Capitolul III. Cuantificarea impactului indus asupra mediului

3.1. Descrierea metodei

Pe plan mondial sunt cunoscute diferite încercări de evaluare a stării mediului cu ajutorul unor indicatori sintetici, care se referă însă de cele mai multe ori la un singur factor de mediu, de exemplu: cantitatea de poluanţi evacuată în apă sau aer exprimată prin indicele de clor sau poluarea cu metale grele a solului exprimată prin echivalentul de zinc.

Metoda indicelui de poluare globală permite aprecierea stării de sănătate sau de poluare a mediului şi de exprimare cantitativă a acestei stări pe baza unui indicator rezultat dintr-un raport între valoarea ideală şi valoarea la un moment dat a unor indicatori de calitate, consideraţi specifici pentru factorii de mediu analizaţi.

Metoda presupune parcurgerea mai multor etape de aprecieri sintetice bazate pe indicatori de calitate posibili să reflecte o stare generală a unuia din factorii de mediu analizaţi şi apoi corelarea acestora printr-o metodă grafică. În acest sens, se propune încadrarea calităţii, la un moment dat, a fiecărui factor de mediu într-o scară de bonitate, cu acordarea unor note care să exprime apropierea, respectiv depărtarea de starea ideală.

Scara de bonitate este exprimată prin note de la 1 la 10, 10 reprezentând starea naturală neafectată de activitatea umană, iar nota 1 reprezintă o situaţie ireversibilă şi deosebit de gravă de deteriorare a factorului de mediu analizat. În general se consideră că este posibilă aprecierea calităţii mediului dintr-o anumită zonă şi la un moment dat prin: calitatea aerului; calitatea apei; calitatea solului; starea de sănătate a populaţiei; deficitul de specii de plante şi animale înregistrate.

Fiecare dintre aceşti factori pot fi caracterizaţi prin câţiva indicatori de calitate reprezentativi pentru aprecierea gradului de poluare şi pentru care există stabilite limite admisibile. În funcţie de înscrierea în limitele normate se acordă nota de bonitate.

Metoda, propusă de Popa s.a (2005) urmează aceleaşi etape de acordare a notelor de bonitate pentru fiecare indicator de calitate analizat şi considerat reprezentativ pentru caracterizarea calităţii componentelor de mediu evaluate. Astfel, se elaborează scările de bonitate având la bază concentraţiile maxim admise conform legislaţiei în vigoare, după care se încadrează indicatorii de calitate analizaţi în aceste scări şi se acordă note de bonitate. Se obţin în final note de bonitate pentru fiecare componentă de mediu evaluată. Aplicand noua formula de calcul a indicelui de poluare globala, aceasta metoda de cuantificare a impactului asupra mediului poate fi aplicata si in situatia in care este considerata in procesul de evaluare o singura componenta de mediu. Urmează etapa de calcul a indicelui de poluare globală. Autorii (Popa, s.a., 2005) propun o noua formulă de calcul a indicelui de poluare globală, mult simplificată fată de cea propusă de Rojanschi (1997) şi care poate fi mult mai uşor aplicată indiferent de câţi indicatori de calitate sunt consideraţi sau câte componente de mediu sunt evaluate.

Noua formulă de calcul a indicelui de poluare globală porneşte de la aceasi formulă propusă de Rojanschi (1997) în care indicele de poluare globală este raportul dintre valoarea ideala şi valoarea reala, respectiv aria figurii geometrice ce exprimă starea naturală, ideală a mediului şi aria figurii geometrice ce exprimă starea reală, evaluată. Însă, în această situaţie se propune ca figura geometrică să fie un cerc, iar valoarea indicelui de poluare globală să fie dată de raportul dintre aria cercului ce exprimă starea ideala şi aria cercului ce exprimă starea reală.

Indicele de poluare globală a unui ecosistem (IPG) rezultă din raportul între suprafaţa reprezentând starea ideală (SI) şi suprafaţa reprezentând starea reală (Sr):

IPG=S iSr

Noua formulă de calcul a indicelui de poluare global propusă de Popa pentru calcularea indicelui de poluare globală devine:

IPG=100

b2

b - media aritmetică a notelor de bonitate obţinute de componetele de mediu evaluate.

După calcularea IPG se clasifică impactul de mediu astfel:

Tabel 3.1. Clasificarea impactului de mediuIPG b Clasa Starea de sănătate a mediului

IPG = 1 10 A Mediu natural neafectat de activitatea umană

1 < IPG< 2 9,999 – 7,072 BMediu supus efectului activităţii umane în limite admisibile

2 < IPG< 3 7,071 – 5,774 CMediu supus efectului activităţii umane, provocând stare de disconfort formelor de viaţă

3 < IPG< 4 5,773 – 5,001 DMediu afectat de activitatea umană, producând tulburări formelor de viaţă

4 < IPG< 6 5 – 4,083 EMediu grav afectat de activitatea umană. Periculos formelor de viaţă

Peste 6 ≤ 4,082 F Mediu degradat, impropriu formelor de viaţă

3.2. Principii de lucru

Paşii aplicării metodei IPG:1. Stabilirea componentelor de mediu supuse evaluarii EIM2. Caracterizarea din punct de vedere calitativ a componentelor de mediu supuse EIM prin analiza indicatorilor de calitate specifici si reprezentativi pentru situatia analizata3. Elaborarea scărior de bonitate conform CMA prevăzute de legislaţia în vigoare şi conform pragurilor de alertă4. Acordarea notelor de bonitate pentru fiecare indicator de calitate analizat şi calcularea notelor de bonitate pentru fiecare componentă de mediu supusă EIM5. Calcularea IPG prin metoda clasică propusă de Rojanschi şi metoda îmbunătăţită propusă de Popa şi colaboratorii

Notele de bonitate se acordă prin note de la 1 la 10, 10 reprezentând starea naturală neafectată de activitatea umană, iar nota 1 reprezintă o situaţie ireversibilă şi deosebit de gravă de deteriorare a factorului de mediu analizat.

Notele de bonitate se acordă în conformitate cu tabelul de mai jos:

Tabel 3.2. Acordarea notelor de bonitateCd Notă bonitate acordată

Cd → 0,1%CMA 10Cd< p.a. 9p.a. ≤ Cd < 80% CMA 880% CMA ≤ Cd< 90% CMA 790% CMA ≤ Cd< CMA 6CMA ≤ Cd< 150% CMA 5150% CMA ≤ Cd< 200% CMA 4200% CMA ≤ Cd< 250% CMA 3250% CMA ≤ Cd< 300% CMA 2Cd ≥ 300 % CMA 1

Tabelul de mai sus se poate reprezenta schematic astfel:

În continuare am elaborat scările de bonitate pentru următoarele componente de mediu : apa de suprafaţă, apa subterană, sol şi aer.

Tabel 3.3 Scara de bonitate pentru apa de suprafațăNB CCOCr CBO5 Azotați Azotiți Fosfați Sulfați Cloruri Plumb

10 < 2,5 < 0,5 < 1,33 < 0,02 < 0,03 < 15 <10 < 0,0001

9 2,5 – 17,5 0,5 – 3,5 1,33 – 9,31 0,02 – 0,14 0,03 – 0,21 15 – 105 10 – 70 0,0001 – 0,0007

8 17,5 – 20 3,5 -4 9,31 – 10,64 0,14 – 0,16 0,21 – 0,24 105 – 120 70 – 80 0,0007 – 0,0008

7 20 – 22,5 4 – 4,5 10,64 – 11,97 0,16 – 0,18 0,24 – 0,27 120 – 135 80 – 90 0,0008 – 0,0009

6 22,5 – 25 4,5 – 5 11,97 - 13,3 0,18 – 0,2 0,27 – 0,3 135 – 150 90 – 100 0,0009 – 0,001

5 25 – 37,5 5 – 7,5 13,3 – 19,95 0,2 – 0,3 0,3 – 0,45 150 – 225 100 - 150 0,001 – 0,0015

4 37,5 - 50 7,5 – 10 19,95 – 26,6 0,3 – 0,4 0,45 – 0,6 225 – 300 150 – 200 0,0015 – 0,002

3 50 – 62,5 10 – 12,5 26,6 – 33,25 0,4 – 0,5 0,6 – 0,75 300 – 375 200 – 250 0,002 - 0,0025

2 62,5 – 75 12,5 – 15 33,25 – 39,9 0,5 – 0,6 0,75 – 0,9 375 – 450 250 – 300 0,0025 - 0,003

1 > 75 > 15 > 39,9 > 0,6 > 0,9 > 450 > 300 > 0,003

Tabel 3.4 Scara de bonitate pentru apa subteranăNB CCOCr Azotați Fosfați Sulfați Cloruri Sulfuri Cupru Zinc Plumb10 < 0,5 < 5 < 0,01 < 25 < 25 < 0,01 < 0,01 < 0,5 < 0,001

9 0,5 – 3,5 5 – 35 0,01 – 0,07 25 – 175 25 – 175 0,01 – 0,07 0,01 – 0,07 0,5 – 3,5 0,001 – 0,007

8 3,5 -4 35 - 40 0,07 – 0,08 175 – 200 175 – 200 0,07 – 0,08 0,07 – 0,08 3,5 -4 0,007 – 0,008

7 4 – 4,5 40 – 45 0,08 – 0,09 200 – 225 200 – 225 0,08 – 0,09 0,08 – 0,09 4 – 4,5 0,008 – 0,009

6 4,5 – 5 45 – 50 0,09 – 0,1 225 – 250 225 – 250 0,09 – 0,1 0,09 – 0,1 4,5 – 5 0,009 – 0,01

5 5 – 7,5 50 – 75 0,1 – 0,15 250 – 375 250 – 375 0,1 – 0,15 0,1 – 0,15 5 – 7,5 0,01 – 0,015

4 7,5 – 10 75 – 100 0,15 – 0,2 375 - 500 375 - 500 0,15 – 0,2 0,15 – 0,2 7,5 – 10 0,015 – 0,02

3 10 – 12,5 100 – 125 0,2 - 0,25 500 – 625 500 – 625 0,2 - 0,25 0,2 - 0,25 10 – 12,5 0,02 - 0,025

2 12,5 – 15 125 – 150 0,25 - 0,3 625 – 750 625 – 750 0,25 - 0,3 0,25 - 0,3 12,5 – 15 0,025 - 0,03

1 > 15 > 150 > 0,3 > 750 > 750 > 0,3 > 0,3 > 15 > 0,03

Tabel 3.5 Scara de bonitate pentru solNB Subst. ext. Crom Plumb Zinc Cupru Nichel Cadmiu10 < 200 < 60 < 100 < 100 < 50 < 50 < 1

9 200 – 1000 60 – 300 100 – 250 100 – 250 50 – 250 50 – 200 1 – 5

8 1000 – 1600 300 – 480 250 – 800 250 – 800 250 – 400 200 – 400 5 – 8

7 1600 – 1800 480 – 540 800 – 900 800 – 900 400 – 450 400 – 450 8 – 9

6 1800 – 2000 540 – 600 900 - 1000 900 - 1000 450 – 500 450 – 500 9 – 10

5 2000 – 3000 600 – 900 1000 - 1500 1000 - 1500 500 – 750 500 – 750 10 – 15

4 3000 – 4000 900 – 1200 1500 - 2000 1500 - 2000 750 – 1000 750 – 1000 15 – 20

3 4000 – 5000 1200 – 1500 2000 - 2500 2000 - 2500 1000 – 1250 1000 – 1250 20 – 25

2 5000 – 6000 1500 – 1800 2500 -3000 2500 -3000 1250 – 1500 1250 – 1500 25 – 30

1 > 6000 > 1800 > 3000 > 3000 > 1500 > 1500 > 30

Tabel 3.6 Scara de bonitate pentru aer

NBLaminor 20” Laminor 16” Laminor 6”

CO SO2 NOx PM10 CO SO2 NOx PM10 CO SO2 NOx PM10

10 < 17 < 170 < 45 < 5 < 17 < 170 < 45 < 5 < 17 < 170 < 45 < 5

9 17 – 119170 – 1190

45 – 315 5 – 3517 – 119

170 – 1190

45 – 315

5 – 3517 – 119

170 – 1190

45 – 315

5 – 35

8119 – 136

1190 – 1360

315 – 360

35 – 40119 – 136

1190 – 1360

315 – 360

35 – 40119 – 136

1190 – 1360

315 – 360

35 – 40

7136 – 153

1360 – 1530

360 – 405

40 – 45136 – 153

1360 – 1530

360 – 405

40 – 45136 – 153

1360 – 1530

360 – 405

40 – 45

6153 – 170

1530 – 1700

405 – 450

45 – 50153 – 170

1530 – 1700

405 – 450

45 – 50153 – 170

1530 – 1700

405 – 450

45 – 50

5170 – 255

1700 – 2550

450 – 675

50 – 75170 – 255

1700 – 2550

450 – 675

50 – 75170 – 255

1700 – 2550

450 – 675

50 – 75

4255 – 340

2550 – 3400

675 – 900

75 – 100

255 – 340

2550 – 3400

675 – 900

75 – 100

255 – 340

2550 – 3400

675 – 900

75 – 100

3340 – 425

3400 – 4250

900 - 1125

100 - 125

340 – 425

3400 – 4250

900 - 1125

100 - 125

340 – 425

3400 – 4250

900 - 1125

100 - 125

2425 – 510

4250 – 5100

1125 – 1350

125 – 150

425 – 510

4250 – 5100

1125 – 1350

125 – 150

425 – 510

4250 – 5100

1125 – 1350

125 – 150

1 > 510 > 5100 > 1350 > 150 > 510 > 5100 > 1350 > 150 > 510 > 5100 > 1350 > 150

În tabelul de mai jos sunt prezentaţi cei 4 factori de mediu care sunt poluaţi de către firma SC Mittal Steel Roman SA(apă de suprafaţă, apă subterană, sol şi aer), împreună cu substanţele poluante, concentraţia determinată şi CMA-ul.

Componenta de mediu

Indicatori de calitate

Concentraţia determinată CMA

Apă de suprafaţă

CCOCr 10,58 25CBO5 0,435 5

Azotaţi 15,02 13,3Azotiţi 0,125 0,2Fosfaţi 0,024 0,3Sulfaţi 158,016 150Cloruri 35,5 100Plumb 0,55 0,001

Apă subterană

CCOCr 14,79 5Azotaţi 154,304 50Fosfaţi 0,0052 0,1Sulfaţi 512,3 250Cloruri 51,44 250

Sulfuri şi H2S 0,52 0,1Cupru 0,78 0,1Zinc 0,025 5

Plumb 0,22 0,1

Sol

Substanţe extractibile 11730 2000Crom total 181,01 600

Plumb 90,05 1000Zinc 131,07 1000

Cupru 91,12 500Nichel 146,23 500Cadmiu 14,12 10

Aer

Lam.20”

Lam. 16 “

Lam. 6”

CO 98,5 406,8 190 170NOx 156,3 308,9 169 450SOx 0,8 9,4 0,84 1700

Pulberi 10,58 32 13 50

3.3. Analiza rezultatelor

Notele de bonitate acordate se regăsesc în urmărotul tabel:Tabel 3.7 . Notele de bonitate acordate

Componenta de mediu Notă de bonitate (NB) ∑i=1

n

NBi

n

APĂ DE SUPRAFAŢĂ

CCOCr 9

7,25

CBO5 10Azotaţi 5Azotiţi 9Fosfaţi 10Sulfaţi 5Cloruri 9Plumb 1

APĂ SUBTERANĂ

CCOCr 2

4,22

Azotaţi 1Fosfaţi 10Sulfaţi 3Cloruri 9Sulfuri şi H2S 1Cupru 1Zinc 10Plumb 1

SOL

Substanţe extractbile

1

7,42

Crom total 9Plumb 10Zinc 9Cupru 9Nichel 9Cadmiu 5

AER

20”

COx 9

9,25

8,41

NOx 9SOx 10PM10 9

16”

COx 3

7,75NOx 9SOx 10PM10 9

6”

COx 5

8,25NOx 9SOx 10PM10 9

Calcularea indicelui de poluare globlă prin metoda Rojanschi:

S1=(7,25+8,41 )∗4,22

2=33,04

¿>Sr=S1+S2=91,13

S2=(7,25+8,41 )∗7,42

2=58,09

IPG=S iSr

= 20091,13

=2,19

Calcularea indicelui de poluare globlă prin metoda Popa ş.a.:

IPG=100

b2= 100

46,51=2,15

b=7,25+4,22+7,42+8,414

=27,34

=6,82