F

CAPITOLUL

1

t'loria cadea ln rafale asuPra barbatului care pa$ea usor inco-

Volnl, rcspirtnd anevoie si asudlnd. Povara pe care o ducea nu era

dht culc afara de grea" ci doar incomoda, iar terenul era accidentat.

[u c tocmai simplu sa cari, in toiul noptii, un cadavru prin Padure.

)lutn lcaul pe unarul stlng si-$i continua mersul tirsiit- Amprentele

lllpllor lui nu ralirlneau clare; oricum, asta nu avea importanta, caci

pl0niu spala, cri repeziciune, orice fel de urme. Urmirise progno-

illo nteteorologice; ploaia ll adusese acolo. Vremea aspra era cel

lill bun ajutor Pe care 9i{ Putea dori.l)incolo de hupul neinsufledt care-i atirna pe umarul robust,

hfililarea omului era neobisnuite $i Penlru cA purta o glugi'leagrA"

tl. {'llrc era brodat ur simbol ezoteric pe toati lungimea materialu-

lul, Un cerc cu o cruce in mijloc. Probabil foarte usor de recunoscut

plltlru oricine depa$ise vlrsta de cincizeci de ad, sigla aceea stimise

tlndva o groaza care se estompase simfitor de-a lungul aniloL

hlllru el nu conta ca nici un om ,,viu" nu-l vedea Purtind gluga;

llxrificatia ei funesta il umPlea de o mullumire feroce.Dupa zece minute, ajunse in locul pe care il alesese cu grije h

lhttpul unei alte descinderi si a$eze jos trupul, cu o veneratie ce nu

lc l)otrivea cu moartea violenta a acestuia. Respira adinc ai ill$ilinu ca se poata dezlega cablul telefonic ce iinea strlnsA folia de

thfltic in care era impachetat, 9i pe care o desfasua apoi. Femeia

|lllt ltnari $i, cu doua zile inainte, trasat\rrile ei fusesere atrAgAtoare;

dtr ucum nu era mare lucru de privit- Parul blond' matasos, atirna

8 DAVID BAIDACCI

alaturi de pielea cu o tenta verzuie, lashd la v€dere ochii inchisiobrajii puhavi. Daca ochii aceia ar fi fost deschi$i, poate cA ins-ar mai fi putut deslusi privirea infrico$ati a raposateichinurile mo4ii, o experienta brutalA, repehta, in America,treizeci de mii de ori in fiecare an.

Berbatul indeparb plasticul, eliberind in intregime corpulpe care il turtinse pe spate- Expini, impotrivindu-se impulsuluivoma stimit de duhoarea lesului, si trase din nou, cu putere, aerpiept. Folosindu-se de una din miinile sale inmdnu$ate $i dena, cAuta 9i reu5i si descopere creanga mica qi bifurcati pe careascunsese mai inainte intr-un maracinis din apropiere. Sprijiniea antebraful femeii, agezlndu-l astfel incit sa parA ce afatacer. Desi se atenua cu repeziciune, rigiditatea cadavrului iisarcina, dar, frind un berbat putemic, fit{a, in cele din ufme,brul acela teap,n, plaslndu-l ln unghiul dorit. iqi scoase ceasulbuzunar, il cerceta, la lumira lantemei, ca sA se asigure cabine potrivit, gi il prinse de incheietura miinii moartei.

Cu toats ca era departe de ceea ce se intelege printr-un omdincios, ingenunche alituri de cadavm gi murmurA o rugAciuneastupindu-$i gura Si nasul cu ctrusul palmei in timp ce o rostea-

- Nu era tocmai vina ta, dar n-am avut pe altcineva lamina. N-ai murit in zadar. $i cred ci acum 1i-e mai bine-

Credea lntr-adevAr ceea ce spusese? Poate ca nu. Poate cAnici nu conta.

Privi chipul moartei, studiindu-i trasetudle cu meticulozitate,un savant care supravegheaze un experiment extrem deNu mai omofse pe nimeni pina atunci. O ficuse repede $i, sperafara durere. in intunericul tem Fi cetos, femeia perea inveluita destralucire galbuie, de parca s-ar fi transformat deja intr-o

Se trase inapoi ii scmta tot spafiul dimprejur, cAutindobiect strain care ar fi putut deveni o dovada impotriva lui-descoperi declt o bucata din materialul glugii, pe care qi-ointr-un tufi$ din aproprierea cadavrului. ,,Ai grija, nu-ti polise ri$ti-" Si-o indesa in buzunar. $i mai petrecu citeva minutetind orice altceva de acelagi gen, oricit de minuscul.

in lumea anchetatorilor, existau acele indicii ,,nevazute" careputeau distruge. O singura picatuA de singe, de sperme sausaliva, o afitprente, un rest de ADN pe rAdacina unui fir de par,politia putea sa-d citeasca drepturile, in timp de procurorii

JOCULORELOR 9

tll rlnrlcno tircoale. Din nefericire, nici chiar cunoaqterea dePlina a

rtrlo| rrnanunte nu-qi putea oferi destula protectie. Orice criminal,

utl|ll rrr li fost de meticulos, lasa" la locul faptei, obiecte potenfial

ll[,r lrnin irroare. A$a cA se striduise sanu vinA in contact fizic dircct

I lri l lcmeii, ca $i cum acesta ar fi fost purtAtorul unui virus ce

ll trn l)r()voca o boali fatali.Strlnse folia de plastic $i i$i vtui in buzunar cablul de telefon, ve-

rllh'n lnc^ o data ceasul $i o lua, fara graba, inapoi' catre masina sa'

l,ns se in urma femeia moarte, cu mina inallatA cetre cerul inla-

rtllrnl. ln intuneric, ceasul sticlea anemic, ca un tcar de far srrajuind

U$l ci loc de odihni. N-ar fi trebuit st ramina prea mult timp ne-

rhr|opcrita. Rareori se tntimPle ca un cadavru neingropat sa nu fie

llrll, (:hiar daca se afla intr-o zone atit de izolata ca aceea'

lrr tirrrp ce, instalat la volanul ma5inii sale, parasea locul, omul

l,r UhrE:I urmari cu degetul conturul simbolului care i-o impodobea'

Itrlr(lu-$i, totodata, semnul crucii. Simbolul aparea si pe ceasul de

la rhrir femeii. ,Asta o sa-i atite, fara doar si poate." Rasufla adinc,

r,l1r lns, deopotriva, de emotie si de teama- Ani de-a fndul' crezuse

}l ,iut aceea nu avea str vina niciodata- Ani de-a rindul ezitase'

Arlllll, cind primul pas era facuq se simFa de deplin Patruns de o

rnrrlic de puteta si de libertate.Schimbl tn viteza a treia si accelera, facindu-si pneurile sa ia in

tlllrlnire drumul lucios; si continua sa tuleze la fel de repede, in

t lu(hr lntunericului care inghilea luminile VW-ului sau albastru'

Vulll ra ajungi la destinafie cit mai curtnd cu putinF-Avca de scris o scrisoare.

CAPITOLUL

.lL

Michelle Maxwell mari Pasul- Ajunsese la sfirqitul

,,plate" a traseului ei de alergare pe dealurile din juulWrightsburg, un loc retras, situat la sud-vest fata de

Virginia; de aici inainte, drumul incepea sa urce, devenind

abrupt. Michelle era o fosta canotoare olimpica, care petrecuse

noua ani agitali in Serviciul Secret- De aceea, femeia de un

optzeci era lntr-o formA fizictr excelenta. Totusi, deasupra

zone centrale a Atlanticului presiunea atmosfericaL era foarte

cata, ceea ce facea ca ziua de primavara sa fie neobi$nuit de

asa ca mu$chii si plemhii ei erau foarte solicita$ de cind

sa urce pieptis. Desi, dupa ce alergase un sfert de drum, i$i

intr-o coada de cal pa,rul negru, care ii ajungea pind la umeri,

suvite rebele se incapifinau sa ii alunece pe faF.Michelle paresise Serviciul Secret pentru ca, impreuna un

fost agent, Sean King, sa puni Pe picioare' in acel mic ora$ dinginia, o firma Particulari de investigalii. Kirlg se retrasese dinviciu sub auspicii nefaste, dar in Wrightsburg devenise avocat 9i

croise o noua viala. Cei doi nu se cunosteau din vremea cindpentru Unchiul Sam; rezolvasera inse lmpreune un caz, devenind

echipa, cu un an inainte, cind Michelle inca mai facea parte

Serviciul Secret iar l(ing se implicase in cercetarea unei serii

crime locale. DuPa ce stradadile lor fusesera incununate de

ocazie cu caxe clstigasera ti ceva faima, Michelle venise cu

nerea de a deschide propria lor firma $i Kin8, desi nu cu prea

JOCULORELOR II

tl lrr,' rlc inima, acceptase- in scurt timp, cu ajutorul reputatiei pe

, ,r[, rrr o rlobindisera rezolvind cazul anterior $i al talentului lor de

r[.lr.r trvi. llacerea devenise infloritoare. Cu toate acestea" intraserallr 'r |('rioada de acalrnie, fapt pentru care Michelle era recu-ll rl irl()iuc. ii placea sa tre{asca sub cerul liber $i o exculsie sau

lrit ltr rl) rcr la un maraton ii ofereau tot atita satisfactie cit demas-r dr.r un()r falsificatori sau a unei relele de spionaj-

I'l(hrrca era linistita, singurul zgomot fiind fosnetul ramurilortlll{lc (lc briza umeda care artrena, in virtejuri miniaturale, frun-lrll. rrurirrte din iarna trecutt. Totusi, trosnetul brusc al unei crengi

ll (trlsr i(cntia lui Michetle. I se povestise ce, uneori, cite un urs

lt..l r l)ulca fi vazut prin imprejurimi, dar, daca acum avea sa se

hrlllrcflsca cu vreo salbAticiune, erau mai multe $anse sl fie vorbark o ( nprioara, de o veverita sau de o vulpe. Nu se duse cu gindulhr{t rlcl)ilrte, dar revolverul din tocul agafat de cureaua rucsacului o

lnr rr rc simti mai lini$tite. in calitate de agent secret, nu pleca farae rrn rrici macar la closet. Nu se Qtia niciodate cind putea prinde

hi r. rrr SIGt de noua milimetri cu paisPrezece cartuse.l'Icvr secunde mai tirziu, un alt zgomot ii capta definitiv

tll.rllr: cineva o-luase la fug6. in rastimpul pehecut in Serviciullrr r.t. Michelle auzise mai multe tipuri de zgomote de pa5i aler-

lhrrl ('cl mai multe erau inofensive, insa unele sugerau lucruriIt,l ur irtc: furt, atac sau panicA. Incd nu stia in ce categorie sa-l hca-rherr Pc cel de acum: bun, rau sau atipic. incetini pulin pasul,

lllllllrhr-lti mina streasina la ochi ca sl se fereasca de razele de soare

r lll. rnzl)itteau prin bolta de ramuri. Pre! de citeva clipe, se instepinir llrilrl(: mormintala, apoi zgomotul de Picioare grabite reincepu, derlrl'r rsll mult mai aproape- OK, era limpede ca nu erau pa5ii ritmicirl rl|ri iubitor de jogging. in cilcitura aceea pripita 5i neregulata se

l{rlr.n rlcslusi spaima. Avea impresia ca acum o auzea di-n stinga' dartrll |ulrir fi sigure. Sunetul avea tendilta sa reverbereze.

ll(:i! striga, h timp ce isi ducea mtura spre revolver.Nu sc astepta la vreun ralspuns, 5i nici nu primi vreunul. Armi

trvolvcrul, dar fi lasi piedica puse. Toata lumea evita sa alerge

llrlrrl o lbarfecA sau un pistol cu piedica ridicata. Zgomotul conti-llllr {n sc apropie; si era fdcut de un om, cu siguranfa. Michellelttlll( n (, privire Peste umai; ar fi putut fi o caPcane Puteau fi doue

12 DAVID BALDACCI

persoane; una calre sa-i distraga atentia in timp ce alta s-ar fipustit asupra ei. Ei bine, in cazul asta urma sa le para foarte rau

o alesesera tocmai pe ea.

Se opri, pentru ca reu$ise in sfirsit sa-si dea seama de

venea sunetul; se auzea din dreapta, de dincolo de dirnbulchiar in fata ei. Respi.ratia era pripita; zgomotul de pa$i grabili $i

crengi rupte se intelea, frenetic. Orice ar fi fost, ln citevatrebuia sa depa$easca ridicatun de pamint Si piaha.

Michelle trase siguranla armei $i se posta in spatele unuigros. Daca, a$a cum spera, urma se apara doar o alte persoana

facea jogging, aceasta nici mecar nu avea si-gi dea seama

prezenfa unei femei inarmate. Praf 9i pietre fura azvirlitedide dimb, vestind sosirea sursei intregii agitalii- Michele se

bine pe picioare si prinse revolve(ul cu amindoua rfinile,gata sa trimita un glont intre ochii cuiva, daca avea si fie neces

Pe creasta dimbului se ivi un baietan, fimase suspendat inpentru o secunda, apoi se privdli cu un dpit, rostogolindu-dejosul pantei. inainte de ajunge la poale, in virf apa{u un altceva mai metre, care se opri la timp si Pur si simplu se lasa

alunece, pe propriul fund, catre baz a pantei, aterizind lingatorul sau.

Michelle ar fi putut crede ca se fugareau prin imprejurimi,pe chipurile lor nu ar fi fost indparita o spairna greu de

Cel mai mic plingea cu sughifuri si fata ii era brazdate de

5i de lacrimi. celelalt il ridica tragindu-l de pdtea dingulerului cama$ii $i o rupsere din nou la fuga, cu obrajiirali de navala singelui.

Michelle iqi puse pistolul in toc, iesi din spatele copacului 9i

ridica mina.

- Beieti, oprifi-va!Cei doi scoasere un tiPat

fiecare prin cite o Pa.te. Se

inhate pe unul din ei.

si o tulira ca din puscd,rasuci, incercind, faral succes, sa

- Ce s-a intimplat? Vreau se va ajut! striga in urma lor.

Pentru o ctpa, se gindi sa alerge dupa ei, dar, tur ciuda

ei olimpic, nu era deloc sigura ca ar fi putut prinde doiminati de o spaime cumplita. Se intoarse $i Privi spre virfullui. Ce ii putuse ingrozi tn halul ala? Imediat, isi schimba modula privi lucrurile. Sau crne o facuse? isi mai arunce o data ochii

JOCIJLORELOR 13

,ltrrr lr;r l)xietilor care scapasera cu fuga. Apoi se intoarse $i porni,

' r I' r,l(:n(ar, in direciia din care apafusere pu$tii. ,,OK, treaba asta

r r rlr. sil devina pulin caln riscanta." ii trecu prin cap ideea si-qilrLlic;rscar celularul ca sa cheme ajutoare, dar se hotad sa verificerr(rt trtri dcspre ce era vorba- Nu dorea sa cheme polilia 9i apoi sirh,r'r rrlrcrc ca bdie(ii se speriasera de un urs.

I lrrr virful dimbului, descoperi cu uSurinle poteca Pe care veni-rrrr n r fi rloi. Se strecura de-a lungul urmei inguste Si inegale croiterlr. ;4oirrrir lor nebuna. Aceasta se intindea cam Pe tteizeci de metri,

'l!r1rr ' :rrc dadea intr-un mic luminis. De aici incolo, poteca era mai

;r|rr rlr. dcslugit, dar zai o bucata de stofa atimind de una dintrer.r rlilc dc jos ale unui com, si i$i croi drum pe acolo, patrunzindrlltr rrorr r'n padure. Dupa vreo cilcisprezece metri, ajunse intr-un altl$rrlris. (le data asta mai mare, in care un foc de tabara fusese stinsr ll rrIlr.

sr illreba daca baietii isi instalasere tabara acolo $i fuseserillltr nrlcvrlr speriati de un animal. Totu$i, nu aveau cu ei nici un feldr r.r lriPirnrent de campare 9i nici ln luminis nu ramasese asa ceva.

llt lor rrl nu parea chiar atit de recent. ,,Nu, aici e vorba desprealh rvir."

lr [! cl moment, vintul isi schimba direclia, aducind un mirosat.l lr l)ttrunse adinc in nari. Se ineca si ochii i se umplura de

tlr{trr;r. Mai simtise $i alta data mirosul acela inconfundabil.Mrrosul de came intrata in putrefacde. ,,Came de om!"Mr|lrcllc igi ridici partea din fata a tricoului $i isi astupa cu elrr ,rr r;rsLrl, preferind sA-Si suporte mai degraba propria transpi-

rlc(it duhoarea cumplita a unui cadavru in descompunere.

l,r \tr ocoleasca luminigul. $i, dupi ce p?ucurse, dupa socotealaIrrr urt dc 12O de grade, il gasi. Sau o gasi. Mina fi iegea din

ilc dc pe margine, ca si cum femeia moarte $i-ar fi inaltat-or1,rrr (lc salut sau, mai bine spus, de adio. Chiar si de la distanta

, Michelle vazu cdL pielea verzuie a bratrului alunecase de pe

tr 11rnbi sd se plaseze astfel inclt vintul sa nu sufle de la ca-

llr . ;rlrc ea Si respire adhc, reumplindu-si pla,rninii cu aer.

I i.rr.lii lesul cu privirea, linindu-$i arma pregadta. Degi miro-grrrr, culoarea schimbata $i pielea desprinsd dovedeau ca

cril moartA de multe vreme, ar fi putut fi anrncata acolo de

1i cra posibil ca ucigagul sa se afle ince in apropiere. Iarllu dorea citu$i de pufin sa impArth$easca soarta cucoanei,

14 DAVID BALDACCI

La incheietura miinii femeii, ceva scinteia in luminaMichelle se apropie si vazu ca era un ceas. il privi 9i pe aldoua si jumatate. Se a$eza pe vine, tnfundtndu-si nasul inoara. Suna la 911 si, calmi, ii povesti dispecerului ce anume

5i unde se afla. Apoi il suna pe Sean King.

- Ai recunoscut-o? o intreba el.

- Sean, cred ce nici maica-sa n-ar recunoaste-o.

- Vin irnediat. Tu fii cu ochi-n patru. Indiferent cine as-ar putea intoarce si-gi admire opera. A, Michelle? spuse

- Ei?

- N-ai putea sa incepi procedura de rutini?inchise telefonul si se indeparta de cadavru atit cit putea

facl ftuL al pierde din ochi si continua sa supraveghezeatenfie, Ziua aceea plecud $i stimularea endorfinelor printr-ogare pe ni$te dealuri superbe capatasera, pe nea$teptate, ofioratoare.

Straniu cum o crima poate sa faca asa ceva.

CAPITOLUL

aJ

Mi(ul luminiq era martorul unei activitali febrile. O zona largalnchisi, fiind inconjuratA cu panglica galbena pe care polilia

lfllhr$cse intre copaci. O echipd judiciara, formate din doua per-, cAuta indicii in jurul locului crimei, analizind obiecte care

nu rnult prea mici pentru a putea avea vreo semnifrcafie. Aliiit'onucntrasera asupra cadavrului, ln timp ce un al treilea grup isi

rlrum prin pAdurea dimprejur $i printre copacii mai tineri,llld atlt indicii care sA prezinte interes, clt Si locul prin care

ar fi putut intra si iesi. Un ofrter in uniformi fotografiaselllllllrsc intreaga scena, Toli politaii purtau masti de gaze, careI rpcre de duhoare, si totusi se refugiau pe rind in padure ca sa

'lirlul parea si se desfigoarb in ordine si cu eflciente maxima., Ircntru un observator experimentat, era lirnpede ca, h partida

hnielii ra.i si baiefli buni, cei dinri.i conduceau cu unu Ia zero.nu descoperiseri. nimic.

Michelle statea deoparte $i privea. Alaturi de ea era Sean King,ul ei de la firma de detectivi particulari King & Maxwell.

cr{ un btubat trecut de patruzeci de ani, cu opt centimetri maiilccit Michelle cea de un metru optzeci 9i cu pi.rul scurt qilllc{runtit la tfunple- Era un tip zdravin, lat ln umeri, dar avea'hii gubrezigi $i, cu ani in urme, un glonl ii sfigiase umdrut inunei arestdri care iesise anapoda pe cind, ln calitate de agent

larviciului Secret, investiga un caz de fals tn acte. De asemenea.