Influenţe ale limbilor africane asupra francezei din Africa

5

CUPRINS

CUPRINS......................................................................................................................................... 5 INTRODUCERE .......................................................................................................................... 11 CAPITOLUL I STADIUL CERCETĂRILOR ÎN DOMENIUL FRANCEZEI DIN AFRICA NEAGRĂ. CORPUS. ASPECTE METODOLOGICE.

A. Franceza regională ........................................................................................................................ 15 B. Franceza în Africa Neagră .......................................................................................................... 16

1. Franceza în/din Africa: perioada 1950-1983 .............................................................. 16 2. Franceza din Africa după 1983 .......................................................................................... 20

C. Corpus: inventarele de particularităţi lexicale .................................................................. 20 D. Aspecte metodologice .................................................................................................................. 22

CAPITOLUL II ASPECTE SOCIOLINGVISTICE ALE FRANCEZEI ÎN AFRICA NEAGRĂ

A. Burundi .............................................................................................................................................. 23 1. Poziţie geografică..................................................................................................................... 23 2. Principalele grupuri etnice .................................................................................................. 23 3. Limbi locale; limbi oficiale; politici lingvistice; statutul

sociolingvistic al limbilor în contact ............................................................................... 24 4. Franceza în/din Burundi ...................................................................................................... 27

B. Camerun ............................................................................................................................................ 29 1. Poziţie geografică..................................................................................................................... 29 2. Principalele grupuri etnice .................................................................................................. 29 3. Limbi locale; limbi oficiale; politici lingvistice; statutul

sociolingvistic al limbilor în contact ............................................................................... 30 4. Franceza în/din Camerun .................................................................................................... 32

C. Republica Centrafricană .............................................................................................................. 34 1. Poziţie geografică..................................................................................................................... 34 2. Principalele grupuri etnice .................................................................................................. 34 3. Limbi locale; limbi oficiale; politici lingvistice; statutul

sociolingvistic al limbilor în contact ............................................................................... 35 4. Franceza în/din Republica Centrafricană ...................................................................... 38

Nicoleta PETUHOV

6

D. Ciad ...................................................................................................................................................... 40 1. Poziţie geografică: ................................................................................................................... 40 2. Principalele grupuri etnice .................................................................................................. 40 3. Limbi locale; limbi oficiale; politici lingvistice; statutul

sociolingvistic al limbilor aflate în contact .................................................................. 40 4. Franceza în/din Ciad .............................................................................................................. 42

E. Republica Congo ............................................................................................................................. 43 1. Poziţie geografică..................................................................................................................... 43 2. Principalele grupuri etnice .................................................................................................. 43 3. Limbi locale; limbi oficiale; politici lingvistice; statutul

sociolingvistic al limbilor în contact ............................................................................... 43 4. Franceza în/din Republica Congo ..................................................................................... 45

F. Gabon .................................................................................................................................................. 47 1. Poziţie geografică..................................................................................................................... 47 2. Principalele grupuri etnice .................................................................................................. 47 3. Limbi locale; limbi oficiale; politici lingvistice; statutul

sociolingvistic al limbilor în contact ............................................................................... 47 4. Franceza în/din Gabon .......................................................................................................... 49

G. Guineea .............................................................................................................................................. 50 1. Poziţie geografică: ................................................................................................................... 50 2. Principalele grupuri etnice .................................................................................................. 51 3. Limbi locale; limbi oficiale; politici lingvistice; statutul

sociolingvistic al limbilor în contact ............................................................................... 51 4. Franceza în/din Guineea ...................................................................................................... 54

H. Mauritania ........................................................................................................................................ 55 1. Poziţie geografică..................................................................................................................... 55 2. Principalele grupuri etnice .................................................................................................. 55 3. Limbi locale; limbi oficiale; politici lingvistice; statutul

sociolingvistic al limbilor în contact ............................................................................... 55 4. Franceza în/din Mauritania................................................................................................. 58

CAPITOLUL III ÎMPRUMUTUL LEXICAL ÎN VARIETĂŢILE LOCALE ALE FRANCEZEI DIN AFRICA NEAGRĂ

A. Împrumutul lexical în franceza din Burundi ...................................................................... 62 1. Împrumuturi .............................................................................................................................. 62 2. Interpretarea datelor ............................................................................................................. 69

B. Împrumutul lexical în franceza din Camerun .................................................................... 72 1. Împrumuturi .............................................................................................................................. 72 2. Interpretarea datelor ............................................................................................................. 77

C. Împrumutul lexical în franceza din Republica Centrafricană ...................................... 79 1. Împrumuturi .............................................................................................................................. 79 2. Interpretarea datelor ............................................................................................................. 88

D. Împrumutul lexical în franceza din Ciad .............................................................................. 90 1. Împrumuturi .............................................................................................................................. 90

Influenţe ale limbilor africane asupra francezei din Africa

7

2. Interpretarea datelor ........................................................................................................... 104 E. Împrumuturi lexicale în franceza din Republica Congo .............................................. 107

1. Împrumuturi ............................................................................................................................ 107 2. Interpretarea datelor ........................................................................................................... 115

F. Împrumutul lexical în franceza din Gabon ........................................................................ 117 1. Împrumuturi ............................................................................................................................ 117 2. Interpretarea datelor ........................................................................................................... 135

G. Împrumutul lexical în franceza din Guineea .................................................................... 138 1. Împrumuturi ............................................................................................................................ 138 2. Interpretarea datelor ........................................................................................................... 146

H. Împrumutul lexical în franceza din Mauritania .............................................................. 148 1. Împrumuturi din limbi locale ........................................................................................... 148 2. Interpretarea datelor ........................................................................................................... 159

CAPITOLUL IV VITALITATEA ÎMPRUMUTURILOR ÎN FRANCEZA DIN AFRICA NEAGRĂ

A. Criteriul onomasiologic ............................................................................................................. 164 1. Alimente, hrană (144 de termeni) .................................................................................. 164 2. Floră (134 de termeni) ........................................................................................................ 164 3. Familie, relaţii sociale (119 termeni) ............................................................................ 165 4. Meserii, ocupaţii (109 termeni) ....................................................................................... 165 5. Religie (103 de termeni) ..................................................................................................... 166 6. Muzică, dansuri, instrumente muzicale (85 de termeni) ...................................... 166 7. Obiecte diverse (79 de termeni) ...................................................................................... 166 8. Caracteristici fizice şi morale, boli, corp uman (48 de termeni) ........................ 167 9. Faună (44 de termeni) ......................................................................................................... 167

10. Jocuri, obiceiuri, tradiţii (36 de termeni) ..................................................................... 167 11. Obiecte vestimentare (29 de termeni) .......................................................................... 167 12. Aspecte geografice (29 de termeni) ............................................................................... 167 13. Locuinţă (28 de termeni) .................................................................................................... 167

B. Criteriul răspândirii geografice ............................................................................................. 168 1. Cuvinte răspândite în mai mult de 4 varietăţi regionale ....................................... 168 2. Cuvinte răspândite în trei varietăţi regionale ............................................................ 168 3. Cuvinte răspândite în două varietăţi regionale ......................................................... 168

C. Criteriul frecvenţei ...................................................................................................................... 169 1. Franceza din Burundi ........................................................................................................... 170 2. Franceza din Camerun ......................................................................................................... 170 3. Franceza din Republica Centrafricană .......................................................................... 170 4. Franceza din Ciad .................................................................................................................. 170 5. Franceza din Republica Congo ......................................................................................... 170 6. Franceza din Gabon .............................................................................................................. 171 7. Franceza din Guineea ........................................................................................................... 171 8. Franceza din Mauritania ..................................................................................................... 172

Nicoleta PETUHOV

8

D. Criteriul diastratic ....................................................................................................................... 173 1. Franceza din Burundi ........................................................................................................... 173 2. Franceza din Camerun ......................................................................................................... 173 3. Franceza din Republica Centrafricană .......................................................................... 173 4. Franceza din Ciad .................................................................................................................. 173 5. Franceza din Congo ............................................................................................................... 173 6. Franceza din Gabon .............................................................................................................. 173 7. Franceza din Guineea ........................................................................................................... 174 8. Franceza din Mauritania ..................................................................................................... 174

E. Criteriul productivităţii lexicale............................................................................................. 174 1. Derivarea ................................................................................................................................... 174 2. Compunerea ............................................................................................................................. 175 3. Locuţiunile şi expresiile ...................................................................................................... 175

F. Criteriul semantic ........................................................................................................................ 176 1. Cuvinte cu trei sau mai multe sensuri ........................................................................... 176 2. Cuvinte cu două sensuri ...................................................................................................... 177

G. Conjugarea criteriilor ................................................................................................................. 182 1. Cuvinte răspândite în mai mult de patru varietăţi regionale .............................. 182 2. Cuvinte răspândite în trei varietăţi regionale ............................................................ 183 3. Cuvinte răspândite în două varietăţi regionale ......................................................... 183

CONCLUZII .............................................................................................................................. 187 BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ ................................................................................................ 189 SURSE ....................................................................................................................................... 196 INDICE DE LIMBI AFRICANE ............................................................................................. 197

Influenţe ale limbilor africane asupra francezei din Africa

15

CAPITOLUL I

STADIUL CERCETĂRILOR ÎN DOMENIUL FRANCEZEI DIN AFRICA NEAGRĂ. CORPUS.

ASPECTE METODOLOGICE.

A. FRANCEZA REGIONALĂ

Iniţiate în urmă cu aproximativ cincizeci de ani într-un context rigid, dominat de tradiţia unificatoare şi normativă care se manifesta în lingvistica franceză, de ideea supremaţiei centrului asupra periferiei, ca şi de autoritatea modelului structuralist din prima jumătate a secolului al XX-lea, cercetările de franceză regională vor reuşi să se impună cu dificultate, în ciuda luărilor de poziţie ale unor lingvişti – dialectologi, lexicologi sau gramaticieni – reputaţi2.

Studiile în această direcţie, delimitate clar de cele dialectale, vor căpăta un caracter amplu şi sistematic abia în anii ’70, perioadă în care încep să devină obiect de dezbatere al unor reuniuni ştiinţifice cu caracter internaţional3.

Astfel, prima reuniune în care se lansează ideea creării unui centru de studii pentru franceza regională din Franţa şi din afara graniţelor Franţei are loc la Montreal în 1967, iar cel care propune acest tip de cercetare este Pierre Guiraud. În 1973, un număr al revistei Langue française este consacrat „aux parlers régionaux”, iar în acelaşi an are loc la Dakar o bienală cu tema „Le français hors de France”, ale cărei dezbateri sunt concentrate pe contactul lingvistic şi franceza vorbită în diferite zone precum Québec, Louisiana, Elveţia, Africa. Scopul cercetărilor avansate de aceste reuniuni este pe de o parte pur ştiinţific – descrierea contactului dintre franceză şi limbile locale, urmărit sub aspectele sale lingvistice şi sociolingvistice, valorizarea

2 Cel care atrage pentru prima dată atenţia lingviştilor asupra importanţei fenomenului regionalismelor este Kurt Baldinger (Baldinger 1961). 3 Reuniunile s-au desfăşurat sub patronajul unor organizaţii francofone ca Association des Université Partiellement et Entièrement de Langue Française (AUPELF), Conseil National de la Langue Française (CNRS) sau Conseil International de la Langue Française (CILF), care asigură şi în prezent continuitatea şi unitatea cercetărilor.

Nicoleta PETUHOV

16

termenilor regionali prin raportare la franceza standard, înregistrarea particularităţilor francezei vorbite în aceste zone – iar pe de altă parte se urmăreşte, în unele din aceste teritorii, elaborarea unor metode eficiente de introducere a francezei în sistemul pedagogic, alături de alte limbi, cu statut asemănător sau diferit.

B. FRANCEZA ÎN AFRICA NEAGRĂ

Cercetările referitoare la franceza din Africa Neagră apar, aşadar, în contextul dezvoltării cercetărilor asupra regionalismelor în spaţiul francofon. Trebuie făcută precizarea că franceza vehiculată în spaţiul Africii Negre se dovedeşte mai interesantă decât alte tipuri de franceză regională, dar şi mai complexă, graţie contextului sociolingvistic în care ia naştere4 şi care presupune luarea în considerare a diversităţii şi a numărului mare de limbi cu care aceasta intră în contact, diversitatea situaţiilor de comunicare, varietatea domeniilor sociale în care franceza se infiltrează5 etc. Toate aceste aspecte – lingvistice şi sociolingvistice – vor fi înregistrate de-a lungul timpului într-o serie de lucrări, individuale şi/sau colective, în care se poate constata o modificare a abordărilor şi a punctelor de vedere.

1. Franceza în/din Africa: perioada 1950-1983 Studiile lingvistice referitoare la franceza din Africa occidentală debutează

izolat în anii ’50: în 1952 apare o culegere de aproximativ 500 de cuvinte şi expresii aflate în uz în Africa occidentală franceză6, iar în 1958 un studiu referitor la cuvintele folosite în secolele al XVII-lea şi al XVIII-lea în aceste teritorii7. În 1964, M. Calvet descrie într-o lucrare influenţele fonetice wolof

4 Africa Neagră francofonă numără 17 state (Mauritania, Senegal, Mali, Guineea, Côte d’Ivoire, Burkina-Faso, Togo, Benin, Niger, Ciad, Camerun, Republica Centrafricană, Republica Congo, Gabon, Republica Democratică Congo, Rwanda şi Burundi), state în care se întâlnesc cele mai variate situaţii lingvistice, determinate de statutul inegal al limbilor care coexistă în acelaşi teritoriu. Astfel, există aici state considerate omogene din punct de vedere lingvistic (Rwanda şi Burundi), state eterogene lingvistic, dar în care există o limbă dominantă demografic sau sociologic (araba în Mauritania, wolof în Senegal, maninka în Mali, hausa în Niger, sango în Republica Centrafricană, fang în Gabon) şi state eterogene din punct de vedere lingvistic, în care nu există o limbă dominantă la nivel naţional (Coasta de Fildeş, Guineea, Burkina-Faso, Togo, Benin, Camerun, Republica Congo şi Republica Democratică Congo). 5 Legată iniţial de raporturile economice şi administrative inerente situaţiei de colonizare, franceza se va infiltra şi în sistemul de învăţământ din statele africane colonizate, fapt care îi asigură stabilitatea şi supremaţia în faţa limbilor teritoriale concurente. 6 Raymond Mauny, Glossaire des expressions et termes employés dans l’Ouest africain, Dakar, IFAN, 1952. 7 L.-F. Flutre, „De quelques termes de la langue commerciale utilisée sur les côtes de l’Afrique occidentale et qui ont passé dans les récits de voyage du temps”, în Etymologica (Festschrift W.von Wartburg), Tübingen, 1958, p. 209-238.

Influenţe ale limbilor africane asupra francezei din Africa

17

asupra francezei vorbite în Senegal8, iar în 1965, Willy Ball prezintă la cel de-al XI-lea Congres Internaţional de Lingvistică şi Filologie Romanică de la Madrid un plan de lucru sistematic care are în vedere descrierea particularităţilor francezei din Africa Neagră9.

Încă de la începutul anilor ’60 s-a manifestat preocuparea pentru descrierea francezei aflate în uz în diferitele state ale Africii Negre.

Iniţiativa are la bază constatarea lingviştilor că uzul francezei în diferite medii a dat naştere unor „greşeli” regulate şi repetate, numite ulterior particularităţi, şi este susţinută de o idee nouă în sociolingvistică, aceea că orice sistem lingvistic este variabil. Se trece astfel, într-o nouă etapă de cercetare a francezei regionale africane: de la inventarierea greşelilor şi a abaterilor de la norma hexagonală - cu scopul corectării lor şi al elaborării de lucrări pedagogice - se trece la inventarierea „particularităţilor”, adică a fenomenelor care conduc către conturarea unor norme locale. Modificarea de viziune este însoţită de o schimbare în terminologie: se trece de la „franceza în Africa” la „franceza din Africa”, aşadar se recunoaşte existenţa şi individualitatea unor varietăţi africane, diferite de limba standard.

În planul cercetării aplicate, acestei direcţii teoretice îi corespunde redactarea, în cadrul organizat al institutelor de lingvistică aplicată şi al centrelor de cercetare de pe lângă universităţi, a unor inventare de particularităţi lexico-semantice ale varietăţilor francezei din Africa Neagră10.

Sunt considerate particularităţi împrumuturile din limbile africane cu care franceza intră în contact pe plan local, calcurile şi formaţiile lexicale locale (compuse, derivate cu prefixe şi sufixe), înregistrate pe trei niveluri de limbă: acrolectal, mezolectal şi bazilectal11.

Desfăşurată simultan în douăsprezece ţări din Africa Neagră (Benin, Burkina-Faso, Camerun, Ciad, Coasta de Fildeş, Mali, Niger, Republica

8 M. Calvet, „Le français parlé. Enquête au lycée de Thiès”, în Publications, nr. 48, Dakar, CLAD, 1964-1965. 9 W. Ball, „Trabajos de filología románica y temas de investigaciones lingüistícas, relacionados con el Africa negra”, în Actas del XI Congreso internacional de lingüistíca y filología románicas, Madrid, 1965, vol. II. 10 Ideea elaborării unor inventare de particularităţi lexicale generează ample direcţii de cercetare, metodologice şi teoretice: pentru înregistrarea unui fenomen lingvistic de această natură sunt necesare minuţioase studii de natură sociolingvistică. Din punct de vedere metodologic, se pune problema declanşării de anchete sociolingvistice şi alcătuirii de corpusuri, esenţiale pentru redarea unei imagini juste a situaţiei lingvistice. Investigaţiile aplicate furnizează material şi pentru elaborarea unor studii teoretice referitoare la raportul franceză/limbi africane, funcţiile limbilor în actul comunicării, rolul limbilor în procesul de învăţământ etc. 11 Într-o situaţie de continuum lingvistic, acrolectul este varietatea cea mai apropiată de polul considerat superior, bazilectul este varietatea cea mai îndepărtată de polul considerat superior, iar mezolectul este varietatea intermediară între acrolect şi bazilect (Marie-Louise Moreau, Sociolinguistique. Concepts de base).

Nicoleta PETUHOV

18

Centrafricană, Rwanda, Senegal, Togo, Republica Democratică Congo) cu mijloace şi metode similare, elaborarea inventarelor s-a diferenţiat în ceea ce priveşte difuzarea. O parte din aceste inventare au fost publicate în intervalul 1975-1980, o parte după 1990, cu completări ale listei de cuvinte iniţiale şi prezentări generale care depăşesc graniţele disciplinei lingvistice.

Astfel, în 1975 apare la Universitatea din Abidjan Dictionnaire des particularités du français au Togo et au Dahomey realizat de Suzanne Lafage, al cărui material, după mărturisirile autoarei, a fost cules timp de douăzeci de ani. Corpusul se bazează pe lucrări scrise (opere literare şi ştiinţifice, ziare, arhive, lucrări şcolare) şi orale (anchete cu informatori locali din mediul rural şi urban, emisiuni televizate sau radiofonice). Metodologia la care recurge Suzanne Lafage pentru elaborarea dicţionarului său este continuată şi în prima ediţie a Inventaire provisoire des particularités lexicales du français en Haute-Volta12, realizat de o echipă de cercetători sub coordonarea aceleiaşi autoare, Suzanne Lafage, ca şi în Dictionnaire du français au Niger, apărut în 1978. Tot în 1978 sunt reunite şi publicate parţial lucrările din Ciad, sub titlul Premier inventaire des particularités lexicales du français parlé au Tchad, iar în 1979 sunt publicate în numere succesive din „Bulletin du Groupe de Recherche sur les Africanismes du CELTA” cercetările făcute în Zair (actuala Republică Democratică Congo), sub titlul Particularités lexicales du français au Zaïre, cercetări care includ un număr important de belgicisme. Singura ţară pentru care se elaborează mai multe inventare, cu autori diferiţi şi, deci, diferite în ce priveşte metodologia, este Senegalul, în care apar în intervalul 1975-1979 nu mai puţin de trei inventare: Première approche lexicale du français au Sénégal (1975) şi Particularités lexicales du français au Sénégal (1979), efectuate de Jacques Blondé, Pierre Dumont şi Dominique Gontier în cadrul CLAD (Centre de Linguistique Théorique et Appliquée de Dakar) şi care reunesc particularităţi frecvent atestate în vorbirea curentă şi Le français au Sénégal (1979), realizată de Geneviève Ndiaye-Correard şi Jean Schmitt în cadrul Departamentului de Lingvistică generală şi africană de la Universitatea din Dakar, lucrare care conţine un număr mare de termeni specializaţi proveniţi din limbile naţionale şi de termeni prezentând o serie de particularităţi fonetice şi gramaticale. În aceeaşi direcţie şi cu acelaşi scop au fost concepute şi inventarele pentru Mali şi Volta Superioară13. Deşi tipărite în 1982 şi respectiv în 1986, informaţiile reunite de aceste două ultime inventare au fost valorificate în vasta lucrare de sinteză care este Inventaire des particularités lexicales du français en Afrique noire (1983).

12 Denumirea veche pentru Burkina-Faso. 13 Inventaire des particularités lexicales du français au Mali apare sub coordonarea lui Ambroise Queffélec şi A. Jouannet, iar Le français en Haute-Volta sub coordonarea Suzannei Lafage. Ambele lucrări sunt rezultatul cercetărilor plasate sub egida AUPELF.