inflorire dezvoltare

8/18/2019 inflorire dezvoltare

1/9

2. INFLUENŢA FACTORILOR EXTERNIASUPRA ÎNFLORIRII

2.1. TemperaturaTrecerea plantelor de la etapa vegetativă la etapa generativă este

condiţionată de acţiunea temperaturilor scăzute pozitive. Acest fenomen a fost

denumit vernaliare sau iarovizare (vernus, iarovoi = de primăvară). Fenomenul

de vernalizare a fost descris pentru prima dată de !lippart "1#$2% la cerealele de

toamnă, de exemplu grâu, secară, ovăz, care nu nspică semănate primăvara, numai

dacă seminţele sunt expuse la temperaturi scăzute. !ercetările ulterioare au pus n

evidenţă cerinţa de temperaturi scăzute atât la plantele anuale, cât "i la cele #ienale

"i perene

Per&eperea 'i tran(miterea (timulului )e vernaliare

!ercetările experiemntale au arătat că zona de percepere a acţiunii

temperaturilor scăzute este reprezentată de ţesuturile meristematice din em#rionul

seminţei sau de meristemele active de pe tulpină. $%a dovedit că em#rionul de

secară poate fi vernalizat "i n a#senţa endospermului, dacă este cultivat pe un

mediu nutritiv ce conţine za&aruri.

Transmiterea stării de vernalizare n ţesuturile meristematice se face de

la celula mamă la celule fiice prin diviziune celulară, iar la planta ntreagă prin

altoire. Transmiterea stării de vernalizare prin altoire a fost o#ţinută la varză, sfeclă

"i morcov. 'xemplarele nevernalizate de la aceste specii nfloresc după altoire peexemplare nflorite sau pe specii care nu necesită vernalizare.

$tarea de vernalizare nu se transmite prin altoire la unele plante floricole, de

exemplu crizantema.

upă terminarea vernalizării plantele au o reacţie fotoperioadică de zi lungă.


2/9

*etermini(mul tr+,i& are la #ază o intensă activitate enzimatică, n

special &idrolizantă. n seminţele vernalizate are loc o scădere a conţinutului de poliza&aride "i o cre"tere a conţinutului de za&aruri solu#ile. n plantulele

vernalizate apare o intensă sinteză de amidon de tranziţie, iar n plantele

vernalizate are loc o scădere a conţinutului de glucide din frunze. e asemenea, n

seminţele vernalizate de grâu dispar incluziunile lipidice, scade conţinutul "i

greutatea moleculară a acizilor gra"i. *răuncioarele de aleuronă sunt solu#ilizate,

ceea ce duce la cre"terea conţinutului de proteine solu#ile. n frunzele plantelor

vernalizate cre"te mo#ilitatea proteinelor "i conţinutul de aminoacizi.

*etermini(mul -+rm+nal a fost sesizat de el&-er( ncă din 1/0

1/0/. 'l presupune că n timpul vernalizării, su# acţiunea temperaturii scăzute n

plante este sintetizat un &ormon cu rol n formarea florilor, numit vernalină.

Formarea "i acţiunea vernalinei a fost demonstrată prin vernalizarea plantelor

nevernalizate atunci când au fost altoite n apropierea vârfului vegetativ al

unei plante vernalizate. 'xperienţele au dovedit că acest &ormon nu este specific,

ci are o acţiune inductivă interspecifică "i intergenerică. +atura c&imică a acestei

su#stanţe nu a fost ncă determinată.

2.2. Lumina

umina manifestă o acţiune importantă asupra nfloririi plantelor prindurata de iluminare din timpul zilei, prin calitatea "i intensitatea luminii.

F+t+peri+)i(mul este reacţia plantelor la o anumită lungime a perioadei

de iluminare din timpul zilei, numită fotoperioadă. n procesul de dezvoltare,

fotoperiodismul este fenomenul prin care plantele nfloresc numai după ce au


3/9

suferit o anumită durată de timp acţiunea unei anumite fotoperioade, respectiv o

anumită inducţie fotoperiodică.

Fotoperiodismul este caracteristic n special plantelor ier#oase. -rimeledovezi experimentale referitoare la efectul lungimii zilei asupra nfloririi au fost

date de T+urn+i( "1/12% la plante de cânepă, la care nflorirea se face numai după

expunere la o zi scurtă, cu o durată de iluminare de ore/zi. !lep( "1/10% arată că

dimpotrivă, Sedum funckii nflore"te numai n luna iunie, când ziua este lungă.

Termenul de fotoperiodism este creat de 3arner 'i Allar) "1/24%. 'i

arată că plantele de tutun cu frunze mari, soiul Maryland mammouth, nfloresc

numai n seră toamna, n condiţii naturale de zi scurtă. acă plantele sunt tratate

artificial n timpul verii cu zi scurtă, nflorirea are loc "i n acest sezon. urata de

lumină a zilei a fost denumită fotoperioadă. n funcţie de acţiunea lor asupra

nfloririi, fotoperioadele pot fi inductive, care determină nflorirea "i neinductive,

care menţin starea vegetativă.

A&5iunea ,+t+peri+a)ei a(upra 6n,l+ririi. n funcţie de reacţia

fotoperiodică plantele se mpart n 0 grupe.

a. Plantele )e i (&urt7 nfloresc numai după o expunere la o

fotoperioadă scurtă, de %12 ore/zi. intre plantele de cultură, din această grupă fac

parte specii de origine sudică, de exemplu porum#ul, orezul, sorgul, meiul, soia,

fasolea, alunele de pământ, trestia de za&ăr "i cânepa, iar dintre plantele fura3ere

Coronilla varia "i Setaria italica. intre plantele floricole, din această grupă fac parte plantele care nfloresc toamna (cu nflorire autumnală), de exemplu Dahlia,

Chrysanthemum "i alte specii originare din zone sudice. 'xperienţele efectuate la

Rudbeckia bicolor arată că inducţia fotoperiodică se face prin expunere la o


4/9

fotoperioadă de 4 ore, iar la Chrysanthemum indicum nflorirea este stimulată de

fotoperioada de 5 ore.

8. Plantele )e i lun97 nfloresc numai după o expunere la o

fotoperioadă lungă, de 16%14 ore/zi. intre plantele de cultură, din această grupă

fac parte grâul, orzul, ovăzul, secara, &ri"ca, mazărea, lintea, sfecla de za&ăr,

ricinul, inul, &ameiul, dintre legume spanacul, mu"tarul al#, mărarul, ridic&ia, iar

dintre plantele fura3ere lucerna, trifoiul, Melilotus albus, Lolium perenne, Phleum

pratensis, Bromus inernis, icia sativa, !lopecurus pratensis" intre plantele

floricole, din această grupă fac parte plantele care nfloresc n timpul verii (cu

nflorire estivală), de exemplu Phlo#, Petunia, Dianthus "i alte specii originare din

zona temperată. n diferite experienţe la plante ornamentale, n scopul o#ţinerii

unei nfloriri e"alonate n tot timpul anului s%a ncercat inducerea nfloririi la

plantele de zi lungă n timpul iernii pe cale artificială, prin iluminarea

suplimentară, folosind lămpi de sodiu de naltă presiune. a Petunia hybra

iluminarea suplimentară la 26 ore/zi a scăzut timpul de nflorire faţă de tratamentul

cu fotoperioadă scurtă de la 170 la zile, iar la Rosa cultivată n seră, iradierea

suplimentară la 27 ore/zi a stimulat pornirea mugurilor "i a crescut numărul de

flori.

&. Plantele neutre sau indiferente nfloresc independent de lungimea

fotoperioadei. intre plantele de cultură, din această categorie fac parte floareasoarelui, #um#acul "i tutunul, iar dintre legume tomatele "i castraveţii. intre

plantele floricole, din această grupă fac parte specii exotice, ca !loe bulbifera, dar

"i plantele care nfloresc primăvara (cu nflorire vernală), de exemplu Scilla bifolia

"i $arcissus pseudonarcissus. Aceste plante, de"i nfloresc n condiţii de


5/9

zi scurtă la nceputul primăverii, sunt indiferente din punct de vedere fotoperiodic,

deoarece n condiţii artificiale nfloresc "i n zi lungă8 nflorirea lor este

condiţionată numai de acţiunea temperaturilor scăzute. *aroafa este la origine o

plantă de zi lungă, nflorind numai vara. n momentul de faţă, garoafa esteconsiderată insensi#ilă sau indiferentă la fotoperioadă, nflorind tot timpul anului.

Ameliorarea garoafei n scopul o#ţinerii unor culturi continue a fost posi#ilă

deoarece s%a arătat că fotoperioada nu influenţează iniţierea florală8 intensitatea

ridicată a luminii n timpul verii stimulează nsă dezvoltarea florală.

). Plantele )e i lun97 i (&urt7

. 9nele specii necesită pentru a nflori

fotoperioade lungi, urmate de fotoperioade scurte. !&iar la unele specii "i soiuri de

crizanteme, plantatul devreme, n luna iunie sau expunerea plantelor la condiţii de

zi lungă timp de :7 zile la 2 luni după plantare, a stimulat formarea florilor,

mărimea "i greutatea florii.

e. Plantele )e i (&urt7 i lun97. Alte specii necesită pentru a nflori

fotoperioade scurte urmate de fotoperioade lungi, de exemplu; Campanula medium

"i Cineraria.


6/9

fotoperioadă inductivă la %ryza sativa& : la soia, 6 la cânepă, 12 la crizanteme, 10 %

27 la Cineraria, 20 la Planta'o lanceolata. iferite etape ale nfloririi necesită un

număr diferit de fotoperioade inductive. +umărul fotoperioadelor inductive

necesare iniţierii florale este mai redus decât al celor necesare dezvoltării florale.Astfel, la Chrysanthemum sunt necesare 10 fotoperioade inductive pentru iniţierea

florală "i 20%24 pentru dezvoltarea florală. 9nele specii sunt sensi#ile la acţiunea

fotoperioadei atât pentru iniţierea, cât "i pentru dezvoltarea florală. a soia iniţierea

florală are loc n condiţii de fotoperioadă lungă, iar dezvoltarea florală n condiţii

de fotoperioadă scurtă. Alte specii prezintă sensi#ilitate fotoperiodică numai pentru

iniţierea florală, de exemplu porum#ul. a grâu, perioada de la iniţierea florală la

anteză este

prelungită de condiţiile de zi scurtă.

A&5iunea peri+a)ei )e 6ntuneri& a(upra 6n,l+ririi" !ercetările experimentale

arată că nflorirea depinde nu numai de lungimea perioadei de lumină a zilei ci "i

de perioada de ntuneric a nopţii din intervalul de 26 ore al unei zile. -lantele de zi

lungă necesită o perioadă scurtă de ntuneric, fiind denumite "i plante de noapte

scurtă, iar plantele de zi scurtă necesită o perioadă lungă de ntuneric, fiind

denumite "i plante de noapte lungă. Aceste plante nu nfloresc dacă perioada de

ntuneric este ntreruptă de o scurtă perioadă de lumină, dar nfloresc, dacă o

perioadă lungă de lumină este ntreruptă de o perioadă scurtă de ntuneric.

iferiţi autori consideră că fotoperioadele de lumină "i ntuneric

acţionează mpreună. Alţi autori au remarcat că n fotoperiodism acţionează maimult lungimea nopţii decât cea a zilei. ntreruperea perioadei de ntuneric la soia,

plantă de zi scurtă, cu o lumină al#ă sau ro"ie timp de 2 minute sau c&iar 12

secunde, in&i#ă nflorirea, n timp ce ntreruperea perioadei de ntuneric la orz,

plantă de zi lungă stimulează nflorirea. ntreruperea are eficienţă maximă după


7/9

primele 4 ore de ntuneric n timpul nopţii de 17, 12, 1 sau 27 de ore "i este puţin

eficientă nainte de :%6 ore "i după 1%27 de ore de ntuneric . a plantele de zi

scurtă, reacţiile de ntuneric prezintă trei tipuri; reacţii care se petrec n primele 2%:

ore ale nopţii lungi8 reacţii care se petrec n prima 3umătate a nopţii "i reacţii careau loc n a doua 3umătate a nopţii. ungimea perioadei de ntuneric determină la

plante o acţiune calitativă, "i anume iniţierea primordiilor florale, n timp ce

lungimea perioadei de lumină determină o acţiune

cantitativă, "i anume numărul primordiilor florale.

A&5iunea temperaturii a(upra rea&5iei ,+t+peri+)i&e" a diferite specii

ornamentale floricole, acţiunea fotoperioadei n stimularea diferenţierii florale se

manifestă n relaţie cu vernalizarea.

Calitatea luminii. Fotoperiodismul este controlat de energia luminoasă

din zona de ro"u sau infraro"u a spectrului. 'fectul cel mai puternic asupra

nfloririi l are lumina ro"ie (4 nm). 'a este la fel de eficientă ca "i lumina al#ă

n in&i#area nfloririi la plantele de zi scurtă "i n stimularea nfloririi la plantele de

zi lungă, dacă este dată la mi3locul perioadei de ntuneric. Aceste efecte sunt

anulate dacă imediat după lumina ro"ie este dată o iluminare de câteva minute de

lumină infraro"ie sau ro"u ndepărtat (:04 nm). Această comportare se explică prin

participarea pigmentului fitocrom, care controlează nflorirea atât la plantele de zi

scurtă, cât "i la cele de zi lungă.

Fitocromul există n două forme "i anume P4 "i P:04, care se transformă

una n alta. -7 este inactiv, iar -5:7 este activ fiziologic. n timpul zilei, -5:7 se

acumulează n plantă "i stimulează nflorirea plantelor de zi lungă, dar o in&i#ă la plantele de zi scurtă. n timpul nopţii -5:7 se transformă n -7, care stimulează

nflorirea la plantele de zi scurtă "i o in&i#ă la cele de zi lungă. Fitocromul

acţionează ca un mediator n transmiterea influenţei luminii asupra reglării


8/9

activităţii genelor. n acela"i timp, s%a constatat că lumina ro"ie măre"te conţinutul

de gi#ereline n frunze.

!ercetările efectuate la măr au arătat că diferenţierea florilor este

favorizată de lumina ro"ie "i in&i#ată de lumina al#astră.Inten(itatea luminii prezintă un rol deose#it asupra nfloririi. C+m8e(

"1/14% a arătat că la numeroase specii de plante, la intensitate luminoasă ridicată se

formează cele mai multe flori, iar nflorirea este gră#ită. a intensitate luminoasă

scăzută nflorirea este redusă "i este mpiedicată formarea polenului, ovulelor "i

gametogeneza. $ensi#ilitatea plantelor la intensitatea luminii "i are originea n

condiţiile ecologice ale zonelor de origine "i explică sterilitatea unor specii sudice

n climatul nordic.

2. INFLUENŢA FACTORILOR INTERNIASUPRA ÎNFLORIRII

nflorirea plantelor are un )etermini(m tr+,i& "i un )etermini(m

-+rm+nal.

*ETERINISUL TROFIC

eterminismul trofic este reprezentat de nutri5ia mineral7; &+n5inutul

)e 9lu&i)e "i &+n5inutul )e ap7.

*ETERINISUL


9/9

$timulul nfloririi a fost denumit de Ceaila-ian "1/0% % florigen. n

experienţe efectuate pe plante de Chrysanthemum morifolium, el a demonstrat că

frunzele reprezintă zona de percepere a acţiunii fotoperiodice, iar vârful vegetativ

(meristemul apical) reprezintă zona de reacţie. $u# acţiunea fotoperioadeispecifice, frunzele sintetizează florigenul, &ormonul stimulator al nfloririi. Acest

&ormon este transportat n apex unde stimulează inducţia "i iniţierea florală.

Florigenul este transportat prin ţesutul li#erian, lemnos sau parenc&imatic "i se

poate transmite prin altoire. >iteza de circulaţie la Pharbitis nil , plantă de zi scurtă

este de 2,4: mm/oră "i este mai mare la lumină. $%a arătat că florigenul nu este

specific, el este transmisi#il la specii diferite. ?eevart a altoit planta de zi lungă

Sedum spectabile pe planta de zi scurtă (alanchoe blossfeldiana8 Sedum a nflorit

n condiţii de zi scurtă. acă a altoit planta (alanchoe blossfeldiana pe Sedum

spectabile, (alanchoe a nflorit n condiţii de zi lungă.

inflorire dezvoltare

Documents

Transcript of inflorire dezvoltare