Indrumar_afaceri_Egipt

5/21/2018 Indrumar_afaceri_Egipt

1/36

INDRUMAR DE AFACERI PENTRU PIATA R.A. EGIPT

- actualizat noiembrie 2013 -

CUPRINS

CAPITOLUL I Economia- Generalitati- Macroeconomie- Comert exterior- Balanta de plati- Sectorul financiar-bancar-asigurari

- Rolul guvernului in economie- Factori de risc- Cadrul juridic

CAPITOLUL II Regimul comertului exterior si al investitiilor in Egipt- Aspecte ale activitatii comerciale in Egipt- Dreptul la proprietatea privata si la infiintarea de firme- Fiscalitate- Legea antidumping- Legea licitatiilor publice- Transferul de tehnologie- Zone economice libere

CAPITOLUL III Importul in Egipt- Importuri interzise- Licente de import- Documente necesare importului/exportului- Stabilirea valorii in vama- Bariere tarifare/netarifare si taxe de import- Cerinte de ambalare/marcare- Standarde de calitate

CAPITOLUL IV Politici de Marketing- Politica de distributie- Politica de produs- Politica de pret- Politica de promovare

CAPITOLUL V Mijloace/Instrumente de plataCAPITOLUL VI Mediul de afaceri

- Practici in derularea afacerilor- Reglementari privind agentii economici- Desfasurarea intalnirilor- Obiceiuri in afaceri

CAPITOLUL VII Informatii utile- Orarul de afaceri- Reguli vamale pe aeroport- Sarbatori publice- Adrese utile in Egipt- Modul de obtinere a vizelor de intrare in Romania pentru

partenerii dvs. de afaceri egipteni- Obtinerea de vize de intrare in Egipt pentru oamenii de afaceri

din Romania


2/36

2

1. ECONOMIA

1.1. Generalitati

Republica Araba Egipt este situata in nord-estul continentului african, la locul de intalnire cu Asiasi intersectarea unor importante drumuri comerciale, fiind marginita la nord de Marea Mediteranasi la est de Marea Rosie si Golful Aqaba.

Nota:La 25 ianuarie 2011, in Egipt s-a declansat o ampla miscare de revolta populara impotrivaregimului presedintelui Hosni Mubarak. Protestele au condus la prabusirea regimului Mubarakdupa 30 de ani de detinere a puterii. Puterea a fost preluata de Consiliul Suprem al Fortelor

Armate, caruia i-au revenit atributiile prezidentiale, stabilindu-se organizarea de alegerilegislative in perioada noiembrie 2011-martie 2012 si prezidentiale in luna iunie 2012. La fineleprocesului electoral, Mohamed Morsi a fost declarat presedinte al tarii in cursul lunii iulie 2012. Inluna august 2012, presedintele Morsi a demis Consiliul Suprem al Fortelor Armate, preluand defacto atributiile Consiliului iar la 22 noiembrie 2012 a emis decrete constitutionale in baza

carora dobandeste imunitate absoluta si puteri legislative depline.La 3 iulie 2013, pe baza unei largi sustineri populare si pe fondul prabusirii situatiei economice,sociale si securitarea, armata egipteana l-a indepartat de la putere pe Mohamed Morsi, care afost retinut, si a numit un presedinte si un guvern interimar. Foaia de parcurs anuntata de armataegipteana prevede incheierea noii perioade de tranzitie in lunile octombrie-noiembrie 2014.La 14 august 2013 a fost instituita, pentru o perioada de 3 luni, starea de urgenta si interdictiacirculatiei pe timp de noapte.

Seful statului : Adli Mansour (interimar) Primul ministru : Hazem El-Beblawi (interimar) Suprafata: 1.002.000 milioane Km2, din care numai 3,5% din total terenuri arabile Populatia: 90 milioane (2012, est.); Rata cresterii demografice: 2% pe an; 58% din populatia tarii este sub 25 de ani, iar 41% se

inscrie in grupa de varsta 15 39 de ani. Capitala: Cairo (circa 18 milioane locuitori, la care se adauga circa 2 milioane navetisti si alte

2 milioane persoana sosite din motive economice in Capitala dupa 25 ianuarie 2011)) Alte orase importante: Alexandria, Ismailia, Tanta, Assiut, Helwan, Fayum, Port Said, Suez

si Damietta. Un interes economic deosebit il reprezinta orasele industriale nou infiintate incursul ultimilor 20 30 de ani in zone desertice, pentru a nu prejudicia terenul agricolcultivabil din Valea si Delta Nilului, precum 10th of Ramadan City sau 6th of October City,care concentreaza un potential economico-industrial deosebit.

Limbi vorbite: araba (limba oficiala), engleza si franceza larg raspandite. Religia: musulmani (90-94%), crestini - de confesiune copta (6-10%) Moneda nationala: Lira egipteana (LE) Clima: temperata: ierni blande, veri calde si uscate Ora locala: GMT + 1 ora Orar de lucru: bancile in general de la 8:30 am la 4:00 pm

o Institutiile guvernamentale, de regula de la 8:30 am la 2:30 pmo Magazinele, de la 10:00 am la 10:00 pm

Ocupand partea de Nord-Est a Africii, Egiptul este traversat de fluviul Nil, de-a lungul caruia sedesfasoara si principalele activitati economice.


3/36

3

1.2. Macroeconomie

1.2.1 Date generale

Dupa ce Egiptul a dezvoltat initial o economie centralizata si diversificata, in ultimii 20 ani au fostaplicate masuri sustinute de reforma. Astfel, a fost redus nivelul impozitelor, s-a renuntat la multedin subventiile acordate de Guvern si au fost privatizate numeroase companii, atat din sectorulproductiei, cat si al serviciilor. Procesul de privatizare inceput in anul 1990 a adus vistierieiEgiptului pana in prezent sume consistente (peste 50 de mld. LE).Multe din masurile adoptate aufost contestate de diferite categorii de persoane sau de autoritatile judiciare, in prezentinregistrandu-se un proces de renationalizare a unor terenuri pe care in anii anteriori functionauunitati privatizate.

Produsul intern brut al Egiptului a crescut in anul financiar 2011/2012 la circa 229 mld US$.

1.2.2 Date statistico-economice aferente ultimilor ani financiari

PRINCIPALII INDICATORIECONOMICI 2004/05 2005/06 2006/07 2007/08 2008/09 2012/13

Rata de crestere reala a PIB 4,9 6,7 7,1 7,2 4,7 2,2 (est)Datoria externa (md USD) 28,9 29,5 29,9 33,89 30,88 43,2Deficit fiscal (% din PIB) 9,6 8,2 7,5 6,8 10,8 13,9Inflatie (%) 4,7 7,2 8,6 20,2 15,9 13,7Somaj (%) 10,0 9,6 10,6 8,9 9,4 11-12FDI net(mil.$) 3901,8 6110,2 7244,6 13236,5 8113,4 3000,2

Sursa: Monthly Statistical Bulletin (August 2013) - Central Bank of Egypt

Ponderea principalelor sectoare economice in PIB

Sector Pondere in PIB %(2010/11)

Rata anuala decrestere (%)

Agricultura si Irigatii 14,5 0,6

Extractii Petrol/gaze14,9 0,9

-petrol 5,6 - 0,8-gaze 7,7 1,8-altele 0,4 - 7,1Ind. Prelucratoare 16,5 -2

Apa si Electricitate 1,3 0Constructii 4,6 0Transporturi si

Depozitare

4,1 0


4/36

4

Canal Suez 2,2 0Comunicatii 2,8 -2Vanzari en gros si endetail

10,7 6,1

Piata de capital siAsigurari

3,4 -1,3

X Restaurante siHoteluri

4,2 1,0

Sector imobiliar 2,8 4 ,2Educatie/sanatate 2,4 0Calculate in baza datelor din Monthly Statistical Bulletin-Central Bank of Egypt - August 2013

Evolutia economiei Egiptului in 2012/13Efectele crizei financiare si economice mondiale si turbulentele interne si-au pus o amprentavizibila si au generat o serie de probleme dificile pentru economia egipteana, dintre carecitam:

Scaderea ritmului cresterii economice potrivit datelor publice, ritmul cresterii economieiegiptene a ajuns la 2,2% in anul fiscal 2012/2013, de la un nivel in jurul a 7 % in anii precedenti sila 1,2% in anul 2011.

Investitiile straine directe s-au majorat cu circa 25% in anul financiar 2012/2013 cumuland untotal de numai 3000,2 milioane US$, fata de anul 2010, cand au atins 8,1 miliarde US$.Potrivit The Financial Times, Egiptul se situa, inainte de Revolutia de la 25 ianuarie 2011 pelocul 1 in Africa de Nord si, respectiv 2, la nivelul intregului continent african, in privinta atrageriide investitii straine directe, in timp ce in raportul Doing Business 2012 elaborat de InternationalFinancial Corporation din cadrul Bancii Mondiale, Egiptul ajungea de pe locul 106 pe locul 123, inprivinta usurintei de a permite incheierea si derularea afacerilor. Detalii privind atractivitateaEgiptului pentru investitiile straine pot fi obtinute de pe situl web:

http://www.doingbusiness.org/data/exploreeconomies/egypt

In privinta riscului de tara, cota Egiptului a scazut succesiv ajungand in februarie 2013 adancin teritoriul riscant la nivelul de cu perspective negative la niveluri simlare cu Haiti si Eritreea.

Economia egipteana se confrunta insa cu probleme serioase de creditare, cu finantele publiceslabite, cu un deficit fiscal amplu si o datorie publica mare.

Veniturile generate de tranzitarea Canalului de Suez au crescutin anul financiar 2012/2013cu 1,5%, la nivelul de 4,98 miliarde US$ fata de anul anterior, aspect direct legat deintensificarea traficului pe acest ax odata cu inceperea iesirii majoritatii economiilor africane dincriza. (Scaderea inregistrata in 2009 fata de 2008 a fost de 20,3%). Incepand cu aprilie 2011situatia tranzitarii Canalului de Suez s-a normalizat.

Examinand evolutia anuala a incasarilor valutare obtinute din taxele de tranzitare a Canalului seSuez, se constata o crestere usoara a acestora in conditiile in care transferurile expatriatilor s-au mentinut fata de nivelurile anului anterior, la peste 20 mld. dolari, aspecte cu conotatiiimportante pentru economia egipteana.

Turismul una din ramurile de baza a economiei egiptene (avand o pondere de 11% laformarea PIB si oferind locuri de munca pentru 13% din populatia activa a tarii in 2010), a adus inanul respectiv incasari valutare de 13 miliarde US$ (11,1 miliarde $ in anul fiscal 2007/2008), caurmare a vacantelor petrecute in aceasta tara de circa 15 milioane de turisti (13 milioane turististraini in anul fiscal 2007/2008). In anul fiscal 2012/2013 (incheiat la 30 iunie 2012) numarulturistilor straini a scazutcu 30%, cel al numarului de nopti/turist cu 32%, iar al incasarilor dinaceasta activitate cu 34%. Gradul mediu actual de ocupare in hoteluri este de circa 20%, iar


5/36

5

realizarile acestei ramuri economice s-au deteriorate considerabil. Sectorul nu si-a revenit inca sica urmare a alertelor de calatorie mentinute de tarile care furnizau majoritatea turistilor. In stransalegatura cu acest aspect, pierderile inregistrate de compania nationala Egypt Air dupa 25 ianuarie2011 se ridica la 1,2 miliarde LE (200 milioane US$) iar timpul de utilizare a flotei de avioane (76

de aparate) a scazut de la 12 ore/zi la numai 3-4 ore/zi.

Rata somajului a crescutde la 9,7%in 2009/2010, la 11-12% in 2012/2013, existand circa 2,8milioane someri la o populatie activa de circa 26,4 milioane de persoane. Somajul se manifestacu intensitate sporita in randul tinerilor. Potrivit unui raport al Centrului de Sprijinire a Informatiilorsi Deciziilor de pa langa Cabinetul egiptean, nivelul somajului pentru grupa de varsta 15 29 deani se ridica la 25,1%. La aceeasi grupa de varsta se inregistreaza un procentaj de analfabetide 18% (reprezentand 4,1 milioane persoane, comparativ cu numarul de persoane al intregeigrupe, care se ridica la 22,7 milioane).

Nivelul de trai al populatiei este foarte scazut. Potrivit datelor publicate Agentia Centrala deMobilizare Publica si Statistica, 45% dintre egipteni (din totalul de 90 milioane) traiesc subpragul de saracie(2 $/zi) iar jumtate din acestia cu numai 1$/zi.

Egiptul este un furnizor net de forta de munca pe piata internationala, principalele debusee fiindSUA (29%), Kuwait (20,4%), EAU (17,7%), etc. In 2011/2012 s-au inregistrat remiteri valutareale expatriatilorcatre familiile ramase in Egipt de 20,2 miliarde US$ fata de 9,8 miliarde US$ in2009/2010.

Pentru a usura relansarea cresterii economice, Banca Centrala a Egiptului a mentinutneschimbata rata oficiala a dobanziila 8,25%pentru depozite si 9,75%pentru credite.

Nivelului inflatieia crescut de la 8,4% in luna august 2011 la 13,7% in luna iulie 2013.Datoria externa s-a ridicat in iunie 2012 la 43,2 miliarde US$ (circa 18,9% din PIB), fata denivelul de 31,5 miliarde US$, atins la finele anului financiar 2008/2009.

Exportul egiptean a totalizat 28,1 miliarde US$ in 2011/2012 (din care exportul de produsepetroliere a fost de 10,3 miliarde US$), ceea ce reprezinta o crestere cu 1% fata de anul2010/2012 cand exporturile totale egiptene au fost de 27,4 miliarde US$ (conform datelorstatistice oferite de Egyptian International Trade Point).

Importurile au totalizat in 2011/2012 57,7 miliarde US$, fiind in crestere cu circa 10 miliardedolarifata de anul anterior.Piata de capital este organizata sub forma bursei de valori Cairo & Alexandria StockExchanges (CASE), membru cu drepturi depline a Federatiei Mondiale a Burselor. In anul 2008,piata de capital a fost puternic afectata de criza, inregistrand o scadere de 38% (la 474 miliardelire egiptene = 86,2 miliarde US$, de la 768 miliarde lire egiptene = 139,6 miliarde US$ in 2007).Conform datelor provenind de la Morgan Stanley Capital International, bursa egipteana ainregistrat o scadere de 56% in acelasi interval de timp. In luna februarie 2009, Bursa de valori egipteana a inregistrat pierderide 17,3 miliarde $.Pe parcursul anului 2013 piata de capital a inceput sa-si revina datorita evolutiei economieimondiale, asa incat in septembrie-octombrie 2013 ambii indici ai pietei bursiere-EGX 30 si EGX70- au avut evolutii pozitive crescand cu 2,7 respectiv 4,2 procente fata de perioada anterioara.Volumul tranzactiilor zilnice a depasit valoarea de 1,4 mld. LE, detasandu-se net companiilefarmaceutice, de investitii, servicii financiare, telecomunicatii, constructii etc.In stransa legatura cu evolutia stationara a pietei de capital, bancile egiptene au inregistrat cererifara precedent de valuta straina (indeosebi dolari). Iesirile de dolari din sistemul bancar egiptean,de la inceputul crizei, sunt estimate la peste 25 miliarde $.

Pe 25 ianuarie 2011, odata cu izbucnirea revolutiei, Bursa de valori a fost inchisa si nu s-aredeschis decat dupa 55 de zile. In cursul ultimelor doua zile de functionare a bursei (inainte dedeclansarea revoltelor), tranzactiile au condus la pierderea a 70 miliarde LE (12 miliarde US$)


6/36

6

provocand o scadere de 16% a indicelui bursier.Pe parcursul anului 2011, indicele bursier atotalizat pierderi de 50% comparative cu inceputul anului.

In stransa legatura cu evolutia bursei de valori, in 2011 s-a inregistrat in economia egipteana o

fuga a capitalurilor in perioada ianuarie martie 2011 bancile egiptene si-au majorat activelede pe pietele de capital externe cu 13,4 miliarde LE (2,3 miliarde US$), atingand 92,3 miliarde LE(15,6 miliarde US$), comparativ cu 78,9 miliarde LE (13,3 miliarde US$) inainte de revolutie.Totodata, activele investitorilor straini in Egipt s-au injumatatit in perioada februarie 2011 martie2012.

Consolidarea rezervelor de hidrocarburiSituatia rezervelor de petrol/ gaze Conform estimarilorpublicatiei Oil and Gas Journals din ianuarie 2012 rezervele certe de

petrol ale Egiptului au crescut de la 3,7 miliarde barili in 2010 la 4,4 miliarde barili in2012;

Volumul extractiei de petrol crud, si condensate in 2010 a fost de 660.000 barili/zi, dincare 540.000 barili/zi titei;

Egiptul produce zilnic 4,6 mld. picioare cubice de gaze si 65.000 barili de condensate. Consumul de petrol este de 710.000 barili/zi, mai mare decat nivelul productiei locale.

Autoritatile au in vedere reducerea acestei cereri prin eliminarea treptata a subventiilorbugetare la desfacerea acestei grupe de produse;

Sectorul petrol/gaze a contribuit cu 13,7% la formarea PIB, fata de 14,3% in anul fiscalprecedent;

Desi Egiptul este importator de titei si poduse petroliere, in 2012 a realizat exporturiinsumand 145.000 barili/zi (circa 50.000 barili/zi pentru India, 29.000 barili/zi pentru Italia,16.000 barili/zi pentru SUA, restul fiind destinat unor tari din Asia si Europa);

Sectorul rarfinare este foarte bine dezvoltat. Egiptul dispune de 10 rafinarii, cu ocapacitate de rafinare totala de 975,000 barili/zi;

Rezervele de gaze naturale au fost in 2010 de 58,5 mii de miliarde picioare cubice si, inurma prospectiunilor efectuate, au crescut la 77 mii de miliarde picioare cubice in 2011(loc 3 in Africa dupa Nigeria si Algeria); Peste 80% din rezervele de gaze naturale si,respectiv, 70% din productie, provin din zona mediteraneana si din Delta Nilului, dar oalta zona de perspective este in Desertul Vestic;

Consumul de gaze naturale a fost in 2009 de 1.600 miliarde picioare cubice, principaleledestinatii fiind sectorul energetic (54%), consumul in industrie (29%), restul fiind alocatconsumului casnic si, intr-o masura in crestere, combustiei auto;

Exportul egiptean de gaze naturale a inceput in 2004, odata cu construirea gazoductuluiPan Arab (Arab Gas Pipeline) si al terminalelor pentru gaze lichefiate la Damietta (in2005). In 2010 au fost exportate 650 miliarde picioare cubice, din care 70% printerminalele de gaze lichefiate, iar restul de 30% prin gazoducte.

Investitiile straine din sectorul petrol/gaze in domeniul cerecetarii/dezvoltarii au crescutde la 33% in anul financiar 2007/2008 la 67% in anul financiar 2010/2011. Valoare totalaa acestora a fost de 5,4mld$ comparativ cu 4,1 mld$ in anul fiscal precedent;

Un considerabil factor de risc ce a intervenit in ultima parte a anului 2012 este

reprezentat de arieratele in crestere datorate de autoritatile locale firmelor tansnationalecare actioneaza in domeniul hidrocarburilor.Suma totala a arieratelor era la finele luniiseptembrie 2012 de 3 miliarde dolari, majorandu-se cu trecerea timpului in conditiile incare ministerul local al Finantelor nu are resurse pentru rambursarea sumelordatorate.Continuarea acestei situatii va conduce la declansarea unei serioase crizeenergetice in tara.

Eliminarea taxelor vamale la importul din tarile arabeIn conformitate cu regulile de origine detaliate aprobate de Consiliul Economic si Social al Ligii

Arabe, Egiptul, alaturi de celelalte state membre ale acestei organizatii, a eliminat cu incepere dinluna septembrie 2008 taxele vamale la o larga serie de produse originare din statele membre.Lista acestor produse include peste 4000 de articole din grupele animale vii, peste, produse


7/36

7

lactate, cereale, granit, produse chimice, articole fotografice. Nivelul taxarii va fi zero, cu conditiaca produsul in cauza sa inglobeze inputuri ale tarii membre de minimum 40%.Suplimentar, regimul de scutire de la plata taxelor vamale a fost introdus la importulautoturismelor produse in tarile membre COMESA, Agadir si GAFTA, cu incepere de la sfarsitul

anului 2008/inceputul anului 2009, cu conditia ca autoturismele in cauza sa inglobeze inputuri aletarii membre de minimum 40%.In acest context, pe piata egipteana s-au facut importuri de autoturisme LOGAN produse degrupul Renault in Romania si, ulterior in Maroc.Potrivit prevederilor Acordului de Asociere Egipt UE, cu incepere din 1 ianuarie 2010, taxelevamale pentru autoturismele importate din Uniunea Europeana se reduc anual cu 10% pana lacompleta eliminare.Cu toate acestea, in luna octombrie 2012, Egiptul a solicitat ComisieiEuropene suspendarea, pana in anul 2014 inclusiv, a dezarmarii tarifare la importul deautoturisme. Egiptul nu a adus justificari care sa-i sustina aceasta solicitare.

Agriculturacontribuie in prezent cu cca. 13,2 % la PIB ul tarii, avand un ritm anual de cresterede 5,1%. Principalele culturi agricole valorificate la export sunt: bumbacul (in scadere, datoritapreturilor ridicate), legumele, fructele, orezul si ingredientele alimentare. Cultivarea cerealelor

este larg raspandita, dar productia rezultata nu reuseste sa satisfaca decat jumatate dinnecesarul de consum intern, completarea facandu-se cu importuri, in special pentru grau,porumb, tutun, cafea, ceai, fasole, linte. ulei.Exporturile de produse agricole au crescut de la 471 mil EGP la inceputul anilor `80 la 12,1 mld.EGP in 2011/2012 (circa 2 mld US$). Bumbacul brut a reprezintat cca 8,3% din exportul deproduse agricole in anului fiscal 2009/2010, principalii importatori fiind India, Pakistan si China.Principalul produs agricol la exportul egiptean este insa orezul care a reprezentat 14,4% dintotalul exportului in 2011/2012. Alte produse importante la export: citrice, cartofi, plantemedicinale, condimente, alune etc. Tarile UE absorb peste 40% din totalul exportului de produseagricole egiptene.Legat de agricultura, o mare cerere la import se inregistreaza la ingrasamintele chimice, undeproductia autohtona acopera numai circa 2/3 din necesar.

Sectorul industrial,avand o structura diversificata, a beneficiat de investitiile tarilor bogate dinGolf si de forta de munca locala, ieftina si abundenta. Ponderea industriei manufacturiere in PIBeste de 16,1%. Egiptul este principalul producator regional de metale in forma primara siprelucrata, produse chimice, vehicule, produse farmaceutice, textile, confectii, produseelectrocasnice.

Sectorul textile imbracaminte este paradoxal unul din sectoare productive care depinde deimport datorita preturilor ridicate ale fibrelor de bumbac produse in tara. Subsectorul bumbaculuisi al produselor din bumbac este coloana vertebrala si principala sursa de avantaj comparativ,cu o productie valorica de cca 20 mld. EGP. Egiptul este principalul exportator african si al 2-leaexportator din intreaga zona Africa si Orientul Mijlociu de textile si imbracaminte catre SUA.Sectorul public detine 90% din filaturile de bumbac, 60% din tesatorii si 30% din productia dearticole de imbracaminte.

Din punctul de vedere al industriei cimentului Egiptul este cel mai important producatorregional, cu o productie anuala de 40 milioane tone, realizata in cele 15 fabrici in functiune,controlate in proportie de 70% de capitaluri straine ( Lafarge, Mexico Cement si Italcement).Suez Cement este principalul producator (7,85 mil. tone/an), urmat de Egyptian Cement Co si

Assiut Cement. In ultima perioada se remarca dificultati in crestere in productia egipteana deciment pe fondul intreruperilor frecvente de alimentare cu gaze si pacura a fabricilor dar si agrevelor.

Sectorul metalurgic. Egiptul produce bare utilizate in constructii (domina piata, cu o capacitatede peste 6 mil.tone) si tabla (capacitate 2,8mil. tone si 3 producatori) utilizata in industriaautomobilelor, constructii, produse de larg consum. Se importa deseuri din fier si tagle.

Industria autovehiculeloreste reprezentata, in principal, de liniile de asamblare de autovehiculesi productia de componente (piese de schimb). La nivelul anului 2012 existau 17 uzine pentru


8/36

8

productia de autovehicule, cu 27 de linii de montaj pentru autoturisme, autobuze si camioane,lacare se adauga 300 de fabrici producatoare de componente si piese de schimb. Repartizarea pecategorii de autovehicule indica urmatoarea structura a industriei de resort in 2012: 76%autoturisme; 17% autocamioane; 7% autobuze.

Daca in 2004 productia locala de autovehicule totaliza 72.417 unitati, in 2010 productia a crescutcu 314%, la 317.488 unitati (potrivit datelor facute publice de secretarul general al EgyptianAutomobile Manufacturers Association in aprilie 2012). Principalii parteneri externi (GeneralMotors si Chevrolet) au anuntat intentia de a se retrage de pe piata egipteana.

Autoritatile de la Cairo intentionau sa dezvolte aceasta industrie spre a deveni un centru regionalpentru productia de componente auto. In acest scop a fost infiintata o zona industriala speciala inorasul 6 Octombrie. In aceasta zona au fost atrase 35 de firme internationale din ramura auto.Exporturile egiptene de piese si componente auto au fost in 2012 de 290 milioane $.In domeniul pieselor si componentelor auto activeaza 370 de firme egiptene.

Productia de energie electrica a tarii a atins in august 2012 14.406 milioane KWh, odata cuintrarea in functie a centralei North Cairo, in timp ce consumul se situeaza, in aceeasi perioada,la nivelul de 14.734 milioane KWh, cresterea fiind de 8% fata de anul anterior. Potrivit IEA, in

2012 gradul de electrificare al Egiptului era de 99,4%, cel mai inalt din continentul african.Puterea instalata la nivelul anului 2008 a fost de 23,4 GW (20,3 GW din surse de generare termo,2,8 GW hidro si 0,3 GW din surse eoliene).Minsterul Electricitatii a declansat primiii pasi in directia construirii primei centrale solar-electrice in Egipt, la Koraymat (la sud de Cairo) care va avea o capacitate de 140 MW si vacosta circa 300 milioane $.In cautarea de resurse nepoluante si mai ieftine, Egiptul a trecut la valorificarea potentialului degenerare pentru 20.000MW pe baza de energie eolianala Marea Rosie.In paralel, Consiliul National pentru Productie si Probleme Economice a lansat un apel fermpentru urgentarea construirii primei centrale nuclear-electrice in Egipt la Dabaa (pe malulMediteranei, la vest de Alexandria, cu o capacitate de 1.000 MW), unde exista toate conditiilerecomandate de IAEA. Semnalul atrage atentia asupra necesitatii stringente pentru cresterearesurselor de apa in Egipt, obtenabila numai prin desalinizarea apei marine, ceea ce presupunecresterea sustinuta a productiei de energie electrica. Vandalizarea, de catre triburile debeduini, in ianuarie-mai 2012, a amplasamentului si facilitatilor de la Dabaa a anulat inmare masura demersurile egiptene in domeniul energiei nucleare.Costul construirii de noicentrale electrice (nucleare si termice) in urmatorii 15 ani este estimat la 95 miliarde dolari, cucare se va putea asigura necesarul de circa 20,5 miliarde m.c. de apa pentru cuprinderea incircuitul agricol a 3,4 milioane feddani terenuri desertice.

1.3. Comertul exteriorEgiptul a inregistrat in anul fiscal 2011/2012 exporturi in valoare de 25,01 mld$, si importuri invaloare de 50,33mld$. Principalii parteneri sunt: UE cu 6,5 mld$,SUA 5,8 mld$, tarile arabe cu2,8 mld$ si tarile asiatice cu 2,1 mld.$.Exporturile cuprind petrolul si produse petroliere, bumbac, textile, produse chimice, produsefarmaceutice, produse agricole, in timp ce importurile constau in principal din masini siechipamente industriale, petrol si produse petroliere, mijloace de transport, ingrasaminte chimice,

produse alimentare, produse chimice, piese auto, tutun, computere etc.

mil. USD

2003/04 2004/05 2005/06 2006/07 2007/08 2008/09 2009/10 2010/11 2006/07 2007/08(9 luni)

Export 10452,5 13833,4 18455,1 22084,2 29330,1 25013,2 23873.1 30,611 22084,2 20837,8Import 18286,3 24192,8 30441,0 38823,2 62760,2 50337,1 48993,1 59,94 38823,2 37628,6

Sold -7833,8 -10359,4 -11985,9 -16739,0 -33430,1 -19638,1 -25120,0 27,3 -16739,0 -16790,8


9/36

9

Surse:

Monthly Statistical Bulletin-Central Bank of Egypt, April 2011

1.4. Balanta de platiIntrarile pozitive sunt date de veniturile din tranzitul prin Canalul Suez, serviciile din turism,veniturile diasporei egiptene (peste doua milioane de egipteni traiesc in tarile Golfului, Europa si

SUA), exporturile de titei si ajutoare externe. Datoria externa a Egiptului a crescut ajungand la

Structura exporturilormn. USD

2005/2006 2006/2007 2007/2008 2008/2009 2009/2010 2010/11

Petrol si produse petroliere 10429,5 10266,3 14753,6 11004,5 10258,6 9170,0

Materii prime 522,2 617,5 1092,5 920,2 1272,6Semifabricate 1188,4 1982,1 1833,6 1909,9 1624,8Produse finite 5171,8 7519,1 10931,15 10554,8 10070,9Bumbac 146,3 109,8 193,6 73,6 120,2

Piete export 2009/2010 Valoare-mil. USD

UE 8479,8

Asia 3400,0

SUA 4408,7

Europa de Est 1072,9

Federatia Rusa si CIS 119,9

Tarile Arabe 4761,3

Africa 380,9

Australia 18,3

Altele 1231,3

Structura importurilor mn.USD 2005/2006 2006/2007 2007/2008 2008/2009 2011Petrol si produse petroliere 2598,5 2775,8 4896,6 4419,3 9275

Materii prime 5175,9 5646,0 9682,3 6464,6 5545,2Semifabricate 8415,6 10531,0 15385,9 16653,3 16264,1Aparatura electronica si electrotehnica 7887,6 9845,2 11870,6 10268,7 12398

3530,9 5281,3 8518,4 9601,6 12250,4

Piete import 2009/10 Valoare mn.$UE 17890,5

Asia 10517,1

SUA 5299,8

Europa de Est 6014,3

Federatia Rusa si CIS 1360,0

Tarile Arabe 5404,8

Africa 560,0

Australia 245,9

Altele 1700,7


10/36

10

43,2 mld$ in 2013, ceea ce reprezinta cca.18,9% din PIB. Rezervele valutare ale R.A.Egipt caretotalizau in decembrie 2010 36 mldUS$ s-au diminuat la 15,3 mld US$ la finele lunii august2012, revenind, in august 2013, la circa 20 mld. dolari ca urmare a invuziilor de capital din ArabiaSaudita, EAU si Kuwait. Datoria publica interna in raport cu PIB in anul fiscal 2012/2013 a fost de

1,53 trilioane L.E., comparativ cu 935,mld.LE in anul fiscal 2011/2012, ceea ce reprezinta cca96% din PIB.

1.5 Sectorul financiar bancar asigurariAu fost emise o serie de acte normative de reglementare in domeniu:- Lege privind aprobarea si modificarea datelor de depunere a bilantului;- Decret Prezidential privind admiterea Egiptului ca membru al Conventiei Internationaleprivind simplificarea si armonizarea procedurilor vamale;- Decizie Bancii Centrale a Egiptului privind amendarea Legii privind organizarea sifunctionarea Federatiei Bancilor Egiptene;- Decizie privind impozitarea cu 85LE/tona la export a cimentului inclusiv clinkerita;- Decizie privind introducerea si calificarea profesiei de Market Maker pe piata de capital;- Decizie privind reglementarea pe piata de capital a companiilor nelistate la Bursa;

- Decizie privind modificarea Legii asigurarilor in ceea ce priveste activitatea de asigurare si re-asigurare a companiilor;

Sectorul bancarIn anul 2003 a intrat in vigoare noua Lege a bancilor si regimului de schimb valutar,cele maiimportanteelemente ale acesteia fiind:- Banca Centrala a Egipt este persoana juridica dependenta de presedintele R.A. Egipt sicontroleaza functionarea celorlalte banci;- Capitalul bancilor egiptene trebuie sa fie de cel putin 500 mil. LE (emis si subscris intotalitate), iar cel al filialelor bancilor straine care opereaza in Egipt de cel putin 50 mil. $, sauechivalentul sumei in alte valute;- Bancile sunt libere sa decida cu privire la preturile si dobanzile practicate in cadruloperatiunilor curente;- Bancile isi pot incheia activitatile doar dupa obtinerea aprobarii Bancii Centrale;- Cetatenii egipteni si strainii pot detine orice procentaj din capitalul bancilor. Totusi, detinereaa mai mult de 10% din capitalul emis al unei banci, sau orice alt procentaj care da dreptul decontrol asupra bancii, trebuie sa fie autorizata de Banca Centrala;- Banca Centrala are dreptul de a anula inregistrarea bancilor si filialelor bancilor straine careopereaza in Egipt daca acestea contravin Legii bancilor sau daca adopta politici care dauneazainteresului economic general sau interesului deponentilor sau al actionarilor;- Secretul operatiunilor bancare este garantat, cu cateva exceptii, inclusiv obligatia bancilor dea furniza informatii in urma unei decizii judiciare sau arbitrale, sau daca acest lucru este prevazutin Legea prevenirii spalarii banilor;- Persoanele private si juridice egiptene au dreptul de a pastra valuta straina detinuta in bancisi pot incheia tranzactii locale si externe prin intermediul acestora. In trecut,au existat anumiterestrictii cu privire la dreptul exportatorilor egipteni de a pastra totalitatea incasarilor din exporturiin valuta straina si, chiar daca aceste restrictii au fost anulate de noua Lege a bancilor, nimic nu

impiedica guvernul de a le reintroduce in viitor, daca se va considera necesar;- Vanzarile si cumpararile in interiorul tarii (pentru marfuri sau servicii) trebuie sa fie efectuatein valuta nationala (LE), iar cursul de schimb al acesteia fata de valutele straine este determinatde valorile de piata, conform regulilor referitoare la organizarea pietelor de schimb valutar, regulidecise de Primul ministru, la recomandarea Bancii Centrale;- Legea asigura dreptul calatorilor de a introduce sau de a scoate din Egipt valuta straina, cuconditia ca sumele sa nu depaseasca 10.000 US$ sau echivalentul sumei, la intrarea sau iesireadin tara.


11/36

11

In sectorul bancar a continuat sa fie implementat Programul de reforma si restructurare adoptat inanul 2005. Programul prevede infiintarea de banci cu capital majorat prin absortie, fuziune saumajorari de capital si ca un corolar reducerea numarului de unitati bancare de la 60 la 41.

O problema importanta a economiei egipteane a fost, in ultimii ani, stabilizarea cursului deschimb al monedei nationale. Pana in 2010 s-a reusit mentinerea cursului la o medie de 5,5 lireegiptene pentru un USD. Dupa doi ani de la revolutia din 25 ianuarie 2011 cursul de schimb adepasit nivelul de 7 LE/1US$.Paralel cu acest proces, dar avand acelasi obiectiv si trend ascendent, s-a inscris sirestructurarea sistemului bancar, proces realizat atat prin fuziuni a unitatilor bancare, cat si prinaccelerarea ritmului de privatizare a acestora. In perioada 2004 2007 au fost vandute 14 banciegiptene. In prezent se mentin pe piata bancara egipteana doar 3 banci cu capital de stat: BankMisr, National Bank of Egypt si Banque du Caire.Guvernul este interesat in promovarea dezvoltarii calitative a sistemului bancar. Se preconizeazaca numarul bancilor egiptene sa se reduca la 22 (de la 50) in urmatorii ani, ca urmare a legiiprivind majorarea de capital la 500 mil LE/banca.

Piata asigurarilorIn conditiile in care totalul investitiilor companiilor de asigurari straine in Egipt se ridica la suma de144 mil$, nu sunt probleme privind un impact prea puternic asupra acestui sector. Expertiiprecizeaza ca suma este investita in piata egipteana de catre companii straine de asigurariindependente autorizate de Egyptian Insurance Supervisory Authority iar legea egipteana dindomeniul asigurarilor interzice companiilor neautorizate sa emita documente specifice acestuidomeniu de activitate.

1.6. Rolul guvernului in economieSectorul de stat continua sa detina un rol important in principalele ramuri ale industriei egipteneprecum prelucrarea bumbacului si iutei, tesaturi si confectii, metalurgia feroasa si neferoasa,industria alimentara, exploatarea titeiului, chimia si petrochimia, constructia de masini si materialede constructii, dar ponderea sa este in scadere (35,7%), fata de cea a sectorului privat, aflata increstere (64,3%), conform datelor statistice publicate de Banca Centrala a Egiptului (iulie 2013).Companiile publice inregistreaza insemnate datorii fata de banci, apreciate la peste 60 % dinvaloarea nominala a capitalului lor social. Guvernul egiptean a lansat incepand cu anul financiar2005/2006, un vast program de privatizare in sectorul bancar, industrial si in cel al serviciilor.Paralel cu programul de privatizare se desfasoara un amplu program de reconversie a industrieide armament catre sectoare de productie civile cu accent pe mentinerea capacitatilor deproductie existente si asigurarea de locuri de munca populatiei in continuacrestere.Cu referire la viitorii ani, agentiile egiptene de specialitate (Autoritatea pentru DezvoltareIndustriala si Centrul de Modernizare Industriala) au anuntat o noua strategie de dezvoltare, carese refera la revigorarea unor sectoare industriale traditionale precum industria textila, industriaalimentara, industria moraritului, industria chimica, industria metalurgica, industria constructoarede masini, industria materialeloeste der de constructie, industria tipografica.In ceea ce priveste dezvoltarea transportului fluvial, Ministrul transporturilor a anuntat alocarea

suprafetelor de teren necesare construirii a 8 porturi fluviale pe Nil, in dreptul localitatilor BeniSuef, Al-Menya, Sohag, Assiut, Qena si Dakhaliyah. Porturile vor fi construite si operate pe operioada de timp determinate de investitori privati. Se doreste deschiderea unor cai de transportfluvial care sa asigure legatura cu porturile Alexandria si, respectiv, Damietta. Costul transportuluifluvial este cu 15% mai mic decat a celui rutier, net predominant in momentul actual.

1.7 Factori de risc economic si comercialIn raportul Bancii Mondiale Doing Business 2013 Egiptul este mentionat cu un regres important(de la 99 in 2010, la 95 in 2011, la 107 in 2012 si la 128 in 2014) in ceea ce priveste usurinta dea incheia afaceri, mentionandu-se in pozitii fruntase si in ceea ce priveste aplicarea de reforme indomeniul reglementarii afacerilor pentru detalii sugeram consultarea raportului pe situl web:www.doingbusiness.org


12/36

12

Scaderea ratingului financiar de taraIn privinta riscului de tara, cota Egiptului a scazut in decursul anului 2011 la nivelul de riscant cuperspective negative. Marile companii international de rating au reanalizat situatia economieiegiptene, ajungand la urmatoarele concluzii, situind Egiptul, incepand cu martie 2013, adanc in

zona riscant (junk), cu perspective negative.

Pentru detalii sugeram consultarea sitului web:http://www.countryrisk.com/guide/archives/cat_country_risk_ratings.html1.8 Cadrul juridic

1.8.1 Acorduri bilateralePrin aderarea Romaniei la Uniunea Europeana (1 ianuarie 2007), cadrul juridic al relatiiloreconomice bilaterale a fost adaptat la noua calitate a subiectilor de drept. Ca atare, s-au produsurmatoarele schimbari:

- Acordul comercial ntre Guvernul Romniei si Guvernul R.A.Egipt, semnat la Cairo la20 mai 1995 a fost denuntat, el fiind inlocuit de Acordul de asociere UE Egipt (AA) (invigoare din 1 iunie 2004);

- Acordul de cooperare economic si tehnic ntre Guvernul Romniei si GuvernulR.A.Egipt, semnat la Bucuresti, la 24 noiembrie 1994, a fost inlocuit cu Acordul intreGuvernul Romaniei si Guvernul Republicii Arabe Egipt cu privire la cooperareaeconomica, stiintifica si tehnica ( armonizat cu standardele UE), semnat la Cairo, la 21februarie 2007, cu ocazia vizitei in R.A. Egipt a Presedintelui Traian Basescu;

- Acordul pentru promovarea si protejarea reciproc a investitiilor ntre GuvernulRomniei si Guvernul R.A. Egipt, semnat la Bucuresti, la 24 noiembrie 1994, a fostamendat la Cairo, in 21 februarie 2007, prin semnarea unui Protocol de amendare, menita asigura armonizarea cu cadrul juridic al UE.

1.8.2 Alte acorduri bilaterale in vigoare intre Romania si R.A. Egipt- Conventia pentru evitarea dublei impuneri si prevenirea evaziunii fiscale ntre Guvernul

R.S. Romnia si Guvernul R.A. Egipt, semnata n anul 1977;- Program de cooperare intre Agentia Romana pentru Investitii Straine si Autoritatea

Generala pentru Investitii si Zone Libere-Egipt, semnat la Cairo, la 21 februarie 2007.

1.8.3 Acorduri multilateraleEgiptul este parte a Conventiei Natiunilor Unite referitoare la Contracte de vanzari internationalede bunuri, cunoscuta sub numele de Conventia de la Viena. Aceasta este bazata pe elementedin legea civila si dreptul comun si reglementeaza termenii contractuali privind tranzactiileinternationale la vanzarile de bunuri intre persoane rezidente sau originare din Egipt.

Egiptul a devenit membru al O.M.C.la 30 iunie 1995.

In 1998 Egiptul a devenit cel de-al 28-lea membru al COMESA.Detalii privind constituirea si functionarea acestei Piete Comune Est- si Sud Africane pot fiaccesate pe ritul web: http://www.itcilo.it/actrav/actrav-english/telearn/global/ilo/blokit/comesa.htm

Egiptul este semnatar al Conventiei de la Paris si a Tratatului de Cooperare in domeniulpatentelor.

In decembrie 2004, Egiptul a semnat Acordul Qualifying Industrial Zones(QIZ),la care suntparte si SUA si Israel. Potrivit documentului de constituire, QIZ reprezinta o forma de cooperarein productie, la care participa operatori economici din Egipt si Israel, avand beneficiul caprodusele realizate aici (cu conditia ca minimum 35% din produs sa fie rezultatul cooperarii dintrecompaniile egiptene si israeliene, iar contributia israeliana sa fie de cel putin 10,5%), sa poata fiexportate pe piata SUA, fara sa fie supuse taxelor vamale sau altor restrictii privind cote saucontingente. In prezent functioneaza in Egipt 7 QIZ, in zona orasului Cairo si a porturilor

Alexandria si Port Said, produsele realizate fiind in mare majoritate din domeniul textilelor siconfectiilor.


13/36

13

Acordul de asociere (AA) Egipt-UE Scopul AA-stabilirea unei zone de comert liber intre Egipt si UE Reducerile tarifare sunt asimetrice ( in favoarea Egipt-tara in curs de dezvoltare) Tarile EU au desfiintat taxele vamale , restrictiile cantitative si taxele cu efect echivalent

la importul de produse produse industriale din Egipt Egipt implementeaza o reducere graduala a taxelor vamale pentru produsele industriale

si unele produse agricole originare din tarile UE in decursul unei perioade de tranzitie depana la 15 ani (Acordul de Asociere a intrat in vigoare la 1/06/2004), dupa cum urmeaza:

Exportul acelor materii prime si produse industriale originare din tarile UE, prevazute inAnexa II la AA, se face cu scutire de taxe vamale la importul in Egipt de la 1.01.2007

Exporturile de input-uri industriale,produse semifinite si materiale de constructii,originaredin tarile UE,prevazute in Anexa III in AA vor beneficia de o reducere de 10% a taxelorvamale la importul in Egipt, incepand de la 1.01.2007,fata de produsele provenind din taricarora nu li se aplica concesiile vamale prevzute in AA

Pentru o lista de produse agricole provenind din tarile UE, Egipt a redus taxele vamale deimport intre 25% si 100%,in unele cazuri in limitele unei cote cantitative,conform Anexeila Protocol 2

Pentru produsele agricole prelucrate provenind din tarile UE ,Anexa 1 la Protocol 3cuprinde 3 tabele de reduceri de taxe vamale la importul in Egipt ( tabel 1- produsepentru care de la 1.06.2006 taxa vamala este zero, tabel 2-produse la care se aplica oreducere de 10% din taxa vamala de baza la 3 ani , respectiv 15% la 4 ani ,de la intrareain vigoare a AA si tabel 3 produse la care reducerea este de 20% din taxa vamala debaza dupa 3 ani, respectiv 25% dupa 4 ani de la intrarea in vigoare a AA.

Consecintele aplicarii AA asupra comertului bilateral UE-Egipt Cresterea cu 63% fata de perioada dinaintea aplicarii AA (16,3 mld Euro-2010 fata de o

medie de 10 mld Euro)-exporturile Egipt spre UE au crescut cu 45% (2010 fata de 2004)iar exporturile UE spre Egipt cu16%. Din totalul de 16,3 mld Euro, energia si produseleminerale detin o pondere de 29%,urmata de masini si echipamente cu o pondere de 26%si produse chimice-14%.

Exporturile Egipt de produse agricole catre UE au crescut cu 80% dupa intrarea invigoare a AA

Deficitul balantei comerciale a Egipt in relatiile cu UE s-a mentinut constant ( 3,6 mldEuro in 2011 comparativ cu 3,2 mld Euro in 2004)

EU este primul partener comercial al Egipt ( 40% din totalul schimburilor comerciale aleEgipt cu tarile lumii)

1.8.4 Acorduri de comert liber.In anul 1996, Egiptul a incheiat primul Acord de comert liber cu Iordania. Au urmat acordurile cuTunisia, Maroc, Libia, Liban, Siria si Irak. De asemenea, Egiptul negociaza incheierea unui Acordde comert liber cu S.U.A., dar negociarile au intrat in impas datorita ritmului lent conformspuselor oficialilor americani de implementare a masurilor de reforma si a procesului deprivatizare.

Egiptul a semnat Acordul de asociere la zona de comert liber din cadrul UE. Acesta a fostratificat de Parlamentul egiptean si a intrat in vigoare in totalitate la 1 iulie 2004. De asemenea,Egiptul are rolul de lider in cadrul Parteneriatului Euro-Mediteranean, lansat la conferinta de laBarcelona in 1995, rol in urma caruia a beneficiat de 1 mld. Euro finantare din partea UE prinprogramul MEDA, continuand si tratativele aprobarii Planului de actiune din cadrul ENP(European Neighbourhood Policy).Detalii privind cooperarea UE Egipt pot fi accesate pe situl web:http://www.delegy.ec.europa.eu/en/eu_and_country/association.htm

Incepand cu 1 ianuarie 2005, Egiptul este parte a Tratatului de Comert Liber semnat de 17 tariarabe (GAFTA Greater Arab Free Trade Area), care prevede instaurarea unei zone de comertliber intre membrii acestuia. Detalii cu privire la Acordul GAFTA pot fi accesate pe situl web:http://www.erf.org.eg/economic_00/html/body_intra-regional.html


14/36

14

2. REGIMUL COMERTULUI EXTERIOR SI INVESTITIILOR

2.1 Aspecte ale activitatii comerciale in Egipt

Conform legislatiei egiptene in vigoare, o firma straina care doreste sa participe la licitatii sauoferte publice guvernamentale in Egipt trebuie sa-si nominalizeze un agent comercial din sectorulpublic sau privat pentru a-i reprezenta interesele pe aceasta piata. Agentul comercial este definitprin legea agentiei comerciale (120/1982) si, in conformitate cu decizia nr. 342/1982 aMinisterului Economiei, ca o persoana fizica sau o entitate legala care se ocupa cu activitati definalizare de cumparari sau participari la licitatii, contracte de vanzare sau inchiriere in numelesau in contul producatorilor si distribuitorilor. Un astfel de agent trebuie inregistrat in Registrulagentilor comerciali care se afla la Ministerul Comertului Exterior si Industriei. Pentru a se calificadrept agent comercial, persoana fizica trebuie sa fie de nationalitate egipteana si sa nu fieangajat al guvernului sau al unei organizatii publice. Daca este o entitate legala trebuie sa aibaoficiul central in Egipt, detinut in intregime de persoane fizice de origine egipteana, iar in caz caunul dintre actionarii acestei entitati legale este o alta entitate, majoritatea actiunilor acelei entitatitrebuie sa fie detinute de persoane de origine egipteana. Agentii locali trebuie sa indeplineasca

anumite conditii si formalitati pentru a-si capata dreptul de a actiona ca agent/firma agentegiptean.Principalele legi care reglementeaza regimul de functionare a companiilor straine sunt: Legeacompaniilor nr.159/198, Legea agentilor comerciali 120/1982, Legea importurilor 121/1982 siLegea investitiilor nr.8/1997, cu amendamentele ulterioare.Comisioanele si taxele incasate printr-un contract de agent trebuie sa fie incluse in valoarealicitatiei in cauza si se platesc printr-o banca inregistrata la Banca Centrala a Egiptului (CBE).Daca agentul comercial este o firma din sectorul public nu poate fi nominalizat alt agent pentruaceeasi linie de produse. Contractele de agent pot fi intrerupte fara a plati compensatii agentuluicomercial si fara a-l notifica cu o perioada minima inainte de terminare. Notificarea incheieriicontractului de agent se face in conformitate cu dorinta partilor specificata in contractul de agent.In anumite cazuri (actiuni de cooperare, livrari de echipamente, licitatii) se impune procedura deprecalificare/inscriere pe listele de furnizori a firmelor ce doresc participarea.

2.1.1 Cerinte la import si exportDoar cetatenii egipteni si firmele aflate in intregime in proprietate si conducere egipteana pot faceimporturi in Egipt, cu conditia inregistrarii in Registrul Importatorilor.Prin exceptie, Legea Investitiilor prevede ca toate companiile infiintate in baza acestei legi potimporta singure sau prin intermediari ceea ce este necesar pentru organizarea,extinderea saufunctionarea lor,sau necesarul de productie (materiale, masini, echipamente, piese de schimb,mijloace de transport) utilizate in activitate, fara inregistrare in Registrul ImportatorilorInregistrarea in Registrul Exportatorilor este necesara pentru angajarea in operatiuni de exportdin Egipt. Nu exista restrictii impuse cetatenilor straini sau entitatilor locale aflate in proprietateatotala sau partiala a strainilor in ce priveste exportul de produse din Egipt.Companiile si entitatile infiintate in temeiul Legii Investitiilor au dreptul de a exporta produsele desine statator sau prin intermediari,fara licenta si fara sa fie inregistrate in Registrul Exportatorilor.

2.1.2 Cadrul juridic legal pentru efectuarea investitiilor in EgiptLegea cu privire la garantiile si stimulentele acordate investitorilor ( no.8/1997), modificata delegea nr. 91/2005 ( in vigoare):

- a mentinut unele stimulente pentru investitorii egipteni si straini in anumite domenii deactivitate,ca de exemplu: imbunatatiri funciare si/sau cultivarea terenurilor neutilizate saudesertice, crsterea animalelor, pasarilor si productia de peste, industria si mineritul,dezvoltarea unor zone industriale specifice, hotelurile si transportul in turism, transportulaerian si maritim, serviciile petroliere, transportul si livrarea gazului natural, proiecte deconstructii de locuinte, proiecte de infrastructura, dezvoltarea noilor comunitati urbane,constructia si managementul docurilor fluviului Nil, managementul si executia proiectelorindustriale si de servicii.

- nu exista controale de preturi asupra produselor sau profiturilor companiilor infiintate inbaza acestei legi


15/36

15

- aceste companii au dreptul de a detine terenuri de constructie si de a construi cladirinecesare exercitarii activitatii lor, oricare este nationalitatea sau locul de resedinta alpartenerilor sau actionarilor, sau procentajul participarii lor

- societatile pe actiuni infiintate in baza acestei legi nu sunt scutite de obligatia distribuirii a

10% din profiturile obtinute catre salariati. In plus, board-urile directorilor acestorcompanii pot fi in totalitate formate din straini- noua Lege a investitiilor mentine, la importul de masini, echipamente si instrumente

necesare activitatii companiilor, reducerea la doar 5% a taxelor vamale

2.2 Dreptul la proprietatea privata si la infiintarea de firme.

2.2.1 Societati cu Raspundere Limitata (Limited Liability Company)Au un numar minim de 2 membrii fondatori si un maximum de 50. Responsabilitatea acestoraeste limitata la valoarea actiunilor (partilor sociale) detinute in cadrul companiei.

Aceste societati nu se pot angaja in activitati de asigurare, in sectorul bancar si nu pot primidepozite sau investi fonduri in favoarea unor terte parti. Nici un partener din cadrul acestorsocietati nu poate transfera o parte sociala catre terte parti fara a o oferi intai membrilor societatii.

Capitalul minim depus al SRL este de 1000 LE, suma care trebuie 100% platita la infiintare.Capitalul poate fi detinut in proportie de 100% de cetateni straini si este impartit in parti egale,toate partile sociale trebuind sa fie subscrise la formarea societatii.SRL-urile sunt conduse de unul sau mai multi directori,dintre care cel putin unul trebuie sa fiecetatean egiptean si de Adunari Generale,iar daca societatea are mai mult de 10 asociati, trebuiesa aiba si un Consiliu de supraveghere.

2.2.2 Societati pe actiuni (Joint Stock Co)Respunderea actionarilor in aceste societati este limitata la valoarea actiunilor detinute in cadrulcompaniei. Capitalul initial al societatilor pe actiuni ale caror actiuni nu sunt oferite pentrusubscriptie publica este de 250.000 LE,iar capitalul minim al companiilor la care actiunile suntoferite spre subscriptie publica este de 500.000LE.10% din capitalul emis trebuie sa fie platit la infiintare si trebuie sa creasca la 25% in timp de 3luni de la formare,restul trebuind sa fie platit in termen de 5 ani de la aceasta data.Capitalul emis al companiei poate fi 100% in proprietate si administrare straina.In statutul societatii se poate specifica un capital autorizat,care nu poate depasi de 10 ori capitalulemis.Fiecare companie trebuie sa numeasca un auditor independent si un avocat,ambii avand licentade a practica in Egipt.10% din profitul companiilor ( cu conditia de a nu depasi salariile anuale ale salariatilor) trebuie safie distribuita angajatilor companiei. Aceasta regula se aplica si companiilor infiintate in baza LegiiInvestitiilor.Egiptul asigura companiilor private straine si locale dreptul de a initia si conduce operatiuni deafaceri si de a se angaja in toate formele de activitate lucrativa.Capitalul minim necesar pentru demararea unei afaceri a fost redus de la 50.000 EGP la 1000EGP.

2.2.3 Asocierea cu parteneri egipteni pentru infiintarea de societti mixte cu sediul nEgipt.Intreprinzatorii egipteni doresc sa se asocieze cu parteneri strini pentru nfiintarea de societatimixte de productie si comercializare cu sediul n Egipt, avnd n vedere urmtoarele avantaje:partenerii straini asigura tehnologia de fabricatie si calitatea produselor, profitul ce se realizeazaca urmare a aplicarii unor taxe vamale mai reduse la importurile pentru productie, fata de cele cese aplica la produsele finite din import.Reglementarile egiptene permit investitorilor strini s detin pn la 100% din capitalul socialinvestit in societati din urmatoarele sectoare: industrial (cu aprobare prealabil), amenajarea sicultivarea terenului din desert, turism, locuinte, bunuri imobiliare (pentru dezvoltare). Companiilepublice egiptene au dreptul de asociere cu parteneri straini. Contractul de asociere se negociazaintre parti si nu este reglementat, in mod expres, de lege. Reglementrile egiptene, adoptateincepand cu anul 1991, nu prevad restrictii la transferul profitului si la repatrierea capitalului


16/36

16

investit, cu conditia obtinerii, in prealabil, a aprobarii de la Autoritatea generala pentru investitii(General Authority for Investment and Free Zones) si, incepand cu 2013, de la MinisterulInvestitiilor.

2.2.4 Infiintarea de birouri pentru reprezentare comercialaFirmele strine au dreptul s nfiinteze birouri de reprezentare in R.A.Egipt conform legii159/1981, numai pentru activitati de cercetare a pietei n domeniul stiintific, tehnic si deconsultanta. Birourile de reprezentare nu pot angaja activitati comerciale (semnarea de contracte,operatiuni din care se pot realiza venituri) si nu sunt supuse regimului de impozitare. Potrivitreglementarilor in vigoare, veniturile din care se efectueaz pltile ocazionate de functionareabirourilor de reprezentare (salarii, chirii, telefoane etc.) se transefer din strintate.

2.2.5Filialaeste o alta forma de reprezentare acceptata de legea egipteana si este legata deexistenta unui contract in derulare cu o entitate comerciala locala, putand fi angajata in activitaticomerciale, financiare si industriale, dar limitate la contractul in derulare.O firma straina poate deschide o filiala in Egipt, cu conditia de a fi inregistrata in RegistrulComercial Egiptean si intr-un Registru special la Departamentul pentru Companii Egiptene.

Filiala trebuie sa supuna, in fiecare an, Administratiei Companiilor, o copie a bilantului,a contuluide profit si pierderi si a raportului de audit, impreuna cu detalii privind managerii, personalul sisalariile, ca si profiturile obtinute si partea din acestea distribuita salariatilor.Filiala straina trebuie sa se supuna legislatiei egiptene si sa aiba angajat un auditor egiptean.Trebuie mentionat ca SRL-urile si SA, ca si filialele companiilor straine care opereaza in Eagiptnu pot utiliza cetateni straini reprezentand mai mult de 10% din forta lor de munca si nu le potplati acestoraa mai mult de 20% din totalul salariilor, cu exceptia cazului in care primesc oderogare de la ministerul implicat.Ea este taxata cu 20% din profiturile nete generate din activitatile prestate in Egipt la care seadauga 2% taxa de dezvoltare pe profiturile ce depasesc 18.000 LE anual.

2.3. FiscalitateaPlata taxelor datorate statului egiptean este reglementata de legea nr 92/2005.

Principalele imbunatatiri aduse de noul act normativ pot fi sintetizate astfel:

Noua lege Taxa Vechea lege Taxa

Majoritatea firmelor 20% Taxarea standard a companiilor 40%

Profiturile aferente Canalului Suez 40% Companii industriale & export 32%

Egyptian Petroleum Authority 40% Companii Petroliere 40.55%

Central Bank of Egypt 40%

Sursa: The American Chamber of Commerce in Egypt

- Legea a redus cota maxima de impunere a veniturilor de la 40% la 20% si a anulat toateexceptiile de la plata taxelor prevazute de Legea no. 8/1997, cu privire la garantarea investitiilor sila exceptiile acordate in baza acesteia, pentru acele firme incorporate dupa intrarea in vigoare anoii legi;- legea mareste plafonul veniturilor scutite de taxe la 5000 LE ( si 9.000 LE in legatura cusalariile si remuneratiile din munca);


17/36

17

- taxa pe profit se calculeaza asupra tuturor profiturilor nete anuale ale persoanei juridicedomiciliata in Egipt, obtinute in Egipt sau in strainatate si asupra profiturilor obtinute de o firma cusediul permanent in Egipt, pentru acele persoane juridice care nu sunt domiciliate in Egipt.

Scutiri generale de taxe:Profiturile provenind din inbunatatiri funciare sau intreprinderi agricole, pe o durata de 10 ani;1. Profiturile provenind din ferme avicole, apicole, piscicole, de crestere a bovinelor etc, pe

o durata de 10 ani;2. Profiturile provenind din obligatii/actiuni listate la Bursa din Egipt;3. Dobanzile provenind din orice hartii de valoare listate la Bursa din Egipt;4. Dividendele actiunilor detinute din capitalul societatilor anonime, cu raspundere limitata si

altor forme de societati comerciale, detinute de persoane fizice;etc

Persoane juridice scutite de taxe:1. Ministerele si administratiile guvernmentale;2. Organizatiile educationale non-profit;3. Organizatiile neguvernamentala infiintate in baza legii 84/2002;

4. Organizatiile non-profit care exercita activitati sociale, stiintifice, sportive sau culturale;5. Profiturile fondurilor de asigurari private, in conditiile legii 54/1975;6. Organizatiile internationale;7. Organizatiile educationale sub supraveghere guvernamentala.

Detalii cu privire la impunerea fiscala in Egipt pot fi obtinute de pe situl web:www.amcham.org.eg/dbe/taxation

2.4 Legea antidumpingIn conformitate cu obligatiile membrilor WTO, al carei membru este si Egiptul, a fost elaborata sio Lege Antidumping - nr. 161 din 1998. Aceasta lege este destinata sa apere economia egiteanade consecintele unor practici neloiale care se desfasoara in comertul international. Legea

Antidumping da posibilitatea Ministerului Comertului Exterior si Industriei de a proteja economianationala de consecintele negative ale subventionarii exporturilor unor produse in Egipt, de

actiuni de dumping si de o crestere nejustificata a importurilor de anumite produse. Este dedatoria Ministerului egiptean al Comertului Exterior si Industriei de a aduce dovezile necesarejustificarii initierii actiunii de antidumping si de a pune la dispozitie sprijinul tehnic, in cazul in careo firma egipteana este acuzata de dumping de un alt membru al WTO.

2.5 Legea licitatiilor publiceLegea licitatiilor publice (nr 89/1998) guverneaza toate cumpararile, serviciile si contractele deconstructii in care sunt implicate entitati guvernamentale egiptene. Contractarile guvernamentaletrebuie facute prin licitatii publice (publicate in ziar) sau negocieri publice intre entitateaguvernamentala si contractor. Se acorda prioritate contractorilor egipteni in cazul in care ofertaacestora nu depaseste cu mai mult de 15% cea mai joasa oferta a unei firme straine.O entitate guvernamentala poate iesi dintr-un contract oricand, in cazul in care se constata o vinaa contractorului. Orice pierderi suferite pot fi recuperate. In cazul in care sunt intarzieri sau

nerealizari contractuale ,conceptul de forta majora este recunoscut in concordanta cu principiilecodului civil egiptean care trebuie prevazute specific in contract (lipsa de materiale, greva,intarzieri in termenele de livrare).

2.5.1 Aspecte nereglementate prin legea licitatiilor:- nu este reglementat cine intocmeste specificatia tehnica pentru licitatii si nici dac esteposibil sau nu sa fie angajati consultanti;- nu sunt prevazute termene limita pentru efectuarea platilor de la data acceptarii ofertei si nicipentru comunicarea deciziei de comitetul de licitatie, respectiv de recomandare a decizieiministrului de resort;- ofertantii nu se pot retrage de la licitatie inaintea luarii deciziei, fara asumarea riscului depierdere a garantiei de participare la licitatie;- nu se prevede acceptarea tacita a bunurilor livrate sau a serviciilor executate. Beneficiarul

egiptean trebuie sa-si dea acceptul inainte de efectuarea ultimei plati catre furnizor / contractor,


18/36

18

inainte de eliberarea garantiei de buna executie si la receptia finala a bunurilor, serviciilor saulucrrilor;- nu este impus modul de rezolvare a disputelor. Se recomanda furnizorilor straini sanegocieze clauza de arbitraj inainte de semnarea contractului. In cazul neincluderii in contract a

clauzei de arbitraj, pentru rezolvarea diferendelor partiale, se adreseaza unui comitetguvernamental sau o agentie guvernamentala, care analizeaza constitutionalitatea propunerilorprivind legea contractului si reprezinta interesele guvernului la arbitraj. Dac guvernul nu respectdecizia arbitrajului, legea licitatiei nu permite partii castigatoare sa rezolve reclamatiile cu alteinstitutii guvernamentale (vama, impozite, asigurari sociale etc.);- posibilitatea ntrzierii livrrilor/lucrrilor ca urmare a ntrzierii pltilor de ctre beneficiar;- reducerea valorii garantiei de buna executie a contractului pe masura efectuarii lucrarilorsau executarii lucrarilor;- obligativitatea publicarii criteriilor de evaluare a ofertelor si informarea ofertantilor privindmotivele pierderii licitatiei.

2.5.2 Probleme cu care se confrunt participantii la licitatii:- ofertantii sunt solicitati sa prelungeasca valabilitatea ofertelor si a garantiilor de participare la

licitatie, din diferite motive (extinderea duratei de evaluare tehnica, expirarea sau lipsa sursei definantare a proiectului, inceputul anului financiar, etc.). Costurile de extindere a garantiei departicipare la licitatie sunt in sarcina ofertantului. In cazul n care o firm participant se retrageinainte de decizia de adjudecare, organizatorul licitatiei confisc garantia de participare la licitatie;- companiile sau institutiile publice pot anula un contract cstigat la licitatie nainte sau dupprezentarea garantiei de buna executie;- companiile sau institutiile publice amn n mod nejustificat, eliberarea certificatului final deacceptare a produsului sau a lucrarilor executate. Aceasta implica amanarea platii finale siprelungirea termenului de eliberare a garantiei de buna executie;- plati de penalitati obligatorii in cazul depasirii termenului de executare a lucrarilor sau delivrare a bunurilor, din vina furnizorului / contractorului;- cerintele suplimentare ale beneficiarilor egipteni, dupa ncheierea contractului, carepresupun plti suplimentare, necesit aprobarea unui comitet special. In cele mai multe cazuri,aprobarea dureaza perioade indelungate, masurate in ani, dar furnizorul / contractorul strain estetinut raspunzator de executarea lucrarilor / livrarilor in termenul convenit prin adendumul lacontract.

2.5.3 Aspecte practice referitoare la participarile la licitatiile publice:- numeroase firme straine care reusesc sa castige increderea institutiilor sau companiilorpublice se ofera sa elaboreze, gratuit, specificatia tehnica, ceea ce le ofera sanse pentruincadrarea ofertei in specificatia tehnica si castigarea licitatiei;- reprezentantul tehnic in comitetul de decizie al licitatiei, care este de regula un inginer, arerol determinant la luarea deciziei;- autoritatile publice prefera garantii de buna executie, pe cat posibil, cu o valabilitate care saacopere si perioada de functionare garantata a produsului livrat sau a lucrarilor executate;- posibilitatea influentarii in luarea deciziilor la licitatii este o problema discutabila. Existacazuri in care deciziile sunt luate numai in favoarea anumitor furnizori externi. Sursele oficiale

egiptene afirma ca licitatiile publice sunt deschise competitiei si corect adjudecate, decizia fiind lanivelul comitetului de licitatie;- cu toate ca modul de luare a deciziilor nu este transparent, prin anumiti agenti influenti esteposibila obtinerea unor detalii privind licitatiile in cauza (stadiul evaluarii, pozitia concurentei etc.);- companiile publice, de regula, solicita facilitati de plata la licitatiile avand ca obiect bunuri decapital. Schema de plata preferata de companiile publice egiptene pentru achizitii, in valoare depeste 60.000 dolari SUA, este: plata a 10% la semnarea contractului, plata a 10% la efectuarealivrarii si plata esalonata, pe o perioada cuprinsa intre 2 si 5 ani, a diferentei de 80%.

2.6 Transferul de tehnologieIn general, termenii contractuali stabiliti intre parti guverneaza orice contract de licentatehnologica, conditionat de unele reguli de protectie ale interselor Egiptului in contractele de


19/36

19

licente tehnologice stabilite prin Codul Comercial. Aceste cereri, inter alia ,solicita incheierea decontracte pentru transfer de tehnologie in conformitate cu legea egipteana.Transferul de tehnologie (licente de fabricatie) este reglementat de Legea investitiilor. Transferulde tehnologie nu presupune efectuarea de investitii straine in Egipt, reglementarile prevad insa

obtinerea aprobarii prealabile a Organizatiei Generale pentru Industrializare din subordineaMinisterului Comertului Exterior si Industriei. Aprobarea nu este necesar n cazul vnzriimrcilor de fabric si de know-how. Reglementrile egiptene prevd impozite pe veniturileobtinute din vnzarea licentelor de fabricatie (royalty payments).In relatiile cu Romnia impozitul pe veniturile din vnzarea de licente in Egipt este de 10%,reglementat prin Conventia pentru evitarea dublei impuneri incheiata intre Guvernul Romniei siGuvernul R.A.Egipt.Fabricarea de produse pe baza de licenta si nume de marc este larg rspndita in Egipt, inprincipal, la confectii, produse de consum, aparate electrocasnice, servicii, autoturisme, produseindustriale etc.

Autoritatile egiptene au elaborat si adoptat, in 2004, o noua lege pentru protectia dreptului deproprietate intelectual, iar in 2006 a fost semnat cu Banca Mondiala Acordul privind protectiaproprietatii intelectuale.

2.7 Zone economice libere/ DepoziteIn Egipt exista doua tipuri de zone libere: cele publice si, respectiv, cele private. Dintre zonelelibere publice sunt functionale 10 zone libere reglementate de Legea Investitiilor: Cairo (NasrCity), Alexandria, Port Said, Suez, Ismailia, Damietta, Safaga, Sohag, Shebeen El Kome si Qeft.In zonele libere se pot efectua urmatoarele operatiuni: depozitare, asamblare, reambalare,productie pentru export si servicii pentru firmele din zonele libere. Conform legii zonele libere potfi: publice si private. Zonele libere publice (de stat) sunt infiintate in locuri stabilite de GAFI. Astfelde zone se gasesc in Alexandria, Port Said si Cairo. Zonele libere private se stabilesc inexclusivitate pentru anumite proiecte sau firme. Tipurile de activitati permise in zonele libere sunt:amestecarea, mestecarea, reambalare, productie, asamblare, procesare si reparare. Masinile,echipamentele si materialele necesare companiilor stabilite in zonele libere sunt exceptate de laplata taxelor vamale. Reglementarile privind forta de munc nu se aplica n zonele libere.In luna iulie 2006, au fost aprobate alte noi proiecte pentru functionarea de zone libere la PortSaid, in special in domeniul fabricilor de confectii destinate exportului, in Alexandria pentruconstructia unei fabrici de ciment si un combinat siderurgic, in Badr City pentru produse dinpielarie, in Borg Al Arab City pentru textile si confectii si in Damietta pentru mobila si prelucrarealemnului. De asemenea, in Alexandria a fost aprobat aprobata functionarea a 6 societati deinvestitii care actioneaza in domeniul industriei, produselor petroliere, aluminiului, petrochimieietc.Proiectele din zone libere sunt supuse platii unei taxe de 1 % din totalul valorii produselor,bunurilor care intra in zona libera pentru depozitare si 1% la valoarea bunurilor, produselor careparasesc zona libera dupa producerea sau asamblarea lor. Proiectele care nu au intrari sau iesiride bunuri din zona libera, platesc o taxa de 1% la total venituri confirmate prin audit.Stimulenteacordate firmelor in zonele libere:- exceptarea de la plata taxelor vamale a tuturor echipamentelor necesare, inclusiv pentru

transport, cu exceptia mijloacelor de transport pentru pasageri;- proiectele si dividentele obtinute in aceste zone libere nu pot reprezenta obiectul legilor

privind taxe sau impozite care sunt in vigoare in Egipt, pe perioada proiectului respectiv;- exceptarea de la plata taxelor vamale a serviciilor si bunurilor achizitionate de de pe piata

locala in cazul exportarii acestora pe piata interna;Garantii:- obiectivele respective nu pot fi nationalizate sau confiscate;- fondurile destinate acestor proiecte nu pot fi retinute, blocate sau confiscate;- nu exista posibilitatea expropierii cu exceptia cazurilor de interes public pe baza compensarii

la valoarea reala de piata la timpul respectiv.Alte prevederi ale Legii Zonelor Economice( zonele libere) no.83/2002:

- fiecare zona economica are un anumit sistem de taxe vamale si taxeadministrative,stabilit de board-ul de directori ai zonei libere respective,cu aprobareaMinistrului finantelor


20/36

20

- taxa pe venituri in zonele libere este de 10% pe veniturile nete,cu exceptia veniturilor dinsalarii ale celor care lucreaza in cadrul acestora, care este de 5%

- profiturile derivate din imprumuturi acordate companiilor din zonele libere sunt scutite detoate taxele,directe si indirecte

- masinile,materiile prime,piesele de schimb,componentele necesare desfasurariiactivitatilor in zonele libere pot fi importate fara autorizatii,iar produsele obtinute pot fiexportate de asemenea, fara autorizatii .Doar componentele din import ale produselorobtinute in zonele libere sunt supuse la plata taxelor vamale si a celorlalte taxe,directe siindirecte,la intrarea produselor pe piata egipteana

- companiile din zonele libere pot decide asupra preturilor produselor si serviciilor farainterentia guvernului

Detalii in legatura cu organizarea si functionarea zonelor libere in Egipt pot fi obtinute accesandsitul web: www.gafinet.org

3. IMPORTUL IN EGIPT

3.1 ImportulIncepnd cu anul 1991 au fost eliminate, treptat, produsele interzise la import.Reglementarile privind importul de bunuri in Egipt prevad ca acesta este liber (ca de altfel siexportul de bunuri din Egipt) cu conditia ca aceste bunuri sa nu fie interzise prin lege si ca taxelede import/export sa fie platite. Legea privind inregistrarea importurilor prevede ca un importatorsa fie inregistrat in Registrul Importatorilor si sa fie de origine egipteana. Aceeasi lege maiprevede si un numar de alte conditii pentru inregistrare printre care enumeram: un capital minim,experienta in domeniul comercial, etc. Activitatile de export pot fi efectuate si de firme care auparticipare straina.Importul temporar. Importurile temporare sunt admise in teritoriul vamal. Producatorii solicitaadmisia temporara a importurilor la autoritatile vamale, declarand ca importurile respective vor fireexportate ulterior ca parte a bunurilor finite, depunand o garantie bancara sau o polita deasigurare echivalenta valorii taxelor vamale aplicabile la produsele admise temporar.In Egipt se practica sistemul "drawback" la import. Importurile in cauza, de regula materialepentru productie, sunt admise in teritoriul vamal dupa plata taxelor vamale aferente. Producatorulpoate solicita restituirea taxelor vamale, a impozitului pe vnzari (sales tax) si a altor impoziteaferente, in cazul reexportului produselor respective, n timp de maxim un an de la dataimportului. Specialistii apreciaza ca procedura de restituire a taxelor vamale in sistemul"drawback" este greoaie, restituirea sumelor facandu-se in cca. 6 luni de la data solicitarii. Determinarea sumei de restituit se face in primul rand de Autoritatea pentru controlul industriei siapoi de Autoritatea vamal, n baza urmtoarelor documente: documente care atesta cantitateasi componenta materialelor utilizate pentru fabricarea unei unitati de produs, dovada platii taxeivamale, certificarea cantitatilor de deseuri rmase din prelucrare, certificarul vamal, certificatul deexport, documentul care atest vnzarea produsului ctre producator (inregistrat la autoritati).

3.2 Importuri interziseIn Egipt este strict interzisa introducerea narcoticelor, materialelor obscene, a bunurilor

contrafacute si a acelora care violeaza dreptul de proprietate intelectuala.

3.3 Licentele de importLa import nu sunt necesare licente de import.Firmele egiptene pot efectua operatiuni de import dup ce se nregistreaz la MinisterulComertului.Firmele straine(100% capital strin, societatile pe actiuni si societatile cu raspundere limitata) audreptul sa importe bunuri de capital si materialele necesare productiei si exportului dinnomenclatorul de fabricatie. Reprezentantele firmelor straine (Liason Office) au dreptul saimporte mobila si echipamentele de birou necesare pentru uzul propriu. Firmele straine au dreptulsa realizeze importurile mentionate, cu conditia obtinerii, in prealabil, a aprobarii de la MinisterulInvestitiilor. Firmele strine nu pot importa mrfuri pentru vnzare decat prin firme egipteneautorizate sa efectueze operatiuni de import.


21/36

21

3.4 Documentatia necesara efectuarii importului sau exportuluiFirmele egiptene autorizate s efectueze operatiuni de import trebuie s detin urmtoareledocumente:

Fisa de import, emisa de Autoritatea generala pentru controlul calitatii marfurilor dinimport si pentru export din subordinea Ministerului comertului si aprovizionarii; Fisa de inregistrare fiscal, emis de Autoritatea fiscal; Declaratia de import ("Formularul 11") in 3 exemplare, care contine informatii privind tipul,

cantitatea, pretul si tara de origine a bunurilor din import. (Un exemplar se retine la vama,al doilea exemplar se trimite la Departamentul de comert din Ministerul comertului siaprovizionarii, iar cel de-al treilea se depune la banca pentru plata). Factura proformasau factura finala trebuie sa poarte stampila bancii.

Documente necesare la importul in Egipt pentru intocmirea formalitatilor vamale: conosamentul (B/L); factura originala, in patru exemplare, in limba enlgeza; Certificatul de origine EUR 1 (care inlocuieste, cu incepere din septembrie 2007 vechiul

certificat de origine, vizat de CCIR si autentificat de Ambasada R.A. Egipt )

lista de ambalaj; Formularul FX, eliberat de banca, in cazul in care importul este finantat de banca; Certificate de analiza a marfii; Comanda de eliberare a conosamentului de la transportator; Certificatul vamal, care cuprinde informatii privind tara de origine, numele importatorului,

denumirea si felul produsului, portul de incarcare, valoarea si cantitatea livrata. Alte documente solicitate importatorului: certificat sanitar, certificat fitosanitar, certificat de

analize, certificat de calitate, cantitate si concordanta a pretului, certificat ce atesta nivelulde radiatii nucleare;

3.5 Stabilirea valorii in vamaTaxele vamale sunt de tip specifice sau ad valorem, aplicabile valorii CIF, iar in cateva cazuri ocombinatie a celor doua.Procedurile egiptene pentru evaluarea bunurilor in vama sunt complicate si rigide, n scopuleliminarii cazurilor de evaziune vamala:Subfacturarea este o practic intalnita uneori la oamenii de afaceri egipteni pentru eludareataxelor vamale. Autoritatile vamale sunt foarte riguroase cu privire la facturile comerciale.Evaluarea vamala se face pe baza asa numitului "pret de vanzare in Egipt". In cazul produselorcare se importa pentru prima dat n Egipt, autorittile vamale retin informatiile de pret de laprima licitare si le compar cu cele de la importurile urmatoare. Produsele asemntoare trebuies fie importate, n general, la preturi similare, unele diferente fiind admise in raport cu sursa deaprovizionare. In cazul in care autoritatile vamale apreciaza ca la anumite marfuri din import s-afacut subfacturare, pentru evaluarea in vama a importurilor respective, se adauga din oficiu intre10 si 30% la pretul facturat. Avertizam oamenii de afaceri romani ca practica subfacturarii poateconduce la acuzatia de practici neloiale pe piata si initierea procedurii de investigatie anti-dumping.

Autoritatile vamale suspecteaza furnizorii de practicarea subfacturarii in urmatoarele cazuri:

livrarea la preturi scazute, promotionale, a mostrelor sau a loturilor de introducere pe piata, dupacare practica preturi superioare la loturile livrate ulterior; livrarea de marfuri la un pret pentru unnumar limitat de produse si aplicarea de rabaturi de cantitate la livrarile ulterioare; produsele noice se introduc pe piata la un pret mai redus decat produsele similare importate anterior, de la altifurnizori.Componentele destinate asamblrii de produse n Egipt beneficiaz de reduceri ale taxelorvamale, conform prevederilor punctului 3.6. de mai jos.Evaluarea in vama a produselor semiprelucrate exportate in regim temporar, in scopulincorporarii intr-un produs finit, se face pe principiul valorii adaugate, la care se adaugacheltuielile de transport si de asigurare, rezultand taxe vamale mai scazute decat in cazul aplicariitaxei pentru produs finit.Mrfurile exportate in regim temporarpentru reparatii sunt admise in teritoriul vamal dupa platataxelor vamale pentru valoarea adaugata. In cazul in care se constat c produsul respectiv a


22/36

22

fost inlocuit in totalitate cu un alt produs, cu serie diferit de a celui exportat, produsul respectiveste admis sa intre in teritoriul vamal dupa plata taxelor vamale aferente.Cantitatile livrate suplimentar pentru compensarea scderii pretului pe piata internationala, laprodusul respectiv, din momentul incheierii contractului pana in momentul livrarii sunt admise fara

plata taxelor vamale.Marfurile din import care inlocuiesc marfurile returnate, datorita unor defecte de calitate sauavariate, sunt admise in teritoriul vamal fara plata de taxe vamale, in baza declaratieibeneficiarului (formularul nr.126). In cazul in care bunurile din import sosesc ulterior reexportului,beneficiarul trebuie s depun o garantie la autoritatile vamale prin care se angajeaz c varealiza exportul ntr-o perioad de maxim doi ani. In cele mai frecvente cazuri, cand la marfurileimportate difera seria de cea a marfurilor care se inlocuiesc, autoritatile vamale aplica din noutaxele vamale de import pentru acelasi produs.

Autoritatile vamale nu sunt obligate s dea explicatii sau sa justifice deciziile luate cu privire lancadrarea tarifar a mrfurilor din import, intr-o pozitie tarifara sau alta.

3.6. Bariere comerciale, tarifare si netarifare si taxe de import

3.6.1 Regimul vamal in relatiile Egiptului cu tari nemembre ale UEIncepand cu data de 7 septembrie 2004 a intrat in vigoare Decretul prezidential nr 300/2004privind Tariful vamal. Noul tarif vamal realizeaza scaderea ratei tarifare medii de la 14,6% la9,1%. Principalele prevederi ale decretului sunt:

anularea taxelor vamale la export; anularea taxelor privind serviciile vamale; Regimul draw back privind produsele importate temporar se mentine, cu aplicarea unei

taxe de 12% calculata la cheltuielile suplimentare cu prelucrarea produselor respective lacare se adauga transportul si cheltuielile de asigurare;

O serie de exceptii de la prevederile tarifului vamal sunt aplicate produselor importate decompaniile ce opereaza in sectorul turism (investitii), Arab Company for Petroleum Pipessi Arab Organization for Industrialization (produse utilizate ca materii prime, componente,piese de schimb pentru locomotive);

Pentru produsele realizate prin asamblare in R.A. Egipt este prevazuta o schema dereducere a taxelor vamale la componente functie de gradul de integrare locala, dupa cumurmeaza: pentru integrare 30 40% reducerea aplicata la nivelul taxei la produsulcomplet este 110%, pentru integrare 40-60%, reducerea este de 115% si pentruintegrare peste 60%, reducerea este de 120%, dar nu mai mare de 90% din taxa vamaladin tarif;

Pe baza unor cereri fundamentate ale Ministerului Comertului Exterior si Industriei sepoate acorda companiilor egiptene integratoare de produse complexe o reducere pana lamaxim 40% din valoarea taxei vamale la produsul respective;

Formarea Consiliului Suprem al Tarifului Vamal sub presedintia ministrului finantelor careva avea ca obiectiv examinarea si propunerea de amendamente la Tariful Vamal, inconformitate cu evolutiile economice ulterioare;

Ministerul de Finante va emite regulamentul de aplicare al prezentului decret si este

responsabil de aplicarea sa; Reducerea numarului de grupe valorice ale taxelor vamale de la 27 la 8 (2, 5, 10,12, 22,

32, 40 si 100%); Echilibrarea nivelului taxelor vamale pe grupe de produse dupa gradul de prelucrare; Adaptarea tarifului vamal la cerintele Acordului de codare a produselor;

In luna decembrie 2004, tariful vamal a fost amendat (decretul 410/2004) cu reducerea taxeivamale la alte pozitii tarifare (lapte instant si piese de schimb auto). Oamenii de afaceri romanipot solicita la BCE Cairo date privind nivelul taxei vamale pentru un numar rezonabil de pozitiitarifare detaliat la sase cifre (documentul este disponibil in lb engleza numai pe suport de hartie).

La importuri se aplica o suprataxa pentru "control, clasificare si reexaminare a mrfurilor dinimport", cuprinsa intre 3 si 6 %, respectiv de 3 % pentru marfurile din import la care taxele vamalesunt cuprinse intre 5 si 30 % si de 6 % pentru bunurile din import la care taxele vamale sunt mai


23/36

23

mari de 30 %. Dupa aplicarea taxelor vamale, la marfurile din import se adauga impozitul pevanzari (sales tax), cuprins intre 5 si 25%.

3.6.2 Regimul vamal in relatiile Egiptului cu Romania, in calitate de stat membru al UE

Dup aderarea la Uniunea European (1 ianuarie 2007), ntre Romnia i Egipt se aplica unregim comercial preferenial, n conformitate cu cadrul juridic existent ntre UE i aceastar.Conform Acordului de Asociere UE Egipt (AA), intrat n vigoare la 1 iunie 2004, toate produseleindustriale egiptene pot intra pe pieele rilor UE frtaxe vamale, inclusiv produsele textile, ntimp ce produsele industriale din UE se export n Egipt cu taxe vamale, ad valorem, al crornivel va scdea gradual pnn anul 2019.

3.6.2.1 Implicaiile asupra exporturilor de produse romneti n EgiptIn Anexa II a Acordului de Asociere dintre Uniunea European i Egipt (AA) se prevedereducerea anual cu 25 % (fa de nivelul taxelor vamale din Tariful vamal de import pe anul2004) a taxelor vamale la importul n Egipt de materii prime i echipamente industriale exportatede rile membre UE. Aceastreducere viza perioada 1.01.2004 - 1.01.2007.De la 1.01.2007, exporturile pe piaa egiptean, originare din rile membre UE, aferente acelor

materii prime i produse industriale care fac obiectul Anexei II menionate, se fac n regim descutire de taxe vamale la importul n Egipt. Produse romanesti care intra in aceasta categoriesunt:

- cap.25,28,29,39 substane i produse chimice (inclusiv medicamente-antibiotice);

- cap.27 uleiuri din petrol;- cap.40 articole din cauciuc;- cap.44 lemn brut de stejar/fag, lemn tiat de conifere/stejar/fag, foi

placaj i foi furnir de placaj ;- cap.48 hrtie ziar;- cap.79 zinc;- cap.82 unelte pentru diferite ntrebuinri, cuite;- cap.84 motoare, pompe, pri de cuptoare, schimbtoare de cldur,

cilindrii, filtre, macarale-portal, maini i aparate diverse, carucioareauto-propulsate, excavatoare, maini-unelte diferite, rulmeni;

- cap.85 motoare de curent alternativ, transformatoare, cuplaje,ambreiaje, aparate sudur, separatoare, ntreruptoare, aparate pentruprotecia circuitelor electrice;

- cap.86 boghiuri, pri de locomotive;- cap.87 tractoare, osii portante, ambreiaje;- cap.90 instrumente de nregistrare, contoare electrice, bancuri de prob.

Pentru produsele agricole de baz, exporturile efectuate pe piaa egiptean, de ctre rilemembre UE, beneficiaz de un calendar de reducere gradual a nivelului de taxe vamale deimport cu 25 % - 100 %, conform prevederilor din Lista Anex la Protocolul 2 al Acordului de

Asociere UE - Egipt.Produsele agricole transformate provenind din rile UE au un calendar de reduceri graduale ale

nivelului taxelor vamale la importul n Egipt, conform Anexei I la Protocolul 3 din Acord.Pentru a beneficia de tarifele preferentiale,exportatorul roman trebuie sa completeze certificatulde origine EUR.1, care insoteste marfa( art.16-30 Protocol 4 la AA ofera detalii ref. modalitateade obtinere a EUR.1 ).Acest document trebuie sa fie recunoscut de autoritatea vamala egipteanaca document care probeaza originea marfii exportata de firma romaneasca,dupa verificareastampilelor utilizate de oficiile vamale din Romania,fara nici o alta forma de legalizare de catre

Ambasada Egipt la Bucuresti.Daca un exportator roman (sau agentul sau de import in Egipt) doreste sa stie daca produsulexportat beneficiaza de tratament preferential,acesta trebuie sa verifice in care din anexele sauprotocoalele la AA este incadrat

3.6.2.2 Implicaiile asupra importurilor de mrfuri din Egipt n Romnia


24/36

24

3.6.2.2.1 Importul de produse industrialeDin momentul aderrii Romniei la UE, produsele industriale egiptene intra pe piaa Romnieifrtaxe vamale.

3.6.2.2.2 Importul de produse agricoleAcordul de asociere UE Egipt stabilete un regim separat (mai restrictiv) pentru importulproduselor agricole din Egipt, diferit fade cel al importurilor de produse industriale. Cele maimulte produse agricole care beneficiazde concesii vamale sunt supuse unor restricii cantitativei/sau sezoniere.Detalii cu privire la aplicarea regimului vamal in relatia UE Egipt pot fi obtinute accesand situlweb: http://www.delegy.ec.europa.eu/en/eu3.7. Cerinte privind inscriptionarea ambalajului si marcajul

Principalele prevederi legale sunt: Ambalajul trebuie sa protezeje bunurile. Ambalajul trebuie sa acopere bunurile in

intregime. Daca ambalajul este din lemn, coletul trebuie sa fie insotit de un certificat caresa ateste ca lemnul nu contine dunatori si insecte. Pe fiecare ambalaj se vor inscrieobligatoriu cu litere arabice, in clar, urmatoarele: numele productorului, numele de

marca (dupa caz), felul si marca produsului, date tehnice privind produsul si instructiunide utilizare, tara de origine, data producerii si termenul de valabilitate. In cazul echipamentelor, masinilor sau utilajelor, datele inscrise pe acestea se scriu n

mod obligatoriu si pe ambalaj. Aceast categorie de produse trebuie s fie nsotit de uncatalog n limba arab, indicnd urmtoarele: proiectul produsului si al prtilorcomponente, modul de asamblare si de functionare, reguli privind intretinerea produsului,circuitele electrice pentru echipamentele electrice, masuri de securitate. Produselepredispuse la coroziune trebuie sa fie acoperite cu vopsea speciala de protectie.

Produsele alimentare trebuie sa aiba ambalaj adecvat, intact astfel nct s protejeze sisa nu afecteze calitatea produsului. Coletele trebuie sa fie consistente, n ce privesteambalajul si greutatea. Pe fiecare ambalaj trebuie s se nscrie n clar, cu litere arabicegreu de sters (si optional ntr-o alt limb strin) urmtoarele: numele produsului,producatorului si marca fabricii (dup caz), tara de origine, marca, felul si tipul produsului,numele si adresa importatorului, data productiei si data de valabilitate a produsului,modul de pregatire pentru produsele care necesita acest lucru inainte de utilizare,continutul, procentaje, concentratie, procedeul de conservare, conditii de pastrare sitemperatura de pastrare la produsele perisabile, greutatea bruta si neta, conservanti siaditivi utilizati (dupa caz); termenul "Slaughtered According to Islamic Rules" se inscrie inmod obligatoriu pe ambalajul produselor din carne (cu exceptia pestelui).

3.8. Standarde de calitateProdusele locale se fabrica in conformitate cu standardele existente in Egipt. Certificatele decontrol a calitatii produselor se emit de Autoritatea general egiptean pentru controlul calitatiiproduselor si standardelor, organism autonom n subordinea Ministerului Comertului Exterior siIndustriei. Obtinerea certificatului I

Indrumar_afaceri_Egipt

Documents

Transcript of Indrumar_afaceri_Egipt