Influenta pH-ului alimentelor asupra organismului umanpH-ul masoara alcalinitatea si aciditatea (echilibrul acido-bazic), fiind o scala de valori intre 0 si 14.

Organismul nostru functioneaza intr-o maniera optima daca pH-ul este de 7,4 (usor bazic). Reaciile metabolice, la nivel celular, nu pot avea loc dect ntr-un mediu n care acizii i bazele se afl n echilibru. La omul sntos, pH-ul mediului intern al sngelui este 7,46. Sub 7,4 pn la 7 vorbim despre acidoz. Peste 7,46 vorbim de mediu alcalin, de alcalinizare. Doar la valoarea 7,46 a pH-ului ne bucurm de o sntate de fier, iar organele noastre interne funcioneaz corect.

Una dintre consecintele stilului de viata modern este ca mediul nostru celular devine din ce in ce mai acid. Majoritatea oamenilor care traiesc in mediul urban se confrunta cu efectele negative ale unei alimentatii prea acide. Aceasta problema ar putea fi evitata daca s-ar reveni la un stil de viata simplu, fara stres si poluare, si la o alimentatie riguroasa excluzand dulciurile, cerealele si proteinele.

1. pH-ul digestivn funcie de alimentele consumate i de secreiile digestive, pH-ul poate varia aici de la 2 (acidul clorhidric din stomac), pna la 9 (sucul pancreatic). Sistemul digestiv se dezechilibreaz cel mai uor i de aceea el reprezint o cheie n meninerea sntii.2. pH-ul sangelui si limfei

Prin cele aproximativ 5 l de snge i 2 l de limf, aceste lichide dreneaz i hrnesc restul de aproximativ 60-70 de kg de esuturi ale unui adult. De aceea au rol de tampon pentru pstrarea unei aciditi normale n esuturi.3. pH-ul tesuturilor

La cei sntoi esuturile au un pH apropiat de cel al sngelui, dar la cei bolnavi, care semnaleaz dureri reumatice, migrene, la cei obezi, cu diabet, boli cardiovasculare sau cancer, pH-ul esuturilor este cu siguran acid. Spre deosebire de snge care trebuie s-i pstreze un pH constant, esuturile pot fi convertite n adevrate rezervoare ale rezidurilor acide (grsime n exces, calculi, excerscene osoase sau tumori). Unele esuturi cum ar fi oasele i muchii pot fi spoliate de rezerva de minerale alcaline, acest fapt conducnd la osteoporoz, dureri ale coloanei vertebrale i spasmofilie. Acest sistem al esuturilor corporale necesit un timp mai ndelungat pentru a se echilibra, de aceea primele sptmni de tratament sunt destinate transformrilor ce au loc n esuturi, fr s apar neaprat rezultate vizibile cum ar fi scderea n greutate sau dizolvarea calculilor.

4. pH-ul urinei si al transpiratiei

Are rol de control asupra pH-ului sanguin i de aceea poate varia ntre valorile de 4.5 i 8. Majoritatea oamenilor, n condiiile alimentaiei actuale, au un pH cuprins ntre 5-6. Cei vegetarieni au un pH urinar uor mai alcalin, cuprins ntre 5.8-7. Cu ct urina e mai acid, sngele i esuturile sunt mai acide. n anumite faze ale bolilor pH-ul urinar poate fi alcalin dar esuturile s fie acide, acest fapt datorndu-se unor blocaje n sistemul excretor, fie datorit faptului c reziduurile acide sunt profund legate n esuturi i nu pot fi dizolvate uor, ci doar prin tratament adecvat.Pentru a sti daca starea ta de aciditate este la un nivel nociv pentru echilibrul tau, este suficient sa-ti faci analiza pH-ului urinar. Intr-adevar, o persoana cu o doza mare de acid in corp elimina acizii in exces prin urina.Afectiuni legate de problema aciditatii carii;

caderea parului;

uscarea pielii;

lipsa de energie, oboseala, deprimare persistenta;

artroza sau osteoporoza.Alimente acide si alimente acidifiante:Trebuie sa semnalam confuzia care se face ntre alimentele acide i cele acidifiante. Aceast confuzie se datoreaz faptului c nu putem diferenia aceste produse dup gustul pe care l au. Dac papilele noastre gustative ne spun c un aliment este acid, acest lucru nu nseamn c alimentul respectiv va avea efect acid i dup digestie. Pornind de la acest principiu, alimentele pot fi grupate n mai multe categorii: alimente acide, alimente acidifiante i alimente alcaline.Astfel, toate fructele necoapte, lmile, portocalele, mandarinele, ananasul, kiwi, afinele, cpunile, zmeura, murele, prunele, merele, strugurii, cireele, roiile se ncadreaz n categoria alimentelor acide. Dup digestie ns, acestea devin alcaline i scad aciditatea mediului intern. La persoanele cu un metabolism greoi, acizii acestor fructe nu sunt nici oxidati, nici transformati. Ei vor avea acelasi efect asupra organismului ca si alimentele care duc la producerea acizilor.A doua categorie de alimente sunt cele acidifiante. n aceast categorie intr n primul rnd produsele de origine animal, care au efect acidifiant asupra organismului, din cauza proteinelor coninute. Alimente acidifiante sunt carnea de vit, de porc, de vnat, carnea de pete, mezelurile, petele, oule, brnzeturile, iaurtul, untul, untura, uleiurile vegetale fierte i ntrite (margarina), cerealele rafinate, unele sortimente de pine, unele leguminoase (soia, fasolea uscat), fructele oleaginoase (nucile, nucile de Brazilia, smburii de pin, seminele de dovleac, de floarea-soarelui) Aciditatea indus de alimentele enumerate mai sus poate fi inut sub control dac mncm alimente alcaline: cartofi, legume verzi (salat verde, broccoli, spanac, varz, untior), morcovi, sfecl, napi, banane, avocado i fructe uscate (curmale, smochine, mere, pere, caise).Cum stii daca le asimilezi bine? Mananca mai multe fructe. Daca simti o senzatie de oboseala sau de frig, o sensibilitate a dintilor, mancarimi, dureri articulare, inseamna ca ai un metabolism lent. Daca, din contra, te simti mai usor si tonic, nu ai probleme in privinta metabolismului.

Care trebuie s fie proporia alimentelor acidifiante i a celor alcaline n regimul nostru zilnic? Specialitii spun c acest lucru depinde de profilul nostru biochimic. Unele persoane au un profil biochimic de tip alcalin, ceea ce nseamn c pot consuma mai multe alimente acidifiante fr s aib probleme de sntate. Alte persoane au un profil biochimic de tip acid i cu att mai mult nu trebuie s fac exces de alimente acidifiante. Chiar dac sunt acidifiante, nu putem elimina din diet produsele de origine animal. Organismul nostru are nevoie de ele n aceeai msur ca i de fructe. Un regim dur vegetarian predispune la carene de fier i vitamina B12, care se gsesc cu precdere n alimentele de origine animal.Prin natura lor, femeile au un profil biochimic de tip acid. De aceea, dieta lor trebuie s fie mai bogat n alimente alcaline. pH-ul acid face organismul femeilor mai vulnerabil. Acestea sunt predispuse la osteoporoz tocmai din cauza pH-ului acid. Calciul din organism este cel care lupt cu pH-ul acid. n lipsa calciului care lupt cu pH-ul acid, organismul extrage acest mineral din sistemul osos, pentru echilibrarea aciditii i alcalinitii. Astfel c primele semne de boal apar la nivelul sistemului osos. n timp ns crete predispoziia la boli renale, cardiovasculare, mbtrnire precoce i chiar cancer.

Pentru a ajuta corpul sa elimine substantele acide care il tin prizonier, se recomanda exercitiile fizice. O buna modalitate de a te elibera de acesti acizi consta in arderea lor la nivel celular, gratie unui aport important de oxigen (sportul practicat intr-un mod sustinut este ideal)Solutia: ACID + BAZA = ELEMENT NEUTRU

Pentru a lupta impotriva aciditatii, corpul trebuie sa arunce in lupta elementele bazice de care dispune, adica rezervele minerale. In special oasele contin calciu, potasiu, magneziu si minerale bazice, singurele care pot sa neutralizeze un asemenea dezechilibru.

Cel mai important si cel mai simplu este sa fii atent la alimentatie: limiteaza dulciurile si alte bauturi industriale dulci: cele pe baza de cola au un pH de 2,4 (mult prea acid);

evita excesele de cafea, de ceai negru, de materii grase (industriale, ca uleiurile rafinate sau margarina);

nu face abuz de carne, peste si cereal: Compenseaza mancand alimente bazice: cartofi, banane si toate legumele verzi si colorate care ar trebui sa fie prezente la orice masa cu proteine.Mananca doar din cand in cand:Pentru ca duc la producerea acizilor, limiteaza consumul sau compenseaza prin alimente bazice atunci cand consumi cacao, peste si fructe de mare, oua, paste, uleiuri rafinate (ca uleiul de arahide) sau intarite (margarina hidrogenata), branzeturile, iaurturile indulcite, carnea, cerealele, painea, leguminoasele, zaharul alb, dulciurile, bauturile industriale indulcite, apa gazoasa, cafeaua, ceaiul negru, vinul.Mananca des:Sunt bazice si compenseaza elementele ce duc la producerea acizilor: legumele verzi si colorate ca morcovul (cu exceptia tomatelor), cartofii, bananele, castanele, porumbul, migdalele, branza alba bine scursa, smantana, laptele si iaurturile de soia, fructele uscate bio (in afara de cele care sunt acide la gust, cum ar fi caisele sau merele), apele minerale bazice, maslinele negre in ulei, avocado.Reguli pentru a asigura compatibilitatea alimentar i a evita aciditatea:1. Fructele se mnnc nainte de mas cu cel puin 30 de minute sau constituie o mas separat2. Dulciurile nu se mannc dup mncare3. Laptele este un aliment complex i greu de digerat. Trebuie but cald. Este bine s nu fie combinat cu nici un alt aliment.4. Nu se bea ap rece la mas sau dup mas, ci doar ap fierbinte (se recomanda ceaiurile)Influenta pH-ului alimentelor asupra organismului umanComponenta grupei: Buliga Claudia Ghitescu Raluca

Nechiforiuc Irina

Todosi Madalina