Un student merse la profesorul sau cu o problema:- Ma simt o nulitate, nu am puterea de a reactiona. Toti spun ca nu-s bun de nimic,ca-s un idiot. Cum as putea sa ma imbunatatesc?Ce pot face sa ma stimeze mai mult?

Profesorul il privi si spuse:

- Imi pare rau dar acum nu te pot ajuta. Lasa-ma intai sa-mi rezolv o problema.Dupa o pauza ii spuse:

- Daca ma ajuti sa-mi rezolv problema, dupa aceea poate te ajut si pe tine...

- Sigur,raspunse studentul.

Profesorul isi scoase un inel si-i spuse:- Du-te la Obor cu acest inel si vinde-l!Dar sa nu accepti mai putin de 3 milioane!

Tanarul lua inelul si pleca

Ajuns in Obor, incerca sa gaseasca cumparatori, dar nimeni nu-i oferea mai mult de 1 milion .

Cand el le spunea pretul pe care-l cerea, toti se puneau pe ras, un singur batranel ii explica ca acel inel nu valoreaza mai mult de 1 milion.

Se intoarse la profesor si-i spuse:

- Profesore, imi pare rau, dar este imposibil sa obtin pretul pe care l-ati cerut.

- Este important ce-mi spui, tinere,raspunse proful zambind.Trebuie intai sa aflam valoarea lui exacta, asa ca mai bine mergi la un bijutier, vezi cat ofera dar nu-l vinde, adu-l inapoi.

Tanarul merse la bijutier si-l intreba cat ii ofera pe acel inel. Bijutierul ii spuse: Pot sa-ti ofer cel mult 10 milioane, in acest moment, dar daca nu se grabeste profesorul tau sa-l vanda, as putea sa-i dau si mai mult.

Tanarul se intoarse la profesor nerabdator sa-i spuna cat i-a oferit bijutierul.- Ia loc, ii spuse proful. Vezi, tu esti ca acest inel,unic si pretios, dar poti fi evaluat doar de un expert.Credeai ca oricine ii poate sti adevarata valoare?Spunand acestea , isi puse din nou inelul pe deget.

Noi toti suntem precum o bijuterie. Pretiosi si unici, mergem prin viata pretinzand ca persoane necunoscatoare sa ne aprecieze.Numai Specialistul,Isus,cunoaste adevarata noastra valoare.De aceea,nu accepta ca viata sa-ti nege asta..