1

Indrumar de afaceri

Republica IRAK

- 2015 –

2

C U P R I N S

I. Date generale

a) Scurt istoric

b) Statul irakian – descriere generala

c) Coordonate geografice

d) Locuitori

e) Guvernare

f) Regiunea Kurdistanul irakian

g) Economie – aspecte generale

h) Dimensiuni si indicatori relevanti la nivel macroeconomic pentru 2015; perspective

II. Stadiul de dezvoltare al sectoarelor economiei irakiene

II. 1. Programul guvernamental pentru 2014-2018 (rezumat; traducere neoficiala)

II. 2. Hidrocarburile

II. 3. Energia

II. 4. Sectorul industrial

II. 5. Sectorul medical/farmaceutic

II. 6. Constructii

II. 7. Transporturi

II. 8. Agricultura

II. 9. IT&C

III. Informatii utile

III.1. Agent sau distribuitor local

III. 2. Stabilirea unui birou / unei filiale in Irak

III. 3. Documentatia necesara inregistrarii:

III. 4. Pasi necesari/recomandati in ceea ce priveste deschiderea unei afaceri in Irak

III. 5. Depozit de capital

III. 6. Regimul investitional

III. 7. Reglementari comerciale

III. 8 Bariere comerciale generale

III. 9 Fiscalitatea

III. 10 Asigurari

III. 11 Sistemul bancar

III. 12. Accesul pe piata de munca

IV. Detalii practice

IV. 1 Regimul de vize

IV. 2. Restrictii vamale

IV. 3. Programul de lucru in Irak

IV. 4. Mod de contactare a Ambasadei Romaniei la Bagdad

IV. 5. Consideratii generale

IV. 6. Recomandari/aprecieri BPCE Bagdad:

IV. 7. Alte link-uri utile

3

I. Date generale

a) Scurt istoric

Istoria recenta a statului irakian este marcata de o serie de evenimente de amploare, avand

consecinte semnificative in planul evolutiilor politice, economice, sociale, militare si societale.

Ca parte a Imperiului Otoman, Irakul a fost ocupat, in timpul Primului Razboi Mondial

(1914 -1918) de Marea Britanie. Ulterior anului 1920, Irakul s-a aflat sub administratie britanica,

sub mandatul Ligii Natiunilor.

Si-a dobandit independenta in anul 1932, ca regat. In anul 1958 a fost proclamata

Republica, dar, ulterior, tara a functionat sub o serie de regimuri totalitare, pana in anul 2003,

respectiv inlaturarea regimului Saddam Hussein.

Ca evenimente istorice recente:

- disputele teritoriale cu Iranul au degenerat intre anii 1980 – 1988 intr-un razboi

costisitor, soldat cu decesul a peste un milion de persoane, de ambele parti; mai mult, in etapele

de final ale acestui razboi, regimul Saddam Hussein a desfasurat o campanie militara impotriva

etnicilor kurzi din nordul Irakului, generand zeci de mii de victime in randul populatiei civile;

- in august 1990, Irakul a invadat si anexat Kuweitul, generand izbucnirea Primului

Razboi din Golf (ianuarie–februarie 1991), cand, alaturi de fortele coalitiei internationale, sub

comanda militara a SUA, impotriva Irakului s-au regasit si state arabe si/sau islamice;

- ulterior eliberarii Kuweitului, Consiliul de Securitate ONU a impus Irakului

implementarea unui program de renuntare la armele de distrugere in masa, vizandu-se

inclusiv vectorii de transport (timp de 12 ani, au avut loc numeroase incidente legate de accesul

inspectorilor ONU in obiective strategice irakiene);

- ulterior acestui razboi, au fost observate numeroase revolte initiate in randurile

comunitatilor de etnici kurzi sau a arabilor de confesiune shia impotriva regimului dictatorial,

fiind insa inabusite. Se estimeaza ca, in cadrul actiunilor de reprimare a acestor miscari sociale, au

fost ucise aprox. 100.000 persoane. In context, uzand de prevederile rezolutiei nr. 688 a

Consiliului de Securitate ONU, SUA, Turcia, Marea Britanie si Franta au instituit doua zone

„non fly” in Irak, cu scopul protejarii populatiei kurde din nord, precum si a populatiei de

confesiune shia din sud;

- evolutiile istorice, precum si realitatile geo-demografice, au dus la definirea unei regiuni

cu grad ridicat de autonomie, Regiunea Kurdistanul irakian (presedintie, guvern, parlament

si armata proprii); in perioada 1995-1998, regiunea a trecut printr-un razboi civil intern, motivele

fiind „politice”; disputele interne in Regiunea Kurdistan au escaladat din nou in toamna anului

2015, manifeste in principal pe palier politic;

- in martie 2003, o Coalitie internationala, cu participarea a peste 50 de state, condusa de

SUA si Marea Britanie, a declansat operatiuni militare in Irak, impotriva regimului Saddam

Hussein, motivatie principala a atacului fiind detinerea de catre statul irakian de arme de

distrugere in masa (nu s-a reusit atragerea in Coalitie a unor state arabe). Actiunea militara

„clasica”, de scurta durata, a condus la inlaturarea regimului Saddam Hussein. Romania a

participat cu trupe in cadrul Coalitiei.

Autoritatea Provizorie a Coalitiei – APC - a administrat temporar tara, transferand

prerogativele puterii administrative, la 28 iunie 2004, Guvernului Interimar irakian, care a

functionat in baza Legii Administrative de Tranzitie. Capata relevanta majora, cu efecte pana in

prezent, in special in plan securitar si politico-economico-social, primele doua decizii emise de

APC: 1. interzicerea prezentei in structurile guvernamentale si administrative a membrilor

partidului Baath si 2. dizolvarea armatei irakiene.

La 30 ianuarie 2005, urmare organizarii de alegeri, a fost constituita Adunarea Nationala

de Tranzitie, a carei principala atributie a constat in adoptarea noii Constitutii irakiene, supusa

referendumului national la 15 octombrie 2005. La 15 decembrie 2005, au fost alesi cei 275

4

membri ai Consiliului Reprezentantilor. La 20 mai 2006, noul guvern, primul executiv

constitutional in ultima jumatate de secol, a preluat prerogativele puterii.

La 31 ianuarie 2009, in Irak s-au desfasurat alegeri locale (pentru consiliile provinciale,

mai putin in cele 3 provincii din Kurdistan), iar la 7 martie 2010 s-au desfasurat alegeri generale.

Negocierile pentru formarea guvernului au durat mai mult de 7 luni, premierul Nouri al-Maliki

anuntand cabinetul la 18.12.2010.

La aprox. 9 ani de la demararea razboiului, trupele americane au parasit Irakul la

mijlocul lunii decembrie 2011.

In anul 2014, au avut loc din nou alegerile generale. Insa, data fiind mai ales situatia

securitara, respectiva invazia ISIL din luna iunie 2014, cand peste o treime din teritoriul irakian

a fost ocupata de gruparea extremista, inclusiv cel de-al doilea oras ca marime din Irak, Mosul,

componenta guvernului de uniune nationala s-a definitivat de abia in septembrie 2015. Presiunile

internationale au constituit un important factor in ceea ce priveste renuntarea de catre Nouri al-

Maliki la functia de premier (politica sectara a premierului irakian Maliki este considerata ca

unul dintre principalii factori favorizanti ai evenimentelor din 2014, cand parte semnificativa a

insurgentei sunnite, manifeste semnificativ si in perioada 2006-2008, s-a alaturat gruparii

ISIS/ISIL/Daesh).

La intiativa SUA, s-a constituit o Coalitie internatioala de sprijin a Fortelor de Securitate

irakiene in lupta impotriva ISIS. Participa peste 60 de state in cadrul acestei Coalitii, parte dintre

ele, inclusiv state arabe, au dislocat (unele doar temporar) forte aeriene in zona. Nu exista

implicare internationala cu trupe la sol. Iranul nu este parte a Coalitiei insa desfasoara numeroase

actiuni impotriva ISIS.

In lunile iulie-august 2015, ample miscari sociale au loc in Republica Irak. Principalele

solicitari ale demonstratilor se refera la eliminarea coruptiei, asigurarea de catre stat a

principalelor servicii sociale cum ar fi electricitate si apa, eliminarea „principiului” de cote de

partid si sectare din sectorul administrativ. Premierul irakian Haider al-Abadi a demarat un proces

de restructura administrativa, intentionandu-se si realizandu-se, printre altele, o reducere

semnificativa a numarului de ministere. Procesul este in curs, intampinand o opozitie

semnificativa mai ales pe palier politic. Printre masurile luate se distinge eliminarea celor 3 pozitii

de vicepresedinte, precum si celor trei de vicepremier (situatia acestor functii este, insa, neclara

in prezent). Totodata, premierul irakian a demis 123 de inalti functionari publici. In plan

economic, se remarca decizia de crestere a taxelor vamale, impunerea de noi taxe (in domenii

precum comunicatii – 20%, comertul cu autovehicule etc.). Premierul irakian vizeaza noi masuri

reformatorii, cum ar fi salarizarea sectorului public (40% dintre angajati irakieni fiind in sectorul

bugetar) referitor la care sunt intampinate nemultumuri ale unei parti a clasei politice, precum si a

Autoritatii Supreme Shia din Irak (Marja, avandu-l ca lider pe Ayatollahul Ali Sistani), fiind

facute precizari conform carora apare riscul ca eventualele finantari sa fie deturnate urmare

coruptiei. Criza economico-financiara din 2015 (avand ca principale cauze costurile de razboi

impotriva ISIS si scaderea dramatica a pretului barilului de petrol) a determinat statul irakian la

initierea unor imprumuturi externe (unele initiative de emitere de certificate de trezorerie

internationale au esuat, din cauza ratingului de tara, precum si a dobanzilor solicitate).

Institutiile financiare internationale impun unele conditionari (reducerea salariilor in sectorul

public, renuntarea la Public Distribution System – prin care statul irakian azhizitioneaza produse

alimentare de baza si le distribuie populatiei, renuntarea si la alte subventii) avand ca scop

urgentarea procesului de trecere la economia de piata, precum si diversificarea economiei irakiene

(reducerea dependentei de sectorul petrolier).

5

b) Statul irakian – descriere generala (sursa principala: CSIS – Center for Strategic and International Studies, Washington, SUA)

Faptele surprinse in rezumatul istoric releva doar o mica parte din determinismele trecutului asupra

actualei situatii din Republica Irak. Povara trecutului, constant marcat razboaie, luptele interne pentru putere,

lupte inter-etnice si, mai recent, inter-confesionale, guvernari deficitare etc. se reflecta asupra situatiei actuale,

deficitara, la nivelul convergentei intre nazuintele populatiei, ideea de stat si dimensiunea guvernamentala.

Ani trecuti de la retragerea completa a trupelor SUA ne arata, in anii 2014-2015, un Irak unde, si din cauza

unei slabe guvernari, s-au amplificat semnificativ problematicile majore constand in diviziunea sectara intre

siiti si suniti, intre arabi si kurzi, intre diferitele factiuni politice si/sau religioase, intre grupurile de interese

(relevate de actiunile polarizatoare/atomizatoare ale unora dintre lideri, fie ei siiti, suniti sau kurzi), miscarile

extremiste etc. La toate acestea a contribuit negativ si razboiul civil sirian, tentacule ale extremismului din

respectiva zona gasind teren fertil in Irak si, in consecinta, s-a manifestat invazia fara precedent a gruparii

ISIS.

Formarea guvernului incluziv din septembrie 2014, apreciata ca atare de catre comunitatea

internationala, nu a generat rezultatele nazuite de populatiei, iar, in consecinta, vara anului 2015 a fost

marcata de amplele demonstratii civile in zonele neafectate de ocupatia ISIL.

Irakul este un stat sub presiune demografica, cu o economie care nu a reusit convertirea insemnatelor

resurse naturale in dezvoltare, in locuri de munca si venituri pe cap de locuitor adecvate, corelate cu veniturile

generate de export. Avandu-se in vedere evolutiile securitare, fara precedent, din 2014 -2015, posibilitatea

atribuirii calificativului de stat esuat nu este exclusa din unele ecuatii analitice (anul 2013 a experimentat, la

un nou nivel, similar perioadei 2006-2007, „redesteptarea” violentei islamiste, tensiuni sectare in crestere,

re-emergenta militiilor locale, o crescuta intensitate a insecuritatii publice concomitent cu amplificarea

violentei propagate dinspre Siria, culminand in anul 2014 cu invazia de tip blitz krieg a gruparii extremsite

ISIL). A existat un caracter de „procesualitate” in ceea ce priveste situatia securitara, respectiv fenomenul

ISISL, avandu-se in vedere nivelurile de violenta atinse in 2013: din ianuarie pana in decembrie 2013, au fost

ucisi peste 7000 de civili (comparativ cu 4.500 in 2012, 4.100 in 2011, 4.100 in 2010 si 5100 in 2009). De

asemenea, numarul de incidente de securitate in Irak a crescut, de la aproximativ 300 de incidente de

securitate/lunar in 2011, la peste 1.200/lunar pe parcursul lui 2013. Evenimentele in plan securitar din anul

2014, respectiv ocuparea unui teritoriu reprezentand aprox. 1/3 din teritoriul national irakian, nerezolvate nici

la acest moment (2015), caracterizate ca fiind fara precedent, s-au dezvoltat si pe fondul evolutiilor in

perioada post-2003. Astfel, coruptia guvernamentala, preceputa politizare a institutiilor independente,

marginalizarea grupurilor de opozitie, o societate civila slaba, preceputa incapacitate guvernamentala de a

furniza servicii sociale de baza, s-au constituit in factorii care au determinat o inrautatire constanta a situatiei

din Irak.

Tensiunile etnice dintre arabi si kurzi, a celor inter-confesionale sunni-shia si a celor in plan politic

dintre guvernul central si guvernul Regiunii Kurdistan, reprezinta in continuare o amenintare la adresa

securitatii si stabilitatii statului. Totodata, aceste divergente limiteaza constant posibilitatile unor masuri cu

privire la modelul/modelele de guvernare si de dezvoltare, care ar putea reduce violenta si aduce stabilitate,

unitate si eficienta.

Nicio evaluare a Irakului de astazi nu poate sa eludeze impactul factorilor care au determinat istoric

si politic fundamentele structurale ale realitatilor acestui stat: diviziunile pe baze etnice si sectare,

discriminarea etnica si sectara, perioade de autoritarism, perioade de lupte violente, abuzuri guvernamentale,

presiune demografica etc. Problematicile actuale, cu relevanta semnificativa in plan economic, atat la nivel

de limitari cat si oportunitati, ar putea fi rezumate astfel:

- presiunea demografica suprapusa peste cea financiara (crestere demografica - desi recent este

negativa, din 1960 de la aprox. 7 milioane s-a ajuns la peste 30 de milioane iar estimarile prognozeaza o

6

populatie de peste 56 mil. in aprox. 30 de ani; cresterea demografica este estimata la aprox. 800.000

persoane anual);

- din punct de vedere economic nu se detin datele necesare pentru creionarea unei imagini foarte

clare, dar, pentru 2013, conform CIA WorldFactbook, in ciuda recordurilor obtinute in ceea ce priveste

exploatarea petrolului, Irakul se afla in coada listei privind veniturile pe cap de locuitor, pe locul 161 la nivel

global (un clasament unde inclusiv Iranul, supus sanctiunilor internationale la vremea respectiva, era pe

locul 100);

- somajul – conform ONU, la finele anului 2014, rata de somaj este estimata la aprox. 20%; totodata,

23% dintre irakieni traiesc in saracie;

- coruptia, sentimentul de inechitate sociala; conform Transparecy International’s Corruption

Perception Index, in 2013 Irakul era pe locul 171 din 177 (mai problematice fiind doar Libia, Sudanul de

Sud, Sudanul, Afghanistanul, Coreea de Nord si Somalia);

- violenta din Irak are multe cauze, dar, desi era considerata mai mult un simptom decat o cauza in

sine, a devenit una dintre principalele probleme care afecteaza intreaga tara; divizarile politice pe baze etnice

si sectare au devenit o normalitate pe dimensiunea reprezentariilor sociale; sunt evidentiate, de unele centre

de analiza, si divizarile intre arabii suniti si siiti, precum si procese de atomizare in interiorul fiecarei

confesiuni, mai ales in ceea ce priveste comunitatea sunnita; aceste problematici, alaturi de regionalism,

tribalism si lipsa de consens intre reprezentanti ai diferitelor grupari sunt abordate in 2015 de un proces de

reconciliere nationala, in curs;

- refugiatii/persoanele stamutate - odata cu momentumul ISIL, criza umanitara din Republica Irak a

luat proportii fara precedent, peste 8 milioane de persoane necesitand asistenta umanitara (inclusiv peste

3 milioane de refugiati si stramutati intern); aspectele sunt cauzate si de faliile sectare si efectele de situatiei

din Siria;

- „problema kurda” - in contextul disputelor asupra bugetului federal, a resurselor de petrol si

asupra administrarii unor teritorii interne (Internal Disputed Boudaries), inca nerezolvate ca atare (pentru o

perioada semnificativa din anul 2014, Guvernul Federal de la Bagdad a sistat virarea procentului de 17%

din buget, procent prevazut de Constitutie pentru Regiunea Kurdistanul irakian, care a exportat unilateral

petrol); Obs. (sursa – Stratfor): de la inceputul anului 2014, au trenat disputele intre Erbil si Bagdad referitoare la exporturile

unilaterale de titei ale regiunii kurde si sistarea de catre Bagdad a virarii procentului de 17% care ar reveni regiunii Kurdistanul

irakian din bugetul federal conform Constitutiei din 2005.

Urmare negocierilor de la Bagdad, din decembrie 2014, Kurdistan Regional Government/KRG si guvernul federal

irakian au extins cadrul acordului initial (din noiembrie 2014 care prevederea virarea unei sume de 500 milioane USD catre KRG

contra exportarii unei cantitati de 150 mii barili/zi in contul Bagdadului), convenindu-se ca exporturile de titei ale RAK sa fie

realizate prin SOMO (compania irakiana de stat de resort), iar, in schimb, KRG va beneficia din nou de procentul de 17% din

bugetul federal precum si 1 miliard USD pentru bugetul Peshmerga (armata kurda). Exporturile din zona de nord (inclusiv

Kirkuk – zona disputata de Bagdad si Erbil), gestionate de KRG, au fost stabilite la 550 mii barili/zi. Acordul stipuleaza ca GRK (Guvernul Regional Kurdistan) sa exporte 250 mii barili pe zi din zona kurda, precum si 300

mii barili/zi din zona Kirkuk prin conducta care leaga Regiunea Kurdistanul irakian si Turcia. Desi initial KRG a sperat in

construirea unei noi conducte prin care sa-si valorifice unilateral resursele petroliere, exporturile de petrol vor fi realizate prin

intermediul SOMO (State Oil Marketing Organization - Irak), deci gestionate de Bagdad, astfel ca guvernul federal va controla

veniturile valutare generate de exporturile de titei (generand peste 90% din bugetul federal). In schimb, Bagdadul va relua

furnizarea catre KRG a cotei de 17% din bugetul federal si, in plus, a sumei de un miliard USD care sa acopere cheltuielile cu

salarizarea Peshmerga. Fondurile pentru Peshmerga vor fi virate din bugetul Ministerului Apararii irakian si se vor constitui intr-

un important factor in cadrul razboiului impotriva ISIL unde contributia fortelor kurde este apreciata a fi de extrema importanta.

Acest acord denota renuntarea de catre KRG la planurile initiale de a exporta in mod unilateral petrol.

Statutul Kirkukului s-a constituit intr-un element critic ale negocierilor. KRG a capitalizat unele efecte ale asediului ISIL

prin dislocarea fortelor Peshmerga in Kirkuk si ocuparea campurilor petroliere. Ulterior ocuparii militare a zonei, liderii PDK (nn -

principal partid la guvernare in Regiunea Kurdistanul irakian) au incercat integrarea politica a zonei ocupate pentru a-si permite

"legitimizarea" exporturilor de titei din Kirkuk. In context, rolul SOMO in exportul resurselor petroliere din nord a fost o solicitare

cheie a Bagdadului, Guvernul Federal asigurandu-si astfel posibilitatea de gestionare a resurselor irakiene pe intreg teritoriul

federal, zona vizata ca atare fiind insa Kirkuk. Totusi, o posibila viitoare bresa de rupere a acordului, este tocmai situatia

actuala in care Bagdadul nu detine controlul la nivel fizic asupra campurilor petroliere din Kirkuk.

Linia de demarcatie neclara intre limitele de autoritate administrativa ale Regiunii Kurdistanul irakian si ale Bagdadului

asupra deciziilor de nivel local in Kirkuk va genera un context ambiguu in zona, mai ales in ceea ce priveste operatorii economici

internationali din domeniu.

7

In 2015, au aparut din nou o serie de neintelegeri (din Regiunea Kurdistanul irakian nu s-

ar fi exportat in contul SOMO cantitatea negociata, fiind insa efectuate exporturi unilaterale, iar

Bagdadul nu ar fi virat in totalitate cota din bugetul federal etc.). Sunt antamate noi negocieri

bilaterale.

- militiile locale – amplificarea violentelor sectare, alaturi de problematica identitara (in care apare

ca element important si perceptia asupra rolului Islamului), au condus catre perceperea, la nivelul populatiei

locale, a miltiilor sunite sau siite ca pe o „normalitate”; acestea sunt cel putin tolerate in dauna aparatului

securitar de stat; ulterior momentului Mosul (4-10 iunie 2014), implicarea militiilor shia in razboiul anti-ISIL

a capatat o amploare semnificativa, actiunile acestora ajungand uneori sa prevaleze in fata actiunilor fortelor

de securitate irakiene formale. La inceputul anului 2015, a fost formalizata de guvernul irakian existenta

Popular Mobilization Units / Hashd al Shaabi, o structura armata formata din voluntari, in principal

provenind din militii shiite, avand efective estimate la peste 100.000 mii de luptatori;

- constitutia neechilibrata, sistem electoral si legislativ precar – constitutia nu defineste sisteme

administrative si parlamentare cu o functionabilitate semnificativa; desi, referitor la sistemul electoral, s-a

dorit a fi evitate faliile etnice si confesionale, nu s-a reusit; elementele de baza ale sistemului legislativ nu sunt

inca clarificate. Ulterior formarii guvernului incluziv condus de premierul Haider al Abadi, o serie de legi

esentiale au fost initiate;

- slaba guvernare - domnia legii este, in unele cazuri, este doar un concept: ”domnia legii in

domeniile civil si comercial este, in unele cazuri, incerta, la fel ca si baza legala pentru auditarea si

managementul sectorului financiar, fiscalitatea pe dimensiunea taxe; legile funciara si a proprietatii sunt

precare, ca, de asemenea, prevederile legale referitor la controlul investitiilor”; * Conform Tranparency International, Irakul obtine uneori sub 10 puncte din 100 posibile intr-o scala Open Budget Survey.

Astfel, s-a afirmat ca, in multe perioade de timp, aproape nicio informatie relevanta din domeniul cheltuielilor bugetare nu a fost

diseminata publicului .

- lipsa serviciilor sociale de baza; in piata dominata de petrol, nevoia de electricitate si apa este acuta;

- fortele militare irakiene sunt inca caracterizate ca fiind ca slab pregatite, divizate, corupte intr-o

oarecare masura (zeci de mii de militari „fantoma”, existenti doar scriptic, au fost identificati in 2014);

integrarea irakienilor etnici kurzi, membrii ai Peshmerga, in sistemul de aparare federal intampina probleme;

legea Garzii Nationale, considerata ca factor decisiv in cadrul reconcilierii sunni-shia, si, implicit, aspect

determinat referitor la lupta impotriva ISIL (grupare sustinuta de parte a insurgentei sunnite), este trenata;

- „expertiza” indoielnica de planificare a capacitatilor bugetare; uneori s-a investit in zone/domenii

neproductive cu singurul scop de a crea locuri de munca, aparand fenomenul „somajului deghizat”;

necesitatea investitiilor in educatie si sanatate este stringenta, aspect mentionat de catre oficiali irakieni;

- progresul realizat in sectorul petrolifer este inca franat de lipsa unei structuri legislative eficiente, de

lipsa securitatii, a unor planuri si obiective de dezvoltare operationalizabile, a unor stimulente pentru

dezvoltare (gestionarea de la nivel central a sectorului petrol si gaze a generat, deseori, nemultumiri in zona

de sud, principalele exploatari aflandu-se aici, fiind observate inclusiv demersuri de obtinere a unei

autonomii similare modelului Regiunii Kurdistanului irakian intreprinse de unele guvernorate din sud).

Astfel, alocarea veniturilor rezultate din sectorul petrolifer (conform estimarilor US Energy Information

Agency, veniturile din exportul de titei in anul 2013 s-ar fi situat in jurul a 83 miliarde USD) se constituie

intr-o problema cel putin la nivelul reprezentarilor sociale, mai ales in zona de sud.

Extractia de titei si exportul irakian in perioada iulie 2009 – iunie 2013

8

- majoritatatea facilitatilor din sectoarele industrie si servicii se afla sub controlul statului, fara ca

acestea sa fie competitive sau macar productive, beneficiind de subventii, uneori nejustificate, de la stat

(conform unor estimari, 40% dintre angajatii irakieni sunt bugetari; totodata, 60% din forta de munca

irakiana este in sectorul servicii, 19% in industrie si 22% in agricultura);

- agricultura si rezervele de apa –sectorul agricol este suprasaturat dpdv al resurselor umane si

subcapitalizat; in aceasta situatie (desi reforma/revitalizarea sectorului beneficiaza de suport statal, inclusv

subventionari, dezvoltarea nu este pe masura), produsele locale nu pot rezista competitiei cu cele din import;

sistemul de irigatii este invechit; sunt dese problemele privind asigurarea apei potabile;

* Mentinerea in functiune a programului „Public Distribution System” presupune achizitii de alimente

de catre stat, in cantitati semnificative la nivel anual, astfel: 4,8 milioane tone grau; 1 milion tone zahar;

600 mii tone ulei; 1,2 milioane tone orez; 20 mii tone lapte praf.

- subventiile promovate in perioada post-2003 au ajuns sa genereze distorsiuni in ecuatia energetica,

a resurselor de apa, electricitate etc., limitand inclusiv potentialul exporturilor de titei;

- electricitatea este un sector extrem de deficitar, capacitatea de generare fiind mult sub necesar (desi

ar fi fost investite de catre guvernul SUA peste 27 miliarde USD; ca si comparatie, Kurdistanul a obtinut o

generare de 2.000 MW ulterior unei investitii de doar 1 miliard USD);

- resurectia extremismului religios sunnit – au existat indici puternici referitor la revitalizarea

actiunilor gruparii ISIL (la vremea respectiva avand alta denumire) incepand cu finele anului 2012: masini

capcana, atacuri sinucigase, atacuri coordonate generand victime in masa asupra cartierelor unde se aflau

moschei siite, asupra pelerinilor, precum si asupra fortelor de securitate afiliate guvernului, aveau o frecventa

aproape zilnica.

Reprezentare a concentrarii actiunilor teroriste pe regiuni de pe glob

Toate aceste aspecte de mai sus pot fi interpretate ca determinari pentru modul in care mediul

economic si comercial din Irak functioneaza (spre exemplificare, pana in anul 2014, cea mai mare alocare

bugetara, de aproape 21%, era directionata catre sectorul electricitate iar 14% catre sectorul securitar).

In 2015, alocarile pe domeniul securitar sunt estimate la peste 25% din buget, iar capitolul

investitiilor publice a fost inghetat. Deficitul bugetar in anul 2015 este estimat la aprox. 25 mld. USD. Ca

msuri de contracarare a stagnarii economice, in luna august 2015, premierul irakian Haider al Abadi a initiat

posibilitatea emiterii de credite la banci de stat locale, proiect sustinut de Banca Centrala a Irakului (prin

eliberarea a unei sume de peste 4 mld. USD), pentru finantarea reluarii/continuarii unor proiecte in domeniile

9

industrie, agricultura, constructii. Conform Ministerului irakian al Planificarii, peste 6500 de proiecte au

fost suspendate/oprite in anul 2015.

Aspectele rezumate reprezinta atat limitari, cat si oportunitati pentru mediile de afaceri interesate.

Concluziv, se poate atribui caracterul comprador guvernarii irakiene ulterior anului 2003 si, pe cale de

consecinta, actiunile comerciale si economice trebuie sa tina cont de acest aspect, dar, bineinteles, intr-o

maniera constructiva, mai ales avandu-se in vedere evolutiile recente, respectiv reformele initiate, existenta

unui proces de reconciliere nationala etc., precum si sprijinul acordat de comunitatea internationala Irakului,

inclusiv in lupta impotriva Daesh etc.

c) Coordonate geografice

Repere: 33o latitudine nordica, 44

o longitudine estica.

Suprafata: 438.317 km2; pamant pretabil pentru agricultura – aprox. 22% (conform UN’s

Food and Agriculture Organization/FAO); insa, in prezent, doar aprox. 5 milioane hectare

sunt lucrate; sistemele de irigare acopera, teoretic, 35.250 km2

(sistemele de irigatii sunt,

actualmente, conform FAO, precare, din cauza inutilizarii si a lipsei serviciilor de

intretinere);

Granite: 352 km cu Turcia (NV, V); 605 km cu Siria (NV); 1.458 km cu Iran (NE, E); 181

km cu Iordania (V); 814 km cu Arabia Saudita (V, SV); 240 km cu Kuweit (S); 58 km de

coasta la Golful Persic (S).

Relief: lanturi muntoase inalte (varfuri de peste 3.500 m) de-a lungul granitelor cu Turcia

si Iran, campii ( inclusiv zone inundabile) in centru si sud, desert in vest.

Ape: fluviul Eufrat – 2.815 km, fluviul Tigru – 1.899 km, raul Al Trei – 565 km.

Clima: ierni aspre, cu masive caderi de zapada, in zonele muntoase, dar blande in restul

teritoriului; veri excesiv de calde, uscate.

Resurse naturale: petrol (locul 2 mondial in ceea ce priveste zacamintele de titei

estimate), gaze naturale – rezervele descoperite plaseaza Irakul pe locul 7 mondial

(este estimata existenta unor rezerve semnificative suplimentare, inca neprospectate ca

atare; este de mentionat faptul ca, anual, sunt arse cantitati de aprox. 12 mld. m3 de gaze

asociate; peste 70% din rezervele de gaze naturale irakiene ar fi gaze de sonda), fosfati

(9,5 miliarde tone, zacaminte care plaseaza Irakul pe locul 2 in lume dupa Maroc),

sulfati (cele mai mari zacaminte din lume descoperite pana in prezent), calcar (8

miliarde tone), argile speciale, gips, minereu de fier, bentonita de calciu (22 milioane

tone), caolin (1,2 miliarde tone), nisip de cuart (850 milioane tone). Totodata, exista si

zacaminte de dolomita, glauberite (22 milioane tone), marmura, cuartit.

d) Locuitori

Populatie: 36.004.550 (estimare 2014); structura pe varsta: 0–14: 37%; 15–64: 58,9%;

peste 65: 3,1%; rata cresterii demografice incumba semnificative probleme sociale si

economice, fiind estimate cresteri anuale de peste 800 mii de persoane anual; speranta de

viata: barbati – 69 ani, femei – 72 ani;

Populatia marilor orase: BAGDAD (capitala) 9,5 milioane locuitori; Mosul 3 milioane

locuitori; Erbil 2 mil. locuitori (capitala Regiunii Kurdistanul irakian); Basra 2,3 mil.

locuitori (se remarca o crestere semnificativa in ultimii ani, chiar dublarea populatiei

orasului, concomitent cu cresterea exponentiala a relevantei economice a zonei;);

Sulaymaniyah 1,6 mil. locuitori. Gradul de urbanizare este de peste 69,4% (est. iunie

2014)

Grupuri etnice: arabi: 75-80%, kurzi: aprox. 15%, turkmeni, asirieni si altii: 5%.

Religii: islam 95% (grupuri confesionale: shiiti: 60-65%, sunniti: 32-35%), altele, in

special crestini: 5%.

10

Limba oficiala: araba. Alte limbi vorbite: kurda (vorbita de aprox. 15% din populatie),

turcomana, asiriana, armeana.

Alfabetizare: barbati – 82%, femei – 64%.

e) Guvernare

Numele tarii: local – Al Jumhuriyah al Iraqiyah; engleza – Republic of Iraq

Forma de guvernamant: Republica Federala Parlamentara / Democratie Parlamentara

Capitala: Bagdad

Fus orar (ora oficiala): GMT + 3

Unitati administrative: 19 guvernorate/provincii (muhafazat, singular - muhafazah); patru

dintre acestea, respectiv Arbil (Erbil), Duhok, As Sulaymaniyah, Halabja (structura

administrativa nou creata), formeaza Regiunea Kurdistanul irakian (Kurdistan Regional

Government – fiind cea mai des utilizata denumire in referirile la Regiune); celelalte

guvernorate/provincii sunt Al Anbar, Al Basrah, Al Muthanna, Al Qadisiyah (Ad Diwaniyah), An

Najaf, Babil, Baghdad, Dhi Qar, Diyala, Karbala, Kirkuk, Maysan, Ninewa, Salah ad-Din, Wasit,

Ziua Independentei: 3 Octombrie 1932

Ziua „Nationala”: 14 Iulie 1958 – rasturnarea monarhiei si proclamarea Republicii

(oficial, conform Ministerului irakian al Afacerilor Externe, nu este stabilita o Zi Nationala)

Constitutia: ratificata la 15 octombrie 2005

Sistemul legislativ: bazat pe legi europene civile si Islam (Sharia)

Sufragiul: universal, varsta minima – 18 ani

Presedintele: Fuad Muhammad Masum (din 24 iulie 2014). Obs.: coopera cu trei vicepresedinti, reprezentanti al comunitatilor kurde, shiite si sunnite (pentru a se respecta

principiul de incluzivitate - ulterior alegerilor din 2014, urmare presiunilor internationale, guvernul a fost ales in baza unui acord

intre principalele grupari/coalitii/partide politice in baza acestui principiu). In iulie 2015, premierul irakian a luat decizia

eliminarii posturilor de vicepresedinte (chiar daca Constitutia prevede o asemenea functie). Situatia referitoare la aceste functii

este neclarificata.

Primul Ministru: Haider Jawad Khadim al-Abadi (din 8 septembrie 2014); au existat,

pana in vara anului 2015, si 3 posturi de vicepremier, din sept. 2014 pana in august 2015: Saleh

Al-Mutlaq (confesiune sunnita), Baha Al-Araji (confesiune shia) si Rowsch Shaways (etnic kurd).

Si situatia acestor functii este neclara, similar celor de vicepresedinti.

Cabinetul: format din premier si ministri propusi de acesta; aprobati prin majoritate

absoluta de Consiliul Reprezentantilor (Parlament); Cabinet (Ministere): din 33 de pozitii ministeriale, in august 2015, premierul Abadi, intr-un proces/campanie

de reforma/restructurare care viza/vizeaza reducerea coruptiei si a managementului defectuos, a decis eliminarea a 11

functii de ministru, respective reducerea la 22 de pozitii. Astfel, o serie de ministere au fost integrate in altele.

Procesul este in curs.

1. Ministerul Afacerilor Externe - www.mofa.gov.iq/e 2. Ministerul de Finante - http://www.mof.gov.iq/

3. Ministerul Petrolului - www.oil.gov.iq

4. Ministerul de Interne - http://moi.gov.iq/ 5. Ministerul Apararii - http://www.mod.mil.iq/

6. Ministerul Planificarii - http://www.mop.gov.iq/ 7. Ministerul Invatamantului Superior va integra si Ministerul Stiintei si Tehnologiei -

http://www.en.mohesr.gov.iq/

8. Ministerul de Justitie - http://www.moj.gov.iq/

9. Ministerul Agriculturii -

10. Ministerul Industriei si Mineralelor - http://www.zeraa.gov.iq/ 11. Ministerul Electricitatii - http://www.moelc.gov.iq/

12. Ministerul Constructiilor si Locuintei va integra si Ministerul Municipalitatilor -

http://www.imariskan.gov.iq/en

13. Ministerul Transporturilor - http://www.motrans.gov.iq/

14. Ministerul Comunicatiilor - http://moc.gov.iq/

15. Ministerul Muncii si Afacerilor Sociale - http://www.molsa.gov.iq/

16. Ministerul pentru Migratie si Stramutati - http://momd.gov.iq/

11

17. Ministerul Sanatatii va prelua si Ministerul Mediului - http://www.moh.gov.iq/

18. Ministerul Educatiei - http://www.moedu.gov.iq/

19. Ministerul Comertului - http://www.mot.gov.iq/

20. Ministerul Culturii va prelua si Ministerul Turismului si Antichitatilor -

http://www.mocul.gov.iq/

21. Ministerul Tineretului si Sportului - http://www.moys.gov.iq/ 22. Ministerul pentru Afacerile Femeii reunit cu Ministerul pentru Drepturilor Omului -

http://www.humanrights.gov.iq/.

Legislativul: Consiliul Reprezentantilor (Council of Representatives/CoR), unicameral,

perioada de 4 ani; 328 membri (320 alesi pe liste iar 8 pozitii sunt rezervate pentru minoritati), in

sistem de reprezentare proportionala. Rezultatele alegerilor generale din 2014 (coalitii/partide): National Alliance:

National Reform Trend – presedinte este Ibrahim al Jaafari, ministru de Externe – 6 pozitii in CoR:

Liberal Trend (Ahrar/Sadrist) – lider spiritual Moqtada al Sadr – 34 pozitii in CoR; State of Law – Nouri al Maliki (ex-premier, actual vice-presedinte este fondatorul blocului care include partidul Dawa, din care face parte si

actualul premier, Haider Abadi, precum si Badr Organization, Dawa Party – Iraq Org., precum si Independents Bloc al carui lider este Hussain

Al-Shahristani) – 94 pozitii in CoR; Citizen Coalition (Muwatin) – liderul blocului politic este Ammar al Hakim, presedintele partidului Islamic Supreme Council of Iraq/ISCI; din

coalitie face parte si partidul Iraqi National Congress – 31 de pozitii parlamentare;

Fadhila – Hashim al Hashimi fiind secretarul general al gruparii - 6 pozitii in CoR; Erada – Hanan Saed M. Fatlawi - 1 loc in cadrul CoR;

National Forces Coalition: bloc reprezentat in Parlament de catre Ahmad Shawoosh Al-Mosar (din partidul Iraqia forces Alliance – 1

pozitie parlamentara); liderul politic al coalitiei este Usama Nujaifi, presedintele partidului United for Reform The coalition of National Mass – Ahmad al Jubouri, liderul blocului politic – 9 functii parlamentare;

Loyalty to Anbar – lider: Qashim al Fahdawi – 2 pozitii in CoR;

Arabiya – Saleh al Mutlaq, vice-premier, este liderul gruparii politice – 1 loc; United for Reform (Motahiddon) – Usama al Nujaifi, vice-presedinte al Republicii Irak, este liderul gruparii politice – 5 locuri;

Iraqi Islamic Party (IIP) – secretar general Ayad Al Samarai – 10 locuri; parte a blocului politic Iraqia Forces Alliance – 1 loc;

National Coalition (Wataniya-Allawi) – Ahmad Abdullah al-Jubouri liderul blocului politic – 21 de pozitii in CoR; Al- Hal – liderul gruparii: Jamal al Karbouli – 11 pozitii;

Diyala is our Identity – liderul blocului este Salim al-Jubouri (indeplineste si functia de presedinte al CoR) – 4 locuri;

Iraqi Turkmen Front – Arshad al-Salehi – 1 loc;

Kurdish Alliance

Kurdistan Democratic Party (PDK)– liderul politic este Masoud Barzani (presedintele Regiunii Kurdistanul Irakian) – 25 de pozitii;

Patriotic Union of Kurdistan (PUK) – liderul politic este Jalal Talabani (fostul presedinte al Republicii Irak) – 21 de functii de parlamentar; Gorran – presedinte este Mustafa Nawshirwan – 8 pozitii;

Islamic Group in Kurdistan – Ali Babir watman Mamagha este liderul politic – 2 pozitii;

Islamic Union of Kurdistan – secretar general este Mohammed Faraj Ahmad – 4 pozitii;

Minoritati religioase

Al-Rafidain (crestin) – liderul fiind Yonadam Kana – 2 pozitii;

Democratic Warka List (crestin) – lider este Joseph Slewa Sabee – 1 loc in CoR; Chaldean, Syriac and Assyrian People’s Council (crestin) – Raed Eshaq Dawood – 2 locuri;

Sabean Mandeans - Harith Shanshal Al-Harithi – 1 parlamentar;

Yazidi Movement for Reform – Haji Kandor Samoo – 1 loc; Shabak Liberal Council – Salim Jumaa Khuder – 1 parlamentar.

Partidul Civil Democratic Alliance nu este afiliat niciunui bloc/coalitii politice – Ali Al Rifai este secretar general al gruparii precum si fondator –

3 locuri in CoR.

Autoritatea Judiciara: Curtea Suprema Federala de Justitie (autoritate asupra aspectelor

constitutionale; formata din 9 judecatori), Curtea Federala de Casatie (un presedinte, 5 vice-

presedinti si cel putin 24 de judecatori); judecatorii Curtii Supreme (pe viata) iar cei de la Curtea

de Casatie sunt nominalizati de catre Inalta Curte Judiciara (o entitate independenta formata din

26 de juristi); institutii subordonate: Curti de Apel (la nivelul provinciilor), Curtile de Prima

Instanta; Curti pentru problematica muncii, pentru aspecte penale, pentru aspecte religioase etc.

In realitate, in Irak functioneaza un mixaj intre legea islamica (Sharia) si autoritatile judiciare in

ceea ce priveste dreptul; spre exemplificare: desi exista laboratoare dotate pentru a se permite

documentarea cazurilor penale, nu sunt utilizate deoarece nu permite „legislatia”, astfel ca

principala dovada in justitie consta chiar in marturia inculpatului (confesiunea).

In august 2015, urmare deciziei premierului Haider Al Abadi, a fost formata o entitate

independenta - Comisia de Integritate - cu sarcina de a aviza numirile in functii publice pe baza de

profesionalism (si nu pe baze sectare sau de partid).

Participarea la organizatii internationale: (acronime in limba engleza) ABEDA,

AFESD, AMF, CAEU, CICA, FAO, G-77, IAEA, IBRD, ICAO, ICRM, IDA, IDB, IFAD, IFC,

IFRCS, ILO, IMF, IMO, IMSO, Interpol, IOC, IPU, ISO, ITSO, ITU, LAS, MIGA, NAM,

12

OAPEC, OIC, OPCW, OPEC, PCA, UN, UNCTAD, UNESCO, UNIDO, UNWTO, UPU, WCO,

WFTU, WHO, WIPO, WMO, WTO (observator).

Referitor la World Trade Organization, Irakul a demarat demersuri pentru un loc

permanent. Romania si-a exprimat suportul fata de Irak referitor la procesul de aderare, respectiv

acordarea de sprijin cu privire indeplinirea conditionarilor inerente.

Republica Irak a semnat Acorduri de Liber Schimb cu Algeria, Egipt, Iordania, Liban,

Oman, Qatar, Sudan, Siria, Tunisia, EAU si Yemen.

f) Regiunea Kurdistanul irakian

Populatie kurda este regasita, in principal, in patru state din Orientul Mijlociu: Turcia,

Irak, Iran si Siria. Conform The Economist (The World in 2015), sunt 14,7 milioane de etnici

kurzi in Turcia, 8,1 mil. in Iran, 5,7 mil. in Irak si 2 mil. in Siria.

Regiunea Kurdistanul irakian beneficiaza de un grad ridicat de autonomie, avand institutii

proprii. Presedintele Regiunii Kurdistanul irakian este Masoud Barzani (mandatul a expirat in

august 2015, dar inca nu este decisa modalitatea alegerii unui nou presedinte sau posibilitatea

unei noi prelungiri). Cel de-al 8-lea cabinet al Guvernului Regional Kurdistan a fost investit de

Parlamentul Regiunii Kurdistanul irakian la data de 18 iunie 2014. Consta in urmatoarele

ministere si departamente:

Ministries and Departments Minister

Prime Minister Nechirvan Idris Barzani

Deputy Prime Minister Qubad Jalal Talabani

Ministry of Agriculture and Water Resources Abdulstar Majeed

Ministry of Culture and Youth Khalid Doski

Ministry of Education Pishtiwan Sadiq

Ministry of Electricity Salahaddin Babakir

Ministry of Endowment & Religious Affairs Kamal Muslim … Pishtiwan Sadiq*

Ministry of Finance & the Economy Rebaz Mohammad … Rebar Sadiq*

Ministry of Health Rekawt Hama Rasheed

Ministry of Higher Education & Scientific Research Dr. Yousif Samad Lutfulla (Dr. Yousif Goran)

Ministry of Housing and Reconstruction Darbaz Kosrat Rasul

Ministry of Justice Sinan Abdulkhaliq Chalabi

Ministry of the Interior Abdulkarim Sultan Sinjari (Karim Sinjari)

Ministry of Labour and Social Affairs Mohammad Qadir

Ministry of Martyrs and Anfal Affairs Mahmood Salih Hama Karim

Ministry of Municipalities and Tourism Newroz Mawlood Amin

Ministry of Natural Resources Abdullah Abdulrahman Abdullah (Ashti Hawrami)

Ministry of Peshmerga Affairs Mustafa Sayid Qadir … Karim Shingali

Ministry of Planning Ali Sindi

Ministry of Trade and Industry Samal Sardar … Ali Sndi*

Ministry of Transport and Communications Jonson Siyawash

Minister of State - Parliamentary Affairs Mawlood Murad Mohyeldin

Minister of State - Environmental Affairs Abdulrahman Abdulrahim Hama Reza

Chief of Staff, Kurdistan Region Presidency Fuad Hussein

Department of Foreign Relations Falah Mustafa Bakir

Department of Media & Information/Govt Spokesperson Safeen Muhsin Dizayee

Presidency, Divan of the Council of Ministers Nechirvan Ahmed

Secretariat of the Council of Ministers Amanj Raheem

Board of Investment ……… ... Nuri Osman*

Department of Coordination and Follow-up Dr. Noori O. Abdulrahman

* Ministri schimbati (posturile fiind preluate de alte persoane, in regim de ad interim) de premierul N.Barzani (membru KDP) urmare a crizei „politice” din octombrie 2015, cand membrii partidului Gorran au fost schimbati din pozitiile administrative detinute

Parlamentul Regiunii Kurdistanul irakian: Kurdistan Democratic Party – 38, Movement for Change

(Gorran) – 24, Patriotic Union of Kurdistan – 18, Kurdistan Islamic Union – 10, Islamic Group in Kurdistan – 6,

13

Islamic Movement of Kurdistan – 1, Kurdistan Socialist Democratic Party – 1, Kurdistan Communist Party – Iraq –

1, Kurdistan Toilers' Party – 1; pozitii pentru comunitatea turkmena: Turkmen Development List – 2, Erbil Turkmen

– 1, Turkmen Change and Renewal – 1, Iraqi Turkmen Front – 1; pozitii pentru comunitatea asiriana: Assyrian

Democratic Movement – 2, Chaldean Syriac Assyrian Popular Council- 2, Sons of Mesopotamia – 1, pozitie pentru

comunitatea armeana – 1.

g) Economie – aspecte generale

Scaderea numarului atacurilor insurgente si un mediu de securitate imbunatatit a contribuit

la impulsionarea activitatii economice, in perioada 2009-2012, in special in domeniile energie,

constructii, comert cu amanuntul. Potentialii investitori straini au inceput sa priveasca Irakul cu

mult mai mult interes, fara insa a lasa neobsevate diferite obstacole. Insa, la finele anului 2013,

escaladarea situatiei de securitate, denotand, initial, o amploare similara perioadei de varf a

insurgentei Al-Qaeda, iar in anii 2014 – 2015 avand loc o criza securitara fara precedent, a

afectat dezvoltarile economice. Ofensiva ISIL din Irak, din vara anului 2014, s-a constituit intr-un fenomen fara precedent. Aproximativ o

treime din teritoriul Irakului (zona majoritar sunnita) a fost ocupata de gruparea terorista, cu sprijinul unor grupari

tinand de insurgenta sunnita. Au existat, in vara anului 2014, riscuri in ceea ce priveste atacuri militare (clasice; pe

dimensiunea asimetrica acestea petrecandu-se cu o frecventa aproape zilnica) asupra Bagdadului. Al doilea cel mai

mare oras al Irakului, Mosul, a fost cucerit de ISIL si este si astazi sub controlul gruparii. Totdata, capitala regiunii

Anbar, cel mai intins guvernorat irakian, a fost cucerita total in 2015 de ISIS. In prezent, fortele de securitate

irakiene, cu sprijinul loviturilor aeriene executate de Coalitia internationala, desfasoara o ampla ofensiva pentru

recuperarea Ramadi. Fortele securitare irakiene, sprijinite de o Coalitie internationala formata din peste 60 de state,

precum si de grupari de genul militiilor shiite (numeroase si cu efective semnificative in Irak), parte din efectivele

acestor militii fiind, alaturi de voluntari, asimilate Popular Mobilization Units (PMU’s). Gruparea PMU’s / Hashd

Al-Shaabi s-a format urmare unui edict religios (Fatwa) emis in acest sens emis de Ayatollahul Ali Sistani (liderul

spiritual suprem al irakienilor shiiti). Fortele pro-guvernamentale irakiene (inclusiv voluntari sunniti sau „fii ai

triburilor”), au reusit pana in 2015 recuperarea a aproximativ 20% din terenul ocupat de ISIL. Totusi, gruparea

manifesta actiuni ofensive de amploare in continuare, un exemplu fiind mai sus mentionat, respectiv cucerirea

orasului Ramadi, capitala guvernoratului Al-Anbar (cel mai extins ca teritoriu din Irak).

Sursa: Institute for the Study of War

Economia Irakului este dominata de sectorul petrolier, care furnizeaza peste 90% din

veniturile bugetare (unele surse avansand proportii mai mari), 60% din PIB (sectorul petrol si

gaze generand, insa, doar 1% din locurile de munca) si 99% din exporturile irakiene (cel putin

peste 90% - nu exista detalii macroeconomice sigure). Totodata, cheltuieli cu salariile

functionarilor la stat reprezentau 55% din buget (iar, cu adaugarea subventiilor, se ajunge la

70% din cheltuielile bugetare), aspect care, avandu-se in vedere scaderea drastica pretului

14

barilului de petrol si implicit a bugetului, denota, pentru perioada prezenta, imposibilitatea

acoperirii de catre statul irakian a cheltuielilor recurente.

General Government Total Expenditure, 2005-2012 (% of GDP, average)

Sursa: IMF World Economic Outlook.

High oil prices/revenues translate into high wage bill

La mijlocul anului 2009, productia de petrol a atins nivelul de dinainte de 2003. In anul

2015, in pofida conflictului cu ISIS, productia de petrol a atins cotele record din anii ’70.

Contractele semnate cu companiile internationale petroliere ar avea potentialul de crestere a

productiei, insa Irakul are nevoie de modernizarea instalatiilor petroliere, conductelor si

infrastructurii de export. De exemplu, anual sunt irosite 12 mld. m3 de gaze de sonda in lipsa unei

infrastructuri dezvolate. In prezent sunt initiate de autoritatile irakiene renegocieri cu companiile

petroliere deoarece odata cu scaderea pretului barilului, contractele semnate devin nefucntionale

din perspectiva guvernului irakian.

Insa, reprezentantul pentru Irak al Bancii Mondiale apreciaza ca: “Spending is

procyclical and ratchets up with each oil price surge”,

Iraq: Revenues and Expenditures

0.0

10.0

20.0

30.0

40.0

50.0

60.0

70.0

80.0

90.0

100.0

Iraq

Libya

Djibo

uti

Repu

blic of

Yemen

Saudi A

rabia

Jordan Egy

pt

Kuwa

it

Algeri

a

Oman

Lebano

n

Tunisia

Mauri

tania

Bahrai

n

Moroc

co

Qatar

Syrian

Arab

Repu

blic

Islamic

Repu

blic of

Iran

Sudan

Unite

d Arab

Emira

tes

0%

5%

10%

15%

20%

25%

30%

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

2005 2006 2007 2008 2009 2010

Emplo

yee c

ompe

nsati

on as

% GD

P

US$ p

rice p

er ba

rrel o

f oil

Oil prices Employees compensation

40,000

90,000

140,000

2008 2009 2010 2011 (est) 2012

(proj)

Revenues (excl. grants) Expenditures

Source: IMF.

15

precum si: “Iraq has been characterized by a chronic under-execution of its capital budget:

During 2005-13, only 57 percent of what was planned was executed on average”.

Recurrent & Capital Budgets: Original Allocations and Actual Spending (ID billion)

In anul 2015, Irakul cunoaste o criza economico-financiara majora, principala cauza fiind

prabusirea pretului petrolului (aspect care a dus implicit la scaderea drastica a bugetului irakian,

bazat in proportie de peste 90% pe exporturile de hidrocarburi), insa si necesarul financiar

incumbat de razboiul impotriva ISIL (bugetul pentru aparare al Irakului era ridicat si inainte de

momentumul ISIL, insa, doar la nivelul anului 2014, a fost observata o crestere de aproape 4 ori)

precum si necesitatea rezolvarii crizei umanitare (un numar de peste 3 mil. de refugiati si

stramutati; in total, peste 8 milioane de persoane necesita asistenta umanitara, conform UNAMI,

in toamna anului 2015). Toate acestea s-au suprapus peste carentele unei economii etatizate si

rentiere, care timp indelungat nu a beneficiat de reformele necesare si care, conform unor

reprezentanti ai mediului de afaceri prezenti la forumul IBBC din 2015, in parte, a devenit, in

sine, o piedica referitor la dezvoltare. Mare parte din zecile de companii de stat aflate in

portofoliul diferitor ministere nu sunt productive. Situatia securitara, precum si alti factori, nu au

permis un nivel al privatizarii sau investitii straine semnificative, care sa conteze al nivel

macroeconomic. La nivelul anului 2014, conform Bancii Mondiale, in conditiile in care

majoritatea slujbelor din Irak sunt oferite de stat (40% din angajatii irakieni erau la stat la nivelul

anului 2011), bugetul irakian era directionat in proportie de peste 55% pentru plata salariilor in

administratie (fiind identificate cazuri de de angajati doar “scriptic”, de ordinul zecilor de mii),

iar diferenta de pana la 70% catre sustinerea subventiilor de stat. Astfel, pentru anul 2015,

deficitul bugetar de peste 20 miliarde USD (la un buget de criza), este consecinta inclusiv a

cheltuielilor recurente. Conform Transparency International, perceptia coruptiei este un alt

impediment semnificativ in ceea ce priveste o dezvoltare sustenabila si poate explica, partial, lipsa

de rezultate pe masura investitiilor in perioada post-2003.

In anul 2015, ca masura de de acoperire a nevoilor bugetare, la nivelul Ministry of Oil din

Irak a fost susutinuta o politica de impulsionare a productiei si implicit exporturilor de titei,

ajungandu-se, in martie 2015, la recordul atins anterior doar in anul 1979, de peste 3 milioane de

barili pe zi (totodata, in partea a doua a anului 2015, exporturile de titei s-au situat in jurul a 3

mil. barili/zi). La nivelul acestui minister, de altfel cel mai important pe dimensiunea economica

irakiana, sunt intampinate probleme precum acumularea de datorii de miliarde de USD fata de

companiile petroliere internationale (IOC). Contractele semnate anterior cu companii petroliere s-

au dovedit dezavantajoase in conditiile prabusirii pretului barilului, mai ales din perspectiva

guvernului irakian, (contracte bazate pe cote parti de productie intre guvern si IOC, precum 40

USD vs. 50 USD, la un pret estimat de 90 USD per baril). Astfel, guvernul irakian vizeaza

inlocuirea contractelor tip “service contracts” cu “production sharing contracts” (renegocierile

sunt in curs, insa prezinta dificultati avandu-se in vedere si investitiile efectuate de IOC). Irakul

va trebui sa modernizeze capacitatile de rafinare, precum si intreaga infrastructura aferenta

domeniul petrol si gaze, atat downstream cat si upstream, pentru a maximiza rezultatele

exploatarii hidrocarburilor.

16

Avand in vedere prioritizarea cresterii productiei de petrol, precum si schimbarea

registrului de cooperare cu agentii economici al statului irakian (modelele anterioare de contracte

cu IOC erau utilizate, posibil, doar de Irak), aspectul se poate constitui intr-o oportunitate si

pentru companii de romanesti.

Irakul a facut si face progrese modeste in constructia institutionala necesara punerii in

aplicare a politiciilor economice. In 2010, Bagdadul a semnat acorduri cu Fondul Monetar

International si cu Banca Mondiala pentru demararea de noi programe care sa contribuie la

consolidarea/reformarea institutiilor irakiene (si cele cu relevanta economica). S-a urmarit si este

vizata in continuare crearea unui un cadru juridic modern care sa imprime eficienta necesara

functionarii sectorului petrolier, inclusiv un mecanism pentru impartirea echitabila a veniturilor

generate de hidrocarburi.

Guvernul irakian a sustinut in ultimii ani implementarea unei/unor strategii pentru

atragerea de investitii straine. Pasii realizati in acest sens, mai ales in ceea ce priveste eforturile

constructiei teroretice, sunt de apreciat. Insa rezultatele intarzie sa apara, cauzele fiind acelasi:

securitatea, lipsa de consens politic, polarizarea etnica si confesionala etc. La nivelul anului 2015,

s-a ajuns in situatia, oarecum paradoxala avand in vedere potentialul irakian privind resursele

naturale, in care majoritatea proiectelor economice depind de investitii/finantare externa/plata

intarziata.

Banca Centrala irakian a reusit, in ultimii ani, sa mentina cu succes un curs de schimb

stabil. La inceputul anului 2015 a fost observata o depreciere a dinarului irakian. In context, in

vara anului 2015, de ex. in august, au fost valorificate peste 5 miliarde USD din rezerva valutara

de catre Banca Centrala irakiana pentru a evita devalorizarea dinarului (mai ales ca semnalele de

depreciere s-au suprapus peste un context social dificil, de ample demonstratii unde se revendica

eliminarea coruptiei, asigurarea serviciilor de baza precum apa si electricitate etc.). Obs.: Irakul a decis emiterea de obligatiuni internationale in valoare de peste 5 miliarde USD pentru

echilibrarea deficitului bugetar, estimat peste 20 de miliarde de dolari pentru anul in curs (actiune la care s-a

renuntat). Bugetul pentru anul 2015 a fost promulgat de catre Parlamentul irakian la finele lunii ianuarie 2015 (in

anul 2014 statul irakian a functionat fara un buget aprobat ca atare). Astfel, din cauza scaderii pretului petrolului, a

razboiului impotriva ISIL si a crizei securitare si umanitare, bugetul planificat pentru anul 2015, in valoare de 108

miliarde USD, prezenta un deficit estimat la vremea respectiva la 22 miliarde USD. In context, guvernul irakian a

apelat si la imprumuturi la diferite banci irakiene, la care statul irakian detine parte a actiunilor, reusind sa

acumuleze astfel o suma de 7 miliarde USD pentru acoperirea partiala a deficitului. Totodata, sunt purtate discutii si

cu FMI, cu BM si alte entitati financiare.

Date fiind conditiile financiare precare in care economia irakiana etatizata se regaseste,

autoritatile irakiene promoveaza, pe palierul cooperarii bi/multilaterale cu alte state, respectiv

companii, in genere, proiecte bazate pe investitii sau pe acceptarea platii intarziate. Ca exemplu,

in a doua decada a lunii aprilie 2015, in zona de sud a Irakului au fost demarate discutii pentru

Grand Faw Port (prima faza a proiectului fiin evaluata la 7,4 miliarde USD; lucrările vor

cuprinde dragare, construirea de diguri, cheiuri, drumuri și infrastructură electrica si alte

elemente de infrastructura), proiect avut in atentie de cativa ani de autoritatile irakiene de resort

(companii din Turcia, Iran, EAU, China au depus oferte). O alte metoda pentru tranzitarea

perioadei actuale identificata si analizata de Irak, conform Iraq Business News, consta in

achitarea in petrodolari a diferitor proiecte (mentionam ca si in trecut au fost incheiate astfel de

contracte, insa sub alte forme si la o amploare mai mica).

Progresele macroeconomice, conform statisticilor, din ultimii ani, nu se regasesc inca in

nivelul de trai al irakienilor. Implementarea reformelor cum ar fi reforma sectorului financiar,

fiscal si de asigurari sau dezvoltarea sectorului privat constituie pasi importanti pentru dezvoltarea

viitoare a tarii.

Moneda: dinarul irakian IQD; 1 USD = aprox. 1210 IQD (piata reala); oficial, la nivelul

Bancii Centralei 1USD = 1166 dinari irakieni;

17

PIB (Produsul Intern Brut): 232,2 mld. USD conform CIA World Factbook (estimare

pentru 2014, la rata oficiala de schimb care este usor mai mica decat cea functionabila pe

piata; fata de 2011, se remarca aproape o dublare a PIB-ului); PIB – rata de crestere: -

0,5% pentru 2014 (4,2% in 2013, 10,3% in 2012);

Conform Ministerului irakian al Finantelor, bugetul aprobat pentru anul 2015 este astfel (traducere

neoficiala):

IQD USD

BUGET TOTAL 2015, din care: 119.585.322.783.000 105.361.517.870

Investitii 41.991.214.070.000 36.996.664.379

Cheltuieli curente 77.594.108.713.000 68.364.853.492

BUGET TOTAL 2015, din care: 119.585.322.783.000 105.361.517.870

Venituri 94.048.364.139.000 82.861.994.836

Deficit 25.401.235.783.000 22.379.943.421

Fond de urgenta 125.000.000.000 110.132.159

Diferenta 10.722.861.000 9.447.455

Venituri, TOTAL, din care: 94.048.364.139.000 82.861.994.836

Venituri din petrol 78.649.032.000.000 69.294.301.322

Venituri non-petrol 15.399.332.139.000 13.567.693.515

Deficit 25.401.235.783.000 22.379.943.421

Economii angajati guvernamentali 2.000.000.000.000 1.762.114.537

Deficit ramas 23.401.235.783.000 20.617.828.884

Surse acoperire deficit, TOTAL, din care: 23.098.800.000.000 20.351.365.639

Active retinute din bugetul 2014 3.000.000.000.000 2.643.171.806

Economii din drepturi 2.098.800.000.000 1.849.162.996

Obligatiuni straine 7.000.000.000.000 6.167.400.881

Datorii obligatiuni generale,

prin intermediul operatiunilor legate de schimb 6.000.000.000.000 5.286.343.612

Imprumuturi de la Banca Centrala a Irakului 3.000.000.000.000 2.643.171.806

Imprumuturi de la banci guvernamentale 2.000.000.000.000 1.762.114.537

Diferenta 302.435.783.000 266.463.245

PIB – structura: industrie – 64,5%, servicii – 32,2%, agricultura – 3,3% (se remarca o

semnificativa contractare a contributiei sectorului agricol la PIB – in afara de situatia

securitara, o cauza poate fi si faptul ca pentru produse agricole/alimentare de baza, in

cadrul Programului Food Ratio/Public Distribution System, sunt mentinute subventiile de

stat); in sectorul petrol si gaze, care contribuie cu peste 90% la buget si 60% la PIB si 99%

la exporturi, este angajata sub 1% din forta de munca

PIB per cap de locuitor: 14.100 USD (estimare 2014 - Wikipedia) sau 6.147 estimare in

articol publicat de UK Trade&Invest Iraq 2015; 14.600 USD in 2013 si 14.500 USD in

2012 (estimari);

Rezerve valutare: 74 mld. USD (estimativ dec. 2014); 60 mld. USD (prezumtiv – finele

anului 2015); guvernatorul Central Bank, Ali al-Allaq, a declarat catre mass-media, in

septembrie 2015, faptul ca rezervele valutare au scazut la 60 mld. USD, precum si faptul

ca acestea sunt suficiente pentru acoperirea cheltuielilor statului pentru urmatoarele 18

luni;

Datorie externa: 58,19 mld. USD (estimativ dec. 2014);

Forta de munca: cca. 8,9 mil. persoane (est. 2011); distributie: 21,6% in agricultura (desi

aportul la PIB al agriculturii este extrem de redus), 18,7% in industrie si 59,8% in

servicii;

Somaj: 16% (estimare oficiala in 2012); nu exista date exacte, pentru 2014 ONU

estimand 20%.

18

Referitor la fenomenul saraciei, conform Human Development Index, Irakul este clasat pe

locul 120 in lume. O analiza a FMI releva „fenomenul saraciei este manifest mai ales in zonele

rurale, unde procentajul era de aprox. 30% la nivelul anului 2013. Populatia saraca nu are acces

la electricitate, nu beneficiaza de locuinte, nu are acces la educatie, iar, referitor la serviciile de

sanatate, accesul este limitat”.

Produse agricole: grau, orz, orez, legume, curmale, bumbac; bovine, ovine, pasari de

curte;

Produse industriale/industrii: petrol, produse chimice, textile, pielarie, materiale de

constructii, industrie alimentara, ingrasaminte chimice, industrii ale prelucrarii metalelor;

Productie electricitate: 62,3 mld. KWh (est. 2013 conform CIA World Factbook);

consum: 53,41 mld. KWh (est. 2013); capacitatea de generare: 11,2 mld. KWh (din care

92% pe baza de combustibil fosil iar 7,6% pe baza de hidrocentrale); importuri: 8,2 mld.

KWh. Aspectele denota precaritati ale sistemului de productie de electricitate, respectiv

necesitatea unor investitii/proiecte semnificative.

Productie petrol: 4,2 mil. barili/zi (iulie 2015); export: 3,2 mil.barili/zi (iulie 2015);

Rezerve certe gaze naturale: 3,17 trilioane mc; rezerve dovedite de titei: 140,3 mld. barili;

Exporturi totale: 94,43 mld.USD (est. 2014); 89,76 mld. USD est. 2013;

Produse exportate: petrol – peste 90%, materii prime, alimente, animale;

Parteneri export: India 22.5%, China 19,6%, SUA 14,6%, Coreea de Sud 10,1%, Grecia

5,2%, Italia 4,3% (pt. anul 2013);

Importuri totale: 62,34 mld. USD (est. 2014); 56,68 mld. USD est. 2013;

Produse importate: produse alimentare, medicamente, produse manufacturate,

echipamente industriale, autovehicule etc.;

Parteneri import: Turcia 25.4%, Iran – aprox. 20%, China 15,5; Siria 14,3%; SUA 4.6%;

Coreea de Sud 4,4% (pt. anul 2013).

Telecomunicatii: telefonie: fixa – 1,8 mil. linii (2011); mobila – 25,5 mil. utilizatori (3

retele GSM) ; cod tara Internet – ".iq";

Aeroporturi: 104 (75 cu pista betonata: peste 3047 m – 20; 2,438 la 3,047 m – 36; 1,524

la 2,437 m – 5; 914 la 1,523 m – 6; sub 914 m – 8); Heliporturi: 20

Conducte: petrol – 5104 km; gaze naturale – 2447 km; GPL – 918 km; produse rafinate –

1.637 km; exista doua magistrale de transport: una spre nord (Ceyhan, Turcia) si una spre

sud (Basrah).

Cai ferate: 2.850 km, in mare parte dezafectate si neutilizate

Cai rutiere: total – 44.900 km, din care pavate – 37.851 km

Porturi si terminale: Al Basrah, Khawr az Zubayr, Umm Qasr

Baghdad

Kurdistan

Rest ofIraq

2007 12.6 4.3 29.7

2012 12 3.5 24.4

0

10

20

30

40

Hea

dco

un

t ra

tes

(%)

Poverty across Iraq

Ninevah

ThiQar

Missan

Qadisiya

Muthanna

2007 20.5 27.7 24.5 30.5 43.5

2012 31.9 36.8 38.2 41.3 48.4

0102030405060

Hea

dco

un

t ra

tes

(%)

5 governorates witnessed large increases in poverty

19

h) Dimensiuni si indicatori relevanti la nivel macroeconomic pentru 2015; perspective

Principalii indicatori: Petrol -- ------------------------ 50% PIB; aproape de 100% - exporturi; peste 90% - venituri bugetare

Sectorul public -------------- 40% PIB

Industrie si constructii ----- 10% PIB

Cresterea economica

In anul 2014, scaderea PIB-ului irakian a fost de 2,1%, generata de o contractare brusca a

cresterii in sectorul non-petrolier, in timp ce in sectorul petrolier cresterea a continuat intr-un ritm

de aprox. 4,5%.

Deficitul bugetar

Veniturile bugetare au scazut urmare scaderii pretului barilului de petrol incepand cu

mijlocul anului 2014 si se asteapta o scadere de 35% la nivelul anului 2015 comparativ cu 2014,

aducand deficitul bugetar la 18% din PIB. In pofida cresterii exporturilor de petrol, cel mai

probabil, in 2016, deficitul bugetar va ramane la aproximativ 15% din PIB (proiectul de buget,

calculat pe baza estimarii pretului barilului la 45 USD, precum si pe o productie medie de 3,6

mil. barili/zi, tot va genera un deficit de aprox. 23 trilioane dinari irakieni/peste 19 mld. USD).

20

Finantarea deficitului bugetar de catre guvern va duce la cresterea datoriei publice la aprox. 79%

din PIB la finele anului 2016. Datorita prezumtivei cresteri a pretului barilului, precum si a

nivelului productiei de titei in Irak, datoria publica se va reduce in anii urmatori, treptat, estimarea

Moody fiind de sub 70% din PIB la nivelul anului 2019. Totusi, veniturile bugetare vor fi

tributare fluctuatiilor pretului petrolului. Imprumuturi

In luna iulie 2015, FMI a aprobat un imprumut de 1,24 mld. USD, in registrul programului Rapid

Financing Instrument, cu rata mica a dobanzii si fara conditionari.

BM a semnat, in iulie 2015, un acord privind un imprumut de 350 mil. USD pentru finantarea

proiectelor prioritare de reconstructie in orasele recuperate de sub controlul ISIS. Totodata, sunt

demarate discutii referitor la un nou imprumut de 1 mld. USD, in vederea sprijinirii Irakului

referitor la acoperirea deficitului bugetar.

Irakul intentioneaza sa antameze imprumuturi in valoare de aprox. 2,02 mld. USD de la Banca

Nationala a Qatarului, Banca Islamica si Guvernul japonez.

De la Islamic Development Bank, statul irakian vizeaza un imprumut de 500 mil. USD

Referitor la emiterea de obligatiuni internationale, Irakul a stopat demersurile initiate din cauza

conditiilor (randament de 11,5%). Se intentiona obtinerea unor sume de aprox. 6 mld USD.

Agentia de rating Standard&Poor a acordat Irakului B- (minus) in luna septembrie 2015,

fiind cu 6 puncte sub nivelul recomandat pentru investitii, in principal din cauza criteriilor

aferente situatiei securitare si riscurilor investitionale, dimensiuni manifestand, in Irak, cel mai

ridicat risc comparativ cu orice alt stat suveran evaluat.

Rata de schimb este mentinuta (fiind utilizate rezervele valutare in acest sens)

\

Rezerve valutare

Rezervele valutare irakiene sunt apreciate ca fiind suficiente (guvernatorul Bancii

Centrale irakiene) pentru a mentine actuala rata de schimb. Nu este exclusa o devaluare, dar va fi

minora, scopul fiind de a creste veniturile bugetare afectate de prabusirea pretului barilului de

petrol, precum si de eforturile in razboiul anti-ISIS. Astfel, in cadrul unui interviu public,

guvernatorul Bancii Centrale irakiene a subliniat ca rezervele valutare sunt suficiente pentru a

acoperi importurile pentru o perioada de peste 6 luni, mult mai mult decat necesarul pentru a fi

mentinut stabil cursul de schimb. Pentru finele anului 2016 se estimeaza un nivel al rezervelor

valutare de 60 mld. USD (fata de 78 mld. USD in dec.2014). Totodata, demnitarul irakian a

21

precizat ca deficitul bugetar in 2015 va fi, in fapt, mai mic decat estimarile (20,9 mld. USD), la

aceasta contribuind reducerea cheltuielilor bugetare.

Conform guvernatorului Bancii Centrale, nu exista nicio temere privind inflatia. Este

analizata posibilitatea unei devaluari minore a monedei locale, calculate, pentru a se genera o

crestere a veniturilor la nivelul Ministerului de Finante, insa nu se doreste luarea unei asemenea

decizii deoarece „nu vrem sa renuntam la ceea ce am obtinut referitor la rata inflatiei, respectiv

situatia perfecta de acum”.

Productivitate precara a sectoarelor de stat (intr-o economie etatizata)

Conform aprecierilor unui consilier economic al premierului Haider Al Abadi, parte din

angajatii publici irakieni lucreaza efectiv doar cateva zeci de minute zilnic, insa sunt remunerati

cu salarii intregi.

Statul irakian gestioneaza si detine peste 190 de companii de stat (nn - fiecare dintre

acestea putand sa gestioneze mai multe unitati de productie), unde sunt angajati peste 800.000 de

cetateni irakieni. Conform National Investment Comission si UK Trade&Invest, sectorul bugetar

este responsabil de peste 50% din angajatii irakieni (aprecieri ale altor entitati mentioneaza un

procent de 40% in 2011).

Climatul de afaceri

Irakul este clasat pe locul 156 din 189 de catre BM pe dimensiunea „doing business”.

Totodata, in ceea ce priveste dimensiunea climat prielnic de afaceri, doar in 2014, Irakul a cazut

de pe locul 151 pe locul 156.

Cu referire la climatul de afaceri, FMI evidentiaza: „Irakul este clasat pe locuri joase mai

ales in ceea ce priveste dimensiunile: demararea unei afaceri, accesul la credite, comert exterior,

implementarea prevederilor contractuale, rezolvarea situatiilor de insolventa. Totodata,

procedurile si costurile privind permisele de constructie si inregistrarea terenurilor trebuie

eficientizate. Infrastructura de transport, de comunicatii, precum si alte infrastructuri (nn -

critice), in mod particular in ceea ce priveste productia si distributia electricitatii, necesita

imbunatariri majore. Trebuie, totodata, mentionat ca Irakul este deficitar in ceea ce priveste

buna guvernare in sectorul public, sunt precaritati referitor la domnia legii, precum si faptul ca

sistemul juridic impieteaza implementarea unor programe eficiente in ceea ce priveste anti-

coruptia”.

22

23

II. STADIUL DE DEZVOLTARE AL SECTOARELOR ECONOMIEI IRAKIENE

Hidrocarburile, sectorul energetic (electricitatea), agricultura, industria si infrastructura

reprezinta principalele sectoare generatoare de oportunitati investitionale si de afaceri. Irakul

dispune de resurse umane educate si calificate; beneficiaza de resurse hidrologice si de 11% din

rezervele confirmate de titei ale planetei.

Razboaiele purtate de fostul regim, sanctiunile economice si embargoul impus au ruinat

economia nationala. In prezent, sectorul industrial din Irak intampina numeroase dificultati

generate de distrugerile suferite in timpul razboiului la majoritatea facilitatilor de productie,

precum si de uzura morala a instalatiilor, echipamentelor si utilajelor, numarul celor ramase in

stare de functionare fiind redus. Potentialul este foarte mare, iar interesul autoritatilor este foarte

ridicat in special pentru anumite domenii cum sunt: industria materialelor de constructii, industria

chimica si petrochimica. Prioritate zero au au sectorul petrol si gaze (mai ales in contextul

economiei rentiere, dependente de exporturi) si electricitatea (lipsa de curent electric, mai ales in

zilele cu temperaturi extrem de ridicate, este unul dintre motivele care au determinat ample

miscari sociale in vara anului 2015).

II. 1. Programul guvernamental pentru 2014-2018 (rezumat; traducere neoficiala)

Conform planului executivului Abadi, strategia guvernamentala pentru perioada 2014-

2018 este structurata astfel:

I. Cadrul general al programului guvernamental 2014-2018 1- Introducere 2- Documente cadru ca baza a creionarii programului guvernamental a) Constitutia Republicii Irak

b) Acordul de cooperare politica intre coalitiile politice participante la guvernul de uniune nationala c) Planul cincinal de dezvoltare si strategiile nationale.

3. Oportunitati si provocari 4. Programul guvernului in perspectiva finalului de mandat 5. Program guvernamental 2015-2018

a) Plan de urgenta pe problematica refugiatilor / persoanelor dislocate / stramutate b) Ajustarea planului national de dezvoltare si a strategiilor nationale

c) Formularea de obiective punctuale (cu relevanta sectoriala si cu relevanta locala) d) Prioritati strategice ale programului guvernamental pentru perioada 2015-2018:

I: eforturi pentru obtinerea securitatii si stabilitatii Irakului precum si protejarea facilitatilor II: imbunatatirea conditiilor de viata si a serviciilor

III: cresterea productivitatii pe palierul petrol si gaze pentru consolidarea sustenabilitatii financiare IV: reglementarea relatiilor federal-local

e) Reforma guvernamentala: I: adoptarea unei ample reforme institutionale II: urgentarea implementarii programelor de reforma administrativa III: realizarea reformei economice si financiare IV: combaterea coruptiei f) Incurajarea tranzitiei catre sectorul privat

I: reabilitarea industriilor de stat si tranzitia graduala catre sectorul privat II: asigurarea de sisteme de infrastructura (electricitate, transport si comunicatii) III: asigurarea unui mediu prielnic consolidarii sectorului privat:

Comert, finante si schimb valutar

Legi si alte reglementari 6. Indeplinirea necesitatilor referitoare la dezvoltarea umana a) Educatie b) Sanatate c) Sustenabilitatea mediului inconjurator d) Imbunatatirea eficientei serviciilor sociale e) Promovarea rolului femeii in societate f) Eforturi in activarea rolului organizatiilor societatii civile 7. Realizarea de programe de monitorizare si de evaluare a performantelor guvernamentale

a) Regulament de monitorizare a performantelor (Secretariatul Consiliului de Ministri) b) Regulament al Consiliului de Audit Suprem c) Monitorizare proiectelor de nivel national (Ministerul Planificarii) d) Reglementarea oficiilor de monitorizare ale inspectorilor publici

8. Perspective ale cooperarii pan-arabe, regionale si internationale a) Dezvoltarea relatiilor cu alte state

b) Promovarea unor relatii de cooperare constructive cu Natiunile Unite, organizatii arabe si internationale 9. Mecanisme de coordonarea a functiunilor intre Guvern si alte autoritati: a) Intre Guvernul Federal si Parlament

24

b) Intre Guvernul Federal si Presedintie c) Intre Guvernul Federal si autoritatea juridica d) Intre Guvernul Federal si Guvernul Regional Kurdistan

e) Intre Guvernul Federal si guvernele locale din guvernorate care nu sunt afiliate unei regiuni.

II. Programul de Guvernare/Planul de Munca al ministerelor noului guvern incluziv/de uniune nationala irakian pentru

perioada 2014-2018 este prioritizat, ca directii de actiune/obiective, pe urmatoarele 6 dimensiuni strategice: securitate, servicii, tranzitia catre sectorul privat, cresterea productiei de petrol si gaz, reforma administrativ-financiara si reglementarea relatiilor Federal-Local, astfel:

A. Obtinerea securitatii si stabilitatii statului irakian B. Imbunatatirea conditiilor/nivelului de trai, precum si a serviciilor furnizate populatiei C. Incurajarea tranzitiei catre sectorul privat D. Cresterea productiei de petrol si gaze pentru a imbunatati gradul de sustenabilitate financiara E. Efectuarea reformei administrative si financiare in cadrul institutiilor guvernamentale F. Reglementarea relatiilor Federal-Local

Mai detaliat, din cele 6 principale dimensiuni prioritizate la nivel strategic, pot fi desprinse urmatoarele problematici: A. „Un Irak stabil si sigur/securizat”: formarea unei armate puternice si independente politic, alaturi de eforturi pe

palierele intelligence si securitar care trebuie sa vina in sprijinul eforturilor fortelor armate in a asigura siguranta si securitate populatiei precum si in ceea ce priveste protejarea resursele tarii.

1. Consolidarea capabilitatilor militare si de securitate – eforturi in a asigura nivelul de pregatire a armatei si a fortelor de securitate, dotarea cu armament de ultima generatie, modernizarea infrastructurii si a modalitatilor de instruire pentru a face fata amenintarii teroriste:

- imbunatarirea capabilitatilor armatei irakiene (forte terestre, aeriene, navale) prin dotare, implementare de programe de instruire moderne, precum si infrastructura adecvata;

- sprijinirea activitatii de intelligence; - suport pentru fortele de politie federale si locale; - asigurarea necesitatilor Directoratului Politiei Aviatice pentru a fi capabil sa-si indeplineasca atributiile

domeniul securitar; - acordarea suportului necesar institutiilor cu responsabilitati asupra frontierelor, pentru a preveni activitatile

de contrabanda si infiltrarile. 2. Finalizarea universitatii de securitate si constituirea de institutii educationale si de pregatire care sa asigure

personal inalt calificat si competent in domeniul securitar. 3. Protejarea Facilitatilor Petroliere (nationale si internationale): asigurarea unei protectii adecvate companiilor

petroliere care activeaza in Irak precum si perimetrelor conexe domeniul petrolier (instalatii, conducte, facilitati de livrare, porturilor maritime).

4. Garantarea pacii si securitatii cetatenilor Cetatenii au dreptul sa traiasca in pace, securitate si stabilitate. Aceasta poate fi obtinuta prin sprijinirea eforturilor

politiei cu un sistem electronic de supraveghere, prin furnizarea a tot ceea ce este necesar pentru reducerea victimelor umane si asigurarea aducerii in fata justitiei si supunerii rigorilor legislative a celor care incalca legea, fara a nesocoti insa normele internationale ale drepturilor omului.

Alte obiective/masuri: - urgentarea procesului de stabilire a unui sistem electronic de supraveghere in Bagdad si in guvernorate ca instrument

de sprijin in eforturile de reducere a fenomenului infractional/crimelor precum si in demersurile de incepere a urmaririi penale; - asigurarea dezvoltarii sistemului de management a crizelor, dezastrelor in ariile cu astfel de riscuri pentru a limita

pierderile umane si materiale; - dezvoltarea de campusuri pentru aparatul de justitie, atat la nivelul Bagdadului cat si al guvernoratelor, pentru a

imbunatati in acest mod infrastructura de care dispune Ministerului de Justitie si departamentele afiliate; - reconstruirea sistemului de penitenciare si acordarea atentiei necesare inchisorilor in baza standardelor

internationale, cu respectarea drepturilor omului; - maximizarea beneficiilor provenite de la comunitatea internationala ca sprijin pe dimensiunea drepturile omului prin:

aprofundarea relatiilor, cooperarii si coordonarii cu organizatii internationale, regionale si arabe implicate in problematica; valorificarea resurselor oferite, atat tehnice cat si financiare, precum cele tinand de experienta in domeniu de catre alte state sau organizatii.

5. Implementarea de sisteme procedurale pe termen lung in ceea ce priveste problematica violentei, limitarea fenomenului de militarizare a societatii si limitarea posibilitatii posesiei de arme la nivelul institutiilor de stat.

In context, afirmatia premierului Haider Al-Abadi a fost: „no kind of militia, no one”. Remarcam si angajamentul guvernului referitor la implementarea prevederilor constitutionale cu privire instituirea controlului civil asupra fortelor armate, atat prin autoritatea legislativa cat si prin conducerea civila rezultata la alegeri.

6. Imbunatatirea statutului Irakului in cadrul comunitatii internationale. Cresterea reprezentarii/reprezentativitatii diplomatice a Irakului in exterior.

Imbunatatirea statutului Irakului si a influentei sale in cadrul comunitatii internationale prin deschidere fata de alte state, prin construirea de relatii economice diverse, prin depunerea unor eforturi reale pentru „a asigura statului irakian partea cuvenita din experienta internationala comuna”.

7. Activarea Secretariatul General Anti-Terorism urmare recomandarilor conferintei pe tematica contra-terorism desfasurata in Irak. Constituirea unui front international de lupta impotriva terorismului in Irak.

8. Rezolvarea diferendelor cu tarile vecine (Iran, Turcia si Siria). Cooperare cu tarile vecine pe baza intereselor comune.

9. Asigurarea independentei autoritatii judiciare si indepartarea acestei entitati de influente sectare sau politice. 10. Adoptarea legii Curtii Federale, legii Consiliului Judecatoresc Suprem si a unei legi care sa reglementeze

libertatea Accesului la Informatii Publice. Adoptarea de legi si proceduri impotriva operatiunilor teroriste si asimilarea acestora genocidului si crimelor impotriva umanitatii.

B. Imbunatatirea conditiilor/nivelului de trai/standardului de viata precum si a serviciilor furnizate populatiei (sistemul medical; servicii de baza cum ar fi apa curenta, electricitate, sistem de salubritate; constructa de locuinte; energie regenerabila; combaterea fenomenului de desertificare; reabilitarea infrastructurii etc.)

25

11. Cresterea numarului de spitale (inclusiv a capacitatii celor existente cu aprox. 40 locuri/spital, necesarul fiind de 50.000 locuri) si de institutii medicale precum si diversificarea si modernizarea eficienta a aparaturii si instrumentarului. Adoptarea standardelor internationale cu referire la management si calitate. Incurajarea investitiilor private in domeniul medical. Reformarea sistemului de recompensare a personalului medical. Promovarea medicinei de urgenta.

12. Crearea Cardului National de Sanatate. 13. Adoptarea Sistemului de Asigurare de Sanatate pentru toti irakieni precum si a sistemului doctor de familie. 14. Cresterea eficientei sistemului educational. Cresterea capacitatii de scolarizare in ritm cu cresterea demografica.

Dezvoltarea nivelului Educatiei Superioare prin crearea de centre de cercetare pe dimensiunile: energie solara si eoliana, masurarea concentratiei de uraniu la nivel national precum si a surselor de emisii Alpha, Beta si Gama; zona nano etc. Introducerea studiului calculatorului/informatica ca materie obligatorie. Reactivarea legii obligativitatii scolarizarii. Oferirea de infrastructura adecvata, inclusiv constituirea unei biblioteci electronice. Incurajarea dezvoltarii de institutii educationale private.

15. Asigurarea de locuinte. Construirea de locuinte sociale prin Ministry of Housing and Construction. Implementarea National Housing Strategy. Formularea in mod constant de programe de construire de locuinte.

16. Politici de mediu inclusiv prin reorientarea spre energia verde. Reorganizarea oraselor prin proiecte urbane de transport nepoluante. Prevenirea poluarii radioactive. Prevenirea contaminarii solului prin scurgeri de titei.

17. Finalizarea proiectului de lege pentru Securitate Sociala pentru toti angajatii, inclusiv cei din domeniul privat, liber profesionistii si artizanii, mestesugari etc.

18. Protejarea si potentarea patrimoniului cultural. 19. Acordarea unei atentii aparte dimensiunii tineret, femei si copii. Politici antidiscriminare. 20. Protectia consumatorului in contextul mai larg al dezvoltarii economice si a tranzitiei catre economia de

piata. In afara de controalele vamale, initierea unui proiect de lege in domeniul comertului referitor la reprezentantele comerciale, comercianti etc. prin care sa fie protejata piata irakiana impotriva fraudelor, inselaciunilor. Dezvoltarea unui sistem de control a calitatii.

Imbunatatirea comertului extern, a comertului de tranzit si a zonelor libere. Consolidarea companiilor de audit irakiene si clasificarea acestora in conformitate cu standardele internationale. Cresterea capacitatii aeroporturilor, incurajarea si sprijinirea initiativelor referitoare la crearea de companii aeriene

private. Activarea oficiilor de protectie a consumatorului si facilitarea de modalitati in care a-si sustine drepturile. Dezvoltarea

unui sistem de control a calitatii marfurilor care sa fie plicat in punctele vamale. Reconsiderarea politicilor fiscale in domeniul taxe. 21. Impunerea unui grad ridicat de strictete in cadrul sistemului de amenzi cu aplicare asupra pietei produselor

falsificate/contrafacute. 22. Sprijinirea proiectelor in care este angajata forta de munca locala. C. Incurajarea tranzitiei catre sectorul privat 23. Restructurarea Companiilor de Stat si privatizarea graduala. Incurajarea parteneriatelor strategice cu

investitori calificati, atat irakieni cat si straini. Impunerea principiului competitivitatii pe baza calitatii serviciilor, sprijinirea intreprinderilor mici si mijlocii prin facilitarea de imprumuturi. Construirea de zone/parcuri industriale cu facilitati specifice. 24. Sprijinirea investitiilor private in sectorul Electricitate dar si Telecomunicatii, Internet, Tehnologia Informatiei, Servicii Postale. 25. Incurajarea si protejarea productiei si produselor locale in cadrul economiei de piata. 26. Urgentarea realizarii Faw Grand Port. Clasificarea proiectului ca fiind de importanta strategica. Dezvoltarea sistemului de transport ca facilitate pentru tranzitia la sistemul privat al economiei. Finalizarea autostrazii Nr.2 (care leaga golful arab cu Iordania, Siria si Europa). 27. Incurajarea orientarii catre sistemul privat si in agricultura. Auto-suficienta: asigurarea necesarului national din productie proprie. Dezvoltarea sectoarelor conexe agriculturii, cum ar fi domeniile fertilizatorilor si pesticidelor, sisteme de planificare etc. Mentinerea existentelor proiecte de irigatii si drenare. Masuri asiguratorii pentru fermieri. Crearea de fonduri financiare ca suport pentru activitatile in domeniul agricol. Improprietarirea. Statul sa garanteze preturi de achizitie incurajatoare pentru productia agricola locala; considerarea acestei politici ca prezentand importanta strategica. 28. Imbunatatirea calitatii retelei internet si a serviciilor internet prin stabilirea de noi sisteme precum si a domeniului Tehnologia Informatiei (e-government etc.). 29. Activarea rolului bancilor de stat si a celor private in acordarea de imprumuturi pentru cetateni. Dezvoltarea sistemului bancar si a celui financiar direct asociat. D. Cresterea productiei de petrol si gaze pentru a imbunatati gradul de sustenabilitate financiara 30. Cresterea productiei de petrol si gaz. Limitarea arderilor gazului asociat exploatarilor petroliere si recuperarea acestuia (prin investitii). 31. Construirea de noi rafinarii in Missan, Karbala si Nassirya. 32. Extinderea retelei de conducte pentru titei. 33. Dezvoltarea activitatilor de explorare pentru identificarea de noi rezerve de petrol si gaz. 34. Cresterea capacitatii de stocare a titeiului. E. Reforma administrativa si financiara

35. Aplicarea sistemului electronic al administratiei financiare de stat 36. Realizarea si sistematizarea proiectului Card National Unic (de identitate). 37. Dezvoltarea mecanismelor si procedurilor referitoare la permisul de conducere si placutele de inmatriculare. 38. Activarea Consiliului pentru Servicii Civice si promovarea proiectului de lege a Serviciilor Civice. 39. Legiferarea Comisiei Generale a Echitatii, conform articolului 105 din Constitutie. 40. Adoptarea si implementarea Sistemului Electronic Special pentru dimensiunile Ajutor Financiar si Administratie. 41. Implementarea sistemului de e-governance in diverse structuri administrative. 42. Combaterea coruptiei (accent pe dimensiunea preventiva)

F. Reglementarea relatiilor Federal-Local 40. Activarea autoritatii guvernoratelor referitor la atributiile in gestionarea domeniilor sanatate, servicii si

educatie. 41. Implicarea guvernoratelor in creionarea proiectelor de buget. 42. Oferirea de autoritate guvernoratelor pentru gestionarea de proiecte strategice.

26

43. Rezolvarea tuturor problemelor si obstacolelor existente intre guvernul central si regiunea Kurdistan. 44. Formarea Garzii Nationale a Irakului care va include o diversitate de luptatori, inclusiv membri Peshmerga sau

alti localnici din zone ocupate, implicati in lupta impotriva ISIL. 45. Stabilirea sistemului intern de functionare al Cabinetului precum si imbunatatirea relatiilor intre Cabinet si

Parlament. 46. Separarea oficiilor administrative de cele politice.

II. 2. Hidrocarburile

Titeiul a dominat si domina economia irakiana, avand in vedere ca veniturile rezultate din

vanzarile acestei materii prime au constituit 60% din PIB si peste 99% din exporturi/incasarile

valutare. Rezervele confirmate, de 145 mld. barili, situeaza tara pe locul 4 in lume. Specialistii in

domeniu considera ca rezervele reale de titei ale tarii le-ar putea depasi pe cele saudite. Rezervele

de gaze sunt evaluate, conform unor aprecieri primare, la 3,2 trilioane metri cubi.

Sectorul a fost afectat de utilizarea, in ultimii 20 ani, a unor tehnici rudimentare de

intretinere a instalatiilor si folosirea unor echipamente intregi pe post de piese de schimb pentru

cele care functionau (in special in industria petrochimica), respectiv subinvestitii. Totodata,

sanctiunile internationale, precum si constanta conflictelor au afectat si acest sector. Precaritatea

sectorului energetic, respectiv productia redusa de electricitate afecteaza inclusiv sectorul petrol si

gaze, unde s-ar consuma aproximativ 10% din energia produsa in Irak.

Sectoarele upstream si downstream ale infrastructurii sectorului petrol si gaze sunt, in

parte, uzate fizic si moral, necesitand investitii considerabile pentru reparatii, reabilitari si

modernizari. Investitii impresionante sunt, de asemenea, necesare si pentru

dezvoltarea/exploatarea de noi campuri petroliere. Licitatiile pentru exploatarea de campuri

petrolifere din anii anteriori sunt apreciate ca prezentand transparenta si competitivitate.

Irakul are 80 campuri petroliere cunoscute. Doar 17 campuri sunt exploatate in prezent (cu

rezerve estimate la 40 miliarde barili de titei). Exista zacaminte de titei neprospectate, care ar

putea creste rezerva de titei irakiana cu 100 - 200 miliarde barili. In context, diferite centre de

analiza claseaza Irakul, la nivel de potential de resurse petroliere, pe locul II mondial. Irakul

detine 9 campuri apreciate “super giants” (cu peste 5 mld. barili), precum si 22 de campuri

apreciate “giants” (peste 1 mld. barili fiecare). Conform unor analize SUA, campurile din zona de

sud a Irakului contin 70-80% din totalul rezervelor dovedite irakiene. Un procent estimativ de

20% s-ar regasi in zona de nord, respectiv campuri petroliere de langa Mosul (in prezent sub

controlul ISIS), Kirkuk (regiune aflata pe culoarul “Internal Disputed Boundaries”) si langa

Khanaqin. Desi nu exista estimari credibile referitoare la rezervele Regiunii Kurdistan, anumiti

experti sustin ca ar exista rezerve suplimentare de aprox. 45-50 mld. barili.

Conform planurilor anterioare ale Guvernului irakian, investitiile necesare acestui sector,

intr-o estimare pana in orizontul temporal 2030, se ridicau la 500 mld. USD, din care se astepta ca

80 mld. sa parvina din sectorul privat.

Gestionarea productiei de titei, precum si dezvoltarea infrastructurii tin de Ministerul

irakian al Petrolului, pentru intreg teritoriul irakian (exceptie fiind Regiunea Kurdistanul irakian),

prin trei companii de stat: North Oil Company, South Oil Company si Missan Oil Company. State

Oil Marketing Company (SOMO) este entitatea din portofoliul Ministerului irakian al Petrolului

responsabila cu exporturile de petrol. In ceea ce priveste Regiunea Kurdistanul irakian, spre

diferenta de Guvernul Federal, legea hidrocarburilor a fost promulgata in 2007 si au fost semnate

contracte de catre KRG cu diferite companii. Conform celor detaliate mai sus, inca sunt dispute

intre Bagdad si Erbil privitor la exporturile unilaterale de titei.

Avand in vedere prognozele de crestere a productiei, vor scoase la licitatie noi proiecte de

dezvoltare de campuri petroliere (posibil si in prezent, in paralel cu renegocierea contractelor cu

IOC incheiate anterior si care, in conditiile scaderii pretului barilului, s-au dovedit

dezavantajoase; nn – Irakul este printre foarte putinele state unde s-a aplicat respectivul model

de contract cu IOC).

27

Capacitatile irakiene de rafinare sunt reduse. Exista 3 mari rafinarii, una dintre acestea

fiind semnificativ distrusa in cadrul actualui razboi impotriva Daesh (rafinaria Baiji). Celelalte

doua rafinarii importante, la Basra si Doura (Bagdad) functioneaza la subcapacitate, necesitand

imbunatatiri. Astfel, in prezent, Irakul se bazeaza pe importuri. Exista proiecte de construire de

noi rafinarii, atat in zona araba a Irakului, cat si in Regiunea Kurdistanul irakian (unde proiectele

emise de ministerul kurd de resort sunt “build, own & operate”). Foarte probabil, si rafinariile

intentionate a fi construite in zona araba vor fi pe baza de proiecte investitionale. Insa, in ceea ce

priveste unele oportunitati de afaceri compatibile companiilor romanesti, mentionam faptul ca o

serie de rafinarii mici necesita reabilitare/reechipare in vedere cresterii eficientei si a capacitatii de

rafinare.

Transportul hidrocarburilor

In zona de nord, principalul oleoduct este Kirkuk-Ceyhan (Turcia), cu o capacitate

efectiva de 600 mii -1 mil. barili/zi (proiectul prevedea o capacitate de 1,6 mil. barili/zi). Exista

planuri referitoare la construirea unei noi conducte, la o capacitate de 1 mil. barili/zi. Insa, in

aceasta perspectiva, sunt necesare reabilitari ale Strategic Pipeline, care nu este functionala in

integraliate (proiectata sa transporte titeiul dinspre campurile din sud catre nord, pentru

exporturi in Turcia). Irakul a propus anterior construirea unei noi conducte strategice, Basra –

Kirkuk.

Spre vest, Guvernul irakian a semnat cu Iordania un Memorandum de Intelegere privind

construirea unei conducte intre sudul irakian si portul iordanian Aqaba. Referitor la acest proiect,

recent, au existat declaratii oficiale ale partii irakiene, prin ministrul irakian al Finantelor, care

subliniaza ca proiectul este inca in atentie (planurile initiale, care presupuneau diferite tronsoane

sa fie licitate sub diferite forme precum EPC, sau BOOT, nu mai este functional; in prezent,

autoritatile irakiene vizeaza un proiect investitional). La sud, oleoductul Iraq Pipeline to Saudi

Arabia (IPSA) este inchis inca din 1991 (urmare primului razboi din Golf).

ABOT (AlBasrah Oil Terminal), situat la Golful Persic, are o capacitate efectiva de

incarcare de aprox. 1,5 mil. barili/zi, iar infrastructura permite exporturi si cu petroliere de mare

dimensiune. Un al doilea terminal de export, KAAOT (Khor AlAmaya Oil Terminal) avea o

capacitate de doar 200 mii barili/zi. Inca din 2009, sunt in constructie 4 terminale offshore, fiecare

cu o capacitate planificata de 900 mii barili/zi. Doua dintre acestea au devenit operationale in

2012.

Pe cale rutiera, cantitati mici precum 10 mii barili/zi erau exportate, de la campurile situate

in apropiere de granita cu Siria, catre rafinaria Zarqa din Iordania.

Gaze naturale – rezervele dovedite ale Irakului plaseaza tara intre primele in lume. Dintre

rezervele cunoscute, aprox. 70% se afla in provincia Basra, iar 2/3 dintre rezerve constau in gaze

asociate. Se estimeaza ca rezervele reale ale Irakului sunt cu aprox. 150% mai mari decat cele

cunoscute. Sunt activitati de prospectare in curs, partial suspendate ulterior lunii iulie 2014.

Domeniul gazelor din Irak capata relevanta sporita pentru UE in cadrul politicilor actuale

de diversificare a surselor de furnizare (alaturi de respectarea principiilor Protocolului Kyoto si

reglementarilor post Kyoto, avand in vedere limitarea emisiilor poluante cu 15% in cazul

utilizarii gazelor naturale). Astfel, se intentioneaza ca, peste 10 ani, UE sa importe anual 10

miliarde m3 din Irak prin coridorul sudic (TAP), alaturi de 10 miliarde m3 din Azerbaidjan.

Momentan, gazul de natural de sonda la exploatarile irakiene de titei este ars (intr-o proportie de

50% la nivelul anului 2013), risipindu-se aproximativ 12 miliarde m3 anual (astfel, 5 centrale

electrice pe baza de gaz erau, in anii anteriori, in mare masura fara activitate). Daca se mentine

ritmul actual de investitii la instalatiile petroliere, in 2025 se vor produce/recupera 17 miliarde m3

de gaze de sonda. Se prevede ca mare parte din acest gaz sa fie utilizat in centralele irakiene

precum si, prezumtiv, in exporturi catre UE, aspect referitor la care este dorit un angajament al

guvernului irakian (Shell implementeaza un plan pe 25 de ani privind investitii necesare reducerii

arderii gazelor asociate si recuperarii). Desi inaninte de primul Razboi din Golf, Irakul exporta

28

gaze naturale catre Kuweit, in prezent, in anul 2015, s-a semnat un Acord cu Iranul (pentru o

perioada initiala de 6 ani) referitor la importul de gaze naturale din acest stat.

Oportunitati (se are in vedere prioritizarea de catre guvernul irakian a domeniului petrol

si gaze si intentiile de crestere semnificativa a productiei si exportului, ceea ce va necesita

investitii in exploatare, infrastructura de transport si de export, precum si de prelucrare; sunt

estimate sume necesare acestor proiecte de ordinul sutelor de mld. USD) - proiecte extractive, de

depozitare, transport si prelucrare:

- subcontractarea unor studii si proiecte de reabilitare/modernizare/constructie de rafinarii si

combinate petrochimice;

- contracte de exploatare campuri petrolifere si gazeifere;

- reabilitarea si punerea in productie a sondelor; readucerea in stare de functionare a instalatiilor

de extractie sau de depozitare avariate; transfer de tehnologie privitor la recuperarea gazelor

asociate;

- scolarizare, perfectionare si/sau instruire a personalului irakian din domeniul petrolier.

Exporturi/participare la realizarea de proiecte in domeniile:

- instalatii de procesare a titeiului (este planificata construirea a 4 mari rafinarii, in regiuni

precum Nasiriya, Kirkuk, Karbala; totodata, sunt in atentie si proiecte care implicari reabilitari)

conducte de transport petrol si produse petroliere, parcuri pentru rezervoare de titei si produse

petroliere

- livrari de echipamente si lucrari de foraj si extractie petrol;

- instalatii de transport, stocare si prelucrare gaze;

- instalatii complexe in domeniul petrochimiei si chimiei.

Este mentionabil ca, pana in 2013, doar 10% din teritoriul irakian a fost prospectat ca

atare referitor la rezervele de hidrocarburi. Totodata, costurile de extractie din Irak, datorita

caracteristicilor terenului, sunt considerate a fi mult reduse fata de alte spatii (cu referire mai ales

la dezvoltarea de noi campuri petroliere, cele vechi prezentand dificultati inerente privind

costurile de extractie).

Surse web:

www.oil.gov.iq – Ministerul Petrolului;

http://www.boti.oil.gov.iq/ - Baghdad Oil Training Institute;

http://gfc.oil.gov.iq/ - Gas Filling Company

http://www.heesco.oil.gov.iq/ - Heavy Engineering Equipment State Company (!necesita

reabilitari majore, context in care apar oportunitati de cooperare bazate pe transfer de

tehnologie si know-how)

http://www.idc.gov.iq/ - Iraq Drilling Company

http://oec.oil.gov.iq/ - Iraqi Exploration Company

http://moc.oil.gov.iq/english/ - Missan Oil Company

http://mrc.oil.gov.iq/ - Midland Refineries Company

http://ngc.oil.gov.iq/ - North Gas Company

http://www.somooil.gov.iq/ - Oil Marketing Company – SOMO

http://opdc.oil.gov.iq/ - Oil Products Distribution Company

http://www.scop.gov.iq/ - State Company for Oil Projects

www.iotc-basra.com – Oil Tank Company

http://www.noc.oil.gov.iq/ - North Oil Company

www.prdc.gov.iq – Petroleum Research & Development Center

http://www.sgc.oil.gov.iq/ - South Gas Company

http://www.soc.gov.iq/ - South Oil Company

http://www.src.gov.iq/en/ - South Refineries Company

II. 3. Energie/electricitate

29

Este unul din sectoarele cele mai afectate de razboaie, de lipsa mentenantei, lipsa de piese

de schimb si vandalizarea liniilor de transport si distributie. Capacitatea de productie este limitata.

Intreruperile curentului ating uneori 16-18 de ore/zi in centrul Irakului, 12 ore/zi in sudul Irakului

si 2 ore/zi in Regiunea Autonoma Kurdistan. In context, se poate aprecia, avand in vedere si

traditionalitatea cooperarii romano-irakiene in domeniu, faptul ca sectorul electricitate prezinta,

la randul lui, importante oportunitati de colaborare/afaceri, pe toate dimensiunile asociate.

Obs: productie electricitate: 62,3 mld. KWh (est. 2013, conform CIA World Factbook);

consum: 53,41 mld. KWh (est. 2013); capacitatea de generare: 11,2 mld. KWh (din care 92%

pe baza de combustibil fosil iar 7,6% pe baza de hidrocentrale); importuri: 8,2 mld. KWh.

Conform presedintelui National Investment Comission of Iraq, deficitul de energie in

Republica Irak este de 12000 MW.

Ministerul irakian al Electricitatii a formulat strategii privind constructia unor centrale cu

ciclu combinat, extinderi ale liniilor de transport, finalizarea centralelor termice demarate in

perioada derularii programului “titei contra hrana” si organizarea unor programe de pregatire a

personalului irakian. Impedimentele majore in concretizarea planurilor formulate au constat in

riscurile de securitate, inclusiv vandalizarea instalatiilor, iar, mai nou, lipsa de resurse financiare.

In pofida resurselor semnificative irakiene de gaze naturale, in 2015 Irakul a semnat un

acord pe 6 ani (initial) cu Iranul privind importuri de gaze naturale care vor fi utilizate mai ales ca

materie prima in scopul generarii de energie.

Informatiile detaliate referitoare la sectorul electric irakian pot fi consultate pe site-ul

Ministerului Electricitatii din Irak http://www.moelc.gov.iq/. Totodata, pe site sunt prezentate si

unele licitatiile internationale, precum si oportunitati de cooperare/proeicte.

Precum si in alte sectoare, in perioada actuala majoritatea proiectelor sunt bazate pe

investitii si/sau mai ales plata intarziata. In sectorul energetic, proiectele avute in vedere sunt

numeroase, de la productie, transport, distributie etc. Statul irakian, prin Ministerul Elelctricitatii,

prefera emiterea unor proiecte de amploare care sa fie preluate de agenti economici cu capabilitati

ridicate. Totodata, prin ministerul de resort sunt achizitionate produse ale sectorului energetic, pe

baza de licitatii sau invitatie directa pentru agentii economici inregistrati la nivelul institutiei.

Investitiile necesare sectorului energetic, intr-un orizont de timp de 20 de ani, sunt estimate de

catre The Economist la 140 mld. USD.

II. 4. Sectorul industrial

Ministerul irakian al Industriei si Mineralelor gestioneaza un numar semnificativ de

companii de stat (peste 70 la inceputul anului 2015; parte dintre ele au fost asimilate in alte

companii). Majoritatea sectoarelor industriale erau acoperite de activitatea acestor companii de

stat (alaturi de alte companii de stat din portofoliul altor ministere). Etapele politico-militare si

economice parcurse de Irak ulterior anilor ’90 au generat actuala situatie in care mare parte a

companiilor nu sunt functionale sau productive si/sau rentabile.

Intre domeniile industriale principale din Irak, mentionam:

Produse textile: imbracaminte, bumbac (vata) de uz medicinal, tesaturi, pielarie; fabrici:

34 unitati de productie dintre care 8 in proprietatea statului (intreprinderea de stat pentru

industria lanii, State Company for Woolen Industries; intreprinderea de stat pentru industria

bumbacului, State Company for Cotton Industries; intreprinderea de stat pentru industria de

pielarie, State Company for Leather Industries; intreprinderea de stat pentru imbracaminte, State

Company for Ready-made Clothing; intreprinderea de stat pentru industria textila, State

Company for Textile Industries – situata in provincia Wasit; intreprinderea de stat pentru

industria bumbacului, State Company for Textile Industries – situata in Hilla; intreprinderea de

stat pentru covoare manufacturate, State Company for Handmade Carpets).

30

Sectorul textile este/era un sector consacrat in Irak, oferind urmatoarele produse:

imbracaminte, tesaturi, pielarie, textile pentru uz medical. Sectorul are un real potential de

relansare in cazul identificarii unor surse de finantare corespunzatoare.

Sectorul materialelor de constructii - ciment, materiale de constructie, sticlarie, produse

refractare, produse de ceramica, tevi, prelucrare materii prime.

Sectorul constructiilor este cel mai mare sector administrat de Ministerul irakian al

Industriilor si Mineralelor. Are/avea trei domenii majore de productie: productia de ciment,

materiale de constructii, produse de sticla si ceramice.

Industria cimentului avea potentialul de a deveni una dintre cele mai profitabile ramuri

industriale din economia irakiana. In Irak exista 14 fabrici de ciment, care au o capacitate de

productie proiectata de 17,8 milioane tone/an. Datorita problemelor legate de intreruperile in

furnizarea curentului electric, lipsei pieselor de schimb, capacitatea de productie actuala este de 4

milioane tone/an astfel ca nevoia de ciment pe piata interna este acoperita preponderent din

import. Principalul investitor in industria cimentului din Irak este Lafarge.

Exista/existau si facilitati de productie pentru:

Caramizi si boltari: 8 fabrici, cu o capacitate initiala de productie proiectata de 320

milioane buc/an, capacitatea de productie actuala este estimata la 60 millioane buc/an.

Tevi plastic pentru sistemul de apa si canalizare: (12mm-400mm): 3 fabrici cu o

capacitate de productie proiectata de 25.000 tone/an.

Cadre beton armat (Concrete portal frames and pre-stressed poles): 2 fabrici, cu o

capacitate de productie proiectata de 22.000 tone/an.

Nisip si pietris: 2 balastiere, cu o capacitate de productie proiectata de 2.8 millioane m³/an

Materiale refractare: 1 fabrica cu o capacitate de productie de 17,000 tone/an.

Sticla: 1 fabrica cu o capacitate de productie de 15,000 tone/an.

Ceramica: 2 fabrici, cu o capacitate de productie proiectata de of 2.2 milioane m²/an.

Saruri industriale: 2 unitati de productie, cu o capacitate de productie de 750.000 tone/an.

Var: 1 fabrica cu o capacitate de productie proiectata de 200.000 tone/an; capacitatea de

productie actuala este estimata la 40.000 tone/an

Parte din unitatile de productie mentionate nu mai functioneaza ca atare. Totodata, la

nivelul anilor anteriori, capacitatile reale de productie erau semnificativ reduse fata de capacitatea

proiectata.

Sectorul de inginerie industriala: produse mecanice/electrice, produse de otel, aparate

electrocasnice, automobile.

Intre companiile reprezentative pentru acest sector se regasesc urmatoarele intreprinderi de

stat:

State Company for Iron and Steel: 4 fabrici. Produce cabluri de otel, tevi de fier de

marime medie. Capacitatea de productie proiectata - 490.000 tone/an. Investitii termen

scurt/mediu estimate anterior la 300 mil.USD.

State Company for Electrical Industries: 6 fabrici. Specializata in productia de

ventilatoare electrice, motoare electrice, echipament de iluminat, pompe de apa si aparate

de aer conditionat. Investitii termen scurt/mediu estimate anterior la 40 mil.USD.

State Company for Mechanical Industries: 5 fabrici. Specializata in productia de

echipamente agricole, sisteme de irigatii, structuri metalice, piese de schimb. Investitii

necesare estimate anterior la 88 mil.USD.

State Company of Automotive Industry: 8 fabrici. Specializata in asamblarea de autobuze,

camioane 14-16t si autotrenuri. Capacitatea de productie proiectata este de: 1500

autobuze, 1750 camioane si 300 autotrenuri (in prezent, nu exista productie). Facilitati

existente in cadrul acestei companii de stat sunt utilizate, in prezent, de companii

internationale producatoare de autovehicule (KIA, Cherry/China).

31

Diyala State Company for Electrical Industries: 8 fabrici. Specializata in productia de

transformatoare electrice, prize, ventilatoare, fiare de calcat, oxigen, argon. Produsele

principale sunt transformatoarele, iar pentru acestea capacitatea de productie proiectata

este 6.400 MVA, insa capacitatea de productie reala era estimata la 1.600 MVA.

Al-Faris State Company: 3 fabrici. Specializata in productia de instalatii de purificare a

apei, structuri metalice, vase de presiune, boilere, sisteme de tratament al apei si de

canalizare. Investitii necesare estimate anterior la 11,5 mil.USD.

Ur State Company for Engineering Industries: 14 fabrici. Specializata in productia de

cabluri de joasa tensiune si a produselor din aluminium. Capacitatea de productie

proiectata este de 26.697 tone/an la cablurile de joasa tensiune si 29.945 tone/an la

produsele din aluminiu.

Nassr State Company for Mechanical Industries: 4 fabrici. Specializata in productia de

structuri metalice, produse turnate si masini unelte. Capacitatea de productie proiectata

este de 16.000 tone/an productie produse turnate si 61.400 tone/an structuri de otel.

Al Sumood State Company for Steel Industries: 6 fabrici. Specializata in productia de

structuri metalice, stalpi de iluminat, macarale suspendate, stalpi de inalta tensiune si de

telecomunicatii. Capacitate de productie proiectata 100 de macarale si 10.000 de stalpi de

iluminat.

Majoritatea unitatilor de mai sus, in cazul in care analizele ar denota rentabilitate in cazul

reabilitarii, ar necesita investitii semnificative. Parte dintre acestea nu mai au productie iar parte

dintre ele nu prezinta conditiile necesare unor reale revigorari.

Servicii industriale: Proiectare/Cercetare/Dezvoltare produse industriale. Acest sector era

proiectat spre a oferi consultanta si servicii tehnice sectorului industrial irakian. Intreprinderile de

stat din acest sector sunt:

State Industrial Design & Consultation Company - firma de inginerie, specializata in

proiectarea, procurarea si construirea de proiecte din sectorul chimic si petrochimic

irakian, rafinarii si centrale electrice.

State Company for Industrial Design & Construction - intreprindere specializata in

implementarea proiectelor de constructii industriale. Pana in 2011, a participat la

implementarea a 800 de proiecte si linii de productie in Irak.

State Company for Information Systems - intreprindere specializata pe tehnologie IT si

elaborare de soft-uri specializate.

General Commission for Industrial Research & Development - specializata in

cercetare/dezvoltare, are 11 centre de cercetare pe probleme legate de structuri, sticla,

agricultura, alimente, farmaceutice, chimie si petrochimie si ingrasaminte.

General Systems Company - specializata in tehnologia IT, implementarea de sisteme de

control, de comunicatii, sisteme SCADA.

Precum majoritatea companiilor de stat, si aceste companii functioneaza la capacitate

minima / sau nu functioneaza.

Sectorul chimic si petrochimic: produse petrochimice, fibre de sticla, fosfati,

ingrasaminte, cauciuc, clor si soda caustica, sulf si acid sulfuric, hartie si baterii (existau 25 de

unitati de productie).

Sectorul chimic si petrochimic din Irak poate fi unul foarte profitabil date fiind rezervele

uriase de titei. Ca si in celelate sectoare, majoritatea unitatilor de productie necesita un proces de

reabilitare (care, in unele cazuri, nu va putea fi justificat pe palierul rentabilitatii economice).

Acest sector include si fertilizatorii pe baza de de azot si fosfati, o sursa importanta la veniturile

rezultate din export inainte de 2003.

Intreprinderile de stat din acest sector sunt:

Furat State Company: clor si soda caustica.

32

State Company for Tires: producea cauciucuri pentru masini si alte produse din cauciuc.

Capacitatea de productie proiectata era de 600.000 cauciucuri/an. Nu se cunoaste

productia actuala (cel mai probabil inexistanta).

Northern & Southern Fertilizer State Company: uree. Capacitatea de produstie proiectata

era de 1,5 milioane tone/an.

Petrochemical State Company: polietilena cu densitate inalta si joasa, clor si hidroxid de

sodiu. Capacitatea de productie proiectata este de 60.000 tone/an (polietilena cu densitate

redusa), 30.000 tone/an (polietilena cu densitate ridicata).

Al-Mishraq Sulfur State Company: sulf si acid sulfuric. Capacitatea de productie

proiectata era de 820.000 tone/an de sulf si 400.000 tone/an acid sulfuric. Nu este

cunoscuta capacitatea de productie actuala.

Phosphate State Company

State Company for Paper Industries

State Company for Batteries

State Company for Rubber Industries

Ibn Sina State Company: diverse tipuri de acid.

That-al-Sawari State Company: producea ambarcatiuni, materiale izolatoare etc.

Conform unor reprezentanti ai Camerelor de Comert irakiene, aproximativ 70% din

capacitatea industriala este paralizata. Nu exista politici definite ca atare referitor la modul de

abordare a acestui sector economic, insa, conform mediului local de afaceri, principal metoda

vizata de statul irakian consta in preluarea, pe baza de investitii, de catre agenti economici privati,

a facilitatilor industriale (sens in care sunt necesare facilitati/stimulente similare sectorului

agricol insa nu exista o legislatie a investitiilor in industrie adecvata conditilor incumbate de

necesitatea redresarii acestui sector). Astfel, in prezent, se asteapta investitii in companiile de

stat, precum cele selectate in 2015: fabrica de baterii, fabrica de tutun si tigari, fabrica de hartie,

fabrici de ulei comestibil, fabrica de anvelope, fabrica pentru industria cauciucului, fabrici de

ciment, fabrica de cabluri electrice, combinate siderurgice, fabrica de zahar, fabrica de produse

din domeniul elelctric (ventilatoare, aparate de calcat etc.), fabrica de medicamente si aparate

medicale, combinate petrochimice (ingrasaminte agricole):

Conform presedintelui National Investment Comission, majoritatea proiectelor economice

pentru anul 2015 au constat in reformarea/privatizarea companiilor de stat. Oficialul irakian a

subliniat si o serie de impedimente: lipsa consensului politic in vederea adoptarii reformelor

necesare, neacceptarea ideii privatizarii companiilor de stat, precaritatea sistemului financiar-

bancar, imposibilitatea acordarii de terenuri investitorilor etc. Nu este decis un format unic de

reformare/revigoare a sectorului industrial irakian. Principalul curentul de opinie la nivelul

mediului de afaceri irakian ar putea fi rezumat la: ”companiile de stat irakiene, inca din 2003, au

devenit o povara semnificativa in ceea ce priveste industria (au consumat fonduri de aproximativ

11 mld. USD fara a genera venituri) context in care privatizarea (sub diferite forme: parteneriat,

administrare, imprumut, joint-venture, cooperare, mentinerea de actiuni la stat, realizarea clara

a distinctiei intre management si proprietar, adica statul, sau reformarea inainte de privatizare

33

pentru a se primi un „pret corect”, iar acesta sa devina fond de investitii etc.) devine

primordiala”.

In ceea ce priveste relatia bilaterala cu Romania pe acest palier, rezulta oportunitati de

cooperare mai ales in ceea ce priveste transferul de tehnologie si know-how romanesc. Ca

apreciere a BPCE: desi productia/produsele locale au intaietate la achizitiile publice (in marja

unei diferente de pret de 10%), in cazul preluarii unor asemenea unitati industriale si a necesitatii

respectarii conditionarilor de functionare in regim de stat, pot sa apara dificultati in asigurarea

pietei de desfacere in cadrul competitiei cu alti furnizori.

II. 5. Sectorul medical/farmaceutic

Acest sector are nevoie de investitii directe pentru dotarea unitatilor de productie cu

utilajele corespunzatoare. Majoritatea acestora au fost distruse sau furate in timpul razboaielor.

Intreprinderile de stat din acest sector sunt afectate la randul lor (State Company for

Pharmaceutical Industries / Samara; State Company for Pharmaceutical Industries / Mosul).

Desi, in trecut, sectorul medical excela in Irak, in 2006, conform World Haelth Organization’ Iraq

Health Sustem Observatory (IRHSO), performantele sistemului medical irakian sunt printre cele

mai slabe din regiune.

Sectorul de stat acopera aprox.75% din industria/domeniul medical, iar sectorul privat

aprox. 25% (conform Constitutiei, statul irakian este responsabil cu asigurarea serviciilor

medicale). Cu toate acestea, exista statistici care apreciaza ca 50% din populatia irakiana apeleaza

in prima instanta/urgenta la unitatile din sectorul privat.

Din perspectiva oportunitatilor de cooperare bilaterala, remarcam, in primul rand,

existenta unui potential de export romanesc de medicamente (in anii anteriori, peste 100 de

diferite produse medicale au fost constant importate in Irak; compania de stat Kimadia – The

State Company for Marketing Drugs and Medical Appliances gestioneaza domeniul:

http://kimadia.iq/en/):

Conform estimarilor irakiene, este necesara constructia si echiparea unui numar de spitale

la nivelul zecilor (in 2010 existau in Irak 229 de spitale de stat, dintre care 46 in Bagdad, precum

si peste 2300 de clini de prima asistenta). Totodata, este nevoie de un influx de aproximativ

10.000 cadre medicale pentru a fi indeplinite nevoile actuale. Se remarca si pe aceasta dimensiune

un potential de colaborare, inclusiv pe palierul transferului de tehnologie si know-how precum ar

managementul de unitati medicale. Conex acestui sector, o oportunitate de cooperare bilaterala pe

palier economic este reprezentata si de exportul/cooperare in montajul de ambulante si unitati

medicale mobile (mai ales in contextul securitar actual si al efectelor generate).

II. 6. Constructii

34

Conform estimarilor oficialilor din cadrul Ministerului Constructiilor si Locuintei (si

Municipalitatilor), nevoia de unitati locative in urmatorii ani este de peste 2 milioane (data fiind

si cresterea demografica cu peste 800.000 persoane anual). Constructiile constituie domeniu

economic care, in Irak, cadrul procesului de reconstructie, va genera un potential major de

proiecte de cooperare si in domeniul constructiilor ingineresti, odata cu refacerea

infrastructurii, deseori critice, distruse de raboiul impotriva ISIL. La nivelul majoritatii centrelor urbane irakiene denota imperativitate lucrarile privind

infrastructura urbana (canalizari, retele de distributie apa etc.).

Este de mentionat, in pofida unui numar semnificativ de unitati industriale din domeniul

materialelor de constructii (mare parte nefunctionale), un necesar major de materiale de

constructii. State Company for Construction Materials (http://www.tcm.mot.gov.iq/) este o

entitate de stat din portofoliul Ministerului irakian al Comertului prin care sunt

achizitionate/importate materiale de constructii si distribuite pe piata irakiana (entitatile irakiene

oficiale, cum ar fi Ministerul Constructiilor si Locuintelor si Municipalitatilor se adreseaza,

pentru necesar, in primul rand acestei companii de stat in vederea derularii de achizitii, din

diferite motive).

II.7. Transporturi

a. Transportul aerian

Aeroporturile din Basrah, Erbil, Sulaimaniyah si Bagdad sunt internationale. Printre

operatorii de zboruri civile in Irak se numara Iraqi Airways, Turkish Airlines, Royal Jordanian.

Exista zboruri regulate pe rutele interne (Basrah-Bagdad, Bagdad-Erbil-Sulaimnaiyah) cat si pe

rutele externe spre Damasc (Siria), Amman (Iordania), Teheran (Iran), Abu Dhabi (Emirate Arabe

Unite), Istanbul (Turcia). Din Erbil sunt operate zboruri directe pe rute europene. Desi existau mai

multe legaturi si mai multe companii internationale operau in Irak, ulterior anului 2014, parte

dintre acestea au suspendat zborurile.

Iraqi Airways este, pentru moment, in discutii cu autoritatile UE referitor la permiterea

operarii in spatiul aerian UE.

Autoritatea de reglementare este Iraqi Civil Aviation Authority (http://www.iraqcaa.com/).

b. Transportul maritim (www.iraqports.com; State Company for Maritime Transport –

www.scmt.gov.iq/english/ )

Porturile fluviale si maritime, in special Umm Qasr, Basra si Al Baker, au fost reabilitate

intr-o mare masura pentru a permite legatura (cu ferry-boatul) cu portul Dubai si reluarea

livrarilor titeiului. Porturile au o infrastructura care indeplineste standardele OIM.

Infrastructura navala necesita semnificative imbunatatiri, precum si crearea de noi

facilitati. Irakul mentine in atentie Grand Faw Port (proiect estimat la peste 7 mld. USD doar in

faza initiala, in decurs de 25-30 de ani fiind preconizat un necesar de fonduri de aprox. 25-30

mld. USD). Urmare crizei economico-financiare, proiectul este pe baza de investitii.

c. Transportul feroviar (www.iraqirailways.com)

Caile ferate insumeaza circa 2850 km de linii si 126 de statii. Intretinerea liniilor si

sistemelor de semnalizare este insa precara. Materialul rulant, care mai poate fi utilizat, cuprinde

aprox. 150 locomotive, 300 vagoane de pasageri si circa alte 1500 vagoane-platforma sau de

marfa, insa din cauza starii cailor de rulare cat si a situatiei de securitate acest tip de transport este

folosit doar pe anumite rute.

Exista planuri referitor la extinderea retelei de cai ferate. In prezent sunt discutii referitor

la un proiect de tren de mare viteza intre Karbala si Najaf (principalele centre religioase din Irak

pentru confesiunea shia; in perioadele de pelerinaj la locasurile sfinte, sunt milioane de turisti

prezenti in zona), precum si o linie de legatura pe cale ferata intre Basra si Iran.

Anterior anului 2014, planurile irakiene vizau o vasta retea interna de cale ferata, precum

si terminale inter-modale in scopul creionarii unui hub regional.

d. Transportul rutier

35

Datorita perpetuarii situatiei de insecuritate din Irak, serviciile de transport marfa pe caile

rutiere din Irak sunt prestate in cea mai mare parte de firme irakiene de transport sau de firme din

tarile invecinate cu personal irakian.

Irakul dispune de aprox. 44 mii km de drumuri pavate/asfaltate. Majoritatea lucrarilor de

infrastructura rutiera (drumuri, poduri) au fost efectuate in anii ’70-’80, cu un termen de garantie

de aprox. 20 de ani. In consecinta, avandu-se in vedere si distrugerile caizate de conflict,

infrastructura necesita semnificative lucrari de reabilitare/ reconstructie. Rutele interne cele mai uzitate pentru transportul bunurilor sunt:

Baghdad – Mosul – Kirkuk – Dohuk (in prezent, ruta nu este utilizata din cauza ocupatiei ISIL);

Baghdad – Kirkuk – Erbil – Mosul (in prezent, ruta nu este utilizata din cauza ocupatiei ISIL);

Baghdad – Kut – Amara – Basrah;

Baghdad – Ramadi – Rutba;

Baghdad – Hilla – Diwanya – Samawa – Nasiriya – Basrah;

Kut – Nasiriya – Basrah.

Rutele spre exterior:

Baghdad – Ramadi – Trebil – granita cu Iordania (in prezent, ruta nu este utilizata din cauza ocupatiei ISIL);

Baghdad – Ramadi - Rutba – granita cu Siria (in prezent, ruta nu este utilizata din cauza ocupatiei ISIL);

Baghdad – Mosul – Zakho - granita cu Turcia (in prezent, ruta nu este utilizata din cauza ocupatiei ISIL);

Baghdad – Baquba – Khanaqin – Mundhiriya - granita cu Iranul

Basrah - Safwan

In general, majoritatea bunurilor si marfurilor importate in cantitati mari erau introduse in Irak prin sud, porturile Umm Qasr si Al Zubayr, iar de aici sunt transportate rutier pe tot cuprinsul tarii,

prin nord, prin Turcia sau Iran. Zona centrala a Irakului este evitata urmare atentatelor teroriste.

e. Punctele importante de trecere a frontierei spre Irak sunt:

Din Turcia: Habour Border Gate (Turcia) / Ibrahim al-Khalil (Irak-Regiunea Kurdistanul irakian); Silopi, Turcia / Zakho, Irak;

Din Arabia Saudita: Ar’ar, Saudi Arabia / Ar’ar, Irak

Din Iordania: Karameh, Iordania / Trebil, Irak

Din Kuwait: Abdali, Kuwait / Safwan, Irak; Umm Qasr, Kuwait / Tampa Gate (ruta militara, accesul este limitat)

Din Iran: 5 puncte de trecere a frontierei (2 in nordul Irakului – in RAK, 1 in partea centrala a Irakului si 2 in sudul Irakului)

Din Siria: Al-Tanf, Siria / Al Walid, Irak; Abu Kamal, Siria / Al-Qaim, Irak; Al-Yaroubiyeh, Siria / Rabiah, Irak

Majoritatea (mai putin punctele de trecere frontiera cu Iranul) intampina probleme privind functionarea

urmare dezvoltarilor politico-militare din 2014.

In domeniul transporturilor, avandu-se in vedere actualul stadiu de dezvoltare, sunt

necesare un numar considerabil de proiecte, inclusiv in ceea ce priveste transportul urban. Se

poate aprecia ca, ulterior revenirii Irakului pe palier financiar, vor fi demarate proiecte in toate

sectoarele tinand de transporturi: facilitati de mentenanta a flotei Iraqi Airways, proiecte de noi

linii de cale ferata, cu relevanta conexa - proiecte privind montarea/construirea in Irak de

componente partiale si integrale de produse ale industriei automotive, santiere navale,

infrastructura navala, autostrazi (exista si in prezent proiecte semnificative de drumuri si

sutostrazi, bazate pe finantare internationala) etc.

II.8. Agricultura

Contribuie cu aprox. 3,3% la PIB si asigura locuri de munca pentru aprox. 22% din forta

de munca autohtona.

Sectorul a inregistrat un recul puternic incepand cu anul 1990 (rata medie anuala negativa

de crestere a fost de -2,6%), in special urmare a demobilizarii productiei interne provocata de

consecintele programului “titei contra hrana”. Pentru peste 50% din populatia tarii nu sunt

asigurate conditii de securitate alimentara. Mare parte din necesarul irakian de alimente provine

din importuri, iar supravietuirea unei parti importante a populatiei depinde de ratiile alimentare

finantate de guvern.

Aproximativ 25% din suprafata teritoriului irakian, respectiv aproximativ 11 milioane

hectare, este utilizata pentru agricultura. Regiunea nord-vestica, teritoriile kurde, beneficiaza de

agricultura sustinuta de apa de ploaie. Insa, regiunile dintre Tigru si Eufrat, precum si zonele de

36

sud, necesita sisteme de irigatii (dimensiune pe care Romania a avut o contributie semnficiativa

in trecut, apreciata ca atare de partea irakiana). Alte nevoi primare ale sectorului se refera la activitati de cercetare si pregatire a

personalului care sa se familiarizeze cu liberalizarea pietei si infiintarea unor culturi competitive,

atat in ceea ce priveste companiile de stat, cat si cele private. Sectorul se confrunta cu lipsa acuta

a utilajelor agricole necesare exploatarii eficiente a terenurilor. Exista un program guvernamental

de subventionare a sectorului agricol (iar aprox. 2% din buget era alocata acestui sector), insa

evolutiile comertului exterior irakian denota o crestere a importurilor de produse vegetale si

animaliere. Un alt sector conex agriculturii care necesita revigoare este industria prelucrarii

produselor agricole. Principalele produse sunt grau, orz, orez, legume, curmale, bumbac si cafea.

Printr-un program guvernamental elaborat – Public Distribution System – Irakul importa produse

de baza precum grau (faina), ulei comestibil, orez, zahar si lapte praf.

Achizitii de alimente de catre stat, in cantitati semnificative la nivel anual, astfel: 4,8 milioane

tone grau; 1 milion tone zahar; 600 mii tone ulei; 1,2 milioane tone orez; 20 mii tone lapte praf.

Achizitiile/importurile sunt efectuate prin Ministerul irakian al Comertului

(http://www.mot.gov.iq/ - site unde sunt publicate licitatiile publice), respectiv prin companiile de

stat din portofoliul acestui minister, in numar de 7 (Grain Board of Iraq pentru achizitiile de

grau, State Company for Food Stuff Trading pentru lapte praf, ulei comestibil si zahar etc.):

Conform www.indexmundi.com: Ulei de floarea soarelui:

Market Year Domestic Consumption Unit of Measure Growth Rate

2013 319 (1000 MT) 47.00 %

2014 370 (1000 MT) 15.99 %

Market Year Imports Unit of Measure Growth Rate

2013 389 (1000 MT) 92.57 %

2014 380 (1000 MT) -2.31 %

Grau:

Market Year Domestic Consumption Unit of Measure Growth Rate

2013 6600 (1000 MT) 8.91 %

2014 6500 (1000 MT) -1.52 %

Market Year Imports Unit of Measure Growth Rate

2013 3246 (1000 MT) -17.78 %

2014 2800 (1000 MT) -13.74 %

Orz:

Market Year Domestic Consumption Unit of Measure Growth Rate

2013 950 (1000 MT) 72.73 %

2014 1000 (1000 MT) 5.26 %

Market Year Imports Unit of Measure Growth Rate

2013 10 (1000 MT) -80.00 %

2014 10 (1000 MT) 0.00 %

In registrul actual de criza economica din Republica Irak, si a demersurilor

autoritatilor de a acoperi deficitul bugetar inclusiv prin imprumuturi externe, entitati

financiare internationale precum Banca Mondiala au conditionat viitoare imprumuturi de

implementarea de reforme structurale, una dintre solicitari constand in renuntarea la Public

Distribution System, respectiv a subventiilor implicate.

Importuri semnificative sunt si in ceea ce priveste carnea de pui, de ovine si bovine,

inclusiv animale vii, acestea fiind realizate de mediul privat. In prezent, sunt defasurate discutii

intre Autoritatea Nationala Sanitar Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor / ANSVSA si

37

entitatile omoloage irakiene in vederea convenirii unor certificate tip sanitar veterinare care ar

contribui semnificativ la dimensiunea asiguratorie a exporturilor romanesti. Spre exemplificare a

potentialului de absorbtie al pietei irakiene: Poultry:

Market Year Domestic Consumption Unit of Measure Growth Rate

2014 832 (1000 MT) -0.12 %

2015 810 (1000 MT) -2.64 %

Market Year Imports Unit of Measure Growth Rate

2014 722 (1000 MT) 7.28 %

2015 710 (1000 MT) -1.66 %

Principalele oportunitati de cooperare ar consta, astfel, in: domeniul cresterii animalelor,

irigatii, prelucrarea produselor agricole, lucrari de imbunatatii funciare, precum si transfer de

know-how si tehnologie in domeniu, inclusiv pe dimensiunea management.

Mentionam, tot in acest context, ca oportunitate de cooperare, necesarul semnificativ de

masini si utilaje agricole. Eventuale demersuri de export pot fi efectuate si prin utilizarea

serviciilor companiilor de stat din domeniu/marketing, respectiv State Company for Automobile

and Mechanism Trading din portofoliul Ministerului irakian al Comertului -

http://www.gamcoiraq.gov.iq/ - sau State Company Agricultural Supplies, din portofoliul

Ministerului Agriculturii - www.iraqiscas.com - in perspectiva in care folosirea serviciilor

acestor companii faciliteaza, pentru cumparatorii irakieni, accesul la subventiile si creditele

facilitate de guvernul irakian pentru agricultura.

Cu relevanta conexa sectorului agricol, respectiv masinilor si utilajelor agricole,

mentionam si oportunitatea constituita de creare de joint-venture cu companii de stat irakiene (in

genere, din portofoliul Ministerului Industriei si Mineralelor – existand anterior asemenea

companii orientate spre productia de utilaje agricole, in prezent nefiind functionale) sau private

in scopul realizarii de facilitati de productie locale (accesul pe piata de desfacere locala ar fi

facilitat de legislatia irakiana care prevede ca institutiile de stat sa initieze cerere de oferta mai

intai catre companiile cu productie locala si, chiar daca pretul este cu - maxim - 10% mai ridicat

comparativ cu alte oferte, sa realizeze achizitia de la aceste entitati). Insa, avandu-se in vedere

volatilitatea situatiei locale, atat pe palier politico-militar cat si economico-comercial, in contextul

vizat al tranzitiei catre economía de piata, asemenea reglementari pot suferi schimbari.

Resursele de apa

Sectorul resurselor de apa genereaza oportunitati de cooperare semnificative, atat in ceea

ce priveste proiecte de irigatii si baraje, lucrari de imbunatatire funciara cat si lucrari asociate

necesitatii redezvoltarii unei agricultura sustenabile. Totodata, Irakul are dificultati in ceea ce

priveste realizarea tintei ca peste 90% din gospodarii sa aiba acces la apa potabila in 2015. In

prezent, se estimeaza ca peste 20% din gospodarii utilizeaza surse nesigure de apa. Cu relevanta

conexa - diferite scurgeri ale conductelor de canalizare si ale foselor septice polueaza reteaua de

38

distributie de apa potabila. Astfel, Irakul este o piata importante de cooperare privind sistemele de

purificare a apei, instalațiile de desalinizare și alte soluții pentru sistemele de apă și canalizare.

II. 9. IT&C

Restabilirea functionalitatii sectorului telecomunicatiilor este o prioritate economica

majora. Primele licente de telefonie mobila au fost acordate in decembrie 2003 firmelor Asia-Cell

pentru nordul tarii (o firma kurda-irakiana), Orascom – Egipt pentru regiunile centrale si Atheer –

Kuwait pentru sudul tarii.

Aceste licente au fost reinoite in 2007 urmare unei licitatii a Ministerului Comunicatiilor.

Astfel, din 2008, operatorii de telefonie activi pe piata irakiana sunt Asia Cell, KOREK (in nord),

Zain (firma kuwaitiana care a cumparat afacerea de la Orascom pentru centrul si sudul Irakului)

si Newroz Telecom. Licentele 3G au fost emise recent.

Retelele de acces la internet si echipamentele aferente se afla in atentia Ministerului

Telecomunicatiilor. Conexiunile utilizatorilor se realizeaza wireless din cauza atentatelor teroriste

care pot distruge oricand cablurile.

Gradul de utilizare a internetul este estimat la pana la 5 milioane de utilizatori. In ceea ce

priveste telefonia mobila, estimarile din anii precedenti arata un procent de aprox. 80%.

In august 2015, taxele au fost crescute cu 20% in sistemul de telecomunicatii, ca o

masura de crestere a veniturilor bugetare.

In prezent, Irakul nu ofera servicii de telecomunicatii, televiziune si internet integrate. In

context, avandu-se in vedere si capabilitatile Romaniei in domeniul IT&C, oportunitatile de

cooperare sunt semnificative (servicii de consultanta si instruire; echipamente pe baza de fibra

optica; imbunatatiri ale sistemelor publice; software - sisteme si protocoale de retele; sisteme de

acces broadband; echipament si accesorii conexe wireless computing; cybersecurity; e-

government etc.) In ceea ce priveste exporturile, cunoscand dezvoltarea unor companii romanesti

in domeniu, sunt perspective de export a unor produse si, mai ales servicii, din domeniu, cu

valoare adaugata mare.

39

III – INFORMATII UTILE

III.1. Agent sau distribuitor local

Parteneri locali competenti se constituie intr-o oportunitate recomandata pentru a se

urgenta procesele in ceea ce priveste navigarea in spectrul legislativ si normativ local. Atat

autoritatile irakiene, cat si eventualii parteneri locali apreciaza vizitele regulate si comunicarea

in mod direct cu oamenii de afaceri straini. Aspectul este perceput ca un angajament al

acestora fata de Irak. Partenerii locali pot accesa informatii fundamentale referitoare la piata

locala, pot indeplini mult mai usor cerintele regulatorii, oferi forta de munca si mentine relatiile

de afaceri necesare (cu bancile, cu entitatile economice etc.). Multe alte diligente pot fi efectuate

de localnici, precum utilizarea de retele de distributie deja stabilite, la preturi modice, aspecte

critice in corelatie cu succesul afacerii.

O serie de organizatii irakiene isi asuma activitati de punere in legatura a firmelor locale

cu parteneri straini, astfel: Baghdad Business Center, Kirkuk Business Center, Ninevah (Mosul)

Business Center (in prezent sub ocupatia ISIL), Iraqi Business Council si Basra Business Center.

Totodata, National Investment Commission si Comisiile Provinciale pentru Investiii sunt, de

asemenea, interesate in a acorda asistenta companiilor straine.

Pentru Regiunea Kurdistanul irakian, camerele de comert din Erbil, Dohuk si

Sulaymaniyah pot oferi o ghidare.

Un agent comercial in Irak poate fi un agent pe baza de contract, un broker, distribuitor

sau orice alt tip de reprezentant al unei entitati straine. Nu este nicio diferenta in modul de

tratament, sub auspiciile legislatiei irakiene, intre un agent (care actioneaza ca intermediar intre

entitatea primara si clientul final pe baza de comision, dar entitatea primara poarta

responsabilitatea fata de client) si un distribuitor (care actioneaza pe cont propriu, isi asuma

responsabilitatea fata de clientul final si isi adauga un plus la pret). Legea irakiana nu stipuleaza

ca fiind necesara ca o entitate externa sa numeasca un agent comercial pentru importurile de

bunuri in Irak, in cazul unor vanzari directe. Astfel, este posibil in prezent pentru un producator

extern sa realizeze singur aranjamentele necesare aducerii bunurilor produse in Irak, inclusiv

angajarea unor persoane de alta cetatenie pentru aceste activitati (aspectul este oarecum diferit

fata de alte state din Orientul Mijlociu unde este obligatorie existenta unui agent comercial

local). Daca un producator doreste sa-si distribuie produsele in Irak (fara a stabili o entitate

legala in Irak), va fi nevoit sa numeasca unul sau mai multi agenti comerciali (exceptie facand

Regiunea Kurdistanul irakian). Acesti agenti comerciali trebuie sa fie cetateni irakieni. Nu sunt,

insa, restrictii la aceste numiri in ceea ce priveste numarul, exclusivitati geografice sau termeni ai

numiri (altii decat contractul intre parti).

Este o cerinta a Iraqi Commercial Agencies Law (Legea nr.51 din 2000) ca agentul

comercial sa fie: cetatean irakian, cu rezidenta in Irak, in varsta de peste 25 de ani si sa fie

membru al Camerei de Comert locale. Nu este permis ca persoane din administratie sa isi asume

calitatea de agent comercial. Agentii comerciali trebuia sa-si obtina licenta de la Ministerul

irakian al Comertului (se reinnoieste la fiecare 2 ani). Totodata, contractul de reprezentare cu

entitatea principala trebuie inregistrat la randul lui. Spre diferenta de alte state din Orientul

Mijlociu, unde legea prevede o protectie semnificativa pentru agenti (inclusiv exclusivitate si o

serie de circumstante in care compania trebuie sa plateasca compensatii agentului), legea

irakiana lasa termenii contractului la nivelul negocierii intre companie si agentul comercial. Nu

exista termeni impliciti referitor la necesitatea oferirii de exclusivitate unui agent comercial si nu

exista conditii referitoare la comisionul la care un agent are dreptul. In plus, nu exista prevazute in

Commercial Agencies Law dispozitii de despagubire la inchiderea unilaterala a contractului. Insa, Codul Civil irakian (Legea nr 40 din 1951, cu modificarile ulterioare) prevede ca un agent are

dreptul de a pretinde despagubiri de la compania, ca urmare a decizie de sistare a contractului de

reprezentare "intr-un moment nepotrivit" si fara o cauza.

40

III. 2. Stabilirea unui birou / unei filiale in Irak

Companiile interesate in deschiderea unui birou in Irak sau interesate de participarea la

licitatiile deschise de Guvernul irakian trebuie sa se inregistreze ca foreign business. Procesul este

diferit functie de zona din Irak vizata. Daca interesul este pentru Regiunea Kurdistanul irakian,

inregistrarea se va realiza la nivelul Kurdistan Regional Government. Daca se intentioneaza

operarea atat in Regiunea Kurdistanul irakian, cat si in alte regiuni ale Republicii Irak, este

necesara inregistrarea la nivelul Ministerului irakian al Comertului – Office of Company

Registration (OCR), departament care trebuie sa ofere un raspuns (pozitiv sau negativ) in termen

de 90 de zile. Reglementarile referitoare la societatile comerciale pot fi regasite in Legea Nr.21

din 1997 si Legea Nr.22 din 1997.

O persoana sau entitate juridica straina poate deveni un fondator, actionar sau

asociat/partener, in orice tip de companie, nefiind impuse limite referitor la nivelul de participare;

o organizatie de afaceri straina poate investi folosind valuta liber convertibila sau mijloace legale

de plata irakiene. Persoanele fizice sau juridice interesate in stabilirea de operatiuni in Irak au mai

multe optiuni. Exista trei categorii de companii:

• Birou de reprezentare / Representative Office ("numai pentru studii privind dezvoltarea

afacerii si cercetare de piata") Aceste entitati nu se pot angaja in activitati formale de afaceri. Aceasta este cea mai simpla forma

de inregistrare pentru o companie straina. Biroul este stabilit doar pentru a efectua activitati de

dezvoltarea afacerii, studii de piata si marketing, dar este interzisa initierea de contracte sau

desfasurarea de afaceri.

• Filiala - pot fi stabilite pentru companiile straine care intentioneaza sa lucreze doar in baza unor

contracte guvernamentale. Sub aceasta forma, o companie functioneaza cu numele din tara de

inregistrare si in baza legislatiei tarii de origine. Sucursala creata nu se poate implica activitati

comerciale in afara spectrului guvernamental.

• Companii locale - societati inregistrate in conformitate cu legislatia din Irak. Exista forme

diferite in care companiile autohtone pot fi: Societate pe Actiuni – S.A., Societate cu Raspundere

Limitata – S.R.L., Societate Comerciala – S.C., precum si Sole Proprietorships si Joint Liability

Companies.

Procesul de inregistrare al unei companii este gestionat de Ministerul irakian la

Comertului - Oficiul de Inregistrare Companii (OCR). Procesul de inregistrare al unei

reprezentante sau al unei sucursale este relativ simplu si necesita depunerea unei cereri la OCR.

Informatii suplimentare pot fi obtinute si via www.mot.gov.iq. Pentru inregistrarea unei companii

locale, este necesara inregistrarea denumirii la nivelul Camerei de Comert locale. Detalii se

regasesc si la http://investpromo.gov.iq/, site-ul Comisiei Nationale pentru Investitii (respectiv

legislatia in vigoare).

III. 3. Documentatia necesara inregistrarii:

Companii locale:

• un formular de cerere;

• actul constitutiv al companiei / company contract;

• o declaratie de la o banca irakiana pentru a dovedi depunerea capitalului social initial;

• in cazul unei societati pe actiuni (SA), un document semnat de asociati referitor la inregistrare,

precum si un studiu tehnic si de fezabilitate economica.

Documentele trebuie depuse in limba araba, exceptie facand Regiunea Kurdistanul irakian, unde

este permisa depunerea documentatiei in limba engleza.

Filiala/sucursala – in plus fata de cele de mai sus, in relatia cu compania mama mai trebuie o

serie de documente:

• certificatul de inregistrare/infiintare al companiei mama din tara de origine, autentificat si

legalizat (necesita si supralegalizare deoarece Irakul nu este semnatar al Conventiei de la Haga);

41

• certificat care sa denote faptul ca firma mama incorporeaza filialele;

• o copie notariala si legalizata a articolelor constitutive ale societatii-mama, care se aplica tuturor

filialelor;

• o scrisoare de la societati-mama cu antet: de autorizare a infiintarii a sucursalei; consimtamantul

de a asigura serviciile ulterioare implicate de demersurile filialei din Irak; numirea (i)

administratorului principal al unitatii din Irak, (ii) contactul pentru servicii de service pentru

activitatile din Irak, (iii) persoana responsabila pentru depunerea documentelor la Department for

Company Registration (din portofoliului Ministerului irakian al comertului), persoana care

trebuie sa fie rezidenta in Irak;

• situatiile financiare ale societatii-mama pentru exercitiile contabile/fiscale din anul anterior;

• o copie a pasaportului pentru persoana responsabila de perfectarea documentelor cu Companies

Registration Department;

• alte cerinte specifice industriei vizate, in baza solicitarilor de documentatie emise de institutiile

guvernamentale de resort.

Obs.: Companies Registration Department joaca un rol semnificativ in stabilirea permanenta de

companii si filiale in Irak, precum si de monitorizare continua. Rolul sau nu este pur si simplu de

simplu registru de informatii, fiind necesara emiterea de aprobari pentru diverse acte de

secretariat ale companiilor.

Pentru afaceri vizand in exclusivitate Regiunea Kurdistanul irakian, cerintele sunt usor

diferite.

Formular necesar a fi completat la nivelul Ministry of Trade of the Republic of Iraq:

42

Mini-indrumar emis de Ministerul irakian al Comertului (cu privire la inregistrarea companiilor)

43

III.4. Pasi necesari/recomandati in ceea ce priveste deschiderea unei afaceri in Irak

Referitor la deschiderea unei SRL, sunt mai multe etape. Este recomandata utilizarea

serviciilor unui avocat (o lista cu birouri de avocatura/avocati poate fi obtinuta de la BPCE

Bagdad) deoarece cerintele se pot schimba:

1 - Identificarea unui nume pentru companie; rezervarea acestei denumiri la nivelul Camerei de

Comert locale;

2 - Angajarea unui avocat pentru proiectul de statut, precum si alte documente necesare;

3 - Depunerea capitalului social initial minim si obtinerea unei confirmari de la banca irakiana;

4 - Aplicarea (dosar) pentru inregistrare la Companies Registration Department

5 - Publicarea avizului de incorporare intr-un ziar local;

6 - Stabilirea stampilei companiei;

7 - Obtinerea certificatului de inregistrare;

8 - Informarea autoritatii fiscale in vederea stabilirii registrelor de inregistrare fiscala;

9 - Legalizarea registrelor contabile;

10 - Inregistrarea angajatilor pentru asigurari sociale (daca este cazul);

11 - Aplicarea pentru licenta de comert

III. 5. Depozit de capital

In scopul de a incorpora o companie din Irak, trebuie sa fie obtinuta o declaratie de la o

banca irakian ca dovada a depunerii capitalului social. In cazul unei afaceri de vanzare cu

amanuntul, este necesar un depozit minim de 100.000 USD. Procesul de deschidere a unui cont

bancar irakian este, in genere, cronofag. Pentru deschiderea unei SRL, capitalul social trebuie sa

fie de minim 850 USD (in dinari irakieni).

In Regiunea Kurdistanul irakian, nu sunt reglementari referitor la o suma minima in ceea

ce priveste capitalul social (atat timp cat afacerile se desfasoara in Regiune).

III. 6. Regimul investitional

Este reglementat de Legea Investitiilor nr. 13 din 2006. Prin aceasta lege s-a hotarat si

infiintarea Comisiei Nationale de Investitii (CNI) cu rol de organism integrator al proiectelor de

pe teritoriul tarii si de punte de legatura intre comisiile provinciale de investitii si structura de

supraveghere a proiectelor strategice federale. Prin proiecte strategice, in acceptiunea statului

irakian, sunt definite proiectele care indeplinesc una sau mai multe dintre urmatoarele cerinte:

• se desfasoara pe teritoriul mai multor provincii;

• sunt legate de extractia resurselor naturale;

• au ca obiect dezvoltarea siturilor istorice si arheologice;

• vizeaza domeniul telecomunicatiilor;

• una dintre partile participante la proiect este statul irakian;

• privesc infrastructura si presupun un cost mai mare de 50 mil.USD;

• se refera la industria extractiei si prelucrarii mineralelor, petrochimica, medicala,

productiei de echipamente si vehicule, proiecte presupunand un cost mai mare de 50 mil.USD;

• privesc domeniul transporturilor (drumuri, cai ferate, porturi, aeroporturi) cu un cost

mai mare de 30 mil.USD;

• se refera la constructia de facilitati de productie energie electrica cu capacitatea mai mare

de 30 MW;

• diguri, rezervoare, irigatii pe suprafete de peste 50 mil.mp (5000 ha);

• orice alt proiect cu un cost mai mare de 1 mld. USD;

• orice proiect indicat de Guvern ca fiind de importanta federala sau strategica.

44

Proiectele care nu indeplinesc niciuna dintre conditiile de mai sus se gestioneaza de catre

comisiile de investitii provinciale.

In scopul reducerii birocratiei, CNI a infiintat “biroul unic” (One Stop Shop -

http://investpromo.gov.iq/one-stop-shop/) pentru acordarea licentei de investitor. Biroul

furnizeaza, de asemenea, informatiile necesare desfasurarii activitatilor legate de investitii. Se are

in vedere ca, in viitorul apropiat, biroul unic sa furnizeze suport logistic si analize de piata.

Principalele avantaje oferite investitorilor straini (prevazute in Legea Investitiilor nr. 13

din 2006) sunt:

• 10 ani scutire de plata taxelor si impozitelor, perioada fiind extinsa la 15 ani pentru

proiectele detinute 50% de cetateni irakieni;

• scutirea de plata taxelor de import pentru activele si materialele necesare implementarii

proiectelor si care sunt importate in termen de 3 ani de la demararea implementarii acestora;

• protejarea proiectelor fata de actiunile de nationalizare din partea Guvernului irakian;

• posibilitatea de repatriere a capitalului investit si a profiturilor, dupa plata taxelor in

vigoare;

• posibilitatea listarii companiilor investitoare la Bursa de Valori irakiana;

• investitorul devine proprietar al terenului in cazul proiectelor privind constructia de

locuinte.

In ceea ce priveste domeniile vizate de autoritatile irakiene pentru atragerea de investitii

straine, potrivit Legii Investitiilor nr. 13 din 2006, sunt mentionate: agricultura; productia de

electricitate; sanatatea (construirea de spitale); constructia de locuinte (cca. 2 milioane in

urmatorii 5 ani); industria de petrol si gaze (de ex.: construirea a 4 rafinarii); telecomunicatii;

turism; transporturi. In ceea ce priveste constructia de locuinte, pentru a fi competitive,

companiile straine trebuie sa contruiasca la un pret mediu pe metru patrat de aprox. 500 USD.

Realizarea locuintelor in regim de investitii presupune recuperarea sumelor investite intr-o

perioada de 5-7 ani (nu exista reguli stricte deoarece fiecare proiect se negociaza independent).

In domeniul electricitatii, productia Irakului nu asigura cererea actuala si se doreste construirea a

cel putin 8 centrale electrice pe gaze naturale (IPP-Independent Power Project).

In Regiunea Autonoma Kurda a fost promulgata Legea Investitiilor nr. 4/2006.

In luna octombrie 2015, in Parlamentul irakian erau dezbatute amendamente la Legea

Investitiilor, respectiv o noua Lege a Investitiilor.

Detalii suplimentare: http://investpromo.gov.iq/, iar pentru Regiunea Kurdistanul irakian:

http://www.kurdistaninvestment.org/.

III.7. Reglementari comerciale

Directiva CPA nr. 19 din 19 septembrie 2003 a suspendat, initial pana la 31.12.2003,

tarifele vamale, taxele si impozitele asupra marfurilor exportate sau importate. Totodata,

documentul interzice exportul diferitor produse alimentare si piese de schimb. Directivele nr. 38

si 47 reglementeaza regimul comercial. Incepand cu 31 mai 2004 a fost introdusa o taxa pentru

reconstructie in cuantum de 5% aplicabila tuturor importurilor irakiene. Exceptiile de la aceasta

taxa se refereau la importurile de alimente, medicamente, imbracaminte, asistenta umanitara. Un

nou tarif vamal, care stabilea taxe cuprinse intre 5-80%, trebuia sa intre in vigoare in martie 2011.

Aplicarea acestuia a fost amanata pe termen nedefinit. In august 2015, decizie asociata unui

pachet de reforme initiat de premierul Abadi, a dus la cresterea tarifelor vamale, functie de

grupele de produse.

Pentru exporturi in Republica Irak, cerintele generice sunt urmatoarele:

Cargo Manifest

Customs Import Declaration

Commercial Invoice

Pro Forma Invoice

45

Packing List

Certificate of Origin

Air Waybill

Bill of Lading

Import Licence

Insurance Certificate

Commercial Registration

Detalii exacte privind taxele vamale pe grupe de produse pot fi obtinute via:

http://madb.europa.eu/ (Market Acces Database) sau via http://ec.europa.eu/, capitolul ”trade”.

III.8 Bariere comerciale generale (conform US business guide for Iraq)

• Vize de afaceri: este necesara viza, aceasta putand fi obtinuta la Ambasada Republicii

Irak la Bucuresti (este importanta invitatia din partea unui eventual partener irakian). Pentru

Regiunea Kurdistanul irakian, este permisa intrarea fara viza, pentru o perioada scurta de timp,

insa nu este permisa intrarea din Regiune catre zona araba a irakului.

• Coruptia: Irak-ul este perceput a se regasi printre statele cu nivelul cel mai ridicat de

coruptie (nn – in august 2015 a fost demarat un proces de reforme, lupta anti-coruptie fiind

prioritizata de premierul irakian Haider Al Abadi). Probleme pe aceasta dimensiune se regasesc

mai ales in ceea ce priveste activitatea functionarilor publici, in domeniul achizitiilor publice,

deturnare de fonduri publice etc.

• Situatia de securitate: violentele continue au incetinit dezvoltarea economica in multe

zone ale Irakului.

• Boicotul Ligii Arabe (BLA): in anul 2009, Consiliul de Ministri a insarcinat ministerele

sa nu mai aplice reglementarile prevazute de BLA, dar anumite ministere (in numar mic), au

ignorat instructiunile emise de Consiliul de Ministri si au mentinut aspecte din BLA in ceea ce

priveste inregistrarea patentului. Boicotul primar impotriva companiilor si produselor israeliene se

aplica in continuare.

• Achizitiile guvernamentale: capacitatea guvernului central de organizarea de licitatii este

considerata slaba privind dimensiunile: atribuirea proiectelor, emiterea aprobarilor,

implementarea, finantarea si efectuarea platilor.

• Protectia drepturilor de Proprietate Intelectuala: responsabilitatile cu privire la drepturile

asupra proprietatii intelectuale sunt sunt raspandite intre mai multe ministere, astfel: registrul de

brevet si registrul de design industrial sunt gestionate de Ministerul Planificarii, prin Organizatia

Centrala privind Standardele si Controlul Calitatii (COSQC); drepturile de autor sunt controlate

de Ministerul Culturii; marcile comerciale sunt administrate de Ministerul Industriei si

Mineralelor. Irakul este membru al Conventiei de la Paris pentru Protectia Proprietatii

Industriale, al World Intellectual Property Organizations Convention, al Arab Agreement for the

Protection of Copyrights si al Arab Intellectual Property Rights Treaty.

Punerea in aplicare a reglementarilor referitoare la drepturile proprietatii intelectuale este

dificil de realizat. Exista o larga disponibilitate a bunurilor de consum si electronice contrafacute.

Guvernul irakian a declarat ca este angajat sa stopeze comertul cu produse contrafacute din

motive de siguranta a consumatorilor. In luna iulie 2011, guvernul a implementat un noua cerinta

de pre-certificare pentru categoriile de produse cele mai des importate. Este, astfel, necesara

pentru produsele care sosesc in porturile din Irak emiterea unui certificat de conformitate emis in

tarile de origine.

• Inflatia nu a fost si, conform trendurilor mentionate de oficialii irakieni, nici nu va fi

problema majora in Irak.

• Rezolvarea disputelor si litigiilor comerciale internationale: nu sunt respectate

standardele internationale. Guvernul irakian este angajat in elaborarea unei legi de arbitraj pe baza

UN International Commission on International Trade.

46

• Sistemul bancar: este in dezvoltare infrastructura de baza necesare pentru un sistem

bancar modern si piete financiare. Banca Centrala a Irakului (CBI) este principala agentia de

reglementare financiara pentru Irak. Existau, in anul 2013, 23 de banci private, noua banci

islamice, si 15 banci internationale care operau in Irak. In plus, sapte banci de stat domina

sistemul bancar (in special, Rafidain Bank, Rasheed Bank si Trade Bank of Iraq), avand peste

80% din activele sectorului bancar, precum si peste 60% din credite.

• Etichetarea: Organizatia Centrala privind Standardele si Controlul Calitatii (COSQC)

impune standardele pe aceasta dimensiune, actionand in calitatea de consultant pentru etichetare

si pentru controlul calitatii in relatia cu institutiile de stat.

• Alerte de calatorie: este recomandata consultarea site-ului Ministerului Afacerilor

Externe al Romaniei inainte de luarea unei decizii privind o calatorie in Republica Irak.

III.9 Fiscalitatea

Este reglementata de Comisia pentru Taxe din cadrul Ministerului de Finante irakian in

baza Income Tax Law No. 113 din 1982, cu amendamentele din 2003 (decretele CPA nr.37,49 si

84 din 2004). Impozitarea veniturilor si profiturilor a fost stabilita la 15% incepand cu 1 martie

2004. Mai sunt in vigoare taxele instituite de fostul regim pentru serviciile prestate de hoteluri si

restaurante, la vanzarea terenurilor, imobilelor si autovehiculelor precum si accizele la titei. In

luna august 2015, au fost crescute taxele in domenii precum comunicatiile, comertul cu

autovehicule si altele, decizia fiind parte a unui pachet de reforme decise de premierul Abadi

(reforme inca disputate pe palier politic).

Sistemul irakian de taxe include taxa pe veniturile companiei, taxe vamale si taxe pe

veniturile personale. Profilul general al sistemului irakian de taxe consta in impunerea unei taxe

generale de 15% pe profit iar pentru activitatile din sectorul de petrol si gaze este de 35%. Nivelul

fiscalitatii irakiene este similar altor state din regiune. Conform Paying Taxes 2015, Irakul se

claseaza pe locul 52 din 189 de economii in ceea ce priveste gradul redus al fiscalitatii

(principalul scop constand in atragerea de investitori).

Prevederile Iraqi Income Tax Law, toate profiturile si castigurile derivate din comert sau

activitati comerciale desfasurate in Irak sunt subiect al taxelor. Irakul aplica conceptul de

„stabiliment permanent” pentru a determina daca o afacere anume este supusa taxelor irakiene.

Companiile straine nu isi pot continua activitatile in Irak daca nu sunt inregistrate conform

legislatiei in vigoare in Irak. Urmare lipsei unei definitii clare a „stabilimentului permanent” (in

textul Iraqi Income Tax law), sunt necesare multiple activitati de monitorizare a activitatilor

comerciale desfasurate pentru a se identifica conformarea companiilor cu cerintele de inregistrare

si cele fiscale. Principalul element in dezbatare ar fi daca companiile defasoara afaceri „cu” Irakul

sau „in” Irak. Daca afacerile sunt „in” Irak, companie este obligata a se inregistra la General

Commission for Taxes (GCT; http://tax.mof.gov.iq/ ). Pentru persoanele fizice autorizate, taxa

este tot de 15%. Depunerea dosarelor la GCT se realizeaza anual, in luna iunie.

Taxele pentru persoane variaza intre 3% si 15% si se aplica asupra veniturilor impozabile.

Contributiile pentru asigurari sociale, virate de angajator, sunt in general 12% din salariu oferit

(pot fi, insa, si mai mari, pana la 25%, functie de clasificarea angajatorului de catre Social

Secutity department), iar contributia salariatului este fixa, de 5%. In 2011, o serie de activitati

conexe sectorului petrol si gaz au fost asimilate fiscalitatii impuse sectorului in general (activitati

de prospectiuni seismice, oleoducte si gazoducte etc.)

III. 10 Asigurari

In general, casele de asigurari nu acopera riscurile cu care pot fi confruntate tranzactiile

desfasurate in Irak. Anumite societati private de asigurari presteaza aceste servicii, dar la costuri

prohibitive. OPIC (The Overseas Private Investment Corporation) emite trei feluri de polite

47

asociate riscurilor politice din Irak: riscul de neconvertibilitate a valutei locale, riscul de

expropriere si riscul de violenta politica.

EximBank Romania este entitatea financiara romanesca care a initiat servicii inclusiv in

ceea ce priveste riscurile politice din Republica Irak.

Conform ultimului raport emis de Iraqi Insurance Diwan (noiembrie 2014), peste 30 de

noi companii de asigurari au intrat pe piata irakiana, fiind inregistrate si licentiate.

III. 11 Sistemul bancar

Bancile din Irak ofera servicii de depozit si de creditare cum sunt carduri de debit si de

credit, facilitati de schimb si de transfer, produse pentru finantarea comertului (scrisori de credit).

In 2012, 43 de banci aveau licenta de operare in Irak; 36 dintre acestea - banci private

(inclusiv cele 8 banci islamice si filialele unor banci straine). Sunt initiate demersuri referitoare la

deschiderea, in 2015, a unor noi filiale a unor banci din Republica Islamica Iran si din Turcia.

Bancile de stat sunt: Rafidain, Rasheed, Banca Comerciala a Irakului, Banca Socialista a

Irakului, Banca Agricola, Banca Imobiliara, Banca Industriala. Primele trei banci de stat detin in

total 85% din activele bancare irakiene. Banca Comerciala a Irakului a fost infiintata special

pentru a gestiona importurile statului.

Capitalul minim necesar pentru infiintarea unei banci in Irak este de 100 mld.IQD, aprox.

85 mil.USD. Investitiile in banci se supun Legii Bancii Centrale a Irakului nr. 56/2004 si Legii

Bancilor nr. 94/2004.

In octombrie 2003, Banca Centrala a Irakului a autorizat bancile private locale sa

prelucreze plati internationale, transferuri si acreditive in devize. Din 2008, Ministerul Finantelor

a permis bancilor private sa emita scrisori de credit de pana la 2 mil.USD.

In realitate majoritatea transferurilor si platilor internationale se fac prin bancile de stat:

Rafidain Bank, Rasheed Bank si Trade Bank of Iraq. Bancile private sunt conduse in marea lor

majoritate de persoane care au lucrat la Banca Centrala a Irakului, Rafidain Bank, Rasheed Bank.

BANCI DE STAT

Nr. Denumire Adrese Date contact:

Telefoane/E-mail Observatii

1 Central Bank of

Iraq Baghdad - Al-Rasheed Street

Tel: (+ 964-1) 8165170 Fax: (+964-1) 8166802

cbi@cbiraq.org

Are urmatoarele atributii:

-elaboreaza si implementeaza politica monetara a

Irakului; -gestioneaza rezerva de aur a statului;

-gestioneaza platiile externe;

-autorizeaza functionarea bancilor pe teritoriul Irakului si controleaza activitatea acestora;

2 Rafidain Bank Baghdad /Banks Street user3001@ rafidain-bank.org

3 Rasheed Bank Baghdad / Al-Rasheed Street http://rasheedbank.gov.iq/

natbank@uruklink.net Exista un MoU intre EximBank Romania si

Rasheed Bank

4 Socialist Bank Karadat Mariem / 28 Nissan

Compound Nu exista date

5 Agriculture Bank Baghdad / Al-Rasheed St./ Al-Sink http://www.agriculturalbank.gov.iq

6 Real Estate Bank Baghdad / Karadat Mariem http://reb-iraq.com/

7 Industrial Bank Baghdad / Al-Sinak bank2004@maktoob.com

8 Trade Bank Of Iraq 608 Al- Yarmouk district, St.No.1 , Building No.20

Baghdad - Iraq

Tel:(+964 -1) 5433561/2/3 info@tbiraq.com

Web: www.tbiraq.com

***

BANCI PRIVATE

1 Bank Of Baghdad Baghdad / Karada Kharge / District 902

Tel: (+ 964-1) 822-7083 info@bankofbaghdad.net

Participare straina 49% United Gulf Bank (Bahrain)

2 Commercial Bank of Iraq Baghdad / Al-wehda area / Kawla Bint Al-azwar Street

commerce.iraq@hotmail.com Participare straina 49% Ahlli United Bank (Bahrain)

3 Investment Bank of Iraq Baghdad / Al-wehda area / district 902 / Str.No.2 /

Tel: (+ 964-1) 360-4243

48

Building No.12 investmentiraq@yahoo.com

4 Iraq Middle East

Investment Bank

Baghdad /Babil area/ Arasat

Alhindia mdlestiraq@uruklike.net

5 Islamic Bank Of Iraq Baghdad / Almedan square Nu exista date

6 Basra Private Bank For

Investment Baghdad / Jmala Nu exista date

7 National Bank Of Iraq

Baghdad / Alwehda area / Al

wathiq square / District 902 /Building No.66/ St.No.14

Tel: (+ 964-1)

360-2345 nationalbankiraq@yahoo.com

Participare straina 49% - Capital Bank (Jordan)

8 Credit Bank Of Iraq Baghdad / Alsadoon /Alelwia Building

creditbkiq@yahoo.com Participare straina 75% - National Bank of Kuwait

9 United Investment Bank Baghdad / Alwathiq square / united@uruklink.net

10 Dar El-Slaam Investment Bank

Baghdad / Tunis street /

Distict 101 St. No. 23 / Building No.39/1

Tel: (+ 964-1)

360-4646 info@daressalam.net

Participare straina 70% - HSBC

11 Babylon Bank

Baghdad / Alsadoon street /

District 101/ St.No. 91 / Building No. 91/ on 91

Babylon-m@uruklink.net

12 Economic Bank Baghdad / Al-Klfaa street / Shorrga

Nu exista date

13 Sumer Commercial Bank

Baghdad / Alwehda area / Khaled ibn Al- waleed street /

District 906 /St.No.1/Building

No. 87

sumerbank99@hotmail.com

14 Gulf Commercial Bank

Baghdad /Alsadoon street /

St. No. 102 /District 9 / Building No.95

gulfbank1@yahoo.com

15 Al-Warkaa Investment

Bank

Baghadad / Alwhda area / District 902 St. No.14/

building No.50

Tel: 360-4286

warkabank@hotmail.com

16 Al-Baraka Bank Baghdad / Alwahda area/ District 902 /St.No. 99/

Building No.14

albaraka@uruklink.net

17 Mousl Bank Mousle / Sahil Al-aisar

/Almarqaz street Nu exista date

18 North Bank

Baghdad / Alfath square /

District 903 / St. No. 99 /

Building No. 51

Info@northbkiq.com

19 Ashur International Bank

For Invest.

Baghdad / Akaba Bn Nafa'a

Square/ Ghsan Al Tfaaha building

finance@althuraya-group.com

20 AI-Mansour Bank info@mansurbank.com 23.2% National Bank of Qatar

*** Banca a fost creata in 2003, fiind administrarata de un consortiu condus de JP Morgan Chase si format din: JP Morgan Chase,

Standard Chartered Bank, Australia & New Zealand Bank, Bank Millennium SA, National Bank of Kuwait. Majoritatea clientilor sunt din

interiorul Irakului, anume ministere si companii de stat. Banca sustine existent de contracte de colaborare cu cele mai mari agentii de credite

pentru export. Auditul bancii este realizat de Ernst & Young. Principala banca irakiana care gestioneaza activitati de comert exterior este Trade Bank of

Iraq/TBI. Totodata, TBI poate furniza garantii in vederea incurajarii anumitor importuri, emite

garantii de export si finanta anumite proiecte de infrastructura critica.

In ceea ce priveste garantarea exporturilor, Eximbank Romania este institutia care poate fi

contactata. Numeroasele banci private si islamice din Irak sunt in expansiune in ceea ce priveste

activitatea. Este, insa, de mentionat ca, la nivelul anului 2015, peste 20 de banci private au intrat

in atentia autoritatilor urmare unor suspiciuni de implicare in activitati ilicite. Totodata, numarul

bancilor private este in crestere, Turcia si Iranul deschizand recent filiale ale unor banci in Irak.

Banci cu participare straina

Nume banca Participare straina Website, email Commercial Bank of Iraq 49% Ahli United Bank (Bahrain) www.ahliunited.com

49

Bank of Baghdad 49% United Gulf Bank (Bahrain) www.bankofbaghdad.org

National Bank of Iraq 49% Capital Bank (Jordan) www.nbirq.com

Dar Es-Salam Bank 70% HSBC www.desiraq.com

Credit Bank of Iraq 75% National Bank of Kuwait www.kubba-group.net/creditbank

AI-Mansour Bank 23.2% National Bank of Qatar info@mansurbank.com

Majoritatea bancilor sunt conectate la Society for Worldwide Interbank Financial

Telecommunication (SWIFT). Toate bancile sunt conectate la Iraq Payments System (IPS) operat

de Banca Centrala a Irakului si capabil sa tranzactioneze plati interne.

Irakul are 9 banci capabile EFT (Electronic Funds Transfer), sistem ce include SWIFT,

IPS si alte servicii bancare de baza. Bancile capabile EFT au aprox. 200 de filiale in tara.

Banci cu capabilitati EFT Bank of Baghdad www.bankofbaghdad.org

Al Warka Investment Bank www.warka-bank.com

Dar Es-Salam Bank www.desiraq.com

Trade Bank of Iraq www.tbiraq.com

Ashur International Bank www.ashurbank.com

Credit Bank of Iraq www.kubba-group.net/creditbank

Iraqi Middle East Investment Bank www.imeib.com

Tigris and Euphrates Bank www.dfdi-bank.com

Commercial Bank of Iraq www.ahliunited.com

La 15 ianuarie 2004 a fost introdus in circulatie noul Dinar Irakian (IQD). Rata de schimb

oficiala este de 1USD=1166 IQD (neoficial 1200-1210 IQD). BCI aplica o politica de mentinere a

ratei de schimb, chiar in conditiile de drastica criza economico-financiara. Cea mai utilizata

deviza straina este dolarul american (USD). In Irak exista foarte putine ATM instalate si utilizarea

cardurilor nu este raspandita.

Banci irakiene ce emit carduri de credit/debit Banca Mastercard Visa

Bank of Baghdad Yes Yes

Commercial Bank of Iraq Yes No

Al Warka Investment Bank Yes No

Ashur International Bank Yes No

Trade Bank of Iraq No JP Morgan Visa

Sistemul financiar irakian s-a dezvoltat odata cu stabilizarea tarii. Restructurarea celor mai

mari banci de stat este in desfasurare. Banca Centrala a Irakului se concentreaza pe mentinerea

stabilitatii dinarului irakian, respectiv pe performantele cu privire la inflatie. In conditiile in care

economia Irakului este bazata in prezent pe fluxurile cash, veniturile bancilor sunt obtinute in

majoritate din taxele pentru transferuri.

Cererea pentru servicii bancare depaseste capacitatea actuala a bancilor. Potentialul este

enorm, penetrarea serviciilor bancare in randul populatiei fiind redusa si majoritatea tranzactiilor

desfasurandu-se cash. In contextul de continua deschidere a Irakului catre comertul international

si investitii, cererea pentru serviciile bancare este in crestere.

Conform unor reprezentanti marcanti ai mediului de afaceri din Irak, dificultatile in ceea

ce priveste reformarea sectorului bancar provin si din faptul ca principalii actori bancari sunt

institutii cu implicare statala, care, insa, gestioneaza doar 20% din capitalul vehiculat pe piata.

In ceea ce priveste Regiunea Kurdistanul irakian, sunt prezentate mai jos cooperarile

Kurdistan International Bank (for Investment and Development) cu banci din Europa:

50

III. 12. Accesul pe piata de munca

a. Aspecte generale privind dreptul la munca

- legea irakiana nu obliga angajatorii irakieni sa respecte un anumit procentaj de angajati

de nationalitate irakiana, cu exceptia unor proiecte care au nevoie de obtinerea unei licente de

investitii, caz in care este obligatoriu ca 50% din angajati sa fie irakieni. De asemenea, in cazul

unor proiecte sub licenta de investitie straina cetatenii irakieni trebuie sa aiba intaietate fata de

lucratorii de alte nationalitati, in cazul in care nu se demonstreaza ca nu exista specialisti irakieni

pentru respectiva pozitie;

- contractul de munca trebuie sa contina tipul de munca prestat si salariul care urmeaza a fi

incasat (sumele trebuie sa fie in dinari irakieni);

- programul de lucru nu trebuie sa depaseasca 8 ore/zi, 6 zile/saptamana, orice depasire a

acestor conditii este considerata ora suplimentara si trebuie platita cu pana la 50%-100% in plus;

- concediul este de 20 zile/an, se poate lua dupa un an de munca si creste cu 2 zile la

fiecare 5 ani.

b. Cadrul institutional

- conditiile de munca din Irak sunt legiferate prin legea 71/1987 si in articolele 900-926

din Constitutia Irakiana, cu unele amendamente revizuite de Coalitia Provizorie condusa de SUA

dupa 2003, decizia nr. 89. De asemenea, Legea securitatii Sociale nr. 39/1971 contine unele

aspecte privind relatia angajator-angajat.

c. Obtinerea autorizatiei de munca

- exista doua cadre institutionale, astfel: orice cetatean arab este tratat ca un angajat irakian

si nu are nevoie de a obtine un permis de munca, trebuia doar doar sa informeze Oficiul de Munca

cu 10 zile inainte de inceperea contractului de munca in cadrul unei firme conduse de un angajator

irakian si cu 30 de zile in cazul unui angajator strain;

- cetatenii straini care nu se incadreaza in categoria descrisa mai sus, au nevoie sa obtina

un permis de munca si, conform cu Art. 23 din Legea 71/1987, nu pot sa fie angajati anterior

obtinerii acestui permis, insa cetatenii angajati de filiale ale unor companii straine deschise in Irak

sunt exceptati de la ultima regula;

- in plus, conform Directivei 18/1987 Ministerul Muncii si Afacerilor Sociale din Irak este

cel care emite dreptul de munca pentru cetateni straini ce activeaza in Irak. Acestea au o

valabilitate de 1 an si pot fi prelungite doar de angajator cu cel putin o luna inainte de expirare

(directiva contine si detalii cu privre la conditiile si procedurile exacte pentru obtinerea

permisului de munca, atat din interiorul, cat si din exteriorul Irakului).

d. Viza de angajare

- se obtine de la misiunea irakiana de la Bucuresti si depinde de obtinerea din Irak a

dreptului de munca. Un cetatean tert nu poate sa aplice pentru viza de munca si sa declare ca

urmeaza sa caute pe plan local o oportunitate de a se angaja.

e. Recunoasterea calificarilor profesionale

51

- diplomele de calificare sunt recunoscute de catre Ministerul Invatmantului Superior, in

cadrul caruia activeaza un departament specializat in acest sens. Uneori, documentele se trimit

spre validare institutiilot din domeniul in care acesta activeaza (ex. domeniul petrolier).

f. Solutionarea litigiilor de munca

Desfacerea contractului de munca

- este un proces dificil care trebuie sa fie bine intemeiat, existand o lista a temeiurilor in

acest sens, astfel: intelegere mutuala semnata, expirarea contractului, dorinta angajatorului (dupa

urmarea unor proceduri legale), incapacitate de munca mai mare de 6 luni consecutiv sau 75%

din perioada unui an, scaderea capacitatii de plata a firmei cu informarea prealabila a Ministerului

Muncii. Pentru contractele ilegale, acestea pot fi desfacute conform Codului Civil;

- in cazul in care diferendele dintre parti ajung la stadiul de dispute, partile se vor adresa

instantelor de judecata doar dupa informarea Ministerului Muncii si a Presedintelul Uniunii

Federatiei de Munca din Irak, care pot asista partile in a ajunge la o intelegere amiabila. In caz

contrar, cauza va fi inaintata Tribunalului Cazurilor de Munca din cadrul Curtei de Casatie, care

are 15 zile sa dea un raspuns, care este final si inatacabil;

- un angajat din Irak nu poate rezolva diferendele cu un angajator irakian decat in cadrul

sistemului judiciar din Irak.

Cheltuielile de repatriere ale angajatilor

- conform legislatiei irakiene, angajatorul este cel care ar trebui sa suporte toate cheltuileli

de repatriere ale unui angajat dintr-un stat tert, non-arab.

g. Sistemul National de Sanatate

- sistemul de sanatate in Irak este gratuti pentru proprii cetateni;

- pentru cetatenii straini, sistemul de asigurare si sanatate este gratuit in cazuri de

accidente neprevazute sau urgente, altfel existand clinici private contra-cost. Nu exista un sistem

de asigurare de stat pentru cetateni straini.

IV. Detalii practice

IV. 1 Regimul de vize

Pentru cetatenii romani:

- conditii de intrare si regim de sedere: in baza vizei acordate de sectiile consulare din

cadrul ambasadelor irakiene, nu sunt impuse restrictii de intrare si de sedere in Irak. Situatia

deosebit de complexa si starea qvasi-permanenta de insecuritate ar trebui sa constituie elemente

de descurajare a oricaror actiuni neplanificate ca atare, precum vizitarea pe cont propriu a tarii.

Viza de intrare in Irak – se elibereaza in scop de afaceri, de la Ambasada Irakului in Romania, iar

perioada normala de asteptare pana la primirea vizei cu o singura intrare este de pana la 3

saptamani. Vizele cu intrari multiple se elibereaza numai prin Ministerul Afacerilor Externe

irakian, cu sediul in Bagdad. Pasaportul solicitantului trebuie sa fie valabil cel putin 6 luni de la

data etimata a intrarii in Irak.

In cazul vizei de afaceri se solicita date privind scopul vizitei, durata sederii,

responsabilitatea financiara, date de contact in Irak. Detalii suplimentare privind aplicarea pentru

viza se pot obtine prin intermediul Ambasadei Republicii Irak la Bucuresti.

In cazul in care deplasarile in scop de afaceri se realizeaza fara a exista detalii exacte a

interlocutorilor/partenerilor, recomandam contactarea misiunii diplomatice;

- amenintarile teroriste denota un caracter de permanenta; cetatenii straini sunt vizati mai

ales de acte precum rapiri, in vederea obtinerii de rascumparari. In ceea ce priveste tintele vizate

de atentatele teroriste, conform oficialilor Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Irak,

nu sunt cunoscute cazuri in care tinte predilecte sa fi fost locatii unde erau in defasurare

proiecte incluzand expatriati;

- siguranta si criminalitate: sub umbrela violentelor sectare au proliferat si gruparile de

criminalitate organizata care organizeaza inclusiv rapiri de persoane in schimbul rascumpararilor;

52

- transportul public: sistemul este precar, in special tranportul urban; desi exista linii de

autobuze si microbuze, cu trasee definite, transportul public se bazeaza pe taxiuri;

- sistemul medical: exista mici clinici de medicina generala si cabinete dentare private, dar

aprovizionarea cu materiale si produse sanitare este uneori precara. Conditiile de igiena sanitara

necesita imbunatatiri;

- conditii privind traficul auto: definit in general de un grad ridicat al aglomeratiei;

- permisul de conducere: deocamdata, autoritatile irakiene admit, pentru o perioada

nedefinita, valabilitatea documentelor internationale si nationale;

- informatii privind cazurile de accidente de circulatie: Ministerul irakian de Interne

dispune de un serviciu specializat pentru informarea ambasadelor asupra accidentelor rutiere in

care sunt implicati cetateni straini;

- reglementari vamale: autoritatile irakiene aplica criterii apropiate de cele impuse de

majoritatea altor statelor: fiecarei persoane i se permite accesul in punctul vamal cu 200 tigarete

(10 pachete standard), 2 litri de vin, 1 litru de bautura spirtoasa; nu sunt mentionate restrictii

privind bijuteriile personale; suma maxima de valuta forte este de 10.000 USD;

- regimul medicamentelor: nu sunt impuse restrictii asupra medicamentelor de uz

personal, este insa recomandabil sa fie insotite de retete autorizate de administrare, pentru fiecare

caz in parte. Substantele psihotrope, stupefiantele si derivatele acestora sunt interzise, iar

pedepsele sunt de o severitate ridicata;

- regimul animalelor de companie: nu sunt impuse restrictii de intrare sau de carantina

animalelor de companie aduse din strainatate. Asistenta veterinara este deficitara urmare a

specificului local unde detinerea de animale de companie nu este manifesta la scara larga.

Pentru oamenii de afaceri irakieni, referitor la procesul de obtinere a vizelor de intrare

in Romania (viza de afaceri) trebuie sa fie avute in vedere urmatoarele:

Aprobarea solicitarilor de viza de intrare in Romania este de competenta MAI-IGI

(Ministerul Administratiei si Internelor – Inspectoratul General pentru Imigrari).

Procesarea cererilor de viza se efectueaza, in sistem informatizat, la CNV (Centrul

National de Vize, aflat sub coordonarea MAE-DGAC / Ministerul Afacerilor Externe – Directia

Generala Afaceri Consulare) in cooperare cu IGI.

Partenerul irakian de afaceri se va prezenta la Ambasada Romaniei la Bagdad (programul

de lucru cu publicul al sectiei consulare este: DUMINICA, LUNI si MIERCURI, orele 10.00 –

14.00), cu urmatoarele documente:

INVITATIA OFICIALA din partea firmei din Romania (invitatie tip emisa de/prin

IGI; ca exceptie la procedura invitatiei tip IGI, companiile romanesti, listate de ANAF

ca mijlocii si mari contributori, pot sa emita invitatii pe care sa le inregistreze la MAE

Romania, respectiv Directia Relatii Consulare din cadrul Directiei Generale Afaceri

Consulare – cu invitatia avand ștampila de inregistrare DRCo, invitatul se prezinta la

sectia consulata a Ambasadei);

FORMULARUL DE VIZA (Visa Application Form) completat la toate rubricile;

PASAPORT (original si copie – paginile cu date personale, fotografie si mentiunea

valabilitatii);

2 FOTOGRAFII COLOR (4/3 cm);

ASIGURARE MEDICALA DE CALATORIE (original si copie);

DOVADA MIJLOACELOR FINANCIARE (in general - extras cont bancar);

DOVADA CAZARII in Romania.

Optional, pot fi solicitate de catre personalul consular si alte documente cum ar fi: cazier,

adeverinta medicala, scrisoare din partea companiei irakiene etc.

AMBASADA RETINE DOAR COPIILE documentelor prezentate de solicitant la ghiseu.

La intrarea in Romania, detinatorul de viza trebuia sa aiba asupra lui documentatia in baza

careia a obtinut viza romana. La intrarea in Romania, cetateanul strain trebuie sa fie in masura sa

53

faca din nou dovada ca dispune de suma de 100 euro/zi, pentru intreaga durata a sejurului in tara

noastra.

Termenul legal de raspuns la solicitarea de viza este de 30 de zile lucratoare de la

inregistrarea cererii la Ambasada Romaniei. Invitatia nu asigura avizul favorabil din partea CNV

si/sau IGI, iar viza acordata (aplicata in pasaport) nu garanteaza neparat intrarea cetateanului

strain in Romania, decizia finala apartinand reprezentantilor autoritatii de frontiera si/sau

politiei vamale.

Exceptie la procedura emiterii unei invitatii tip IGI sunt cazurile in care aplicantii detin

vize valabile SUA, UK sau Schengen (in aceste cazuri, invitatia poate fi simpla, respectiv doar

inregistrare la DRCo). Mai mult, viza Schengen valabila, cu intrari multiple, permite

detinatorului sa calatoreasca in Romania fara a aplica de viza romanesca (in limita perioadei

mentionate de viza Schengen).

Model scrisoare de invitatie/garantie

IV. 2. Restrictii vamale

Exista restrictii cu privire la sumele in valuta cu care o persoana fizica intra sau iese din

Irak. Sumele mai mari de 10.000 de dolari SUA trebuie sa fie declarate, iar la iesirea din tara

trebuie justificata provenienta banilor.

IV. 3. Programul de lucru in Irak

Ora oficiala a Irakului este GMT+3 ore. Program de lucru oficial – zilnic, mai putin

vinerea. Angajatii companiilor de stat au liber si sambata. In timpul saptamanii, programul de

lucru este intre orele 08.00-14.00. In general magazinele sunt deschise pana la ora 16.00, unele

chiar pana la ora 18.00. In perioada sarbatorii de “Ramadan” activitatile, in general, se reduc, iar

la incheierea Ramadanului, 4 - 6 zile nu se lucreaza, majoritatea institutiilor de stat si a firmelor

fiind inchise in aceasta perioada. Si in perioada altor sarbatori religioase programul de lucru este

suspendat. Pentru sarbatorile musulmane se va avea in vedere ca, intrucat anul musulman este mai

scurt cu 11 zile fata de calendarul international, sarbatorile se decaleaza anual. Bancile au

program in zilele lucratoare (exclusiv vineri si sambata) intre orele 08.00 – 14.00.

IV. 4. Modul de contactare a Ambasadei Romaniei la Bagdad

Program de lucru: D-J, 09.00-15.00; 17.00 – 20.00;

Tel: 00964 1 778 2904;

E-mail: bagdad@mae.ro. Sectia consulara: bagdad.cons@mae.ro

Biroul Consilierului Economic la Bagdad (in sediul Ambasadei)

Tel: 00964 1 778 2904, int. 250;

54

E-mail: bpce.bagdad@yahoo.com

Adresa: Arasat Al Hindia, Hay Babel, Zukak 31, nr.452/ Mahala 929, Bagdad

Biroul Consular Erbil: erbil@mae.ro

IV. 5. Consideratii generale

Legislatia si reglementarile comerciale irakiene, infrastructura precara si riscurile

considerabile de securitate constituie tot atatea obstacole cat si oportunitati pentru comunitatile de

afaceri care urmaresc initierea si derularea unor tranzactii in/cu aceasta tara. Pe piata irakiana se

cristalizeaza o serie semnificativa de oportunitati de cooperare/afaceri.

Contractele finantate de la bugetul statului, prin ministere sau prin administratiile

provinciale reprezinta oportunitati importante de afaceri in Irak si sunt legate, in principal, de

reabilitarea infrastructurii tarii. Proiectele initiate de ministerele si institutiile irakiene denota

oportunitati semnificative. Subcontractarea de la contractorii cu capabilitati integratoare va

deveni, in actual registru irakian (de criza economico-financiara), principalul palier care sa

prezinte oportunitati economico-comerciale (se are in vedere si procesul de tranzitie la economia

de piata). Firmele interesate sa obtina calitatea de subcontractor trebuie sa stabileasca contacte

directe cu contractorii principali, singurii autorizati sa-si aleaga partenerii de afaceri. Subliniem,

in acest context, importanta semnificativa a prezentei pe spatiu a entitatilor romanesti interestate

de dezvoltarea de cooperari. Legatura personala cu eventualii parteneri irakieni prevaleaza in fata

multor altor criterii strict economice.

Referitor la imbunatatirea procesului licitatiilor publice, in 2015, la nivelul Ministerului

Planificarii a fost infiintat Procurement Help Desk (proiect realizat in parteneriat cu guvernul

SUA). Conform ambasadorului american la Bagdad, inainte de infiintarea acestui departament,

fiecare minister gestiona cum credea de cuviinta licitatiile; spre exemplificare, a fost mentionat un

caz in care, la Ministerul Electricitatii, era necesar a fi indepliniti 28 de pasi/etape in care erau

implicate 15 departamente diferite iar intreg procesul a durat 10 luni. Help Desk va oferi detalii si

documentatii catre celelalte institutii irakiene pentru a se demara un proces de standardizare a

procesului licitatiilor, in baza normelor internationale. \

IV. 6. Recomandari/aprecieri:

a) Irakul reprezinta o economie de mari dimensiuni, cu perspective de crestere

semnificativa (principalul vehicul al dezvoltarii va fi constituit, in continuare, de cresterea

productiei de petrol, estimata a atinge in decurs de cativa ani 6 mil. barili/zi; estimarile

anterioare mentionau peste 9 mil. barili/zi in 2020); caracterul rentier, respectiv lipsa de

diversificare economica este o problema care afecteaza economica irakiana insa procesul de

contracarare a acestui impediment va denota oportunitati de cooperare;

b) oportunitati de cooperare majore se regasesc in majoritatea sectoarelor/domeniilor

economice irakiene: petrol si gaze, constructii, energie, comert, agricultura, infrastructura,

industrie, financiar-bancar, IT&C etc.;

c) volatilitatea politico-militara trebuie luata in considerare ca atare in procesul de

creionare a unei strategii de afaceri, precum si schimbarile implicate de procesul de tranzitie catre

economia de piata a unui stat ale carui sectoare economice erau integral etatizata (de exemplu, in

ultimii ani, mediul privat a ajuns sa fie responsabil de aproape 50% din importurile irakiene);

e) Pentru anii 2015-2016, data fiind situatia bugetara deficitara, majoritatea proiectelor

irakiene de anvergura vor fi bazate pe investitii sau plata intarziata (in general: 3-5 ani). In

anii 2014-2015, urmare inrautatirii situatiei locale, inclusiv pe palier economic, si o serie de

companii romanesti au fost afectate de suspendarea unui numar de 6500 de proiecte.

d) Recomandam:

- confirmarea istoricului si experientei partenerilor (sunt cazuri de companii romanesti care

au fost inselate de agentii locali, acestia accesand conturile bancare ale firmei fara acordul

managementului romanesc, in scop de frauda);

55

- acordarea unei atentii sporite palierului legislativ irakian (spre exemplificare: au aparut

situatii problematice in care vizele eliberate pentru angajatii companiilor romane cu proiecte in

Republica Irak nu s-au incadrat standardului „viza de munca”, implicand necesitatea unor noi

demersuri cronofage si costisitoare);

- in cazul existentei unui interes economico-comercial fata de spatiul irakian, reprezentarea

fizica a companiei in spatiul local este de foarte mare importanta privind cresterea sanselor de

initiere de cooperari/proiecte; aspectul poate fi privit ca parte a unui proces de adaptare partiala a

registrului de afaceri romanesc la mediul local, in paralel cu adaptarea mediului irakian la

cerintele unei economii de piata;

- daca exista interes fata de proiecte getionate de minister anume – se recomanda inregistrarea

companiei la acel minister (inregistrarea putand sa fie si numai o scrisoare de intentie, un profil

al companiei, CV-ul etc.) in perspectiva unor viitoare invitatii directe; nu este obligatorie, la

acesata etapa, inregistrarea ca atare a companiei in Irak;

- riscurile de securitate sunt, in general, definite de „wrong place, wrong time”; conform unor

oficiali ai MAE Irak, expatriatii care sunt implicati in proiecte in Republica Irak nu au fost tinte

predilecte ale atentatelor teroriste;

- pentru diferitele sectoare prioritizate de executivul irakian, crearea de entitati

asociative/consortii intre firmele de profil romanesti cresc sansele contractarii de proiecte (in

genere, pentru implementarea diferitor proiecte economice in Irak, sunt necesare capabilitati

inregratoare in domeniul de interes).

Relatia traditionala bilaterala de prietenie, precum si numeroasele proiecte economice si

comerciale de anvergura desfasurate in trecut de Romania pe spatiul irakian au generat si

mentinut o imagine foarte buna si apreciata a tarii noastre.

IV. 6. Alte link-uri utile

http://www.iraqdirectory.com/

www.iraqitic.com

http://www.iraqoilreport.com/

http://www.iraqenergy.org/

http://www.iraq-businessnews.com/

www.doingbusiness.org/data/exploreeconomies/iraq/

www.trade.gov/iraq

http://www.uniraq.org/

www.customs.mof.gov.iq

www.baghdadbusinesscenter.org

http://www.iraq.alloexpat.com/iraq_information

www.cbi.iq – Central Bank of Iraq

http://tbiraq.com/ - Trade Bank of Iraq

www.ficc.org.iq – Federatia Camerelor de Comert irakiene