ÎNDRUMAR DE AFACERI

REPUBLICA SOCIALISTĂ VIETNAM 2009

CUPRINS: CAPITOLUL I. DATE GENERALE PRIVIND R. S. VIETNAM CAPITOLUL II. SITUAŢIA ECONOMICĂ CAPITOLUL III. MEDIUL DE AFACERI ÎN R. S. VIETNAM CAPITOLUL IV. RELAŢII COMERCIALE ROMÂNIA – R. S. VIETNAM CAPITOLUL V. RELAŢIA UNIUNEA EUROPEANĂ – R.S. VIETNAM CAPITOLUL VI. RECOMANDĂRI, OBICEIURI, PROTOCOL ŞI ALTE INFORMAŢII CAPITOLUL VII. ADRESE UTILE

CAPITOLUL I

DATE GENERALE PRIVIND R. S. VIETNAM

Republica Socialistă Vietnam, ţară socialistă în curs de dezvoltare, este situată în Asia de Sud-Est, în Peninsula Indochina, învecinându-se cu R.P.Chineză la nord, R.P.D.Laos la nord-vest şi Regatul Cambodgiei la sud-vest. În partea de nord-est se află Golful Tonkin, iar în partea de est se află Marea Chinei de Sud.

Lungimea totală a coastei litorale este de 3.444 Km. Ţara ocupă o poziţie strategică în Asia de Sud-Est, în apropierea litoralului existând mii de insule. Suprafaţa totală a ţării este de 331.212 km2, iar densitatea medie a populaţiei este de

260 persoane/km2. Între cele două puncte extreme ale ţării de la nord şi sud (de la satul Lung Cu, provincia Ha Giang,

până la satul Rach Tau, provincia Ca Mau), teritoriul are o lungime totală de 2650 km. Întinderea maximă est-vest este de 600 km, iar cea minimă de 50 km.

Vietnam este o ţară socialistă condusă de Partidul Comunist. La un interval de cinci ani se organizează adunarea congresului partidului comunist vietnamez (‘national congress”) în cadrul căreia se trasează orientarea strategică a ţării şi se adoptă strategiile şi politicile pentru dezvoltarea socio-economică. Ultimul congres a avut loc în luna aprilie 2006.

Adunarea Naţională este organul legislativ al ţării având capacitatea de a promulga şi amenda Constituţia şi legile, şi totodată, reprezintă autoritatea supremă a statului. Adunarea Naţională este alcătuită din delegaţi aleşi pentru o perioada de cinci ani.

Preşedintele ţării este ales de Adunarea Naţională pentru o perioadă de cinci ani şi este comandantul forţelor armate şi preşedintele Consiliului de Apărare şi Securitate. El are dreptul de a numi ambasadori şi de a semna tratatele şi acordurile internaţionale.

Preşedintele îl numeşte şi demite pe primul-ministru şi pe membrii Guvernului pe baza rezoluţiilor Adunării Naţionale.

Guvernul este puterea executivă a statului şi este format, în prezent, din 20 de ministere şi 6 organisme guvernamentale.

În prezent, preşedintele Vietnamului este domnul Nguyen Minh Triet, iar prim-ministru este domnul Nguyen Tan Dung.

Vietnamul are relaţii diplomatice cu 168 de state şi relaţii economice cu 165 de state. Vietnam a aderat la Naţiunile Unite în anul 1977.

Vietnamul a devenit membru oficial al Asociaţiei Naţiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN) în 1995 şi are un Acord de Cooperare cu Uniunea Europeană.

2

Au fost restabilite relaţiile cu Banca Mondială, Fondul Monetar Internaţional şi Banca de Dezvoltare Asiatică.

Din anul 1998 Vietnamul a devenit membru al Forumului de Cooperare Economică Asia Pacific (APEC).

La 11 ianuarie 2007 Vietnamul a devenit membru oficial al Organizaţiei Mondiale a Comerţului. În ianuarie 2008 Vietnamul a devenit, pentru o perioadă de doi ani, membru nepermanent al

Consiliului de Securitate al Naţiunilor Unite.

Simbolurile naţionale

Steagul ţării: Stema ţării:

Scurt istoric – repere importante: Primele formaţiuni statale vietnameze iau naştere în nord, în regatul Aû Lac (fondat în anul

257 î.Hr) şi Nam Viêt (fondat în anul 207 î. Hr.). În perioada 111 î. Hr. - 939 d. Hr. Vietnamul este inclus în Imperiul Chinez.

În secolul X s-a încheiat procesul de formare a limbii şi poporului vietnamez; confucianismul devenind, în secolele următoare, doctrina oficială a statului.

Statul independent Dai Viêt respinge încercările de cucerire ale mongolilor (sec.13) şi chinezilor (sec.15), dar decade în secolele 16-18.

Cucerirea franceză inaugurată în 1858 prin ocuparea Da Nangului şi a Saigonului în 1859 se încheie în 1884 prin instaurarea protectoratului Franţei asupra întregului teritoriu vietnamez (inclus în 1888 în Indochina Franceză).

La 03.02.1930 Ho Chi Minh înfiinţează Partidul Comunist din Indochina, care va deveni, în anii celui de-al doilea război mondial, nucleul Frontului Viêt-Minh (format în 1941), apoi al Armatei de Eliberare (format în 1944), care duce lupta de rezistenţă împotriva trupelor japoneze de ocupaţie.

În urma eliberării Hanoiului (19.08.1945), Ho Chi Minh proclamă aici, la 02.09.1945 Republica Democrată Vietnam. Încercarea Franţei de a reinstaura dominaţia colonială declanşează, în 1946, „Războilul din Indochina”, în care Viêt-Minh trece de la acţiuni de gherilă la acţiuni militare de amploare, soldate cu victoria de la Diên Biên Phu (07.05.1954).

La 01.07.1949 autorităţie franceze creează, în partea de sud a Vietnamului, un stat cu capitala la Saigon, inclus în Uniunea Franceză, în frunte cu fostul împărat vietnamez Bao-Dai.

Acordurile semnate la conferinţa internaţională de la Geneva privind Indochina (21.07.1954) încheie oficial războiul, recunosc suveranitatea, unitatea şi integritatea teritorială a Vietnamului, dreptul la autodeterminare al populaţiei din Vietnamul de Sud, dar scindează provizoriu Vietnamul în două părţi (de nord şi de sud), delimitate de paralela 170. Alegerile care urmau să fie organizate până în iulie 1956 în vederea reunificării ţării nu au mai avut loc datorită regimului dictatorial instaurat în 1955, în sud, de generalul Ngo Dinh Diem, cu sprijin nord-american.

R.D Vietnam, sprijinită nemijlocit de URSS şi R.P. Chineză, se transformă, după 1945, într-un stat socialist, care-şi fixează ca obiectiv primordial reunificarea ţării. Din anul 1957, în Vietnamul de Sud ia amploare o mişcare de gherilă (Viêt-Cong) împotriva regimului local filo-american; în 1960, se constituie Frontul de Eliberare, în 1961 ia fiinţă Armata de Eliberare, iar în 1969, Guvernul Revoluţionar Provizoriu al Republicii Vietnamului de Sud, care intensifică, cu sprijinul nord-vietnamez şi al comunităţii statelor socialiste, lupta armată. În condiţiile generalizării războiului în Vietnamul de Sud, sosesc aici, în 1961, primele unităţi ale armatei SUA, din 1965 trupele nord-americane participând direct la operaţiunile militare din teritoriu ( în 1969, se aflau 542.000 de soldaţi americani în Vietnamul de Sud) şi chiar la acţiuni de bombardament împotriva R.D. Vietnam.

3

Convorbirile de pace de la Paris (1968-1973) se încheie la 27.01.1973 cu semnarea Acordului de armistiţiu între R.D. Vietnam, Guvernul Revoluţionar Provizoriu al Republicii Vietnamului de Sud, SUA şi administraţia de la Saigon, prin care se hotărăşte încetarea focului şi se preconizează reunificarea Vietnamului şi dreptul la autodeterminare al poporului din Vietnamul de Sud. O dată cu încheierea retragerii trupelor americane din Vietnamul de Sud (29.03.1973), pentru prima dată din 1858 pe teritoriul vietnamez nu se mai află nici un militar străin. Reluarea războiului şi ofensiva generalizată a forţelor comuniste duc la prăbuşirea regimului generalului Nguyen Van Thieu din Vietnamul de Sud (şef al statului între anii 1965 şi 1975) şi la cucerirea oraşului Saigon (devenit ulterior Ho Chi Minh) la 30.04.1975. Războiul izbucnit în urmă cu 30 de ani, soldat cu peste 2,5 milioane de morţi şi distrugeri incalculabile, se încheie cu reunificarea ţării.

La 02.07.1976, Adunarea Naţională proclamă Republica Socialistă Vietnam „stat socialist, independent, liber şi unit”.

Noua Constituţie, adoptată la 15.04.1992, prevede continuarea reformelor în direcţia făuririi unei economii de piaţă, subliniind, totodată, rolul conducător al P.C. Vietnamez în viaţa statului.

Vietnamul a adoptat modelul chinez, trecând la o economie de piaţă dar păstrând rolul hegemon al partidului comunist în societate.

Capitala ţării: Hanoi, oraş situat în nordul ţării, cu o populaţie de peste 3,4 mil. locuitori. Populaţia: 86,12 milioane de locuitori (estimare iulie 2008), dintre care 49,57% sunt bărbaţi şi 50,43%

sunt femei, fiind înregistrată o rată de creştere anuală de 0,99%. Se estimează că în anul 2010 populaţia ţării va atinge 90 milioane locuitori. Densitatea medie a populaţiei este de 260 locuitori/km2, în Hanoi este de 3.568 persoane/km2, în

Ho Chi Minh este de 3.024 persoane/km2, în Delta Fluviului Roşu este de 1.238 persoane/km2, iar în Delta Mekongului este de 432 persoane/km2.

Structura populaţiei pe grupe de vârstă este următoarea: 25,6% cu vârsta cuprinsă între 0-14 ani, 68,6% între 15-64 ani şi 5,8% peste 65 de ani.

Cea mai mare parte a populaţiei trăieşte în mediul rural. (72,56%) şi numai 27,44% trăieşte în mediul urban.

Forţa de muncă este estimată la 44,17 milioane persoane în 2007, cu o rată de creştere de 1,01% faţă de anul precedent. Repartizarea forţei de muncă pe domenii de activitate este următoarea: agricultură: 50,20%; industrie: 14,90%; comerţ: 12%; construcţii: 5,13%; cultură, sănătate şi educaţie: 4,25%; pescuit: 3,70%; transport şi comunicaţii 2,76%; hoteluri şi restaurante: 1,84%; administraţie publică si apărare: 1,8%, alte servicii: 3,42%.

Rata şomajului este în medie de 4,64% (în zonele urbane). În Delta Fluviului Roşu rata şomajului este de 5,74% în nord-estul ţării: 3,97% , în nord-vestul ţării: 3,42% , în regiunea centrală din nord: 4,92%, în regiunea centrală din sud: 4,99%, în regiunea centrală înaltă: 2,11%, în sud-estul ţării: 4,83% şi în Delta Mekong: 4,03%.

Rata de alfabetizare este 90%. Un procent cuprins între 85 - 90% din populaţie sunt etnici vietnamezi (kinh), 3% chinezi, restul

aparţinând celor 54 de minorităţi etnice, dintre care cele mai numeroase sunt: thai, khmer, hmong, meo, cham.

Cea mai mare parte a populaţiei este fără religie (80,8% din populaţie), budiştii reprezintă 9,3%, catolicii 6,7%, Hua Hao 1,5%, Cao Dai 1,1%, protestanţi 0,5%, musulmani 0,1%.

Moneda: 1 dong (VND). Rata de schimb (octombrie 2008): 1 $ USD = 16.560 VND; 1 Euro = 22.500 VND Limba oficială: vietnameza. Se mai vorbesc limbile engleză, franceză, chineză, japoneză, germană şi rusă.

4

Produsul intern brut a fost, în 2007, de cca.71 miliarde de dolari SUA, având o rată anuală de creştere de 8,5%.

Forma de guvernământ : republică parlamentară Structura administrativă Vietnamul este împărţit în 59 de provincii şi cinci municipalităţi: capitala Hanoi principalul centru

administrativ al ţării, situat în nord; oraşul Ho Chi Minh, centru economic important, situat in sud - principalul port al ţării şi Hai Phong - oraş port. Alte oraşe importante sunt Da Nang şi Can Tho.

Distanţa dintre Hanoi şi Ho Chi Minh este de cca.1.800 km şi poate fi parcursă cu avionul în cca. 1,45 ore, cu trenul în cca. 32 de ore sau cu autobuzul în 2-3 zile.

Oraşe turistice: Sa Pa, Ha Long, Hue-capitala veche a ţării, Da Lat, Nha Trang etc. Afiliere la organizaţii internaţionale şi regionale Vietnamul este membru al următoarelor organizaţii regionale şi internaţionale: ADB, APEC, APT,

ARF, ASEAN, CP, EAS, FAO, G-77, IAEA, IBRD, ICAO, ICRM, IDA, IFAD, IFC, IFRCS, ILO, IMF, IMO, IMSO, Interpol, IOC, IOM, IPU, ISO, ITSO, ITU, MIGA, NAM, OIF, OPCW, UN, UN Security Council (temporar), UNCTAD, UNESCO, UNIDO, UNWTO, UPU, WCL, WCO, WFTU, WHO, WIPO, WMO, WTO.

Începând din iulie 1995 Vietnamul este membru al ASEAN (Association of South-East Asian Nations), alături de Indonezia, Malayesia, Filipine, Brunei, Singapore, Thailanda, Laos, Cambodgia şi Myanmar.

Principalele sărbători: • 1 ianuarie – Anul Nou (1 zi) • ianuarie sau februarie – Anul Nou Lunar (Tet Nguyen Dan) – (4 zile) • aprilie (a 10-a zi din a treia lună a anului lunar) - Comemorarea strămoşilor (1 zi) • 30 Aprilie – Ziua eliberării Saigonului (1 zi) • 1 Mai – Ziua Internaţională a Muncii (1 zi) • 2 Septembrie – Ziua naţională a Vietnamului (1 zi)

Cea mai importantă sărbătoare este Anul Nou Lunar, stabilit anual în funcţie de poziţia lunii (fără dată

fixă). Această sărbătoare are loc de obicei în perioada cuprinsă între sfârşitul lunii ianuarie şi mijlocul lunii februarie. Chiar dacă, în mod oficial, sărbătoarea durează 4 zile, nu se recomandă călătoriile de afaceri în Vietnam cu două săptămâni înainte şi după sărbătoarea Anului Nou Lunar (TET).

Zile libere: duminica şi o altă zi stabilită de angajator. În instituţiile publice zilele libere sunt sâmbata şi duminica.

Program de lucru: În instituţiile publice şi în companiile mari, programul de lucru se desfăşoară între 8.00-16.30, cu pauză de masă între 11.30 şi 13.30

Conform legii, programul de lucru nu trebuie să depăşească 48 ore/săptămână. Orele lucrate pe timp de noapte nu trebuie să depăşească 30 de ore/săptămână, iar orele lucrate suplimentar nu pot depăşi 200 ore/an.

Concedii: În conformitate cu prevederile Codului Muncii concediul se acordă persoanelor cu vechime minimă de un an, după cum urmează:

- 12 zile lucrătoare pentru salariaţii cu condiţii normale de muncă; - 14 zile lucrătoare pentru salariaţii cu condiţii grele de muncă; - 16 zile lucrătoare pentru salariaţii cu condiţii speciale, cu risc ridicat. De asemenea, se mai acordă 3 zile libere plătite în cazul căsătoriei sau decesului rudelor de

gradul I inclusiv prin alianţă.

5

CAPITOLUL II

SITUAŢIA ECONOMICĂ

1. Definire generală şi indicatori economici R.S.Vietnam este o ţară dens populată, o ţară în curs de dezvoltare care în ultimii 30 de ani a fost

nevoită să se refacă după distrugerile războiului. Progrese substanţiale au fost înregistrate după anul 1986, atunci când a fost adoptată o politică de

deschidere, reforma „Doi Moi” (cuvântul se traduce prin „reînnoire”), urmărindu-se îndeplinirea a trei programe economice principale: producţia de hrană, producţia de bunuri de consum şi producţia de bunuri pentru export. În perioada 1993-1997 creşterea economică a fost de cca. 9% pe an.

În anul 2006 creşterea PIB a fost de 8,2%, iar în anul 2007 a fost de 8,5%. Pentru anul 2008 este prevăzută atingerea ratei de 6,5%, iar pentru anul 2009 se prevede o creştere de

6,8%. În ianuarie 2007 R.S.Vietnam a intrat în Organizaţia Mondială a Comerţului (OMC) după o lungă

perioadă de negocieri. Calitatea de ţara membră a OMC a deschis noi oportunităţi economiei vietnameze, printre alte beneficii numărându-se avantajul de a se bucura de prevederile Acordului privind Produsele Textile care elimină cotele de export pentru produse textile şi îmbrăcăminte pentru membrii OMC începând cu 1 ianuarie 2005.

Anul fiscal vietnamez este anul calendaristic. Numărul gospodăriilor sărace a scazut de la 15,47% în 2006 la 14,75% în 2007. Datoria externă a Vietnamului este de 21,83 miliarde dolari SUA. Rezervele de aur si valută sunt de 23,87 miliarde dolari SUA. Deficitul bugetar în anul 2007 a fost de 5% . Deficitul comercial în primele opt luni ale anului 2008 a fost de 16 miliarde dolari SUA fiind mai mare

decât cel înregistrat în 2007 (12,4 miliarde dolari SUA). Rata inflaţiei în 2007 a fost de 8,3%.

71 miliarde USD An 2005 2006 2007

PIB (2007)

Rata de creştere PIB 8,4% 8,2% 8,5% Agricultură 15,85 15,36 15,22 Forestier 1,20 1,11 1,05 Acvacultură 3,93 3,93 4,02 Industria de exploatare 10,59 10,23 9,76 Industria de procesare 20,63 21,25 21,38 Industria energetică 3,45 3,43 3,48 Construcţii 6,35 6,62 6,96 Comerţ 13,56 13,63 13,66 Hoteluri şi restaurante 3,49 3,68 3,93 Transport şi comunicaţii 4,36 4,50 4,44 Finanţe, bănci şi asigurări 1,80 1,81 1,81 Ştiinţă şi cercetare 0,63 0,62 0,62 Piaţa imobiliară 4,01 3,78 3,80 Administraţie publică 2,75 2,74 2,74 Educaţie şi pregătire 3,21 3,15 3,04 Sănătate 1,48 1,45 1,41 Cultură 0,50 0,47 0,45

Distribuţia PIB pe sectoare de activitate

Alte activităţi 2,24 2,22 2,21

6

An 2005 2006 2007 PIB (mld.USD) 52,6 60,60 71,00 Populaţia (mil. locuitori) 82,3 84,15 85,02

PIB/locuitor

PIB/locuitor (USD) 640,0 720,1 835,0

Indicele preţurilor de consum a crescut cu 12,63% în decembrie 2007 faţă de decembrie 2006. Rata inflaţiei a ajuns în anul 2008 la cel mai înalt nivel din ultimii 17 ani având valoarea de 28,3% în

luna august 2008, fiind una dintre cele mai mari din Asia. Creşterea indicelui preţurilor de consum a fost cauzată de creşterea preţurilor la alimente, transport, chirii şi materiale de construcţii. În luna august 2008 costurile alimentelor au fost cu 44,15% mai mari faţă de anul 2007, cele ale materialelor de construcţii cu 27,4%, iar cele ale transporturilor cu 25,6%.

Pentru a diminua rata inflaţiei, guvernul vietnamez a crescut rata dobânzii şi a amânat mii de proiecte de investiţii publice.

2. Resurse naturale Petrol: Rezervele de petrol ale Vietnamului sunt de aproxiamtiv 270 milioane tone şi se prefigurează o

creştere a acestora odată cu continuarea explorărilor. Rezervele de gaze naturale sunt estimate la 360 miliarde metri cubi.

Cărbune: Cea mai importantă rezervă de cărbune, în special antracit, este concentrată în provincia nord-estică Quang Ninh, fiind estimată la aproximativ 7-8 miliarde tone din care 600 milioane tone sunt la suprafaţă (la o adâncime de 100 m).

Alte rezerve minerale: bauxită, minereu de fier, cupru, aur, pietre preţioase, crom, staniu, cupru şi materiale de construcţie cum ar fi: granit, marmură, silicaţi, argilă, grafit.

Vietnamul deţine, de asemenea, importanate alte resurse naturale: capacitate hidroenergetică (10.000 MW), resurse marine, păduri tropicale şi potenţial agricol.

3. Forme de proprietate în economie: de stat, cooperatistă, familială, capitalistă, mixtă. 4. Industrie Principalele ramuri ale industriei sunt: minerit şi exploatare, siderurgie, materiale de construcţii,

prelucrarea lemnului, construcţia de maşini, industria textilă şi alimentară. Principalele mărfuri exportate sunt: petrol, produse marine, orez, cafea, cauciuc, ceai, obiecte de

îmbrăcăminte şi încălţaminte. Principalele mărfuri importate sunt: maşini şi echipamente, produse peroliere, îngrăşămite chimice,

produse din oţel, bumbac, cereale, motociclete. Producţia industrială (estimată la preţurile constante din 1994) a crescut cu 17,1% în anul 2007 faţă de

anul 2006. Rata de creştere a producţiei industriale, în anul 2007, a fost de 10,3% în domeniile controlate de stat,

de 20,9% în sectoarele private şi de 18,2% în domeniul investiţiilor străine directe. Creşterea mai lentă din sectorul industrial controlat de stat s-a datorat procesului de privatizare şi reducerii numărului companiilor controlate de stat. Sectorul industrial privat a beneficiat de noua lege a întreprinderilor care facilitează dezvoltarea în acest segment.

Producţia industrială în primele nouă luni ale anului 2008 a crescut cu 16% faţă de perioada similară a anului 2007. În sectorul minier s-a înregistrat o scădere cu 3,5% datorată creşterii lente în exploatarea cărbunelui.

7

5. Agricultură Principalele produse agricole sunt: orez, piper, cafea, cauciuc, bumbac, ceai, soia boabe, zahăr, alune,

banane, carne de pui, peşte, produse marine. Ponderea sectorului agricol în PIB a scazut de la 42% în anul 1989 la 20,25% în anul 2007. În plan mondial, Vietnamul ocupă locul întâi la producţia de piper şi alune cashews şi locul doi la

producţia de cafea şi alune de pământ. Vietnamul este a doua mare ţară exportatoare de orez din lume. Producţia de orez de iarnă-primăvară şi

vară-toamnă ale anului 2008 este estimată la 29,6 milioane tone, fiind cu 2,4 milioane tone mai mare decât cea a anului 2007. Pentru anul 2008 este prevăzută o producţie de orez de 38,6 milioane tone (în condiţiile în care ultima recoltă de orez a anului nu va fi afectată de vremea rea şi insecte).

În primele 9 luni ale anului 2008 producţia agricolă a crescut cu 4,8%, silvicultura cu 1,5% şi piscicultura cu 7,91%.

Producţia anuală de plante industriale (iută, trestie de zahăr, alune şi soia) a crescut datorită extinderii suprafeţelor cultivate dar şi creşterii productivităţii. Producţia de cafea a scazut cu 2,4% faţă de anul 2006 datorită insectelor dăunătoare, deşi suprafaţa cultivată a fost mai mare cu 1,9%.

În domeniul forestier s-a înregistrat o creştere de 1% în anul 2007 faţă de anul 2006. A fost reîmpădurită o suprafaţă de 969,3 mii hectare de teren.

În primele nouă luni ale anului 2008 creşterea în domeniul forestier a fost de 1,4% faţă de perioada similară a anului 2007, iar producţia de lemn a fost de 2435,3 mii m3, ceea ce reprezintă o creştere de 4,3%.

Producţia piscicolă, în anul 2007, a fost de 3,1 milioane tone (înregistrând o creştere de 13,5%,) iar cea de creveţi de 500 mii tone (creştere de 7,6%).

În primele nouă luni ale anului 2008 producţia piscicolă a fost de 3408,5 tone în creştere cu 10,3% faţă de perioada similară a anului 2007.

6. Transporturi În anul 2007, sistemul de transport a întâmpinat o serie de dificultăţi cauzate de creşterea preţului la

carburanţi, ceea ce s-a transpus într-o majorare a costurilor transporturilor. Inundaţiile care au afectat ţara în 2007 au afectat reţeaua de drumuri prin eroziunea multor sectoare din drumurile naţionale şi căile ferate.

Circulaţia pe drumurile publice este nesigură şi se realizează cu dificultate. Numărul accidentelor înregistrate în 2007 a fost cu 0,48% mai mare decât cel din 2006. Principalul motiv al accidentelor este slaba cunoaştere a regulilor de circulaţie din partea participanţilor la trafic. Guvernul vietnamez a emis în data de 29/06/2007 Hotărârea nr.32/200/NQ-CP, în scopul soluţionării cât mai rapide a problemei cauzate de accidente şi traficul aglomerat.

Începând cu 15 decembrie 2007 a intrat în vigoare legea care îi obligă pe motociclişti să poarte căşti de protecţie.

Numărul pasagerilor transportaţi în 2007 a fost estimat la 1535,5 milioane persoane, în creştere cu 8,4% faţă de anul 2006. În primele nouă luni ale anului 2008 numărul pasagerilor a crescut cu 8,2% faţă de perioada similară a anului 2007.

Volumul transportului cargo, a fost în 2007, de 378,6 milioane tone, în creştere cu 8,1% faţă de anul 2006, iar în primele nouă luni al anului 2008 a fost înregistrată o creştere de 11,5% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2007.

Reţeaua feroviară însumează 2.632 km, din care 2.201 km cu ecartament îngust, 178 km cu ecartament standard şi 253 km cu ecartament mixt. Sunt peste 1.800 poduri, 39 tuneluri şi 281 staţii.

La 16 mai 2007 primul-ministru vietmanez a aprobat planul de dezvoltare a reţelei feroviare pe perioada 2007-2010. Acesta include modernizarea liniilor de cale ferată existente (în special linia care leaga nordul ţării de sud şi linia Lao Cai – Hanoi – Hai Phong), construcţia căii ferate Yen Vien-Ngoc Hai, studii şi investiţii pentru proiectele aferente construcţiei unei căi ferate strategice, de mare viteză, între Hanoi şi Ho Chi Minh, precum şi importul de locomotive diesel moderne.

8

În perioada 2010-2015, autorităţile vor aloca 31 mld. USD pentru construirea a patru noi tronsoane de cale ferată, pentru trenuri cu viteză de până la 300 km/h, pe rutele: Hanoi-Hai Phong, Hanoi-Vinh, Ho Chi Minh-Vung Tau si Ho Chi Minh -Nha Trang.

În prezent, distanţa dintre Hanoi şi Ho Chi Minh se realizează în 30-40 ore, iar prin costrucţia unei căi ferate de mare viteză durata calătoriei se va reduce cu 10 ore.

Reţeaua rutieră însumează 222.179 km, din care 42.167 km reprezintă drumuri asfaltate, şi peste 10.000 de poduri.

Circulaţia pe drumurile publice este nesigură şi se realizează cu dificultate. Vietnamul nu are nicio autostradă şi numai un sfert din şosele au mai mult de o bandă de circulaţie pe

sens. Conceptul de autostradă este nou pentru Vietnam. În anul 2004 a fost înfiinţată, sub autoritatea

ministerului transporturilor vietnamez, compania Vietnam Expressway Corporation. Drumurile naţionale însumează 17.295 km din care 83,5% sunt asfaltate. Drumurile provinciale au o lungime totală de 27.762 km, din care 53,6% sunt asfaltate. Vietnamul şi-a propus să construiască 6.000 km de autostradă până în anul 2025. La 26 septembrie 2008, Asia Development Bank (ADB) şi Guvernul Vietnamului au semnat un acord

de împrumut în valoare de 1,1 miliarde USD (cel mai mare proiect finanţat de ADB) pentru modernizarea secţiunii Noi Bai - Lao Cai din coridorul de transport Kunming – Hai Phong. Această porţiune de drum de 244 km este o secţiune a legăturii dintre zona Mekong din sudul Vietnamului şi coridorul economic de nord. Acest coridor face legătura între oraşul Kunming din provincia chineză Yunnan şi Hanoi precum şi cu porturile Hai Phong şi Cai Lan din Vietnam.

Reţeaua maritimă şi fluvială însumează 17.702 km navigabili, din care mai mult de 5149 km sunt navigabili pe tot timpul anului.

Vietnamul are mai mult de 80 de porturi, 2,2 milioane m2 debarcadere şi o suprafaţă totală a docurilor de un 1 milion m2 . Flota comercială marină este formată din 359 vase.

Principalele porturi vietnameze sunt: Hai Phong, Da Nang, Ho Chi Minh, Vung Tau, Hon Gai. La sfârşitul lunii octombrie 2008 se va semna un acord, în valoare de 201,5 milioane USD, între

Guvernul Vietnamului şi Banca Mondială pentru îmbunătăţirea transportului fluvial din Delta Fluviului Roşu. Banca Mondială va acorda un împrumut de 171,5 milioane USD şi guvernul vietnamez va contribui cu 30 milioane USD. Lucrările sunt preconizate sa înceapă în 2009 şi vor dura circa şase ani.

Biroul Internaţional Maritim atrage atenţia că apele teritoriale şi internaţionale din Marea Chinei de Sud prezintă un risc înalt al pirateriei şi atacurilor armate. Numeroase vase comerciale au fost atacate şi deturnate.

Traficul aerian se derulează prin 44 de aeroporturi, dar numai 37 dintre acestea au pistele asfaltate. Nouă aeroporturi au piste asfaltate de peste 3.047 m, cinci aeroporturi au piste cu lungimea cuprinsă între 2.438 m şi 3.047 m, alte 13 aeroporturi au o lungime a pistelor între 1.524 m şi 2.437 m şi 10 aeroporturi au pistele de 914 m până la 1.523 m.

Sunt trei aeroporturi internaţionale: Hanoi, Ho Chi Minh şi Danang. În luna decembrie 2007 a fost inaugurat un nou terminal internaţional al aeroportului din Ho Chi Minh. Există şi un helioport. Compania aeriană naţională vietnameză este Vietnam Airlines. Există două companii aeriene private. În luna noiembrie 2007 a primit autorizaţie de funcţionare

compania Vietjet Aviation, iar în luna mai 2008 Guvernul vietnamez a aprobat înfiinţarea celei de-a doua companii aeriene private vietnameze Air Speed-Up.

În conformitate cu datele furnizate de Administraţia Aviaţiei Civile din Vietnam, în domeniul transporturilor aeriene se aşteaptă o creştere între 12-14% până în 2010 şi între 9-11% în perioada 2010-2015.

Transportul urban. Principalul mijloc de transport în oraşele vietnameze îl reprezintă motocicletele. În oraşele Hanoi şi Ho Chi Minh motocicletele reprezintă 60-65% din mijloacele de transport, iar un procent de 25% îl reprezintă bicicletele. Automobilele reprezintă 5% din mijloacele de transport, iar autobuzele 7%.

9

Reţeaua de drumuri din oraşe este limitată iar posibilităţile de creştere a capacităţii de transport a drumurilor sunt limitate. În marile oraşe sunt probleme de congestie a traficului.

În Hanoi se preconizează a se construi, până în anul 2020, 6 linii de metro cu o lungime totală de 128,9 km. În acest sens, a fost aprobată schema pentru construcţia primului tronson de metro, în valoare de 1,2 miliarde dolari, având o lungime de 15,2 km şi 14 staţii. Vor fi şase trenuri de metro care vor transporta 575.000 pasageri/zi. Proiectul va fi finanţat printr-un împrumut de la Banca Japoneză pentru Cooperare Internaţională (JBIC). Totodată se are în vedere construcţia a 4 şosele de centură a oraşului Hanoi, cu o lungime totală de 290 km, şi a 12 poduri noi peste Râul Roşu.

7. Situaţia financiar-bancară În Vietnam există, în prezent, patru tipuri principale de instituţii de credit : bănci comerciale, instituţii

de credit, fonduri de credit (acestea operează în special în zonele rurale) şi companii financiare. Sunt patru bănci deţinute de stat, 36 bănci private care funcţionează în regim joint stock, sucursale şi filiale ale unor bănci străine, bănci joint-venture cu capital străin şi vietnamez şi bănci cu capital 100% străin.

Privatizarea băncilor de stat va fi realizată până în anul 2010, cu excepţia Băncii pentru Dezvoltare Rurală şi Agricolă a cărei privatizare va fi efectuată mai târziu. Până în 2010 statul va deţine doar 51% din acţiuni, capitalul străin fiind limitat la 30%, iar un singur investitor nu va putea deţine mai mult de 10% din acţiuni.

Fondul de Asistenţă pentru Dezvoltare, una dintre cele două instituţii de credit, va fi transformat în bancă de dezvoltare care va furniza servicii financiare în special importatorilor şi exportatorilor.

Banca Naţională nu mai deţine controlul ratei dobânzii astfel încât băncile comerciale au libertatea de a-şi stabili, în mod independent, ratele dobânzilor atât în moneda locală cât şi în valută.

Ca urmare aderării Vietnamului la OMC, se va implementa un program naţional care să asigure transparenţa şi performanţa în tranzacţiile financiare. Prin programul menţionat, în perioada 2010-2020, băncile locale îşi vor majora capitalul până la un miliard de VND (62,5 mil. USD), din care să asigure 8% capital de risc.

1 aprile 2007 a fost o dată importantă pentru sectorul bancar din Vietnam pentru a-şi dovedi capacitatea de a se adapta la cerinţele OMC. Începând cu această dată, Vietnamul permite băncilor străine să îşi deschidă reprezentanţe, cu condiţia existenţei unui acord între Banca Naţională a Vietnamului şi autoritatea care reglementează activitatea financiară din ţările de origine ale băncilor străine. Reprezentanţele băncilor străine vor beneficia de aceleaşi drepturi ca şi cele autohtone. Aceasta constituie un motiv ca băncile vietnameze să îşi restructureze şi îmbunătăţească activitatea, în perspectiva creşterii competiţiei. Standard Chartered Bank şi HSBC au devenit primele bănci cu capital 100% străin care operează în Vietnam.

Commonwealth Bank of Australia, IBK din Republica Corea şi Fubon Bank din Taiwan au primit acceptul Băncii Naţionale de a-şi deschide sucursale în Vietnam.

Pentru reformarea şi modernizarea sistemului bancar autohton, Vietnamul beneficiază de credite de la Banca Mondială. Banca Naţională a Vietnamului intenţionează să dezvolte bănci comerciale de stat în grupuri economice multifuncţionale, care să ofere servicii bancare, asigurări, tranzacţii bursiere şi gestionarea tranzacţiilor comerciale.

Unitatea monetară de bază, în Vietnam, este Dong-ul (simbol: VND). Majoritatea valutelor străine pot fi schimbate în monedă vietnameză la bănci şi case de schimb

autorizate. Legea protejează convertirea monedei locale în valută, majoritatea tranzacţiilor comerciale din VND în valută necesitând aprobarea Băncii Naţionale.

Pentru plata marfurilor şi serviciilor sunt acceptate cărţile de credit. Există o reţea de automate bancare în apropierea centrelor comerciale, hotelurilor şi a obiectivelor turistice.

Cel mai eficient şi sigur mod de plată în tranzacţiile comerciale este acreditivul bancar (scrisoare de credit).

În octombrie 2008 rata de schimb este: 1 USD = 16.550 VND; 1 Euro = 22.500 VND.

10

8. Dificultăţi in dezvoltarea economiei Condiţiile macroeconomice globale s-au deteriorat începând cu a doua parte a anului 2007. Creşterea

rapidă a preţului petrolului şi orezului reprezintă un punct sensibil pentru economia vietnameză. Restricţiile la exportul orezului şi îngheţarea preţurilor au reuşit să micşoreze impactul acestor şocuri asupra economiei vietnameze.

În luna martie 2008 Guvernul Vietnamez a luat măsuri pentru reducerea creşterii ratei de creditare având ca obiectiv scăderea acesteia cu 30% până la sfarşitul anului 2008. Pachetul de măsuri anunţat de guvern include scăderea cheltuielilor publice, oprirea proiectelor ineficiente şi amânarea altor noi proiecte din domeniul investiţiilor publice precum şi permiterea unei mai mari flexibilităţi a ratei de schimb.

9. Politica economică În cadrul politicii de reforme “doi moi” guvernul respectă un program foarte ambiţios de măsuri menit

să revigoreze economia ţării şi care este caracterizat de: - economie mixtă în care operează mecanismul de piaţă; - politici economice controlate de un guvern de orientare socialistă; - adoptarea de planuri de dezvoltare pe termen lung; - cooperarea internaţională în condiţii de avantaj reciproc. Guvernul pune accent pe o serie de măsuri pentru perioada următoare, astfel: - pentru sectorul energetic a fost elaborat un program de dezvoltare până în anul 2015, care prevede

construcţia a mai mult de 30 de hidrocentrale şi termocentrale electrice de capacitate mică şi medie şi extinderea reţelei de transport şi distribuţie a energiei electrice;

- în industria cimentului se preconizează dublarea producţiei până în anul 2010, prin construirea unor noi unităţi de producţie de mare capacitate;

- în petrochimie se prevede mărirea capacităţilor de rafinare prin construirea de rafinării; - în domeniul transporturilor se are în vedere dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii şi a parcului

de locomotive, vagoane, autobuze şi a flotei maritime; - combaterea corupţiei şi a birocraţiei. - îmbunătăţirea mediului investiţional, atragerea capitalului străin (mai ales a investiţiilor directe) în

vederea impulsionării economiei naţionale şi deschiderea sectorului terţiar (servicii, finanţe, bănci, consultanţă, etc.).

10. Comerţul exterior al Vietnamului Conform datelor oficiale, în anul 2007, schimburile comerciale au fost de aproximativ

109 miliarde dolari SUA: exporturi 48,4 miliarde dolari SUA, în creştere cu 21,5% şi importuri 60,8 miliarde dolari SUA în creştere cu 35,5%, comparativ cu anul precedent..

Balanţa comercială a înregistrat un deficit de 12,4 miliarde dolari SUA fiind de 2,5 ori mai mare decât deficitul înregistrat în anul 2006.

Principalele grupe de produse la export, fiecare cu valoare mai mare de 1 mld. USD, au fost: ţiţei (8,5 miliarde dolari SUA), produse textile (7,8 miliarde dolari SUA), încălţăminte (4 miliarde dolari SUA), produse marine (3,8 miliarde dolari SUA), lemn şi produse din lemn (2,4 miliarde dolari SUA), produse electronice (2,2 miliarde dolari SUA), orez (1,4 miliarde dolari SUA), şi cafea (1,8 miliarde dolari SUA).

Principalele produse la import au fost maşini, echipamente, unelte şi piese de schimb (10,4 mil. USD), produse petroliere rafinate (7,5 miliarde USD), oţel (4,9 miliarde USD), materiale textile (4 miliarde USD), componente electronice (2,9 miliarde USD), produse plastice (2,5 miliarde USD), materiale auxiliare pentru industria textilă şi a pielăriei (2,2 miliarde USD), produse chimice (2,7 miliarde USD), vehicule motorizate (1,4 miliarde USD), furaje pentru bovine (1,1 miliarde USD) şi lemn şi produse auxiliare din lemn (1 miliarde USD).

În primele nouă luni ale anului 2008: - Valoarea exporturilor a fost de 48,6 miliarde USD, în creştere cu 39% faţă de perioada similară a

anului 2007 (trendul ascendent este datorat în special creşterii preţurilor produselor exportate). Exportul pe

11

piaţa americană a fost de 8,5 miliarde USD, pe piaţa ASEAN de 8,4 miliarde USD, pe piaţa UE de 7,8 miliarde USD, Australia 3,5 miliarde USD şi China 3,3 miliarde USD.

- Valoarea importurilor a fost de 64,4 miliarde USD crescând cu 48,3% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Importul din ţarile ASEAN a fost de 15,7 miliarde USD, din China de 12 miliarde USD şi din Uniunea Europeană de 4,1 miliarde USD.

- Deficitul comercial a fost de 15,8 miliarde USD.

CAPITOLUL III

MEDIUL DE AFACERI ÎN R. S. VIETNAM

1. Cadrul legislativ Principalele prevederi care reglementează în Vietnam activitatea de comerţ exterior şi cooperare

economică internaţională sunt: Codul Civil (2005) Codul Muncii (1994, amendat în 2002 şi 2006) Legea Comercială (2005) Legea întreprinderilor (2005) Legea investiţiilor (2005) Legea instituţiilor de credit (1997, amendată în 2004) Legea proprietăţii funciare (2004) Legea proprietăţii imobiliare (2006) Legea contabilităţii (2004) Legea administrării taxelor (2006) Legea asigurărilor sociale (2006) Legea taxei pe venit (2007, va intra în vigoare la 1 ianuarie 2009)

Firmele care efectuează operaţiuni de comerţ exterior pot fi: de stat, private, cu capital străin etc. Principalele importuri se realizează prin licitaţii internaţionale. Acestea se anunţă în mass-media (de

obicei cu maxim 45 zile înainte). Pentru proiectele majore se practică alcătuirea unei liste scurte de furnizori şi negocierea directă cu partenerii selectaţi (uneori şi pentru acestea sunt organizate licitaţii).

Caietele de sarcini, întocmite conform reglementărilor internaţionale, pot fi cumpărate de la organizatori.

În general, la predarea ofertei se solicită o garanţie de bună execuţie, în valoare de aproximativ 2-3% din valoarea ofertei, care este returnată în cazul în care firma nu este desemnată câştigătoare.

Pot fi realizate şi operaţiuni de comerţ sau cooperare fără organizarea de licitaţii, în cazul finanţării din fondurile proprii ale firmelor străine şi cu condiţia ca relaţiile dintre firma vietnameză şi cea străină să fie excepţionale şi de lungă durată.

În afaceri se practică plata comisioanelor, acordarea de cadouri semnficative şi invitarea la acţiuni protocolare, unde pot fi obţinute rezultate remarcabile în procesul negocierilor.

De reţinut că în cele mai multe cazuri, în special pentru mărfurile comune, decisiv la adjudecarea ofertei este preţul.

2. Investiţii În anul 2007 suma totală a investiţiilor străine directe a fost de 20,3 mld. USD, în creştere cu 69,3%

faţă de anul 2006. În primele nouă luni ale anului 2008, investiţiile străine au fost de 57,12 mld. USD din care 57% au

fost orientate către domeniul industriei şi construcţiilor. Sectorul serviciilor a atras 23,7 miliarde USD pentru un număr de 361 proiecte, iar sectorul agricol, forestier şi piscicol a atras 1,12 miliarde USD.

12

Provincia Ninh Thuan deţine primul loc in atragerea investiţiilor, cu o sumă de 9,8 miliarde USD. Malaezia deţine primul loc în topul investitorilor din Vietnam, cu 14,3 miliarde USD pentru 37 de

proiecte, iar Taiwan ocupă al doilea loc cu investiţii în valoare de 8,6 miliarde USD pentru 116 proiecte. Uniunea Europeană a investit în ultimii ani 10 miliarde USD pentru 750 proiecte (în domeniul

petrolier, al gazelor naturale, industriei prelucrătoare, infrastructură şi telecomunicaţii). Vietnamul este atrăgător pentru investiţii datorită politicii stabile, creşterii economice şi forţei de

muncă ieftine. Problemele cu care se confruntă ţara în atragerea investiţiilor sunt legate de schimbările cadrului legislativ, procedurile administrative, calitatea redusă a infrastructurii şi calitatea forţei de muncă.

În sectorul investiţional, aderarea Vietnamului la OMC în anul 2007 are două efecte pozitive: - reducerea considerabilă a taxelor de import - liberalizarea pieţei serviciilor. Guvernul vietnamez încurajează investiţiile străine în următoarele domenii: 1. Sectoare în care sunt încurajate investiţiile: - producţia de materiale noi şi de noi surse de energie, producţia de produse high-tech, domeniul

biotehnologiei, tehnologia informaţiei şi producţie mecanică; - noi metode de reproducere, creştere şi prelucrare în domeniul produselor agricole, forestiere şi al

acvaculturii; - utilizarea înaltei tehnologii şi a tehnicilor avansate, protecţia mediului înconjurător, dezvoltarea şi

crearea de înalte tehnologii; - industriile cu folosirea intensă a forţei de muncă; - construcţia şi dezvoltarea infrastructurii, proiecte industriale la scară largă; - dezvoltarea profesională în domeniile educaţiei, pregătirii, sănătăţii, sportului şi culturii; - dezvoltarea industriei meşteşugurilor tradiţionale. 2. Regiuni în care sunt încurajate investiţiile: - regiuni cu condiţii socio-economice dificile, cum sunt regiunile montane sau cele subdezvoltate; - zonele industriale, cele de procesare a produselor de export, zonele de cercetare şi producţie high-

tech şi zonele economice.

Forme de investiţii În conformitate cu Legea vietnameză a investiţiilor, există trei forme de investiţii directe: - societăţi cu capital străin 100% - societăţi joint-venture - investiţii sub formă de contracte BCC (business cooperation contract). Acestea pot fi:

• BOT (Build-Operate-Transfer) • BTO (Build-Transfer-Operate) • BT (Build-Transfer)

În anumite domenii, specificate de Guvernul vietnamez, investiţiile străine vor fi aprobate în condiţii speciale. Aceste sectoare sunt: televiziunea, producţia şi publicarea produselor culturale, telecomunicaţii, transport, producţia de ţigări, exploatarea şi producţia resurselor naturale, piaţa imobiliară, educaţie, servicii medicale, operaţiuni de distribuţie.

Domenii în care investiţiile sunt interzise: - proiecte care pot prejudicia securitatea naţională (producerea şi procesarea medicamentelor

interzise, investiţii în servicii de informaţii, investiţii în servicii de investigaţii private); - proiecte dăunătoare: situri istorice şi cu valoare culturală (proiecte construite în aria monumentelor

naţionale istorice şi culturale), producţia de jucării periculoase, afaceri sexuale şi traficul de copii şi femei, centre pilot de clonare umană;

- proiecte care aduc prejudicii mediului înconjurător, distrug resursele naturale şi sănătatea oamenilor - producerea de articole chimice interzise prin convenţiile internaţionale, producerea de medicamente,

diverse vaccinuri, produse chimice medicale, cosmetice, produse chimice împotriva insectelor şi bacteriilor a căror producţie nu este permisă în Vietnam;

13

Garantarea investiţiilor Guvernul vietnamez acordă tuturor investitorilor un regim corect. Capitalul şi alte active legale ale investitorilor nu pot fi expropiate sau confiscate prin lege sau măsuri

administrative, iar afacerile cu capital străin nu pot fi naţionalizate. Investitorilor străini le este permis să îşi transfere peste hotare capitalul investit, profiturile, creditele şi dobânzile aferente acestora precum şi alte sume şi active legal obţinute.

Expatriaţii care lucrează în afaceri cu capital străin sau în cadrul unui contract de cooperare au permisiunea de a-şi transfera veniturile peste hotare. Guvernul Vietnamului respectă drepturile proprietăţii industriale şi intelectuale şi drepturile investitorilor străini asupra tehnologiilor transferate în Vietnam.

Interesele investitorilor străini sunt garantate în cazul unor efecte adverse cauzate de modificarea legislaţiei. Legea investiţiilor garantează că asemenea modificări nu vor fi luate în considerare sau că dezavantajele investitorilor cauzate de modificarea legislaţiei vor fi compensate.

Disputele vor fi rezolvate pe cale amiabilă sau prin arbitrajul vietnamez. Până în anul 2008 Vietnamul a încheiat acorduri bilaterale pentru relaţii comerciale cu 89 de ţari şi

acorduri de evitare a dublei impuneri cu 45 de ţări printre care şi România (Acord semnat la Hanoi, la 8 iulie 1995, ratificat de Camera Deputaţilor la 8 februarie 1996 şi publicat în Monitorul Oficial partea I nr.56 din 18 martie 1996).

3. Taxe şi impozite Aproximativ 20% din bugetul Vietnamului este format din taxe şi tarife aplicate produselor importate.

Cu toate acestea, Vietnamul s-a angajat sa reducă sau să elimine tarifele şi alte restricţii comerciale după aderarea la OMC.

Impozitul pe profit Începând cu luna iunie 2008, Vietnamul aplică cotă standard a impozitului pe profit de 25%. O cotă care variază intre 28% şi 50% este aplicată companiilor de petrol şi gaze şi companiilor care

activează în domeniul exploatărilor mineralelor rare. În cazul îndeplnirii anumitor criterii specifice se aplică două cote preferenţiale de 10% şi respectiv

20%. Criteriul principal pentru aplicarea acestor cote este legat de scopul şi locaţia investiţiei. Cotele preferenţiale sunt aplicate pe o perioadă de 15 respectiv 10 ani, iar după expirarea termenelor se aplică cota standard.

Taxa pe valoarea adăugată (TVA) TVA se aplică tuturor bunurilor şi serviciilor utilizate pentru producţie, comerţ şi consum în Vietnam

(inclusiv celor achiziţionate din afara ţării). Importatorii trebuie să plătească TVA odată cu plata taxelor vamale. Cotele TVA sunt: 0%, 5% şi 10% (cota standard). Cota de 0% se aplică bunurilor exportate, bunurilor vândute în magazine duty-free, serviciilor

exportate şi costrucţiilor şi instalaţiilor efectuate în afara ţării. Cota de 5% se aplică în sectoarele economice implicate în furnizarea serviciilor şi bunurilor esenţiale:

apă, îngrăşăminte chimice, cărţi, produse alimentare, medicamente şi echipament medical, diferite produse şi servicii agricole.

Cota de 10% este cota standard a TVA. Taxe de import În general, toate mărfurile care trec frontiera vietnameză sunt supuse taxelor de import/export. Cotele

taxelor de import şi export sunt subiectul schimbărilor frecvente şi este bine ca înainte de efectuarea unui export sau import să se solicite cele mai recente informaţii referitoare la acest domeniu.

Taxele de import sunt clasificate în trei categorii: - taxe standard

14

- taxe preferenţiale - taxe preferenţiale speciale Taxele preferenţiale sunt aplicate mărfurilor importate din ţarile care beneficiază de clauza MFN

(clauza naţiunii celei mai favorizate) în relaţia cu Vietnam. Datorită accesului Vietnamului la OMC, taxele MFN sunt acum în concordanţă cu reglementările OMC şi sunt aplicabile mărfurilor importate din ţările membre OMC. Excepţie fac acordurile regionale (de ex.CEPT/AFTA sau acordurile dintre AFTA şi China, Coreea de Sud, Australia şi Japonia).

Taxele preferenţiale speciale se aplică mărfurilor importate din ţările care au acorduri speciale cu Vietnam (cum ar fi ţările ASEAN). Vietnam a aderat la zona AFTA în 1996. Confornm Schemei Tarifelor Preferenţiale AFTA, Vietnamul trebuie să elimine, în mod gradat taxele de import la anumite mărfuri.

Pentru a fi eligibile şi a se încadra în categoria taxelor preferenţiale sau preferenţiale speciale mărfurile importate trebuie să fie însoţite de Certificatul de Origine (C/O). În lipsa acestui certificat sau în cazul în care mărfurile provin din ţari cărora nu li se aplică tratamente preferenţiale se aplică taxa standard (taxa MFN plus 50% suprataxă).

În prezent, sunt 18 categorii de excepţii de la plata taxelor de import. Acestea sunt aplicabile în anumite sectoare cum ar fi investiţiile în domeniile şi locaţiile încurajate de stat.

Taxe de export În Vietnam statul încurajează exporturile. Taxele de export sunt aplicabile doar anumitor produse cum

ar fi: resurse minerale, produse forestiere, orez, produse marine şi fier vechi. Cota taxei variază între 0% şi 45%. Taxele de export sunt calculate la preţul FOB.

Taxe speciale Se aplică taxe speciale de consum la importul şi producţia de: - bunuri precum ţigări, trabucuri (65%), băuturi alcoolice şi vinuri (între 20% şi 65%), bere (între

40% şi 75%), automobile de până la 24 de locuri inclusiv (mai puţin de 5 locuri: 50%, da la 5 la 15 locuri: 30%, de la 16 la 24 locuri: 15%), benzină (10%), hârtie votiv (70%), aparate de aer condiţionat până la 90.000 BTU (15%), cărţi de joc (40%),

- servicii precum: discotecă, masaj, karaoke (30%), casino, jakpot şi alte jocuri de noroc (25%), cluburi de golf (10%), loterie (15%).

4. Regulamente vamale Anumite mărfuri importate sau exportate trebuie să fie verificate înainte de a îndeplinirea formalităţilor

vamale. Inspecţia vizează cantitatea, calitatea, detaliile tehnice şi volumul mărfurilor. Inspecţia se bazeză pe standardele vietnameze, cu excepţia medicamantelor, şi trebuie efectuată de o organizaţie vietnameză independentă sau străină. Bunurile importate supuse inspecţiei sunt: produse petroliere, îngrăşăminte chimice, produse electrice şi electronice, produse alimentare şi băutură, echipamente şi maşini, oţel şi produse farmaceutice. Mărfurile cuprinse în această listă pot fi schimbate periodic.

Produsele farmaceutice importate sunt testate, în mod aleatoriu. Începând cu inauarie 1998, toate medicamentele importate trebuie să conţină informaţii despre utilizare, dozaj şi termen de garanţie în limba vietnameză.

5. Importuri interzise Vietnamul interzice importul şi comercializarea următoarelor produse: arme şi muniţie, materiale

explozive (exceptând materialele explozive industriale) echipament tehnic militar, narcotice, chimicale toxice, materiale culturale reacţionare, artificii, jucării sub formă de ţigări, produse second-hand, vehicule motorizate pentru circulaţia pe partea dreaptă, piese de schimb uzate, motare cu putere mai mică de 30 cai-putere, produse conţinând azbest din grupa amfibole, maşini şi programe speciale de codat.

15

6. Intrări temporare de produse Bunurile importate sau exportate necesare promoţiilor publicitare se supun taxării. Excepţie fac

bunurile care sunt destinate expoziţiilor şi târgurilor, cu condiţia ca acestea să se întoarcă în ţara de origine.

Documentaţia necesară unui astfel de import sau export trebuie să conţină o notificare sau o invitaţie de la organizatorii manifestării expoziţionale şi o licenţă a Ministerului Industriei şi Comerţului din Vietnam, pentru cota de bunuri.

Vietnamul nu recunoaşte Carnetul Internaţional ATA (document vamal internaţional pentru admiterea temporară, întocmit în temeiul Convenţiei ATA sau al Convenţiei de la Istanbul).

7. Accesul pe piaţa vietnameză Firmele româneşti care intenţionează să intre pe piaţa vietnameză pot să contacteze un partener local

prin intermediul Camerei de Comerţ şi Industrie din Vietnam al cărei sediu principal se află la Hanoi şi are sucursale pe tot teritoriul ţării.

Membrii Camerei de Comerţ şi Industrie din Vietnam sunt societăţi cu capital de stat, societăţi de tip joint-stock precum şi firme private care desfăşoară activităţi în diferite sectoare economice.

Centrul de Promovare a Comerţului şi Investiţii din Ho Chi Minh are capacitatea de a acţiona în scopul contactării unui partener de pe piaţa vietnameză.

O altă posibilitate de identificare a unui partener de afaceri este prin intermediul asociaţiilor industriale sau a consultanţilor independenţi, precum şi prin contactarea Biroului de Promovare Comercial-Economică din cadrul Ambasadei României de la Hanoi.

În conformitate cu regulamentele vietnameze, dacă o companie străină nu are licenţă pentru a-şi distribui produsele în Vietnam trebuie să apeleze la un agent autorizat sau la un distribuitor local.

Agentul percepe un comision pentru a importa şi a vinde produsele furnizorului străin în Vietnam. Codul Comercial vietnamez recunoaşte dreptul companiilor străine de a apela la agenţi, autorizându-i pe aceştia pentru astfel de activităţi. Agentul trebuie să obţină un cod de import-export de la autorităţile vamale vietnameze.

Distribuitorul cumpară produsele de la furnizorul străin pentru a le revinde în Vietnam şi, spre deosebire de agent, asigură serviciile de întreţinere şi garanţia mărfii. Această modalitate de distribuţie este considerată un contract comercial şi trebuie efectuată corespunzător legislaţiei vietnameze referitoare la contractele comerciale cu parteneri străini.

Procedura de stabilire a unui birou de reprezentare în Vietnam este relativ simplă. În acest scop se depune la Ministerul Industriei şi Comerţului din Vietnam, în scopul obţinerii licenţei, o cerere însoţită de documentele relevante. Actele trebuie redactate în limba engleză şi vietnameză. După ce a fost obţinută licenţa, aplicanţii trebuie ca în termen de 90 de zile să se înregistreze la Consiliul Popular Local. Licenţa este valabilă trei ani şi poate fi extinsă pentru o perioadă suplimentară de încă trei ani.

8. Etichetarea produselor Conform legislaţiei vietnameze (Decizia 178-1999-QD-TTg, intrată în vigoare în anul 2001) mărfurile

produse în Vietnam (pentru consumul intern şi export) sau importate trebuie să fie etichetate corespunzator. Aceste reglementări nu se aplică alimentelor proaspete, preparatelor alimentare, şi băuturilor a căror valabilitate nu depăşeşte 24 de ore.

Corespunzător reglementărilor, eticheta produselor trebuie să conţină:

1. O zonă principală de afişaj în care trebuie înscrise, în mod clar şi uşor de citit de către consumatori, următoarele elemente:

• numele produsului • numele şi adresa producătorului/importatorului • cantitatea, greutatea, volumul sau mărimea produselor (în unităţi de măsură folosite în Vietnam)

16

• compoziţia şi ingredientele folosite (inclusiv menţiuni privind modificarea genetică, scanarea cu raze X, dacă au fost adăugaţi conservanţi, aditivi, amelioratori şi procentajul folosit)

• mod de utilizare, standarde de siguranţă umană şi impactul asupra mediului înconjurător • data fabricaţiei şi a expirării • mod de utilizare şi păstrare • originea bunurilor 2. În partea dreaptă a zonei principale de afişaj trebuie să existe o zonă în care să fie afişate alte

informaţii care nu sunt obligatorii dar pe care producătorul/importatorul doreşte să le aducă la cunoştinţa cumpărătorului.

O cerinţă de bază a Deciziei 178 se referă la modul în care se realizează etichetarea: folosind litere, numere, desene, imagini, semne, coduri care să corespundă cu produsul respectiv şi să determine compoziţia şi destinaţia acestuia, fără să creeze confuzie.

Etichetele aplicate produselor destinate pieţei interne trebuie scrise în limba vietnameză. Dacă este necesar poate fi inclus un text într-o limbă străină folosind caractere mai mici decât cele utilizate pentru textul vietnamez. Etichetele aplicate produselor exportate pot fi scrise în limba ţării care le importă aşa cum a fost convenit în contractul dintre exportator şi importator.

În cazul bunurilor importate textul în limba vietnameză poate fi imprimat direct pe eticheta originală a produsului sau înscris pe o etichetă suplimentară care va fi aplicată produsului înainte de a fi pus în circulaţie pe piaţa vietnameză.

Următoarele fapte constituie infracţiuni: - punerea în circulaţie a mărfurilor fără a fi etichetate - etichetarea cu imagini, semne, cifre, însemnuri, expresii care nu corespund cu natura produsului - etichetarea neclară sau cu caractere foarte mici care nu pot fi citite - etichetarea produselor fără respectarea cerinţelor obligatorii - etichetarea care nu respectă prevederile legale privind poziţia inscripţiilor, dimensiunea, metoda de

prezentare, limba folosită, etc. - ştergerea sau modificarea etichetării - înlocuirea etichetelor produselor în scopul derutării cumpărătorilor - folosirea mărcilor şi a denumirilor protejate de lege, fără aprobarea proprietarului acestora - folosirea unor etichete identice cu cele protejate de lege, fără acordul proprietarului acestora.

10. Standarde Sistemul vietnamez cuprinde peste 5.800 de standarde. Informaţiile despre standardele specifice

produselor pot fi furnizate de importatorii vietnamezi sau de vamă. Aceste informaţii pot fi, de asemenea, obţinute de la ministere sau instituţiile guvernamentale responsabile cu standardizarea, cum ar fi Directoratul pentru Standarde şi Calitate (STAMEQ) din cadrul Ministerului Ştiintei şi Tehnologiei.

Standardele de măsură în Vietnam se bazează pe sistemul metric. Sistemul de distribuţie a electricităţii este trifazic, 50 amperi, 220/380V, cu patru fire. Sistemul vietnamez al standardelor este complicat şi nu întotdeauna transparent: unele produse sunt

supuse standardelor naţionale, altele fac obiectul reglementărilor agenţiilor guvernamentale, iar unele categorii de marfuri sunt supuse ambelor reglementări. Cu toate acestea, Vietnamul a adoptat anumite standarde internaţionale şi este membru al organizaţiilor internaţionale care reglmentează standardele.

În general, Vietnamul nu foloseşte măsuri tehnice drept bariere non-tarifare şi ca membru al OMC trebuie să respecte Acordurile de Comerţ referitoare la barierele tehnice. Excepţii fac bunurile controlate de anumite ministere, precum produsele chimice, cele toxice şi materiile prime pentru producţia acestora, animalele sălbatice, pesticidele şi materia primă de producţie a acestora, medicamentele, substanţele care au efecte nocive, cosmeticele care pot avea impact asupra sănătăţii şi echipamentele medicale.

Directoratul pentru Standarde şi Calitate (STAMEQ) din cadrul Ministerului Ştiintei şi Tehnologiei este agenţia naţională de standardizare. STAMEQ este desemnat drept consultant al guvernului în

17

domeniul standardizării, metrologiei şi managementului calităţii, precum şi în calitate de reprezentant al Vietnamului la organizaţiile internaţionale şi regionale în domeniile de interes.

STAMEQ a adoptat aproximativ 1.500 standarde internaţionale, regionale şi străine, precum ISO, IEC, ASTM, JIS, BSI, CODEX, STAN si ASTM.

Centrul de Asigurare şi Testare a Calităţii (QUATEST) este organizaţia responsabilă pentru testarea standardelor în Vietnam.

Centrul de Certificare din Vietnam (QUACERT) este organismul naţional de certificare responsabil pentru certificatele de calitate stabilite de Ministerul Ştiintei şi Tehnologiei. Joint Accreditation System din Australia şi Noua Zeelandă au acreditat QUACERT pentru certificarea ISO 9000, ISO 14000 şi HACCP.

Biroul de Acreditare (BOA) a fost înfiinţat, în anul 1995, sub autoritatea STAMEQ. Activitatea BOA constă în trei programe de acreditare:

- Schema de Acreditare a Certificatelor din Vietnam (VICAS) - Schema de Acreditare a Laboratoarelor din Vietnam (VILAS) - Schema de Acreditare a Inspecţiilor (VIAS). Publicaţia oficială a Guvernului vietnamez în care sunt publicate standardele si reglementările tehnice

se numeşte Cong Bao şi este tipărită în limbile vietnameză şi engleză.

CAPITOLUL IV

RELAŢII COMERCIALE ROMÂNIA – R. S. VIETNAM

1. Cadrul juridic: stadiul armonizării cadrului juridic de desfăşurare a relaţiilor economice ale Romaniei cu R.S. Vietnam cu cadrul juridic comunitar:

A. Sunt menţinute în vigoare următoarele acorduri: - Acord de înfiinţare a Comisiilor mixte guvernamentale pentru cooperare economică şi tehnico-

ştiintifică, între Republica Socialista România şi Republica Democrată Vietnam, semnat la Hanoi, la 16.03.1972;

- Reglementări vizând organizarea şi funcţionarea sub-comisiilor mixte guvernamentale pentru cooperare economică şi tehnico-ştiinţifică, între Republica Socialistă România şi Republica Democrată Vietnam, adoptate cu ocazia primei sesiuni a Comisiei mixte, la 30.12.1972;

- Acord între Guvernul Romaniei şi Guvernul Republicii Socialiste Vietnam pentru evitarea dublei impuneri şi de prevenire a evaziunii fiscale, vizând impozitul pe venit şi capital, semnat la Hanoi, la 08.07.1995;

- Convenţia consulară între România şi Republica Socialistă Vietnam, semnată la Hanoi, la 08.07.1995;

- Acord între Guvernul Romaniei şi Guvernul Republicii Socialiste Vietnam cu privire la colaborarea în domeniile culturale, ştiinţifice, educaţie şi sport, semnat la Hanoi, la 08.07.1995;

- Acord de cooperare ştiinţifică, tehnologică şi mediu între Guvernul Romaniei şi Guvernul Republicii Socialiste Vietnam, semnat la Bucureşti, la 13.09.1999.

- La data de 4 aprilie 2008 a intrat în vigoare, prin schimb de note verbale semnate la Hanoi la 19 iunie 2007 şi, respectiv, la 24 iulie 2007, Acordul dintre Guvernul Romaniei şi Guvernul Republicii Socialiste Vietnam privind amendarea Acordului dintre Guvernul Romaniei şi Guvernul Republicii Socialiste Vietnam privind transporturile maritime, semnat la Bucuresti la 1 septembrie 1994, ratificat de Romania prin Legea nr.31 din 5 martie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.197 din 14 martie 2008.

18

B. Se renegociază următoarele acorduri: - Acord de înfiinţare a Comisiilor mixte guvernamentale pentru cooperare economică şi tehnico-

ştiintifică, între Republica Socialistă România şi Republica Democrată Vietnam, semnat la Hanoi, la 16.03.1972, intrat în vigoare la 17.04.1972;

- Reglementări vizând organizarea şi funcţionarea sub-comisiilor mixte guvernamentale pentru cooperare economică şi tehnico-ştiinţifică, între Republica Socialistă România şi Republica Democrată Vietnam, adoptate cu ocazia primei sesiuni a Comisiei mixte, la 30.12.1972, intrate în vigoare la aceeaşi dată;

- Acord comercial şi de plăţi între Guvernul Romaniei şi Guvernul Republicii Socialiste Vietnam, semnat la Hanoi, 04.12.1991, intrat în vigoare la 27.03.1992;

- Aceste acorduri trebuie analizate prin prisma caracterului exclusiv al politicii comerciale comune a Comunităţii Europene. În acest context, acordurile comerciale existente şi-au încetat valabilitatea de la data aderării României la Uniunea Europeana (în urma deciziei Consiliului Uniunii Europene nr.855/2001). Partea română a propus ca aceste acorduri să fie înlocuite cu Acordul de cooperare economică, care să reglementeze relaţiile economice bilaterale între părţi şi în care să fie stipulate elementele semnificative din acordurile vizând Comisiile mixte şi reglementarile sub-comisiilor mixte. Acesta se află în fază de negociere avansată.

- Acord între Guvernul României şi Guvernul Republicii Socialiste Vietnam privind promovarea şi protecţia reciprocă a investiţiilor, semnat la Bucureşti, la 01.09.1994, intrat în vigoare la 16.08.1995. Au fost identificate dispoziţii ale acordului care nu sunt compatibile cu prevederile tratatului constitutiv al Uniunii Europene: clauza asupra tratamentului naţional şi nediscriminatoriu, clauza naţiunii cele mai favorizate şi transferul de plăţi. Partea română a propus semnarea unui Protocol Adiţional, care să elimine aceste incompatibilităţi.

- România a propus ca cele doua părţi să examineze, în ansamblu, contextul acordurilor, conform negocierilor de aderare, în conformitate cu dreptul comunitar. Aceasta impune necesitatea ca aceste acorduri să fie denunţate.

- Acord între Republica Socialistă România şi Republica Democrată Vietnam vizând transporturile aeriene civile, semnat la Hanoi, la 26.06.1979, intrat în vigoare la 10.05.1980; România a propus modificarea acordului, prin introducerea clauzelor standard, recomandate de Comisia Europeană.

- Acord între Guvernul României şi Guvernul Republicii Socialiste Vietnam vizând transporturile maritime, semnat la Bucureşti, la 01.09.1994, intrat în vigoare la 13.08.1996, amendat în decembrie 2006.

- Acord între Republica Socialistă România şi Republica Democrată Vietnam vizând cooperarea în domeniul poştei şi telecomunicaţiilor, semnat la 23.06.1976, intrat în vigoare la 01.04.1977. Partea română a propus ca acest acord să fie înlocuit prin „Memorandum of Understanding”, vizând cooperarea în domeniul comunicaţiilor şi tehnologiei informaţiei.

- În cursul anului 2008 au fost finalizate, prin schimb de note verbale, negocierile pentru un nou Acord de comerţ liber între România şi Vietnam. Acesta urmează a fi semnat în perioada următoare.

Tranzacţiile comerciale între firmele româneşti şi cele vietnameze se supun reglementărilor privind

comerţul exterior al UE şi prevederilor acordurilor din cadrul OMC.

2. Evoluţia schimburilor economice bilaterale în ultimii ani este următoarea: - milioane dolari SUA –

2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 (august)

EXPORT 6,51 23,7 13,96 5,32 8,78 5,96 5,61 IMPORT 14,23 17,1 21,67 28,41 44,65 37,91 42,5 TOTAL 20,74 40,8 35,63 33,73 53,43 43,87 48,11

19

3. Structura schimburilor comerciale la 31.08.2008, se prezintă astfel: - mii dolari SUA -

Cap. Denumirea produsului Export Import Valoare Valoare

TOTAL 48116,0 din care: 5609,5 42506,31 Animale vii şi produse ale regnului animal 158,2 2814,62 Produse ale regnului vegetal 0,0 12484,64 Produse alimentare, băuturi, lichide 0,0 3748,46 Produse ale industriei chimice 881,7 21,67 Materiale şi articole plastice 712,6 6425,88 Piei brute, piei tabacite, blănuri şi produse 19,6 625,09 Lemn, carbune de lemn şi articole 663,8 429,910 Pastă de lemn sau alte materiale 16,8 21,311 Materiale şi articole textile 682,3 5750,112 Încălţăminte, pălarii, umbrele, umbrele de soare 0,2 2073,613 Articole din piatră, ipsos, ciment, azbest, mică 0,6 846,815 Metale comune şi articole 527,1 407,616 Maşini şi aparate, echipamente electrice 1915,3 2548,517 Vehicule, aeronave, vase şi echipamente 0,0 31,118 Instrumente şi aparate optice 0,4 6,620 Mărfuri şi produse diverse 31,1 4271,099 Alte mărfuri 0,0 0,0

Cu toate că, volumul schimburilor comerciale nu se ridică la nivelul potenţialului celor doua ţări, există

numeroase zone de complementaritate care constituie premise favorabile pentru impulsionarea acestora şi a cooperarii economice.

CAPITOLUL V

RELAŢIA UNIUNEA EUROPEANĂ – VIETNAM

1. Cadrul juridic Anul 2007 a marcat aniversarea a 17 ani de relaţii diplomatice între Comunitatea Europeană (CE) şi

Vietnam. Biroul Delegaţiei Comisiei Europene în Vietnam a fost deschis, în mod oficial, în 1996. În anul 1992, UE a încheiat cu Vietnam un Acord de comerţ pentru produsele textile. La 17 iulie 1995 a fost semnat Acordul cadru de Cooperare dintre CE şi Vietnam. Acest acord are

patru obiective: - creşterea bilaterlă a comerţului şi investiţiilor; - sprijinirea dezvoltarii economice a Vietnamului şi îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă a săracilor; - sprijinirea eforturilor Vietnamului pentru restructurarea economiei şi trecerea la o economie de piaţă; - protecţia mediului. În cadrul acestui acord este stipulată clauza conform căreia cooperarea UE-Vietnam are la bază

respectarea drepturilor omului şi a principiilor democratice. În scopul atingerii obiectivelor Acordului, Vietnamul a primit, în scopuri comerciale, Clauza naţiunii

celei mai favorizate (MFN) din partea UE şi totodată a început implementarea programelor de ajutor pentru dezvoltare ale UE în Vietnam.

20

În urma Acordului a fost creată Comisia Mixtă UE-Vietnam în scopul sprijinirii discuţiilor la nivel înalt între UE şi Vietnam referitoare la reformele în domeniile economic, administrativ, juridic şi legislativ precum şi la programele de cooperare cu UE. Comisia se reuneşte o dată la doi ani, iar ultima întâlnire a avut loc la Brussels la 6 noiembrie 2007.

Aderarea Vietnamului la OMC este un prim pas pentru dezvoltarea economică a ţării. UE sprijină Vietanamul în acest proces prin programe de cooperare şi proiecte, iar Programul de Asistenţă Comercială Multilaterală (MUTRAP) este unul dintre instrumentele UE de sprijinire a Vietnamului pentru dezvoltarea economică.

În anul 2007 au început negocierile dintre UE şi Vietnam pentru un Acord de Parteneriat şi Cooperare (Partnership and Cooperation Agreement – PCA), precum şi pentru un Acord de Comerţ Liber (Free Trade Agreement – FTA) între UE şi ASEAN, pentru care Vietnamul acţionează ca facilitator. În prezent cele două acorduri se află în stadiul de negociere, acestea urmând a se finaliza până la sfârşitul anului 2009 sau începutul anului 2010.

2. Schimburile comerciale În anul 2007 valoarea schimburilor comerciale dintre UE şi Vietnam a fost de 10,87 miliarde Euro din

care exportul UE în Vietnam a fost de 3,30 miliarde Euro, iar importul UE a fost de 7,57 miliarde Euro. Importurile UE din Vietnam au fost axate în principal pe încălţăminte, textile, produse marine, lemn şi

cafea, iar exporturile UE au fost formate în prrincipal din maşini şi instalaţii, produse optice, farmaceutice şi materiale plastice.

Anumite exporturi ale Vietnamului în UE beneficiază de Sistemul Generalizat de Preferinţe (GSP). Prin acest sistem, UE acordă reduceri de taxe ţarilor în curs de dezvoltare.

În ceea ce priveste exporturile de încălţăminte cu feţe din piele, acestea au fost graduate în schema SGP, iar începând cu anul 2009 un vor mai beneficia de aceste facilităţi. De asemenea, aceste produse au făcut, începând cu anul 2006, obiectul aplicării din partea UE a unor taxe anti-dumping de 10%. Măsurile anti-dumping urmau să ia sfârşit la 7 octombrie 2008, dar în prezent Comisia Europeană desfăşoară investigaţii privind continuarea aplicării acestora. Îngreunarea exportului vietnamez de produse de încăltăminte cu feţe din piele, prin graduarea acestora în schema SGP şi aplicarea de taxe anti-dumping, reprezintă un subiect delicat la momentul actual în relaţiile economice dintre UE şi Vietnam.

3. Investiţii UE este, în mod tradiţional, unul dintre principalii investitori străini în Vietnam. Până în prezent,

investiţiile UE se ridică la 10 miliarde USD pentru 750 proiecte. Investitorii din 12 state membre UE au investit, în anul 2007, în total 508,4 milioane USD în 91 proiecte în această ţară.

4. Relaţii de cooperare Unul dintre obiectivele principale în relaţia UE-Vietnam este susţinerea programelor de cooperare prin

intermediul cărora să se faciliteze reducerea sărăciei. Astfel, Country Strategy Paper (CSP) pentru Vietnam 2002-2006, a avut alocat un buget de

162 milioane USD sub formă de grant şi a fost orientat spre două obiective: dezvoltarea resurselor umane, prin sprijinirea sistemului educaţional şi dezvoltarea integrării populaţiei rurale, şi al doilea prin sprijinirea integrării Vietnamului în structurile economiei regionale şi mondiale.

În martie 2007 a fost adoptată de Comisia Europeană Country Strategy Paper (CSP) pentru Vietnam 2007-2013 al cărei scop este sprijinirea Vietnamului după aderarea la OMC. În scopul implementării acestei strategii a fost alocată suma de 304 milioane de euro, prin intermediul a două programe multi-anuale: 160 milioane euro pentru perioada 2007-2010 şi 144 milioane de euro pentru perioada 2011-2013. Această Strategie este orientată către sprijinirea Planului de Dezvoltare Socio-Economică 2006-2010 a Vietnamului şi sprijinirea sectorului sănătăţii. Sprijinul UE în aceste două direcţii va fi completat prin acţiunile din domeniul asistenţei comerciale.

21

CAPITOLUL VI

RECOMANDĂRI, OBICEIURI, PROTOCOL ŞI ALTE INFORMAŢII

1. Recomandări pentru firmele care intenţionează să opereze pe piaţa vietnameză - oferirea partenerilor de dialog a unei prezentări cât mai detaliate a firmei şi a produselor/serviciilor

acesteia, precum şi detalii privind experienţa şi realizările companiei în domeniul de activitate; - necesitatea investirii pe termen mediu, făra garanţia unui câştig imediat; - în cazul cooperării cu companii naţionale vietnameze, să fie exprimat interesul participării la

proiectele de infrastructură; - cunoaşterea reglementărilor privind gestionarea şi utilizarea fondurilor de ajutor internaţional

(acordate de Banca Mondială, ADB, OECF şi altele); - menţinerea unui contact permanent cu partenerii şi autorităţile relevante. Sunt preferate discuţiile

faţă în faţă în locul discuţiilor telefonice sau scrise; vietnamezii acordă o importanţă deosebită întâlnirilor directe. După semnarea contractului, partenerii trebuie să se implice în implementarea lui şi să exploreze noi arii de cooperare;

- prezentarea documentelor şi întreţinerea corespondenţei în engleză sau franceză şi, acolo unde este posibil, în limba vietnameză, acest lucru fiind foarte apreciat;

- acordarea unui timp îndelungat negocierilor; firmele româneşti nu trebuie să încheie un contract rapid; practica vietnameză solicită întâlniri repetate pentru negocieri;

- efectuarea de deplasări frecvente în Vietnam a reprezentanţilor firmelor româneşti, dialogul direct fiind preferat de partenerii vietnamezi;

- participarea la manifestări expoziţionale şi târguri internaţionale; - esenţial pentru obţinerea succesului în negocieri este adaptarea la eticheta şi protocolul local.

2. Obiceiuri şi reguli de protocol - orele de masă sunt riguros respectate acestea fiind 11,30-13,30 pentru prânz; cina poate varia, dar de

regulă se serveşte intre 18,00-19,30; - cărţile de vizită au un rol foarte important. Acestea trebuie să fie tiparite în engleză/franceză şi, când

este posibil, în vietnameză; schimbul cărţilor de vizită se face cu doua mâini; de asemenea, gestul de a înmâna este facut cu ambele mâini în Vietnam, pentru orice, ca semn de respect faţă de persoana căreia i se oferă;

- se serveşte ceai, oaspetele exprimând întotdeauna satisfacţia pentru gustul şi calitatea acestuia; - adoptarea unei atitudini serioase, rigide, le creează vietnamezilor disconfort în dialog şi negociere;

ei obişnuiesc să zâmbeasca şi să discute destins; - trebuie să vă asiguraţi că partenerul vietnamez a înţeles exact mesajul dumneavoastră; de multe ori

acesta poate să aprobe şi să lase impresia că acceptă propunerile/ideile, dar de fapt el confirmă că a înţeles ceea ce aţi spus;

- corespondenţa cu un potenţial partener vietnamez este de lungă durată şi trebuie evitate formulările abrupte de prezentare a afacerii; la sfârşitul corespondenţei trebuie adăugate formule de politeţe;

- o întâlnire de afaceri începe prin invitarea oaspetului într-o sală unde este aşteptat de un grup de vietnamezi; partenerul de afaceri cu care se vor purta discuţii va intra în sală ulterior, după ce oaspetele a participat la o discuţie cu cei care îl aşteptau;

- este recomandat ca firmele vietnameze să fie avizate în scris în sensul organizării de întâlniri; - o întâlnire de afaceri durează cel mult o oră şi în general se aşteaptă ca oaspetele să fie cel care

închide discuţiile; - este esenţială angajarea unui translator deoarece, de cele mai multe ori întâlnirile de afaceri şi cele

oficiale se desfăşoară în limba vietnameză; - pronunţia numelor vietnamezilor începe cu numele de familie, urmat de al doilea prenume şi apoi de

primul prenume. Vietnamezii se adresează unul altuia folosind prenumele. Atunci când se adresează

22

unui străin vietnamezii folosesc formula de politeţe (domnule, doamnă, domnişoară) urmată de prenumele persoanei respective;

- ţinuta de afaceri constă în costum şi cravată pentru bărbaţi şi costum sau rochie pentru femei. În timpul lunilor călduroase de vară ţinuta formală pentru bărbaţi este cămaşă şi cravată.

3. Important de ştiut - cetăţenii români posesori de paşapoarte diplomatice sau de serviciu nu necesită viză, iar posesorii de

paşapoarte turistice necesită viză de intrare în Vietnam, care se eliberează numai de către ambasadele Vietnamului în străinătate;

- ora oficială a Vietnamului este ora GMT+7 (sau ora României+4 în lunile aprilie-octombrie şi ora României+5 în lunile noiembrie-martie)

- limba folosită la convorbiri este engleza (mai rar franceza, rusa etc); - transferul aeroport-hotel se face cu taxiul (cca.15-20$); costul călătoriei cu taxiul este de cca.

0,5$/Km. - la hoteluri de 4-5 stele costul unei camere “single” este de 120-180$. - apa de la robinet nu este potabilă. Călătorii sunt sfătuiţi să bea numai apă îmbuteliată şi să evite

cuburile de gheaţă; - în capitală şi în oraşele mari trebuie acordată atenţie deosebită la păstrarea actelor, banilor şi

genţilor de mână; - nu este obligatorie vaccinarea pentru a vizita Vietnamul, cu excepţia persoanelor care au calatorit în

zone infectate cu: febră galbenă, tifoidă şi holeră. În aceste situaţii vizitatorul trebuie să deţină un certificat de sănătate la intrarea în ţară;

- introducerea în Vietnam a drogurilor de orice natură este interzisă. Consumul, posesia şi vânzarea de droguri este aspru pedepsită de legea vietnameză.

- sumele de bani care depăşesc limita a 7.000 USD trebuie declarate la intrarea în Vietnam; - apelurile telefonice internaţionale şi prin fax sunt disponibile la unităţile poştale şi în hoteluri.

Costul comunicaţiilor s-a redus semnificativ în ultimii ani; - accesul la internet este posibil atât în hoteluri cât şi în locaţii de tip „Internet-cafe”, care sunt destul

de numeroase; - sunt disponibile serviciile de rooming pentru telefonia mobilă; - un bilet de avion pe ruta Hanoi - Ho Chi Minh costă aproximativ 190 USD pentru clasa economic şi

260 USD pentru clasa business; - închirierea unei maşini cu şofer costă între 25 USD şi 100 USD pe zi; închirierea se poate face de la

hoteluri sau de la companiile de turism; - sistemul medical din Vietnam nu întruneşte standardele de igienă; personalul medical, în special cel

din afara oraşelor Hanoi şi Ho Chi Minh, vorbeşte doar limba vietnameză; plata serviciilor medicale se face cash, imediat după consultaţii şi tratamente;

- medicamentele pot fi cumpărate, fără prescripţie medicală, de la farmacii; - din luna decembrie 2007, în Hanoi şi provinciile din nordul Vietnamului au apărut cazuri de holeră; - traficul în Vietnam se desfăşoră pe partea dreaptă, dar este haotic; străzile din principalele oraşe

sunt sunt aglomerate cu motociclete, maşini, autobuze, camioane, biciclete şi pietoni; - cei mai mulţi vietnamezi conduc motociclete/motorete; - numărul semafoarelor din Hanoi şi Ho Chi Minh este în continuă creştere, dar culoarea roşie a

semaforului nu este respectată întotdeauna; - în oraş, viteza legală este de 30-40 km/oră, iar în afara oraşelor de 40-60 km/oră; ambele viteze sunt

în mod constant ignorate; - permisele de conducere româneşti şi cele internaţionale nu sunt recunoscute în Vietnam; persoanele

care vor să conducă trebuie să obţină echivalarea permisului la Serviciul de Transport Public al Departamentului de Comunicaţii şi Transport din Vietnam

- pietonii trebuie să fie foarte atenţi când travesează străzile şi să se uite cu atenţie în ambele direcţii chiar dacă traversează strada prin locuri marcate sau la culoarea verde a semaforului;

23

CAPITOLUL VII

ADRESE UTILE

Guvernul www.vietnam.gov.vn 1. Ministere

Ministerul Afacerilor Externe: www.mofa.gov.vn Ministerul Industriei şi Comerţului www.moit.gov.vn Ministerul Planificării şi Investiţiilor www.mpi.gov.vn Ministerul Ştiinţei şi Tehnologiei: www.most.gov.vn Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale: www.mard.gov.vn Ministerul Resurselor Naturale şi Mediului: www.monre.gov.vn Ministerul Informaţiilor şi Comunicaţiilor: www.mic.gov.vn Ministerul Sănătăţii: www.moh.gov.vn Ministerul Transporturilor: www.mt.gov.vn Ministerul Construcţiilor: www.moc.gov.vn Ministerul Justiţiei – www.moj.gov.vn Ministerul Finanţelor: www.mof.gov.vn Ministerul Educaţiei şi Pregătirii: www.moet.gov.vn Departamentul General de Statistică: www.gso.gov.vn

2. Camera de Comerţ şi Industrie a Vietnamului: www.vcci.com.vn 3. Asociaţii patronale

Asociaţia vietnameză a producătorilor de cafea şi cacao: www.vicofa.org.vn Asociaţia vietnameză a producătorilor de ceai: www.vitas.org.vn Asociaţia vietnameză a producătorilor de produse din textile: www.vntextile.com Asociaţia vietnameză a producătorilor şi exportatorilor de produse acvatice: www.fistenet.gov.vn Asociaţia vietnameză a Întreprinderilor Mici şi Mijlocii: www.vinasme.org

4. Unităţi şi Corporaţii Naţionale:

Electricity of Vietnam (EVN): www.evn.com.vn Vietnam Petroleum Corporation (Petrovietnam): www.petrovietnam.com.vn Vinacoal Import-Export Joint Stock Company (Vinacoal): www.coalimex.com.vn Vietnam Steel Corporation (VSC): www.vsc.com.vn Vietnam Chemical Corporation: www.vinachem.com.vn Vietnam National Textile and Garment Group (Vinatex): www.vinatex.com Vietnam Paper Corporation (Vinapimex): www.vinapimex.com.vn Vietnam Tobacco Corporation (Vinataba): www.vinataba.com.vn Vietnam Minerals Corporation (Vimico) Machinery and Industrial Equipment Corporation (MIE) Vietnam Engine and Agricultural Machinery Corporation (VEAM) Vietnam Electrical Equipment Corporation (VEC) Vietnam Electronics and Informatics Corporation (VEIC) Vietnam Industrial Construction Corporation (Vinaincon) Saigon Alcohol-Beer-Beverage Corporation (Sabeco) Hanoi Beer Alcohol and Beverage Corporation (Habeco)

24

5. Instituţii şi organizaţii care pot contribui la promovarea relaţiilor de comert si cooperare internatională

Vietnam Trade Promotion Agenty: www.vietrade.gov.vn Direcţia Generală a Vămilor: www.customs.gov.vn Partidul Comunist din Vietnam: www.cpv.org.vn Adunarea Naţională: www.na.gov.vn Oraşul Hanoi : http://www.hanoi.gov.vn Oraşul Ho Chi Minh : http://www.hochiminhcity.gov.vn Legislaţie: http://www.vietnamlaws.com

Coordonate ambasade: Ambasada R.S.Vietnam la Bucureşti Adresa: Str. C.A. Rosetti nr. 35, sector 2 , Tel. 311.16.04; 311.03.34; 311.03.44; Fax:312.16.26;311.07.56 Email:vietrom2005@yahoo.com Ambasada României la Hanoi Adresa: 5 Le Hong Phong Str., Ba Dinh District Tel: 0084-4-38452014; Fax: 0084-4-38430922 Email: romambhan@fpt.vn Ambasador extraordinar şi plenipotenţiar: domnul Dumitru Olaru Biroul de Promovare Comercial-Economică Adresa: 5 Le Hong Phong Str., Ba Dinh District Tel: 0084-4-37338331 Email: rombcehan@fpt.vn Secretar economic: dl. Razvan Oţel Redactat: Răzvan Oţel, secretar economic II Octombrie 2008