1

Indrumar Laborator Transportul Marfurilor Lichide in Vrac

Cuprins:

Introducere

L1 – Familiarizare Simulator

L2 – Folosirea informatiilor de stabilitate si flotabilitate

L3 – Balastarea navelor tip tanc

L4 – Instalatia de gaz inert

L5 – Incarcarea navelor tanc

L6 – Instalatia de pompare la navele tanc

L7 – Descarcarea navelor tip tanc

2

Introducere

De-a lungul ultimilor ani, pregatirea pe simulator s-a dovedit o metoda eficienta pentru predarea metodelor de manipulare a marfurilor lichide in

vrac, in special in domeniile in care o eroare de judecata poate pune in pericol viata si mediul. Un simulator dinamic computerizat in timp real

poate reduce ani de experienta pe nava in cateva saptamani de antrenament pe simulator, oferind totodata cunostintele si metodele de lucru

pentru operatiunile de manipulare reale ale marfurilor lichide in vrac.

Obiectivele antrenarii pe simulatorul de marfuri lichide in vrac sunt urmatoarele:

Familiarizarea cu toate componentele sistemului de transport

Planificarea unei operatiuni de incarcare sau descarcare

Folosirea simultana a instalatiilor de incarcare si balast (verificarea atmosferei)

Curatarea tancurilor conform procedurilor standard, folosind instalatia de vacuum sau ejectorul

Controlul fluxului de incarcare pentru fiecare tanc si ajustarea asietei navei

Incarcarea finala

Pregatirea pentru descarcare, inclusiv folosirea gazului inert

Pornirea descarcarii din unul sau mai multe tancuri cu pompe specializate, folosind diagramele pompelor

Curatirea tancurilor de reziduuri petroliere (setarea presiunii si unghiului corect al jetului)

Stabilirea ordinii de descarcare a tancurilor pe porturi

Curatarea si uscarea tancurilor cu detergenti si pregatirea lor pentru schimbul cu balast

Ventilatia tancurilor pentru inspectie/ doc, folosind diagramele de explozie pentru fiecare tanc.

3

L1 – Familiarizare Simulator

Modelul navei petrolier VLCC este bazata pe o nava reala cu dublu fund si dublu corp. Include 4 linii de incarcare/descarcare, pompe cu

vacuum, un ejector si o pompa de strip. O pompa de balast separata este inclusa. Gazul inert este produs din gazele de ardere ale motoarelor care

sunt filtrate inainte de folosire. Temperatura marfii, cat si densitatea se pot urmari individual. La fel si apa si sedimentele din marfa. Continutul

atmosferei tancurilor este calculat continuu. De asemenea se poate calcula in orice moment stresul structural al navei. Simulatorul poate fi folosit

pentru instruirea cadetilor cat si a ofiterilor avansati.

Detaliile modelului utilizat sunt:

Deplasament 246302 t

Deadweight 209997 t

Lungimea peste tot 318 m

Lungimea intre perpendiculare 308.58 m

Latimea de constructie 52 m

Inaltimea de constructie 27.4 m

Pescaj vara 21.11 m

Tancuri de marfa 14 (2 SLOP)

Tancuri de balast 7

Capacitatea de descarcare 16.000 m3/h

Capacitatea de incarcare 20.000 m3/h

Pompele de balast 4000 m3/h

4

Pentru pornirea simulatorului dupa incarcarea conditiilor initiale de catre instructor se apasa tasta F1 (running afisat in coltul dreapta sus). Pentru

punerea acestuia pe pauza (freeze) se foloseste F2. Pentru iesirea din simulator se foloseste F3.

Pentru a accesa functiile simulatorului (Picture Directory 1-2) se apasa tasta Home. Din Picture Directory, apasand orice nume de proces sau

eticheta corespunzatoare numerica se acceseaza diagrama procesului respectiv (ex. 101 Cargo Baragraphs).

Procesele simulatorului sunt impartite in patru parti disticte:

101-109 – Informatiile de stabilitate si asieta ale navei, calculate de catre simulator;

110-235 – Procesele interactive ale simulatorului privitoare la operatiunile cu marfa, gazul inert si balastul;

501 – 509 – Load Master – programul de pregatire a cargo-planului;

146-150 – Diagrama pompelor, caiet de notite si legenda (help-ul) simulatorului.

5

Folosirea simulatorului (functiile acestuia) sunt descrise cu acuratete in 150 Description of Legends:

Astfel se poate observa modul de folosire al mouseului, codul de culori al tubulaturilor – liniilor – ( cu exceptia magistralelor de incarcare/

descarcare principale care au culori distincte), simbolurile statice folosite de simulator, butoanele de input, prefixele diferitelor outputuri ale

simulatorului (G – debit, P – presiune, M – masa, Q – forta, D – densitate etc.), simbolurile diferitelor tipuri de valvule folosite si tipurile ce

controale ale simulatorului si modul acestora de folosire.

6

L2 – Folosirea informatiilor de stabilitate si flotabilitate

Procesele folosite pentru verificarea situatiei reale ale navei aflate in operatiuni de incarcare/descarcare se face folosind procesele 101-109,

procese calculate aporximativ la fiecare 10 secunde de simulator. Acestea sunt:

101 Cargo Baragraph ofera operatorului o viziune completa asupra

tancurilor de marfa cu informatii referitoare la temperatura,

densitatea, cantitatea de marfa, rata de incarcare a acesteia etc.

Totodata in partea superioara se observa asieta si canariserea navei,

precum si informatii referitoare la pescaje, stabilitate, deplasament

etc.

Cargo Survey arata o viziune unitara asupra ulajelor tancurilor, si

totodata asigura accesul rapid la tancurile navei prin folosirea

butoanelor pentru procesele fiecarui tanc in parte.

7

In acelasi mod ca pentru marfa, Ballast Baragraphs si Ballast Survey ofera informatii despre tancurile de balast. Conditiile de flotabilitate si

stabilitate ale navei sunt recalculate dinamic in functie de ulajele tancurilor. Bunkers and FW Baragraphs ofera situatia combustibilului si a apei

proaspete aflate la bord.

8

Fortele Taietoare (Hull Shear Forces) care actioneaza asupra

corpului navei sunt calculate din distributia de greutati de la bordul

navei (inclusiv greutatea navei) si distributia corespunzatoare de

forte de flotabilitate.

Imaginea grafica arata trei curbe, dupa cum urmeaza:

- Curba galbena reprezinta fortele taietoare maxime permise in

port

- Curba rosie reprezinta fortele taietoare maxime permise in

mars

- Curba albastra arata fortele taietoare reale care actioneaza

asupra corpului navei

Daca valorile sunt depasite, o alarma va anunta acest lucru.

Momentele Incovoietoare (Hull Bending Moments) care actioneaza

asupra corpului navei sunt calculate din distributia de greutati de la

bordul navei (inclusiv greutatea navei) si distributia corespunzatoare

de forte de flotabilitate.

Imaginea grafica arata trei curbe, dupa cum urmeaza:

- Curba galbena reprezinta fortele taietoare maxime permise in

port

- Curba rosie reprezinta fortele taietoare maxime permise in

mars

- Curba albastra arata fortele taietoare reale care actioneaza

asupra corpului navei

Daca valorile sunt depasite, o alarma va anunta acest lucru.

9

L3 – Balastarea navelor tanc

Instalatia de balast este formata din 9 tancuri segregate de balast legate prin sistem de tubulatura circular. Pompa de balast este de acelasi tip si

capacitate ca si pompele de marfa (4000mc/h), dar nu exista pompe de vacuum pentru stripuire deoarece acestea nu sunt necesare.

Daca nu este specificat altfel, nava ar trebui sa ajunga in port fara balast in tancurile de marfa. Debalastarea si incarcarea simultana este o

operatiune normala la o nava cu dublu corp si tancuri de balast segregate.

Pentru a porni debalastarea/balastarea se face linia necesara si se porneste pompa.

Procedura de pornire a pompei de balast este: 1. se inchide valvula de descarcare, 2. Se deschide valvula de suctiune, 3. Se amorseaza (umple

pompa) cu lichid, 4. Se porneste pompa, 5. Se porneste pompa.

10

L4 – Instalatia de gaz inert

Simulatorul este dotat cu o instalatie de producere gaz inert modelata in jurul unui boiler de aburi in care gazele de ardere din sistemele auxiliare

sunt directionate printr-un scrubber, instalatie de pompare, water deck seal si ulterior la reteaua de distributie a gazului inert. Capacitatea de

producere gaz inert este de aproximativ 40000mc/h. Instalatiile de scruber si deck water seal spala, racesc si micoreaza continutul de SO2 din

gazul inert. Daca la iesirea din instalatie continutul de oxigen este mai mare de 5%, o valva automata blocheaza distributia de gaz inert.

Pornirea instalatiei se face astfel: 1. Se face linia de apa de mare prin pompa scrubberului la scrubber si se deschide valvula de overflow al

acestuia; 2. Se porneste pompa scrubberului; 3. Se deschide valvula superioara a boilerului; 4. Se face linia de apa de mare pentru deck seal, si se

deschide overflow-ul acestuia; 5. Se porneste pompa water deck seal; 6. Se verifica ca boilerul produce gaz inert cu concentratie de oxigen mai

mica decat 5%; 7. Se verifica ca valvula de ventilare a instalatiei cu aer proaspat este inchisa; 8. se pornesc ambele ventilatoare de gaz inert; 9. se

face linia de gaz inert de la scrubber la deck water seal; 10. Se deschide valvula principala de distributie a gazului inert la tancuri.

La oprirea instalatiei se asigura ca water deck seal are o curgere suficienta de apa de mare si se mentine maximul de aport de apa de mare in

scrubber pentru minim o ora.

11

Politica gazului inert la bordul tancurilor mentioneaza faptul ca permanent toate tancurile trebuie sa fie inertate, cu exceptia momentului in care

intrarea in acestea este necesara. Continutul de oxigen din gazul inert din tancuri trenbuie mentinut permanent sub limita de 8%.

La dezinertarea tancurilor acestea vor primi un certificat de „Gaz Free”. Inainte de inceperea incarcarii tancurile trebuie sa fie inertate.

Continutul de oxigen din tancuri este monitorizat prin procesul „Tank Atmospere”. La finalizarea inertarii o presiune relativa fata de presiunea

atmosferica de 0.1 bar va fi mentinuta permanent in tancurile de marfa.

In operatiunile de incarcare/debalastare presiunea din instalatia de gaz inert trebuie monitorizata constant.

12

L5 – Incarcarea navelor tanc

Inainte de a incepe procedura efectiva de incarcare se construieste cargoplanul cu ajutorul „Load Master” pentru a determina cantitatile de marfa

ce vor fi ambarcate in fiecare tanc.

Procedura de incarcare se porneste prin creearea liniilor de incarcare, de la mal catre tanc, prin drop line, ocolind camera pompelor. Valvulele

care fac legatura dintre magistrale si cele care fac legatura cu separatoarele de vacuum trebuiesc inchise. Valvulele de presiune de pe fiecare tanc

pentru evacuarea de gaz inert trebuiesc verificate ca sunt in pozitia de functionare ( sa nu fie blocate in pozitiile closed sau open).

Valvula de la mainfold va ramane inchisa pana cand nava este gata de incarcare.

Incarcarea va incepe la o rata redusa de transfer a marfii, verificandu-se ca liniile de incarcare sunt corecte si ca nu apar nici un fel de scurgeri pe

la conexiuni sau valvule.

Pe timpul incarcarii ulajul marfii in tancuri va fi monitorizat in mod constant si nuse va depasi incarcarea tancurilor peste 98% din capacitatea

acestora.

13

La finalizarea incarcarii , dupa drenarea bratelor de incarcare si inchiderea cu flanse oarbe ale mainfoldurilor, ofiterul de garda trebuie sa verifice

ca toate valvulele din sistemul de incarcare/ descarcare sunt inchise.

Operatiunile de incarcare sunt urmatoarele: 1. Se scoate flansa oarba de pe magistrala care urmeaza a fi folosita, 2. Se conecteaza bratul de

incarcare; 3. Se deschid valvulele de pe linia de incarcare; 4. Se verifica functionarea libera a valvulei de presiune de pe tancul de marfa; 5. Se

deschid valvulele de la bratele de incarcare de la mal si de la nava, si se porneste incarcarea cu rata mica; 6. Se verifica daca exista scurgeri si

daca linia este bine facuta; 7. Se mareste rata de incarcare pana la 4000mc/h pe fiecare magistrala; 8. Se monitorizeaza permanent ulajul

tancurilor.

14

L6 – Instalatia de pompare la navele tanc

Procesul „Cargo Pump Room” ofera o viziune globala a pompelor de la bordul navei aratand linnile de descarcare precum si valvulele acestora.

In aceeasi imagine avem acces si la instalatia de stripping. Din aceasta imagine se pot accesa usor pompele individuale de pe fiecare magistrala

in parte.

Pompele de marfa sunt modelate ca pompe centrifugale cu rata de descarcare maxima de 4000mc/h. Fiecare pompa de marfa este echipata cu un

separtator de oil/gas pentru stabilizarea suctiunii pumpei si evitarea cavitatiei.

Procedura de pornire a pompelor de marfa este urmatoarea: 1. Se inchide valvula de descarcare; 2. Se deschide valvula de suctiune si se verifica

linia de legatura cu tancul, si se verifica ca linia pana la shore facility este facuta; 3. Se umple gravitational pompa si tancul separator de vacuum

gravitational cu marfa; 4. Se seteaza viteza de pornire a pompei la 450 rpm; 5. Se deschid valvulele de la mainfold; 6. Se porneste pompa.

Marirea/micsorarea ratei de descarcare se face variind turatia pompei.

15

Monitorizarea functionarii tuturor pompelor de la bord pe timpul descarcarii se face din „Cargo Pump Control Unit”

16

L7 – Descarcarea navelor tip tanc

Descarcarea navei se va face astfel incat permanent nava va mentine o asieta apupata.

Linia de descarcare se face plecand de la tancul care urmeaza a fi descarcat, spre shore facility.

Procedura de descarcare este urmatoarea: 1. Se porneste instalatia de gaz inert; 2. Se verifica valvula de presiune de gaz de pe tancul care

urmeaza a fi descarcat sa nu fie in pozitia deschis; 3. Se face linia de la tanc la pompa de marfa ( se verifica ca valvulele de legatura cu alte

magistrale si drop-line-ul sunt inchise); 4. Se face linia de descarcare le la pompa la mal, asigurand ca valvulele de pe linie sunt deschise la

maxim; 5. Se porneste pompa de marfa cu turatia intre 450-600 rpm (turatie care asigura verificarea functionarii acesteia, fara posibilitate de

descarcare efectiva); 6. Se mareste turatia pompei de descarcare usor pana la inceperea curgerii de marfa la mal si se verifica daca exista scurgeri

de marfa pe la valvule/ conexiuni; 7. Se mareste rata de descarcare prin marirea turatiei pompei pana la maxim 4000mc/h per pompa.

17

Pe parcursul descarcarii se monitorizeaza permanent ulajul marfii din tancuri si aportul de gaz inert din tancuri. La finalizarea descarcarii

pompele principale se inchid si se foloseste pompa de stripping.