Pascal LAMYNicole GNESOTTO

impreunl cu JEAN-MICHEL BAER

/r\

Incotrose indreaptl

lumeal.

Traducere: Alina Ciulacu

NICULESCU

Cuprins

lntroducere. Nimic nu maimergecumtrebuie .... .......7

Prima parte

O LUME iT,T PI.ITA TRANSFORMARE

CapitolullRevenirea forlei . ........25

Capitolul2Turbulenlelemariitransformiri..... .......40

Partea a doua

LUMEA PE DOUA VOC| $r SATSPREZECE VARTATTUNT

CapitolullActorii. ......63

Capitolul2Mizele. .....111

Partea a treia

EUROPA SI PROVOCANIIE LUMII

CapitolullCum s-a ajuns aici? ....177

CapitolulzSensul gi narativul ......194

Capitolul3Norma gi for[a: noul contract european . . .208

Concluzii .........233

INTRODUCERE

Nimic nu mai merge cum trebuie

Nimic nu mai merge cum trebuie. Spre orice parte a lumii

[i-ai indrepta aten[ia, egti cuprins de aceeaqi senza[ie de stupe-

faclie qi de incertitudine. Donald Trump, cel mai lipsit de

modera[ie gi cel mai atipic dintre miliardarii americani, a fost

ales preqedinte al Statelor Unite pe 9 noiembie20l6, conttazi'

cind toate previziunile sondajelor gi toate analizele ,,exper-

fllor". La scara mondiald,,lo/o din popula[ia lumii deline tot atat

de mult[ bogilie ca restul de 99o/o. in mai pulin de doi ani,

gruparea Statului Islamic (ISIS) a devenit cea mai puternicl

organiza\ie teroristi din lume, cu un buget militar de 3 mili-

arde de dolari. Mai mult de I milion de refugia{i au intrat pe

teritoriul european ln 2015, iar num[rul lor s-ar putea dubla in

urmitorii ani. Niciuna dintre llrile Europei nu a reugit sd atingl

din nou nivelul de cregtere economici de dinaintea crizei din

2008: se retraseazd frontierele, se ridici ziduri qi garduri de

sirmd ghimpati, partidele de orientare populisti sau de extreml

dreapta cunosc un reviriment spectaculos, ajungind chiar

la guvernare in firi precum Polonia sau Ungaria. in ceea ce

NIMIC NU MAI MERGE CUM TREBUIE

prive$te Regatul Unit, acesta a indriznit sI faci pasul istoric al

retragerii din Uniunea Europeani. Daci ar fi sd {inem socoteala

catastrofelor lnfbptuite sau anun{ate, am alcitui o list[ lungl.Cu alte cuvinte, peste tot domnegte dezordinea: lumea

noastri se destramd, reperele se invilmigesc, un sentiment de

confuzie colectivi pluteqte in congtiinlele europene. O dublidezlluzie afecteazi. simultan cei doi piloni pe care se sprijini,de un sfert de veac, ac{iunea noastrl colectivi: mondializarea

economici, pe de o parte, gi construirea Europei, pe de alta.

Si incercim mai intii si evaluim situatia.

Mondializarea: istoria unei deziluzii

Si ne amintim extraordinara risturnare de situa{ie surve-

niti la sfArEitul anilor 1980 qi inceputul anilor 1990: intr-unristimp de cAteva luni, URSS qi comunismul se pribugesc, iarChina trece la economia de pia!6. Aceste doui revolu(ii istoriceaveau si schimbe fala lumii. Ceea ce ni se pirea familiar qi de

neschimbat se estompeaz[: R[zboiul Rece, la umbra disuadiriinucleare, divizarea Europei gi a Germaniei, lupta impotrivatotalitarismului comunist, mica Europ[ a celor douisprezece

state caracterizate de coeziune gi prosperitate, intArzierea gi

sdricia din ,,lumea a treia", domina[ia Statelor Unite gi supre-

mafia Occidentului, toate acestea se dezintegreaz[ treptat, odatlcu aparilia noii lumi mondializate. Inc[ de la sfArqitul anilor1980, mondializarea devine fundamentul, cadrul, orizontultuturor rela[iilor umane. Ea di naqtere unei lumi complexe,

instabile, e adevirat, dificil de infeles, dar o lume in care bun[-starea se generalizeazd, sdrdcia scade, ceea ce determin[ emer-

gen[a unor noi mari puteri, pAn[ atunci nesemnificative. O lumefavorabili unor revolulii tehnologice uluitoare, o lume in care

INcoTRo SE TNDREAPTA LUMEA?

matematica financiari, internetul, re{elele sociale devin factoriiesenfiali ai noilor dinamici de cregtere gi de influen[i.

Mondializarea structureazd,. Ea socheazi, distruge uneoriechilibrul vechilor societdfi occidentale, eltdeazd, regulile tradi-

{ionale, dar devine fundamentul sistemului internafional. inslgigeopolitica, altfel spus, raporturile de for![ gi ierarhia puterilorin lume, este supusi influen{ei acesteia: in mare parte, ea ajungesd fie secundari, marginald, in raport cu uriaqul val de eferves-

cen[i economicl gi comerciali care incepe s[ structureze lumea.

Dar aceasti mondializare, la rAndul ei, nu se poate sustrageIstoriei. Prima fazd, cunoscuti drept ,,mondializarea fericitii'l(1985-2010), insumeazi trei dinamici pe care se intemeiaza totatAtea uriaqe speranle: o prosperitate fhrd limite, o extindere a

democraliei la scari mondiali, o securitate globald asigurata

de ONU gi de puterea binevoitoare a Statelor Unite. A fosto epocl dominati de teoria piefelor perfecte qi de convingereaci prosperitatea gi creqterea economici inregistrate la nivelmondial aveau si fie pe viitor garantate pe termen lung de pro-gresele mondializirii. Ratele de cregtere fabuloase ale fdrilorzise emergente deschideau perspective extraordinare pentrucomerful mondial gi pentru accesul companiilor occidentale laaceste noi piefe.

Este perioada in care unii credeau, impreunl cu FrancisFukuyama, in,,Sfhrgitul istoriei'2, pe o planeti devenit[,,platf'3,

I Sintagma a fost mult folositi, dar ea a fost initial titlul unei lucriri a luiAlain Minc, apiruti Ia Pocket in 1999.

2 Francis Fukuyama, ,,The end of history and the last manl in The Nati-onal Interest, 1989; in traducere romAneasci, SfdrSitul istoriei Si ultimul om,Editura Paideia, 1994.

3 Thomas Friedman, The World is Flat, Farrar, Straus and Giroux, 2005;in limba romAnd: Pdmdntul este plat. Scurtd istorie a secolului XXI EdituraPolirom,2007.

NIMIC NU MAI MERGE CUM TREBUIE

asemenea unui teren de joc pacificat de ,,1e doux commerce"l

gi de tehnologiile informaliei: dat fiind ci intreaga lume a

trecut la economia liberali de piafl, ci a ap[rut, la nivel mon-dial, o clasi mijlocie formatl din mai multe sute de milioanede persoane, iar Internetul a unificat lumea prin comunicarea

instantanee, aceast[ imbogdlire la scari planetari nu avea cumsi nu ducl la democrafie. infruntirile ideologice aparfineau

trecutului, iar daci unii ginditori, precum Samuel Huntington,incercau si intrezireascl,,ciocniri ale civiliza{iilor"2 poten[ial

conflictuale, toli occidentalii considerau c[ acestea nu sunt

decit specula[ii universitare deplasate. in ceea ce privegte Sta-

tele Unite, dispari{ia inamicului sovietic Ie-a l[sat in pozi{ia de

singurd superputere, dar una democratici: George Bush tat61

avea in vedere aparifia unei ,,noi ordini mondiale", iar comu-nitatea internafional[, unificati pentru prima dati dupi cel

de-Al Doilea R[zboi Mondial, pornea, intr-un deplin consens,

s[ apere Kuweitul atacat de Saddam Hussein in 1991. inving6-tor fhri si intAmpine rezistenli al celui de ,,Al Treilea RizboiMondial", ln care se confruntase, vreme de cincizeci de ani, cu

totalitarismul sovietic, Occidentul pirea s[ domine lumea, sub

aripa tutelari a unei Americi puternice, eficiente, pacificatoare,

binevoitoare gi deci dezirabili, pAni la urmi.Or, incepAnd din 2001 - anul in care s-au produs atacurile

asupra World Trade Center -, dinamicile pierd din avint. Se

instaleazi progresiv un soi de mondializare dureroa.sd. Speran-

lele de odinioari se preschimbi in tot atdtea iluzii: economici,democraticS, strategic[. incepAnd ca 2007, severitatea crizei

1 Idee potrivit cireia, in cadrul relaliilor comerciale, amabilitatea, spi-

ritul civic qi loialitatea sunt rezultatul urmiririi propriului interes. (n. trad.)2 Samuel P. Huntington, Ciocnirea civiliza{iilor gi refacerea ordinii mon-

di ale, Editur a Antet, 2007 .

10 iNCOTRO SE iNDREAPTA LUMEA?

economice gi financiare destabilizeazl vechile democrafii occi-

dentale, care descoperi astfel c[ o cregtere economic[ qi oprosperitate nelimitate nu sunt neapirat garantate. Mondiali-

zarea se dezvdluie in toati complexitatea ei: nu e nici globali,

nici mondiald. Ea nu privegte toate lirile lumii, nu imbogifeEte

toate categoriile sociale in ![rile dezvoltate. Daci e adevdrat cd

mondializarea sporegte considerabil bog[fia mondiali, ea adAn-

ceEte qi mai mult disparitifile dintre posesorii de ar,ulie din

diverse na[iuni. Democralia nu mai garanteazi omenirii un

viitor luminos: criza din Georgia, din 2008, cregterea puterii

autoritare a lui Vladimir Putin, egecul revoluliilor din firilearabe, in 2011, sunt tot atAtea evenimente care ristoarni ecua-

fia politice la nivel mondial. in privinla Statelor Unite, ele nu

mai sunt hegemonul binevoitor pe care ni-l doream, ci au

devenit o putere potenlial periculoasi: cu Bush, fiul, prege-

dinte, entuziasma[i de toatl puterea concentrat[ in mAinile

lor gi de credinfa la fel de exaltati in caracterul excepfional

al democrafiei americane, neoconservatorii americani pun la

cale, in 2003, un rizboiin Irak, care avea si distrugi echilibrulstatornicit intre sunnilii qi qiilii din acea regiune, si produci

o renagtere a ambiliilor unei puteri iraniene potenfial nucleare,

si hr[neasci ura feroce impotriva Occidentului a islamigtilor

integrigti gi s[ distrugi pe termen lung sistemul de securitate qi

aga precar din Orientul Mijlociu.

$i mai de curdnd, mondializarea pare a fi intrat intr-o a treia

fazd, mai complexl decAt cele anterioare, un fel de mondiali-

zare a crizelor ;i a neputinlei in acelaqi timp. Din 2014, in timpce, ln Occident, creqterea economici se reinstaleazi intr-o ma-

nieri inegall * certi in America, mai pulin sigur[ in Europa -, ea

incetinegte, dimpotrivi, in !6rile emergente, Brazllia, Argentina,

Africa de Sud qi mai ales China, chiar dac[ aceste tlri continui

NIMIC NU MAI MERGE CUM TREBUIE

s[ fie motorul creEterii la nivel mondial. Pe scena politici, se

intensifici dinamicile de violenfi qi dezintegrare: grupirileteroriste extremiste se militarizeazd., crednd un proto-stat inOrientul Mijlociu, Rusia anexeazd Crimeeain 2013, tendin[ade cregtere a influenfei migcirilor de extreml dreapta se accen-

tueazd, peste tot in Europa, Turcia vireazd spre dictaturl, valu-rile de refugiali divizeazd. societi[ile europene. Victoria luiDonald Trump in Statele Unite, in urma unei campanii mar-cate de declaralii xenofobe Ei proiecte ostile imigrafiei qi libe-rului schimb, toate acestea indrept[fesc orice speculafii, de la

cele mai calme pinl la cele mai alarmante, in ceea ce privegte

evolu[ia fundamentali a politicii gi a societifii americane. Viito-rul nu e dinainte stabilit. Dar coincidenla unei posibile crize

economice, in China gi, prin urmare,la nivel mondial, pe fondulincertitudinilor politice din Europa, al unei schimb[ri radicale

de putere in SUA, al dezintegririi accelerate a Orientului Mij-lociu Ei al efervescenfei terorismului, nu e deloc de naturi s[ ne

conduci inspre scenarii prea plicute.Tocmai trecerile acestea rapide de la o fazd, a mondializirii

la alta, in timp ce opinia publici gi liderii politici abia dacd au

timp si inteleagl gi si se adapteze la fiecare dintre evolufiile incurs, explici in mare parte confuzia gi ingrijorarea, atdt de

concrete, ale opiniei publice din Europa. Aproape pretutindenidomini sentimentul ci totul se dezintegreazd,, cd,guvernele numai reuqesc deloc si controleze ceea ce se intAmpl[ in lume, ci,poate, ce-i mai rau de-abia acum urmeazi. Mondializarea este

coloana vertebrali a lumii, dar una fragili, o for![ in maremlsurl imprevizibil[, dificil de controlat, potenlial distructivi.Ea nu este, ln orice caz, panaceul care ne imaginam ci, la unmoment dat, are si aducl prosperitatea, democra{ia gi pacea inintreaga lume. Iar Europa are de suferit mai ales de pe urma

12 iNCOTRo SE iNDREAPTA LUMEA?

acestor e$ecuri: in 2006, numirul siracilor era de 120 de mili-oane, rata gomajului era de l0,lo/o in zona euro, de 20,7o/o inrindul tinerilor, previziunile de cregtere ale FMI-ului pentruansamblul zonei euro in 2017 oscilau intre 1,6 qi l,7o/o. Aceste

realitili arunc[ o luminl 9i mai intunecatd asupra unei dina-

rnici a dezamigirii colective care se manifesti de doui decenii.

Europa: un vis care se clatind

Martie 2017: cea de a qaizecea aniversare a Tratatelor de la

l{oma. Cite progrese s-au inregistrat in aceastd jumdtate de

secol! Dar gi cite dezllt:zii... Fiici a celor doud rizboaie mon-cliale, revolu{ionari prin principiul care st[ la baza sa (partajul

suveranitdlii nafionale), ca 9i prin structuri (cu dou[ liri care

s-au dugminit vreme de secole drept motor), construclia euro-

peani arelabazd un pariu foarte indrizne!: integrarea econo-

micd, indispensabili pentru asigurarea cregterii economice qi

a bunistirii, ar aduce totodat[ dupi sine pacea gi integrarea

politicI. Aceasta este matricea care sti la originea Europei: piafa

gi politica sunt cele doui falete ale aceleiagi dinamici. Solidaritifide fapt, agricole, economice, apoi monetare etc. ar crea, treptat,

o congtiinli politici comun6, o voin!6 de a tr[i impreund, im-pirtlgiti de un numdr tot mai mare de democrafii europene.

Prima fazd.a aventurii europene (1950-1990) este dedicatiin intregime construirii acestei relele de solidaritlfi. E ste ydrsta

de aur a Europei. Vreme de patru decenii, succesul este evi-

dent, continuu, contagios. Un numdr din ce in ce mai mare de

competen{e unificl intr-un destin tot mai comun un numdr increqtere de [iri. Mica Europi a celor sase se lirgegte la noui,apoi la douisprezece state membre gi izbutegte si-qi realizeze

toate pariurile: Franla Ei Germania se reconciliaz[ durabil,

NIMIC NU MAI MERGE CUM TREBUIE 13

pacea domneqte in Europa de Vest (ce e drept, sub umbrelaputerii nucleare americane), piafa comuni pregltegte apari(ia

uniunii economice si monetare ca o condilie a unei creqteri

sus{inute gi, odati cu alegerea Parlamentului European prinvot universal,inlg7g, apare o form[ incipientd de ,,popor euro-peanl Izbucnesc, desigur, crizelegate de stabilitatea monetarimondiali ori de prelul petrolului, dar Europa gisegte in ele, de

fiecare dati, puncte de plecare pentru noi progrese. Tocmai

aceastd binecuvdntatd vdrsti de aur, presupusi a dura la nesfir-git, pentru care Europa lui |acques Delors reprezintd, cea maifrumoasi intruchipare, se tem nostalgicii de azi ci nu va maiputea fi niciodatl regisiti. Una care este definitiv incheiata.

Cici aceasti mici Europi a Vestului, prosperi, pasnicl,democraticl, armonioasi qi solidar[, se vede pusi in fala uneitransformdri profunde la inceputul anilor 1990. Perestroika o

impune: dispari[ia URSS, reunificarea Germaniei, democrati-zarea fostelor liri din pactul de la Varqovia, necesitatea istoric[de a Ie primi in cadrul construcliei europene gi de a stabiliza

democrafia in Europa - Comunitatea Economicd European[(CEE) se vede confruntati cu toate acestea in mai pufin de treiani. Surpriza este pe mdsura entuziasmului, transformarea este

deopotrivi dificili gi necesard.

,,Marea Europii' vede lumina zllei, dar aceasti a doua

etapd a construcfiei europene (1990-2008) este un salt cu

capul inainte in complexitate. Uniunea Europeani care ia nag-

tere prin Tratatul de la Maastricht igi asumi ca obiectiv crea-

rea unor noi gi extraordinare solidaritifi: euro, procesul de

l[rgire, spa[iul Schengen, o politicl extern[ gi de securitate

comuni etc. O enormi speranll de democratizare progresiv[a continentului european, de cregtere a bunistirii colective

a unei jumlt6[i de miliard de locuitori, de influenld politici

INCOTRO SE iNDREAPTA LUMEA?

asupra mediilor externe consfinlegte reconcilierea celor douiEurope pAni nu demult separate, Vestul qi Estul.

Numai cI noua Mare Europi descoper[ c[ extindereaaccentueazi eterogenitatea, rdstoarn[ raporturile de echilibruanterior stabilite, perturbl opiniile, impune o regindire ainstitu{iilor qi, prin urmare, o redefinire a unui narativ politicacceptabil pentru to[i. in timp ce integrarea economici nuinceteazd. sI aduci prosperitate colectivi, se instaleazl un dis-confort polit ic, r efr actar la argumentele pro gresului economic.Reconcilierea merge prost, punerea de acord a mentalitl1ilor qi

a viziunilor asupra lumii gchiopdteazL. Divergen(ele politice ies

Ia iveali cu prilejul rizboiului din Irak purtat de SUA in 2003, pe

care noile liri din Europa Centrall gi de Est il susfin fardrezewe.Proiectul unei Constitulii europene, necesare pentru confrunta-rea cu Big Bang-ul extinderii, egueazd in 2005, ca urmare a votu-rilor impotrivi ale Fran[ei gi ![rilor de ]os.

Atunci cdnd criza economicl se abate asupra Europei, in2008, ea lovegte intr-o construc{ie europeanl deja fragilizatitde revolulia geopolitici pe care a fost nevoiti sd o inflptuiascide urgenfi in decurs de numai doud decenii. O ,,Europ[ a cri-zelor" se instaleazi pe termen lung. Este cea in care trlim azi.

Construc{ia europeani se clatini deopotrivi cu ideea euro-peanl. Efectele crizei economice at acutizat divergenleledintre lirile din Nord qi cele din Sud, au dus la pauperizarea

unei plr{i a claselor de mijloc, au zdruncinat credibilitateaUniunii Europene ca factor eficient de prosperitate. Criza aresuscitat de asemenea frustriri gi resentimente demne de

Europa anilor 1930, totul alimentdnd fondurile de comerfsuverane, xenofobe qi antieuropene ale nenumlratelor partidede extremi dreapta care prolifereazd, de atunci incoace inEuropa. CulminAnd cu lovitura de trlsnet din 23 iunie 2016,

NIMIC NU MAI MERGE CUM TREBUIE 15