Incinerator pentru gunoiul hunedorenilor

Incinerator pentru gunoiul hunedorenilor

Nr. 249:: 16 - 22 august 2007::Scris de Oana BIMBIRICAAutoritatile judetului Hunedoara intarzie sa se conformeze normelor europene in ceea ce priveste gestionarea deseurilor menajere. Potrivit UE, in judet ar fi trebuit sa existe deja cel putin doua deponeuri ecologice, care ar urma sa inlocuiasca vechile gropi de gunoi, deoarece majoritatea nu indeplinesc normele de mediu.

[... detaliat]

Simtindu-se din ce in ce mai inundate de gunoaie, administratiile unor localitati hunedorene au incercat sa-si rezolve singure problemele de gestionare a deseurilor. Dupa municipiul Brad, Hunedoara va demara, in curand, o investitie de amploare, in urma careia deseurile menajare ale locuitorilor vor fi procesate cu ajutorul unei instalatii moderne, de tip incinerator.

Deseurile din fosta groapa de gunoi de la Hasdat vor fi primul client al incineratorului care se va construi in circa doi aniInvestitie mareSolutia pentru gestionarea europeana a gunoiului produs de catre hunedoreni a venit de la o societate italiana, SC Eco Utility SRL. Aceasta a trimis consiliului local al municipiului de pe Cerna o scrisoare de intentie prin care se oferea sa construiasca in Hunedoara un sistem de prelucrare a deseurilor sub forma unui termo-valorizator. Spre deosebire de incineratoare, termovalorizatoarele vor percepe tarife mai mici pentru prelucrarea deseurilor decat gropile ecologice, iar in urma procesului de ardere a resturilor menajere va rezulta energie electrica si termica. Primarul Hunedoarei, Nicolae Schiau, a declarat ca intentia italienilor a fost considerata foarte interesanta de catre municipalitate, care a acceptat sa o puna in practica. In acest sens, cu aprobarea legislativului local, a fost infiintata o societate, Neweco HD SRL Hunedoara, care va gestiona activitatea viitorului termo-valorizator. Noi am gasit foarte rentabila aceasta investitie, mai ales ca ea presupune o instalatie foarte moderna, mult mai avantajoasa decat gropile ecologice. Tarifele practicate vor fi chiar si de zece ori mai mici decat in cazul altor investitii de acest gen, si pentru ca o parte din energia electrica folosita va putea fi recuperata chiar prin procesul de ardere a deseurilor, care va produce, el insusi, curent. Deci, totul va functiona pe baza unei tehnologii regenerabile, a afirmat primarul. Acesta mai spune ca valoarea totala a investitiei se ridica la o suta de milioane de euro, bani care vor proveni 70 la suta din fonduri europene, iar 30 la suta reprezinta contributie a societatii italiene, Eco Utility SRL. Potrivit contractului incheiat cu aceasta firma, cei 300.000 de euro vor fi recuperati de la SC Neweco SRL Hunedoara, dupa ce aceasta isi va incepe activitatea si va face profit, pentru ca banii au fost alocati ca un fel de imprumut de catre italieni, a declarat Nicolae Schiau.

Prelucrarea gunoiului de la HasdatPotrivit primarului, proiectul de construire a termo-valorizatorului urmeaza sa fie depus la Bruxelles, urmand ca, in termen de maximum doi ani, firma italiana sa predea investitia la cheie. Instalatia de prelucrare a deseurilor va fi amplasata, undeva, in apropierea fostei gropi de gunoi a orasului, de la Hasdat, in zona Unitatii Militare, se va intinde pe mai bine de opt hectare, unde vor fi amplasate mai multe hale, aici, urmand sa fie amenajate doua linii de prelucrare a resturilor menajere. Am decis sa amplasam instalatia la Hasdat, pentru ca, dupa ce va fi data in functiune, aici vor putea sa depuna gunoaiele si autoritatile de la Hateg sau Calan, si nu vor mai fi nevoite sa mai treaca prin Hunedoara, a afirmat Nicolae Schiau. Pe de alta parte, atat construirea, cat si amplasarea incineratorului la Hasdat este strans legata de fosta groapa, unde, pana la 1 ianuarie 2007, au fost depozitate gunoaiele locuitorilor municipiului Hunedoara. Unul dintre scopurile viitoarei instalatii este ca, intr-o perioada de cel mult zece ani, aceasta sa prelucreze circa 1,2 milioane de tone de deseuri depozitate in groapa de gunoi care a fost inchisa la inceputul acestui an, pentru ca era neconforma cu normele europene. Aceasta investitie ne va salva pe noi de la punerea in practica a programului de inchidere a gropii de la Hasdat. Aceasta a functionat timp de mai bine de 40 de ani, iar, pentru a acoperi totul cu pamant si a ecologiza zona respectiva, am fi avut nevoie de aproximativ sase milioane de euro, bani pe care nu-i avem si de care ar fi urmat sa facem rost, depunand un proiect pe fonduri structurale, a mai spus primarul Hunedoarei.

Distanta creste preturileHunedorenii produc, lunar, circa 8000 de metri cubi de gunoi, dupa cum se arata intr-o statistica a SC Salub SA Ploiesti, firma care a preluat in concesiune Serviciul de Salubritate al municipiului. Incepand cu data de 1 ianuarie 2007, cand groapa de gunoi de la Hasdat a fost inchisa, deseurile menajere ale locuitorilor sunt transportate cu compactoarele firmei la depozitul de gunoi de la Rapolt, acest lucru implicand costuri mai mari, dar si o perioada mai lunga de transport, avand in vedere ca Hunedoara se afla la 20 de kilometri de aceasta localitate. Cu toate ca inchiderea gropii de la Hasdat a fost o cerinta a Uniunii Europene, ea nu a avut efecte pozitive pentru hunedoreni, dat fiind faptul ca a dus la majorarea tarifelor practicate de operatorul de salubritate pentru serviciile de colectare si transport a gunoiului. Dupa ce au fost marite la inceputul acestui an, de la 1 septembrie, preturile pe care locuitorii Hunedoarei le platesc pentru gunoiul menajer vor fi din nou majorate, de la 2,39/lei/persoana/luna la 2,68 de lei/persoana/luna plus TVA, in timp ce agentii economici vor achita 32,07 de lei/mc/luna plus TVA fata de 28, 57 de lei/mc/luna plus TVA cat platesc in prezent. Dupa cum declara Dan Josan, seful Punctului de Lucru de la Hunedoara al SC Salub SA Ploiesti, cresterea tarifelor pentru salubritate este cauzata si de faptul ca circa zece la suta din gunoiul produs de locuitori nu este menajer, ci reprezinta materiale de constructie, tamplarie sau obiecte electrocasnice. De la 1 ianuarie aceste deseuri nu mai pot fi transportate fara taxa, insa foarte putini hunedoreni apeleaza la noi, preferand sa le arunce la pubelele amplasate in cartiere, numai ca sa nu plateasca pentru a le fi transportate. In plus, o data cu mutarea locului de depozitare la Rapolt, s-a marit si durata de transport, iar, din aceasta cauza, cel putin cinci ore din programul de lucru se pierde numai cu dusul gunoiului la groapa. Pentru fiecare cursa se pierd in medie 1,5 ore, a afirmat Josan.

STATIE DE GESTIONARE, LA BRADPana in luna decembrie 2007, in satul Mesteacan, care apartine de municipiul Brad, va fi construita o statie de gestionare a deseurilor menajere. Consiliul Local al municipiului Brad a reusit sa obtina 850.000 de euro din fonduri Phare si de la bugetul de stat pentru finantarea acestui proiect. La aceasta suma se adauga 150.000 de euro, bani pe care i-a alocat Consiliul Local din bugetul pe anul 2007. Viitoarea statie are o capacitate de procesare a 5.100 de tone de gunoi pe an, iar, aici, se va face o colectare selectiva a deseurilor. Plasticul, metalele, cartoanele si hartiile, precum si deseurile biodegradabile vor fi selectate unele de celelalte. Plasticul va fi procesat si transformat in fulgi, dupa care se va comercializa. Gunoiul biodegradabil va fi si el procesat si, apoi, vandut ca ingrasamant agricol. Anual, din municipiul Brad se colecteaza aproximativ 3.400 de tone de gunoi menajer.

DEPONEURI PE HARTIEAnual, in judetul Hunedoara se strang aproximativ 300 de mii de tone de gunoi menajer, comercial, provenit de la diverse institutii etc., din care 10,7 la suta din sunt din hartie si carton, 6,4 la suta sticla, 5, 9 la suta metale, 13,8 la suta plastice, 6,1 la suta textile, 40,2 la suta materiale organice si 16,9 la suta altele. Circa doua treimi din aceasta cantitate este colectata de la populatie. Dupa mai multe incercari nereusite, acum autoritatile locale promit ca, pana la sfarsitul acestui an, in judet sa fie construite doua deponeuri ecologice: unul la Petrila, care sa deserveasca cele sase localitati urbane din Valea Jiului, si un altul la Deva, pentru celelalte opt orase si municipii.