INFO � INFO �INFO �INFO �INFO �INFO �INFO �INFO �INFO�INFO�INFO�INFO�INFO

INFO � INFO �INFO �INFO �INFO �INFO �INFO �INFO �INFO�INFO�INFO�INFO�INFOPUBLICAŢIE EDITATĂ DE PRIMĂRIA COMUNEI MĂLINI �� Nr. 24 �� Iulie 2013

MALINILa stână, lângă graniţadintre cer şi pământ...

Pe una din înălţimile munţilor Stânişoarei se aşează maiestos PoianaLungă - loc care găzduieşte „de când lumea” stânele pentru oile gospodar-ilor din arealul comunei Mălini. Aici, aproape de cer, unde razele soareluiparcă „bat” perpendicular toată ziua, unde plouă din belşug, iar vântul …oboseşte de puţine ori, creşte iarbă bună pentru păstorit, iarbă de la carelaptele şi, respectiv brânza prind gust deosebit, „gustul cel adevărat”.

Într-un asemenea cadru este „agăţată” de munte stâna lui Vasile Un-gureanu. Cel ce s-a numit odată „baci de stână”sau „stăpân de stână” esteastăzi responsabil de stână. Vasile Ungureanu, bărbat tânăr, vrednic, arelângă el ajutoare de încredere, toţi băieţi tineri, harnici, dăruiţi oieritului.

Stâna ca atare este una nouă, o construcţie ridicată recent de AsociaţiaAgricolă Mălini Stânişoara. În interior - ordine, curăţenie, atmosferă băr-bătească, civilizată. Ustensilele pentru prelucrarea laptelui se află, proaspătspălate, fiecare la locul său.

Într-o încăpere separată, pe grătare de lemn, sub ştergare impecabile…odihneşte, în multe exemplare, tradiţionalul caş.

Dumitru AMARIEI(continuare în pagina 4)

Luna iunie a fost una foarte capricioasă pen-tru zona în care se află comuna Mălini: ploitorenţiale, furtuni, căderi masive de grindină. Înurma acestor fenomene au fost afectate grădinişi livezi, au fost deteriorate drumurile comunale,au fost colmatate şanţurile de scurgere şi au fostinundate câteva locuinţe.

Pagubele ar fi fost, cu siguranţă, mult maimari dacă, în primăvară, primăria nu ar fi luatmăsuri pentru decolmatarea şanţurilor existenteşi săparea unor şanţuri noi.

Manifestările hidrometeorologice din lunaiunie au pus încă o dată în evidenţă cât de im-portant este ca primăria să fie dotată cu cele maidiferite utilaje. Astfel, în situaţiile critice createîn urma căderilor mari de apă, personalulprimăriei a avut posibilităţi tehnice pentru a in-terveni oportun în scopul evacuării apei dincasele şi curţile oamenilor.

După distrugătoarele episoade meteorologicedin luna iunie, primarul Petru Nistor a făcut oanaliză serioasă a situaţiei create şi s-au dispusmăsuri pentru a preveni, sau, cel puţin, pentru areduce efectul unor astfel de fenomene în viitor.Astfel, pe uliţa Răchitiş şi în satul Pâraie, s-ausăpat şanţuri pe distanţe considerabile şi s-auinstalat tuburi pentru subtraversarea căilor deacces. De asemenea, oamenii primărieiacţionează cu utilajele din dotare pentru bal-astarea drumurilor comunale care au fost dete-riorate.

Pentru viitor s-a stabilit ca în zonele în care,după asemenea fenomene, apar torenţi, al cărorcurs nu poate şi controlat, să fie realizată o reţeade şanţuri care să preia apa şi să o conducă înalbiile unor pâraie din vecinătate.

APRECIERI ELOGIOASE LA ADRESA

TALENTATULUI TENORTEODOR ILINCĂI

După furtuna din 11 iunie a.c., şanţurile s-au umplutpână la refuz de apă, iar, pe maluri, stratul

de grindină s-a ridicat la 5-10 cm

Acţiuni prompte şi eficiente ale primărieiMălini după fenomenele

hidrometeorologice din luna iunie

Aspect din timpul slujbei de sfinţire a apei la stânadin Poiana Lungă

Teodor Ilincăi interpretând rolul lui Rodolfo din opera „La Boheme” de Giacomo Puccini

Concetăţeanul nostru, tenorulTeodor Ilincăi, a fost declarat recent„Omul Zilei” de prestigiosul cotidian„Jurnalul Naţional”. Potrivit textuluipublicat de „Jurnalul Naţional”, TeodorIlincăi a revenit în ţară pentru a inter-

preta, pe scena Operei Naţionale dinBucureşti, rolul principal din specta-colul „La Boheme” de Giacomo Pucini– lucrare aflată printre primele trei celemai cântate opere din lume.

(continuare în pagina 3)

Harta comunei Mălini (într-o variantă artistică)

Lecţia de geografieComuna Mălini – localizare, caracteristici, dimensiuni,

vecinătăţi(citiţi documentarul din pagina 3)

2

„ECO-ŞCOALA” este un program inter-naţional care îşi propune implicarea elevi-lor în rezolvarea problemelor de mediu.Prin studiu şi activităţi concrete, elevii ur-mează să devină conştienţi de dimensiunileşi complexitatea problemelor care apar înnatură şi să-şi asume responsabilităţi pen-tru ameliorarea acestora.

Şcoala gimnazială „Nicolae Labiş” dinMălini participă la acest program începândcu anul şcolar 2012-2013, sub îndrumareaprofesoarei Gabriela Gogan, directoarea in-stituţiei. Într-un interval de timp relativscurt, elevii şi-au însuşit principiile acţiu-nii şi, împreună cu cadrele didactice, autrecut la efectuarea celor şapte paşi sprecalitatea de „ECO-ŞCOALĂ”.

Lucrurile sunt foarte serioase şi rigurosplanificate. Iată care ar fi cei şapte paşi pecare trebuie să-i parcurgă întreaga comuni-tate şcolară:

1-alcătuirea unui comitet; 2-efectuareaanalizei problemelor de mediu; 3-întocmi-rea unui plan de acţiune; 4-urmărirea în-deplinirii planului şi evaluarearezultatelor; 5-integrarea problemelor demediu în programa şcolară; 6-informareaşi implicarea şcolii şi comunităţii locale; 7-alcătuirea şi punerea în practică a unui codeco.

În plan practic, acţiunea s-a concretizatîn câteva concursuri, „Cea mai curatăclasă”, „Clasa cu cele mai frumoase flori”,concursuri tematice de desen şi de fotogra-

fie, participarea la igienizarea albiei râuluiSuha Mare, plantarea de puieţi.

Departe de a fi un simplu joc, programul„ECO-ŞCOALA” îmbogăţeşte cunoştinţeleelevilor, formează deprinderi în comporta-

mentul faţă de natură, educă. Iar recunoaş-terea că la Şcoala gimnazială „NicolaeLabiş” din Mălini programul a fost parcurscu rezultate bune va fi acordarea SteaguluiVerde şi a statutului de „ECO-ŞCOALĂ”.

Elevii din Mălinisunt implicaţiîn programul

„ECO-ŞCOALA”

Aşa cum am men- ţio-nat într-un număr anterior alpublicaţiei noastre, vitaminele re-glează metabolismul intern prinintermediul sistemelor enzima-tice.

Comparativ cu celelalte sub-stanţe nutritive – proteine, gră-simi şi carbohidraţi – necesarulde vitamine este minuscul, dar osingură deficienţă vitaminicăpoate deregla întreg organismul.Majoritatea vitaminelor provindin surse naturale, dar există şi ogamă foarte largă de vitaminesintetice – diferenţele dintre elefiind în primul rând legate deefectul asupra organismului nos-tru. De multe ori vitaminele sin-tetice ne pot cruţa bugetul, însănu şi stomacul. Vitaminele se gă-sesc în farmacii sub diverseforme: tablete, capsule, capsulegelatinoase, pulberi, siropuri, so-luţii orale sau injectabile, plas-turi. Voi trece în revistă cele maiimportante aspecte ale altor vita-mine indispensabile vieţii.

Vitamina A – liposolubilă (so-lubilă în grăsimi), se prezintă subdouă forme: vitamina A obiş-nuită, retinol, prezentă doar înalimente de origine animală şiprovitamina A sau carotenul, carese găseşte în alimentele de ori-gine vegetală. Acţiune: vitaminaA măreşte acuitatea vizuală petimpul nopţii, îmbunătăţeşte ve-derea, în general, atenuează sauînlătură petele pigmentare deter-minate de vârstă, ajută la creşte-rea şi consolidarea oaselor(împreună cu vit D şicalciu+magneziu), menţine stareade sănătate a pielii, părului, gin-giilor, unghiilor, creşte imunita-tea, ajută la tratamentul acneei,furunculozei, arsurilor şi plăgilorsuperficiale. Este adjuvant în tra-

tamentul emfizemului şi al hiper-tiroidismului. Lipsa vitaminei Aduce în primul rând, la scădereaacuităţii vizuale (mai ales pe

timp de noapte) şi la apariţiaunor afecţiuni dermatologice.

Vitamina A se găseşte în:untura de peşte, ficat, le-

gume de culoare galbenă şi verdeînchis, ouă, produse lactate.

Atenţie: dacă se administreazăanticoncepţionale, nevoile de vi-tamina A scad, iar medicamenteleutilizate pentru scăderea valorilortotale ale colesterolului reduc ab-sorbţia de vitamina A şi de aceeaaportul trebuie crescut.

Vitamina B1 (tiamina) este hi-drosolubilă (solubilă în apă). Ase-menea tuturor vitaminelor dincomplexul B, cantităţile excesivesunt eliminate în procesul de ex-creţie fără a fi stocate în orga-nism. Fiind sinergice, vitamineleB (B1, B2, B6, B12) sunt mult maieficiente dacă se administreazăîmpreună, în cantităţi egale (depildă câte 50 mg din fiecare).

Vitamina B1 este cunoscută subnumele de „vitamina stării mo-rale” datorită efectului beneficasupra sistemului nervos şi a stă-rii psihice. Tiamina ajută la dige-stia carbohidraţilor (în special),stimulează creşterea, asigurăfuncţionarea normală a sistemu-lui nervos, a muşchilor şi a ini-mii, ajută la prevenirea răului demare sau avion; este adjuvant întratarea zonei zoster, atenueazădurerile dentare post-operatorii.Surse de vitamina B1: drojdia debere, orezul decorticat, cerealeleneprelucrate, grâul integral, făinade ovăz, alunele, tărâţele, laptele,majoritatea legumelor, carnea deporc fără grăsime. Inamici ai vi-taminei B1: prelucrarea termică aalimentelor, cofeina, alcoolul(ambele în exces), nicotina, zahă-rul în cantităţi mari. Dacă sunteţifumători sau consumatori de al-cool, creşteţi aportul de vitaminaB1. Perioadele de sarcină, de

alăptare, consumul de anticon-cepţionale cresc necesarul de vi-tamina B1; medicamentelefolosite în hiperaciditate gastricădiminuează cantităţile de vita-mina B1 din alimentele consu-mate; stresul, traumele psihice,fizice, convalescenţa, necesită

cantităţi mari de vitamina B1.Vitamina B2 (riboflavina) este

hidrosolubilă. Nu este distrusă decăldură (agenţi termici). Acţiune:stimulează creşterea, funcţia dereproducere, menţine sănătateapielii, a unghiilor, părului, ajutăla eliminarea senzaţiei de uscă-ciune a gurii, limbii şi buzelor,înlătură oboseala ochilor. Caren-ţele de vitamina B2 conduc la le-ziuni ale gurii, buzelor, pielii şimucoaselor genitale. Surse natu-rale: drojdie de bere, lapte, ficat,rinichi, ouă, peşte, legume de cu-loare verde. Riboflavina acţio-nează mai eficient asociată cuvitamina PP (nicotinamida) şi vi-taminile B6 şi C. Principalul in-amic al vitaminei B2 este lumina(razele ultraviolete), de aceea am-balajele pentru această vitaminătrebuie să fie opace. Sfaturi: creş-teţi aportul de riboflavină în pe-rioadele de sarcină, alăptare,după un regim îndelungat pentruulcer gastric.

Vitamina B6 (piridoxina) estehidrosolubilă, se elimină prinprocesul de excreţie în răstimpde opt ore de la administrare,ceea ce impune un aport supli-mentar prin alimentaţie adecvatăsau suplimente. Vitamina B6 esteîn realitate un grup de substanţestrâns înrudite ce funcţioneazăuna în prezenţa celeilalte – piri-doxina, piridoxalul, piridoxa-mina. Acţiune: esteindispensabilă în organism pen-tru producerea de anticorpi şi he-matii (globule roşii), ajută laabsorbţia vitaminei B12, ajută laproducerea internă a aciduluiclorhidric şi asimilarea magne-ziului (de aici asocierea farma-

ceutică – magneziu + vitaminaB6); atenuează greaţa (starea derău dimineaţa), reduce spasmelemusculare nocturne, cârceii, pa-resteziile din mâini şi picioare(furnicături), atenuează uneleforme de nevrite ale extremităţi-lor, previne tulburările nervoaseşi dermatologice. Carenţele de vi-tamina B6 produc anemie, der-matite seboreice, glosite. Sursenaturale: drojdia de bere, tărâţede grâu, germeni de grâu, ficat,ridichi, soia, pepene galben,varză, orez nedecorticat, ouă,alune, nuci. Excesul de vitaminaB6 este susceptibil de a producenelinişte nocturnă şi trăire preavie a viselor. Inamici ai vitamineiB6: păstrarea, conservarea, con-gelarea timp îndelungat a cărnii;prepararea termică; alcoolul. Sfa-turi: vitamina B6 poate deter-mina la diabetici diminuareacerinţei de insulină şi dacă nueste corelat dozajul există risculscăderii exagerate a nivelului glu-cozei din sânge. Persoanelor careiau tratament antiparkinson culevopoda nu li se recomandă su-plimente cu vitamina B6.

Piridoxina acţionează eficientîmpreună cu vitaminele B1, B2, C,acidul pantotenic şi magneziul.

farmacistă Teodora PLĂCINTĂ

Lumea vitaminelor(urmare din nr. 22 al publicaţiei Info Mălini)

INFO M|LINI

La taifas cu farmacista

Potrivit prevederilor legii nr.165 din 2013 acordarea titlurilorde proprietate se sistează pentru operioadă de 180 de zile.

Primăria Mălini va informa ce-tăţenii comunei în legătură cudata de la care se va relua elibera-rea acestor documente.

SS--AA SSIISSTTAATT AACCOORRDDAARREEAA

TTIITTLLUULLUUII DDEE PPRROOPPRRIIEETTAATTEE

Una dintre fotografiile cu care elevii de la Mălini au participat la concursul „Ecofotografia anului 2013”: „Peisaj de toamnă”, aparţinând elevei Diana Agapie

Primăria Mălini recomandă tu-turor cetăţenilor a căror locuinţese află în apropierea traseelorconductelor din complexulreţelei de canalizare să facă, încel mai scurt timp, demersurilenecesare pentru branşarea la re-spectiva reţea.

În cazul în care există posibili-tatea branşării la reţeaua decanalizare, iar proprietarullocuinţei nu efectuează operaţiu-nile necesare, acesta are oblig-aţia ca, în conformitate cuprevederile legale, să amenajezeun bazin vidanjabil izolat şi, deasemenea, să încheie un contractde vidanjare cu primăria Mălini

sau cu alt operator. În acelaşi timp, se aduce la

cunoştinţa tuturor persoanelorcare şi-au racordat gospodăriilela reţeaua de canalizare a co-munei că este necesar să seprezinte urgent la sediulprimăriei pentru a-şi întocmidocumentele care să le dea drep-tul de întrebuinţare a acestei fa-cilităţi.

Pentru întocmirea docu-mentelor, persoanele fizice tre-buie să se prezinte la sediulprimăriei cu actul de identitate,iar persoanele juridice cu certifi-catul de înregistrare la registrulcomerţului.

AANNUUNNŢŢ IIMMPPOORRTTAANNTT

În urma ultimelor reglementări,dosarele beneficiarilor de alocaţiecomplementară se reactualizeazădin trei în trei luni. Cea mai re-centă reactualizare a avut ca ter-men final ziua de 31 mai 2013.

În cazul în care dosarele nu suntactualizate la timp, alocaţia va fisuspendată în luna imediat urmă-toare.

Acte necesare pentru completa-rea dosarului:

- adeverinţe de venit pentru soţşi soţie de la trezoreria Fălticeni;

- adeverinţe de elev; - cupoane de alocaţie, şomaj,

pensie, adeverinţe de salariat.Următoarea actualizare a dosa-

rului trebuie să fie efectuată pânăla sfârşitul lunii august 2013.

ÎÎNN AATTEENNŢŢIIAA PPEERRSSOOAANNEELLOORR

CCAARREE BBEENNEEFFIICCIIAAZZĂĂ DDEE AALLOOCCAAŢŢIIEE

CCOOMMPPLLEEMMEENNTTAARRĂĂ

� Comuna Mălini –localizare, caracteristici,dimensiuni, vecinătăţi

Comuna Mălini este situată înnord-estul României, în sudul ju-deţului Suceava şi ocupă o supra-faţă de 154 kilometri pătraţi.

Comuna are în componenţă şasesate: Mălini, Pâraie, Suha, PoianaMărului, Văleni-Stânişoara şi Iesle.Trebuie menţionat faptul că la or-ganizarea administrativă din 1968s-a hotărât contopirea satului Suhacu satul Mălini. Cu toate acestea, înrelaţiile localnicilor, în uzul de fie-care zi se foloseşte în continuaretrimiterea la satul Suha sau locali-zarea în satul Suha.

Raportate la punctele cardinale,vecinătăţile comunei Mălini sunt:la Nord şi Nord-Est –comunaCornu Luncii; la Est –comunaRîşca; la Sud –comunele Pipirig şiBorca (judeţul Neamţ); la Vest –co-munele Stulpicani şi Slatina; laNord Vest –comuna Valea Moldo-vei.

Limitele hotarelor, lungimiletronsoanelor de hotar, punctele detrei hotare au fost stabilite în con-formitate cu prevederile Legii Ca-dastrului şi Publicităţii nr. 7 din1996, republicată cu modificările şicompletările ulterioare. De aseme-nea, operaţiunea de identificare şirecunoaştere a hotarelor s-a efec-tuat prin ordin al Prefectului jude-

ţului Suceava şi, în cazul comune-lor Pipirig şi Borca, prin ordincomun al Prefecţilor judeţelor Su-ceava şi Neamţ.

Activitatea s-a desfăşurat în pre-zenţa reprezentanţilor unităţilor te-ritorial administrative, asistaţi deexperţi ai Oficiului de Cadastru şiPublicitate Imobiliară Suceava,precum şi de un reprezentant alConsiliului judeţean Suceava. Încazul stabilirii hotarelor cu comunaBorca şi Pipirig, au participat şi ex-perţi ai Oficiului de Cadastru şi Pu-blicitate Imobiliară Neamţ, precumşi un reprezentant al ConsiliuluiJudeţean Neamţ.

Rezultatele operaţiunii, desfăşu-rate în lunile decembrie 2010, ia-nuarie şi februarie 2011, au foststatuate prin ordin al Prefectuluijudeţului Suceava şi, în cazul co-munelor Pipirig şi Borca, prinordin comun al Prefecţilor judeţe-lor Suceava şi Neamţ privind recu-noaşterea limitelor administrative.

Comuna Mălini se află la o dis-tanţă de 18 km faţă de Fălticeni, 30de km faţă de Gura Humorului şi43 faţă de Suceava.

Principalele căi de comunicaţiesunt: drumul judeţean 209-A –dela intrarea în comună dinspre râulMoldova – centru Mălini - satul Pâ-raie şi continuă spre comuna Sla-tina; drumul judeţean 209-B-centru Mălini - satele Suha, PoianaMărului, Văleni-Stânişoara, Iesle şicontinuă spre munţii Stănişoarei.

Principalul curs de apă, cu o lun-gime de 29 km, este râul SuhaMare.

Cei mai importanţi afluenţi airâului Suha Mare, urmărind cursulapei de la izvoare spre vărsarea înrâul Moldova, sunt:

- pe partea stângă: Valea Colibei,Petronia, Pârâul lui Ionel, Lingu-raru, Dohotaru, Tabără, Frasin, Ce-laru, Arşiţa Ruşilor, Plai Bătrân,Fântânele, Boicu, Răchitiş;

- pe partea dreaptă: Stânişoara,Muncelu, Iuga, Nemţişoru, Harto-neasa, Pârâul Pârliturii, PârâulRoşu, Măgura, Pojorâta, Prima-taru, Bălaşa, Humărie, Bursunaru,Pietroasa, Slătioara, Malaiu,Ciungi-Văiugi, Pârâul Adânc.

Relieful comunei Mălini se ridicăla 1340 metri, înălţimea la care estesituată Poiana Lungă, şi scade pânăla 420 metri, nivelul la care se aflăconfluenţa râurilor Suha Mare şiMoldova. În acest interval, de la1340 la 420 metri, aflăm formeprecum Muncelu – la 1308 metri, ,Măgura – la 1208 metri, Dohotaru– la 1190 metri, Pojorâta – la 1098metri, Bursunaru la 1010 metri, Ce-laru – la 1007 metri, Boicu – la 967metri şi Răchitiş – la 711 metri.

Caracteristicile reliefului şi aşe-zarea văii Suhei Mari pe direcţiaNord-Est – Sud-Vest determină pa-rametrii climatici (de regulă echili-braţi, temperaţi), precum şidezvoltarea faunei şi florei bogate,diversificate.

Preotul Nicolae Bostea, parohal bisericii de stil vechi din Po-iana Mărului, a avut fericita ideede a alcătui şi pune la dispoziţiaenoriaşilor o bibliotecă. Peste1000 de cărţi cu tematică reli-gioasă şi istorică stau la dispozi-ţia celor interesaţi. O parte dincărţi au fost cumpărate, alteleprovin din biblioteca personală apărintelui Bostea şi din alte dona-ţii.

Acţiunea, inedită pentru timpu-rile noastre, este de apreciat dinperspectiva practică, imediată,dar şi pentru semnificaţiile ei spi-rituale. Iată, putem evoca, depildă, că, în ţara noastră, bisericaa fost unul din primii factori deiluminare culturală.

Suntem siguri că iniţiativa vaavea succes şi că, în continuare, sevor afla persoane care să participela îmbogăţirea fondului de carte.

BBiibblliiootteeccaa ddee llaa…… bbiisseerriiccăă

Trei prieteni se întâlnesc şivorbesc despre soţiile lor.

Primul zice: „Nevasta meaeste ca un fluture!”

Al doilea: „Nevasta mea sea-mănă cu o căprioara!”

A treilea stă şi se gândeşte,iar după vreo două minutespune: „Măi băieţi, să ştiţi cănici a mea nu prea seamănă aom…”

***George, cam ameţit după ce

a băut câteva pahare de con-iac, merge la doctor, acuzânddureri de cap. Medicul îl con-sultă, după care îi spune:

- Nu pot să vă pun un diag-nostic, astăzi. Cred că de vinăeste alcoolul.

- Nici o problemă domnule

doctor, am să revin când o săfiţi treaz.

***Ion îl întreabă pe George:- George, câte cămăşi aveai

înainte de Revoluţie?- Două.- Din ce?- Din mătase.- Şi acum, câte ai?- Una.- Din ce?- Din alea două.

***

Psihologul îl întreabă pe unpacient căsătorit:

- Dar cum păstraţi armoniaconjugală?

- Prin reciprocitate: cândsoţia e nervoasă, eu tac. Şi in-

vers: eu tac, când soţia e ner-voasă.

***Un om cade de pe o schelă şi

se accidentează foarte grav.Poliţistul care efectuează an-cheta nu găseşte la faţa loculuidecât un singur martor – uncopil.

- Măi băiete, ştii tu de ce acăzut omul acela de pe schelă?

- L-a pedepsit Dumnezeu…- De ce l-a pedepsit Dumne-

zeu?- Fiindcă a înjurat.- Cum a înjurat?- Dumnezeii mamei tale de

copil, nu mai scutura schela!

3INFO M|LINI

ZZââmmbbiiţţii,, vvăă rroogg……

(urmare din pagina 1)

„Rodolfo din opera „La Boheme”este rolul pe care l-am interpretatcel mai mult în carieră. Alături de„Romeo şi Julieta” de Gounod. Ro-dolfo este unul dintre cele maicomplexe şi dificile roluri, care îţioferă satisfacţii deosebite. Bineîn-ţeles, dacă reuşeşti să ajungi lainima spectatorului. Ce mă încântănespus în „La Boheme” sunt bucu-ria şi simplitatea cu care trăiescpersonajele, zi de zi” – a spus teno-rul.

Iată cum motivează ziarul alege-rea făcută în cazul talentatului nos-tru concetăţean: Teodor Ilicăi esteunul dintre cei mai valoroşi tineritenori români, cu o extraordinarăcarieră internaţională. Până în

2014, artistul este invitat să cântepe scenele operelor din MonteCarlo, Hamburg, Viena, Berlin,Toulouse, Santiago de Chile, Lon-dra, Paris etc.

Pentru că notorietatea interna-ţională căpătată nu îl împiedică săcânte şi pe scene din România,Jurnalul Naţional îl declară peTeodor Ilincăi „Omul Zilei”.

Aprecierile pe care tânărul nos-tru concetăţean le capătă în ţară şipeste hotare sunt urmarea seriozi-tăţii cu care munceşte, pasiuniipentru ceea ce face şi, desigur, ta-lentului său ieşit din comun.

De aici, din locurile de unde aplecat în frumoasa aventură aartei, îl însoţim cu gândul nostrubun şi cu urări de noi izbânzi în te-merarul său demers artistic.

AAPPRREECCIIEERRII EELLOOGGIIOOAASSEE LLAA AADDRREESSAA TTAALLEENNTTAATTUULLUUII

TTEENNOORR TTEEOODDOORR IILLIINNCCĂĂII

Demult, tare demult, un boierhapsân a tocmit slugă pe un bietţăran. Înţelegerea a fost ca ţăranulsă-i păzească turma de oi de dimi-neaţa până seara, timp de un an.După un an, ţăranul urma să-şi iarăsplata, adică atâtea oi câte vaputea el să ridice şi să le treacăpeste gardul stânii. Lucrurile păreaupromiţătoare pentru ciobanul nouangajat, dar boierul nu-i dădea demâncare bietului ţăran decât o bu-cată de pâine şi o ceapă pentru o ziîntreagă. Săracul om slăbea văzândcu ochii. Vicleanul său stăpân segândise că, la sfârşitul înţelegerii,sluga sa nu va fi în stare să treacăpeste gard nici măcar un miel, dară-mite o oaie!

Cu toate acestea, sluga se ocupacu mare grijă de animale, le duceaîn locurile cu iarbă bună, le adăpa laizvoare limpezi şi le ajuta când sufe-reau dint-un motiv sau altul.

Dar Dumnezeu are grijă de omulneajutorat şi bun la suflet!

Într-o dimineaţă, când se afla cuturma la păşune, i se înfăţişeazăomului, o bătrânică senină şi înda-toritore. Era chiar Sfânta Duminică!

- Ascultă, fiule, îi spuse. Ştiu prince încercare treci. Dar cum văd că

eşti un om bun la suflet, te voiajuta: în fiecare dimineaţă, ne vomîntâlni, iar eu îţi voi preschimba pâi-nea în mămăligă, iar ceapa în ustu-roi.

I-a mulţumit tare mult ţăranul,iar de atunci a mâncat mereu mă-măligă cu mujdei, după cum îl învă-ţase Sfânta Duminică.

Şi azi aşa, mâine aşa, ţăranul nos-tru prindea putere: usturoiul fiindtare bun pentru sănătatea omului,dătător de energie pentru toată ziuaşi ferindu-l de răceli şi de alte multeboli.

Iar când s-a împlinit anul, ce săvezi? A ridicat omul şi a trecut pestegardul stânii toate oile boierului. Casă-l înveţe minte, să nu mai umblecu vicleşuguri şi să nu-şi mai batăjoc de oameni sărmani!

Boierului nu-i venea a crede!Cum de sluga sa e atât de puternică?! Cum de nu oboseşte?! Cum poatesă-i ia toată turma?!

Dar învoiala este învoială! Boierulcel viclean a trebuit să accepte totceea ce s-a petrecut. Iar această în-tâmplare a fost aflată de mulţimede popor. De atunci, usturoiul estenelipsit din hrana românilor, fă-cându-o gustoasă şi sănătoasă!

OO ppoovveessttee aa uussttuurrooiiuulluuii

Nu de mult, un redactor al publi-caţiei „Informatorul Moldovei” avizitat comuna noastră. În urmadocumentării, a publicat un mate-rial cu un supratitlu edificator: „Ande an, gospodarii de la Mălini, ju-deţul Suceava, îşi transformă loculde baştină în comună europeană.”Fotoreportajul surprinde câteva dinrealizările din ultimii ani de la Mă-lini şi se încheie cu următorul co-mentariu: „…cine vizitează Măliniilui Labiş vede ceva ce nu întâlneşte

în Moldova, în România şi nicimăcar în Europa. Vede voinţă, de-terminare, pasiune, acestea suntcondiţii obligatorii ale succesului.Şi dacă primarul se ghidează dupăaceste principii şi comunitatea facela fel.

Şi totul aici merge strâns unit. Pelângă investiţiile publice de anver-gură realizate, sportul, cultura, fol-clorul se bucură de o atenţiedeosebită din partea administraţieilocale. Că aşa stă bine la oamenii

gospodari. E mult de scris despreMălini, dar cuvintele sunt doar oimagine palidă a realităţii. Deaceea, cei care vor să vadă un miccolţ de Rai trebuie obligatoriu săajungă la Mălinii lui Labiş. Într-unloc unde celebra ospitalitate mol-dovenească e la ea acasă, iar fru-museţile zonei te lasă fără grai…”

Reportajul din care am reprodusacest fragment a apărut în ediţiadin 22-28 mai, 2013, a săptămâna-lului „Informatorul Moldovei”.

CCoommuunnaa MMăălliinnii vvăăzzuuttăă ccuu oocchhiiii aallttoorraa

LLeeccţţiiaa ddee ggeeooggrraaffiiee

(urmare din pagina 1)

Stâna, păstoritul, oieritul nu maisunt ceea ce erau cândva, pe vre-mea bunicilor noştri. Condiţiile deviaţă sunt altele, mai bune,aproape de cele ale lumii de azi.

Nu mai sunt aşa de multe fluieresau trâmbiţe, dar sunt telefoanemobile. Aşa afli tot şi poţi să aicunoştinţă cu ceea ce se întâmplăoriunde în câteva clipe. Distanţelese micşorează, se comprimă.Vorbind de distanţe, acestea separcurg aici, la noi, mai lesne, fi-indcă în ultima vreme s-au tăiatdrumuri spre aproape toatestânele din comună.

A rămas, totuşi spiritul cel vechi,patima muntelui şi a păstoritului,a rămas grija pentru animaleleridicate la sute de metri înălţime, arămas tradiţia ancestrală a oii şi abrânzei. Cei de azi, precum VasileUngureanu şi ortacii săi, o con-tinuă cu drag, cu efort şi, săsperăm, cu rezultatele aşteptate.

Ziua în care am călcat pragulstânei lui Vasile Ungureanu nu afost una obişnuită.

Preoţii Vasile Bîrsanu şi OvidiuJitaru, secondaţi de dascălul PavelIlincăi, au săvârşit aici o slujbă desfinţire a apei, aghiasma fiind tre-buincioasă „oamenilor şi do-bitoacelor” care se vor afla toatăvara aici, în munţii Stânişoarei. Obună şi veche tradiţie este astfelcontinuată în timp, existând cred-inţa că aghiasma va îndepărtapericolele, bolile, şi-i va ajuta peciobani să-şi facă pe deplin dato-ria, iar la toamnă, după ce gospo-darii vor primi rodul muncii lor,să revină în sat sănătoşi, şi ei şitoate animalele păstorite.

După săvârşirea aici, lagraniţa dintre cer şi pământ, aceremonialului religios, gazdelene-au poftit să ne înfruptăm dinbucatele făcute de ei. Toate auarătat foarte bine, toate au fostfoarte gustoase, dar parcă, bal-moşul şi caşul proaspăt s-au ridi-cat peste orice aşteptări. Aşa amînţeles că expresia „mâncare ca lastână” are un anume sens. Un

sens pe care nu-l percepi decâtaflându-te şi mâncând la stână.Un sens pe care marele Sadoveanul-a cultivat în scrierile sale, l-a îm-părtăşit, prin cuvânt, cum nimeninu a făcut-o. Marele Sadoveanucare foloseşte aceste minunatelocuri, munţii Stânişoarei, dreptcadru pentru desfăşurarea drameiciobăneşti din capodopera sa „Bal-tagul”.

4 INFO M|LINI

Sunt tot mai numeroşi cetăţeniicare se arată nemulţumiţi de faptulcă pe drumurile publice din comunanoastră se întâlnesc animale (vaci,cai) nesupravegheate.

Acestea prezintă un pericol realpentru persoane sau pentru bunurileacestora, stânjenesc circulaţia ve-hiculelor şi autovehiculelor, putândîn orice moment să se afle la origineaunor accidente cu consecinţa greu deanticipat.

Caii nesupravegheaţi, aflaţi pe

carosabil mai ales pe timp de noapte,constituie un pericol deosebit pentrucirculaţia pe drumul public.

În această situaţie, primăria co-munei Mălini invită cetăţenii careobişnuiesc să lase nesupravegheateanimalele să ia măsurile necesare, săle însoţească în deplasarea pe dru-murile publice şi să le adăposteascăpe timp de noapte.

Pe lângă aspectul necivilizat careapare în spaţiul comunei noastre, pelângă faptul că stânjenesc circulaţia

şi se pot produce accidente grave,animalele nesupravegheate suntţinte uşoare pentru hoţi.

Legea nr. 61 din 1991, articolul 3,punctul 17, prevede sancţiuni cuamendă pentru „lăsarea în libertateşi fără supraveghere a animalelorcare pot prezenta pericol pentru per-soane sau bunuri.”

Iată suficiente argumente pentruca acest fenomen, atât de neplăcut,atât de periculos, să fie întrerupt cudesăvârşire, pentru totdeauna.

Pericol pe şosele: vitele nesupravegheate

Am scris în repetate rânduri în publicaţia „Info Mălini”despre eforturile care se fac pentru ca imaginea comuneinoastre să fie una civilizată.

În această idee, pe lângă multe alte acţiuni, primăria aprocurat şi instalat în diferite locuri construcţii din lemnalcătuite din acoperiş, două bănci şi o masă. Pe lângăfaptul că este utilă, construcţia respectivă(„gazebo” se numeşte în termeni tehnici) arată foartebine şi dă un semn de ospitalitate pentru locul respectiv.

Un asemenea „gazebo”, care costă în jur de 2000 lei, afost instalat şi în faţa bisericii din Poiana Mărului, dar ela fost distrus într-o noapte de persoane necunoscute(încă).

Cât de iresponsabili pot fi cei ce au făcut acest lucru?Ce porniri sălbatice bântuie mintea unor astfel de indi-vizi?! Ce satisfacţie bolnăvicioasă pot trăi asemenea per-soane?! În acestă situaţie nu putem vorbi de lipsă deeducaţie, de un gest teribilist, de un moment de neat-

enţie. În această situaţie vorbim de o acţiune controlată,intenţionată a unor indivizi străini de orice condiţie civi-lizată, vorbim de persoane rătăcite psihic, sălbăticite,vorbim de vandali.

Din păcate, astfel de persoane se află printre noi, nedistrug bunurile, ne fac de râs!

În fotografia de mai sus vă prezentăm rezultatul acţiu-nii acelor indivizi iresponsabili.

Vandali!

Vacanţa vine cu noianul ei debucurii, dar şi cu pericole, cuprimejdii în cazurile în care nu seadoptă un comportament preven-tiv în situaţiile în care se vor aflacopiii. În perioada de vacanţă,răspunderea părinţilor faţă de ac-tivitatea copiilor creşte în moddeosebit.

De aceea, vom trece în revistăcâteva dintre regulile pe careaceştia, părinţii, trebuie să le im-pună copiilor spre respectarecând se află în spaţii publice.

O atenţie aparte trebuie acor-dată prevenirii accidentelor decirculaţie.

De aceea părinţii trebuie să-isfătuiască pe copii să se de-plaseze pe cât posibil numai pecărările amenajate în afara spaţi-ului carosabil, iar dacă acestea nuexistă, să meargă numai pepartea stângă a drumului, cât maiaproape de marginea acestuia,dar nu în grup, ci în şir - unuldupă altul.

Învăţaţi copiii să traversezedrumurile publice numai prinlocuri special amenajate, trecerilede pietoni, iar dacă acestea nu ex-istă, să se asigure temeinicînainte de a trece pe parteacealaltă a şoselei.

Sfătuiţi-i pe copii să nu se an-gajeze în traversarea căilor ru-tiere în fugă sau prin faţa ori prinspatele autovehiculelor staţion-ate.

Părinţi, interziceţi cudesăvârşire copiilor dumneavoas-tră să se joace pe şosea sau prinimediata apropiere a acesteia.

Alegeţi locurile de joacă în spaţiiadecvate, departe de arterele cir-culate. Nu-i lăsaţi să meargă curolele pe partea carosabilă a dru-murilor publice. Supravegheaţi înpermanenţă modul în care miciipietoni respectă regulile de de-plasare pe drumurile publice,repetaţi-le mereu ce şi cum tre-buie să facă, atrageţi-le mereuatenţia asupra pericolelor în carese află atunci când nu respectănormele de folosire a drumuluipublic.

Reamintim părinţilor şi copi-ilor că, pentru a merge cu o bici-cletă pe drumurile publice,conducătorul acesteia trebuie săaibă vârsta de cel puţin 14 ani.

Cetăţenii comunei Mălini tre-buie să fie conştienţi că mai alesdrumul judeţean care traverseazăcomuna este tot mai intens folositde autovehicule.

În anotimpul cald, pe lângă au-tovehiculele locale şi cele care factransporturi obişnuite cu scopurieconomice, pe drumurile noastreapar foarte multe autoturisme cuturişti, precum şi cele ale con-cetăţenilor care lucrează înstrăinătate şi vin în concediu.

În această situaţie, circulaţiadevine foarte aglomerată tot tim-pul, atât ziua, cât şi noaptea, iaraglomeraţia sporeşte în mod con-siderabil posibilitatea produceriiaccidentelor cu urmări dintre celemai tragice.

Deci, părinţi, acordaţi atenţie,acordaţi multă atenţie copiilor petimpul vacanţei!

Inspector Pavel OANEA

Redactor:Dumitru AmarieiProcesare texte: Ionela Panţiru, Cristina ApostolTehnoredactare:Răzvan Guzu

Tipografia CELESTIN - Suceava

La stână, lângă graniţadintre cer şi pământ...

Recomandări din partea secţieide poliţie Mălini

A SOSITVACAN}A.P|RIN}I,ATEN}IELA COPII!

Lucrătorii postului de poliţieMălini continuă acţiunea care areca scop schimbarea actelor de iden-titate cu termenele de valabilitateexpirate, precum şi eliberareaactelor de identitate pentru per-soanele care au împlinit sau îm-plinesc vârsta de 14 ani.

Persoanele care au actele deidentitate cu termenele de valabili-tate expirate trebuie să se prezintela postul de poliţie, în orice zi lu-crătoare a săptămânii, cu urmă-toarele documente:

1. Buletinul sau cartea de identi-tate, în original;

2. Cartea de alegător, în original(dacă posedă acest document);

3. Certificatul de naştere şi, dacăeste cazul, de căsătorie, în original.

Persoanele care trebuie săschimbe actele de identitate pot

efectua această operaţiune într-uninterval de şase luni înainte de dataexpirării valabilităţii documentuluirespectiv.

Pentru eliberarea cărţii de identi-tate, persoanele care au împlinit 14ani trebuie să fie însoţite de unuldintre părinţi şi să prezinte certifi-catul de naştere, certificatul decăsătorie al părinţilor şi actul deidentitate al unuia dintre părinţi,toate în original.

Actele de identitate sunt docu-mente de cea mai mare importanţăpentru orice cetăţean, datoria noas-tră, a fiecăruia, este să facem în aşafel încât acestea să fie valabile şi săse găsească tot timpul în cea maibună stare.

agent - şef principalConstantin GRIGORAŞ

Cu turma…..în porneală

Stâna – construcţie recentă ridicată prin grija AsociaţieiAgricole Mălini-Stânişoara

ACŢIUNE DE SCHIMBAREA ACTELOR DE IDENTITATE

Dimineaţa, înainte de ora opt, pe drumul judeţean din Poiana Mărului