naţională a marcat o apreciere de 9,4% faţă de dolarul SUA în termeni nominali (de la 19,98 lei pentru 1 dolar american la 01.01.2017 pînă la 18,10 lei la 31.07.2017). Faţă de Euro leul moldovenesc s-a depreciat cu 1.4%. Stocul activelor valutare de rezervă ale BNM la 31.07.2017 a atins o valoare de 2474.8 mil. dolari, majorîndu-se cu 12.2% comparativ cu nivelul înregistrat la sfîrşitul anului 2016 şi cu 28% faţă de situația la 29.07.2016.

Creditarea economiei este pasivă. Masa monetară M3 la sfîrşitul lunii iulie 2017 a constituit circa 73,4 mild. lei şi s-a majorat cu 9,3% comparativ cu sfîrșitul lunii iulie a anului trecut. Evoluţia masei monetare M3 a fost determinată de majorarea cu 15% a volumului depozitelor în monedă naţională, în special a depozitelor la vedere (+31,8%). Soldul creditelor acordate economiei au fost sub nivelul perioadei similare a anului trecut (-7,7%).

Au crescut încasările la buget. În ianuarie-iulie 2017 la bugetul public național (BPN) au fost acumulate venituri în sumă de 29,2 mild. lei, cu 18,6% mai mult faţă de ianuarie-iulie 2016. Cheltuielile efectuate în cadrul BPN au fost aproape la același nivel ca veniturile. În ansamblu, BPN a înregistrat un deficit de 4,9 mil.lei, comparativ cu 1160 mil.lei în ianuarie-iulie 2016.

Se înregistrează o creștere pronunțată a datoriei de stat. Suma totală a datoriei de stat (internă şi externă) administrată de Guvern la 31 iulie 2017 a constituit circa 51 mild. lei, în creștere cu 43,2% față de data similară a anului 2016. Datoria de stat internă s-a majorat de circa 2,5 ori (din contul emisiei hîrtiilor de valoare de stat pentru executarea garanției de stat), iar datoria de stat externă - cu circa 20%.

Gradul de dependenţă a economiei naţionale de exterior rămîne înalt. Conform datelor preliminare ale Balanţei de plăţi pentru trimestrul I 2017, deficitul contului curent a constituit 7,6% în raport cu PIB (în trimestrul I 2016 – 5,9%), transferurile persoanelor fizice (compensarea pentru muncă şi transferurile personale) – 23,3% (25,5%), acumularea netă de pasivele la investițiile străine directe – 2,8% (3%), balanţa negativă a bunurilor şi serviciilor – 31% (30,6%).

Exporturile și importurile cresc esențial. În ianuarie-iunie 2017 exporturile s-au majorat cu 13,6%, iar importurile - cu 16,8%. Soldul negativ al balanţei comerciale a constituit 1153,2 mil. dolari SUA, faţă de 962,9 mil. dolari în ianuarie-iunie 2016. Gradul de acoperire a importurilor cu exporturi în ianuarie-iunie 2017 a constituit 47,1%, fiind mai mic cu 1,4 p.p. decît cel înregistrat în aceeași perioadă a anului 2016.

Sectorul industrial stagnează. Întreprinderile industriale din Republica Moldova au produs în perioada ianuarie-iunie 2017 cu 0,3% mai multe bunuri, în expresie valorică, decît în perioada similară a anului 2016. Volumul producției industriei extractive a crescut cu 1,6% și volumul industriei prelucrătoare - cu 0,4%, dar al producţiei şi furnizării de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat s-a diminuat cu 0,5%.

Volumul producţiei agricole s-a micșorat. Producţia agricolă în semestrul I 2017 a înregistrat o scădere de 5% (în preţuri comparabile) faţă de perioada respectivă a anului 2016. Micșorarea producţiei agricole a fost determinată de diminuarea producţiei vegetale cu 28,4% și a producției animaliere cu 0,4%, căreia i-a revenit circa 82,9% din volumul total al producţiei agricole.

Investiţiile s-au majorat. În semestrul I 2017 volumul investiţiilor în active imobilizate a însumat circa 6,2 mild. lei, cu o creştere de2,5% (în preţuri comparabile) faţă de perioada similară a anului 2016.

Volumul serviciilor de transport s-a majorat. Întreprinderile de transport feroviar, rutier, fluvial şi aerian au transportat circa 8,1 mil. tone de mărfuri în ianuarie-iulie 2017 sau cu 22,4% mai mult faţă de volumul transportat în perioada similară a anului 2016.

Comerţul cu amănuntul s-a diminuat, iar serviciile de piaţă prestate populaţiei s-au majorat. Volumul cifrei de afaceri în comerţul cu amănuntul în ianuarie-iunie 2017 s-a diminuat cu 4% (în preţuri comparabile) faţă de ianuarie-iunie 2016, iar volumul cifrei de afaceri în servicii de piaţă prestate populaţiei s-a majorat cu 3%.

Situația în sfera socială prezintă semne de ameliorare. Cîştigul salarial mediu nominal al unui salariat din economia naţională pentru trimestrul II 2017 a constituit 5636,7 lei şi s-a majorat cu 13,2% faţă de perioada similară a anului 2016. În termeni reali salariul s-a majorat cu circa 5,7%. Mărimea minimului de existență pentru anul 2016 a constituit în medie pe lună pentru o persoană 1799,2 lei, fiind în creștere față de anul 2015 cu 3,8%. Veniturile disponibile lunare ale populației pentru trimestrul I 2017 au constituit în medie pe o persoană 2134,5 lei, în creștere față de aceeași perioadă a anului 2016 cu 5,3% în termeni nominali, iar în termeni reali – cu 0,9%. Cheltuielile medii lunare de consum ale populației pentru trimestrul I 2017 au constituit în medie pe o persoană 2091 lei, fiind în creștere față de aceeași perioadă a anului 2016 cu 1,6% în termeni nominali, iar în termeni reali – în scădere cu 2,6%. Valoarea medie a pensiei lunare la 1 iulie 2017 a fost de 1484,72 lei și s-a majorat cu 16,1% față de aceeași dată a anului 2016 în termeni nominali. Rata șomajului (proporția șomerilor (conform BIM) în populația activă) la nivel de țară pentru trimestrul I 2017 a înregistrat 6,3%, fiind cu 0,1 p.p. mai înaltă față de trimestrul I al anului 2016. La oficiile forței de muncă în perioada ianuarie-iulie 2017 au fost înregistrați 23,6 mii șomeri, fiind cu 15,1% mai puțini față de numărul acestora înregistrați în perioada similară a anului 2016.

2

I. Cadrul macroeconomic

Inflaţia

De la începutul anului 2017 se observă inversarea trendului inflaționist: tendința dezinflaționistă din anul 2016 a fost înlocuită cu o creștere mai rapidă a prețurilor în ianuarie-iulie 2017. Asupra modificărilor prețurilor în anul curent au influențat factorii monetari (creșterea masei monetare), precum și nemonetari (evoluția cursului de schimb, prețurile mondiale la resursele energetice și produsele agricole, prețurile la produse și servicii reglementate).

Dinamica ratei inflației, %

07.201

5

08. 201

5

09. 201

5

10.201

5

11.201

5

12.201

5

01. 201

6

02.201

6

03.201

6

04.201

6

05.201

6

06.201

6

07.201

6

08. 201

6

09. 201

6

10. 201

6

11. 201

6

12.201

6

01.201

7

02.201

7

03.201

7

04. 201

7

05. 201

7

06. 201

7

07.201

7

-202468

101214

-0.5

2.9

1.21.8

1.1 0.8 0.7-0.4 0 0 0.2 -0.3 -0.9 -0.4

0.61.3 1.2

0.51.2

1.2

0.41.4 0.9

-0.4 -0.9

8.6

12.2 12.6 13.2 13.5 13.6 13.4

10.3 9.48.3 7.9 7.4 7

3.6 3 2.5 2.6 2.4

3

4.75.1

6.67.4 7.3 7.3

Rata inflației faţă de luna precedentă Rata inflației faţă de luna respectivă a anului precedent

Sursă: Biroul Naţional de Statistică

Rata inflației, în luna iulie 2017, a constituit 3,8% față de decembrie 2016, comparativ cu rata deflației de -0,9%, înregistrată în aceeași perioadă a anului 2016. Rata inflației anuală (iulie 2017 față de iulie 2016) a constituit 7,3%, depăşind nivelul ţintă a inflaţiei stabilite de BNM (5% +/-1,5%).

Dinamica ratei inflaţiei în ianuarie-iulie 2013–2017, %

Anii

Faţă de luna precedentăIulie

faţă de decembriea anului

precedent

Ianuarie-iuliefaţă de perioada

similară a anului

precedent

Rata inflaţiei medie lunară

Ianu

arie

Febr

uari

e

Mar

tie

Apr

ilie

Mai

Iuni

e

Iulie

2013 0,9 0,2 0,1 0,4 1,2 -0,5 -1,0 1,3 4,8 0,22014 0,8 0,5 0,3 0,5 0,1 -0,1 -0,7 1,4 5,3 0,22015 0,8 2,2 0,9 1,0 0,5 0,1 -0,5 5,2 7,3 0,72016 0,7 -0,5 0,0 0,0 0,2 -0,3 -0,9 -0,9 9,1 -0,12017 1,2 1,2 0,4 1,4 0,9 -0,4 -0,9 3,8 5,9 0,5


Prețurile la produsele alimentare în luna iulie 2017 au înregistrat o creștere de 4% față de decembrie 2016. În perioada vizată s-au majorat prețurile la cartofi de 1,5 ori, fructe proaspete – cu 26%, legume proaspete - cu 4,3%, pește și conserve din pește – cu 4,2%, carne, preparate și conserve din carne – cu 3,9% etc. Totodată, au fost înregistrate scăderi ale prețurilor la ouă cu 32,1%, ulei vegetal – cu 3,8%, lapte și produse lactate – cu 1,8%.

În condițiile Republicii Moldova, dinamica prețurilor la produsele alimentare este determinată de caracterul sezonier al economiei. În lunile de vară se înregistrează o scădere esențială a prețurilor la legume, fructe, cartofi etc., cu o ulterioară majorare a acestora în lunile de iarnă. De asemenea, creșterea prețurilor la legume și fructe a fost condiționată de micșorarea ofertei a acestora pe piața internă, ca rezultat al majorării livrărilor de export.

3

Ca rezultat, creșterea prețurilor la produsele alimentare a contribuit la majorarea IPC general cu 1,6 p.p. Creșterea prețurilor la fructe a condus la majorarea IPC general cu 0,7 p.p., cartofi și carne, preparate și conserve din carne – cu cîte 0,4 p.p., legume – cu 0,2 p.p., etc. Totodată, prețurile la ouă au contribuit la reducerea IPC general cu 0,2 p.p., lapte și produse lactate – cu 0,1 p.p.

Prețurile la mărfurile nealimentare în iulie 2017 s-au majorat cu 1,3% faţă de decembrie 2016, în special, ca rezultat al majorării prețurilor la țigări cu 17,8%, încălțăminte – cu 3%, confecții – cu 2,6%. Totodată, s-au redus prețurile la combustibil cu 2,3% și medicamente cu - 1,7%.

Fluctuațiile prețurilor la mărfurile nealimentare sînt determinate, în mare măsură, de evoluția cursului de schimb al monedei naționale. Plus la aceasta, majorarea accizelor a condiționat, în mare măsură, majorarea prețurilor la țigări.

Contribuția prețurilor la mărfurile nealimentare asupra modificării IPC general a constituit 0,4 p.p., din care 0,3 p.p. revine țigărilor și cîte 0,1 p.p. – încălțămintei și confecțiilor. Totodată, prețurile la combustibil au contribuit la reducerea IPC general cu 0,2 p.p, medicamente - cu 0,1 p.p.

Prețurile la serviciile prestate populației au înregistrat o creștere de 7,1% faţă de decembrie 2016, fiind determinată, preponderent, de majorarea tarifelor la servicii de sănătate de 1,7 ori (ca urmare a ajustării Catalogului tarifelor unice pentru serviciile medico-sanitare), apă potabilă și canalizare – cu 22,3%, educație și învățămînt – cu 7,2%, încălzire centrală – cu 6,5%, energie electrică – cu 3,9%, alimentație publică cu 2,6% etc. Prin urmare, aportul tarifelor la servicii asupra majorării IPC general a fost de 1,8 p.p., din care 1,1 p.p. revin tarifelor la servicii de sănătate, 0,5 p.p. – serviciilor comunal-locative, 0,1 p.p. – serviciilor de educație și învățămînt.

În luna iulie 2017 rata inflației de bază (exclusiv produse alimentare și băuturi, combustibili, produse şi servicii cu prețuri reglementate) a fost 3,1% fată de decembrie 2016, cu 0,5 p.p. mai mare decît nivelul ratei inflației de bază în luna respectivă a anului 2016. Rata inflației exclusiv produse alimentare și băuturi a constituit 3,7%, exclusiv produse și servicii cu prețuri reglementate – 3,1% și exclusiv combustibil – 4,3%.

Dinamica ratei anuale a inflației(fată de luna respectivă a anului precedent), %

Iul. 2

016

Aug.

Sep.

Oct.

Noiemb.

Decem

brie

Ian. 2

017

Feb. Mar

.Apr

.Mai Iun

.Iul

.0.0

4.0

8.0

12.0

Rata inflaţiei Rata inflaţiei exclusiv produse alimentare şi băuturi, combustibili, produse şi servicii cu preţuri reglementate Rata inflaţiei exclusiv produse alimentare şi băuturiRata inflaţiei exclusiv produse şi servicii cu preţuri reglementate Rata inflaţiei exclusiv combustibil


Rata inflaţiei de bază (3,1%) a fost cu 0,7 p.p. mai mică decît nivelul ratei inflaţiei. Prețurile la produse şi servicii reglementate s-au majorat cu 6,2% faţă de decembrie 2016, majorîndu-se cu 2,4 p.p. față de IPC general.

4

Cursul de schimb şi piaţa valutară

De la începutul anului 2017 moneda naţională a marcat o apreciere de 9,4% faţă de dolarul SUA în termeni nominali (de la 19,98 lei pentru 1 dolar american la 01.01.2017 pînă la 18,10 lei la 31.07.2017). Faţă de Euro leul moldovenesc s-a depreciat cu 1,4%. Principalii factori care au determinat fluctuațiile monedei naționale au fost majorarea remiterilor valutare de peste hotare, oscilaţiile dolarului SUA pe pieţele valutare internaţionale și politica monetară a BNM.

Evoluţia cursului de schimb al monedei naţionalefaţă de dolarul SUA şi Euro, Lei/USD, Lei/EUR

Sursă: Banca Naţională a Moldovei

În ianuarie-iulie 2017 rulajul tranzacţiilor pe piaţa valutară internă prin virament a constituit echivalentul a 3348,4 mil. dolari, cu 7,6% mai mult decît în perioada respectivă a anului 2016. Structura tranzacţiilor pe piaţa valutară internă prin virament s-a caracterizat prin majorarea ponderii tranzacţiilor în Euro cu 3,7 p.p. (pînă la 38,1% din volumul total), precum şi rubla rusească - cu 0,3 p.p. şi diminuarea ponderii tranzacţiilor în dolari SUA – cu 4,4 p.p.

Structura tranzacţiilor pe piaţa valutară prin virament a Republicii Moldova în ianuarie-iulie 2013-2017, %

2013 2014 2015 2016 2017Dolarul SUA 49,9 63,7 66,4 62,4 58,0Euro 44,0 33,0 30,8 34,4 38,1Rubla rusească 5,6 2,6 1,9 2,3 2,7Alte 0,5 0,7 0,9 0,9 1,2Total 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0


În ianuarie-iulie 2017 pe piaţa valutară internă prin virament a fost procurată valută străină echivalentul a 1174,8 mil. dolari, cu 9,4% mai mult decît în perioada respectivă a anului 2016 şi a fost vîndută echivalentul a 2173,6 mil. dolari, cu 6,6% mai mult, respectiv. Astfel, vînzările nete s-au majorat cu 3,5% comparativ cu perioada respectivă a anului 2016, constituind echivalentul a 998,8 mil. dolari.

5

Tranzacţiile cu valută străină pe piaţa valutară internă prin virament, echivalentul în mil. dolari SUA

Iul. 2016 Aug. Sep. Oct. Nov. Dec. Ian. 2017

Feb. Mar. Apr. Mai Iun. Iul.-500-400-300-200-100

0100200300 231.9

170.9241 207.4 230.4 233.7

122

146.3 162.4 143.6 163.1 175.4262

-374.1 -361.6

-418.6

-324.7 -326.1 -338.6

-228.7

-251.9-312

-254.4

-348.6 -341.6

-436.4

142.2190.7 177.6

117.3 95.7 104.9 106.7 105.6149.6

110.8185.5

166.2 174.4

Cumpărări Vînzări Vînzări nete


În ianuarie-iulie 2017 rulajul tranzacţiilor pe piaţa valutară internă în numerar a constituit echivalentul a 2028,7 mil. dolari, cu 10,5% mai mult faţă de perioada similară a anului 2016. Structura tranzacţiilor pe piaţa valutară internă în numerar s-a caracterizat prin diminuarea ponderii tranzacţiilor în dolari SUA cu 2,1 p.p. (pînă la 24,3% din volumul total) și în rubla rusească – cu 0,1 p.p. Concomitent, ponderea tranzacțiilor în Euro s-a majorat cu 0,9 p.p. (pînă la 61,7% din volumul total).

Structura tranzacţiilor pe piaţa valutară internă în numerar în ianuarie-iulie 2013-2017, %

2013 2014 2015 2016 2017Dolarul SUA 30,9 27,6 30,5 26,4 24,3Euro 51,1 49,6 52,8 60,8 61,7Rubla rusească 15,8 20,5 13,9 8,9 8,8Alte 2,2 2,3 2,8 3,9 5,2Total 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0


În ianuarie-iulie 2017 unităţile de schimb valutar au procurat valută străină echivalentul a 1535,1 mil. dolari, cu 7,1% mai mult decît în perioada similară a anului precedent şi au vîndut echivalentul a 493,6 mil. dolari, cu 22,5% mai mult, respectiv. Astfel, cumpărările nete s-au majorat cu 1,1% comparativ cu ianuarie-iulie 2016, constituind echivalentul a 1041,5 mil. dolari.

Tranzacţiile cu valută străină pe piaţa valutară internă în numerar, echivalentul în mil. dolari SUA

Iul. 2016 Aug. Sep. Oct. Nov. Dec. Ian. 2017

Feb. Mar. Apr. Mai Iun. Iul.-100

-500

50100150200250300

218.2

286.1250.9

224.8

173.7 183.4 174.4 170.3209.6 203.4

246.2 250.6280.6

-72.6 -83.6 -72.2-97.8

-69 -75.8-56.1 -56 -69.6 -67.7 -80.4

-80.6 -83.2

Cumpărări Vînzări Cumpărări nete

.


6

În luna iulie 2017 BNM a efectuat cumpărări pe piaţa valutară interbancară în valoare de 70 mil. dolari. De la începutul anului BNM a efectuat cumpărări pe piaţa valutară interbancară în valoare de 197,8 mil. dolari.

Activitatea BNM pe piaţa interbancară,echivalentul în mil. dolari SUA

Iun. 2016

Iul. Aug. Sep. Oct. Nov. Dec. Ian. 2017

Feb. Mar. Apr. Mai Iun. Iul. -20

0

20

40

60

80

100

20.7

74.4

94.4

63.0

6.00.0 0.6 0.0 0.0

28.0

9.5

37.4

52.8

70.0

0.0 0.0 0.0 0.0

-10.7-17.5

0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0

Cumpărări Vînzări


Stocul activelor valutare de rezervă ale BNM la 31.07.2017 a atins o valoare de 2474,8 mil. dolari, majorîndu-se cu 12,2% comparativ cu nivelul înregistrat la sfîrşitul anului 2016 şi cu 28% faţă de situația la 29.07.2016. Majorarea activelor oficiale de rezervă se datorează, preponderent, intervenţiilor pe piaţa valutară internă sub formă de cumpărări de valută.

Activele oficiale de rezervă ale Băncii Naţionale a Moldovei, mil. dolari SUA


Indicatorii monetari

Evoluția indicatorilor monetari reflectă situaţia economiei naționale: procesul de creditare redă atît necesitatea economiei în realizarea investițiilor, deschiderea din partea agenților economici de a se împrumuta de la bănci, precum și viziunea băncilor cu privire la evoluția economiei naționale în viitor.

Masa monetară M3 la sfîrşitul lunii iulie 2017 a constituit 73,4 mild. lei şi s-a majorat cu 9,3% comparativ cu situația similară din anul 2016. În componența M3 intră banii lichizi în circulație,

7

depozite în lei la vedere, depozite în lei la termen și depozitele în valută. Cea mai mare parte în structura M3 revine depozitelor - 76%. La sfîrşitul lunii iulie a anului curent soldul acestora a fost la nivel de 55,8 mild. lei, înregistrînd o majorare cu 9,4% faţă de data similară a anului 2016.

Masa monetară M3 pe componente la sfîrşitul lunii iulie 2013-2017, mil. lei

2013 2014 2015 2016 20170

10000

20000

30000

40000

50000

60000

70000

14867.3 18137.3 16369.1 16137.9 17567.4

7785.99633.5

8312.2 940912397.2

16147.9

17585.415230.5

17885.818996.9

15264.3

1944225605.6

23700.4

24409.4

Bani lichizi în circulaţie Depozite la vedere Depozite la termen Depozite în valută străină


Creșterea economiilor caracterizează evoluția sectorului bancar începînd cu a doua jumătate a anului 2016: faţă de sfîrşitul lunii iulie 2016 soldul depozitelor în monedă naţională (56,3% din volumul total) s-a majorat cu 15%, atingînd un volum de 31,4 mild. lei. Este de remarcat creșterea semnificativă a depozitelor la vedere – cu 31,8%. Aceasta se argumentează prin faptul că populația preferă să-și păstreze economiile în lei avînd acces la ele fără restricții, în pofida dobînzii mai mici comparativ cu depozitele la termen.

Totuși, sunt în creștere și depozitele la termen - cu 6,2%. Depozitele la termen dețin cea mai mare pondere – 60,5%, în mare parte datorită faptului că rata dobînzii este mai înaltă decît pentru depozitele la vedere.

Soldul depozitelor şi ratele dobînzii (medii lunare) la sfîrşitul lunii iulie 2013-2017

2013 2014 2015 2016 20170

5000

10000

15000

20000

25000

30000

0

5

10

15

7.166.3

11.93

9.85

5.24

4.293.64

2.02 2.151.62

Depozite în monedă naţională Depozite în valută străinăRata dobînzii la dep. în monedă naţională Rata dobînzii la dep. în valută străină

mil.

lei


8

În luna iulie 2017 au fot atrase depozite noi în monedă naţională cu 19% mai mult comparativ cu luna iulie 2016. Soldul depozitelor în valută străină faţă de sfîrşitul lunii iulie 2016 a marcat o creștere de 3%, însumînd 24,4 mild. lei. Deoarece soldul depozitelor în valută străină este recalculat în lei, valoarea acestora în mare parte depinde de evoluția cursului de schimb. În luna iulie 2017 au fost atrase depozite în valută străină mai puțin cu 20,4% față de luna iulie 2016. Ca factor determinant poate fi menționată diminuarea cursului de schimb în aceeași perioadă și, respectiv, preferința populației de a-și păstra economiile în lei.

Volumul de bani în circulaţie a constituit 17,6 mild. lei și a crescut cu 8,9% faţă de situaţia de la sfîrşitul lunii iulie 2016.

Creditarea economiei este în recesiune. Tendința de diminuare a soldului creditelor acordate în economie persistă încă din primele luni ale anului 2015, cînd resursele creditare au început să se scumpească. Soldul creditelor în economie la sfîrșitul lunii iulie a anului curent a fost mai mic decît nivelul înregistrat la data similară a anului 2016 cu 7,7%, constituind 38,6 mild. lei. Soldul creditelor în valută străină s-a diminuat cu 11,1%, iar al celor în monedă naţională - cu 4,8%. O cauză importantă care explică diminuarea soldului de credite în economia națională este diminuarea activității investiționale.

Soldul creditelor şi ratele dobînzii (medii lunare) la sfîrşitul lunii iulie 2013-2017

2013 2014 2015 2016 20170

5000

10000

15000

20000

25000

30000

0

5

10

15

12.05

10.53

14.3714.00

10.00

7.377.83

6.85

5.96

4.95

Credite în monedă naţională Credite în valută străinăRata dobînzii la credite în monedă naţională Rata dobînzii la credite în valută străină

mil.

lei

%


Începînd cu anul 2016 presiunile dobînzilor s-au temperat neesențial, dar oricum accesul agenților economici și a consumatorilor la surse de finanțare este încă dificil.

În luna iulie 2017 a fost acordat un volum de credite noi în monedă națională mai mare cu 10,7% față de cel din luna iulie 2016. Volumul de credite noi acordate în valută străină a fost cu 9,2% mai mic.

Gradul de acoperire a creditelor prin depozite a fost la nivel de 144,5%, comparativ cu 121,9% la sfîrșitul lunii iulie 2016. Aceasta indică faptul că există spaţiu pentru intensificarea creditării, iar instituţiile de credit au şi bază de capital şi lichiditatea necesare pentru finanţarea economiei.

Un indicator important care arată atît situația curentă a economiei naționale, cît și eficiența bancară este nivelul creditelor neperformante. Acestea reprezintă datoriile care cel mai probabil nu vor fi rambursate, astfel creînd probleme și dificultăți băncilor creditoare. Astfel, concomitent cu

9

descurajarea activității de creditare, în perioada de analiză se evidențiază o înrăutățire a situației creditelor neperformante. Soldul datoriei la credite neperformante ca pondere în soldul total al datoriei la credite a avut o evoluție ascendentă de la 15,93% la sfîrșitul lunii iulie 2016 pînă la 17,75% la sfîrșitul lunii iulie 2017.

Datoria la credite neperformante, % din total datorie la credite

Iulie 2016

August 2016

Sept. 2016 Oct. 2016 Nov. 2016 Dec. 2016 Ian. 2017 Feb. 2017 Martie 2017

Aprilie 2017

Mai 2017

Iunie 2017

Iulie 2017

15

16

17

18

15.93

16.51

15.77

16.29

16.45

16.31

16.82

17.2

16.21

17.68

17.25

17.64

17.95

Sursă: Banca Națională a Moldovei

Finanţe publice

În lunile ianuarie-iulie din anul curent la bugetul public național (BPN) au fost acumulate venituri în sumă de 29198,3 mil. lei, cu 18,6% mai mult faţă de ianuarie-iulie anul trecut. S-au efectuat cheltuieli în sumă totală de 29203,2 mil. lei, cu 13,3% mai mult, respectiv. În ansamblu, BPN a înregistrat un deficit în sumă de 4,9 mil. lei.

Evoluţia bugetului public naţional în ianuarie-iulie 2016-2017, mil. lei

2016 2017 2017/2016%iulie 7 luni iulie 7 luni iulie 7 luni

Bugetul public naţionalVenituri 3589,6 24620,9 4289,1 29198,3 119,5 118,6Cheltuieli 4071,5 25780,9 4192,5 29203,2 103,0 113,3Deficit (-), excedent (+) -481,9 -1160 96,6 -4,9 x x

Bugetul de statVenituri 2134,7 15028,9 2597,1 18318,7 121,7 121,9Cheltuieli 2082,7 17157,2 2542,2 19210,3 122,1 112,0Deficit (-), excedent (+) 52 -2128,3 54,9 -891,6 x x

Bugetele localeVenituri 707,1 6555,6 1025,3 7385,1 145,0 112,7Cheltuieli 804 5950,5 969,1 6895,6 120,5 115,9Deficit (-), excedent (+) -96,9 605,1 56,21 489,51 x x

Bugetul asigurărilor sociale de statVenituri 1112,4 8893,9 1431,0 10425,1 128,6 117,2Cheltuieli 1254,9 8686,7 1478,6 10191,7 117,8 117,3Deficit (-), excedent (+) -142,5 207,2 -47,6 233,4 x x

Fondurile asigurărilor obligatorii de asistenţă medicalăVenituri 264,2 2957,7 527,5 3574,6 199,7 120,9Cheltuieli 558,7 2801,7 494,4 3410,8 88,5 121,7

10

2016 2017 2017/2016%iulie 7 luni iulie 7 luni iulie 7 luni

Deficit (-), excedent (+) -294,5 156,0 33,1 163,8 x x Sursă: Ministerul Finanţelor

În structura totală a veniturilor, partea majoră revine veniturilor bugetului de stat – 62,7%, apoi bugetului asigurărilor sociale de stat – 22,5%, bugetelor locale – 7,8% și fondurilor asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală – 7,1%.

Veniturile bugetare proprii în ianuarie-iulie 2017, mil. lei

Sursă: Ministerul Finanţelor

Veniturile BPN au însumat 29198,3 mil. lei. Din acestea, 65,3% revin impozitelor și taxelor, 29,5% - contribuțiilor și primelor de asigurări obligatorii, 4,8% - altor venituri și 0,5% - granturilor primite (de la guvernele altor state și din partea organizațiilor internaționale).

Cea mai mare pondere (70,4%) în volumul total al impozitelor și taxelor revine impozitelor și taxelor pe mărfuri şi servicii (din care încasările din TVA au constituit 68,2%), confirmînd faptul că economia noastră este bazată pe consum, apoi impozitelor pe venit (23,2%) și impozitelor pe bunurile imobiliare (1,9%).

În structura cheltuielilor, ponderea celor efectuate de la bugetul asigurărilor sociale de stat a constituit 34,9%, de la bugetul de stat – 29,8%, de la bugetele locale – 23,6% şi de la fondurile asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală – 11,7%.

Cheltuielile bugetare propriiîn ianuarie-iulie 2017, mil. lei


11

Cea mai mare pondere în volumul total al cheltuielilor revine cheltuielilor pentru protecția socială – 37,7% (11003,4 mil.lei), urmată de cheltuieli pentru învățămînt – 18,5% (5395,3 mil. lei), ocrotirea sănătății – 13,3% (3878,7 mil. lei), servicii de stat cu destinație generală – 9,4% (2733,5 mil. lei), servicii în domeniul economiei – 8,4% (2454,1 mil. lei) etc.

În ianuarie-iulie 2017 încasările la bugetul de stat pe toate componentele au constituit 18318,7 mil.lei, cu 21,9% mai mult decît în ianuarie-iulie 2016. Din acestea, 93,5% revin impozitelor și taxelor. Cel mai mare generator de venituri la bugetul de stat a fost Serviciul Vamal, veniturile administrate de acesta înregistrînd o creștere de 19,4%. De asemenea, au crescut cu 24% și veniturile administrate de Serviciul Fiscal de Stat. Acest salt al încasărilor s-a datorat în special veniturilor din TVA (+18,8%) și accize (+34,5%). Partea de cheltuieli a bugetului de stat s-a realizat în sumă de 19210,3 mil. lei, care au crescut cu 12%. Executarea bugetului de stat s-a soldat cu un deficit în sumă de 891,6 mil. lei, care a fost finanțat din contul surselor externe și interne.

La bugetele locale în perioada de raport au fost acumulate venituri în sumă de 7385,1 mil. lei, în creștere cu 12,7% faţă de perioada similară din 2016. Din suma totală a veniturilor bugetelor locale, veniturilor proprii (fără transferurile bugetului de stat) revin numai 31%. S-au efectuat cheltuieli în sumă de 6895,6 mil. lei, în creștere cu 15,9%. În ansamblu, bugetele locale au înregistrat un excedent în sumă de 489,5 mil. lei.

La bugetul asigurărilor sociale de stat au fost acumulate venituri în sumă de 10425,1 mil.lei, inclusiv: contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii – 6552,4 mil. lei (62,9%), transferuri de la bugetul de stat – 3864,8 mil. lei (37,1%) și alte venituri – 7,9 mil. lei. Veniturile totale acumulate la acest buget au fost în creştere cu 17,2%. S-au efectuat cheltuieli în sumă de 10191,7 mil. lei, cu 17,3% mai mult. Respectiv, bugetul asigurărilor sociale de stat a înregistrat un sold bugetar pozitiv la nivel de 233,4 mil. lei.

În ianuarie-iulie 2017 la fondurile asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală au fost acumulate venituri în sumă de 3574,6 mil. lei, inclusiv: încasări din contribuții și prime pentru asigurările obligatorii de asistență medicală – 2053,1 mil. lei (57,4%), transferuri primite de la bugetul de stat – 1512,6 mil. lei (42,3%) și alte venituri – 8,9 mil. lei. Veniturile totale acumulate au fost mai înalte decît nivelul înregistrat în ianuarie-iulie 2016 cu 20,9%. S-au efectuat cheltuieli pentru ocrotirea sănătăţii în sumă de 3410,8 mil. lei, cu 21,7% mai mult, respectiv. Executarea fondurilor asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală a înregistrat o depăşire a veniturilor faţă de cheltuieli în sumă de 163,8 mil. lei.

Se înregistrează un grad înalt de îndatorare a țării. Datoria de stat (internă şi externă) administrată de Guvern a însumat 50963,3 mil. lei la sfîrşitul lunii iulie 2017, fiind în creştere cu 43,2% faţă de aceeaşi dată a anului 2016.

Datoria de stat administrată de Guvernla data de 31 iulie 2013-2017, mil. lei

12


Stocul datoriei de stat interne este complet format din valori mobiliare de stat (VMS), volumul cărora a constituit circa 21536,8 mil. lei la preţul de cumpărare, inclusiv: VMS emise pe piaţa primară – 6132,3 mil. lei (în diminuare cu 8,2%), VMS convertite (datoria de stat internă contractată anterior de la BNM convertită în VMS) – 2063,4 mil. lei (la nivelul perioadei similare a anului 2016) și VMS emise pentru executarea garanției de stat – 13341,2 mil.lei. Datoria de stat internă s-a majorat esențial față de situația de la sfîrșitul lunii iulie 2016 – de 2,5 ori.

În perioada ianuarie-iulie a anului curent au fost comercializate VMS în valoare de 10181 mil. lei, cu 12,8% mai puțin decît în perioada similară din 2016. Totodată, au fost efectuate cheltuieli pentru răscumpărarea VMS în sumă de circa 10163,8 mil. lei, fiind aproape la același nivel ca la sfîrșitul lunii iulie a anului trecut.

Valorile mobiliare de stat cu scadenţă pînă la un an au fost emise pe patru termene: bonuri de trezorerie de 91, 182, 364 zile și 1 an, ponderea acestora în totalul VMS comercializate fiind de 89,8%. Majoritatea VMS au fost emise pe termen de 364 zile (35,9%), 182 zile (29,7%) și 91 zile (21,2%). Scadența scurtă a tilurilor de stat crește riscul de refinanțare a datoriei, punînd un impediment considerabil în calea implementării unor proiecte investiționale pe termen lung. Pe de altă parte, aceasta inhibă activizarea pieței secundare, încît deținătorii de VMS preferă mai curînd să păstreze investiția pînă la maturitate. Totuși, se evidențiază o creștere bruscă a ponderii VMS emise pe 2 ani – de la 0,5% pînă la 9%.

Piața VMS este în continuare dominată de băncile comerciale (85%), restul investitorilor fiind în continuare slab dezvoltați și neinițiați în investițiile în titluri de stat (nivelul jos de educație financiară a populației și lipsa de cunoștință cu privire la posibilitățile și avantajele investițiilor în instrumentul respectiv).

Rata medie a dobînzii la VMS realizate prin licitaţie a fost de 7,1% (care este cu circa 2 p.p. peste rata dobînzii la depozitele bancare – principalele instrumente de investiții concurente), față de 19,4% la situația din 31 iulie 2017.

Soldul datoriei de stat externe administrată de Guvern a însumat 1626 mil. dolari (29,4 mild. lei), comparativ cu 1357,3 mil. dolari (26,8 mild. lei) la data de 31 iulie 2016. Astfel, s-a înregistrat o creștere de 19,8%. Pe parcursul lunilor ianuarie-iulie 2017 finanțarea externă netă a atins o valoare pozitivă (intrările de surse externe de finanțare au depășit rambursările datoriei de stat externe) - circa 67,3 mil. dolari. Totodată, fluctuația ratei de schimb a dolarului SUA față de alte valute a atins, de asemenea, valori pozitive, contribuind la majorarea datoriei de stat externe cu 94,1 mil.dolari.

2013 2014 2015 2016 20170

11000

22000

33000

44000

15722.7 18531.124091.7 26839.1 29426.4

63886905.9

7168.28741

21536.8

Datoria de stat externă Datoria de stat internă

13

II. Sectorul real

Industria

Întreprinderile industriale din Republica Moldova au produs în perioada ianuarie-iunie 2017 cu 0,3% mai multe bunuri decît în perioada similară a anului 2016. Volumul producției industriei extractive a crescut cu 1,6% și volumul industriei prelucrătoare - cu 0,4%, dar al producţiei şi furnizării de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat s-a diminuat cu 0,5%.

Evoluţia lunară a volumului producţiei industriale în preţuri comparabile (medii ale anului trecut), în anii 2016-2017(în % faţă de luna respectivă a anului precedent, + / -)

V 2016

VI 2016

VII 2016

VIII 2016

IX 2016

X 2016

XI 2016

XII 2016

I 2017 II 2017 III 2017 IV 2017

V 2017

VI 2017

-10

-6

-2

2

6

10

-3.7

-2

-4.7

6.3

-3.4

-3.6

3.9

8.7

6.1

0

-1.7

-9.3

7

-0.2%


În luna iunie 2017 volumul producţiei industriale s-a diminuat cu 0,2% faţă de mai 2016. Producţia industriei extractive s-a micșorat cu 3,9%, producţia și furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat - cu 28,9%. Totodată, producția industriei prelucrătoare a crescut cu 3%, în special ca rezultat al creșterii volumului fabricării echipamentelor electrice de 1,5 ori, băuturilor - cu 25,2%, producției industriei alimentare – cu 4,3% etc.

Activitatea sectorului industrial în ianuarie-iunie 2017

Ianuarie-iunie 2017

faţă de ianuarie-iunie

2016, %

Ponderea valorii

adăugate brute, %

Gradul de influenţă a

variaţiei (+/-) valorii producţiei asupra indicelui

general de producţie, p.p.

Industrie - total 100,3 100,0 0,3Industria extractivă 101,6 3,7 0,1Industria prelucrătoare 100,4 84,3 0,3Industria alimentară 101,8 24,5 0,4din care: Producţia, prelucrarea şi conservarea cărnii şi a produselor din carne 116,8 5,4 0,9

14

Ianuarie-iunie 2017

faţă de ianuarie-iunie

2016, %

Ponderea valorii

adăugate brute, %

Gradul de influenţă a

variaţiei (+/-) valorii producţiei asupra indicelui

general de producţie, p.p.

Prelucrarea şi conservarea fructelor şi legumelor 97,9 3,8 -0,1 Fabricarea uleiurilor şi grăsimilor vegetale şi animale 69,7 2,5 -0,7 Fabricarea produselor lactate 105,2 3,7 0,2 Fabricarea produselor de brutărie şi a produselor făinoase 101,9 3,8 0,1 Fabricarea altor produse alimentare 102,9 3,5 0,1 Alte 1,9 -0,1Fabricarea băuturilor 108,6 9,4 0,7din care: Distilarea, rafinarea şi mixarea băuturilor alcoolice 113,6 1,5 0,2 Fabricarea vinurilor din struguri 106,6 5,4 0,3 Alte 2,5 0,2Fabricarea produselor din tutun - 0,4 -0,2Fabricarea produselor textile 83,0 3,8 -1,0Fabricarea de articole de îmbrăcăminte 99,6 9,2 0,0Fabricarea substanţelor şi a produselor chimice 101,7 2,2 0,0Fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice 123,6 4,1 0,8Fabricarea altor produse din minerale nemetalice 91,2 7,9 -0,5Fabricarea echipamentelor electrice 116,8 4,8 0,8Fabricarea de mobilă 102,6 2,7 0,1Alte activităţi 15,2 -0,6Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat 99,5 12,0 -0,1


Industria extractivă în ianuarie-iunie 2017 a avut o evoluţie pozitivă. Astfel, volumul producţiei industriei extractive s-a majorat cu 1,6% faţă de ianuarie-iunie 2016, contribuind cu 0,1 p.p. asupra IPI.

Aportul principal în procesul de fabricare a producţiei de către întreprinderile industriale revine industriei prelucrătoare (84,3%). În ianuarie-iunie 2017 această ramură industrială a avut o evoluţie pozitivă - de 0,4% față de ianuarie-iunie 2016, contribuind cu 0,3 p.p. asupra IPI.

În cadrul industriei prelucrătoare, o pondere înaltă deţine industria alimentară (24,5%), care în ianuarie-iunie 2017 a înregistrat o creștere a volumului de producţie cu 1,8%. La evoluția volumului producţiei industriei alimentare și-a adus contribuția diminuarea fabricării uleiurilor și a grăsimilor vegetale și animale - cu 30,3%, influențînd IPI cu -0,7 p.p. În acest context, este de menționat creșterea cu circa 19% a exportului de semințe și fructe oleaginoase (circa 9,5% din total export) în aceeași perioadă, ceea ce reflectă preferința exportatorilor de a livra materia primă peste hotare decît pe piața locală. În diminuare a fost și prelucrarea și conservarea peștelui – cu 20,3%, prelucrarea și conservarea fructelor și legumelor – cu 2,1% etc.

Se evidențiază creșterea volumelor de producţie la activităţile: producția, prelucrarea și conservarea cărnii și a produselor din carne – cu 16,8%, fabricarea produselor lactate – cu 5,2%, fabricarea altor produse alimentare – cu 2,9%, contribuţia pozitivă a acestora la IPI fiind de 1,2 p.p.

Fabricarea băuturilor constituie 9,4% din volumul total al producţiei industriale. În perioada de raport volumul de distilare, rafinare şi mixare a băuturilor alcoolice a înregistrat o creștere de

15

13,6%, contribuind la IPI cu 0,2 p.p. Volumul de fabricare a vinurilor din struguri a înregistrat o creștere cu 6,6%, cu o contribuție de 0,3 p.p. asupra IPI.

Printre celelalte ramuri ale industriei prelucrătoare în care se atestă o creștere a volumelor de producție se evidențiază: fabricarea bijuteriilor, imitațiilor de bijuterii și articolelor similare (de 1,9 ori), fabricarea produselor din cauciuc și mase plastice (+23,6%), fabricarea echipamentelor electrice (+16,8%), fabricarea de mobilă (+2,6%), fabricarea substanțelor și a produselor chimice (+1,7%), etc. După ce pe parcursul anului 2016 producția de echipamente electrice a avut o evoluție în descreștere, în ianuarie-iunie 2017 se evidențiază o ușoară relansare a producției de fire și cabluri, care a înregistrat o creștere de 18,8%.

Diminuarea volumului de producţie se atestă în următoarele ramuri industriale: fabricarea produselor textile (-17%), fabricarea hîrtiei şi a produselor din hîrtie (-13,9%), fabricarea altor produse din minerale nemetalice (-8,8%), fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (-0,4%) etc.

Sectorul energetic a înregistrat descreșterea volumului producţiei şi furnizării de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat cu 0,5% (cu o pondere de 12% în volumul total al industriei) şi a influenţat negativ cu 0,1 p.p. asupra IPI. Această diminuare se datorează, în mare parte, producţiei de energie electrica, care a contribuit negativ cu -0,2 p.p. asupra IPI.

Volumul producţiei energiei electrice în expresie naturală a constituit 516,2 mil. kWh, înregistrînd o creștere de 0,5% față de ianuarie-iunie 2016. Volumul producţiei energiei termice produse pentru a fi livrată în centrale termice a alcătuit 932,2 mii Gcal, ceea ce este cu 2,3% mai mult, respectiv. Aceste evoluții se datorează condițiilor climaterice mai aspre din iarna acestui an comparativ cu anul trecut.

Investiţiile în active imobilizate

În ianuarie-iunie 2017 activitatea investiţională a înregistrat o creştere de 2,5% (în preţuri comparabile) faţă de perioada similară a anului 2016 a fluxului de investiţii în active imobilizate, volumul cărora a constituit 6175,6 mil. lei (în preţuri curente).

Această majorare a investiţiilor în active imobilizate a fost determinată de restabilirea finanțării proiectelor investiționale ale statului.

Sursele principale de finanţare a activităţii investiţionale rămîn a fi mijloacele proprii ale agenţilor economici şi populaţiei, care în ianuarie-iunie 2017 au format 73% din totalul investiţiilor în active imobilizate şi s-au diminuat cu 3,6% faţă de perioada similară a anului 2016. Cu mijloace bugetare au fost realizate 7,5% din volumul total al investiţiilor, înregistrînd o creştere faţă de ianuarie-iunie 2016 cu 57,6% din contul bugetului de stat şi cu 31,4% – din contul bugetelor administrativ-teritoriale. Mijloacele investitorilor străini au constituit 5,6% din volumul total al investiţiilor utilizate şi au înregistrat o majorare cu 27,8% comparativ cu ianuarie-iunie 2016.

Investiţii în active imobilizate pe surse de finanţare în ianuarie-iunie 2017

În preţuri curente, mil.lei

În % faţă de:ianuarie-

iunie 2016total

Investiţii în active imobilizate – total 6 175,6 102,5 100,0 din care, finanţate din contul:

bugetului de stat 225,1 157,6 3,6bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale 238,8 131,4 3,9mijloacelor proprii ale agenţilor economici şi 4 505,3 96,4 73,0

16

populaţieimijloacelor investitorilor străini 346,8 127,8 5,6altor surse 859,6 113,7 13,9

Sursa: Biroul Naţional de Statistică

În structura investiţiilor pe tipuri de active o parte importantă a fost orientată la procurarea utilajului, maşinilor, instalațiilor de transmisie, care a constituit 37,6% din volumul total al mijloacelor utilizate, fiind în creştere cu 1% comparativ cu perioada similară a anului 2016. Cota-parte a investiţiilor realizate la construcţia clădirilor rezidențiale a constituit 16,5%, iar cea a clădirilor nerezidențiale – 15,8% din volumul total al mijloacelor utilizate. Volumul acestor investiții a scăzut cu 2,8% și 7,2%, respectiv. Cota investiţiilor în mijloace de transport a constituit 10,6% din volumul total al mijloacelor însuşite. Volumul acestora a fost la nivelul semestrului I 2016.

Investiţii în active imobilizate pe tipuri de active în ianuarie-iunie 2017

În preţuri curente, mil. lei

În % faţă de:ianuarie-iunie 2016

total

Investiţii în active imobilizate – total 6 175,6 102,5 100,0 Imobilizări necorporale 113,3 113,9 1,8 Imobilizări corporale 6 062,3 102,3 98,2

din care:clădiri rezidențiale 1 019,1 97,2 16,5clădiri nerezidențiale 974,4 92,8 15,8construcții inginerești 728,9 158,2 11,8mașini, utilaje, instalații de transmisie 2 323,8 101,0 37,6mijloace de transport 650,9 100,0 10,6alte imobilizări corporale 365,2 113,2 5,9


Activitatea de construcţii realizată în antrepriză. În ianuarie-iunie 2017 întreprinderile cu genul principal de activitate „Construcţii” au efectuat în antrepriză lucrări în valoare de 2743,8 mil. lei (în preţuri curente), sau cu 2,7% mai mult (în preţuri comparabile) faţă de volumul înregistrat în ianuarie-iunie 2016. Pe elemente de structură a lucrărilor executate predomină efectuarea lucrărilor de construcții noi – 1506,5 mil. lei, sau 54,9% din volumul total al lucrărilor executate şi care în perioada vizată a înregistrat o diminuare cu 6% față de semestrul I 2016. Volumul lucrărilor de reparaţii capitale a alcătuit 586,2 mil. lei (în creştere cu 33,1%) şi al lucrărilor de întreținere și reparații curente – 605,2 mil. lei (în creștere cu 13,6%). Pe tipuri de obiecte de construcții se constată o majorare a volumului lucrărilor executate la construcții inginerești cu 14,5%. Totodată, volumul lucrărilor executate la clădirile rezidenţiale și construcţiile nerezidenţiale a fost în scădere, respectiv, cu 1,2% și 1,3% față de nivelul semestrului I 2016.

Construcţia de locuinţe. Din contul tuturor surselor de finanţare în ianuarie-iunie 2017 au fost date în folosinţă 4102 locuințe cu suprafaţa totală de 327,5 mii m2, ceea ce este cu 34,3% mai mult faţă de suprafaţa înregistrată în ianuarie-iunie 2016. Din contul mijloacelor proprii ale populaţiei au fost date în folosinţă 448 case de locuit individuale cu suprafaţa totală de 67,2 mii m2, constituind 20,5% din suprafaţa totală a locuinţelor date în folosinţă în total pe ţară, fiind în descreştere cu 20,8% comparativ cu primul semestru 2016. În mediul urban au fost date în folosinţă 3923 locuințe cu o suprafaţă de 303,3 mii m2 (92,6% din suprafața totală), sau cu 44% mai mult faţă de nivelul înregistrat în semestrul I 2016.

Transportul

17

Volumul mărfurilor transportate de întreprinderile de transport, feroviar, auto, fluvial şi aerian în ianuarie-iulie 2017 a constituit 8092,4 mii tone sau cu 22,4% mai mult faţă de ianuarie-iulie 2016, inclusiv transportul aerian – a crescut de 2,1 ori, transportul feroviar – cu 36,4% și transportul rutier – cu 17,9%, iar transportul fluvial - a înregistrat o diminuare cu 14,8%.

Mărfuri transportate în ianuarie-iulie 2009-2017, mii tone

2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 20170

1000

2000

3000

4000

5000

6000

2310.5

1855.9

2457.72200.3

2659 2690.82497.7

1720.7

2347.7

1688.3

2007.02433.8

3199.1

3658.8

4199.0

4788.3 4819.5

5683.8

86.1 60.8 76.0 70.2 82.7 97.8 80.4 71.7 61.3

feroviar auto altele


În luna iulie s-a majorat volumul mărfurilor transportate cu transportul rutier – cu 19,9% faţă de iulie 2016, volumul mărfurilor transportate cu transportul feroviar – cu 53,8%, cu transportul aerian – de 2,7 ori, precum și volumul mărfurilor transportate cu transportul fluvial – cu 0,6%.

Cu mijloace de transport feroviar în ianuarie-iulie 2017 au fost transportate 2347,7 mii tone de mărfuri sau mai mult cu 36,4% faţă de ianuarie-iulie 2016. Ponderea mărfurilor transportate prin intermediul căii ferate a constituit 29% din întregul volum de mărfuri transportate cu toate tipurile de transport, comparativ cu 26% în perioada respectivă a anului 2016.

De menţionat că, la transportarea mărfurilor un loc tot mai important îl ocupă transportul rutier, căruia îi revin circa 70,2% din volumul mărfurilor transportate. Volumul mărfurilor transportate cu mijloacele de transport rutier în ianuarie-iulie 2017 a constituit 5683,4 mii tone, mai mult cu 17,9% faţă de perioada respectivă a anului 2016.

Parcursul mărfurilor în ianuarie-iulie 2017 a constituit 2390,5 mil. tone-km şi a înregistrat o creștere de 16,1% față de aceeași perioadă a anului 2016, inclusiv la transportul feroviar - cu 36,4%, la transportul aerian - cu 22,4% și la cel rutier - cu 11,5% și respectiv, descreșteri la transportul fluvial - cu 16%.

Parcursul mărfurilor în ianuarie-iulie 2009-2017, mil. tone-km

18

2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 20170.0

500.0

1000.0

1500.0

2000.0

543.0 451.6647.9

553.2624.1 623.9 589.5

378.4515.9

852.3

1155.1

1313.5

1508.6

1675.2

1623.1 1581.7

1680.3

1874.1

0.8 1.0 1.2 1.3 0.9 0.8 0.6 0.5 0.7

feroviar auto altele


În ce priveşte transportul de pasageri, putem menţiona că numărul pasagerilor care s-au folosit de transportul auto (autobuze şi microbuze) a constituit circa 57,4 mil. pasageri, cu 2,2% mai puţin faţă de perioada similară din 2016, dar totodată se atestă o creştere cu 2,7% a parcursului pasagerilor.

Pasageri transportaţi în ianuarie-iulie 2009-2017, mii pasageri

2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

Total 64447,4 62672,069929,

4 69587,7 69481,0 67410,961856,

2 60794,8 -

din care: feroviar 3116,4 2922,4 2801,5 2577,1 2400,0 2227,9 2038,3 1412,8 -

auto 61024,2 59382,566721,

7 66603,3 66720,8 64669,459134,

3 58712,0 57427,2

altele 306,8 367,1 406,2 407,3 360,2 513,6 683,6 670,0 984,2 Sursă: Biroul Naţional de Statistică

Numărul persoanelor care au apelat la transportul aerian în ianuarie-iulie 2017 a constituit 921,8 mii pasageri, fiind cu 55,1% mai mult comparativ cu ianuarie-iulie 2016.

Cu mijloacele de transport feroviar în ianuarie-iunie 2017 au fost transportaţi 930,7 mii pasageri, cu 23,3% mai puţin faţă de perioada corespunzătoare a anului 2016.

Comerţ interior şi servicii

Cifra de afaceri la întreprinderile cu activitate principală de comerţ cu amănuntul (cu excepţia autovehiculelor şi motocicletelor) în ianuarie-iunie 2017 a constituit circa 19,9 mild. lei, fiind în scădere cu 4% (în preţuri comparabile) faţă de aceeași perioadă a anului 2016. În luna iunie 2017 acest volum s-a diminuat cu 1,2% faţă de luna iunie 2016, și s-a majorat cu 1% (în preţuri comparabile) comparativ cu luna precedentă a anului 2017.

Cifra de afaceri la întreprinderile cu activitate principală de comerţ cu ridicata (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) în ianuarie-iunie 2017 a crescut cu 18,6% (în preţuri curente) faţă de aceeași perioadă a anului 2016 şi a însumat circa 41,4 mild. lei. În luna iunie 2017 aceasta a constituit circa 7,1 mild. lei, fiind în creștere cu 11,7% față de iunie 2016 dar diminuîndu-se cu 9,1% (în preţuri curente) faţă de luna precedentă a anului 2017.

În perioada ianuarie-iunie 2017 cifra de afaceri la întreprinderile cu activitate principală de comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; întreţinerea şi repararea autovehiculelor şi a motocicletelor

19

în valoare absolută a constituit circa 3,9 mild. lei şi a crescut cu 18,6% (în preţuri curente) faţă de ianuarie-iunie 2016. În luna iunie 2017 acesta a crescut cu 6,1% comparativ cu luna iunie 2016, dar s-a diminuat cu 9,6% (în preţuri curente) faţă de luna precedentă a anului în curs.

Cifra de afaceri la întreprinderile cu activitate principală de servicii de piaţă prestate populaţiei în ianuarie-iunie 2017 s-a majorat cu 3% (în preţuri comparabile) faţă de aceeași perioadă a anului 2016 şi a constituit circa 7,3 mild. lei. În luna iunie 2017 aceste servicii s-au majorat cu 8% faţă de luna iunie 2016 și, respectiv, cu 27,7% faţă de luna mai 2017.

În ianuarie-iunie 2017 cifra de afaceri la întreprinderile cu activitate principală de servicii de piaţă prestate întreprinderilor în valoare absolută a constituit circa 18,4 mild. lei şi a crescut cu 8,8% (în preţuri curente) faţă de ianuarie-iunie 2016. În luna iunie 2017 volumul acestor servicii s-a majorat cu 4,7% faţă de luna iunie 2016 și cu 3,9% (în preţuri curente) faţă de luna precedentă a anului 2017.

III. Comerţul exterior

Evoluţia comerţului exterior în ianuarie-iunie 2017 a fost influenţată de situaţia economică din regiune, de modificarea preţurilor mondiale la produsele alimentare şi resursele energetice, precum şi aprecierea valutei naţionale. Pe plan intern se menţine dominarea în continuare a produselor necesare pentru funcţionarea economiei, precum şi celor destinate consumului populaţiei. De asemenea, unul dintre factorii principali ce a influenţat comerţul exterior a fost creșterea esențială a volumului producţiei agricole în anul 2016.

Prin urmare, exporturile s-au majorat cu 13,6% (în termeni nominali), iar importurile – cu 16,8%. În valoare absolută, exporturile de mărfuri realizate în ianuarie-iunie 2017 s-au cifrat la 1028,2 mil. dolari SUA, mai mult cu 122,8 mil. dolari comparativ cu ianuarie-iunie 2016, iar importurile au însumat 2181,4 mil. dolari, mai mult cu 313,1 mil. dolari, respectiv.

Evoluţia exportului, importului şi soldului balanţei comerciale în ianuarie-iunie 2009-2017, mil. dolari SUA

2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017-1500.0-1200.0

-900.0

-600.0-300.0

0.0300.0600.0900.0

1200.01500.01800.02100.02400.02700.0

580.6 606.9

995.5 1041.7 1136.2 1172.2992.6

905.41028.2

1497.8

1676.1

2374.22460.7 2593.92547.1

1985.3

1868.32181.4

-917.1

-1069.2

-1378.8 -1419 -1457.7-1374.8

-992.7 -962.9

-1153.2

export import soldul balanţei comerciale


Decalajul în evoluţia exporturilor şi importurilor a determinat acumularea în ianuarie-iunie 2017 a unui deficit al balanţei comerciale de 1153,2 mil. dolari, cu 190,2 mil. dolari (+19,8%) mai mare

20

faţă de cel înregistrat în ianuarie-iunie 2016. În structura soldului balanţei comerciale predomină soldul negativ la: petrol, produse petroliere şi produse înrudite (cu o pondere de 16,7% din total), gaz și produse industriale obținute din gaz (9%), vehicule rutiere (8,4%), fire, ţesături, articole textile (7,9%), produse medicinale şi farmaceutice (6,7%), alte materiale şi produse chimice (6,2%), maşini şi aparate specializate pentru industriile specifice (5,7%), alte articole manufacturate diverse (5,3%). Totodată, s-a înregistrat un sold pozitiv la seminţe şi fructe oleaginoase (7%), îmbrăcăminte și accesorii (5,9%), băuturi (4,8%), mobilă și părțile ei (3,4%), legume și fructe (3,1%), cereale şi preparate pe bază de cereale (2,3%), etc.

În cadrul comerţului exterior pe grupe de ţări, balanţa comercială s-a încheiat cu un deficit de 420,7 mil. dolari cu ţările Uniunii Europene, 406,7 mil. dolari - cu alte ţări, şi 325,9 mil. dolari - cu ţările CSI. Printre partenerii comerciali tradiţionali cele mai mari solduri negative s-au înregistrat în cadrul schimburilor comerciale cu: China (213,4 mil. dolari), Ucraina (194,9 mil. dolari), Federaţia Rusă (144,9 mil. dolari), Germania (102,8 mil. dolari), Turcia (96,2 mil. dolari), Italia (62,7 mil. dolari), România (49,5 mil. dolari), Ungaria (41,8 mil. dolari), Franţa (41,7 mil. dolari), Polonia (36,2 mil. dolari), Statele Unite ale Americii (31,4 mil. dolari). Totodată, s-au înregistrat solduri pozitive ale balanţei comerciale cu Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, unde s-au exportat mărfuri cu 32,1 mil. dolari mai mult decît s-au importat, San Marino – cu 10,9 mil. dolari, Irak – cu 9,4 mil. dolari, Georgia – cu 7,3 mil. dolari, Kazahstan – cu 5,9 mil. dolari, Liban – cu 4,6 mil. dolari, Bulgaria – cu 4,1 mil. dolari etc.

Gradul de acoperire a importurilor cu exporturi în ianuarie-iunie 2017 a constituit 47,1%, față de 48,5% înregistrat în ianuarie-iunie 2016.

Dinamica schimburilor comercialeianuarie-iunie 2016 ianuarie-iunie 2017

mil. dolari SUA

structura, %

în % faţă de anul

2015

mil. dolari SUA

structura, %

în % faţă de anul

2016Export – total 905,4 100 91,2 1028,2 100 113,6 inclusiv în: ţările Uniunii Europene (UE-28) 573,6 63,4 91,7 652,2 63,4 113,7 ţările CSI 187,7 20,7 77,7 216,9 21,1 115,6 alte ţări 144,1 15,9 115,0 159,1 15,5 110,4

Import – total 1868,3 100 94,1 2181,4 100 116,8 inclusiv din: ţările Uniunii Europene (UE-28) 922,8 49,4 95,9 1072,9 49,2 116,3 ţările CSI 472,9 25,3 93,2 542,8 24,9 114,9 alte ţări 473,6 25,3 91,8 565,8 25,9 119,6

Balanţa comercială -962,9 x 97,1 -1153,2 x 119,8Gradul de acoperire a importului prin export 48,5% x -1,6 p. p. 47,1% x -1,4 p. p.


Exporturile după destinaţie

În ianuarie-iunie curent au crescut exporturile către ţările Uniunii Europene – cu 78,6 mil. dolari (+13,7%), către ţările CSI cu 29,2 mil. dolari (15,6%) și către alte ţări cu 15 mil. dolari (+10,4%), respectiv.

Primele 8 ţări-partenere în derularea exportului în ianuarie-iunie 2016 şi 2017(ponderea în total export), %

21

Federaţia Rusă10.8%

România23.8%

Italia10.0%

Turcia3.7%

Polonia3.4%

Belarus6.0%

Marea Britanie

6.5%

Ger-mania6.5%

Altele29.4%

2016



România24.4%

Italia9.0%

Germania6.9%

Turcia4.8%

Belarus5.6%

Marea Britanie

5.9%

Bulgaria3.5%

Altele28.6%

2017

Ponderea exporturilor către ţările Uniunii Europene a constituit 63,4% în total export. Livrările de mărfuri către această grupă de state au însumat 652,2 mil. dolari, în creștere cu 13,7% faţă de ianuarie-iunie 2016. Astfel, exporturile către acesea țări au contribuit la creșterea totală a exporturilor cu 8,7 p.p. Principalii parteneri sunt România (24,4% din total export), Italia (9%), Germania (6,9%), Marea Britanie (5,9%), Bulgaria (3,5%) şi Polonia (3,3%). Exporturile către Bulgaria s-au majorat cu 31,2%, însumînd 36 mil. dolari, Germania – cu 21,2%, însumînd 71 mil. dolari, România - cu 16,5%, însumînd 250,7 mil. dolari, Polonia – cu 10,4%, însumînd 33,7 mil. dolari, Italia – cu 2,3%, însumînd 92,7 mil. dolari, iar în Marea Britanie – cu 2,7%, însumînd 60,5 mil. dolari etc.

Livrările către ţările CSI, de asemenea, deţin o pondere importantă în volumul total al exportului Republicii Moldova – 21,1%. Exporturile către această grupă de ţări au însumat 216,9 mil. dolari şi s-au majorat cu 15,6% faţă de ianuarie-iunie 2016, contribuind la creșterea totală a exporturilor cu 3,2 p.p. Cea mai mare pondere revine Federaţiei Ruse – 11,3% în volumul total al exportului, însumînd 116,6 mil. dolari, Belarus – 5,6% (57,2 mil. dolari) şi Ucrainei – 2,9% (29,8 mil. dolari) etc.

Livrările către alte ţări deţin cea mai mică pondere (15,5%) în total export şi în ianuarie-iunie 2017 au însumat 159,1 mil. dolari, cu 10,4% mai mult faţă de ianuarie-iunie 2016. Contribuția lor la creșterea totală a exporturilor a constituit 1,7 p.p. Printre acestea se remarcă exporturile către Turcia (49,8 mil. dolari), Elveţia (12,3 mil. dolari), San Marino (11,5 mil. dolari), Irak (9,4 mil. dolari), Georgia (8,5 mil. dolari), SUA (8,3 mil. dolari), China (6,1 mil. dolari) etc.

Exporturile pe grupe de mărfuri

Analiza evoluţiei exporturilor de mărfuri în ianuarie-iunie 2017, comparativ cu perioada similară din anul 2016, relevă creşteri la mașini și aparate electrice și părți ale acestora (inclusiv echivalente neelectrice ale mașinilor și aparatelor de uz casnic) – cu 33,3 mil. dolari, exportul de semințe și fructe oleaginoase – cu 16,4 mil. dolari, alte echipamente de transport – cu 12,3 mil. dolari, legume și fructe – cu 11,3 mil. dolari, produse medicinale și farmaceutice – cu 10 mil. dolari, îmbrăcăminte și accesorii - cu 9,8 mil. dolari, alte articole diverse – cu 6 mil. dolari, băuturi – cu 5,7 mil. dolari, cereale şi preparate pe bază de cereale - cu 4,9 mil. dolari, produse chimice organice – cu 4,7 mil. dolari, petrol, produse petroliere și produse înrudite – cu 4,3 mil. dolari, produse lactate și ouă de păsări – cu 3,7 mil. dolari, vehicule rutiere – cu 3,1 mil. dolari etc. Totodată, s-au marcat reduceri privind livrările la grupele de mărfuri, precum: cauciuc prelucrat – cu 5,6 mil. dolari, uleiuri esențiale, rezinoide și substanțe parfumate, preparate pentru toaletă, produse pentru înfrumusețare - cu 4,4 mil. dolari, zahăr, preparate pe bază de zahăr; miere – cu 2,8 mil. dolari etc.

22

Exporturile de mărfuri autohtone în ianuarie-iunie 2017 au constituit 649,3 mil. dolari, cu o pondere de 63,1% din total exporturi şi s-au majorat cu 13,6% faţă de perioada similară din anul 2016.

Reexporturile de mărfuri străine au însumat 378,9 mil. dolari (36,9% din total exporturi), majorîndu-se cu 13,5% comparativ cu ianuarie-iunie 2016. Reexporturile de mărfuri străine după prelucrare au deţinut 24,5% din total exporturi, iar reexporturile de mărfuri clasice, care nu au suferit transformări esenţiale – 12,4%.

Evoluţia exporturilor de mărfuri în ianuarie-iunie 2016-2017mil. dolari SUA

Articole manufacturate diverse

Produse alimentare şi animale vii

Maşini şi echipamente pentru transport

Materiale brute necomestibile, exclusiv combustibil

Mărfuri manufacturate, clasificate mai ales după materia primă

Băuturi şi tutun

Produse chimice și produse derivate

Alte grupe de mărfuri

0 50 100 150 200 250

225.5

188.6

149.7

100.2

87.7

78.4

47.7

27.4

246.9

204.6

198.6

119.9

82.1

85.8

58.5

31.8

ianuarie-iunie 2017 ianuarie-iunie 2016


Exporturile de articole manufacturate diverse a crescut cu 9,5%, însumînd 246,9 mil. dolari. Cota acestor livrări în volumul total de exporturi a constituit 24%, cu 0,9 p.p. mai puțin faţă de ianuarie-iunie 2016. În cadrul acestei secţiuni de mărfuri, ponderi însemnate au deţinut exporturile de îmbrăcăminte şi accesorii – 12,4% din total exporturi. Valoarea acestor exporturi a fost de 127,2 mil. dolari, înregistrînd o creştere de 8,3% (cu 9,8 mil. dolari mai mult) faţă de ianuarie-iunie 2016. Este de menţionat că livrările de mobilă şi părţile ei s-au majorat cu 5,6% şi au constituit 61 mil. dolari şi o pondere de 5,9% în total export, alte articole diverse – s-au majorat cu 45,1% și au constituit 19,2 mil. dolari și o pondere de 1,9% în total export, exporturile de încălţăminte – s-au majorat cu 5,4% și au constituit 15,9 mil. dolari şi o pondere de 1,5% în total export.

23

Ponderea exporturilor de produse alimentare şi animale vii a fost de 19,9% în total export, în diminuare cu 0,9 p.p. Valoarea acestor exporturi s-a majorat cu 8,5% faţă de ianuarie-iunie 2016 şi a constituit 204,6 mil. dolari. În cadrul acestei secţiuni de mărfuri o pondere mai semnificativă, 9% din total export, o deţin exporturile de legume și fructe - în valoare de 92,8 mil. dolari; cereale și preparate pe bază de cereale – 5,9% din total export, în sumă de 60,5 mil. dolari; zahăr, preparate pe bază de zahăr; miere – 1,9% din total export, în valoare de 19,9 mil. dolari, etc.

Valoarea livrărilor de maşini şi echipamente pentru transport în ianuarie-iunie 2017 a constituit 198,6 mil. dolari, înregistrînd o creştere cu 32,7% faţă de ianuarie-iunie 2016. Ponderea acestor mărfuri în total export este destul de semnificativă – 19,3%. În cadrul acestei secţiuni de mărfuri ponderi însemnate au deţinut exporturile de maşini şi aparate electrice și părți ale acestora – 14,4% (mai mult cu 1,7 p.p. comparativ cu ianuarie-iunie 2016), iar volumul acestor livrări a însumat 147,9 mil. dolari, cu 33,3 mil. dolari mai mult.

Volumul exportului de materiale brute necomestibile, exclusiv combustibili s-a majorat cu 19,6% în ianuarie-iunie 2017 faţă de volumul exportat în ianuarie-iunie 2016, însumînd 119,9 mil. dolari, cu o pondere de 11,7% în total exporturi. În cadrul acestei secţiuni de mărfuri pondere importantă au avut-o livrările seminţelor şi fructelor oleaginoase – 9,9% în volumul total al exportului (102,1 mil. dolari), fiind cu 0,5 p.p. mai mare comparativ cu ianuarie-iunie 2016.

Exportul de băuturi şi tutun în ianuarie-iunie 2017 a constituit 85,8 mil. dolari, cu 7,4 mil. dolari mai mult faţă de ianuarie-iunie 2016 şi o pondere de 8,3% în total export. În cadrul acestei secţiuni de mărfuri preponderente rămîn a fi exporturile de băuturi, volumul cărora a constituit 79 mil. dolari, cu 7,8% mai mult faţă de ianuarie-iunie 2016. Totodată, exportul de tutun brut şi prelucrat – a constituit 6,8 mil. dolari, cu 31,5% mai mult, faţă de ianuarie-iunie 2016.

Volumul exportului de mărfuri manufacturate, clasificate mai ales după materia primă s-a diminuat cu 6,4% şi a constituit 82,1 mil. dolari, sau 8% din total exporturi. În cadrul acestei secţiuni de mărfuri sînt de menţionat exporturile de fire, ţesături şi articole textile cu o pondere de 4,1% din total export, mai puțin cu 0,2 p.p., volumul livrărilor fiind de 42,5 mil. dolari, cu 7,5% mai mult comparativ cu ianuarie-iunie 2016. Volumul exportului de produse chimice şi produse derivate nespecificate în altă parte în ianuarie-iunie 2017 a însumat 58,5 mil. dolari, fiind în creștere cu 22,6% comparativ cu ianuarie-iunie 2016. Cota-parte a acestor mărfuri în volumul total al exportului a fost de 5,7%. O pondere importantă o deţin produsele medicinale şi farmaceutice – 2,5% din total export, însumînd 26 mil. dolari, fiind de circa 1,6 ori mai mare față de volumul exportat în perioada similară a anului trecut, pe cînd, uleiurile esenţiale, rezinoide şi substanţele parfumate – au constituit 1,4% din total export, însumînd 14,2 mil. dolari, fiind cu 23,5% mai puțin față de perioada similară a anului trecut.

Importurile după ţările de origine

În ianuarie-iunie 2017 volumul importurilor din ţările Uniunii Europene s-a majorat cu 150,1 mil. dolari (+16,3%), din alte ţări – cu 92,2 mil. dolari (+19,6%), și din ţările CSI – cu 69,9 mil. dolari (+14,9%), respectiv.

Primele 8 ţări-partenere în derularea importurilor în ianuarie-iunie 2016 şi 2017(ponderea în total import)

24

România12.9%


Ucraina9.2%

China9.0%

Germania8.0%

Turcia7.2%

Italia7.4%

Polonia3.0%

Altele29.7%

2016

România13.8%Federaţia Rusă12.0%

Ucraina10.3%

China10.1%

Germania8.0%

Italia7.1%

Turcia6.7%

Polonia3.2%

Altele28.9%

2017


Importurile din ţările Uniunii Europene în ianuarie-iunie 2017 au însumat 1072,9 mil. dolari, cu 16,3% mai mult decît în ianuarie-iunie 2016, deţinînd o pondere de 49,2% în total importuri (fiind cu 0,2 p.p. mai mică comparativ cu perioada similară a anului precedent). Astfel, importurile din această grupă de țări au contribuit la creșterea totală a importurilor cu 8 p.p. Importurile au provenit, în mare parte, din România – în valoare de 300,2 mil. dolari, cu 24,1% mai mult decît în ianuarie-iunie 2016, Germania – 173,8 mil. dolari (+15,6%), Italia – 155,4 mil. dolari (+12,5%), Polonia – 69,9 mil. dolari (+22,7%), Franţa – 59,1 mil. dolari (+17,5%), Ungaria – 45,2 mil. dolari (+21%) aceştia fiind unii din partenerii comerciali de bază ai Republicii Moldova.

Importurile de mărfuri provenite din ţările membre ale statelor CSI în ianuarie-iunie 2017 au însumat 542,8 mil. dolari, în creștere cu 14,9% comparativ cu ianuarie-iunie 2016, care echivalează cu o cotă de 24,9% în total import (-0,4 p.p.). Ca rezultat, importurile din această regiune au influențat 3,8 p.p. din creșterea totală a importurilor. Printre acestea se remarcă importurile din Federaţia Rusă - în valoare de 261,5 mil. dolari, cu 3,8% mai mult faţă de perioada corespunzătoare din anul 2016, din Ucraina – 224,7 mil. dolari (+31,1%) şi Belarus – 53,3 mil. dolari (+17,1%), respectiv.

Importurile din alte ţări în ianuarie-iunie 2017 au înregistrat o creştere cu 19,6% în comparaţie cu perioada similară a anului 2016, contribuind la creșterea totală a importurior cu 5 p.p. Volumul acestor importuri a constituit 565,8 mil. dolari şi a deţinut o pondere de 25,9% în total import (+0,6 p.p.). Cele mai semnificative importuri au fost din China în valoare de 219,5 mil. dolari (+29,9%), Turcia – 146 mil. dolari (+8,5%), Statele Unite ale Americii – 39,7 mil. dolari (+29,3%).

Importurile pe grupe de mărfuri

În ianuarie-iunie 2017, comparativ cu aceeași perioadă din anul 2016, au sporit importurile de petrol, produse petroliere și produse înrudite (+47,5 mil. dolari); energie electrică (+34,4 mil. dolari); produse medicinale și farmaceutice (+28,3 mil. dolari); mașini și aparate electrice și părți ale acestora (+20,9 mil. dolari); alte articole diverse (+15,4 mil. dolari); aparate și echipamente de telecomunicații și pentru înregistrarea și reproducerea sunetului și imaginii (+14,8 mil. dolari); mașini și aparate industriale cu aplicații generale, părți și piese detașate ale acestor mașini (+13,6 mil. dolari); îmbrăcaminte și accesorii (+13,5 mil. dolari); vehicule rutiere (+13,4 mil. dolari); mașini și aparate specializate pentru industriile specifice (+13 mil. dolari); zahăr, preparate pe bază de zahăr, miere (+9,2 mil. dolari); încălțăminte (+8,9 mil. dolari) etc. Totodată, au scăzut importurile de gaz şi produse industriale obținute din gaz – cu 23,5 mil. dolari; cauciuc prelucrat – cu 2,9 mil. dolari; fier și oțel - cu 2,3 mil. dolari; tutun brut și prelucrat – cu 2 mil. dolari; etc.

Evoluţia importurilor de mărfuri în ianuarie-iunie 2016-2017

25

mil. dolari SUA

Maşini şi echipamente pentru transport

Marfuri manufacturate, clasificate mai ales dupa materia prima

Produse chimice si produse derivate nespecificate in alta parte

Combustibili minerali, lubrifianţi şi materiale derivate

Produse alimentare si animale vii

Articole manufacturate diverse

Alte grupe de mărfuri

0 50 100 150 200 250 300 350 400 450 500

378.4

402.2

305.9

283.0

211.0

175.6

112.2

461.7

429.9

354.6

347.7

240.2

230.9

116.5

ianuarie-iunie 2017 ianuarie-iunie 2016


Structura importurilor de mărfuri indică dominarea în continuare a produselor necesare pentru funcţionarea economiei, precum şi celor destinate consumului populaţiei.

Comparativ cu ianuarie-iunie 2016, volumul importat de maşini şi echipamente pentru transport a crescut cu 22%, însumînd 461,7 mil. dolari şi o pondere de 21,2% în volumul total al importurilor. Este de menţionat, că ponderi importante în cadrul acestei secţiuni de mărfuri au deţinut importurile de maşini şi aparate electrice și părți ale acestora – 6,3%, în valoare de 137,9 mil. dolari (majorîndu-se cu 17,9% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent), vehicule rutiere – 5,1%, însumînd 112,2 mil. dolari (+13,6% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent), maşini şi aparate specializate pentru industriile specifice – 3,2%, în valoare de 70,2 mil. dolari, maşini şi aparate industriale cu aplicaţii generale – 3%, însumînd 66,1 mil. dolari, aparate şi echipamente de telecomunicaţii – 2,1%, în valoare de 45,2 mil.dolari.

Mărfuri manufacturate, clasificate mai ales după materia primă au fost importate în sumă de 429,9 mil. dolari (cu 6,9% mai mult), iar ponderea acestor mărfuri în total importuri a constituit 19,7%. În cadrul acestei secţiuni de mărfuri ponderi preponderente au avut importurile de fire, ţesături şi articole textile – 6,1% din total importuri, în valoare de 133,2 mil. dolari, articole prelucrate din metal – 2,7%, în valoare de 58,8 mil. dolari, articole din minerale nemetalice – 2,4%, în valoare de 51,4 mil. dolari, fier şi oţel – 2%, în valoare de 43,3 mil. dolari, hîrtie, carton și articole din pastă de celuloză – 1,8%, în valoare de 39,3 mil. dolari.

Volumul importului produselor chimice şi produselor derivate a însumat 354,6 mil. dolari, fiind în creștere cu 15,9%. Ponderea acestui import în volumul total a fost de 16,3%. Ponderi importante în această secţiune de mărfuri o deţin produsele medicinale şi farmaceutice - 4,7% din total importuri, în valoare de 103,1 mil. dolari, alte materiale și produse chimice - 3,3% din total, în valoare de 72,9 mil. dolari, uleiurile esenţiale, rezinoidele şi substanţele parfumate – 2,4% din total, în valoare de 52,2 mil. dolari, materialele plastice prelucrate – 2% din total, în valoare de 43 mil. dolari, îngrăşăminte minerale sau chimice – 1,4% din total, în valoare de 31,4 mil. dolari.

Importurile de combustibili minerali, lubrifianţi şi materiale derivate au deţinut o pondere de 15,9% în total importuri. Volumul acestor importuri în ianuarie-iunie 2017 a însumat 347,7 mil. dolari şi s-a majorat cu 22,8% faţă de ianuarie-iunie 2016. În cadrul acestei secţiuni de mărfuri, petrolul şi produsele petroliere deţin cea mai impunătoare pondere în volumul total al importului – 9,2% (+1 p.p.), însumînd 199,8 mil.dolari, ar gazul şi produsele industriale obţinute din gaz – 4,8% (-2,1 p.p.), însumînd 103,9 mil.dolari.

26

Importurile de produse alimentare şi animale vii în ianuarie-iunie 2017 au însumat 240,2 mil. dolari, fiind în creștere cu 13,8% comparativ cu ianuarie-iunie 2016. Ponderea acestei grupe de mărfuri în total importuri a fost de 11%. În cadrul acestei grupe de mărfuri preponderente rămîn legumele şi fructele, cu 2,6% din total importuri, în valoare de 57 mil.dolari; cerealele şi preparatele pe bază de cereale – 1,5% din total, însumînd 33,5 mil.dolari; produse și preparate alimentare diverse – 1,5% din total, însumînd 32,2 mil.dolari.

Volumul importului de articole manufacturate diverse în ianuarie-iunie 2017 a însumat 230,9 mil. dolari, cu 31,5% mai mult faţă de volumul importat în ianuarie-iunie 2016. Ponderea acestei grupe de mărfuri în total import a fost de 10,6%. În cadrul acestei secţiuni de mărfuri ponderi preponderente au avut importurile îmbrăcăminte și accesorii – 2,7% din total importuri, în valoare de 59,1 mil. dolari.

Persoanele fizice au importat în ianuarie-iunie 2017 mărfuri și produse în valoare de 108,4 mil. dolari, de 2,7 ori mai mult decît în aceeaşi perioadă a anului 2016. Majorarea importurilor a fost determinată de creşterea livrărilor de autoturisme (de 3,3 ori), cărora le-au revenit 89,1% din importurile realizate de persoanele fizice.

IV. Sfera socială

Cîştigul salarial mediu nominal al unui salariat din economia naţională pentru trimestrul II 2017 a constituit 5636,7 lei şi s-a majorat cu 13,2% faţă de perioada similară a anului 2016. În termeni reali salariul s-a majorat cu circa 5,7%. În sfera bugetară cîştigul salarial mediu a constituit 4924,2 lei, fiind în creștere cu 13,2% față de aprilie-iunie 2016, iar în sectorul real – 5924,7 lei și s-a majorat cu 13%, respectiv.

Salarii mai mici decît media pe țară în aprilie-iunie 2017 au fost plătite în domeniul artă, activități de recreere şi de agrement – 3307,2 lei; agricultură, silvicultură și pescuit – 3554,6 lei; activități de cazare și alimentaţie publică – 3680,1 lei; învățămînt – 4530,6 lei; activități de servicii administrative şi de suport – 4651,2 lei; tranzacții imobiliare – 5010,6 lei; comerț cu ridicata și cu amănuntul – 5047,8 lei; transport și depozitare – 5244,8 lei; construcții – 5577,6 lei. Salarii mai înalte au fost achitate în domeniul informații și comunicații – 12553,8 lei; activităţi financiare şi de asigurări – 10503,2 lei; activități profesionale, științifice și tehnice – 7448 lei; administrație publică și apărare – 7258,2 lei, industrie – 5812,6 lei, sănătate și asistență socială – 5718,2 lei.

La oficiile forței de muncă în perioada ianuarie-iulie 2017 au fost înregistrați 23,6 mii șomeri, fiind cu 15,1% mai puțini față de numărul acestora înregistrați în perioada similară a anului 2016. În cîmpul muncii au fost plasaţi circa 10 mii şomeri, cu 4,5% mai puțin, respectiv. Din totalul şomerilor înregistraţi, au beneficiat de ajutor de şomaj circa 3,6 mii persoane, numărul acestora fiind mai mic cu 26,1% faţă de ianuarie-iulie 2016. Mărimea medie a ajutorului de şomaj în ianuarie-iulie 2017 a constituit 1328,9 lei, marcîndu-se o descreştere de 1,6% faţă de perioada similară a anului 2016.

Direcția analiză și prognozare macroeconomică, 05.09.2017

27

INFORMAŢIE OPERATIVĂ · Web viewÎn luna iulie 2017 rata inflației a constituit 3,8% față de...

Documents

Transcript of INFORMAŢIE OPERATIVĂ · Web viewÎn luna iulie 2017 rata inflației a constituit 3,8% față de...