INCEPUTURILE LITERARE ALE LUI B. P. HASDEU · e. dvoicenco inc e putur ile literare ale lui b. p....

INCEPUTURILE LITERARE

ALE LUI B. P. HASDEU

www.dacoromanica.ro

S'AU TRAS DIN ACEASTA CARTE, PE

HARTIE VIDALON VARGATA, DOUAZECI

*I CINCI DE EXEMPLARE NEPUSE IN

COMERT, NUMEROTATE DELA 1 LA 25

www.dacoromanica.ro

B. P. IIASDEU

v

"1k

re:

www.dacoromanica.ro

E. DVOICENCO

INC E PUTUR ILELITERARE ALELUI B. P. HASDEU

JURNALUL LUI INTIM (1852-1856)

1 ALTE OPERE RUSESTI

CU UN STUDIU INTRODUCTIV

BUCIIREBTIFUNDATIA PENTRU LITERATURA 51 ARTA REGELE CAROL II"

89, Bulevardul Lascar Catargi, 891980

6www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE

www.dacoromanica.ro

I. VIATA LUI B. P. HASDEU IN RUSIA

B. P. Hasdeu a venit in Romtlnia la 1857 1) in varstade aproape 20 de ani. Deci copilaria, tinerelea aniiformarii lui le-a petrecut in Rusia, uncle s'a nascut,sara, la care pe urma a renunlat cu desavar0re 0 desprecare nu vorbea decat cu o ura nespusa, cu toate Ca princultura ei trecuse, 0 literatura ei il influemase, mai alesin primele lui incercari, scrise in limba lui Pu§chin,Lermontov 0 Gogol.

Suferind el 0 familia lui de o jugul muscalilor * 2), inRomania, insa, banuit de rusofilie 3), era firesc sa eviteorice amintire din trecutul sail 0 rusesc * §i de aceeanu ne-a lasat in romanwe aproape nimic, ce ne-arputea lamuri mai mult asupra acestei prime perioadea vieIii lui.

o Partea cea mai obscura din viaTa lui B. P. Hasdeu #,spune unul din cercetatorii sai, L. Marian, o o formeaza

1) L. Marian: Alexandru Hasdeu fi Academia Romdnd, (InMemoriile Acad. Rom., (Sectia lit.), 1932, seria III-a, tomul VI.mem. I, p. 30).

1) Sentinela Romdnd, 1866, 30 Sept., Nr. 16, p. 64.2) L. Marian: B. P. Hasdeu bilnuit de rusofilie, (in Romdnia

Howl, 1926, 30 Sept., Nr. 101, p. 1).

www.dacoromanica.ro

8 INCEPUTURILE LITERARE ALE LUI B. P. HASDEU

pentru noi copilaria qi inceputul tinerelii lui, caH se cu-prind intre anii 1836 i 1857. Dintre biografii sai, I. Dra-gomirescu trateaza mai pe larg aceasta epoca, de0 ne-complet din lipsa de izvoare suficiente *1), fiindca s sa-racacioase sunt izvoarele de informatie, cari ne-ar puteaeduce lumina * asupra inceputului vielii lui B. P.Hasdeu2).

inteadevar, ceeace ne spune insali B. P. Hasdeu.in # Duduca Marnuca *3) despre viala lui de student,ceeace a notat V. Cosmovici in t Amintiri din tinerelealui B. P. Hasdeu, povestite de el 1nsu0 (1852-1857) * ')despre viqa lui de husar, sau au infaliqat: I. Dragomi-rescu in cartea lui 5) i I. Vulcan in scurta biografie alui B. P. Hasdeu 0) nu sunt suficiente pentru a resta-bili intreaga aceasta epoca obscura din viaTa mareluiscriitor.

Au ramas, insa, prin hfirtiile ruse§ti ale lui B. P. Has-deu, aflatoare la Academia Romana, fragmente din jur-nalul lui intim 0 altele cu caracter autobiografic, caH,daca nu completeaza in intregime lacunele din biografialui, totu0, prezentandu-ne mai clar figura tanáruluiHasdeu, aduc o oarecare lumina 0 pentru rectificarea

2) L. Marian: Din copildria pi tinerefea lui B. P. Hasdeu, (nAdev. lit. pi art., 1927, Nr. 351, p. 1).

2) L. Marian: Data ci locul napterii lui B. P. Hasdeu, (In Ju-nimea lit., 1928, Nr. 1-3, p. 46).

3) In Lumina din Moldova, 1862-63.3) In Slimiinatorul, 1907, 25 Noemvrie, Nr. 48, p. 984-989.5) Ideile f i faptele lui B. P. Hasdeu, Bueuresti, 1913.3) In Panteonul roman, Pesta, 1869, p. 137-142.

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE 9

unora din datele biografice, ramase nelamurite in istorialiteraturii române. Astfel, cu ajutorul lor, se poate con-firma cu preciziune anul 1838 ca anul na§terii lui B. P.Hasedeu, despre care existau atfitea controverse 1), anulintrarii lui in serviciul militar, cauzele ce 1-au determinatla acest pas §i multe altele.

In capitolul de fai.a voiu cauta sa schilez via-ca luiB. P. Hasdeu in Rusia pe baza acestor materiale, adao-gAnd aprecieri asupra epocei in care a trait 0 s'a des-voltat §i asupra oamenilor, cu caH a venit in contact.Tot odata nu pot sa trec sub tacere 0 rolul tatalui sau,Alexandru Hasdeu, in acest mediu rusesc, fiind 0iutamarea influenla ce a avut asupra fiului sau.

Epoca reactiunii. Ideologia timpului. i Bogdan, 0tatal sat' Alexandru, au trait 0 s'au desvoltat in epocaaqa zisa # a reac/iunii », care a urmat in Rusia dupa pe-rioada stralucita de reforme liberale i culturale a luiAlexandru I, aceasta adevarata # renwere * ruseasca,care inabuOta nu insa strivita prin sforOrile reac-Iionare de mai tirziu, continua sub forme ascunse 0 cudirective oarecum schimbate §i sub regimul conservatoral epocei urmatoare.

Amintirea acestei epoci de emancipare i de idei libe-ratoare, aduse, in timpul razboaielor napoleoniene, dinApus, n'a putut sa fie 0earsa nici prin schimbareabrusca a firei lui Alexandru I, ale carui inceputuri li-berale au fost in curand inlocuite de atmosfera greoaie de

1) Aratate toate de eatre L. Marian In articolul sAu: Data fiload nafterii lui B. P. Hasdeu.

www.dacoromanica.ro


pietism exagerat §i penibila 4 aracceevOna *1), nici prinregimul despotic al succesorului sau, Nicolae I. Dincontra: cu cat mai greu apasa mana de fier a reaqiunii,cu atata mai intens fierbea regenerarea inceputa.

Se formara, dupa exemplul Apusului, societali se-crete, a caror activitate a pricinuit izbucnirea deca-bri§tilor * dela 1825, o literatura clandestina incepu sacircule in societate, articole indraznele prin revistele cese inmulceau mereu, anumau nwerea spiritului criticin literatura rusk iar rascoala Polonilor din 1830 atrageaatenIia lumii civilizate asupra acestei àri, unde tot ceera mai distins §i cult protesta contra reacliunii cu uncuraj nemaipomenit §i prin toate mijloacele posibile.

Dar epoca lui Nicolae I era epoca contradicIiilorde aceea nu trebue sa ne miram ca alaturi de aceastafierbere ascunsa a luptei aprige contra reac/iunii domni-toare, se ridicase cu timpul din atmosfera acestei epoceun alt curent, care pare a fi incompatibil cu starea despirit revoltatoare, amintita mai sus.

E vorba de acel puternic sentiment nalionalist, insolitde un mare entusiasm pentru Iarul Nicolae I, care s'atrezit in societatea ruseasca sub influenIa succesului po-liticei externe a Imparatului i mai ales in faTa presti-giului, ce capatase acesta in toata Europa, ceeace ma-gulea nespus vanitatea poporului rus.

Insasi Pu§chin, vestit prin protestele inflacarate contradespotismului, Ii scria acuma arului versuri magulitoare.

1) Astfel a fost supranumitli In Rusia epoca intunecatil a ul-timilor ani din domnia lui Alexandru I, and favoritul lui, generalAracceev, un om incult §i brutal, dispunea de toatá Rusia.

i

qi

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE 11

Gogol la un moment dat a renunIat la toate satirele lui,iar renumitul critic Belinschi, un spirit revolulionar(pentru care era poreclit # furiosul Visarjon )>) trecea prinperioada <( impacarii cu realitatea *, preaslávind-o 0 ali-t:And justificarea ei in filosofia lui Hegel.

Aceasta resemnare faI6 de realitatea existent& incepusá strecoare in societatea ruseascá mai ales de atunci,de cand, fascoalele din 1825 9i 1830 ffind inabuOte, oriceactivitate in domeniul politic 0 social deveni imposibiladin cauza reaciiunii crescute.

Rámaseserà numai douà cal, pe cari putea sa progre-sese spiritul rusesc: §tiinla 0 literatura. In locul societá-Vlor politice se formeazd acuma cercuri filosofice 0 li-terare, in locul teoriilor sociale din Frama, se aduceefin Germania filosofia idealist& a lui Schelling §i Hegel,9i tineri, inlaturqi din viaIa politick se indreaptà cuentusiasm spre indliimile metafizicei.

#Filosofia german& umplea atmosfera timpului inteatAt,incat nu era savant sau literat, care s6 n'o intalneascain cale Inca dela inceputul carierei sale *1).

<( In timpul copilariei mele *, 10 amintqte L. Tolstoi,contimporan cu B. P. H., in cartea sa: # Ce e doar defdcut? *, hegelianismul era baza vieIii: el plutea in at-mosferk se exprima in jurnale 0 articole de reviste, inopere literare, tractate, in arta, in prelegeri, in conver-saIii. Omul, care nu cunotea pe Hegel, n'avea drept savorbeasca ; cine vroia sa cunoasca adevarul, studia peHegel. Totul se bizuia pe el *.

1) N. Speranschi: 14cTophi pyccxoli HpliTHRH (Istoria criticeiruse), vol. II, p, 382.

www.dacoromanica.ro


e Tang mi-a dat o indrumare filosofica germanfi,mArturise0e B. P. Hasdeu in jurnalul eau intim 1), notând§i in amintirile sale de student din e Duduca Mámuca I)cuno0in/a sa cu filosofia lui Hegel.

GeneraIia epocei, unit:à in aceastá admiralie comunàpentru filosofia german'a idealistâ cu n'fizuinTele ei sprearmonia universului, se imparIea, insà, in douà tabere,când era vorba de introducerea acestei armonii in vialaruseasca.

Aceste dou'a curente ideologice, devenite vràjmar unulaltuia pe la 1844, purtau numele : unul de # apusean* 0cerdlalt de # slavofil o.

# Apusenii * (zapadnichi) negau originalitatea culturiiruse0i §i, admirand civilizaiia europeana, socoteau câRusia, in drumul ei spre progres, trebue sa treacd printoate fazele de desvoltare culturalk prin care a pg§itEuropa. Slavofilii, din contra, susIineau originalitateaculturii ruse0i §i, criticând civiliza-cia europeank afirmauimportama drumului propriu, original, pentru Rusia, incalea ei spre progres, aducand dovezi din istoria Rusiei,pe care # apusenii )) o criticau, socotind inceputul ade-varat al acestei culturi numai dela Petru cel Mare.Slavofilii, insà, cercetau cu pasiune nu numai croniceleruse0i vechi, dar 0 literatura poporang, descoperindacolo originalitatea poporului rus 0 un izvor nesecatpentru poezia cultà. # Amândou'a curentele aveau capunct de plecare filosofia lui Hegel. Insa, slavofilii de-duceau din ea teoriile lor in spiritul párIii de dreapta a

1) Publicat mai jos.

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE 13

colii lui Hegel, iar adversarii lor negau concluziile eiconservatoare i au dèsvoltat bazele ei mai departe inspiritul, in care au inceput sa exprime aceasta doctrinkchiar in Germania, cei mai indrázneli urmasi ai acesteiscoli *1).

Miscarea slavofililor, fiind nailonalistA, de multe oriera confundatà cu un al treilea curent din aceasta epoch',asa numitul < naTionalism oficial narodnosti),care nu era altceva cleat ideologia i justificarea

domnitoare si a regimului biurocratic existent.Astfel, Belinschi vedea in parerile slavofililor aceleasi

prineipii ea la nalionalismul oficial numai intr'oforma, imbracatá in argumente filosofice 2). Erau, insà,diferenle izbitoare intre aceste doug curente: de exemplu,

nalionalismul oficial alaturi de admira-cia pentru Ni-colae I, avea un cult si pentru Petru cel Mare, privit deslavofili ca unul ce a distrus originalitatea culturei ru-sesti, si in general se distingea de miscarea slavofililorpur ideologicä, prin tot caracterul lui biurocratic - conser-vator, plin de obscurantism.

Spre sfArsitul domniei lui Nicolae I, au inceput säpatrunda din nou in Rusia teoriile sociale din FranIa.Mai ales sistemul lui Fourier a easit un rAsunet puternicin generalia tânàrã, in care s'a aka-tuft o societate secretfisub conducerea lui Petrasewski. La 1849 ea fusese des-coperitA i membrii ei arestaii.

1) PApin: XapagTermcnnta .1114T. hurbiiiii orb 20-rb Tko 50-rbroilowa (Caracterizarea piirerilor literare dela 1820 pdai la 1850)Petersburg, 1909, p. 451.

2) Ibidem, p. 450.

#

reac-Vunii

#,

#

(a/ifialnaia

0 a

e,

www.dacoromanica.ro


Iar curentele ideologice s'au unit intr'o singura mirareputernica a 4 poporanismului (narodnicestwo), care apregatit infaptuirea celei mai importante reforme inRusia: eliberarea Taranilor.

Alexandru Hasdeu §i B. P. Hasdeu fatrt de ea-rentele timpului. S'ar putea crede ca A. Hasdeu, fiindun mare nationalist roman, a trebuit sa stea la o partede toate aceste mirari ideologice ruse§ti, sau, daca arfi participat la ele, 0-ar fi ales dintr'insele pe cea maiputin nationalist-ruseasca, adica cea a # apusenilor *.Drept dovada s'ar aduce faptul a scrisese la 1830 inrevista ruseasca (( Vestnicul Europei #, iar la 1835 in<( Telescopul ) din Moscova, condus atunci de # apusea-nul v infocat, criticul Belinschi.

Totu§i nu e chiar ar.Revista (( Vestnicul Europei » era socotita, in epoca

aceea, ca una din foile cele mai retrograde, iar la 1835,Belinschi trecea tocmai prin perioada lui de e impacarecu realitatea #, cearta intre el 0 slavofili producandu-seabia pe la 1844.

In afara de aceasta, a ramas dela A. Hasdeu un ms. cucoatinut istorico-filosofic: (( Problema timpului nostru #(Vinii,a, 1841) 1), unde i§i exprima toata ideologia, carenu este al-Ca cleat cea a slavofililor, conlinand filed §ianumite elemente din (( nationalismul oficial*. In aceastaopera, A. Hasdeu, ea 0 slavofilii, criticand artificialitateaculturii apusene, recunoa§te rolul hotaritor, care e menitsä-1 joace Rusia in Universul intreg in fruntea celorlal/i

1) In ins. la Academia RomAng (hArtii necatalogate).

*

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE 15

Slavi, ca i ei, deduce principiile sale istorice din filosofialui Schelling 0 Hegel, adaogand qi ideile filosofului-mistic ucrainean, Skoworoda, de care se ocupa in specialla 1835 1).

Ca i slavofilii, el se bazeaza pe faimoasa formula:e ortodoxie, autocralie i nalionalism* (comuna i e

oficial *), dar nu imparta§e§te parerea sla-vofililor asupra lui Petru cel Mare, preaslavindu-1 alaturide -carul Nicolae I, intocmai ca i reprezentanIii e

oficial *2).Cam in aceea0 epoca, ti vedem pe A. Hasdeu dedicand

doua ode Imparatului 3), din care una fusese pe urmaprelucrata de fiul sau, and acesta era elev in clasa aIV-a a liceului din ChiOnau, spre a fi trimisa aru1ui cuocazia aniversarii de 25 de ani dela suirea sa pe iron 4).

Cunoscand atmosfera special& din Rusia reacTionarade atunci, and pe de o parte entusiasmul nalionalistatinsese pe oamenii cei mai inainta/i ai timpului, iar pede alta parte atitudinea critica era prigonita cat de sever,§i numai panegiricele erau posibile, viala ruseascaprincipiile ei considerandu-se ca cele mai bune i ca

1) Scrisese un studiu despre el In Telescop din 1835, XXVI,Nr. 5, p. 1-42 i Nr. 6, p. 151-178, tradus in romAne§te de M.Majewski (Un mistic de Al. Hdjdeu, Bucurelti, 1930).

2) In aceastA privintA A. Hasdeu se apropie de grupul a§a zisal e directiei ruseqti * cu istoricul Pogodin in frunte, pe care tre-buia sA-1 fi cunoscut, qi de ideologia redactorului revistei Telescop,N. Nadejdin, cu care era In corespondentA.

3) Cdntecul jubaiar at .Podoliei (Vinita, 1841) §i 24 Septembrie(Camenita, 1842), aflAtoare in ms. la Biblioteca Univ. din Jail.

4) PublicatA mai jos.

na/io-nalismului

Nasal

na-/ionafismului

www.dacoromanica.ro


unele, ce nu pot fi supuse criticei, nu trebue s& nemiram câ pi A. Hasdeu fusese influenIat de acest curent,odatà ce a luat parte la via-ça cultural& a Rusiei pi nuvroia sa intre in conflict cu guvernul ca u apusenii*, pica slavofilii u de pur sang *.

Fiul lui A. Hasdeu, B. P. Hasdeu, aparlinea unei altegenerapi, care, nascuta pi crescura in anii cei mai greiai reacciunii rusepti, se deosebea in desvoltarea ei degeneralia tatfilui sgu. Cu toate a a moptenit dela gene-rapa precedent& principiile filosofiei lui Hegel, n'avear'aceala 0 absolutismul teoriilor abstracte ale pfirinplorei, lufind din filosofia lui Hegel partea cea mai realista.Ea fusese aceea, care introdusese realismul, impreunä cuideile democratice, in via/a pi literatura ruseascfi, inlocul romantismului conservator al pgrinlilor sai, pi aptiut sa pregAteasca terenul pentru inf&ptuirea celei maiinsemnate reforme in via-ca ruseasca eliberarea Ora-nului. Cu sAngele mai fierbinte ca cel al generaPei trecute,,.cea not& nu putea sfi rabde, impotriva pildei pArinplorsai, 1 impacarea cu realitatea *, pe care, din contra,cäuta s'o lámureascg pi s'o critice.

Nu trecuse, ce e drept, prin trista experien0 a Orin-plor sai, nici prin spaima kr martori oculari la Ina-bupirile crâncene ale ráscoalelor din 1825 pi 1830, pi

de aceea avea curajul sa se ocupe de ideile sociale 0 deorganizarea societaPlor secrete, cum a fost cea a 4 petra-pewPlor *, partizanii sistemului lui Fourier, care la 1849fusese nimicità de catre cfirmuire.

Poate sub influenla contactului cu generatia sa dinRusia, B. P. Hasdeu se facu, (( democrat Vila 'n miezul

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE 17

oaselor >>, suslinand « lovitura de Stat dela 2 Mai, incare-I rapea ideea emanciparii Iaranilor # 1) 0 « a 9tiutsa ramâna credincios convingerilor sale democrate, cari1-au facut sa urasca sub raport politic boerimea noastrareaclionara 0 sa iubeasca Varanimea >> 2).

Poate urmand exemplul « petrapwcilor #, fratele luimai mic, Nicolae Hasdeu, fusese intemniiat la Petersburg« ca banuit de a fi participat la o conspiraliune politica >>4).Nu se §tie daca societatea literara secretà din Harcov,organizata de B. P. Hasdeu 4), era §i politica. D-1 Zal-plachta, in lucrarea sa, banue0e ca fusese organizata4 dupà tipul societaIilor similare ale Filareçilor i Filo-matilor, initiate pe vremuri de tineretul polon al Uni-versitalii din Wilno, sub imboldul lui Adam Mickie-wicz * 5).

In tot cazul, daca B. P. Hasdeu a venit in Moldovacu ideOlogia lui deja formata, aceasta n'a scapat, pro-babil, de influenIa mediului nu numai dela Harcov, dar0 din toata tAndra Rusie de atunci.

Copiläria lui B. P. Hasdeu (1838-1852). « In zivade 26 Februarie, la proprietarul satului Kirstinii, eforulonorific al colilor din jud. Hotin, Alexandru fiul lui

1) I. Vulcan, op. cit., p. 139.9 L. Marian: Inceputurile teatrale ale lui B. P. Hasdeu, (In

Contribu(iuni la ist. lit. rom. din veacul al XIX-lea, Chivinàu, 1927,p. 130).

9 Z. Arbore: Basarabia in sec. al XIX-lea, Buc., 1898, p. 759.4) I. Vulcan, op. cit., p. 138.5) B. P. Hasdeu f i Polonia, (extras din Convorbiri literare,

1933, IulieAugust, p. 9).

2

www.dacoromanica.ro


Tadeu Hijdeu, de religie ortodoxd, §i sotia lui legitima,Elisaveta, fiica lui Teofil, de aceea0 religiune, s'a ndscutfiul Tadeu, cd rui cu rugaciune i-a dat nume preotulparoh al bisericii Adormirea Maicei Domnului din satulBerestea, Gheorghe al lui Todor Pentacov, iar botezul1-a savar§it protopopul circumscriptiei intaia a jud. Hotin,protoiereu §i cavaler Simeon Mahowski. La botez aasistat dascalul bisericii Schimbarii la Fata din Kir-stinti, Grigorie St. Roznowski.

Nafii : Proprietarul cornunei Nowoseliti, sovietniculStatului i cavaler Ion fiul lui Mihai Sturdza §i Maria,sotia proprietarului satului Zorojani, Grigorie Glo-wacki *1).

Acesta este actul de nWere al lui B. P. Hasdeu, vdzutde mine In arhiva bisericii din corn. Cristine§ti, jud.Hotin, in timpul calätoriei mele de studii In Basarabiala 1931.

Tot acolo am avut ocazia sa ma intalnesc cu o singuraruda a familiei Hasdeu, rarnasa prin aceste locuri, d-1Iaworowski 2), care mi-a povestit arnanunte interesante,ce le-ar fi auzit in .familie In legatura cu na§terea lui B.P. Hasdeu:

<4 Mama lui Bogdan, Elisaveta Dauc§, n'avea nici 14ani, când a facut cun(:Itinta la Chi§inau cu AlexandruHasdeu, care ducea atunci procesul mamei ei, vaduvaporucicului Dauc§. Tandrul avocat se indragosti de

1) Matricula pentru cei nAscuti in anul 1838 din biserica co-munei Cristine9ti, jud. Hotin.

2) Sotul rAposatei Alexandra Hasdeu, fiica lui A. Hasdeu dina treia aslitorie.

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE 19

frumoasa fata 9i se edskori cu ea, insa i s'a prescris deautoritali sa lie pe minora lui so-lie Inteo marfastirepAna la implinirea varstei legale *. In aceastá mkastire(C616r69anca), s'ar fi nAscut primul ei fiu, Tadeu.

Copilaria lui B. P. Hasdeu prezintA cel mai 9terscapitol din biografia lui, 9tirile documentare, privitoarela aceastä epocá din viaIa sa fiind foarte s'ar5ca-cioase.

0 scrisoare a scriitorului basarabean C. Stamati din1841 veste9te ca. A. Hasdeu # dela Hotin s'au mutat inPodolia, profesor la o 9coala *1), iar m-sul lui A. Hasdeu<( Problema timpului nostru *, din 1842, poartd iscalituraurmatoare: # Profesor de istorie 9i statistica la liceuldin Vinio, membrul a diferite societali 9tiincifice, Al.Hijdeu *. Un raport al gubernatorului Basarabiei despreA. Hasdeu din 1867 2) ne spune ca fusese profesor 9i laliceul din CameniTa Podoliei, de unde s'a intors in Basa-rabia la 1850, 9i aceasa 9tire se potrive9te cu afirmalialui B. P. Hasdeu ca a facut t classele colegiali in Polonia *3)9i cu rândurile din jurnalul ski intim, unde vorbe9tede un prieten al ski: t coleg cu mine la liceul dinRovno *.

Din toate acestea declucem a pAzia" la varsta de 12ani, B. P. Hasdeu a stat 9i a studiat in fosta Polonie,Podolie 9i Volinie, unde a venit in contact cu mediul

1) E. Dvoicenco: Via(a fi opera lui C. Stamati, Bucuresti,[1933], p. 36.

2) L. Marian: A. Hasdeu fi Academia Romdnd, p. 28.3) B. P. Hasdeu: D. Rosetti pi Polonii, (in Aghiutd, 1864, 16

Ian., Nr. 11), citat dupa I. Zalplachta, op. cit., p. 8.

2*

www.dacoromanica.ro


polon din aceasta regiune pi unde s'a perfec-ponat Inlimba polona inteatat, beat o stapanea ca pe a saproprie 1).

Vara, probabil, venea la lark la Cristineptii Hotinului,mopia familiei, unde bunica so, Valeria, pi unchiul sau,Boles lav, se ocupau de gospodarie 2). Se pare ca amandoilineau foarte mult la micul Tadeu, dupa cum marturisescrandurile calde, pe care acesta pe urma le dedicasebunicii sale in volumul sau i' Sic Cogito* 9, pi dovedeptepi faptul ca unchiul sat' Ii va lasa lui toata averea.

La 1848 moare la Camenila mama lui B. P. Hasdeu,Elisaveta Daucp. D-1 Iaworowski afirma ca o dramapIutepte asupra acestei moni pi cà el avusese In manascrisori ale lui A. Hasdeu catre a doua sa solie, Tuma-nova, sora directorului dela liceul Camenilei, In care oInvinuia de moartea iubitei lui 4 Liza *4).

La 1850 A. Hasdeu se stabilepte cu toata familia saIn Basarabia, unde fiii sai, Tadeu pi Nicolae, devin deviiliceului regional din Chipinau.

E semnificativ ca pi aci B. P. Hasdeu ipi leaga prieteniicu predileciie In societatea polona, primele lui iubiripi poezii lirice fiind dedicate tinerelor poloneze de

1) DupA cum mArturise§te In jurnalul sau intim.9 L. Marian: V asite Stroescu, (in Adey. lit. ci art., 1926, Nr.

281, p. 1).3) Ed. * UniversalA *, Buc., Alcalay, p. 357-358.9 Printre hArtiile lui A. Hasdeu la Ac. Rom. s'a pástrat un

program de concert din 1848, pe care se aflA scris in ruseite cumAna lui A. Hasdeu: <I La acest concert a asistat ultima oarabiata mea Liza *.

www.dacoromanica.ro

Universitatea

din

Hareov.

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE 21

acolo, despre care pomene9te in 0 Duduca Máinued *, ino AghiuVa *1) 0 in jurnalul sat' intim.

La Chi Onau se intalnea 0 cu venerabilul poet basara-bean, C. Stamati, o ruda a lui depArtata dup4 mama 2)0 prieten bun cu tat'al s'au, caruia la 1850 ii oferi o veche§i rara carte franceza din 1765 3) cu urmatoarea dedi-caIie: o Offerte a Monsieur le Chevalier Constantin deStamaty, notre Dragomir et le pere de la poésie rou-maine, par son compatriote Thadée de Hygedeo, Sept.1850 *.

In articolul sail despre C. Stamati `), B. P. Hasdeu10 amintea de 4 acele momente neuitate to, eand batrfinulpoet il o linea copil in braTele sale, povestindu-i vitejiilelui Ciubar-Vodfi * sau cfind petrecea cu tatal s'au, A.Hasdeu, o serile, in duioase amintiri despre fost-au-fostal Românilor *.

Absolvind liceul din ChiOngu, B. P. Hasdeu a trecutla Universitatea din Harcov. Nu se §-tie exact anulintearii lui la aceast6 Universitate, unde dacA ar fiabsolvit-o la 1857, anul cfind a parasit Rusia , arfi trebuit sa intre pe la 1852, cu toate ea ar fi avut atunciabia 14 ani.

Universitatea. Universitatea din Harcov, undeli f a-cuse studiile B. P. Hasdeu ca i tatal &du, Alexandru,

1) Art. citat.2) E. Dvoicenco, op. cit., p. 47.3) Peyssonnel: Voyage a Thyatire, Paris, 1765. Se afla acuma

in biblioteca d-lui prof. N. Iorga.4) In Columna lui Traian, 1870, Nr. 57, 60 0 61 ; republicat

in Romaul, 1868, p. 228, 237, 240.

www.dacoromanica.ro


fusese intemeiata la 1804, in perioada cea mai liberalasi luminatà a domniei lui Alexandru I, de eatre Karazin,un mosier de lfinga Harcov, persoana apropiatà de insusi-tarul, fiind ajutat pentru aceasta bäneste de intreagasocietate a Harcovului, printre care se aflau multi Ro-mâni, urmasii celor veniti impreun4 cu D. Cantemir.Planurile lui Karazin erau stralucitoare: vroia sa facadin Harcov Atena Rusiei, -tinfind searna de bogà-tiilenaturale ale tinutului si de capacitAtile locuitorilor 1).Insasi pozitia Harcovului intre Moscova si Novorosia iid'adea o situatie potrività pentru un centru al civiliza-tieiintregului Sud al Rusiei, avand in vedere si trecutulcultural al acestui linut, care a dat Rusiei primul saufilosof-mistic Gr. Skoworoda, socotit cu drept cuvântintemeietorul moral al Universit4ii din Harcov si pre-decesorul lui Karazin 2).

Dar planurile indrazne-te ale lui Karazin n'au pututfi realizate din cauza reactiunii, care, trecAnd prin fazeleei cele mai accentuate in 1825 si 1830, ajunse la punctulculminant la 1848, in urma evenimentelor revolu-tionaredin Europa. Politica reactional% a Rusiei a avut urmàritriste pentru Universititile ei, cari erau mereu socotitesuspecte din punct de vedere politic, din care caued li s'aridicat autonomia.

Incepând cu 1848, ministrul Instructiunii a luat unsir de masuri noi, in ceeace priveste # ap6rarea * Univer-sitätilor din Rusia # de furtunile ce bantuesc tärile

1) D. Bagalei: OnbrrB WT. XRIMAC. YRHB. (Incercare de istoriea Universitc4ii din Harcov), Harcov, 1894, I, p. 69.

2) Ibidem, p. 25.

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE 23

vecine *. Disciplina s'a idasprit, programele de 9tiinIe po-litice 9i. juridice s'au scurtat 1) ; filosofia (la 1852) escoasá din program, iar in locul ei a fost introdusa logica9i psihologia, predate de preoti ; numarul studentilor afost limitat la 300 pentru fiecare universitate ; càlfitoriilede studii in strainàtate interzise.

Numind la 1.849 un nou ministru al Instructiunii 2),Nicolae I 1i spunea: # Religia e unica baza solida a oricArei9tiirrte folositoare *. Noul ministru a pus, deci, ca bazaa activitalii sale religia ortodoxa 9i, sprijinindu-se peea, moralitatea 9i dragostea pentru patrie 3).

La universitati, guvernul avea reprezentantii luicuratorii 9i ajutorii lor, cari de multe ori erau militari9i criutau SA militarizeze 9i universitatile. Influenta lorasupra universitaIilor era enorma.

In timpul studiilor lui B. P. Hasdeu la Universitateadin Harcov, erau curatori urmAtorii: general-guvernatorCoco9chin (dela 1847 pâná la 1.856) 9i sovietnicul de Stat,grecul Catacazi (dela 1856 pAnd la 1857), iar ajutorullor era cneazul georgian Teretelev (dela 1838 pana. la1859), poreclit de cdtre studeati # cneazul intunericului *.In mAinile acestuia se afla toatà conducerea Universitatii.

1) La 1849, and ministrul Instructiunii a prezentat Taruluiproiectul de excludere din program al dreptului civil, Nicolae Ia pus rezolutia: E rezonabil, el e cu totul de prisos e. (Rpwrgiiiogepics MT. Xapha. Yu. Schi(a istoricd a Universitalii din Harcov,de Bagalei, Sumtov 0 Buzescul, Harcov, 1906, p. 119).

3) Printul *irinschi ahmatov (t 1853). Dupà el, pana la 1858,ministrul Instructiunii a fost A. Norov.

3) Schita ist. a Univ. din Harcov, p. 120.

www.dacoromanica.ro

24 INCEPUTURILE LITERARE ALE LUI B, P. HASDEU

Era un redus, cu toate a pastra aparen-cele unui inTelept,pentru care era supranumit 0 < pseudo-inteligent * sau( pseudo-sof # 1). Guvernarea lui Coco9chin a fost o eratristà in istoria UniversitaTii din Harcov. Curator-militarnu suporta nicdieri spiritul civil, il supdra nespus <di-bertatea poetica )) in costumul studeMilor 9i in purtarealor, §i prigonea foarte sever pe cei, cari nu aveau 4 infá-lisarea militarà *, pe care el o cerea studencilor. Natu-ral4tii din Harcov s'au geabit sa porecleasca una dinplantele graminee ale gradinei Botanice din acest ora9cu numele curatorului: # Maturica Coco§chinia * 2).

In ceea ce privqte pe Catacazi * grecul mai muscAlitdeca't muscalii * 3), se §tie de o revolt& studenleascacontra lui, in care luà parte i B. P. Hasdeu, dupa proprialui marturisire, 9i care consta in urm'atoarele : studeniiiau compus (probabil nu fära ajutorul lui B. P. Hasdeu)un pamflet in forma de predicA, pus-à in gura profeso-rului de religie, Lebedev, preotul Universitalii 4).

In ceea ce prive9te profesorii lui B. P. Hasdeu laUniversitatea din Harcov, despre cari spunea ca' # n'aiubit pe niciunul, considerându-i pe toIi ca du§mani numai0 numai pentrucd erau Muscali * 2), erau urmatorii:

Al. Mickiewicz, fratele marelui poet, pentru dreptulroman ; Ant. Stanislawski, pentru enciclopedia drep-tului ; Alfons Walicki, pentru literatura greaca ; Petre

1) Ibidem, p. 126.2) Ibidem, p. 128.3) I. Vulcan, op. cit., p. 138.4) Schifa ist. a Univ. din Harcov, p. 129.5) N. Apostolescu: Studii, Bueuresti, 1904, p. I.

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE 25

Lawrowski 1) pentru slavistica. Voiu adgoga pe Metlinschipentru limba rued ci pe Zernin pentru istoria Ucrainei0 a Siberiei, pe cari, dupfi toate probabilitalile, li audiade asemenea 0 tânfirul Hasdeu.

Cei mai buni dintre acectia erau socot4i Walicki 9iLawrowski. Numele lui Walicki, care a tradus N Faust *in limba polong, ocupfi un loc de frunte in literaturapolonezfi de traduceri 2). << Poet el insu0, alegea, pentrulecIiile lui la Universitate, poe-ci din literatura greackcu predilecTie pe urmAtorii: Homer, Eshil, Sofocle 5),Euripide, Aristofan, Pindar, Teocrit, Demostene, Tu-ciclide. In aceasta privin0 avea drept model pe pro-fesorul Morgenstern dela Universitatea din Dorpat, cgruiaii fusese dev, 0 care de asemenea scria versuri. Eleviirecunweau darul lui Walicki de orator ; dfidea explicaliiamanumite ale conIinutului, sensului 0 pentru fiecarecuvfint al comediilor *4). Universitatea II alesese decanal Faculthlii de Litere, nu fusese, frisk admis ca atarede cfitre Minister, pentrucA favoriza pe studen/ii poloni,compatriolii lui 5).

Profesorul Petre Lawrowski a deschis cursul eau la1852. Preda antichitfiIile slavice, istoria literaturilorslave, etnografia i filologia slavfi 0 gramatica limbei

1) I. Dragomirescu, op. cit., p. 23.2) Schi(a ist. a Univ. din Harcov, p. 183 si Zdanowicz i Sowinski:

Rys dziejow literatury Polskiej, vol. IV, p. 146.3) Despre infl. lui Sofocle asupra lui B. P. Hasdeu, vezi L,

Marian: Inceputurile teatr. ale lui B. P. Hasdeu, p. 109-111.4) Schita ist. a univ. din Harcov, p. 181.5) Ibidem, p. 126.

www.dacoromanica.ro


slave vechi 1), insistand mai ales asupra parcii filo-logice.

Unul din elevii lui, renumitul filolog rus A. Potebnea,coleg cu B. P. Hasdeu la Universitatea din Harcov,marturise0e in autobiografia sa, ca fusese format deprofesorul P. Lawrowski, care a trezit in el interes pentrustudiile filologice 2). Nu 0im, in ce masura putea sa-1influenIeze §i pe B. P. Hasdeu.

Profesorul Metlinschi, ucrainofil, autorul culegerii <Can-tecele ruse populare * 0 a celor ucrainene, ar fi putut0 el sä aibA o oarecare inf1uen0 asupra tfirifirului Hasdeu,cum a avut asupra lui Potebnea, in ceeace prive0efolclorul, iar profesorul Zernin cAuta sa desvolte in eleviilui independenla in cercetfiri istorice i, efiscolind custuden-cii arhivele locale, intenVona sã organizeze o §coaldde arhivistica in Harcov.

Se §tie ca, pe langa studiile universitare, B. P. Hasdeuera ocupat 0 de organizarea unei mici societali literare,care << se aduna la dfinsul in toate sâmbetele 9i ale cgreiaproducte se copiau la finitul fiecarei luni intr'un volum,ce räinfinea in rns, cfici lucrul se petrecea in Rusia * 3).Au râmas, intr'adevar, printre hârtiile lui Hasdeu, foileràzlele ale unora din aceste rn-se, copiate de o 'MinastràinA, dar conTinfind poeziile i lucrtirile 0iinvifice alelui B. P. Hasdeu, dintre care o parte a intrat in publi-ca-cia de fafa.

') Ibidem, p. 138.2) Cehovici: 01. Potebnea, Warszawa, 1931, p. 13.3) I. Vulcan, op. cit. p. 138.

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE 27

Avea timp 0 pentru petreceri, uneori cu totul neobi§-nuite, ca escapada cu ovrei, descrisa de I. Dragomi-rescu 1).

Cu toate ca multe din poznele lui poarta pecetea firiisale foarte curioase, totu§i -On sa adaog ca erau 0 po-trivite cu atmosfera mediului studericesc §i militar deatunci din Rusia.

4 Jurisprudenla, filosofia, literatura, jocul de cani,lautarii, erau cuno§tinIele indispensabile ale tutuior ti-nerilor de atunci 2). Chefurile, diferite escapade, Insolitede glume, epigrame 0 anecdote, devin preocuparile lorobi§nuite, aproape zilnice * 3), scrie biograful lui Tolstoi,a carui viaIa e socotita tipica pentru generatia lui.

Iar unul din contimporanii tanarului conte, descriindviaIa studenleasca din Kazan, ne poveste§te ni§te ispraviale unui student, # salbatecul cneaz * C. din Simbirsc,cari nu sunt departe de 4 Reise ebraice * 4) ale o priaculuiDieu-donné Petriceico Ha§deu *5), poate 0 mai indraz-ne/e, caci ataca cu pupa lui populaIia pa§nica de pestrada 0 organiza cu cainii sal o adevarata vanatoaredupa oamenii 0 cainii din ora§ 6).

Serviciul lui B. P. Hasdeu in armata ruseasa.(4 Una din cele mai mari preocupari din acel timp era

2) I. Dragomirescu, op. cit., p. 24.2) B. Eihenbaum: L. Tolstoi (1850), p. 29.2) Ibidem, p. 187.4) N. Iorga: 1st. lit. rorn., sec. XIX, 1909, V. III, p. 297.9 I. Dragomirescu, op. cit., p. 23.6) Moilogoil Toncroil /3% MIL COapeMeHMIMOBT, (Tdneirul Tol-

stoi in insemndrile contimporanilor), Leningrad, 1929, p. 100. .

www.dacoromanica.ro


organizarea unei imense armate, in care vedeau asigu-rarea puterii politice externe i lini9tea interna Ser-viciul militar era socotit ca cel mai nobil serviciu...El deschidea drumul spre toate ramurile cfirmuirii > 9.

4 Pe atunci, tineretul 9colar era foarte ràzboinicIi aminte0e V. Stroescu, povestind despre fratele sauMihai, coleg de liceu cu B. P. Hasdeu, care 9i el se in-scrisese in armatã i fácuse rgzboiul Crimeei 2).

In jurnalul sat' intim, B. P. Hasdeu a descris foarteamanunlit intrarea lui in randurile armatei ruswi, cau-zele care I-au determinat la aceasta cu toata impotrivireatatälui sat', i serviciul lui in regimentul de husari alcontelui Radetzki 3).

Se pare a B. P. Hasdeu a facut concomitent serviciulmilitar i studiile universitare. Altfel, parasind Rusiala 1857, n'ar fi putut termina Universitatea, care cereacel pulin 4 ani de frecven0. De aceea neglija i una,alta din aceste ocupaIii, mai ales armata.

In aceasta privinlà II putem compara cu contimporanulsau, L. Tolstoi, care 0 el facuse ace1a0 drum dela Uni-versitate i militárie la activitatea de scriitor 0 caredusese in acelea0 condi%ii, aceea0 vinp neorfinduitadesfrtmatà 4% a studentului rus din epoca romantica 0 a

1) Papin, op. cit. p. 102-103.2) L. Marian: V. Stroescu, p. 1.3) 0 completare a acestui jurnal qi a fragmentelor biografice,

publicate mai jos, sunt: Amintiri din tinerefea lui B. P. Hasdeu,pove,stite de el his* (1852-1857), publicate de V. Cosmoviciin loc. cit. Se pare cA B. P. Hasdeu pregAtea pen tru tipar un vo-lum intreg de amintiri, despre care pomene§te V. Cosmovici.

*,

zi

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE 29

ofiorului rus, stapanit de spiritul demonic, revolulionar,anarhic, sarcastic, provocator, unind setea de voluptatecu un adânc sim-c de nimicnicie sau cu pornirile misticenelarnurite, ale lui Puphin 0 Lermontov, mari poe/i 0scandalo0 romantici *1).

A§a, de exemplu, se t.ie cfi Tolstoi ignora serviciul §iera obraznic cu superiorii lui 2). II vedem 0 pe B. P.Hasdeu râzfind pe socoteala comanda4lor sgi §i mereuinchis pentru alcarea Regulamentului 8).

Acela0 disprel pentru bani al lui Tolstoi 6), il gasim0 la B. P. Hasdeu, care vorbqte de asemenea de 4 dis-preOl nebun fa-p de punga *5).

Cuvintele lui Turgheniev despre Tolstoi, pe care 1-acunoscut imediat dupà ce se reteasese din armatà, potfi o caracteristia 9i pentru B. P. Hasdeu:

1 Niciun cuvânt, niciun gest nu e in el natural. Mereupozeazd inaintea noasträ, 0 mi-e greu sd-mi explic inteunom atAt de inteligent aceasta prin-omanie prosteasca *.Peste ciltva timp, Turgheniev a gdsit ca Tolstoi arepretenlii sg fie 4 Don-Juan * 6).

Dupg 3 ani de serviciu in armatá, B. P. Hasdeu, ca 0Tolstoi, a inIeles (< ce inseamná rázboiul, serviciul mi-litar 0 societatea militara * 7), alegAndu-se cu aceea0

1) N. Iorga, op. cit., p. 297.1) Gusev: ).ItHaHl. JL H. TOJICTOTO (Viata lui L. Tolstoi), Mos-

cova, 1927, vol. I, p. 234.s) Jurnalul intim fi Domnifa Voichila, publ. mai jos.4) Gusev, op. cit., p. 155.6) Fragmente autobiogralice, publicate mai jos.6) Tolstoi tn tnsemndrile contimporanilor, p. 240.7) Gusev, op. cit. p. 235.

www.dacoromanica.ro


aversiune puternica faIa de patriotismul oficial rusescIn aceasta o atmosfera Tarodoxa, pe care a detestat-opretutindeni *1), precum 9i cu o antipatie special-a pentrumediul ofilerilor, carora ca 0 Tolstoi, le prefera societateasoldaIilor 2).

o Vazandu-se persecutat pentru independenIa earacte-rului, iar pe de alta parte, prevazand rezultatul razbo-iului *3), care a aratat cat de artificiala qi qubredafusese pe atunci puterea Rusiei, a acestui 4 colos pepicioare de lut *, B. P. Hasdeu demisiona dinarmata.

o...Dupa moartea Imparatului Nicolae Pavlovici i

terminarea campaniei din Crimeea, a venit, In sfar0t, oschimbare In politica interna. A incetat reacOunea apa-satoare, care Iinuse In lanIuri via-ca ruseasca timp de 7ani (1848-1855), au Inceput adierile liberale ale pri-milor ani din domnia lui Alexandru al II-lea, se pregateamare reforma, care a desfiinlat robia Iaranilor... Cen-sura, cu toate ca nu fusese suprimata, devenise totu0mult mai indulgenta. Literatura se Inviora ... Se nascuo noua literatura, care acuza ordinea cea veche, mora-vurile violente, furturile 9i toate brutalitalile ...* 4). Sosi,in sfagit, epoca mult weptata a propa0rii, epoca, Incare societatea ruseasca s'a putut trezi dupa somnulei din epoca 0 de intuneric *, and a putut saii uite

1) N. Apostolescu, op. cit., p. I.2) Fragmente autobiografice.3) I. Vulcan, op. cit., p. 138.4) Ovisianniko-Culicovscbi: Hcr. pyc. inrremnIremxiii (Istoria

intelectualitor rufi), Petersburg, 1914, vol. II, p. III.

www.dacoromanica.ro

INTRODUCER& 31

# impacarea * ei cu realitatea 0, dupa ani indelung4 detacere silita, sali exprime dorinIele 0 parerile ei.

Dar B. P. Hasdeu nu vazuse aceasta schimbare avietii ruse§ti... Era departe, realizand visul sail dincopilarie le a saruta pamântul României libere *1),lepadandu-se 4 Ora 0 de botezul muscalesc* 2) 0 tri-micând papportul sail sf4iat la consulatul rusesc cudeclaraIia ca ar dori ca toli Românii din Basarabiasa faca la fel. Pentru care fapt guvernul rusesc il osandi,in lip* sa fie exilat in Siberia 0-1 desmweni de drep-turile ereditare asupra averii parintelui sail 3).

4 Ca un Fin/ sarac, slab 0 bolnavicios, prigonitde soarta, ca un om genial, stralucitor, de un spiritsatanic, impunator printr'o 9tiini,a enciclopedica, do-bfindita la 20 ani intre un duel 0 un banchet intim, caun original, de care nu se putea apropia nimeni, fara a fiuimit 0 ranit de insuOrile lui superioare 0 de inferiori-tatea unui spirit agresiv, care nu crula nimic, nici pentrucel mai sfânt principiu ori pentru cea mai fireasca lega-tura, astfel cazu el la Ia0..., strain ca graiu 0 spirit,in Ora unde armuisera 0 domnisera ai lui...* 4).

1) Sentinela Romdnii, 1866, p. 64.9 I. Vulcan, op. cit., p. 137.3) Sentinela Romdnd, p. 64.9 N. Iorga, op. cit., p. 297.

www.dacoromanica.ro

II. INCEPUTURILE LITERARE IN RUSESTEALE LUI B. P. HASDEU

Prime le IncercAri. Subiecte romitne§ti. Prima incer-care poetica a lui B. P. Hasdeu e probabil oda catreIarul Nicolae I, scrisa, cand era copil de 14 ani,cu ocazia aniversarii de 25 de ani dela suirea Impara-tului pe tron, care nu este altceva cleat o prelucrarea poeziei tatalui sari, A. Hasdeu, 4 Cfintecul jubiliar aPodoliei* (Vinita, 1841) cu reminiscenle 0 clinteo odaa bunicului Au, Tadeu Hasdeu, catre Iarul Alexan-dru I (1818).

Mai toata literatura incepatoare a lui B. P. Hasdeupoarta pecetea acestor doua influenle, imprumutand su-biectele din insemnarile 0 planurile tatalui 0 buniculuisau, uneori repetand ideile i chiar expresiile kr.

Izvorul de inspiralie al familiei e, in primul rand,trecutul romanesc 0 literatura romana popular% cu le-gendele 0 cfintecele ei. Bunicul lui B. P. Hasdeu, TadeuHasdeu, primul din familie incepe sa stranga legendelepopulare din gura poporului din Basarabia. Astfel, ainsemnat in limba polona legendele despre: Dragomir,Drago§, Traian 0 Dochia, Cheile Bacului, povestireadespre Papura-Voda, cel mancat de §oareci, 0 legenda

www.dacoromanica.ro

etrf:.1,17/4c;Vol

IC.-7,1?-e-.077.z."71.21.2411----0-..-7,cze....e.-//eltexte.1,:v..e..W.,...p....r...4.;

41" steare-wwc,".

,C14;

1 e.e.r

17.,,,e......... ....,,,, "I, ',' .r....,...". 4.4

I ..'e Mort., .1.,..-.0.,4 -7.10.-I i

PA,,y7..4erovrA .,,./.... eepahda.f, ....51.9-4,...._/, ',...*rr e Ale"; Ve..Yro,/,[...

Lait

robiel aro... .431,2-....;i.a.4,..seepates,

.*efr.e.or....r...../47...4,4wAretec:.4;:ile.s.. 4.1...vis..yo-Orec.v...a....-

' I/ .^.4fese. er..e.4,.....: c"...a..14....feera.strI7n,w"..)a.a .

1 og.; ..AEr.y.hnesrreJ A.41,444.41,....t.---",

. Intltra dea.f,..........,,,,,,,.,0,1,.7.41, 4,0 c6tir,,,,,,r1.4,..?.

',; aseact.r Yll.c04.a/m.reseea

.e.2ins,,,, P.A.,,,,y, eg....k....<4;',14,

AZ.S.0-1, -.AWN* ,OZ.v.es: .."..tier.e.....firr.....a...../a^,.....................e...... vA,,, ,' .

(%) ern o.

H.....P.mor,;:'7,...., ^r.

4reaf/2.1tnea.-

Prima incercare poeticü in ruse,. a lui B. P. Ilascicu.

..."fret4reVeli

veLl

O,127.02 4,1,:.11.

AP71-41Y/teetAar.40%Zlie,.(6..,,,,

I,,e ..../.. P, A-c

! 45 Ar '.., ,..)..a. ..........*.

..8:-.... ewer. .....,1/Lt., ...,....... ...Aro...*

A.,....s.....9.......4.,1...;"

.4,41,,,,,.....,,,o or 4

. ""......6'..

( -. . O.

hey,. 4

(../e4...'..t/II.,.....4

op...1,S 4....,....."4/.4.* ..,' ..4.4 Ay; ',Z." "...."4.."'"". ....

.4'214.: s!..,71.4,ren "'... ,/,....t.,47.05.,,tei.1L , /, Lave.-- ...r...............4 -a...we,......... :;,.../Aer. J.1

ISAA A,.... Yew,. IA,"--4,,,, ,; ..CA.A/;

.....44,,,,,,;, ,"

.44.;^ .. .- . __. - . .... .

(.../.6. .,

--.

,Yrsol

,

. ,',.

.e.;11 AL- .....z. .. .

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE 33

despre amazoane 1), pe care aproape cuvant cu cuvanta redat-o pe urma B. P. Hasdeu In introducerea sa inruse§te la o Domnila Voichila 3.

Fiul lui Tadeu Hasdeu, Alexandru, urmeaza exemplultatälui sàu, i-1 vedem, publicand In reviste ruswi, in-eepand din 1830, diferite cantece populare romfinWi 2).La 1829, A. Hasdeu primise in dar dela Prin GheorgheMatei Cantacuzino oHronograful moldovenesc *, conIinandcronicele lui Miron Costin gi Neculce 3), qi de atunci toataopera lui literara e plina de subiecte, Imprumutate dintrecutul Moldovei. Para i fratele salt, naturalistul Bo-leslav, publica la 1835 In revista ruseasca Molvadoua nuvele istorice, i pe la sMgitul vieii lui aveastranse, pentru publicare in o Freie Presse 3 la Viena,toate tradi%iile familiei sale 4).

Crescand intr'o astfel de atmosfera, se in-telege caB. P. Hasdeu se inflacareaza in primul rand pentrusubiectele din trecutul Moldovei, indreptanduli atenliape de o parte asupra acestor figuri din istoria çàrii, cariau avut legatura cu strabunii lui, iar pe de alta parte,asupra acelor firi o agitate, totdeauna dramatice, prinfaptele lor, a carora vieaä se incheie in chip tragic 35).

Se pare ca tefan cel Mare i hatmanul acestuia,Arbore, erau primii, cari au trezit in tanarul Bogdan cei

1) Ms. rom. al Academiei Romane, Nr. 90, p. 62.2) E. Dvoicenco: A. Hasdeu i lit. rom. populard (Extras din

Rev. Istoricd, 1936, Nr. 1-3; pg. 23-37).5) Ms. rom. al Acad. Rom., Nr. 254.4) E. Dvoicenco: A. Hasdeu i lit. rom. pop., p. 36.5) L. Marian: Ineeputurile teatrale ale lui B. P. Hasdeu, p. 107.

3

*

i

5

www.dacoromanica.ro


dintai fiori ai inspiraçiei. In afara de poezii lirice, aproapetoate numai Incepute, un fragment dintr'un roman is-toric neterminat 9i o schila dramatica toate in ru-se9te 1) sunt dedicate acestor dotal personaje, la carirevine 9i mai tarziu, intr'o balada romaneasca: <tefancel Mare 9i hatmanul Arbore #2) 9i n romanul lui4 Ursita

Aproape niciun subject, atins de el In tinerele, n'aramas pe urma fara IntrebuinIare.

In aceasta privinra, e mai ales interesant de urmaritsubiectul schicei dramatice <Domniça Roxana pe carea scris-o dintai In ruse9te 3) 9i apoi, prelucrand-o cudesavar9ire, In romane9te 4).

Domnita Roxana. Influente polone. Figura domniceiRoxana 9i luptele din jurul ei pentru dobandirea maineiacestei noi Frumoase Elene, au Inflacarat nu odata pe

cari au intrebuincat acest subiect pentrufel de fel de opere literare.

Primul, care s'a folosit de aceasta inspiralie pentrua face o nuvela istorica, fusese Asachi la 1841 5), care,neavand Inca la Indemana cronicele moldovene9ti 6), arecurs la cele polone 9i, mai ales, la cele ruse9ti i ucrai-nene, unde povestea despre frumoasa domnila a gasitun rasunet puternic.

1) Publicate mai jos.2) In Lumina din Moldova, 1862-1863, Nr. 13-14, p. 27.5) Publicata mai jos.5) In Familia, 1868, p. 267 qi urm.5) Nuvela lui fusese pe urmä prelucrata de N. Gane.5) Cari au aparut abia la 1852.

)>.

*,

difer4ii poeli,

www.dacoromanica.ro

. el:),-

e.g+nv..-Iyaevrae .".0.422,4.4.,.. ".4";41*- .".%d,-;;;7.: . 02.,&ov -30.441e.. -

- -,ctc f -

/1. - . -

.4:- &v.v./Y-42.2

J.% - rya-

Aloe -0,./;..oso

q- et Ara -" 77442. -

_ z

yx .1

13 Pr, 44 az _2,4

ft" :61:;/"""-^ ,47...e2foor,r-e; ---- /

2G . , 5 -

. .

3r

Insemnrui in limba polomi dintr'un caet de incercari in rusesteal lui B. P. Hasdeu.

.2,-,:n ...K

, 1

, ....1. e-if e- ...,..' - _ .9.:-..,,,......, . ,e,... .,,I .'". 1,s,01,4. .%:,,-,,,-, -= ,e---Are - 4.", r1.4..v. -,,y -,,, ,,,, .... -,,.. ee;, "r r.,' A ,A.21

A., #4,1, -.74:,,,,,,,,,v+z 4r0A Isl 4 /-./.C3/ot . i

i

a, 4/4 ogeece ;,........e,.... sseGite---

r r-W:.7* erit, 2,...1% s.r.siA - a -."....r.........--27. -077"... -

-,...,i 1, epws: ..., . . A ......" 1,..., dr....5n ...- /.1,4%,..,,

;;,. ,,j / -s.-_, ...y.....;..,...gx.:7;c: ,

... . -.. ,022',..e., -' /.----

,. i ; - / - .----- .--- . 1 " .1.*.G", %,..

- / r'. e r k

WV

.4,-9......< - ... "".If °`. ' ' '.. Y ''''''^ er. ,- ,,,,,'"e'4",e:*-ze - /9-6o e.a' W../cP"G-N, L,7,...7.!". .1.'' -,--..- e '..14,

;';-.. r./j 7..,..",,,, -v.., V..- 01/Zeos..--"-. ./r.,-.2 ,.. 1

i'l;-..4. A4.14"1"..-, /..., Olc.....,..., ,i107,....t. - geziez., -"7"*.fe: 1

... c11,4e.ira.- 2,______ -----. S."19 fl- U

27.1Aftr .7;.../41.40..:. . %,./g4,.. ,..4 .,,,,, / .fwe

..,/ ;, 4ii -frA.... 9.. jr.,r"?.......4.../ g . "40'74' trot.;ira.2%...2, 05902 *0 ...V/ 'X,4 Y., yl..,7. 6t;

'... o..,e,- e.,...:.,.... ,,,, "--- -L.--- ' / c'.-e-....,:- . ,i

,,z ,fd ;,--,-.. ,-- - .::?,-s 7,,..-4oe----1,-..., ,-.....--! s' --7....7,:a frre....--"- .1. .4 ef," '7e-':rg-t-d-*-t.-oe,-. /g, 15-

t

r: Ar,..,,,,.4''''.1"-- 4,-.. -- - ,...e.....-,-.7,-...-- .6.,,,,,,,.ii---/,./14%-r---r- :' " (t....7± __..'

-6.4-444-/ ../":te-z-,e .

X5.,7____..., .

OA'. -fe.xte.fr --......%2ALi/re- j'..t)P.Iw

i x

11.4...A.

e

.1;.,,-4..1.-

-1,r .././.....,....i..v., ;01-4.,,:

0 ------.... /air -f-titettt-

- - - - iletel.into ...-----. "iv 5-

7 PS-0,

../ g,22.. .5,,...

---o- -........-5.--________ -

_

6 4.r..

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE 35

Astfel, numai pe baza izvoarelor polone, un tanarpoet polon Galli (sub pseudonimul de Edward Maryan)a putut sa compuna la 1842 un poem sub titlul: 0 Tymo-fiej Chmielnicki, fragment historyczny z XVII st. *(Wilno, 1842), cu o introducere istorica, unde citeazacronicele polone, din care s'a inspirat. In poemul eau,insa, se departeaza de adevarul istoric 0, fiind prins deelanul poeziei romantice, creiaza o poveste noua, a lui,cu anacronisme, cu o prea multa declamaIie 0 prea pu-ling poezie >> 1).

Aceasta carte fusese cetita 0 de B. P. Hasdeu, care,in introducerea la schila lui dramatica in ruse9te: o Dom-nila Roxana *, imprumuta pasaje intregi din introdu-cerea autorului polon.

In opera lui, insa, cauta sa fie cat se poate mai aproapede adevarul istoric. Cetise 0 el cronicele polone, ucrainene0 moldovenqti, unde povestea despre nunta domniteiRoxana era prezentata in diferite culori. Astfel, croniceleucrainene insistau asupra dragostei dintre Roxana §iTimu§, ce ar fi existat inainte de nunta 2), iar cele polonepovesteau de iubirea tinerei domniIe pentru frumosulprincipe polon Dimitrie Wiszniewiecki. Ultima versiunei s'a parut tanarului Hasdeu mult mai verosimila, 0-1vedem, respectand, primul in literature româneasca, spi-ritul tradiliei polone in ambele lui schile dramatice (incea ruseasca 0 in cea romaneasca).

1) Czeslaw Pienivek: Domna Rozanda (in Czas, 1886, Nr. 260,p. 1-2).

2) Aceasta traditie a fost urmata si in lit. romana de dareAsada si, dupE el, de N. Gane.

3*

www.dacoromanica.ro

36 INCEPTJTURILE LITERARE ALE LUI B. P. HASDEU

Diferenta intre aceste doua schite este foarte marenu numai in privinTa formei, dar 0 in privinla continu-tului. Comuna e numai dragostea reciproca intre Roxana0 Wiszniewiecki, pasiunea logofatului Gheorghila pentrufrumoasa domnita 9i patrunderea lui D. Wiszniewieckiin lagarul Cazacilor dupa casatoria Roxanei cu Tizmq.Foarte puIine scene din prima versiune au intrat 9i incea romaneasca, 0 atunci in forma cu totul schimbataqi prescurtata, ca ghicirea Iigancei qi sfatuirea lui VasileLupu cu boierii lui. Cea mai mare parte dintre ele, insa,lipsesc cu totul din versiunea a doua, cum e de pilda:primirea solilor de catre Vasile Lupu, din partea tuturorpelitorilor Roxanei, monologul lui (in felul celor dinu Boris Godunov * i u Cavalerul avar* ale lui Pu9chin),sosirea soliei dela Sultan etc. Lipswe 0 dragostealui Petriceicu catre Roxana, iar insu0 tipul dom-nii.ei din versiunea ruseasca, al unei femei cochetece se grabe0e sa-0 schimbe toaleta, auzind de so-sirea pelitorilor, nu ne lasa sa ghicim in ea acestginga 0 in acela0 timp marel suflet, plin de sacrificiu,care e zugravit cu atata maestrie In # Roxana * roma-neasca. Insa0 ideia sacrificiului pentru Iara, care pa-trunde toata aceasta opera, 0 care e exprimata atat deputernic in cuvintele entuziaste ale Roxanei: # Pentruun vis de dragoste, o nalucire trecatoare, o umbra defericire, eu sa aduc peirea Iarii meld Blestemele fraIilormei sa cada pe mine? Viitorul meu sa fie cladit pe mor-mintele Romanilor? 0 nu! Niciodata! *1) nu este nici

1) Versiunea româneasci, op. cit., act. H, sc. 13.

www.dacoromanica.ro

Dedicatia dela Domnita Voichita

!sily

II t

I.

!T .

r 1 I

';

ir 14424 rcitArte<11,

-II .

1 f

k...

1,.., A

' 1I qq../ .

A '-. ..,

a ( a

1'

:'. i. ,,

...:. it ,,,,,,,,,,,./. ,.;

r. A

A_www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE 37

schitath in exclamaIia Roxanei din versiunea ruseasch:0 Doamne ! Ce trebue acum sh fac ? Biet Wiszniewiecki !

Nu tii tu, ch pentru tine piing! Dar ce e de facut? Shrhinfin aci §i sh vhd... nu, nu, niciodath ! Ca o filch shvada omorirea tatfilui, pentru nimic in lume ! #1).

Domnita Toichita. Influenta romanticilor ru§d. Unalt subiect, luat din trecutul Moldovei, e povestea despreVoichIca lui Stefan, care, in afar& de B. P. Hasdeu ainspirat mai thrziu i pe ali poeli români.

Dar nici in limba rush, B. P. Hasdeu n'a fost singurulcare atinsese acest subiect. Fusese influenIat de un sonetal tathlui shu, A. Hasdeu: Dâmbovila * (1834) 2), intre-buin/ând, insh, pentru opera lui o al-Ca forma', foarterhspAndita pe vremuri in literatura rush romantichpoemul Eric pe care 1-a scris, imitând poemele ro-mantice in acest gen ale lui Pu9chin 9i Lermontov 3).

In general, versificalia Erich ruseasch, cu metrica ei cupreferin0 a tetrametrului iambic, cu melodia ritmului eicaracteristic, avusese o mare influenp asupra primelorrime ale tândrului Hasdeu, intocmai ca i imaginile,comparaIiile, expresiile §i chiar unele motive ale poelilorru0, pe care le redh uneori foarte fidel in poeziile luiincephtoare.

1) Versiunea ruseasca, act. I, sc. 17.a) In rns. la Bibl. Univ. din Iasi.3) Despre existenta poemului S Domnita Voichita * a lui B. P.

Hasdeu, scris in ruse§te, pomenea I. Vulcan (op. cit., p. 142) siI. Dragomirescu (op. cit., p. 25), acesta din urma aclAogas nd ca'nu i-a parvenit vi n'a fost aflatã de el printre m-sele lui Hasdeu,ra'mase lui.

www.dacoromanica.ro


Astfel, imprumutând din literatura româna subiectepentru continutul operelor sale ruse§ti, literaturii ruseii datore§te forma, in care le scrie.

it Domnita Voich4a * ne prezinta, din acest punct devedere, cel mai izbitor exemplu. i in privinta temei, 0in privinta constructiei in aceasta opera, B. P. Hasdeua urmat procedeul traditional al romanticilor ru0 dinpoemele dintr'un anumit tip 1). Trasaturile caracteristiceale acestui fel de poeme sunt, in general, urmatoarele:

In tematicl i : coloritul istoric, cu motivul obligatoriude dragoste In primul plan, cu reminiscentele biograficeale autorului ; captivarea frumoasei eroine de catre eroulindragostit, ingandurat §i trist dupa fapta savar0ta,prezentând chipul eroinei suferinde, pur 0 idealizat,descris in culori nehotarite 2).

In compozifie : introducerea traditional-á cu tabloulnaturii, in cele mai dese cazuri, in vreme de noapte ;uneori descrierea bataliei, precedata de scene de pre-gatire 3) 0 urmata de tabloul ampului dupa lupta ,);aparitiile eroului in situatii pline de efect ; scenele tra-ditionale de dragoste in forma de dialog intre erou 0eroina ; tabloul eroinei dormind. Poemul se imparte, deobiceiu, in ateva Orli deosebite cu o introducere des-criptiva la fiecare din ele ; naratiunea se intrerupe uneori

') Despre acest tip de poeme vezi V. Jirmunschi: Byron f iPufchin, Leningrad, 1924, p. 203 si urin.

2) Ca un tip al unor astfel de poeme, poate fi socotit poemullui Pusehin: Fdntdna din Bahcisarai.

2) Ca in Pultava lui Puschin.4) Ca in Ruslan Fi Liudmila a lui Puschin.

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE 39

cu liniule 0 puncte de suspensie ; se intercaleaza deseoriun cfintec popular, deosebindu-se de poemul intregprintr'o metrica specialà. Poemul se slAr§e0e brusc, faraincheiere, desnodamântul ramânând s A fie ghicit.

Toate aceste elemente exista 0 la 4 DomniTa Voichita #.Dar se intAlnesc acolo 0 imitalii mai fidele dup4 catevaopere ale poelilor ru0.

Astfel, una din reminiscenlele autobiografice din 4 Dom-nila Voichila )), unde autorul, vorbind de moartea osta-0lor pe câmpul de lupta, dore0e aceasta moarte i

pentru el, fiinda4 lin astfel de slAr0t ... e mai bun ca vialaFara de tel, tara de de§artaciunile lume0i,In cercul pizma0lor vicleni,In mijlocul prietenilor tradatori,Printre rivalii de nimic,Printre nesimlitori far' de recuno0intaai oameni neincrezatori !. . .#1)

seamana cu strofele lui Puphin in e Eugeniu Onieghin )),unde se plange 0 el de viela searbada

o Printre inchipui0 MA de suflet,ai oamenii de o prostie stralucitoare,Printre Oreti 0 1a0,Nebuni ca ni§te copii stricaIi,

.

Printre acei ridicoli, rai, searbazi... etc.. ..#2)Descrierea tristelei lui atefan, ingândurat dupa ce a

prins pe domni-ca Voichio, incepe aproape cu acelea0

1) Domnifa Voichifa, partea I-a.2) Eugeniu Onieghin, cap. VI.

www.dacoromanica.ro

40 INCEPUTURILE LITERARE ALE LIJI B. P. HASDEU

cuvinte ca i descrierea tristeii lui Ghirai, dup a. ce aluat in captivitate pe Maria, in Fântâna din Bahci-sarai >> a lui Purhin, cu intrebarea trad4ionala:

La B. P. Hasdeu: Ce putea dori mai mult?La ce se gande9te din nou?......De ce e trist ? 1).

La Purhin: Ce tulburà acest suflet mfindru?Ce end II preocupA?

Iar Voichila, in lacrimi inaintea sfintei icoane, in temnilaei, se deosebe§te foarte pulin de eroina lui Purhin, Mariadin o Pantana din Bahcisarai )), care 0 ea, in captivitate,o e trista i plânge inaintea icoanei Sfintei Fecioare

ComparaIia lui Stefan cu tunetul i fulgerul e facutade B. P. Hasdeu probabil tot sub influenla lui Purhin,care, descriind in o Pultava pe Petru cel Mare, spune:

E frumos ! E ca o furtuna dumnezeiasca!Tot asemAnátoare e i descrierea calului lui Stefan

0 a calului lui Petru cel Mare din o PultavaIar and in # Domni-ca Voichio citim:

o Nu ar a fost pe timpul nostru!Acum lupt6torii nu-s buni de nimic,Un neam lipsit de putere...)) 2),

ne amintim de strofele lui Lermontov in o Borodino #:o Da, erau oameni in timpul nostru,Nu ca neamul de astazi,Viteji, nu ca voi!

InfluenIa romanticilor ru0 s'a oglindit nu numai inpoeziile lui B. P. Hasdeu. Probabil din copilàrie cetise

DonzniN VoichiN, partea 11-a.aj DomniN Voichip, partea

*.

*

*

*.

*

*.

1)

III-a.

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE 41

(( lin erou al timpului nostru* al lui Lermontov, a caruifigura principala, Peciorin, era imitata de tori tineriiru0 de atunci.

# Ajunsese o adevarata moda deceplia lui Peciorin,care, raspandita mai ales in clasele de sus, trecea deacolo 0 in patura mai joasa a societalii ruswi *1).

Ii placea i lui B. P. Hasdeu sa se considere un Pe-ciorin, cuceritorul inimilor feminine, dupa cum martu-rise0e in jurnalul sail intim.

Tipul lui Peciorin ii putea fi drag generaIiei revolu-Iionare a lui B. P. Hasdeu 0 din cauza ca reprezenta,in vremea aceea de servilism 0 spaima generala, singurafiinIa o care mandru 0 tare mergea contra curentului,nefiind in stare (poate i dintr'un sentiment de contra-zicere) sali insupasca dispozitia sufleteasca dominant&0 un cod obligatoriu de idei 0 sentimente *2).

Dela romantism spre realism. Scrieri autobiografice.Pada la jumatatea secolului al XIX-lea, in literaturarusa domnia romantismul, care, in liniile lui gene-rale, era strans legat de curentele ideologice ale timpului,mai ales de cel conservator reacIionar, cantand 0 idea-lizand realitatea existenta sau pastrand o tacere asupraei. In cazul cel mai fericit, aceasta literatura se indreptaspre teoriile artei pure, ale filosofiei abstracte, puneaprobleme generale ale moralitalii, in tot cazul evita chesti-uni sociale §i atitudinea critica fao de realitatea incon-juratoare. Formele literaturii romantice: ode, poezii lirice

1) Ov§ianniko-Culieovschi, op. cit., vol. I, p. 96.2) Ibidem, p. 102.

www.dacoromanica.ro


0 poeme, fiind cele mai potrivite pentru o asemenealiteraturk erau 0 cele mai raspandite pe vremea aceea.

Dar incetul cu incetul, cei mai buni dintre scriitoriitimpului au inceput saii dea seama de ceeace se pe-trecea in jurul lor 0, indreptanduli, in sfar0t, aten-ciaspre realitate, n'au putut sa nu intre in conflict cu ea.Atunci, in cautarea lamuririi ei, incercand forme maipotrivite pentru descrierea acesteia, au trecut dela ro-mantism la realism, care de atunci exista In literaturarusa 0 o determina, dandu-i träsaturile ei caracteristice,ce o disting 0 astazi.

Ap numita # §coala naturalista *, inlocuind pe cearomantick a inceput sa aiba un mare succes in socie-tatea ruseasck impreuna cu apariIia lui Gogol, care esocotit intemeietorul acestei §coli, mai ales dupa publi-carea carlii lui # Suflete moarte *, ce a avut un rasunetputernic In literature rusk

Urma0i lui erau: Turgheniev, Gonciarov, Dostoewski,Grigorovici, pe urma Tolstoi.

Incetul cu incetul proza incepe sa inlocuiasca poezia§i yin la moda: romane lungi, memorii, sch4e, foiletoane0 articole. 4 In locul poemelor din vremea romantis-mului apar diferite insemnari, unde descrierea inlocue0esubiectul, §i fraza simplk scurtk aproape 0iintificastilul pompos sau Eric #1). Dela vapaia visurilor roman-tismului, scriitorii acestei qcoli trec la infali§area realit4ii,§i, pentru prima data in literatura rusk introduc deschisin operele lor problemele sociale ale timpului.

1) B. Eihenbaum: op. cit., P. 128.

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE 43

La 1847 se publich in revista (< Sovremennik * (Contim-poranul) primele povestiri din # Insemnarile unui vfinfitor *ale lui Turgheniev, aphrute In intregime la 1852, carte,ce a avut nu numai un mare succes in publicul cetitor,dar §i o influenca hothritoare asupra reformei ce sepreghtea: eliberarea Ihranului.

Cartea lui Turgheniev n'a fost altceva decht expresiaunei stari de spirit, care exista deja in societatea ru-seasca. E vorba de acest curent puternic de poporanism,care a ie§it in deosebi din mi§carea slavofililor §i avea capunct de plecare idealizarea Ihranului.

Dela Turgheniev incoace aproape niciun scriitor nurhmâne neinfluemat de acest curent, §i proslavirea pa-turii sfinhtoase de jos a Ihrhnimii, ca un contrast al claseipline de vicii a nobilimii, devine leit motivul operelorlor.

Aceasth mi§care in literatura rush n'a putut sa rhmhiefàffi influen0 nici asupra lui B. P. Hasdeu, care pe urmhse va afirma in Romania nu numai ca # un scriitor socialprin excelenra *1), dar §i ca t creator al unei literaturiteziste de propaganda sociala *2), descriind §i. # stareamizerabilá a Ihranilor impilaIi de ciocoii heapAreIi de pemo§iile boiere§ti *3) §i zugravind in toate operele luiistorice 4 simpatici numai pe Varani, iar pe boieri 9i

domni numai ca exceppe *4), ca de pildh pe Ion Voda

1) L. Marian: Inceputurile teatrale ale lui B. P. Hasdeu, p. 130.2) Ibidem, p. 126.3) Ibidem, p. 122.4) Ibidem, p. 131.

www.dacoromanica.ro


eel Cumplit, prigonitor al clerului inalt si al boierilor,iubitor al Iaranimei *1).

In afar& de Gogol, Turgheniev si urmasii lor maipulin cunoscigi, B. P. Hasdeu putea sa citeasca deja siprimele publicalii ale lui Tolstoi, care, sub o influen0puternica a lui Turgheniev, scrisese la 1855 povestirilemilitare: <Táierea padurii Navalirea Povestiriledela Sevastopol >>, unde pentru prima data in literaturarusk descrie, idealizandu-1, pe soldatul rus.

Aceste incercari ale lui Tolstoi i-au asigurat carierasa de scriitor, starnind admiralie in critica contimporana.Criticul Drujinin, considerandu-1 singurul inlocuitor allui Lermontov, in ceeace priveste descrierea mi-litare, noteaza marele interes, cu care se citeau acesteschi-ce de toIi tinerii militari rusi 2), iar redactorul revistei

Sovremennik >>, Nekrasov, primind m-sul lui Tolstoi,scria pe la 1855 lui Turgheniev, ca infaIisarea atat dereusita a soldaIilor rusi si, in parte, a ofilerilor, era unlucru nemaipomenit pana atunci in literatura rusa 3).

Aceste schi-ce ale lui Tolstoi raspundeau cererii tim-pului, cand diferite amintiri i insemnari militare ince-peau sa apara in reviste i publicaIii separate, dobandindun mare succes.

Urmand curentul literar, exemplul lui Tolstoi siscriitorilor de profesie militara *, care, prin

Lermontov, Sologub si a4ii, a ajuns p'ana la 1850,tanarul Hasdeu pregateste si el pentru tipar la 1856

1) N. Iorga: op. cit., p. 316.9 Gusev: op. cit., p. 243.

Ibidem, p. 233.

)>, * i cc

tra-dicia 4

9

a

a

vie/6

a

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE 45

# Insemnarile unui iunker *1), din cari sunt stranse 0publicate mai jos cateva fragmente.

Dela prima cuno0inla cu ele, ne izbe9te aceea0 ideali-zare a soldatului rus ca 0 la Tolstoi, tipica pentru lite-ratura timpului, aceea0 atitudine critica faIà de socie-tatea ofilerilor, acelea0 scene din viaIa militara, dincare mai ales e caracteristica conversa/ia cu soldaIiilanga foc, ca la Tolstoi in 4 Taierea padurii * 0 la Tur-gheniev in # Insemnarile unui vanator *.

Dar sunt i destule note personale in aceste inceputuri..

de proza ruseasca ale lui Hasdeu. Pe and scriitorii ru0preferau in descrierile lor tablourile salbatice ale Cauca-zului, foarte la moda atunci in Rusia, tanarul Roman, plinde dragoste pentru Moldova lui indepartata, prezenta incele mai calde culori plaiurile ei lini0ite, cautand sa atragaatenIia patriei lui adoptive asupra /aril sale, care Oraatunci ramasese aproape neobservata de scriitorii ru9i.

# Se pare ca iubea fetele noastre *, zice A. Hasdeudespre Pu9chin in una din poeziile lui lirice 2): # darcanta numai ... liganci, 0 n'a lasat nici un cantec incinstea moldovencelor noastre ! *.

# Bietul popor romanesc ! * exclama B. P. Hasdeuinteo notiia despre ( Cantecele diferitelor popoare * alelui Berg 3): u Cantecele tale dulci n'au fost socotite clemnede traducere, in timp ce cantecele Bascilor, Armenilor i

Calmucilor au atras atemia d-lui Berg !*.

1) Dupa cum märturise§te In Fragmente autobiogralice.2) Moldovencei (in A. Hasdeu: Hetimaimbui cnixoTasapeHisi

(Poezii inedite), Chi1inati, 1930).3) In ms. la Academia Românii.

www.dacoromanica.ro


ca protest contra acestei lipse de atenlie, pregkeqtepentru tipar culegerea cântecelor moldovene§ti In ru-sqte 1), scrie o cercetare istoria asupra lui Nic. Milescu 2)§i despre Mitologia Dacilor 3), incepe un roman istoricdespre hatmanul Arbore, o schi0 dramatica, infaliOndpe domnila Roxana, §i un poem despre domniIa Voichila `),cari dqi nu s'au publicat de &are insu9i autorul, totu§imeritá A vada lumina tiparului pentru o mai bunacunoqtere a desvolarii literare a tânàrului Hasdeu, maiales acuma cfind s'au reluat cercetarile asupra vielii 9ioperei lui, cu ocazia aniversarii de o sutà de ani delana§terea acestui mare scriitor §i savant.

E. DVOICENCO

1) Vezi nota (c) la Domnifa Voichila.2) In ms. la Academia Romanä.

I. Vulcan: op. cit., p. 142 vi I. Dragomirescu: op. cit., p. 25.4) Publicate mai jos.1

*i

www.dacoromanica.ro

OPERELE RUSESTIALE LUI B. P. HASDEU

www.dacoromanica.ro

I. POEZII LIRICE

www.dacoromanica.ro

MOJI,ELAKCI<A51] HAPOAHAN IMCHSIB1 Pfecn] Ero 14m[nepaTopcxaro Bemplecna]

CaraoA[epqa Poccikr] 1)

Hoxb ikepwart[oro HestpHoillof_konro Hain Hapoxi, crpalka.Trb,Ao.nro, cl) TBepikonmo lipmsapHortOH% cnacetibg BbI)K1411,a.T11.

To TaTapia rianalkamiMHOTCPMCJIenHori Tannoii14 In ACIDIpl, OTCIOAd rHami,Karcb crap, moxkeii TOJMOR.

1) FlpH npoweHiH:Baum Ort,TnocTb 1 Mmocnimai rocyaapb I Bpocrwre HenHKo-

Arnim Moen ChttROCTH 14-JATHHr0 AHTHTH, npocHwaro BacT.noaRecTH Hamemy Ilamo-BaTiounch 22 Teaywaro AHrycTa, 131.aTorb CBHTOil ilea}, Hawero o6waro ceme6Haro npaaaHmta, co-tometffiro MHOIO WheIHO : oHa HeaocroilHa BenHaaro IlapH, HOHaw% gain, 'calm BaTiowKa, npiemnerb lam atTert H To, RemyEmy. Hams lAapio, HHICTO He aep3Hym,-61,1 noaHecm.

CT, 6e3npeatabHb1wb HucoaoyHameHiems .fecTb Hmtio 661T7,Haweri catraocTH HcenoRopHtiluthml, cayrwo

e. n4)RgEy

www.dacoromanica.ro

CANTEC POPULAR MOLDOVENESCin onoarea Mariei Sale, StapAnitorul Rusiei 1).

Sub stapAnirea pAgAnAMult timp poporul nostru a suferit,Mult timp, cu o rAbdare exemplaràMAntuirea a weptat.Ba nAvAleau TfitariiIn cete numeroaseSi de aci mAnau in robie,Ca pe turme, gloate de oameni.

1) In text, titlul prezintfi lacune. Forma de mai sus este tra-ducerea reconstituirii mele. Poezia e precedatA de urma'toareacerere, probabil catre guvernatorul Basarabiei:

s ExcelentA! Preamilostive Domn! Iertati cu marinimie In-drAzneala mea, indrAzneala unui copil de 14 ani, care VA magasl oferiti parintelui nostru, Tarului, la 22 August curent, in aceastàsrantà zi de sArbAtoare a neamului, comunA noutt, cAntecul, coin-pus de mine: el nu este vrednic de marele ImpArat, dar Tarulnostru, ca un pfirinte, primeste dela copii si ceiace nimeni n'arfi IndrAznit sil-i dAruiased lui Tarului.

Cu nemArginitA stimA, am onoare sA fiu a Excelentei Voastreprea-supusA slugA TH. GHIJDEU

4*

www.dacoromanica.ro


To OCMBHOB1 Tp03Hb1 CHJIM

Beat tilicaa wroprannb In Ham%C'bgTb HOBIDIH MOrHJIM,

Paapyrnan H AOM1), H xpaArb 1

Ho nacTam4 cqacmg roAst :YraAaJrb cTapmcb CTe(liairb, 1)Mio npnikerb nopa cno6oAbIAM nectiacniburb Momonawb 1Ham) POCCig ncRynnnal(ponifo a:ma CBSIT011,14 cno6oay yrnepgmarkurb Aepwanoio pomoil.Hpb1M,SIMII opurb Anyrnanwilgpart CTecparia octmurb,14 cnoeit ncemipnoil cnanoilflyrb nparahn aaropowurb.

rioxb noxposomb HM(0.11ag,POBHO AnaxmaTb IISITbIrl roiVb,Halcb, Ero 6.marocAonnu,Amwen viacnewb Haw% napoa-b.3TOT73 roxb H JOH MOJIABBIA106vuiermag nopa :

1) Orecima-b, HI. HCTOpiH ..Beaffaiii", a a% Hapomuarb zrhcaaranvrapaaowE," aaablaaembfg, rocnoaapb Monaaacaiii, avi, aaatina-ilia CB0eNrb npeacgaahmans ynaaom, ara Typeu,aaro.

www.dacoromanica.ro

POEZII LIRICE 53

Ba ale Osmanilor groaznice puteriNenumarate peste noi navaleauCa sa semene noui morminte,Sa distruga case §i biserici !

Dar anii ferici-ci au venit :Ghici batranul Stefan I),Ca va veni timpul IibertäiiPentru Moldoveni !Pentru noi Rusia a sacrificatSangele ei sfânt,Si a intärit libertateaSub stapanirea ei.Cu aripile lui, vulturul bicefalTara lui Stefan a acoperit,

cu slava lui in lumea intreaga,Calea diqmanilor a stavilit.

Sub ocrotirea lui Nicolae,Sunt douazeci i cinci de aniDe cand, binecuvântandu-1 pe El,Poporul nostru trfie§te in fericire.Anul acesta i pentru MoldovaE un an de sarbatoare :

1) tefan, In istorie cel Mare*, iar in cantecele populare numitcel BEtran*, domn al Moldovei, In testamentul sax' a prezis

decAderea stApAnirii turcqti. (Nota lui Hasdeu).

neferici/ii

implini/i,

t

www.dacoromanica.ro


Tarb, ROA% Mina, pOIAHOR Aepwanbi,/brim RAFIKHelvirb BCI : ypa!1)

** *

Kaxort TO iie.Tionbcb, RaH(HCb Herpamorbii,Ytxa.lrb Ha Hormygagyfo TO Aa.nexylo cTpauyOrb p0AHHbI

9eTbipe rojka OH% CO CJIaB010 cpantancn,Ho Haiconewb

CHHHenbBi 6oKi icb M0.110alty npo6pa.ncn,

H OH% Erb oTegecnio no6peni.IlpHwe.lrb H /AID, c J110abMH 3aBOJAHT1,

Ho Hrb HOHS1Tb HHKarb He morb:Olomb emy no icypHtibH ropoAHrb,Apyroil co6axmo 'Timm ...O, BCeMOTylla Borb!"

OH% 3aBOM1111 yHbr.110 :

Y/HeJlb alktcb TORTCy He ao6blocb?Tairb Arline orb OTIM3Hbl cHosaBOTIbHorf cpanteHie HepHycb.

Tax% (5yiterb HtxorAa H Ci Ham:PoAnoil 513bIlcb Ba6yAem1 MbI,H HUI He 6yAyrb nommaTb,

110,1DIHM: nCOMPIHHI17, B-bponoJgaHHbII flab HOTOMCTBeRHIArbimopurb, Oweii Anexcampowb CbDrb 6eccapa6cicirt ypo-mzeuetvb, yqemnrs IV xuacca Knunmemcoli 06nacTimil

13%

cHoeti.

irb

9['waylay,

nimilaaiii.

www.dacoromanica.ro

POEZII LIRICE 55

Deci, impreunh cu scumpa noastrá Iarh,Sh strighm cu tori: # Ura! *1).

***

Un oarecare om, pare-se pulin invalat,Plecase In rázboiu

Inteo oarecare lark dephrtathDe Ora lui.

Patru ani glorios s'a luptat,In sfArOt

Un glonteS'a fuript supt o coasth a viteazului nostru,

Si In patrie el s'a thrit.A venit apoi incepu vorba cu oamenii,Dar nu-i putea deloc intelege:Unul Ii vorbea parch phshre§te,Altul urla ca un chine...# 0 preaputernice Doamne!*

A strigat desn'adajduit:# Oare aci nu voiu ghsi inTelegere?Atunci mai bine din patrie din nouBolnav mh voiu intoarce 'n lupth!*

Ap va fi odath 0 cu noi:Limba noastfa pArinteasca vom uita-o

i nu vom fi InIele§i,

1) Poezia e iscalita: t Autorul, supus credincios, nobil prin ere-ditate, Tadeu, fiul lui Alexandru Ghijdeu, b4tinaq din Basa-rabia, elev In clasa a IV-a a liceului regional din Chiliau *.

Si

www.dacoromanica.ro


EC1M npyrmsx 5I3b1KaM11JIHWb TOJIbK0 63rAeMrb MbI 6o.n.ram.

* *

14 y Hach 6bUfb Wbla anaToii,Bburb y Han) BoAa-Cre4iawb1AAR MOJIAaBill CBSITOR

1313 B'bKl TOT'b Ial3fIbIti 30.TIOTOR

Hp Heim 6b1.111 KW labLIT06bI BblIsHaTb 6ycyphtairb,LINA% cnacTH CBOrl Kpail POTWOrlab Btla TOT% cnasHblii BOJIOTOri IKTo-na Haweii pownd CoSITOfiBMA% KFOI3eMb H BO5KgeM'b,

1C-ro men% Ha Hach 6eacrpaulHo Wb 6oitWhIa T0T13 cJIaBHb1 3w1Or0ti,

14 KTO wepTHoHan-b C060I1,Crb 1110TbIMI3 cpawaHcH Hparom-b?KTO 6brJrb rocnoap H repoiiB'b WbIa TOT% CJIaBIlbui 30.1IOTOrl?

CTE40A1-11: BEAHKIR(Ayhta)

51 BI4Xtilfb coHona Ha 6eperax-b drlyHaH,0, Rag% TorAa npexpaceirb COKOJI1 6bIlfb IHa Henrb 6una xopoHa 30.1I0Ta5f,CTed)aHa rpO3HbIii mem% emy cnyHatirb 1Ho Hape6-b Hnpyrb Cb vrperdwrenbHolo CHJIOiIHanaJrb Ha ctsepa moryHaro opna,

*

If repoti,

ab

www.dacoromanica.ro

POEZII LIRICE 57

Daca numai in limbi straineVom vorbi.

** *

Si la noi veac de aur a fost,A fost la noi Vodd-Stefan!Pentru Moldova sfânta,In gloriosul veac de aur,Trebuia un domn §i un erou,Ca sä goneascg pe pggani,Ca s'a scape patria lui scumpAIn gloriosul veac de aur!Cine in patria noastrá sffintáA fost domn 0 voevod,Cine mergea viteje0e pentru noi In luptàIn gloriosul veac de aur?Si cine pe el insu0 se jertfea,Luptându-se crunt cu dupnanul?Cine era domn 0 erouIn gloriosul veac de aur?

STEFAN CEL MARE(Doi*

Vfizut-am §oim pe malurile Dunarii...0, ce mare% era §oimul atunci!Purta o coroank de aur,Si al lui Stefan groaznic palcl ii slujea!Dar deodatà un uliu, cu o fulgerAtoare putere,S'a napustit asupra vulturului de Nord,

www.dacoromanica.ro


14 coHoms, Bce 3a61,113% : ozetiecno H MHJIbIrb,llowen1 B7) Aa.nexia, Aa.nelcia Himtlero-we OHI, awithub TyAa nomeirb?...

MOJIAAB151

nallikaftifi 1 Ammo .11HUHUMCI) TM CB060AbI,Ammo aangTHana rep61 ioa-CTBOM1) B'bROBbIlArb,

Ho meg% THOR HOMHRT73 Tt-we camwe Hapow,1-ITO HblIH'h 3Byrb ce6a anacTwrenemrb CB0HM13;He pax', Momasix repoH-HoesoawHarcaawHarm Hrb; Hacrb HOPAHHT73 CJIaBliblii PHAirb,Ha Ham, o6pymumcb nypnyponbie cHow14 noAamm Hach Heimmiem% cHowvirb......Ho HxHeHmcm-b, Orb sma EpoxoptuaHe MO>Kerb oc.na6tab, H CI HpOCTMO 60.1Ibl11011BHOBb Hanapen, cawb, Tairb Ham1,-cyAb6a:CTaHemb Cb MOCKBOrf 6oponcH, Rub npewe cl...

SI AA1Cb 1

SI Aawb H TtlIOM73, H Aymolo,14 CI) ropocnto 3373 TOM% npHaHalocb 1Si Pia, H He PyMbI/173 IPHMJMHI) ft npempato...

www.dacoromanica.ro

POEZH LIRICE 59

§oimul, uitfind patria 0 pe cei dragi lui,A plecat in tfiri depfirtate, depfirtate...Dece, pentru ce a plecat acolo?...

MOLDOVA

Moldova! Demult ai pierdut libertatea,Demult ai patat sterna ta cu robia de veacuri,Dar de palo§u l. tfiu i§i amintesc acelea§i popoare,Cari acum 10 dau nume de stápânitori ai tâi!Nu odatà eroii domnitorii Moldovei,Le pedepseau; falnica Romä de noi 10 aminte§te,Pe noi s'au prfibu§it coloane purpurii

ne-au strivit cu márelia kr......Dar ichneumonul, de otrava crocodiluluiNu poate fi slábit in puteri, ci, infuriat,Din nou, el insu§i 11 atac6... A§a e 0 soarta noastrã :Ne vom lupta cu Moscova, cum inainte <ne-am

luptat> cu...

SUNT DAC!

Sunt Dac cu trup 0 suflet,cu mfindrie aceasta o recunosc!

Sunt Dac, nu sunt Roman!Pe Romani, ii dispretnesc...

$i

$i

www.dacoromanica.ro


PYMbarb 5--11

PyMbIH1 H cepAumb H itywoloJho 6.7no, Haim 6paTbeybl 3a PymbnmroTowb H wepTBoBairb co6oloPyKoit, yMOM% H Aywolo 1.11Hum-611 mo6oBilo CBHT010...

PYMbIHCKIR MEJI0A114

BacHneHl. mon, HacHnewb1He poen' re6t, yneb Te6-13 He aplym I".

Boxpyrb BacHnbEa co6HpanHcb LIBtTbIab cBourb MHOTOHBrbTHOM1 Hapsukt,IlpexpacHbr, Ram) nepBb1H xbBbI Metall,Kawb comwe Erb Hpacawnw B3N1Hat,Korp, 131) 05RHAaHbH He6ec-b, mewl .7110a1)MH0 'IBA, HpacoTHa BaAbixaem,Rom, BI, HaCJIMAeHbH HamanbHoil 111061314,Ha Amino cepiwy BaHpaerb.Co6paBwHcb, wen-n.7114 HBtabl BaCH.abRy,Illeoram, negmbHo BBAbuzaH:BewHanocTHo TOEIHrb H ry6Hrb RpacyCyAb6a, BopoweH cntnaa 1Cerma, yBbr, Barmana oHaTe6t poxoByto ROHLIHHy:4131Terb BaCHJIbROMI, monoIkaH BecHaDay H npoHnHTie HHHyl

www.dacoromanica.ro

POEZII LIRICE 61

SUNT ROMAN!

Pe Romani, cu inima 0 sufletIi iubesc, ca pe fraci! Pentru RomaniSunt gata sa ma jertfescCu brapil, cu mintea, cu sufletul!Numai cu dragostea sfânta...

MELOD II ROMANESTI

4 AlbAstrica mea, albastrea!N'ai sA mai cresti tu, n'ai sa 'nfloresti!*.

In jurul albastrelii florile se adunaraIn a lor impestripte podoabe,Minunate, ca primele visuri de fata,Ca soarele in privirea unei frumoase,Cand, in weptarea cerului, printre oameni fiind,Dupa ceruri cu dor ea suspina,Cand, in desfatarea celei dintaiu dragoste,Pe eel drag inimei prive0e.Adunandu-se, florile 9opteau albastrelei,

opteau ele, trist suspinand:# Far' de mila toce0e 0 strica frumuseleaSoarta oarba vrajitoare!Azi, vai, 10 sorte0e eaTie sfar0tul nemilos, zicand:# Tanara primavara prin albastrele inflorgteBlestemul meu pe ele va cadea!

www.dacoromanica.ro

62 INCEPUTURILE LITERARE ALE LUI B. P. HABDEU

YB51Herb HaB'bICH BOA13 TIABOMI, MOHM13,

14 sepia HaB'bICH HscoxHyrb,14, BbitiCTO Hero, Ai 1111b 6ypbsuiohr1 tAyXHM13

11011H H AOAHlibI sar.awcHyrh "

Memeinio npcocoAHrb BOJIHbI WH3HH 6peHHoil,YTonag rpycno MOJPIaJIHBOMI, mopt,rikt Ha mit norpyam paIkocTH If rope,Bce xi 6epery wb mem HeHamtHHoti,MHoro BOJIHi B13 TOM% mopt, "ITO 30Byrb Ay1110I0,Monica Apyrb sa ;Tyro Arb rb ripwcomrrb BOJIHM,Ho llICJI0 Hrb pasHo Hi BtRI-OAHOil BOAH010,Ho =mum Inn pasHo, !MI H ciferb 11X73

6onmnoe mope,mopt TOWB Rowam H paAocm, H rope".

Haxch 6eperorch mpg g o.nro cHA-bni14 In hipagHbui soAbl rzurb.Trb,

14 Ci IJ1010 MbI Bi TOT% MI III, AAR MeHHBCH 11(H3Hb npoHcHH.nacb MOH I

BHAtili xawb BOJIHbI yxowirb ipexkoilCHpbIBaHCb Hi nytnurb ctAori;

flopolo 6.necHyrb, if HajlonroChitHSITCH TyMaHHbIM1 6yrpowb.

13%

Hang,

IIOTOM%

nosstIla

Bb

www.dacoromanica.ro

POEZII LIRICE 63

Urgia mea le va ve§teji pentru vecie,i seminlele, pentru totdeauna se vor usca,

In locul lor, numai buruiene sdlbaticeCfimpiile 0 Valle vor nàpàdi! 0...

*4*

Domol tree valurile vieIii pieritoare,Trist Inecându-se in marea lini§tità,Unde se adâncirá bucurii §i dureri,Cfirmuind tot cdtre %Arm, spre moartea fatalfi.Multe sunt valurile In mare, ce suflet o numim,In tâcere, unul dupà altul, trec aceste valuri,Dar numArul lor inseamna Intr'un secol un val,Dar numa'rul lor echivaleaza cu socoteala lor completà

(sic!)

** *

4 Viala e o mare nesfar§ità,In marea aceea mi§unä §i bucuria §i tristetea c

La Varmul mgrii am stat malt timp'n apele Intunecate am privit,

i prin puterea gAndului, In clipa aceia,ViaIa intreaga mi s'a luminat !Vedeam cum valurile se duc unul dupa altul,PierzAndu-se In puhoiul spumos ;Uneori stralucesc §i apoiIn locul lor vine un alt val spumegAnd.

www.dacoromanica.ro


H jyMaJr I Aymy: o6umpewb npocToplKaKi Aant aaHHAwrb MOil B301)11

HanpacHo wcajr g mew% gepHbun, Ba.110B'b3Huomna yrpommil nompowb...

HanpacHo BI nrnmy MOii ayrb npoHHKazbH B1 ne RXb OCTaHKH HCKa.111...

To 6b1.110... HCRe3J10, HO rikt-we OHO,Cxanurre, HcqeaHrb monno?

YHbularo mops{ o6umpewb npocTowb,Ero He 06HHMerb M011 B301)1,H B30111131 6.nyamorb no Hem-b...

14 BCB-Ba rxh-HH6yAb, Imo) CTtHOil, orpawkewbHpeAtnamH xptrnalmx 0111.

YANa.TM B'bKa, 131 0)KHAallbll ApyrHx1,Ho mope He Tporano mcb:

Bce rt.-we B13 Hem% BOJIHBI, xaKT3 1373 nepribie minrpOMBAHOrl COBABHbR BO3HH1

/13rMA

BI ceme npoKpanoch rope yrplomoe:PRHO HaCKyRHA1 CIATII.

BCMAy FOHH1111 R TRA:BA010 Aymolo,

CKpbabc51 y6tamaka WM.% I

CaMI SI He HI cnnarb Ty Aymy mAcoxytoCmepTHumb ymohrb paaraaaTb

CABO, 6e3p0110TH0 BIATHACR poKy a:BHAHO AWN upon

ymy oHa pacTpasnaerb negmbHyro,HyApH BOAOCI) cepe6pHrbl

MHt

Milt

www.dacoromanica.ro

POEZH LIRICE 65

aveam un end: largul e nesfarOt !Cat de departe patrunde ochiul meu!In zadar cautam intre valurile intunecateAcel vestmant posomorat, cunoscut mie...In zadar in adanc sufletul meu patrundea

in el urmele kr cauta...A fost... a disparut, dar unde,Spuneli-mi, a putut, oare, sa dispara?NesfarOta e intinderea marii triste,Ochiul meu nu o cuprinde,

privirea ratacqte peste ea...totu0 undeva, ca de un zid, e ingradita

De hotare puternice.Au trecut veacuri in a§teptarea altora,Dar marea nu le atinse:Acelea0 valuri are ea ca i 'n primele zileDe munca uria0 a crealiunii!

GANDIRE

In inimà o mahnire Intunecatà s'a strecurat:De timpuriu m'am plictisit de lume.

Pretutindeni stapanit sunt de o gandire apasatoare,Sa ma ascund n'am adapost !

Eu insumi n'am puterea, acea cugetare inaltaCu mintea mea de simplu muritor s'o desleg...

Orbqte, resemnat, m'am incredinTat soartei:Pare-se ca suferinIa mi-e ursita!

Ea sufletul trist chinue9te,§uvile de par carunte,te!

5

www.dacoromanica.ro


Cgopo, arb I ciwpo, c% monb6oil norpe6anb3oloRb 3eM.1110 g 6yAy 3apbrr1 1

Ta/B3103 3a rpo6ohn, B13 TOM% mipt 60)KeCTBeHHOM1,Ayhta pa3ramq Haftaerb :

Tan 11}ILIM, COITIATO Bi 110KO'b TOpHeCTBeHHOMI,CABBO CO3,10Hbff xamerb 1 1)

9 Ilognucb: Oaggeii rimikey. Xapmcom.".

www.dacoromanica.ro

POEZII LIRICE 67

In curând, ah! in curând, cu rugaciunea din urm'a,In Vamânt voiu fi ingropat !

Numai dincolo de mormânt, in acea lume cereasca,Crândirea dezlegareli va Osi,

Numai acolo, ascuns in lin4tea solemnkCuvântul crealiei tràqte ! 1).

9 Poezia e iscAlita: 4 Tadeu Ghijdeu. Harcov *.

5*

www.dacoromanica.ro

II. ARB ORE

(FRAGMENT DE ROMAN ISTORIC)

www.dacoromanica.ro

CUPRINSUL

1. Sosirea.2. Cearta.3. Duelul.4. Complotul.5. Sosirea lui Sandu.6. Dragostea Zarandei.7. Descoperirea complotului.8. Povestea Zarandei §i a lui Sandu.9. Ordinul Hanului.

10. Arbore Inchis.11. Planul de evadare.12. Refuzul.13. Solia din Moldova.14. Räspunsul lui Arbore.15. tefan cel Mare.16. A doua solie.17. Plecarea.18. Iarna In Moldova.19. Sosirea la Curte.20. Planurile lui Tautu.21. $tefan murind.22. Arbore i§i ia rárnas bun dela Moldova.23. Epilogul.

www.dacoromanica.ro

I.. SO SIREA

Raze le soarelui de Mai, apunând, se pierdeau In de-pArtare yi aruncau o Iuminä vie asupra turnurilor Infio-ratoare ale Azacului cetatea Tatarilor din Bugeac,tem4 in vremea lor pentru vitejia yi nAvälirile krneayteptate. Polonia, Lituania, Rusia tremurau la nu-mele kr, singur Stefan cel Mare Impiedica, aproape lafiecare pas, reuyita grabnica a veneticilor asiatici, cari,devenind cu fiecare an tot mai puternici, nAvaleau nunumai in Moldova, dar yi peste Turcii coreligionarii kr !

Intr'o parte Donul, alcatuind tot felul de cotituri,se varsa In marea Azovului, iar In cealaltä parte se vedeaun pustiu imens, práfuit cimpia Bugeacului. Eu zicprAfuit, dar un ochiu patrunzAtor ar fi putut zari yiprin acest praf trei puncte, cari, márindu-se mereu, luauforma a trei calgreIi. Doi din ei erau ImbrácaIi Mg-reyte: In turbane, cu sábii lungi turceyti yi pistoale mi-nunate, prinse de yea. Dup6 chipurile lor oacheye puteairecunoayte dintr'o privire pe bAytinayii Bugeacului fier-binte. CaläreIul din dreapta era un batrAn de vreo pa-truzeci de ani, dar ochii lui stralucitori yi miycArile, caridovedeau putere, arAtau un ostay, distins nu numaiInteo singurà luptfi.

www.dacoromanica.ro


Statea pe un cal roib circazian, care, pared man-drindu-se de calarelul lui viguros, o lua mereu inainte,pe cand ceilal0 doi trebuiau sa galopeze dupa el.Intr'un cuvant, acesta era comandantul Azacului, Hussein-Bir. Celalalt calarel, dupa toata infati§area tovarapl luiHussein, era neasemuit mai tanar ca el. N'avea maimult de 25 ani, dar sprancenele late, stufoase 0 mustatileuriap il aratau mult mai in varsta. Era Mehmed-Bir,fratele lui Hussein.

In fine, cel de al treilea calare% care se afla intre ei,era de statura uria9a 0 de0 cutele obrazului aratau caera bateau, privindu-1, eredeai ca vezi un tanar, a-tatde vii erau mi9carile lui §i privirea plina de cutezare.Acesta era hatmanul Moldovei Arbore, prizonierullor.

0 Hussein, tu nu bagi de seama, ca hatmanul nune-a raspuns la nici o intrebare, tot drumul ? Ah, dacan'ar fi Ghirei... ». e Nu vorbi #, raspunse posomoritHussein ; cc tu e0i tanar 0 ne0iutor #. e tiu », ras-punse vesel Mehmed-Bir : e ca sunt tanar 0 tocmai dincauza ne0iinlei mele sunt nevoit sa te intreb pe tine:tu e0i batran 9i imelept *.

Hussein tacea, dar tocmai prin aceasta tacere dojeneape fratele lui hazliu.

4 Draga prietene*, continua Mehmed-Bir, dar cuun ton cu totul schimbat : e spune-mi, de ce e§ti trist ?Cunoscand vitejia ta, sunt sigur ca nu rana e pri-cina )).

e Pricina e prinderea lui Arbore. E du§manul meu,dar e biruitor 0 biruitor invins #. e Ma uime0e

-

www.dacoromanica.ro

ARBORE (FRAGMENT DE ROMAN ISTORIC) 75

caracterul tau §i-mi aminte§ti de calugarul acela al 4 necre-dincio§ilor *, care, pe cfind il chinuiau la Azac, tacea 0ii 'Area eau de han i ceilalIi du§mani ai lui. Oare tuuili ea Arbore e spaima Bugeacului 0 propriul taubiruitor trebue sa te bucuri ! *. 4 Ma bucur pen-tru han 0 ma mahnesc pentru Arbore *. 4 Sa zicemca sunt de acord cu tine, dar ... daca i-ai vorbiceva ? *.

Hussein la inceput tacu, apoi, parca amintinduli ceva,se intoarse catre hatman 0 Intreba: 4 Mare Hatmane,de ce e§ti trist ? *. u Eu ? Sunt vesel, tristá e numaipatria mea, trista e numai Moldova *. Tonul melancolic,cu care au fost rostite aceste cuvinte, a oprit celelalteincercari de convorbire ale batrânului Tatar. El i-amu§cat buzele 0 pe urma, nici mâneierile lui Mehmed,nici ameninVarile tovaraplui vorbaret nu 1-au pututface sa raspunda la nici o Intrebare.

4 A§teapta ! *, zise cu furie Mehmed-Bir ; 4 0 sa maIntrebi 0 tu ceva pe mine ! *.

Toli taceau, numai nechezatul cailor §i tropotul co-pitelor turburau aceasta tacere mormântala.

In curtind Incepura sa se zareasca varfurile gea-miilor §i turnurilor Azacului, cari se ridicau pe malulplecat al Tanei. Incepea sa se auda chemarea senti-nelelor, 0 cei trei calareli, prafuili de nisip, intrara inAzac.

- (( Tu e§ti prizonierul meu *, zise atunci Hussein ;t iar eu jadir! *. i, lasfind lânga o geamie pe Meh-med, care nu era instarit, plecara spre bogata casa acomandantului din Azac.

www.dacoromanica.ro


Lumea se ingramadea langa Arbore.. Unii se miraude marimea diamantului, prins la penele caciulei lui decastor. Al laudau calitatea catifelei ro0i, din care eracroitä mantaua bogata a hatmanului. CeilalIi aratau cumirare chipul lui barbatesc, etc. Arbore privea cu dis-pre% ceata de 'Mari, care se marea din ce in ce mai mult.

Ce barbalie n trasaturi, cat de drept sta pe cal,ce chip mandru!». striga lumea entuziasmata.

In fine, au intrat intr'o curte larga, unde pa0eauherghelii de cai tatare0i superbi. In mijlocul curIii seridica o imensa cash' de piatra, zidita asemanator pala-telor florentine. Adevarat, aci lipseau acele ornamentebogate, cari impodobeau fntotdeauna castelele cavale-rilor Francezi, Genovezi i Florentini, dar zidurile pu-ternice i masive, i regularitatea construcIiei lor ar fiuimit pe orice european. Langa aceasta cash' era o gra-dina admirabila: florile, pomii, plantele 9i tufi§urile eiaratau ea era luna lui Mai. Arbore nu §tia unde se afla.Toata splendoarea orientului tatar fi parea o fnchi-soare groaznica. Ii aducea aminte de mama lui, de copii,de tefan cel Mare, de oastea care-I adora, de poporcaruia fi era binefacator, 0 de Moldova, pe care el insu0o adora. De aceea nu-i de mirare, ca a tacut, &and Hus-sein-Bir 1-a rugat sa-i fie oaspe. Hussein s'a mirat, darfiindca el 1nsu0 fusese odata prins, simea toata durereahatmanului.

In faIa intrarii a alergat o fan' tanara de vreo 16 ani.Era imbracata n alvari largi i cazaca de catifea, iarturbanul turcesc fi statea 0 mai bine frumoasei tan-roaice. Ea se apropie de batman pofti Inauntru, dar

4

0-1

www.dacoromanica.ro


vazând ca Arbore nu 9tia in ce parte sa mearga, eainsa§i 11 conduse in casa descrisa de noi.

2. CEARTA

Soarele demult Ii ascunsese dupa vArfurile munIilorrazele lui, cand hatmanul i Hussein-Bir au sosit acasa.Gazda primitoare nu §tia, unde sa-1 a§eze pe renumitulsau oaspe, dragula de Zaranda, cum 10 numea fiicaHussein, de asemenea nu pierdea ocazia sa serveascacu ceva pe Arbore, mai ales de cfind a aflat ca el e dinMoldova gi ca el e acel comandant, despre care Husseinvorbea totdeauna cu mare respect. I-au dat o cameradeosebita, dar niciun fel de indemn nu 1-a putut facepe batranul ostzq sa primeasca oameni speciali de ser-viciu. Spunea, ca fiind hatman adevarat, nu-i placeasa-I ingrijeasca nimeni §i cu atat mai mult ml va per-mite bunului stapan al casei i fiicei lui sa se deranjeze.

Posomorit din ziva sosirii sale, dela un timp oarecarea devenit §i mai intunecat ; numai cateodata reupaZaranda sa vorbeasca cu el, i aceasta o putea facenumai uneori, deoarece Hussein Ii interzicea sa-1 vadape Arbore far& el.

In schimb, veselul Mehmed, care aproape in fiecarezi i§i vizita fratele, nu-1 slabea pe batman cu vorbarialui. Ba Ii descria Azacul in cele mai frumoase culori,ba-i vorbea despre puterea zidurior lui, ba lauda vitejia

inima buna a hanului, etc....Arbore asculta fara atenlie povestirile lui Meh-

med, care cauta diferite mijloace ca sa-i fie pe plac

si

www.dacoromanica.ro

78 INCEPUTURILE LITERARE ALE LUI B. P. RASDEU

hatmanului ; in fine izbuti. Incepu sa-i infali§eze cAmpiileMoldovei, vitejia lui tefan cel Mare, regreta cá n'aluat parte la ultima lupta, §i batrAnul osta§ se insufleliseqi repeta cu avant cuvintele Oretului tatar. In curAndei se imprietenira, 0 Mehmed fara incetare il indemnape hatmanul Moldovei sa intre in serviciul hanului. Laineeput il ruga sâ fie numai voluntar in armata tuna',dar vazAnd, ca numai la gandul acesta hatmanul seintuneca, a§tepta un moment mai favorabil.

Odata hatmanul fu neobi§nuit de vesel, glumea cuMehmed §i-i povestea IntAmplari hazlii din viala lui.Mehmed nu-§i putu ascunde mirarea: o CAt sunt de bu-curos, prietene, ea in sfAr§it veselia a invins tristelea!Eu pierdusem nadejdea sali readue eAndva lini§tea,cAnd deodata tu singur li-ai revenit I*. o Tu voiaisa-mi readuci lini§tea, Ili mullumesc, dar nu mi-ai rea-dus-o !*. o Cum? *, intreba Mehmed turburat. o Tunu mi-ai readus-o *, repen Arbore. o Dar in ce eonstalini§tea ta? Dupa parerea mea, omul, care e vesel, tre-bue sa fie lini§tit. Inteadevar, se spune Ca lini§tea intoate se deosebe§te de bucurie, dar eu nu pot de locsa deosebese aceste dona sentimente *. o Numai in-teuna se aseamana lini§tea cu bucuria, ea te poli pre-face 0 lini§tit 0 vesel *. Mehmed pall, 0-0 intrevazutoate planurile lui distruse, i§i inchipui ca Arbore a des-coperit intenIiile lui. Aceasta presupunere a scos eu totuldin minci pe bietul tatar. o Asculta 0, zise el, pare&de§teptAndu-se dintr'un somn lung. o Ce este? *

4 Tu inteadevar te prefaci? *. o Drept eine ma ieitu pe mine? * , raspunse mAndru Arbore. o Potrivirea

-

--

www.dacoromanica.ro


imprejurArilor ! *, se gAndi Mehmed 0 deveni iar vesel.4 tii tu oare, c'à ti-am adus veste despre rAzboiul cu

Turcia. Marele nostru han n'a putut nieidecum sa capeteindependerga Bugeacului prin mijloace prietenwi qi ahotarit sä nu puie sabia in teack Ora ce sultanul nuva fi luat in jazdri1) *. e Hanul face bine, 0 eu regretea tefan cel Groaznic n'a facut acela0 lucru in pri-virga ... *. o Poloniei ! *, 1-a intrerupt Mehmed. e Nu,in privino Tätarilor !*. e Da, Tatarii din Crirneia suntfoarte m'andri*, zise Mehmed, ca §i cand n'ar fi in-celes.

e 'Mara din Crimeia sunt mândri, iar cei din Bugeacsunt obraznici!*. e Ai vrut sa zici bravi! Da, eu raram vAzut ca cineva sg lupte cu atAta bàrbdlie, cu atataperseverenta, ca locuitorii Bugeacului!*. e Totu0,

tefan §i chiar hatmanul lui nu odatà au invins pe ace0iviteji locuitori ai Bugeacului, iar ei niciodatâ n'au pututbate pe tefan !*. e Moldovenii sunt totdeauna multi !*.

e In ultima lupta voi erali de patru ori mai numero0ca noi, §i cu toate acestea voi aii fost batuli!*. e Inschimb, insu0 Arbore e luat prizonier *. e Pe Cu-l/int de cinste!*. o Da, dar in tot cazul la noisunt mai viteji! *. e CATi? *. e Hussein-Bir, ha-nul...*. e Atat ? foarte pulin! La noi: tefan celMare, toii fiii lui, eu...*. e La ce sa num'firAm?nu e mai bine sã dovedim prin fapte ? *, striga Meh-med infuriat: e la ora trei te wept *. e Arbore nu§tie sa refuze !*, 0 ei se desparcira furio0 unul pealtul.

9 Cuvant tater: captivitate. (Nota noea.)

www.dacoromanica.ro


3. DUELUL

In acele timpuri fericite, la care se referA povestireanoastra, nu erau duelurile de astazi cu diferitele lorcondi-Pi 0 martori, etc....

Cearta se rezolva prin luptà piept la piept, tetra mar-tori, 0 refuzul se considera ca o dezonorare

www.dacoromanica.ro

III. ARBORE(FRAGMENT DIN SCHITA DRAMATICA)

6

www.dacoromanica.ro

PERSONAJELE

Hanul tatgresc.Comandantul.Azi-bei, fiul lui.Zanda orfang, crescutá de han.Stefan, Domnul Moldovei.Arbore, hatmanul 9i ginerele lui.

SCENA I(Scena reprezintä o cam*, de departe se vede orasul si cetatea

Imprejur verdeatä. Zanda, apoi Azi-bei).

ZANDA

De ce nu vine de atfita timp?Oare a uitat, ca Zanda II a§teapta?(Se aseazi pe o piatrà din apropiere si, para din IntAmplare,

priveste Inspre oras, arAtând un turn) :lath' acolo, in acel turn singuratec,In lanIuri grele, pe pämânt,Sta. eroul. Acolo geamurile-s Inalte...Ah! daca 1-a§i putea scdpaSi sà-1 redau Orli noastre!Eu insumi m'a intoarce in Moldova sfânta!

(Azi-bei se aratä In departare).Dar de ce oare nu vine el?

6*

www.dacoromanica.ro


AZI (apropiindu-se)

A§teapta ordinele tale!ZANDA (Intorcându-se spre el)

Azi, pe mine doreai sa infi vezi,Sunt aci!Ce vrei dela mine?

AZI

Nu 9tii tu, ce dragosteIn sufletul meu arde pentru tine,Zanda! Eu

www.dacoromanica.ro

IV. DOMNITA ROXANA

(FRAGMENTE DRAMATICE)

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE

Ocupându-ma neincetat de istoria -Orli mele a Mol-dovei am gbh atatea episoade pentru poezie, atatabran& pentru suflet, Meat färd sA vreau m'am miratde mulIi dintre poe-cii si romancierii nostri, cari, rAs-foind in arhive pentru a gasi oarecari episoade din is-toria Framei si Germaniei, nu dau atencie propriei loristorii. Gheorghe Asachi primul si-a indreptat atenviaspre Moldova si, dup4 exemplul lui Amalrich din Pro-veno, Kollar s. a., a publicat sonetul moldovean, apatruns firea moldoveneascá, ca sA zic asa, a studiatnu numai viala si sentimentele Moldovei, ci le-a si pre-zentat toate acestea in imagine poetice.

Limba rornâneasca era necunoscutA nu numai stfai-nilor, ci si insasi Românilor. Studiind limbile francez6si germand, ei, spre rusinea lor, nu-si cunosteau limba.HincuI1) 0 Marcell 2), primul moldovean, al doilea rus,au inceput predarea limbii române. LegiIe erau nepre-lucrate, Donici si A.rmenopul le-au prelucrat ; dar, printre

1) I. Hinculov, profesor de limba românä la Universitatea dinPetersburg (1830), autorul * Gramaticei vlaho-moldovene§ti »,(1841), profesorul lui A. Hasdeu la Chi§inAu. (Nota mea).

a) Autorul A Gramaticei ruso-romAne b., (1827). (Nota mea).

www.dacoromanica.ro

88 INCEPUTURILE LITERARE ALE LT.JI B. P. HASDEU

atatea lucruri, acqti barbati n'au dat atentie celuimai important: drama.

De aceea, nu e de mirare, dac6 prima mea incercare,pe care o dedic patriei mde de a doua, Rusiei, nu vasatisface cunwintele Inv4atilor mei compatrioti. Lu'an-du-mi o insarcinare atat de grea, consider ca o datoriesa spun cfiteva cuvinte despre continutul dramei.

Toate statele, fara exceptia celor mai neinsemnate,au avut epoca lor o epocA de glorie i putere. Pisa,Genova, Venetia, Sicilia, Monaco, Nisa i altele au fost,pe timpul lor, state puternice, iar acum nu atrag niciatentie, i acelea, care odata porunceau la milioane deoameni, acum sunt uitate de geografie.

Roma, care pe vremuri a cucerit lumea intreagA, Incurând va fi data uitarii. Numele lui Leonida, al Hora-tiilor, al lui Codes, Traian vor fi egale, cu numele luiHorn, Vendamme, Clerc, etc.

Dar a§a sunt destinele lumii, aa e soarta Moldovei.Inca din vechime, Dacia (acuma Moldova, Valahia,

Basarabia pAna la valul lui Traian), era cunoscuta lumii,dar era cunoscuta nu prin ocupatii papice i nem., ciprin biruini. Maretul Domitian, impgratul roman, avoit sa nimiceasca Dacia prin intrigi, dar viteazul eirege Decebal 1-a batut 0 1-a silit sa plateasca bir, lucruru0nos pentru Roma. Nu mult timp s'a bucurat Daciade lini§te. Succesorul lui Domitian a n'avalit in DaCiacu o oaste puternica. Decebal a Imbatrânit, i eroulRomei a ajuns petnä la Capitala mândrului rege al Daciei,prefacând intinderile ei fertile in provincie romana.

astfel repet: aa sunt deetinele lurnii 0 ale Moldovei.

o

www.dacoromanica.ro

DOMNITA ROXANA (FRAGMENTE DRAMATICE) 89

De atunci Romanii, prin colonizarea acestor provinciide &titre cetäTenii lor si prin aliantele de casatorie, s'auunit cu Dacii, si de aceea acestia au Inceput sa se nu-measca Romani, adica Romani. Dar navalitorii Ger-mani au distrus Roma si au Intemeiat state deosebite:Moldova cu Basarabia, Valahia 0 Bugeacul. Astf el, pu-ternicul stat al GeOlor a fost destramat si a Inceputea decada. Turcii dintr'o parte, Germanii din alta siTatarii din a treia au inceput sa turbure Moldovaprin navalirile kr. E drept, ca tefan cel Mare a potolitpe sultanul turcesc Baiazid, pe regele Poloniei 0 pe'Mari, dar dupa acest mare barbat, care a largit hota-rele Moldovei si a devenit suveranul Daciei noui, ca sazicem asa, gloria a disparut: Domnii erau slabi, lacomi,si erau gata sa jertfeasca pentru profitul lor gloria pa-triei. Din numarul unora dinteacesti Domni facea partesi Vasile Lupu, de origine Albanez, succesorul lui MoiseMovila. Era un om econom si prevazator, care stia saatraga de partea lui Divanul Porlii prin daruri si mi-tuiri neincetate si, impunfind populaIiei biruri neobis-nuite, a adunat bogalii extraordinare. Avea doua fiice:Maria si Roxana, vestite prin frumuselea 0 inteligen/akr. Maria a fost maritata cu Ianusz Radziwill, mareleHatman din Lituania si astfel, prin inrudirea cu exce-lenta casa a Radziwillilor, Lupu a intrat In legaturi deprietenie cu Intreaga Polonie, and deodata ZinovieBogdan HmelniIchi, hatmanul cazacesc, se gandi sainsoare pe fiul sau Timotei (Timus) cu a doua filed aVoevodului Moldovei Roxana. Aceasta, kg, iubeape Dimitrie Wiszniewiecki, un tanar frumos, si trupe§te

www.dacoromanica.ro


§i prin calit4i1e suflete§ti, renumit prin originea lui prin-ciara, care trgia pe lânga Curtea lui Lupu, 0 de aceeanu voia sa se mArite cu # mojicul *, cum numeau Moldo-venii pe un Cazac. Dar Bogdan nu era dintre oameniicari sa fi renuMat la o intreprindere, care ar fi pututaduce glorie Zaporojenilor, 0 ce n'a reu0t prin cereri,a cApAtat cu armele. Domnica aparcinea lui Timu; !

[FRA GMENTUL I]

DOMNITA ROXANA

(Drama In 3 acte)

ACTUL I

(Personajele)

Vasile Lupu, Domn.Doamna Tamara, smia lui, de origina principes6 geor-

giana.Domniça Roxana, fiica lui din aceastá cAsátorie.Domn4a Elenca, fiica lui din a doua casfitorie.Primul Ianusz Radziwill, hatmanul Lituaniei, sMul ei.PriMul Dimitrie Wiszniewiecki, prim de neam rus.

tefan Burdiuja, vel hatman al Moldovei.Todora§cu Petriceicu, vel logofat.Tirrea pArcalabilte Suceava.Costa§co Mmoc ) de Hotin.tefan Petriceicu, fiul logofatului, paharnic.

Ghina Tucalasolii Domnului Munteniei, Matei.Radul Varzar)

www.dacoromanica.ro


Iohann Kemeny solii Voevodului Transilvaniei Ra-tefan Petky cotzi.

..{ F'edorenco)Coloneln solii lui HmelniTchi.

NosaciTrimisul din Stambul.Sanda Hijdeu, prietena ei [ Domnilei].Mariula, liganca.Boieri cu nevestele lor. Oaste 0 popor.

SCENA I(Lagarul domnesc. Domnita stä jos, si in fata ei Mariuta,

ingenuchian)

ROXANA

Ghice0e, te-am chemat ca sa aflu soarta mea. (Tigancao ia de mand si deodatà sare lnapoi). De ce, Tiganco, Ii-efric5, de ce tremuri, spune-mi, eu nu tiu nici de fricA,nici de team6 ! Ili poruncesc, spune.

MARIUTA

Imi porunce0i, Ili spun, dar te vei cal, frumoas6Domni0, daca vei afla ceeace iIi voiu spune!

ROXANA

Spune.

TIGANCA (se scoala. Iar II la mfina si se uital

Nuntá apropiata 0 du§mani, pelitori la mfina ta:unul, al doilea, al treilea, al patrulea, 0 iat'a, a§a indepgrtare, al cincilea! Tu iube0i pe unul 0 el te in-be9te, dar altul e mai groaznic decAt toci 0 vei fi a lui

www.dacoromanica.ro

92 INCEPUTUIULE LITERARE ALE LUI B. P. HASDEU

de buna voie; unul din ei e batran, dar o sali fie ceamai mare piedica, fereste-te de el, Domn4o, el e pu-ternic si viclean! Iata, acolo Inca un al saselea, dar elte iubeste si tace, nu poate sa-Ii marturiseasca dragostea ;dar fereste-te de batran, fereste-te de el, Domnito ! 5iacuma, iata acolo, vezi, viitorul tau sq: e viteaz caun leu, frumos, Malt, dar nu Ii-e drag, biata Domnifa;tu, Insa, il vei iubi pe urma... Priveste, iata el se luptapentru sara ta, iata, iata moare pentru tine!

ROXANA

Dar cine este el?

TIGANCA

Nu stiu, e de neam strain. Priveste, iata-1, (scoate

oglinda), priveste, iata-i pe toli! (Roxana prive§te).

ROXANA (repede)

Dimitrie, fiul lui Matei si Racoli, Burdiuja, Timotei...lath* cine e dusmanul si adoratorul meu Burdiuja!Ha, ha, ha! dar iata si Timotei; e Inalt, Inteadevar,tanar, are un chip bland, dar eine e al seaselea, einee cel mai generos?

TIGANCA (din nou aratä oglinda)

Iata-1.

ROXANA (cu mirare)

Petriceicu! El ma iubeste mai mult deck to-0, aceastaeste el? Bietul Petriceicu!

www.dacoromanica.ro


TIGANCA (din nou aratä oglinda)

Nu, nu, Domnilo, acesta mai mult deck tori te...

ROXANA

Dimitrie! Tiganco, iatfi, na-0 banii i pleacrt.(Tiganca IngenunchiazA).

[FRAGMENTUL AL II-lea]

ROXANA

DramA In (...) acte

PERSONAJELE

Vasile Lupu, Domnul Moldovei.Doamna Tamara,"nAscutã principesfi georgiang, sucia lui.DomniIa Roxana, fiica kr.Stefan, fiul lor.

Iamq Radziwill, hatmanul Lituaniei.Domn4a Maria, so/ia lui.Conte le Iohann Kemeny j solii Voevodului Transilva-Baronul Stefan Petky I niei, Racotzi.Ghina Tucala, vistiernic) solii lui Matei al Valahiei.Radul Varzar, vel-armaColonelul Doro§encol

sobi lui Hmelni/chi.Colonelul NosaciStefan Gheorghila Burdiuja, hatmanul Moldovei.Todorapo Petriceicu, vel logofat.Stefan, paharnic, fiul lui.Sanda, fiica.Costapo Mo Toe, pkcAlab de Hotin.

Princul

www.dacoromanica.ro


Tirrea, parcalab de Suceava.Iiganca.

Ceaupl din Stambul.Bogdan Zinovie HmeInichi, hatmanul Zaporojenilor.Timu§, fiul lui.PuFar, colonel.Boieri cu nevestele lor, darabani §i popor.

SCENA I(Roxana, Sanda §i Tiganca)

TIGANCA (in genunchi in fata Roxanei)

DomniVa, darEu nu pot sa-li desco-par soarta.

ROXANA

Dar ce inseamna aceasta, ?

Pe tine te-am chemat ca sa ghice§ti,E§ti vrajitoare (ii intinde mat*, na, ghicqte!

TIGANCA (ia mttna i deodatà sare inapoi)

Imi poruncqti sa te ascult, sunt gata,Dar, tu, Domnip, te vei cal!

SANDA

Roxana, nu ghici.Poate soarta aspraE cruda cu tine.

ROXANA (Tigancei)

Ii poruncesc, na, ghice§te!

Nita,

Iarta, /ie

www.dacoromanica.ro

DONNITA ROXANA (FRAGMENTE DRAMATICE) 95

TIGANCA (o ia de mfina)

Privqte, privqte aici!Iatä, vezi in departareSta., sprijinindu-se de sabie,Un -radar frumos i bine facut.Tu-I iube§ti, el pe tine,Domni-co, te adofa (scoate oglinda),Dar iatä viitorul tau soI! (aratä n oglinda).

ROXANA

Pe el eu nu-1 tiu. (cAtre Sanda)

Privqte, poate tu-1 vei cunoa§te!

SANDA

Nici eu nu-1 9tiu pe el, dar cat e de inalt §1. frumos !

TI GANCA

El e al tau, Coba, gamaben,Aceasta e dragostea ta. (rAde)

ROXANA

Taci! Dar cine este el?

TIGANCA

Nu §tiu. Dar nu numai ei singuriPe tine, Domn4o, te adorg. (ia nafiinile ei)Prive§te, iat'a un al treilea i un al patrulea,Dar iata un batran i un Val-16r.Batrânul e viclean, rau i urit,Iar tândrul e linitit i supus.

www.dacoromanica.ro


Dar pàze§te-te de bátrfin.BArbatul tàu va fi viteaz gi Indràzne%Si al Moldovei scut va fi.

pentru Moldova, binecuvântându-te pe tineVa muri el de mfinà duFnanfi.Dar tu 11 vei iubi, Doamia!

ROXANA

Dar aratä-mi n oglinda, Iiganco.

TIGANCA

Nu pot, n'am voie s argt!

ROXANA

Si de ce?

TIGANCA (incet)

Voiu pierde darul ghicirii. Intinde mAna)Domni/o, da-mi lei,Domnilo, da-mi rupii!

ROXANA (li dA)

dar danseazà-mi, cfintà-mi!

TIGANCA (aria i danseazA)

Sunt oachesà, tfinArd,Si din cdri depa'rtate!Nu numai unul m iubeaPe mine Nica cu ochii negri.

Iata,

di

www.dacoromanica.ro


Nu numai unul imi spunea:Cat qti tu, Nilo, de frumoasa!Nu numai unul Imi optea:Nilo, iube§te-ma!Dar numai unul imi e drag,Pe mine Iancul ma iubqte,El m'a IndragitSi nu ma va parasi !1)

SCENA H(Aceiasi, un daraban, apoi Wiszniewiecki)

DARABAN

Prinlul Dimitrie Iurie Wiszniewiecki !

ROXANAPofte§te-l.

DIMITRIE (intrând)

Imi dai voie, Domnip, sa ingenunchiezIn semn de respect Inainte-li (ingenunchiazE).

1) Textul rusesc:SI cmyrna, monoAa

H 143b cTpaira ikailexoxis 1He OAHH'b J1106HJI7, MMIS1

Himy tiepHooKy.He Omni% r000parm :Rawb TM Huga xopoula 1He oHHHi. bwit LuenTawb:Huge, noino6H mewl!Ho oHHH% hurb 11H1111) MH.TI.,

MeHE SIHKyJrb jiloarrb,OH7. MeHS1 110J110614J173

14 rich He paaaio6Hrb 1"

7

9,

www.dacoromanica.ro

98 INCEPUTUR1LE LITERARE ALE LUI B. P. HASDEU

ROXANA

MulIumesc.

DIMITRIE

Roxana, vi s'a ghicit?

ROXANA

Da, am chemat Tiganea eu aciCa sä aflu de soarta mea.

DIMITRIE

Poate am fost eu atfit de fericit,Inat s'a ghicit despre mine?

Nu.ROXANA

DIMITRIE

Iarta-m5, te-am supArat eu intrebarea mea!(Intinde mfina Tigancei). Ghice§te!

Prive§te.TIGANCA (scoate oglinda)

WISZNIEWIECKI

0 Doamne! Nu, mi s'a parut,Dar ascunde tu oglinda mai curand!

TIGANCA (cântà)

Dg-mi bani mai curâncl,Rupii da-mi mai eurfind!

(Wiszniewiecki arum& banii. Tiganca ascunde oglinda).

www.dacoromanica.ro


SANDA (intinzandu-i rnâna ei)

Tu ai ghicit si printului si Domnitei,Acum tu mie trebue sa-mi ghicesti.

TIGANCA (dupa ce a privit mana ei)

Tie pot sd-ti spun tare:Sotal t'Au In luptä va cädea.

Lei da-mi,Rupii da-mi!

SANDA (aruncE bani)

Acum, Tiganco, poti sá pleci!

TIGANCA (se apropie de Roxana si-i sarutà mAna)

Tu cuvintele mele nu uita! (Se duce).

SANDA:

Iertati-mg, eu trebue s'a plec.

SCENA III(Aceiasi, afara de TigancE si Sanda)

ROXANA

Printule, de ce esti atAt de palid si slabit?

DIMITRIE

Eu? Nimic. Nu vreau sa te supar.Oare sunt eu vrednic ca DomnitaPentru mine s'a se nehnisteasca?Oare eu, un nedemn print rus

7.

www.dacoromanica.ro


Po Ii sa-Ii cer atenlia?Eu, un monstru din Tara straing lieIubesc pe Domnia? Sa-mi fie iertat! (Ingenunehiaza).Domnico, te iubesc!Ili mai amintesti cum de asemeneaMi-ai spus: te iubesc!Dar poate aceea a fost numai in vis?

ROXANA

Nu, Principe, asa a fost!

DIMITRIE

Atunci, ma iubesti!Dar Ili amintesti, oare, Domnilo,Cum tatal au a spus lui Dimitrie:Tu imi vei fi fiu In curand,Tie Ii-o dau pe Roxana.Dar, poate, a fost numai in vis?

ROXANA

Nu, Principe, asa a fost.

DIMITRIE (se ridicA)

MulIumesc, de o suta de ori mulIumesc.

ROXANA

Dar, Principe, de ce aceste indoeli?

DIMITRIE

Iarta-ma, nu §tii ce Inseamna chinuri.Ai patru pretenden0.

www.dacoromanica.ro


ROXANA (incet, &are sine)

Se Indepline§te prezicerea,Dar cine-s: tanar §i batran?(Lui) Dar cine sunt?

DIMITRIE

Eu, Voevodul Racotzi, fiul lui MateiTimotei HmelniIchi din Iara Zaporojenilor.

ROXANA (incet, catre sine)

Dar nici unul din ei nu e batran.# Domnilo, pazqte-te de un batran :),Mi-a zis NiIa.Racotzi e -Lanai., fiul lui MateiE §i mai tanar, iar Timotei e aproape copil.# De un carunt sage pazqti, Domni-co :),Mi-a zis azi Nila.(Printului) Adio, principe! (ie§ind)Trebue sa ma imbracCa Inaintea lor sa ma arat.

SCENA IV

WISZNIEWIECKI (singur)

Indoelile erau zadarnice...Dar oglinda... Eu voiu gäsi liganca

oglinda voiu rapi-o dela ea,Voiu mai privi odata.

i

www.dacoromanica.ro


Nu, mi s'a parut!Roxana numai pe Dimitrie Ii iubqte,Ce mai cauta el altceva? (Prive§te in jur).Nu va mai fi Vasile i atunci(arata la dreapta) acest tron al tau va fi.Dar parch' eu nu merit tronul?Stramo§ul meu, Gaida, in Turcia a pierit,De duppanii cre§tinismului fiind chinuit.Dimitrie a fost el, Dimitrie sunt 9i eu.Acel Dimitrie Moldova &Arita

pentru ea a pierit la Istambul.eu, Dimitrie, Moldova cant,

Gaut stapanire proprie.In patria-mi imi este stramt,Aci e larg i plin de viasa,

pe al lui Decebal tronal Bogdanilor slant scaun

A lui Dimitrie dinastie se va sui.0 cat de frurnos 9i cat de drag eIn Sara, unde visa minunataCre9te, umpland gradina

Domnului §i a oranului!Eu, Prinsul Dimitrie lurie Wiszniewiecki,Voiu fi celebru ca Clovis i Ruric,Intocmai ca i Carol;Tosi in Europa despre mine vor vorbi,

in cronicele timpurilorIstoria va inscrie:PrinSul Dimitrie Wiszniewiecki...Dar iatà, vine cineva (Pleaca).

i

i

i

i-a

i

5i

www.dacoromanica.ro


SCENA V

(Lupul gi Stefan Petriceicu, apoi Kemeny, Petky, Todoragco,Burdiuja gi. Tirrea).

LUPU

a§a tu spui ea' solidVor sg aibe ultimul meu rgspuns?

STEFAN

Da, Maria Ta, ei m'au rugat ca sg-Ii spun...

LUPU

Spune-le cg eu sunt liber, §i acumPot sa-i primesc pe toIi.Dar... (Stefan se inclina gi. pleacA. Lupu ingenuchiazii).0, Doamne, de nenumgrate ori ili muliamescCa mi-ai dgruit o astfel de fiicg!E bung, frumoasg si cuminte,Pe Moldova o iube§te §i pe mine...Dar, iatd yin... (Se scoalä gi se urea pe tron).

SCENA VI(Lupu; pe ambele parti ale tronului stau darabanii; intrà Kemeny

Petky gi dupil ei cativa ostagi transilvaneni).

LUPU (mândru)

Vg rog, prietenilor, mai aproape de mine!

KEMENY

Iohann, conte de Kemeny!

i

www.dacoromanica.ro


PETKY

tefan, baron von Petky!

LUPU

Mai aproape, domnilor!astfel, sunteti trimi§ii prinlului Racotzi,

Iar voi, trim4ii Valahiei?

SCENA VII(Lupu si [Ghina cu Varzar] 1)

GHINA

Sunt Ghina Tucala, vistiernicul Orli!

VARZAR

Eu Radu Varzar, Armapil Valahiei!

LUPU

ApropiaIi-va ca to-0i, indata dau raspunsul!Fara Invoirea Marelui Divan,Pana nu-mi va trimite firmanul sat' sultanul,Nu dau pe Roxana dupa nimeni!Numai inalta Poarta, singuraPoate sfi Ma sileasca la aceasta.

GHINA, VARZAR, KEMENY, PETKY

Dar, Maria Ta...

9 In ms. e Boris: Nosaci si Dorosenko, dar e o eroare, tntrucatmai departe urmeazt scena cu trimisii Valahiei, Ghina si Varzar.

i

www.dacoromanica.ro


LUPU

V'am dat deja raspunsul!

GHINA (apropiindu-se)

Maria Ta, asculta-ma:E mare Domnul nostru Matei,Si al Basarabilor neam e glorios.Viteaz 0 inIelept e al lui Matei fiu,Poporul Valahiei e acum puternic,Si Voevodul nostru tci promite, Doamne,Valahia cu Moldova s'o uneasca!Atunci, prive§te intinderea imensaPe care fiica ta o va stapani!Tu §tii ea niciodataDinstia ta nu va continuaSi principele Stefan nu va fi Voevod.Iar astfel, Moldova cu ValahiaSe vor uni, §i atunciVa invia regatul Daciei.Ce folos ai, Doamne, tuDela Gheorghe Racotzi,Chiar daca insa0 GheorgheAr vrea ambele state sa le uneasca,Chiar i atunci, ce folosqti dintr'asta?Tu ins4i e§ti mare! Domnia o vei 'Astra,Iar urma§ii tali vor avea numai Moldova,Pentruca Tara ArdealuluiDe a ta prin munli e despanita.Prive§te acum asupra Valahiei:Nu are munli, ci ape §i campii.

www.dacoromanica.ro


LUPU

Tu eti iret, dar eu inIeleptSi te cunosc pe tine... (tare)

Raspunsul mi 1-am anunlat !

KEMENY si PETKY

Conducatori suntem, nu diploma-0,Sa ne 'nvartim ca Ghina nu tim,Ci vorbim deschis. De noi, Lupule, pazWe-te !Pe Unguri nu-i cunoa§ti tu, nici pe Ardeleni,Nu vom pune sabia in teach', 'Ana andNu vom da-o lui Racotzi pe DomniTa!

LUPU

Ce a fost am vazut, ce va fi vom vedea,Sunt Albanez eu, sunt Arnaut !

(Kemeny si Petky, inclinându-se, ies).

VARZAR

a§a, Maria Ta, tu nu vreiSA prime§ti propunerea lui Matei,Atunci sa §tii cá eu, Varzar,Arma9 al Valahiei, imi voiuCuvântul dat lui Matei:Roxana va fi a noastra!

(Ghina i Varzar se InclinA).

SCENA VIIILUPU

Ce a fost am vazut, ce va fi vom vedea!Ce vor ei dela mine ?

Si

tine

www.dacoromanica.ro

DOMNITA ROXANA (FRAGMENTE DRIMATICE) 107

Oare ei nu cunosc pe Lupu?E mândru, toli o spun,Dar nu e mândru, ci iube0eMoldova, ca patria sa,De peste munIii Balcani aciAm venit eu sarac, i acumSunt cel mai bogat dintre stapfinitori.Ma invidiaza toli, pe 'ntrecute,Doresc cu Lupu toli sa se 'nrudeasca,Dar eu ii disprquesc pentru bineleMoldovei sfinte...El e 9iret... spun toli,Dar oare am rapit eu tronul?Oare prin omor 9i intrigaAm ajuns la marirea mea?Au eu avere mi-am agonisitLipsind pe locuitori de bogalia lor?Nu, nu, am injosit ingâmfarea bogata0lor,Am inallat cetaIenii 0 poporul...

iata pentru ce toli, ma numesc tiran.Ambilios... spun top,Dar oare al meu bine eu doresc?

Nu, Moldovei, Moldovei sfinte!Si iata pentru ce ma numesc rail, intrigant,Jefuitor al poporului meu.Numai unul DimitrieMa cinste0e 0 ma respecta,El nu se preface ca toli,De neam nobil este el,Principe 9i Castelan al Cracoviei,

www.dacoromanica.ro


Mare conducator 9i diplomat.Taal lui, Ieremia, a fost einstit,Si el seamana lui Ieremia!Un lucru ma nelin4tqte:Acum a devenit trist,Iar inainte cat era Dimitrie de vesel!

SCENA IX(El, un daraban, apoi Nosaci gi Doroqenco).

DARABAN

Coloneii Nosaci Ti Doropnco!

LUPU

Spune-le cA sunt ocupat!(Darabanul pleacA qi se Intoarce).

DARABAN

Au venit cu o treaba grabnica.

LUPTJ

Chiama-i!

NOSACI §i DOROSENCO (intrA gi se inclinA)

Mare e Bogdan Hmelnicehi,Hatmanul nostru.Bogat e Vasile, Domnul Moldovei!

LUPU (inclinAndu-se)

Ce va trebue?

www.dacoromanica.ro


NOSACI

Eu sunt Timotei Nosaci, colonel din Ostrog.

DOROSENCO

Eu Doroqenco Dorotei.

LUPU

Ce v'a facut pe voi, din UcrainaIn Tara mea sa veniIi?

NOSACI

Vointa hatmanului nostru,Voirga lui HmelniIchi!

LUPU

Ne e placut sa va vedem aci.Dar ce oare 1-a indemnatPe HmelniIchi la aceasta?

DOROSENCO

Dragostea catre fiu.Fiul lui, Timotei, auzind de frumuseleaRoxanei, s'a grabit s'o vada,i atat de mare fuse a lui credinla,

Ca el fara s'o vada, 1ndata hotariSa ceara maim ei dela Maria Ta!IertaIi-ne, daca noi,Necunoscand obiceiurile, n'am vorbit frumos,Dar nu suntem diplomail,*tim in razboiu sabia sa mânuim,Iar graiul frumos nu e treaba Cazacilor.

www.dacoromanica.ro


LUPU

Daca fi venit la minefi spus: iata, Maria Ta,

Invoirea DomniIei.§i iataInvoirea Marelui Divan,Chiar i atunci nu v'a§i fi zis:Iata fiica mea, pe ea luaIi-o !Cu atAt mai mult acum:Roxana nu se 'nvoe§te i firmanulDela Poarta Inca n'a sosit. Ea e logoditaCu Dimitrie Wiszniewiecki!

NO SACI (obraznic)

nunta in curfind va fi?

LUPU (naândru)

Cfind Maria Sa va voi!

DOROSENCO

Tu aa vei spune lui Bogdan!noi o §tim dinainte:

Conducatorul nostru va fi bun,Si la a lui Dimitrie nuntaDin %am Zaporojenilor la voiVa trimite oaspeIi de nuntao suta de mii!Ei au 9i inealecat:Se pregatesc id vie la ospat!

LUPU

Ce a fost am vazut, ce va fi vom vedea!

a/i

prinWl

Si

www.dacoromanica.ro


NOSACI

Dar ce trebue sa spunem lui HmelniIchi?

LUPU

SpuneTi-i ca vazut pe mineca am refuzat pe fiul lui,

ca v'am zis eu:Ce a fost am vazut, vom vedea ce va fi 1

DOROSENCO

a§a, sunteli gata oaspeli sa

LUPU

Eu Ii invit, Imparate§te, cu sabia n infina!

NOSACI

Dar asculta, Maria Ta, vom fi noi 40 de mii,Si 60 mfi de 'Mari cu noi vor veni,Si la Ia§i la voi ne vom abate!

LUPU

Pe oaspetii de nunta noi i primim,Dumnezeu ne va ajuta qi oastea.Ce a fost am vazut, ce va fi vom vedea!

(Solii se tnelina i pleaea).

SCENA X

LUPU (Darabanului)

Sa-mi chemali pe Todora§ §i Burdiuja §i Tirrea!Iata, oamenii zic Ca ugor e sa fii domnitor,

m'aTi

Spunqi-iSi

primiti?

www.dacoromanica.ro


Ca e dulce sa fii stapan al popoarelor.De ar incerca ei, macar o zi, sa fie domnitori!Numai turburari 0 griji,Din toate parIile, primejdii!

(IntrA Burdiuja, Todora9 gi Tirrea).

BURDIUJA, TODORA ti TIRREA

Suntem aci!

LUPU

Prietenilor, veniii incoace,Primejdia ne ameninta!Pe Racotzi 1-am refuzat,Pe Matei de asemenea, pe Timotei chiar acuma!Ei sunt toli puternici In aceasta clipa!(Lui Burdiuja) Hatmane, gate§te oastea tu,Iar tu (lui Todoraq) scrie lui Sobieski,Dar vezi, sa nu ne injose0i, vezi caScrisoarea sa fie demnaDe Moldova 0 Moldoveni!(Lui Tirrea) Iar Iie, Tirrea, Ili poruncesc:

SA pregate0i cetatea pentru aparare!sa 0i0 cu to-0i deviza mea:

Am vazut ce a fost, vom vedea ce va fi!

TOT!

Am vazut ce a fost, vom vedea ce va fi!

LIJPU

Dar cum va pare refuzul meu lui Timotei?

§i

www.dacoromanica.ro


Minunat !

Prost !

de ce?

BURDIUJA 1i TIRREA

TODORA

LUPU

TODORA5

HmelniIchi astazi e puternic §i glorios.

BURDIUJA

Tie, logofete, V se pare numai a§a,totodatâ qti pktinitor pentru Cazaci:

Caci tu la Cazaci ai slujit Inainte.

LUPU

Inteadevar, am uitat aceasta!

TODORA$

Deci, nu sunt eu credincios patriei?

TIRREA

Dirnpotriv5, numai c5 e§ti pktinitor.

DURDIUJA (la ureche, lui Lupu)

Vasile, el e §irct !

TODORA$ (la ureche, lui Lupu)

Vasile, e un intrigant!

3

Ei

www.dacoromanica.ro


LUPU

Stiu!Dar duceIi-va pe la locurile voastreCa sa nu ne gaseasca pe neWeptate.Burdiuja, tu ramai. Cu bine, boierilor!

SCENA XI(Lupu gi Burdiuja. In acest timp infra neobservat $tefan Pe-

triceicu 0 se ascunde dupa o coloanA).

LUPU

Burdiuja, numai in tine am incredere,Numai tu-mi qti sincer servitor.Spune-mi, facut-am, oare, bine,Ca am refuzat pe trei pelitori?Ei sunt din pH straine,Straini ne sunt ei noua !

BURDIUJA

Da, dar e 9i al patrulea,De asemenea strain,Fiul unei Iari dupnane,Polon; §i-%i aminte§ti, Maria Ta,Cum chinuiau Polonii pe cre§tini,Cum nici cadavrelor lor nu le dadeau odihna,Cum Domnul Stefan i-a pedepsit,Punandu-le jugul, i-a inhamat la plug in Bucovina,Cum el nu-i suferea! Tu, Maria Ta,Intotdeauna imi spuneai,Ca vrei pe Stefan sa-1 urmezi,

www.dacoromanica.ro


Iar fata Polonului o dai!tefan ii ura pe Poloni

Moldoveanului Arbore el pe fiica luiA dat-o In eAsAtorie, iar tu,Tu nu-1 cuno§ti pe Dimitrie, Vasile,El nu pe Roxana, ci numai aurul iube§te,Pe cAtà vreme MoldoveniSunt vrednici a fi so-Pi Domn4ei!

LUPU

Se lacelege, pentru nimic in lume,Eu n'a0 fi dat-o dupA un tAnAr pe Roxana:Sunt schimbficio§i §i uprateci touleauna.Dar sunt batrAni; de pildàtefan Burdiuja, i dacA

Eu n'a§i fi promis lui Dimitrie pe Roxana,DacA nu 1-ar fi iubit ea atAt,Atunci fi ales eu pe Burdiuja.

BURDIUJA

Eu, Maria Ta, nu sunt vrednicSA fiu ginerele lui Lupu, dar de altfelAi fi fost gata cu bucurieSA Implinese porunca ta.

LUPU

Dar fiica mea are un logodnic!

BURDIUJA

Dar el e duFnanul crqtindaTii!

8*

multi

multi

l-a§i

www.dacoromanica.ro


LUPU (privqte pe geam)

Dar, iata, aga ne prive§te, a §i oranduitOastea, randurile le cerceteaza!Du-te 9i tu la el §i chiama-mi pe Todora9cu.

BURDIUJA

El n'are timp, Maria Ta.

LUPU

Spune-i ca eu II poftesc !(Burdiuja pleacsa).

SCENA XII

LUPU

lath' un prieten, pe el 1-am incercat!E §iret, intrigant; darAcuma sa vedem, cum va fi Todoracu?

TODORA

Maria Ta, la ordinele tale sunt !

LUPU

Vino incoace, numai in tine am incredere,Numai tu-mi e§ti sincer servitor.Spune-mi, fdcut-am, oare, bine,Ca am refuzat pe trei pelitori?Ei sunt din pri straine,Straini ne sunt ei noti a 1

www.dacoromanica.ro


TODORA$

Racotzi 0 fiul lui Matei pe tineTe-ar fi in§elat, Maria Ta, dar hatmanulZaporojenilor e cinstit. Si de ce, Maria Ta,Sa nu-Ii dai fata Cazacului?

LUPU

Ei sunt servi, mojici!

TODORA$

Am fost la ei 04 cunosc prea bine.

$TEFAN PETRICEICU

Tata, ma vei pierde!

TODORA$

Sunt buni, numai nu-i atinge,Viteji-s, numai sa intre 'n lupta!Si ce-ai facut acum, Maria Ta?HrnelniIchi e puternic, 0 100 de miiVor navali In patrie.Atunci vor fi Mali §i Ia 0i!

LUPU

Ce-a fost am vazut, ce va fi vom vedea!

TODORA$

Visteria e pustiita prin luxul tau.

LUPU

Toate lazile mele sunt pentru patrie deschise!Dar... eu, poate, a0 fi dat

www.dacoromanica.ro

118 INCEPUTURILE. LITERARE ALE LUI B. P. HASDEU

Pe fiica mea dui:A un Cazac, dar, vai!Logodnicul ei e prinwl Wiszniewiecki!

TODORA$

Milä mi-e, Maria Ta, de tine,Mila mi-e 9i de Moldova sffinta,Tu n'o iube§ti, ca mine!

LUPU

Taci, tu nu cuno§ti dragostea mea!Dar du-te, cere ni§te [ indescifrabil

chiama-mi pe Tirrea.

SCENA XIII

(Domnul i Tirrea).

LUPU

Iatà cum sunt prietenii!Dar Todorapu iube§te infocat Moldova.SA Incercam acum pe Tirrea. (Tirrea intrd).

TIRREA

La ordinele tale, Maria Ta!

LUPU

Numai in tine, Tirrea, am incredere,Numai tu-mi cti sincer servitor.Spune-mi, fäcut-am, oare, bine,CA am refuzat pe trei petitori?Ei sunt din tali strAine,Straini ne sunt ei noua!

www.dacoromanica.ro


TIRREA

Prea bine, Maria Ta!Domnila nu e pentru ei 1Si de§i Dimitrie ne e strain,Dar e a§a de onest 91. nobil,Incat e vrednic de mina ei.E fiul acelui Ieremia,Care a fost biciul Cazacilor.El Insa§i e viteaz, ne va ap6ra ...

rusine atunci Cazacilor!De altfel, Maria Ta, sunt Grec, nu Moldovean,Si poate judecata mea e gre§ita.

LUPU

Du-te, qti bun §i cinstit, Tirrea!

SCENA XIV

LUPIJ

Numai Tirrea singur imi e credinciosSi parcalabul de Hotin.Pe a lui Motoc credinTa o cunosc eu!

(Roxana apare dupä altà coloang).

SCENA XV

(Intra in fuga" Motoe).

[MOTOC]

Dar el n'aduce bucurie,Ci o mare mahnire:

Si

www.dacoromanica.ro


Dou'azeci de ma de Cazaci §.1 tot at'aliaTatari au intrat in Moldova!

LITPU

De unde ai aflat?

MOTOC

Mi-a spus iscoada mea! (In acest moment intra Bänescu).(Scotand sabia)... Cazace, de unde ai rdsarit?

BANESCU (scoate sabia sa si o arunca la picioarele luiMotoc)

(Linistit) Din tabAra Cazacilor.

Dar cine e§ti tu?MOTOC

BANESCUIancu Bnescu.Sunt moldovean, dar patria meaAm fost silit de demult s'o p6r6sesc,Am ratacit prin osebite tari,Polonilor serviciile mele le-am oferit,Hmelnicchi le-a primit,

iata-s cApitanul lor, dar fiind cazac pe dinafarà,Sunt moldovean in inima.

MOTOC

Eti iscoad4?

BANESCU

Spune-mi ce vrei, dar iscoadaNu va omori doi dorobani! Privqte:

i

www.dacoromanica.ro


Ei nu vroiau s ma lase la tine,Maria Ta, eu i-am ucis,Si iata, sunt aci!

mOTOC

Voiu razbuna moartea soldavilor mei!

LUPU

Opreste-te, el trebue sa se desvinovaleasca!

BANESCU

Da, am adus cu mine o veste.Vasile, tu pregatesteli oaste,AItfel HmelniIchi va fi domn al Moldovei!Acum pe tine numai una eu te rog:Primeste-ma in slujba ta,Pe ceiIi voiu inlocui. Priveste aceasta mana!

LUPU

Banescule, bine. Oastea voiu gati-o eu,Ma duc contra Cazacilor, iar tuIn timpul luptei treci de partea mea.Acuma du-te. (Bdnescu pleaca).(Lui Motoc) Du-te si spune lui Burdiuja, toata oasteaS'o cerceteze. Controleaza porumbul si trimite-mi

socoteala.darabanul).

DARABAN

Din Turcia a venit ceausul siCere sa vada pe Domn.

omori/i

liners

www.dacoromanica.ro

122 INCEPUTURILE LITERA RE ALE LUI B. P. HASDEU

LUPU

PofteOe-1. (Lui Malec) Pleaca! (Motoc pleacA).

SCENA XVI

CEAUWL (se inclinA)

Allah berechettim, venim! Dumnezeu sa te binecuvânteze !

LUPU

MulIumesc. Ai adus firmanul in numeleInaltei Por/i?

CEAUTJL (dAnd hArtia)

CiteOe.

LUPU (cite§te)

0, Doamne ! Sultanul porunceoe sa dau luiHmelnilchi pe Roxana I

0, Doamne !

ROXANA t}i $TEFAN

LUPU

Dar nu, aceasta n'o sa fie !(Ceauplui) Doua zile pentru a ma &Ida

CEAUWL

Dar sa oii, Maria Ta, ea SultanulA poruncit, in caz de amanare, sfi se due& la StambulCapul tau!

imi

www.dacoromanica.ro


LUPU (infuriat)

Vreau doua zile ca sa ma gandesc!Po 1i sa pleci! Ma duc 0 eu... (Pleaa).

SCENA XVII(Roxana li tefan)

ROXANA

0, Doamne, Ce trebuieAcum a fac? Biet Wiszniewiecki!Nu 0ii tu, ca pentru tine plang!Dar ce e de facut? Sa raman aciSi sa vad... nu, nu, niciodata! Ca0 filed sa vada omorirea tatalui, pentru nimic in lume!Am fost la Stambul: Turcii sunt cruzi 0 groaznici...Dar ce sa fac?...

[FRAGMENTUL AL III-lea]ROXANA, DOMNITA MOLDOVEI

SCENA I(Nichita gi Hritco)

NICHITA

Buna ziva, Hritco! Iata trei ani de and nu ne-amvazut! Dar cat de palid te-ai facut, ca peretele uneicocioabe ucrainene! Oare inteadevar, frate, robia tur-ceased e atAt de grozavg, cum imi povestea raposatulnostru dascal Teoctist Teoghenovici? Mereu spunea a

www.dacoromanica.ro


cei mai mari dupnani ai oamenilor sunt: dracii, Le§iiTurcii, iar el insu§i a carunlit de 10 ani...

HRITCO

Da, lmi amintesc, eu eram Inca un simplu Cazab, iartu deja imi tot vorbeai despre Teoctist Teoghenovici altau. Mai bine poveste§te-mi ce se face in tabard. Ceface bravul nostru hatman, dar Timo§ca ?

NICHITA

Oh, frate, s'au zapacit cu totul! Unul merge in Mor-davia, altuia i-a placut... pacat i de zis! 0 Mordo-veancia Cu drept se spune: e frumoasa ca o iâna, darce folos and e Mordoveanca? i i-a venit hatmanuluipofta sa se insoare. Oh, daca ar trai Teoctist Teoghe-novici! Le-ar arata el nunta!

ea se invoe§te?

HRITCO

NICHITA

la-te uita! Sa indrazneasea sa se opuna bravuluicazac ! Iata, azi are sa trimita un sol la Curtea mordo-veneasca, la tatal Mordopencei. Cum am spus c'o chiama?

Roxana.

Da, da, Roxana.

HRITCO

NICHITA

www.dacoromanica.ro


HRITCO

Si cine e solul?

NICHITA (cu importantà)

Aceasta Inca nu e hotarit. Raposatul...

HRITCO

Iara0! Dar cand te vei despaili de iubitul tau TeoctistTeoghenovici?

NICHITA

Nu rade, raposatul a fost om bun.Era de0ept, 0 foarte iuteA Invatat sa scrie,Nu se ocupa de nimicuri...

HRITCO

Dar Ii placea sa va Inv* nimicuri!

NICHITA

La 30 ani citea admirabil!Si canta psalmii taraganat, clar...

HRITCO

Se vede ea atata §i 0ia, sa ante psalmii taraganat0 clar §i sa palavrageasca. Dar altceva ma intereseaza!Pot azi sa ma prezint la Zinovie?

NICHITA

De ce nu? Numai ea trebue sa te schimbi, caci e§tiin stare sa te arali cu acest turban. Ei bine, Ii-am

www.dacoromanica.ro


povestit ce m'ai Intrebat, acum tu spune-mi, cum ai fugitdela ace0i pagani?

HRITCO

Foarte simplu. I-am fost drag pa§ei 0 el ma lineanu In inchisoare, ci la el acasa. i iata cã mi-a placutfata Turcului, (Nichita 10 face semnul crucii 0 se clA 1napoi),iar eu i-am placut ei! (Nichita, dAndu-se inapoi: Vai, vai!)

ne-am hotarit noi sa fugim, dar batranul a aflat despreacest plan 0 a reu0t s'o opreascg(Nichita ofteazA u§urat),iar eu m'am gandit: de ma voiu intoarce, ma vor span-zura, mai bine sa fug 0 iata, cu bine am ajuns latine.

NICHITA

Dumnezeul meu, ce mai avantureqii I Ce mai nebunii!Turcoaica, Turcoaica, Turcoaica! Vai, vai, vai!

HRITCO

Ce e cu tine, Nichita ?

NICHITA

Inca, slava Domnului cà toate aceste avantureqiin'au reu0t !

HRITCO

Dar inceteaza! Iata vine, pare-mi-se, cineva. Un mol-dovean.

Sa mergem, ca sa nu ne observe !

NICHITA

Da, da, e un mordcwean, sa mergem.

§i

www.dacoromanica.ro


WISZNIEWIECKI (In costum moldovenesc)

Sosin Unde ma aflu? Unde m'a dus disperarea?<< Nu, niciodata nu ma voiu invoi far& voia tatalui,spune-i lui*; §i aceasta mie mi-a spus ea, care mi-ajurat dragostea! Inca...

www.dacoromanica.ro

V. DOMNITA VOICHITA

(POEM)

Dedic fermecatoarelor mele...Romance... 1)

A lor plecatá slugaT. A. HIJDEU

2) Punctele de suspensie aratà lacune de ordin mecanic In text.

9

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE

a Nu n, §i-a zis Insu§i Cicicov,femeile sunt un aqa ceva. . . b

aci el a dat §i din maini: nicinu-i de vorbit !*.

Gogol: Suilete moarte.

Legenda veche româneasca ne asigurà c'd malurileDungrii au fost cândva locuite de un fazboinic neam defemei, care multá vreme s'a luptat cu statul vecin albdrbalilor; in sfAr§it, prin mijlocirea unei misterioasepäsari, s'au impAcat cu ei, au intrat in aliarrp... i cecredeli? Ce a rezultat de pe urma acestei alianle?Poporul romfinesc. Legenda ciudatg, poate, dar eu suntgata s'o cred, cfind imi yin in minte vitejiile Româncelorde mai tArziu i b'arbalia vechilor femei ale Daciei, careni se marturise§te nu numai de tradiciile §i croniceleromfine§ti, ci chiar §i de izvoare romane §i de columnalui Traian. Nu cred sa mai existe un popor, care maimult deck eel românesc ar putea sa prezinte pilde devitejie femininâ sau, mai bine zis, de bàrbacie a femei-lor ! Dupa parerea mea, asemenea pilde in istoriatuturor popoarelor §i statelor pot fi numite flori alevirtiqii!

9*

www.dacoromanica.ro


Fran la se mandrqte cu Ioana d'Arc, contesa de Mont-fort, ducesa de Rohan, contesa S. Balmore, Ioana Ha-chette (a) 0 altele. Analele Angliei preamaresc pe Mar-gareta de Anjou (b) i NeamIul slave9te pe [Maria]Tereza.

Pamântul românesc poate sa Infalipze 9i el nu maipuine eroine ! Nu pot sa ma opresc sa nu Imparta§esccetitorului, ceeace imi e cunoscut din cronici sau tradipidespre faptele viteje§ti ale unora dintre ele. Povestireamea va fi simpla. Voiu cauta sa ma exprim cu cuvintelebatrânilor Varani, cari-mi povesteau, in timpul deselormele calatorii la %ark legendele mo0enite dela stramo0.Voiu incepe cu Antina i Dochia, cele mai vechi eroineale -Orli noastre.

Se §tie ca regele Daciei Decebal, Invins de imparatulTraian, s'a Innecat In raul Sarghet. Dupa moartealui, unul dintre conducatorii militari romani se indra-gosti de Antina, vaduva lui Decebal i ceru staruitormâna ei. Regina multa vreme se feri de declaraiiile lui ;intru sfagit, vazând ca el vrea sa-i scoata raspunsul cude-a sila, s'a hotarit razbune patria i solul, Inpersoana capeteniei Romanilor 0 a celor din jurul lui.Intre timp, s'a invoit sa se casatoreasca cu el 0 a hotaritziva nunii. Romanul chema la ospal pe cei mai buniprieteni ai sai i In faIa lor solicita dela mireasa lui osarutare.

Antina paru o bucata de vreme ca se code§te; insffir0t... buzele lor se impreunara Inteo aprinsa i rasu-natoare sarutare.. In aceafta clipa, In camera navalescDacii Inarmati, cumparaIi de Antina, i macelaresc pe

t

www.dacoromanica.ro

DOMNITA POICHITA (POEM) 133

taci Romanii de fa0, iar printre ei §i pe mirele reginei...Sarutarea fusese semnalul hotarit!

Ce minunat subiect pentru o poema!Povestea cu Dochia privqte, de asemenea, vremea

Dacilor. Dupa legenda, era fiica lui Decebal i a Antinei.Pierzand pe tatal i pe mama ei omorita de Romani,

Doehia a facut apel la marinimia imparatului Traian,sperand ca el fi va da inapoi ceeace stapanisera stra-mo0i ei... Aceasta i-a fost pricina tuturor nenorocirilor.Traian s'a indragostit de domnila Daciei §i ba cu man-gaieri, ba cu ameninTari, ba cu fagadueli cauta s'o in-duplece sa-i fie ibovnica. Dochia a refuzat cu indignarepropunerile lui, dar, vazand ca Traian e hotärit s'o iacu de-a sila, ea, schimbata in haine de simplfi pastorifa,a fugit pe muntele Ceahlau i acolo a pascut multa vremeturmele de oi ale unui pastor avut. In fine, Traian i-adescoperit adapostul 0 a hotarit s'o necinsteasca pedomnica cu de-a sila. Atunci, inteun avant de desna-dejde, ea s'a rugat de zeul lor Zamolxis, i acesta aprefacut-o inteo stana de piatra. Aceasta piatra se vede

astazi pe muntele Ceahlau.Gh. Asachi, poet 9i invaIat moldovean, a publicat la

cu privire la aceasta legenda, o bro§ura in limbamoldoveneasca i franluzeasca: Doque et Trajan, le-gende populaire etc....*, dar ea e foarte superficialalipsita de amanunte. Legenda despre Dochia e vrednicade cercetare!

Acum sa trecem la eroinele, propriu zis romance.In timpul domnului Valahiei Tepq, se deosebea in luptacu Turcii prin vitejia sa neobi§nuita un tanar capitan.

0

Ia0,e

0

www.dacoromanica.ro


Voda, auzind despre faptele lui viteje§ti, a dorit sa vadape tanarul erou 0 sa-1 rasplateasca dupa merit. Dar,care nu-i fu mirarea, and i s'a infäli§at o fata de 16 anide o frumuseçe rapitoare! Tapes a intrebat-o, cu ce poatesa rasplateasca vitejia, aratata de ea in lupta sângeroasacu du§manii credinIei cre0ine?

0 M'am luptat pentru patrie*, raspunse tanaraeroina: 0 ifisplata nu ma ispite0e! Dar clack' tu vrei sama faci fericita, ingadue fiului tau sa se casatoreasca cumine ; noi ne iubim demult!*. Se Intelege, batranuldomn a binecuvântat unirea fiului sau cu o fata deobar0e simpla, dar careia Valahia ii datora biruirroasupra Turcilor. Aceasta legenda e admirabil povestitade D. Bolintineanu in poeziile lui, publicate la Bucure0isub titlul 0 Plângeri*.

Valahia nu e mai saraca decat Moldova in eroine, daristoria ei 1mi e mai pulin cunoscuta i de aceea ma voiumargini la vitejiile Moldovencelor vestite.

Gaud domnul Stefan cel Mare, la inceputul domnieisale, fu batut de Turci, qi aproape toata oastea luipierise in lupta, 0 and, sleit de puteri, urmarit dedu0nani, cu o mica ceata isi &Mita adapost la manastireaNeamlului, unde era starica mama sa Maria, atunci,pe zidurile mänastirii s'a aratat o batrana prapadita.

0 Fiul meu*, zise ea, adresAndu-se lui tefan: 0 credca tu te intorci dupa biruinla asupra Turcilorl*.

0 Nu, mama, eu sunt 1nvins 0 du§manul ma urma-re0e. In zidurile manastirii tale nadajduesc sa ma ada-postesc 0, adunând puterile ce-mi mai ramfin, sa incepdin nou lupta cu Ottomanii*.

www.dacoromanica.ro

DOMNITA VOICHITA (POEM) 135

- # Eu nu primesc fugari sub ocrotirea mea. Du-te,lupta-te din nou cu dupnanul patriei, invinge sau moripentru /ark 0 atunci voiu zice: Stefan e fiul meu!*.

Stefan, ruqinat, a parásit manastirea, §i-a adunat res-turile o0irilor lui 0, in lupta dela Valea Alba, a invinscu desavar0re pe du§mani. Aceasta legenda e povestitade N. Gherbanowski in doua prelucrari ale aceleia0poeme: 1 Valea Alba' * (Odesa, 1838) 0 4 Capul luiBaiazid* (Odesa, 1853).

Ce fel de opere sunt acestea, pute0 judeca dupa in-ceput:

--* Ziva e mai neagra ca barba Osmanilor,Si pretutindeni rat'acqte frica ;Ca sunetele tobelor la ospal,Tunetele-s dese in nori!*1).

Taal meu, A. T. Hijdeu, a infali§at aceasta legendainteunul din sonetele lui moldovene0i 2), din Vacatenepublicate nici pana acuma. Asachi de a4menea aincercat sa faca din ea o balada, dar n'a reu0t.

Singur Negruzzi [sic!] a qtiut sa redea admirabil inversuri aceasta legenda.

Odata voiu descrie faptele doamnei Elisabeta Movila,care, cat timp fiul sail a fost nevarstnic, conducea ea

1) Textul rusesc:gem. zieputii 6pama OCMaHOWb,14 noacway 6pcawn cTparb;Karb Ha nupt curb TumnaHowip,LiaCT6I rpOMM WI. 06.,1aEarb I".

2) Vezi In poeziile rusesti inedite ale lui A. Hasdeu (in ms. Bib).Univ. din Iasi): Mandstirea Neanzfului §i Valea AMa". (Nota mea).

www.dacoromanica.ro


insàqi oastea 9i prezida in sfatul domnesc. Altadatà voiuante, poate, dragostea Dinei pentru tângrul Milian,alaturi de care se lupta, apArând patria cu armele in!nada.

# Preafrumoasele fete sburau, deopotriva cu flacali,Fara' frica, pe caii lor rdzboinici, in lupta.Luptându-se pentru patrie, rugdeiuni care DumnezeuIn4lIau pentru aproapele lor.Atotputernicul le asculta... i dupnanii se risipeauSub semnul Dreptei Lui sfinte! >> (c) 1).

Printre altele, voiu spune cAteva cuvinte despre po-vestirea, pe care o infaliqez acum judechlii cetitorilor ;pentru Dumnezeu, nu fiIi judecatori severi!

Am scris # DomniIa Voichila )>, pe când stateam Cllregimentul la Iarà, unde nu sunt nici cArti, nici menu-scrise... ma cdlauzeam numai dupà ce-mi aminteam§i. dup a. cateva caili aduse de acasa. ; de altfel sa vaspun oare adevdrul? viaIa unui iunker de husari nuse potrivwe deloc cn obiceiurile unui poet !

Legenda despre domnio VoichiTa mi-a fost povestitAde un batrAn de 80 ani, venit din Valahia, in satulKirstinli, jud. Hotin din Basarabia.

1) Textul rusesc:"IlpeitpacHbui NkBbI Bl. pawl, Cl, naptimui WI, 6HTByBeacTpawao HeC.1111Cb Ha HoHarb yHamarb :Cpaamacb aa pommy, a% Bory monHTBLIOfIt BO3CbUIHIIII 0 6.11111(HIDC'1 CBOHrIz. 1

TB000III, IIM'b BIIHMalTh... H apara pacTomannchnoxb maabercb ileCHHHbI CBET011".

www.dacoromanica.ro

DOMNITA. VOICINTA (POEM) 137

Cronicarul moldovean din sec. al XVI-lea, Grigorie Ure-che, aminte9te in treacat despre Voichila, intAre0e spuselelegendei despre cAsAtoria ei cu domnul -tefan, dar trecesub acere duelul, petrecut inainte de aceastA cAsAtorie (d).

Eu m'am %inut de legenda popularA.Voiu incheia cuvintele mele prin observalia lui Boudier

de Villermet, spiritualul filosof al secolului trecut, carese poate aplica atAt de bine 0 compatrioatelor mele :

<( Ils est autant d'heroInes que de héros, et les grandesAmes ne sont pas plus communes dans un sexe quedans l'autre >>.

(# Philosophie du Beau-sexe #, 1766, pag. 189).Tadeu Hijdeu

Corn. Noua Odesa, 1854.

www.dacoromanica.ro

MACTb HEPBASI

BalloxHyrb HOMO OH% TOHbK0 Aawb,Brnsmy/rb H pifilynco, H CMHH%Bparowb, H orb aa HHM% KposaabliiMe Mx WC% PRAHMH MIAMI% crawl,.Km% 1oHb1it nem. paaropsnacb,B'b cpeplay la% apy6Hnca mash:RpyrOM% CBHCTHT'b H ptiorb HynH;Ho RTOSK% 1

Ille.HOM% wpm He Comm'H xpo MtTHTCH CTptHOK% ...OH% 'ram% ... cmoTpH : rienrr-b Rawb ci, He6a nnalasi ;Ero aumairb H KOMI, BOT% Hawe allaMa 1Owb Tam,: gag% lux% paaarb H Helve/limb,H ace 6tHorris mu, naaaerrs Hpea-b 00rirbl".

(.11ephloHTow1: Hamalurb-661"),

....H owl, noomnami now, nonganulMorrrb H paAocrewb, Karl, 6oil 1"

(flywomm: Ilowrasa").

BOJIHVICb BI) 6eperarb AtiMBO,COHb ApeAnnerb ; etTepowb mpfewitC.nerxa nopom HPOCHOM3311T13Han yCLIIIJIeHHbIMII BOAHHMHCBOHMH JIBITHMH xpw.namx,

H cama WI) AHJIbHici HyTb ABTHT73.

www.dacoromanica.ro

PARTEA INTAIAA Meat calul doar sä rAsufle,

A privit, apoi s'a ndpustit §i a zdrobitPe du§mani; li calea In urma lui insingeratiS'a arAtat Intre rAndurile kr.InflacdrAndu-se ca un leu tAnAr,In mijlocul kr cneazul s'a aruncat:In jurul lui perA §i sboarà glow*,Dar In zadar...

Coiful de lovituri nu s'a indoit,Si rau linteIte eel care trage...El e cok... prive§te: sboarA ea flacAra din cerlCoiful §i calul lui aunt steagul nostru!El e acolo: ea un zmeu love§te 0 e nevAtAmat,Si totul fuge sau cade fnaintea lui ! *.

-(Lermontov: Izmail-bei)

i a trecut fnaintea regimentelorPuternie §i vesel ca rAzboiul ! *.

(Pubchin: Pultava).

Lene§ mi§cfindu-se 'ntre maluri,Dormiteaed Sociull) ; un vfintule% veselCfiteodatà alunecri u§orDeasupra valurilor adormiteCu aripile lui upare,

din nou sboarA In calea sa depgrtat6.

1) Toate trimiterile din Domnita Voichita * sunt ale lui B.P. Hasdeu.

Notele se gAsesc la sfirlitul poemului, a§a cum se aflA fnmanuscris.

4

www.dacoromanica.ro


Hop= Inn monoAaa,CICJI01151C13 Ha .710H0 CHHHrb BOAI,

.1h4CTbI H B'bTICH KO-71bIxaff,

Pt Ilb CI THX0ri COLIblO 3aBeAerbHa flabIgt npocTowb HpHpoilm,Ha 5131311A ,11.71H Had'!" ilywowb;14 nerieTy BHHMa10T13 BOAbI

K0.11e6.11gCb BI .7I0>lch BIKOBOMI 1

nOpOil, -6.11eCTS1111eri memyeto

MenbRaem pmthca nowt, BoAolo9epem ripo3pailHylo 130.7IIIY

Ha MHII3 H BHOBI CK0.11b3HTI KO ikHy 1

flopoto nacioima gocHeTcff141'pHBI3IM'b RpbIlIbillIKOMI Ha Miff%

BOAT" COIIH TersaHo-ro.ny6blrb11 wb nome6ecbe yHeceTcg.Bb1130.7I0, memcb HITIHBbIrb BOJIHI,

CICOBb3111173, Kane6.n1ch, nencig qe.iurb,14 Bi Hewb Me1IbgaJIH, CROBHO T'hHH,,AHa Hepa3.TITIFIbIg BH11'hHb51:

Pm6a1ch xpacasewb mo.nolkoiiCb cHoeil noAppiocoil Aoporoii...14 xopm 31313,Ro1ch 30.7I0TbIrb3aH1AoHanH cmacndo Hrb,nOpOri 11106yRCb CI BbICOTbIC01030Mi M0.110gOVI semi.Ho aarpewb.in oppidil 3B01113,Pa3110.11051 Kpmcb : HoliHa 1 Hama!"14 orb OTel1eCKHX1 CT0130H1YIVILIa1101 tlenin) Borb WbCTb KyAa 1

www.dacoromanica.ro


CAteodafa salcia tângrà,Aplecându-se pe sAnul apelor albastre,M4cAnd frunzele i ramurile,Incepe sà vorbeasca cu SociulIn limba naturii celei simple,In limba straina nou'a ;

murmurul 11 ascultà apele,Legànându-se in albia lor de veacuri!CAteodata, cu solzi lucitoriSc1ipe0e pe0iprul sub apA,Prin valul straveziuPentru o clipà i iarg0 lunecg spre fund !CAteodatà rândunica atingeCu aripa sburdalnica pentru o clipâApele Sociului de un albastru-intunecat

apoi in inaiiimea cerurilor se avântä.Uneori, intre valurile neastAmparate,Luneca, leenându-se, o luntre u§oará,

in ea se aratau ca ni0e umbreDou'd fiime nedespdrcite:Pescarul un tfinar frumosCu prietena lui drag6...

hora steluIelor de aurPizmuia fericirea lor,Minunfindu-se cAteodatá din inaltimiDe dragostea tinerei perechi.Dar sgomotul armelor ràsuna deodatd,Se auzi strigAtul: ràzboiu! rázboiu! *

din linuturile de obArqieLuntrea s'a dus Dumnezeu tie, unde !

lini§tit

<(

Si

Si

Si

www.dacoromanica.ro


HaA13 6eper0M1 CTWIT'b ApyramHbi,Monti a Hbe hipaxmoe xpaHa ...Bpamporb mem, C06011 POMbIHMOAHOil OVIHRHbl CbIHOBbH,

3a6b1Huile cHou neneHtmTpasmoHa opna opnemm,pa pygna Toro-ram pribg ICre43afrb, Moniosciciti Houma,Kpaca pymbificKaro Hapo,p,14Aerb Ha Pauna BOilwalC'b csoeti AppKHHoil manor!.Ha 611TBy paTb ero roToBa,Ammo Wb 60Hrb aaKaneHa,ARM, npFuca3aHiii raqi,erb oHa,B3mpa1 Ha BOWAR AHX0F0.PI BOT% OH% MOABHR% Hokicy cnoso:Apyaba H 6paTb511 HuHne 6oR,ThopraTe FOCHOAy MOAHTBylHe pawb AeCH11111,e10 CBRTOri

TIM:Telt% Hac-b HOAKptlIJIS11173 Ha 6HTHy.

CH.nbRa Ba.naxix Aepracasa,H PaAy.irb 30.110TOM% 6orarb,Ho, 6paTbH, Atno Hanle ripaso,Morrfb CTapHHHblrei Haum 6ynarb 1Ha Hac% MonAaHira Haxpaerb :He nocpardwre-we ce6g IHe TO OVIH3HbI ONHAaerbYxopi, H BORCKO, H BOK1H l".YMORICb CTecpawb. Ypa 1" npowianocb

www.dacoromanica.ro


Pe maluri stau cetele,Pastriind o 'ntunecatã tilcere .. .Se dupnanesc intre ei Romanii 2)

Fii aceleea§i patrii,Leaganul lor uitându-§i,Puii vulturului lui Traian,Douà guri al aceluia rau!Stefan, al Moldovei Voevod,Fala poporului romitnesc,Merge asupra lui Radu cu ràzboiuCu viteaza lui ceata.Oastea-i e gata de lupfa,Demult e oIelita in bag,Numai porunci mai a§teapta,Privinduli voevodul viteaz.Si iat'a cuvântul ce-a spus el o§tirei:

0 Prieteni 9i fra-ii ! Ast'fizi e lupfa,Rugaciuni catre Domnul s'a inalIaIi 1Cu Dreapta Sa sfânta nu odatäAtotputernicul ne-a infarit in fazboiu.E puternia a Valahiei lard,Si Radu e bogat in aur,Dar, fraIilor, pricina noastrà e dreapta,Si tare e vechiul nostru pa1o0Pe voi Moldova Va. prive§te :Sa nu Vâ daIi deci de ru9ine !De nu weapta. a -OrliDojan'a pe oaste i pe conducaor ! *Stefan tdcu. 0 Ura! * fasunä

www.dacoromanica.ro


MTHOBBIIHO HO pHAHArb iApplufwb,

14 axo rpoaHoe HepunurbCOCtAHHICeb roin HMI OTAIIIII0.

14 BOTI3 aawercH 6oii. OpnowbHa apaHoplo pan CTecpawb HeceTcH.CRaHprb Apomotrb Hop. ctpioxorin,Orpt.noii BeTIITI If 41bUlb CTOJI60M1

H31-II0/203 KOHbItb BO ClItAl 14M73 BbeTCHTyMaHHO-CI430i4 BOBOCOrl.

Tawb HHorAa o6HaJrb cmanbI,flecKa, aehum H Kahufeil RyqaCTpelKSITCH Bi nponacrb Clo BbICOTBI,TA CHt440M13 BbeTCH IlbLIII4 Tria.

Kara aurb xopoun Erb TOT1 Milleb CTe4mn1galcb rpohn 1 KU% MOJIHEH orHeHaH 1He paa-b hurre.rib, rpoaa HogHag,Heymponudbul yparawbalI1H4110T13 Aymy monoXY10,14mbion, npenecn HeaemHyloAJIH B30p0B73 ... HO HI4 IGICTb, HI4 ptlibHe Wb cHnarb HpacKamx o6neilbKapTHHm IT/03HMH HPI4P0)4b1 I

PaaAalica ro.noc-b HoeBoAbi...14 BOTb Ha CJIHBHIDIf4 KJI}Prb CB060)461 I

Bnepe)nl" ApTHHHa Wilirb CTpt.TIOR ;Koxiyrir, umulam CifflOTI,14 Ha KJIHHEarb mega Hrpaerb

Aril, conHue 30JIOTOri I

www.dacoromanica.ro

DOMN1TA VOICHITA (POEM) 145

Deodata intre randurile cetei,ecoul infiorator al culmilor

Din munlii vecini le-a raspuns.

iata se aprinse lupta. Ca un vulturt.efan se napustqte asupra oastei du§mane.

Calul tremura sub calare1,Ca o sageata sboara §i praful norDe sub copite in urma se inallaCa o peraea de negura grea.A§a cateodata o stalled, prabu§indu-se,0 gramada de nisip, parnant §i pietreNapusteqte in prapastie din inalTime,i-n urma plute§te un nor de pulbere.

Cat de frumos era in acea clipa tefan!Ca tunetul, ca fulgerul de foc !A§a, de multe ori, viscolul, furtuna de noapte,Uraganul nepotolitFarmeca sufletul -Canal.,Au o vraja suprafireascaPentru privire... Dar nici penelul, nici cuvantulNu sunt in stare sa imbrace in coloriPriveli§tele marele ale naturii IRasuna glasul voevodului...

iata, la strigatul marel al liberta/ii:<( Inainte !* ceata sboara ca o sageata ;Zalele, coifurile lucesc,

pe tai§ul sabiilor stralucqte0 raza aurie a soarelui!

10

i

www.dacoromanica.ro


Heabipammag xapnma 1Bparx cpanumcb mem, co6oii:Kp0B011pOJIHTHbIri, cixepTHbdi 6ordnoBcfoiky C.71191111eHl CT01173 H BOR,

111)0KJISITbR /1111dS1 KOIP1HHb1

C-b e51 Hoc/it/mem monb601Pawl Apyrb Apyra, Awb AppiambiCM'bLLIaJIHCI wb no.ntnnxe oAHo 1Ore(tafrb 1Cb Melly flpHBbIKI) ,gaBHO:0111) Hapocb B13 CpaNteHlArb H MOJIHTBarb.KHgab Palky.1111 aaxanewb Bb 6010:CtAylo ronoHy CB0100E113 He manwrb 1313 xpoaaHoil 6fiTwb...OHH C0111.11HCb... 14 Aaa ICTIHHIMCxpecnumcb... Apocrbio num!,CTecloawb ynapiurb B13 rpynb Hpara.IllaTHyncx Paay.wb x pyxa,

paHbi Hgpyrb oc.na6tHax,CHepumb ynapa He morna.14 cTapewb na.wb naAeHiewb repos!,Kawb moumbal y61., rioHepweHHbdi rpoaolo.Kinnirb Ho nem, paaraptBnpyrb meg% pa3Hr1. Ore(paHa,Ho, cna6oil ABH)1(11MbIti pyxoti,Owb He paachwb 6ponx CTaJlbH011,He 111:11111HHH111. repot° paHm.101513b Heapemm-b, xam, 6yATo Bor.Ero xpainurb Ann Haweil cnaabl,XpaHlurb Ram Aoporofi aanorbHostIvb H MOJIAaBbI

Orb

6ori...meil-To

CgaCTiH

www.dacoromanica.ro


Prive14te de nedescris !Dqmanii s'au lovit intre ei:Luptd sfingeroasfi, de moarte!Pretutindeni se aud gemete 0 urlete,Ale sfar0tu1ui salbatice blestemuriSi o ultima rugAciune!Lovindu-se una pe alta, doll-à ceteS'au amestecat inteuna singurà!Stefan demult e obi§nuit cu palopl:El e crescut in lupte 0 rugáciuni.Radu-voevod e Calit in rdzboaie:Capul sail cAruntNu 0-1 cruIà in lupta sAngeroasà...Ei s'au intAlnit... Si douà tAipriS'au incrucipt... Inflaarat de manic,Stefan lovi in pieptul du§manului.Radu se clatina... i mfina lui,Deodatá slàbita de ranA,N'a mai putut savfir0 lovitura.Si batrAnul cazu ca un erou,Ca un stejar puternic, doborit de o furtunA.Lupta fierbe 0 este in toiu...Deodata paloqul unui necunoscut II love§te pe Stefan,Dar, milnuit de o mând slaba,N'a spintecat zalele de oIel,N'a pricinuit eroului nici o ran5.Domnul e neatins, ca 0 cum DumnezeuL'ar fi pastrat pentru slava noastrà,Il pästra ea un Wog scumpAl biruinlelor 0 fericirei Moldovei!

10*

www.dacoromanica.ro


Bi 6mo Ha man He omaerbOm RHS1351 MO.TIOAOR anpolvb.

OBI CTOPOHOLO MOM 11OAM1THTb

Bpara, ikep3HyBwaro HaHecTbYAapi OrecpaHy. Ao.nrb H gem%Ero aacTaBlum oTATHrbBpary RoBapHomy meg() An.Ho, nopaaHeb ero, HeB0/1bH0BApyrb cAt.nanocb anpo,cky 60.1113110...

OH% nowairbwb o Hewb 1...Tom Bparb &LIM TB In xopourb co6mo...Tax% mo.noxb... flpaBo, wain, ero 1...14 OTyMaHH.HOCb TOCK010

Anpop loHaro Ju4to-14 6pem% rpycrHbirb hipa=mbIrb ma%OTATOTH.110 tomblft palb.

YBbI, pa3CKa31. ma C.111111KOMT3 B51.7173,

Beals WH3HH,... KTO Tway BHH010?SI Erb rpoaHburb 6HT3ar1 He 6bIBB./rb.Tycarrb, HO ca6.neto cTanbHotoBi, 6mo Bparoirb He nopasmaJrb 1Bo CHt MHI. HyAH.HHCb cpawellbsr,14 C'b paikoczHbucb Bli rpyAH BOJIHeHbeM1A npo6yHutanca H HOTOM%

BHOBb Bacbmairb cnoxolimon, CHONb.1{Orika-H116yAb B'b Apyroe aperaa,C'b n.newb ciatHyBum 6e3Irtobsi 6perna,A no6bmalo Ha Bocurb:Ymniry pHacm cpaweHbH,

www.dacoromanica.ro


...In luptá 11 urmareoe pas cu pasPe voevod un tângr aprod 3).Din apropiere putu s'a observePe du9manul, ce incleaznisa 1oveasca pe 5tefan. Datoria 0 cinsteaL'au facut sa rdspundàDuqmanului viclean cu pa1o§u1.Dar lovindu-1, fdra voieAprodul deodatà s'a Indurerat...

I se fácu mitã cle ellAcel clupnan era eat de frumos...Atat de tadar... Mu, pant de el!...Si se intunecii de mahnireChipul tândrului aprod...Si povara gAndurilor intunecate q,i tristeAp Asa tândra Iui minte!

Vai, povestirea mea e prea Oearsà,Fara vialg... Dar eine e de vina?In lupte crfincene n'am fost,Sunt husar, dar cu sabia de otelN'am lovit pe d4mani in razboiu!In vis mi se aratau batAlii,Si cu o dulce nelini§te in pieptMa de§teptam §i apoiIar4i dormeam un somn 1inioit.Odata, in altá vreme,Scuturând de pe umeri povara leneviei,Voiu trece prin rAzboiu:Voiu vedea cruzimile luptei,

www.dacoromanica.ro


14, ecnx AoHe Am,' mitBepHyTbcH ci 6og, 6e313 COMHtHbH

Bch MOH CTHXOTBOpeHbH

VICHp073.7110 Ha BOeHHblii

1-Lorca( tcTb Hthrb 6orarb, TtArb pap)!

BOJIHyHCb, THX0 Apervinerb CCM,14 comme CKpbIJIOCb aa ropmo,CHop% He 6a o6nexaerb HOMbCHoeio airtappoil neneHolo.Hopoit 6pocaerb Hai-aa TrrbJIyHa yrwomaa CBOil nrrbHa none 6HTBbI: 3,1A1Cb H Tam%Ho gamemcmArb 6eperahrbPa36pocanr rbna y6xTbIrb:Ho Arb HeripiHTenbcimAub meHowbOHH HO'111.411 EttlHbIM13 CHOM%

Bi 0613HTiHr1 BOiHBI 301311)1Hb Dcb.

Hrb nowantni xannHandi poicb14 chtepTb menu% HMI 6esi nesanH:OHH C'b HanewAoli yrimpanx,9To 14X13 BOHQ10 AaPyerb BorbIlo 6tAy daprb Hparohrb OPH43HbI.3aHHAyfo H CMePTH Hrb1KorAa-6bi H mem HOCTHrbTaK0c1 KOHeR73: OH% nyHme WH31114

Bea% HtnH, 6ea-b cyerb mipcmcb,BID Kpyry 3013HCTIIHKOBT3 KOBapHbIrb,

CpeAH 113mtaltHIBbIrb Apyaeil,B'b TOJHA conepHmowb 6e3AapHurb,

nags...

www.dacoromanica.ro


i (ha' mi-ar fi hArAzitSA ma* intorc din lupta, fArà indoialAToate poeziile meleLe voiu preface intr'un chip mai razboinic ...Deocamdatà VA dau ce am!

FrAmAntAndu-se, dormiteaza incet Sociul,soarele se ascunde dupà deal,

Noaptea imbracd bolta cereascACu mantia ei instelatà.CAteodatà arunca de dupa noriLuna mohorita o raza de a eiPe cAmpul de lupta: ici si coloPe malurile stAncoaseZac imprästiate trupurile celor ucisi:Sub palosul dusmanAu adormit ei somnul lor de veciIn braIele pizmuite ale razboiului.I-a crutat soarta schimbAtoare*i. o moarte fArá durere le-a trimis:Ei .mureau, nadajduindCA Dumnezeu va dArui voevodului lorBiruima asupra dusmanului patriei.Le pizmuesc moartea lor 1De m'ar ajunge si pe mineUn astfel de sfArsit: el e mai bun ca via-caFara'. de Tel, fArA de desArtaciunile lumesti,In cercul pizmasilor vicleni,In mijlocul prietenilor trädAtori,Printre rivalii de nimic,

i

www.dacoromanica.ro


BeHvBcTHeHHburb, He6HaroAapHbucb14 HeA01ThptlI4BbIr1 Jima 1 ...

CrecimErb no6tgy oAepwa.m,A Pajwirb, paHeHbig WeCTOKO,eb ocTanarm ApyHumb, Aanexoab moil 3aMOICI3 AbIM6OBCIdil 61>Han-b1CTettlaIfb TOPWeCTBeHHO BCTTI14111

Bi npecTonbHblit ropowb CBOil Cygasy:3eAurb MonaHcKor{ HoKopH.TrbMegowb OITb HOBY10 1ep5HaBy.nice Orb BIROBbIrb KapnarbEro BOHHCTBeHHbIli 6y.narbAo Cep61H H orb orlyHagAo mops' gepHaro nposewb,Bce Ha nyTH HHcnpoHeprag,l'paHHHIA oriecicaro xpaH,lipoc.Harann raHmecrda npecrwrb!Ocmairb, BeHrepewb, JIHrb HmumBbIiilipelk-b HH1Vrb CMHIMIHCb 60H3.314130,

Cawb Ham. MOCKOECKiii A0p0HOLIII3POACTBONlb H Apy>H6011 BOeBOAM,H Harm CHI<Crb ero II0IITI1JrbHaaHaHbewb 1311Tgag cao6ogbr,AvieTa XpHCTIRHCKHrb CHJII" ITiero-Hce 60.71bine ()in wenaeT-b?O mem% ()in cHoHa nommumerb?He gapowb MOJIHallHBblit BHAID0 rpycTH ICHH351 FOBOPHrb 1O tiemb rpycFrHrb? ...

... Bi 6ofo ripH Cowl,

www.dacoromanica.ro

DOMNITA VOICIIITA (POEM) 153

Printre nesimOtori far' de recuno§timaoameni neincrezatori!...

tefan a capatat biruinta,Iar Radu, crunt ranit,Cu rama§iIele cetelor, &partePe Darnbov4a la castel fugi! 4)tefan a intrat maret

In ora§ul Scaunului salt, Suceava:Tarii Moldovei a cucerit elPrin sabie o nouà stapanire.Dela CarpaIii seculariPa1o§u1 sau razboinicPada 'n Serbia, §i dela DunareRand la Marea Neagra a trasHotarele linutului strdmopsc,Nimicind totul in cale

i preamarind Scaunul domnesc !Osmanul, Ungurul, Lepl laudarosInaintea lui se inchinau cu teama,Insa§i Tarul Moscoviei prquiaInrudirea §i prietenia cu Voevodul,

papa Sixt 1-a cinstitCu numele de # cavaler al libertalii,Atletul puterilor cre§tine ! # 5)Ce putea dori mai mult?La ce se gande§te din nou?Nu degeaba chipul tacutVorbe§te despre mahnirea voevodului!De ce e trist ?...

...In lupta dela Soci

Si

www.dacoromanica.ro


010Hb Panyna nntamurb anpoxb;ab CriascKoft 6aumt AHH H HOHH()Ha npoBonwn, cneam .nberb ...Orb T5DRIC011 rpycrw HaHmaaerb ...Bi wapoxt. panecnx MOJIBy,9T0 RHH3b macTewbEo nawbuAaerbBoemo-nntaxylo KHHWHy...(Ho MONCHO-JHI nowbmb cn.neTwnrEbC.7101300XOTAHBblit TO.THMI?

IlpeAaHi51 TyMaHHb1103 6pemorbHe whpnrb xptorde ymb0.

KoHewb nepnofi tiacTw.

11ACTb BTOPA51

... Ho 6.ntnna en rpynt, mononan,14 cnnwri. ona, Aonro Banbixan,BWAHO, 6yrinpo nymy Tan,Bee Tocxyerb 110 B0.1113 . . .He rpycFrn ...3axoTIA nnwb-oznopirren nntival"

(JIepmonTowb: Coct/An. 9.

ab 6e3.4101HOri 13 CTelllia cTpawb,CbIHRMH Fewyw TOprOBOri,Bi ctiwii r.ny6oKoil cTapwwb,rnacwrb npeAawbe, ropon% HOBbdiOCHOBalfb 6b1111. (Kb HeMy? Bor'b BtCrb I )14 aacenewb paaJWPilibIWb c6poikom1:Bce annum, B0p0BCRIIM1 waponohrb,CTeKaB11.111MCSI H31) panblrb httcrb.

www.dacoromanica.ro


Aprodul a prins pe fiica lui Radu;In turnul Sucevei zile si noppEa petrece, laciami vársfind...De grea durere nu mai poate...In popor se ráspandise zvonul,Ca Domnul deseori se duceLa Domnica, prinsa In rázboiu...(Dar oare sunt de crezut zvonurileNorodului vorbareI?Neroziilor unei legende, invaluite in ceafa,Nu le dau crezare minlile tari).

SfArsitul parIii intaia.

PARTEA A II-a

...aDar palid e pieptul ei tAnär,Si eta ea, oftAnd 1nde lung.Pare-se a ascunde un gAnd indrAznet,Dore§te libertatea...Nu fii tristA...SA vrei numai 0 se va deschide temnita!*

(Lermontov: Vecina).

Intr'un linut pustiu de stepti,De fiii Genovei negufatoare,

In trecutul adânc departat,Zice legenda, o cetate nouaA fost Intemeiatà. (Pentru ce? Dumnezeu stie!)Si locuitä era de veneticii de tot felul:De oameni fugici, de hoIi,Ce se adunau aci din osebite locuri.

www.dacoromanica.ro

156 INCEPLITURILE LITERARE ALE LUI B. P. BASDEU

ADTBIMI, BeHrepeWb, JIixi, TaTapHH1,MynTawb, CaxcoHeni, Cep61, Boarapwrb,MOCHBab ... Hy, CJIOBOMI, BCSIldriHratirb Tyga cno6opmil nx0)11).H ropoxb TOM noRpyrb Ha CJIBByCrbHOIO RptBKOrl o6HecimH CTBIIH Ha 3bIBBTI3 CrIBB011,Kaamcb, no nmeHn plaat.Borb BaM$ HapoAHoe cgaaanbe 1Tax% nepeika.al morAa-ToCTapmcb, BtKI Bp0M<HBWiri BI cent,TyMBHHOil ApeBHOCTI3 npexkaHbe.

lloHuHt BHAewb Ha CTtHtBbICOMOR 6anum rep6% cTapMHRbIiAR1pe Jopii. Bi 6awHt T011,riony-paanaaeHHoil,Rh ()MOH HTh xei ommoKarbTommacE. Klima Immo.He paal BI oaarb ei r.ny6onurbClaim B.aaatHaa cneaa,Karb Ha JII4CTIch nntna ciaerbPoca acemaywHaa nopoilH nyal paacntTa13-b caeat npoapaaHoii oTpaacaerb...rpyCTIITI, no pomnit BaAbncaerbH npeAl HKOHOIO CBSITORCnoeio ancTolo monb6oilTHopna Ha nomoun. npasbnmen);Ben, yxopmaHm, 6e31 COMH'bilb51IlepeHOCH yArkarb xpyToil

HaAexwo Ha FlpoHHAtHbe.

c6poil,

hint

Cblpori,

3onoTok

C13

www.dacoromanica.ro


Lituani, Unguri, Le0, 'Mari,Munteni 6), Sa0 7), SArbi, Bulgari,Muscali... In scurt to-ci vagabonziiAveau Inteacolo drum slobod.Si acea cetate de jur imprejurDe un zid puternic fu InconjuratáSi deatunci s'a numit Suceava,Pare mi-se, dupà numele apei 9).Iatà-va, legenda popular& !A§a mi-a spus cândva mieUn bâtrfin, ce 0 a fácut veacul la lard,Legenda trecutului inväluit in ceatä.Ilia acuma se vede pe zidulInaltului turn blazonul vechiuAl lui Andrei Doria 9). In acel turn,Pe jumaate ruinat, umed,Intr'una din chiliile singuraticeSe chinuia tânfira Domnitfi ...Nu odatá in ochii ei adânciLucea o /acrim'a umedfiAp, cum luce0e uneori pe petala floriiRoua de märgaritar,Si raza de aur a zfiriiIn picatura ei strfivezie se oglinde§te...E tristà, dupà sara ei suspina,Si inaintea sfintei icoane,In rugaciunea ei nevinovathPe Atotputernicul in ajutor Il chiama ;Fla mfinie 0 ffirà disperareIndurând soarta greaCu nddejdea In ocrotirea Celui de Sus.

www.dacoromanica.ro


13% 6oio, C'b meifohrb WI' pyKarb, laisixwaCBOIO OPIH3Hy aaumgana.Bem coxtporaHbg nopawanaBparowb .1m.neilHaa pyKa;H BietAtaa oHa CTecpaHa,gorAa OWL .neasie megaBOH314.11% BI" rpyjkb Pailyna... 143% paHuOrpyeii 0611AbH0f1 ICIDOBb Tex.ria...Ho IlbH-TO MOLH11851 pyrca

BApyrb paapaaw.nacb Hap, RHAWHOIO,11 6embncaHHaa, oHaYnana Haaemb... nocnt 6ogMew% Tpynamx ee HaulmH Wb HAM" HOCTbIAlibIrl yrie.m.

OH8 Wb nntify, oHa BO WII8CTI1BpaTOBI" OTHHallbI 44 onta.HH WI' KOMI' He Bo36yAHrb YaCTMIEg wemnywHasi cneaa.ab crpawb, Orb MHALIX'b cepiwy A8AbffOi4,HHHTO He cKawerb criono ell 1OAHHI" ARM macoBoil neganbuoCTOHrb Ha cTpamch y AHepert,Kam) gcryicatrb: 6em CA0B1', 6em Bar.umalYrplawb ero Bommxiii BHA%14 xonoiketrb, Hafcb CT8.11b 6y.nara.Bce: .necm ii npama Wb Hem% MOAIIIIT1,OWb Henpmrtmmwb, HalC1" Temmtga,Amur, Ao.nrb cBoil aHaerb... HO BORKHIlaPlIIIHJIHCb CI" HHAVb norosopwrb.

www.dacoromanica.ro


In luptk cu sabia in mitna, DomnilaPatria ei 0-o apArase.Fled nicio tresárire doboraPe dupnani ginga§a ei inâna de crin ;Si ea vgzuse pe Stefan,Când ascuTipl palopluiL-a infipt In pieptul lui Radu... Din ran&Intr'un 9iroiu puternic sAngele curgea ...Dar braIul puternic al unui necunoscutDeodatà se naruise asupra Domnilei,Si fur' de suflareazuse la parnfint... dupa luptäIntre cadavre fu gásitaSi in captivitate ru0noasa dusk

E in captivitate, e In stapfinireaDupnanilor patriei 0 ai tatalui ski.In nimeni nu treze0e miláLacrima ei de margAritar.In %ark de cei dragi inimei depärtatkNimeni nu-i va spune un cuvint!Numai singurà sentinela tristäSCA de paza la up,Incremenitk fArà de cuvinte, fgra privire!Posomorit e chipul lui de ostaSi rece ca oIelul paloplui.Totul: lingu§eala 0 dreptatea tac in el,E neprietenos ca inchisoarea,Numai datoria 9i-o 9tie... Dar VoichilaSe hotari s'à stea cu el de vorbk

www.dacoromanica.ro


Taxos% yam aaRofrb npxpow:513b1K1 ABH/KeHbH Re Jmudefrb,XOTb rkuo .nxweffo cBo6oAbf 1(51 Tarb-)lce paa% 6burb amullomeirb,Kawacb, aa Rapyweffbe moilbi,KaRyfo npeAnaca.frb yCTa131)13% OAHOR 133% camburb CTpOPHX% rzawb,oltHeil na nay, nokrb apecml 14 wro-we?ABM, SI mo.Tmaffie xpamurb,A Ra BTopoil, BCBCH.ThHbal Bowe,3a61,mum l'H'bB'b, aaroBopm% 1)

BOgRHuA

Floc.nywaii, HacoRoil, hurb cHrmo...CRawa Auft mTo-fm6yAb 1... YBbI 151 si nepabni pan, Wb CT'bHaX% TIOpbMbl 1Ilostpb, paacRam TBOR npocToApmfbirf51 smc.nymmo... Mowerb 6brrbMexa OH% 312V4Cb paaReceilwrb 1CRawif mat cRany; aacbmana13% 6buloe Bpema a Re pawbTIoxb cTaporf 6a6yana1 paacRawb.13% TO Bpema a efAe He affana,Bl. pocRoumoil Tepema rilywx,HH CB'bTa 6ypb... HH 6ypb AyulH 1 a

LIACOBOPI

- RHHH(Ha 1 M011 AO.TIT% MOJPIaTb, HO sac%MIA wa.nb. Orb sawfurb rzaa%

www.dacoromanica.ro


A§a e legea firii:Limba nu e lipsità de mi§care,De§i trupul e lipsit de libertate.(Si eu odata fui inchis,Pare mi-se, pentru calcarea legiiPe care a insemnat-o RegulamentulIntr'unul din cele mai strapice capitole,Pentru vreo cinci zile la arest! Si ce?0 zi am pastrat tacere,Iar a doua, Preaputernice Doamne,Uitand supararea, am inceput sa vorbesc !)

VOICHITA

o Ascultà, sentinela, mi-e urit...Spune-mi ceval... Vai!Pentru prima data sunt intre zidurile inchisorii!Crede-ma, povestea ta simpla0 voiu asculta-o ... PoateAci pe mine sa ma inveseleasca!Spune-mi un basm; adormeamNu odata in timpurile trecuteLa povestea batranei bunici.In acea vreme nu cuno§team Inca,In singuratatea stralucitoare a castelului,Nici ale lumii furtuni... nici furtunile sufletului!...))---

SENTINELA

o Domnifa! Datoria mea e sa tac, dar de tineMi-e mila. De ochii fai

11

www.dacoromanica.ro


BeatlyscrseHHbul pacraerb gameHb:01113 ria.nHrb if Hifyrb, Kam) nnamenb,OHH C1M011, Eaccb amitawb 151 noaa6blirb pa3cica3bit xbrcrna,Ho ntam BOT1 Moe HaurbAcrHo 1Oreirb moil rrhceHHHHowb 6bIJI1ab Apymmarb c.naHHaro Boma Ha,14 Hceil ;mum, ()Hem. patio51 ntcHb Hapoio noino6m1r1!"

so116,14A (rb cropoHy)

AJIMaTb cmpbmaercH 6e3Htmib1iiIlopoto B13 icameumt npocrohrb ;Tax% II0A1) 6e3133TBCTBeHHMM1 .111140M1

TaSITCA tlyBCTBa COKpOBeHHbl 1(m qacosomy)

3anoti mit : ritual g JI106.1110 1"

9ACOBOH

Kffingna 1 nocnywaft rybcHb mom:

IIICHb LIACOBOr0

C9aCTAI4B1 B014111 6orarbdi,XBaJIHT1 MOM{ ero,JII0651T1 A11313I : 3a aJIaTOPaAbl BCtM1 A.11,1 Hero:14 ripHstrAHHoil ptmbio131 nac-b TanfiCTBeHH011 Hcrpttlx,14 ornewb nepHbtx-b rna3-b13% cilawiti nomiotix mac"),

www.dacoromanica.ro

DOMNITA voICHITA (POEM) 163

S'ar topi §i nesimlitoarea piatrà :Ei te aprind, te ard ca o vdpaie,Lucese ca pietre scumpe !Am uitat pove9ti1e copiläriei,Dar cântecele iatà mo§tenirea mea!Tatal meu a fost un cfintare/In cetele slàvitului Bogdan 10),

din tot sufletul, de timpuriu,Cântecul poporului am IndrAgit ! *

VOICHITA (cAtre sine)

4 Diamantul neprquit se ascundeAdeseori inteo pietricica simplä ;Astfel, sub chipul frith de singireSe ascund simOminte adânci !

(CAtre sentinelA)CLIO: cantecele-mi plac ! *

SENTINELA

DomniVa! asculta cântecul meu:

CANTECUL SENTINELEI

Fericit e osta§ul bogat,Pe el il laudd oamenii,II iubesc fetele. Pentru aurSunt gata dea totul:

vorb6 prietenoasáLa ceasul tainicei intAlniri,

focul ochilor negriIn dulcele ceas al miezului de noapte,

11*

4

sä-i

Si

www.dacoromanica.ro


14 noAyuncort rpyTkeiiCpeltb 6e3COHHbIrb Homeft 11BOHM:, 6tAI-113Iii cipmaerbBea% Apyaert, 6em noApyrb 114 tiacbi npoHowaerbOHS CI) TOCK010 cam) APyrb.11/0)111 XBRJUITS 60TaTbIX1,

AtBbI Tpe6yEorb &Tara ...14 61,4}1gYKKa OAIIHS,

Bea% no,apyrb, 6eal Appian-I%Yholpaerb BS TOCKI3Ha MpHoil cTopoHt 1 "

KII5DRHa BOAS Ellyn! rpyCTHOil AyMbIYCHTIB 6e33B6OTHbIM'b CHOMS,

3a6bIsum Ha mrHoBeHbe myxxHeBORI1 B1 laisogecTirt tlyworrb.Elting% yrpombiti yaa.im.aca ...

Crecliairb ptuiHJICH HaBloTHTbBothamy ; OHT) 60H.TICH rHtHa :Ynpexcb MTh ycrb npenecTHoil AtBbIBbLTIS BS CICTIaX13 IMS135I ycivaumrb.Ho TO 6131.11a 6051311b MPHOBBH13511

14 HaKOHeWb, /VIDOR mcptinHcb,9To6-b cepaga npexpaTHTb mrieHbH,HeBbIHOCHMMSI COMtitHbfl,

Bowen% 6e3MOJIBHO BS 6a1IIHI0 Kf0136.galcb oqapoHaaHbat y HxoAaOCTaHOBILIICSI BOBBoAa.

--

www.dacoromanica.ro


Si sanii capataiuIn noplile de nesomn IOstaqul sarac suferaFar' de prieteni, far' de iubite!Si ceasurile §i le petreceIn tovara§ii de dor.Lumea lauda pe cei bogali,Fete le cer aur...Si iata-1 singur,Far' de iubite, far' de prieteniMoare de dorIn -curt straina!*11)

DomniIa, ascultand doina trista,Adormise inteun somn fall de grije,Uitand pentru o clipa durerileCaptivitaIii in sara straina.Cantarelul trist se indepartase...

Stefan s'a hotarit sa cercetezePe Voichita ; se temea de mania ei:Dojana din gura incantatoarei feteEra in stare sa inspaimante pe domn.Dar fu o frica trecatoare!Si, in sfar0t, intarinduii sufletulCa sa curme ale inimei chinuri,Indoeli de neinclurat,A intrat tacut in turn.Ca fermecat, la intrareSe opre§te voevodul.

www.dacoromanica.ro


14 irro-we BHAHrb oirb ? Ha AO/HtRHHHUia, (paTy OTKI4Hywb, CIIHrb.Pymmewb Ha weKarb ropHrb14 Taerb ... Bcemorywiii Bo>Ke 1 "HHH3b oqapoBaHHA Tsepiwrb :

Kam, xopowa oHa 1 " Beamo.nm),BocTopra rummeHHaro rumHbiii,CTe4>airb Ha foHyto KIIMHyab ogaposaHiw HaHpaerb,14 nowl.waTb oirb He AepaaerbEH 605HeCTBeHHOMy my 1Boilmbl o6pam 140./10,40ii14 Htroil Amwerb, H TOCKOri,14 HeI10p0HH0CTb10 CBHTOR,

H tahtl-To, HpaBO, HeHOMITHbIlifb,H 6bI.T10-6-b ut.limil BUT:, oTpaAHoA14BI1TbC1 Kpacort Taxa 1 ...

Bograwa pacKpbwaerb atmCBOHrb 6.HeCTHIAHrb, BJIMHbIrb rnam14 CI BbIpa)KeHm/A% TOMHOR Htrif

F.nimrb Rompyrb 1O Bowe 1 KHH3b 1

iltaBHO-Ab BbI 3,rubcb ? Heyan CHOBaXOTI4Te BbI MeHH Tep3aTb ?

AHLIIIIBWH Aoqb oTga po,rworo,TIOXHTHBLIIff ripecTo.m, Karb TaTb I ?

YuTe 1 BRAM H Term-1144aMeml He BI cH.narb nphoTHTE, 1 "

www.dacoromanica.ro


Si ce vale ? pe patDomn4a, cu valul ridicat, doarme.Ro§eata obrajilor palpae,Apoi se tope§te . Atotputernice Doamne !Voevodul fermecat repeta :

Cat e de frumoasa! * Tacut,Plin de admiratie patima§a,Stefan la tânara domnitaFermecat privqte.

sa turbure nu indrazne§teAl ei somn dumnezeesc !Al Voichitei tanar chipRespira desfatare §i dor,Si nevinovacie sfânta,Si Inca ceva, de neinteles,Si i-ar placea un veac intregSa se minuneze de atari frumuseti !. . .

Voichita ridica pleoapeleOchilor ei lucitori i umeziSi cu o privire gale§a, plina de dor,Se uita in jur !

0, Dumnezeule ! Voevodul !Demult e§ti aci ! oare din nouVrei sa ma chinue§ti?Lipsind pe fiica de tatal ei,Luandu-i tronul, ca un hot !?Pleaca! Se vede ca nici temnitaNu e in stare sa ma ocroteasca!

#

Si

H

www.dacoromanica.ro


CTE(DAHb

Y8m I 51 Klairb 8nepexh, BOrIKHIIH,Om Bacl. ynpexowb. Mowem 6bITb51 HaCJITHHJleb Baurb rwBL OTtlaCTH,HO WbpbTe, rpycn, TocRa MOHAOCTORHbI 6o.irbe ytiacTbg,

rwbsa. By,gb, tITO 6yAerb 51

PtIIIHJICH Hcmyrnyrb npexb BabAHBmiy cnyqathipo M010MOHM14 tOpbKHMH c.neaamx 1

areirb Baurb mann. 51 oiptoEmy ero ikep>KaBy...

Harpau o61) OAHOMI1 :

BOilICHIIH I R Tek 111061W 1nono c.naBy,

WH3Hb 1 FOTOB% Ten oTAaTE.1...Arb I He rnsum C13 Tamin yKoponnKb quay WeCTORHM13 8THM73 B30p0M%Memi aapairhe KopwrbBifily H HcKynwrb ciapatocbMffifyinuee }intro) aa6y,Elbflepexb TO6Oit 131 c.neaaxi si Kalocb :Moeri moeil, Boihama, 6yAb I"

BOIIKE41.1A

"1CHR3b I TPOHyTb BbI MeHH ratim,Ho rioaa6Eum o6T, omowb:51 rurbiffm4a, 11% Kpaio tipitowb,51 He cso6op,Ha 3irbcb 1"

LIU% I

Haawbab

flpecioni, MHHyBLIIHrb

I

?I

www.dacoromanica.ro


'I'EFAN

# Vai! Eu dinainte a§teptam, Voichito,Dojane dela tine. PoateAm meritat supararea, in parte,Dar crede-ma, tristelea, dorul meuMerita mai mult mildDeck suparare. Fie ce o fi!M'am hotarit sa-mi rascumpar inainteaqiVina mea fara voieCu lacrimile mele amare!Tatal tau traqte. i ii dauInapoi stapfinirea...Drept rasplata un lucru cer:Voichico ! Te iubesc!Tronul, gloria biruinlelor trecute,ViaIa totul sunt gata sa li le dau!...Ah! nu privi cu atata dojana!De ce cu aceasta privire crudaDinainte sa ma mustri?!Caut sa-mi rascumpar vina...Cele ce au fost uita-le pentru vecie...Inaintea ta in lacrimi ma caesc:A mea... a mea, Voichito, fii!*

VOICHITA

# Maria Ta! Ai tiut sa ma m4ti,Dar ceva ai uitat:Sunt intemniTata, in Iara straina,Nu sunt libel% aici! *

www.dacoromanica.ro

170 INCEPUTURILE LITERARE ALE LUI B. P. BASDEIJ

CTEOAFrb

Te6t-IntBbITI) 11111HHHHeil 1 CB060AHH TM 1

Mon Aepnma npen% To6ofo,Moeio 6ynyineit weHolo,CMHpHTCH Erb nparb. TBOH inetiTbI,Ma.ntilinee THoe sentHbeOCylgeCTINTI) Bls OAHO mrHoseHbePa6oHl HOCAYWHbIH T011[11311"

BOVIKI4LIA

Ho much 6bITb HA HHHHerl I iloaopid.11xwb !TOM) H3r.BBAHTb Bls COCTO5IHI3H

14 cainolno6in cTpaAaHbn,14 COACTH ynopi 1 "

Cntwa Ha xonnoe ygeHbe,CnoHa Bornankm, ICI) COHMAH1310,51 110HCHHTI) He morb:H4HBAbHHIM M011 abe0B% He J1!06HT%

14 HtnHo npo raynnarry Tpy6HrbHeBbIHOCHMO CTpOrb 1

Bce Blo TpeTbeil KHHIt 06-13HCHHTCH,

A biewny Thu, normy TIHTbca:ab ranon% c-b o6tHrb Horbl

Ronewb BTOpOil HacTli.

www.dacoromanica.ro

DOMNITA VOICIIITA (POEM) 171

gEFAN

- 4 Tu oareSa fii Intemnicata! 4ti sloboda!Puterea mea Inaintea ta,Viitoarea mea solie,Se va smeri pan' la pamant. Dorinlele tale,Cea mai mica porunca a taLe vor tnfaptui Intr'o clipa0 mul%ime de slugi ascultatoare!*

VOICHITA

-4 Dar e o ruqine sa fii Incbisa! RuOne!Numai sangele e In stare sa rascumpereSuferinla mandriei

Si mustrarile cugetului! *

Grabindu-ma la exerciIii de cavalerie,Cuvintele Voichitei, din pacate,Eu n'am putut sfi le explic:

efului meu nu-i plac absen%eleSi ve§nic despre arest vorbe9teE nesuferit de aspru!Totul se va lamuri In partea a treia,Iar pana atunci ma duc la instrucIie:In galop pe ambele picioare!

Sfaillitul parcii a doua.

_

www.dacoromanica.ro


MACTb TPETb5I

H Wb Hamemb xpat Wb AHH 6bIAbIe,Roma noirb xro 6ycyphlawbHe HH311/113 'Immo MOAA0BaW1Henpex.nommoti pmcxoil 1310IH,Boiinbi Hoinumcb yAa.nbre.TypHEpu 6bIAH 11 y HUI),H AtB131 CB'bHOIMH whxxamxrepoewb HarpaBgam caul.HacTyrb, 6o5Ipnwb, BOHM), KHH3b3a B3rAHAT3 RpaCOTKI1 pwroBanx,Po ;will, IIHHOWb He pa36xpanx 1Cxyganocb nacTpcy He pawbCpamb Henbmwxy, H BI HarpaityBtHowb x 11AaMeHH131e B3FAHAI31

01173 Orb wpacamm nonynairb.HtHenrb Hap0AHEaci BOCIItHaArbAtjla If 110ABHIII repoH ...Mmivio Hpem TO CBHT0e,BI Homarb aapwawbni Haurb 6y.nam,H TOAbRO IltCHH TOBOpHrbHahn npo wwme-6brrbe 6bume 1Becb Amp% aa6bum IITO Ha AyHatEcn ropembrmax cTpaHa,KoTopoil Aonx cymeHa

Pa6olo 6bab scup;HO BI AHH 6bIAbIe Brb nom% 'TatCyAb6a Esponbl ptweHa 1Bct l'OBOpHT73 npo Ham, Cb ynbI6Roil:

www.dacoromanica.ro


PARTEA A TREIA

Si 'n %am noastrA in timpuri trecute,CAnd, sub jugul Oen,Moldoveanul incA nu-0 apleca umilGrumazul lui neinduplecat de Roman,Se aflau luptAtori viteji.Turneluri se fAceau 0 la noi,Si fetele cu cumuli !dioritePe eroi ii fasplAteau.Pastor, boer, osta sau domnPentru privirea frumoasei se luptau,Fara deosebire de neam 0 rang!Nu odatA se intAmpla ca pastorulSA doboare pe un domnitor, 0 drept rAsplatáCununA 0 priviri inflacarateDela frumoase primea.Bardul poporului cAntaFaptele 0 ispravile eroului...A trecut acel timp slant,In teacA a ruginit al nostru palq,Si numai cAntecele ne spunNoua, despre traiul din trecut ! 12)ToatA lumea a uitat ca. la DunareE o Iarà nenorocia,CAreia ii e menitá soartaSA fie mereu subjugatá ;Dar, in trecut, in aceastä -OraSoarta Europei se hotari ! 13)To-ci spun despre noi cu zimbet:

www.dacoromanica.ro

174 INCEPUTURILB LITERARE ALE LIT! B. P. HASDEU

Hapoxb npocToil I" A litM1 OHI 6hurb IKaide nopHrH THopiurb IYBbI 1 IIp0 TO BeCb nip% Hemndil3a6burb ... Ammo aa6Nurb I

H BOT1 Ha pal:0cm ma CriaBbi,K% yrbrb mouniburb pla.nbinurb,CTecpawb HaaHalnurb 6o11 Ha cnaBy 1SIBHJIOCb MHOWeCTBO 6oitnowb :

Y Hclrb rnaaa ropwrb oTHaroitH pm metnyrcn Ha 6ofi ;Bct CID HeIIplITB0pH010 OTpaAOriFARARTI Ha nnouAaAb : AoporotiCepe6panolo AJIHHHOR ultimo0Ha Boxpyrb o6HeAeHa :HoAo6Homy HennroxbnbioAIMHTCR IllyMHaR Tonna.3a ntnbio, IneHeng ycarini,iblxie BOHHbI CTORTI,O crapurb 6HTBarb FOBOPRTI14 6e3ripmpacmbulaH oimulHa none 6paHHoe rnnAwrb.

,,TO-Ab Atm 6bi.no 1313 Hatue Hpemg ITenepb 6ofigbi HH TO, HH ce,Xype, ToHeHbrcoe nnehig,'fro Innarb HtmeincHrb nenie I "Taxi roHopHAH MeNCI3 C06010,Tpyna Halo, mower' TOJIII010,BoraTbipH MHHyBILIHrb ntrb,HETomnu crapme no6tiVb.

www.dacoromanica.ro

DOMNITAVOICHITA(POEW 175

Un popor simplu!* Dar ce a fost el!Ce vitejii a savfirOt!Vai! despre aceasta, lumea intreagaA uitat... demult a uitat!

iatà, spre bucuria Sucevei intregi,Spre veselia vitejilor puternici,*tefan hotäri o luptà pe cinste!S'au ivit o multime de luptatori:Toti ochii sträluceau plini de curaj

mainile cu nerdbdare a§teptau lupta;Toti, cu neprefacuta bucurie,Privesc piata: de un Ian%De argint lung §i scumpEa e imprejmuita:De o asemenea splendoareSe mira ceata sgomotoasa.Dincolo de lant, miqcand din mustali,Stau vitejii osta9i,Despre vechile lupte vorba aduc

cu ochi nep5rtinitoriPrivesc la cfimpul de Wale.

4.Nu ap a fost pe timpul nostru!Acum luptatorii nu-s buni de nimic,Un neam lipsit de putere,Ca ascuti§ul sabillor nemte§ti!*Astfel Intre ei i9i vorbeau,Glumind cu to-0i asupra tinerilor adunati,Vitejii anilor trecuti,Ucenici ai vechilor

u

*i

biruin/i.

Si

www.dacoromanica.ro


Ho Hpyrb Hapoiki xacyencncx !CTetJawb Ha B0p0HOMI, Howl.CpeAx anponowb TIOHBHJICH14 Benwiano noxnommxCtAmbn) 6oxpahrb it Tonnt,Tonxamneticx HeTepntaxxo,11T061, BoeBogy ymman).Kpaconcx icxoca CTMAJIHBOHa KHH3f1 BHTH3H T.IMARTb,Halk'bHCI, XOTI, Me.III,KOMI, cHxcxarbETO opmmmidi B3TARITI).Ho, He BaTAHIlyBIIIH, ropnemmoCTeain, npotxarb. ab cTopowbBmna yupoeHa nananca,Kahucoii o6TaHyTa 113BHt ;.IIHIIII, 3H011Hb111 COMILIa Arm yxpalmitIlo 6apxaTy CKOnb3HKI,, xrpa.wb...Ho BHyTpI, ex He npoinucamb.noirb XI-Mat% HOHb, nxTomexT, BOJIH,CTen11011 ApaB1H AHTH,KpyHOCTI, HCHWHIellHA OTHH,KOHNTOMI, 6beTT, ... HO noHemirbChulpHeTca, no cTopoHamb TAHAHT%14, Rawl) npexb 6HTBOR, Beceno xpanwrb.Flon-btxanb EHH3I, Kb nananct MHTOMI,3naToe crperax noperbEnv yCnpfUniBbIrl anpoxb;Mewi TIM% BOCTOpReHHbIci HapolvbIlpwwbuTHyerb repos' !THROW&ETO monoimeHandil BlurbCepima x Haopm Hecenxrb 1

www.dacoromanica.ro


Dar deodatâ o m4care In mulIime!tefan pe un cal negru

In mijlocul aproziler aparui cu márelie salutä

Boerii carunIi 0 poporul adunat,Ce se mi§c4 cu nerdbdareCa a vadà pe voevod.Frumoasele pe furiq, cu sfialäPriveau la voevodul viteaz,Sperând, macar In treacat, sa prindáPrivirea lui de vultur.Dar fara a privi, mândruTrecu tefan. La o parteFu ridicat un cort,Acoperit cu o stofa prelioasä ;Numai raza fierbinte de soare, pe fur4Aluneca pe catifea, se juca ...Dar Inauntru nu patrundea.Sub Domn un cal, fiu al libertaIii,Al stepei arabe copil,Se 'nvfirte, plin de foc,Bate cu copita... dar Para voieSe supune, prive§te In jur

ca inaintea luptei, necheazA vesel.Domnul se apropie de cort. IndataScara de aur i-o dàAprodul, gata sà-1 serveascd ;Iar Intre timp, poporul InflkgratSlfivqte pe erou In strigâte.Chipul lui vitejescInvesele§te inimile §i ochii!

12

www.dacoromanica.ro


Crecimrb 13% na.naixt OT,ROXH3T-ThH cHoHa Ha ROHR BC11pb1rHy.irb,Ha nnoina,gb, Ha 60i1H0B1 B3TAHHy.1113,3aAymanca, noTowb anpojkyOHI 06-EMBHTb Hentlrb Hapo,gy,LITO xonerb cawb B13 6opb613 nHxoil14cnpo6oHaTb, MOT.110-.311 HpehtH,

3a6orb H AT% npeRnoHHburb 6pehinOc.na614Tb MOilb pyxH CT3.3b110ii,OxptnHyHweil B13 6opb6t xpoBaHoci ?

Hyab BbIrbleTeb H373 cpeAbi 6oilnowb1(To-3x6o . 6e373 aJIbnbIxI CJIOBICpa3HTc CI ICHR3eMeb. tleCTb H cnaHa14 aHaiHaH HarpaAa wikerbToro, =the xonie CT311bHOB0,RepH(Hrb Heprb 1 " cgaaawb anpoivb.BOVIIAbI 6e3M0JIBHbl, H HapoxbXpaHHrb mongaHbe rpo6oHoeBnpyrb ICHH310 nbrbxairb 6e3crpaunioHaBeTptqy BHT13bKu% AtHa foHan npexpacHbiii14, Rag% AeFanno, mano,goil 1TH)KBJIbIH CT3.3bHbIH naTbi

CmanvianH CTpO1HbIi CT31113 ero,Ha ronost inenowb xpbrnaTbdi,Rb much cTapHHHbdi metrb 6ynaTHbIfi,

Y cTperneHR xonbe.,951", MaTIBHJII loHolua : "Xtepaato

cpa3HTbcH, rocnoppb ;XOTb MOJI0A7a H, HO B13 Au4nowb xpat,

H

ya.a.110ii,

Ob To6ort

www.dacoromanica.ro


Stefan in cort se odihniSi din nou pe cal se arunca,In piaIa la luptatori privi,Se facu ganditor, apoi aproduluiIi porunci sa vesteasca poporul,Ca insu0 el vrea in lupta aprigaSa 'ncerce, putut-au oare timpul,Povara grijilor 0 anilor trecuIi,Sa slabeasca puterea braIului de oIel,Intarit in lupte sangeroase?

o Sa iasa dintre luptatoriCineva ... §i far' de multa vorbaSA se lupte cu domnul. Cinste 0 glorie,Si o rasplata insemnata a§teaptaPe acela, a carui lance de oIelVa invinge ! b zise aprodul.Luptatorii stau tactiIi, 0 poporulPastreaza o tacere de mormant...Deodata clomnului, far' de fried,Ii ie0 inainte un cavaler viteaz,Frumos ca o tanara fecioaraSi -Cal-1'4r ca zorile zilei !Zalele grele de ()lelStrangeau mijlocul lui mladios,Pe cap coiful inaripat,In mana un palo§ vechiu de ()gel,La scat% lancea.

o Eu *, zise tanarul: 4 indraznescCu tine sa ma masor, Maria Ta ;De0 sunt Val-far, dar in sara-mi draga,

12.0

www.dacoromanica.ro

180 INCEPUTURILE LITEDARE ALE LUI B. P. HASDEU

BT, oTegecTnt, 1 mol yAapn:.He pan), nowtpb, pa3H./11 6e3cTpaumbIrb 1"BORIAM, comaTbI H Hapou:1)AHBRTCH. 1330pbI cnanocTpacTribunCnIA.nHBo-atTpeHIMIX73 xpacorbBrnufficb Bb npexecTHaro repos'14 1110110T1 CJIMUHTCH noporr:

Kara owb xopourb 1 0 Bowe moil 1KorAa-6i OH% He pow,newb Ann 6onOH% AJIH .11106BH pownewb CBSITOR 1"

YB131 1 BeCb WeHCIdit poirb TaR0B1 :1(pacasna WefILIAHHbI wantiorb.110 14X1 cnonawb, oilHa ino6oabETO npoc.naaHrb H . . . corpterbHe ropntunmnyfoca Kp0Bb 13aTo Keb yporw, Wb cowantriblo,He CHHCX0A14Te.11bHbI OHt ;

Emy, HOP, BH,ROM1 CHHCXOHMeHbfl,

>1(e.nalom CMeln11 Ha BOMA. :Cmepn. aa OTH143Hy Hac.nawneHbe

Bi To.nnt, Heaamtqaembni Huxtml,CTOHJII COJIikarb CL OPIGOMHbIMH ycamn,

aTerno 6e3B'bCTHblii He coactiwbHo ICTO 0111?. Aoran,ailTecb camH.BovpyrT) ce6n yrrnomo 0111 Banpawb14 Ha 6otinow1 He o6parua.Trb EHHmarma,flopof JIHUlb /JrnH}!bIi ycl Kpyrunb BI M0.1111alibH14 Clo rpycnio TailHolo B3AbIXa.111:0111, BRAHO, MO1'0 HC11131Ta./1113HaKOMbI, 311an, emy cTpajAaHbn 1

I

www.dacoromanica.ro


In patria-mi, 0 lovitura meaNu odata, crede-mg, izbea vitejii! #Luptatorii, soldaIii 0 poporulSe mira. Privirile frumoaselorPatima9e, sfioase 0 upratece,Se a/intesc la incantatorul erou.. .

câte o 9oapta se aude:# Cat e de frumos! 0, Doamne sfinte!

Daca... El nu e rascut pentru luptalEl e nAscut pentru dragostea sfânta! #Vai! astfel sunt toate femeile:De cel frumos femeilor li-e mila.Dupa parerea lor, numai iubireaIl va slavi 0-i va... incalziSangele, care Inca n'a clocotit!In schimb, pentru cel urit, din pacate,Nu sunt miloase ;Lui, ca o ingaduin-p,Ii doresc moartea in razboiu:Moartea pentru patrie e o fericire!

In mulIime, neobservat de nimeni,Statea un osta cu mustaIi uria§e,Nu cu totul necunoscut cetitorului...Dar eine este el?... Ghici-ci singuri.In jurul sail privea posomoriti pe luptatori nu-i lua in sunk

Cateodata numai mustaTa lunga §i-o sucea 'n tacerecu tristele ascunsa suspina:

Se vede cd mult a suferit !Se vede ca-i sunt cunoscute suferinIele!

Si

Si

www.dacoromanica.ro


Koma, no BbI30By CTe4)aHa, Ha 6opb6yOTBa>KHb114 loHowa notxamb Jcb BC/BBC/At,14 Inyhrb npHirbTcTsia nocnbunanca 13% HapoYcatrb Ha crch.nbgaRa BUJIHHy.lrb. Er AyflogyAnnocb, trro rxt-To 0111 BcTptiiancnCi rhivrb loHoluel Kan. nahorrb KOpOTKa l"BOCK.1114KHy.Wb 0411: "6bITb mowerb, o6o3HancaHe imam ... a RaweTcH olla ".

14 BOT'b 11pOTHBHHKII Ha n.uou.mb Bbrb3HCafOrb:Boewb HeStA0Mb111 H 3HaMeHlIT13111 KHHab.

143%-nowb ptcHnni y rnxi 01'011b CiHerb,Ho 6.7lecia paampterub anal r.namY 10H0111H Bi ogarb : H mem, H ntaxqa c.naBbI,Y KHH3H: cowantHbe H TocRa,OHT, Ha npoTHHHHHa He paw!, HanogTHwRaBpocaerb B3IVISIA13 ... He aambIce.ni RposaBbni,He 3aBHCTH HJJb camomo6ba HAT)JIMIlb HbKHOCTb nbipamerb BTOTI B3rJM1133 I

B01114bI cpaakumcb mewl co6o1OT6H.1113 Konen". CTetpairb yAatmoYAapi npoTHHHHRa14xs B3OpM BCTp'bTHJIHCb, 14 Mpatili0Hantypn.ncH 6oewb MJ1aJoi 114 cHorta KOBbH aa6peHtiamflostpHTb TpyAHo 1 Focno,qapb)KecToRiii 110.11r114.1113 yAapi

RoTopuhrb yapainannTyptiamn ma.neHbxxxi

JIHX0r1.

repot'',AtTeit,

I

www.dacoromanica.ro


Gaud, la chemarea lui Stefan la luptà,IndräzneTul tândr se apropie de voevodSi sgomotul uralelor se auzi din popor,Mustäciosul privi pe indrAznel. LuiI se Om ca undeva se intAlniseCu acel tânär. << Ce minte proasta! ))Strigá el: # poate 1-am semuit...Nu cred... dar mi se pare ca e ea... )>.

Si iata, protivnicii ies pe piwp:Luptitorul necunoscut si vestitul domnitor.In ochii lor pâlpâe o flacarkDar osebità e stralucirea lor!In ochii tândrului: rAzbunare si sete de mgrire,La domn: pgrere de ran si dor,Din and in and spre protivnic, pe furisAruncá o privire... Nu gaud sAngeros,Nu otrava pizmei sau ambilieiNumai duio0e aratà aceastà privire!

Luptdtorii incepura intrecerea.Stefan izbuti sa. Indeparteze cu lanceaLovitura dibace a dusmanului.Privirile lor se intalnirà, si intunecatSe incrunta tânarul luptator !$i iar6si láncile sunarà...E greu sa crezi! DomnitorulPrimi o loviturà cruntà!Eroul, cu al cárui nume inspaimântauTurcoaicele pe copiii lor,

www.dacoromanica.ro

184 INCEPUTUEILE LITEBARE ALE Lill B. P. HASEEU

LlbH HOJABHCH He pa31 CMY110.1H4

olepwasbr H napeif,Pe6eHHowb no6tKlewb lieBIBITHbIrl

LUyMi CJIbILLIHTCH CO BCtrb cTopowb:Tonnt H BOHIlaWb Ikocalaio,

To rocnoAapb Hrb no6tHukerrb.

BApyrb foHoma C'b KOHH cnpbuHyJrb,CrecpaHy noAolueTrb... H HtH(110

CKB03b CJIe3bI Ha Hero BUJIHHylrby14 Howinam prnof 6t.nocHtmoilCTIAAJIHBO KHH3I0 npoT5H3ur1 .14cTiewb BHA% MpaHb1i, B301:T1 cyporibni,Ero rnaaa ropnrb J11060131310 I14 BOTh 0111 MOJIBHJI13 KIIH310 CJIOBO :

51 HcHynzna aToil KpOBbIOMo Turbirb HOCTKAlibIii ... 51 TBOH 1

FCJIHHyCb, C13 CeTOAHHLUHHTO HI6ygy HUITb VTR Te6H

THoeto 6yAy H pa6oto I "14 opocHnHca caeaolo.11aHHTIA Ilt)RHbISI eg.

137) HapoAt JIHUM 0AHH13 COJIAaT'b,

3HaHomen-b Haurb, morb nonHmaThPttll. wry. SI He 0603HaJICH",Offb rpyrrHo MOJIBHJII npo ce6HLIHTaTenb ntpHo Aora,10.1101,Cl wbhvb rocnoaapb Oreepawb cpawancH...

11H11113

1(1.

1

51

www.dacoromanica.ro

DOMNITA. VOICIIITA (POEM) 185

Ale carui vitejli nu odata au IngrijoratState §i. mpãra%i,E biruit de un copil! Un nedesluOtMurmur se aude din toate parcile:Ceata i osta§ii sunt necajip,Ca domnitorul lor e Invins!

De pe cal deodata tanarul sari,Se apropie de tefan... §i. duiosPrintre lacrimi II privi,

maim alba ca zapadaSfios o intinse domnitorului...Disparu chipul mohorit, privirea aspra,Ochii lui lucesc de dragoste,

iata ce cuvinte zise domnitorului:Eu am ispa§it cu acest &Lige

Inchisoarea mea ruOnoasal... Sunt a ta!Jur, ea de aziVoiu trai numai pentru tine...Voiu fi roaba ta!*.

de lacrimi se umeziraGinga0i ei obraji.

In popor numai un singur ostq,Cunoscutul nostru, putea sa priceapaAceste cuvinte. (< Nu m'am In§eIatI§i zise el trist.Cetitorul cred ca s'a priceput,Cu cine voevodul tefan s'a luptat...

*,

Si

Si

Si

www.dacoromanica.ro


Y4rb I narconen-b OICOrigiMb SIitaBHO plcb Hagaiym nowbcTb 1Teneph mxcTa noaTa contcm 1

Konewb TpeTbeti 0 nocntjuieti nacTn.

www.dacoromanica.ro


Uf ! In fine sfâqiiPovestea dernult inceputà!Acum e curat al poetului cuget !

Sfar§itul pari,ii a treia §i celei din urrna.

www.dacoromanica.ro

NOTELE LUI B. P. HASDEULA

#DOMNITA VOICHITA*

a) Vitejiile Ioanei d'Arc sunt cunoscute fiecaruia; contesa deMontfort, stapana Bretaniei, in toiul luptei, purta printre ran-dun i arata ostasilor pe micul ei fiu, Intarindu-le prin aceastacurajul; ducesa de Rohan, pe vremea lui Ludovic al XIII-lea,timp de un an a aparat La Rochelle impotriva regalistilor. Abate leArnaud spune, in memoriile lui, de contesa S. Balmore ca in raz-boiul cu Spaniolii se lupta alaturi de sotul ei si a predat mare-salului de Feuquilleres un mare numär de prizonieri prinsi deea insasi. Ioana Hachette, In fruntea unui grup de femei a silitpe ducele de Burgundia sa ridice asediul cetatii Beauvais.

b) Margareta de Anjou, sotia regelui Henric al VI-lea, casti-gaud personal biruinta asupra dusmanului, a eliberat pe Henricdin captivitate.

c) Fragment dintr'o doina populara, Wand parte din cule-gerea mea de e cantece populare moldovenesti, cu note istorice r#,pe care sper s'o public in curand.

d) Cronica lui Grigore Ureche se gaseste in Letopisetele tariiMoldovei e, publicate de M. Kogalniceanu.

1) Raul din Valahia, pe linga care Stefan cel Mare a batutpe domnul Valahiei Radu, dupa marturisirea tuturor cronicarilorsi a legendei.

2) Romanii, adica Romanii, e numele pe care si-1 dau Ardelenii,Valahii i Moldovenii, cu toate cä cei din urma intrebuinteaza

e

www.dacoromanica.ro


numele de Moldoveni, precum a observat deja printul D. Can-temir.

3) Aprozii se numeau copiii de casa ai domnilor (indescifrabil),un fel de s icioglani * turcesti, favoriti de-ai sultanului.

4) Castelul o pe Dâmbovita S sau e Dâmbovita * se numesteastfel dupà numele apei Dâmbovita. Aci a fugit Radu, invinsde Stefan cel Mare la Soci, dupä spusele cronicarilor. GrigorieUreche spune cd tefan, luAnd cu asalt acest castel, a inchis inel pe domnita Voichita, pe mama ei, pe curtenii Valahiei si apus 'Tana pe toate bogatiile lui Radu, care a fugit dincolo deDunfire. Eu m'am tinut de legenda, care spune cd domnita Voi-chita... 1)

1) Aci notele lui Hasdeu se Satre rup, coala ffind rupta.

www.dacoromanica.ro

VI. JURNALUL INTIMAL LUI B. P. HASDEU

(1852-1856) 1)

1) Note le din josul paginei la e Jurnalul intim a gi * Fragmenteautobiografice a sunt ale mele. E. D.

www.dacoromanica.ro

a Un journal qu'on fait de savie est encore une sorte de mi-roir D.

Sainte - Beuve, Causeries dulundi, t. II.

In ziva de 21 Mai (1854) am plecat din Chi§inau laNoul Mirgorod, insolit de tata 1), mama vitrega 2), bu-nica 3) §i de fratele meu Nicolae 4), cari vroiau neaparatsa ma conduca pana la Dubo§ari, adica pana la granilaBasarabiei. Calatoream in tacere: o triste0 nespus6 neapasa pe fiecare dintre noi ! Ma desparceam de ai mei,

1) Tata lui B. P. Hasdeu Alexandru Hasdeu (1811-1872),jurist, istoric, filolog gi poet, de profesie avocat, om cu o eruditievasta, avusese o mare influenta asupra fiului sail, care a pastratlegaturile stranse cu tatal salt i dupa ce plecase In Romania.

2) A. Hasdeu fusese Insurat de trei ori: prima data cu E. Daucg,mama lui B. P. Hasdeu, care a murit la 1848, a doua oara cuo rusoaica Tumanova, de care s'a despartit, gi In sfargit cu o rudaa lui, Henrietta Hasdeu. Cred ca ad e vorba de a doua sotie alui A. Hasdeu.

3) Bunica lui B. P. Hasdeu, mama lui A. Hasdeu, Valeria Hri-zantovna Hasdeu, a doua sotie lui Tadeu Hasdeu, o ovreica bo-tezata (+1860).

4) Fratele mai mic al lui B. P. Hasdeu, Nicolae (1840-1859),pictor, a murit intemnitat la Petersburg ca banuit de a fi parti-cipat la o conspiratiune

13

politica.

www.dacoromanica.ro


de cei scumpi inimei mele; mai ales imi sfa0a inimadesparcirea de tatal meu iubit, singura fiinIa care mamai lega de vialà, de and Inca copil fara experienIa

am avut de suferit o groaznica dezarnagire...Ai mei ma petreceau fara sa Oie, daca ma voiu mai

intoarce candva in mijlocul lor, sau voiu cadea jertfaiubirii catre noua mea patrie. Bunica plangea neincetat,mama vitrega §i fratele de asemenea ; tata nu plangea,dar tacerea lui era cel mai elocvent semn al simtamin-telor parinte§ti, cari in acest moment ii umpleau inima.Eu ma sileam, pe cat era cu putinO, sa par lini§tit, dardeseori o lacrima, fara voia mea, imi uda obrazul, 0 nuodata suspine grele imi sgucluiau pieptul.

In fine, am ajuns la Dubopri. A sosit momentul celmai chinuitor, momentul desparTirii; am inceput saprang, tatal meu de asemenea a lacramat !

Ne-am coborit la stalia pwei. Am ingenunchiat ilia-intea tatei, apoi a bunicai, cerandu-le binecuvantarea.Ei m'au binecuvantat cu lacrimi in ochi, dandu-mi sfa-turi, cum sa slujesc Iarului §i patriei. Mi-am luat ramasbun dela mama vitrega, m'am sarutat cu fratele §i amporuncit sa mi se treaca bagajele din trasura cu caream venit intr'aceea de pwa.

Mi9a, lacheul care trebuia A ma insoleasca pana laMirgorod, a aranjat lucrurile in diligenTa 0, luandu-miInca odata ramas bun dela ai mei, am plecat, dorind ascurta pe cat se poate momentele grele ale desparIirii.

In treacat, voiu spune cateva cuvinte despre cauzelece m'au determinat sa intru in serviciul militar.

Imi voiu incepe povestirea ab 090.

www.dacoromanica.ro

JURNALUL INTIM AL LUI B. P. HASDEU (1852-1856) '195

Pe la sfarrtul anului 1852 am facut cunorinIa cuD-na Lazareva, vaduva polilaiului din Chirnau ca-pitan de cavalerie Lazarev care cu pulin timp inaintese mutase in campiile Elisee. Am intalnit la ea pe D-raMina Merjeewski, o fata de vreo 17 ani, nu bogata, darinzestrata cu o inteligenla deosebita §i de o frumuseIemed. La inceput nu mi-a atras aterucia, dar cu cat aveamprilejul s'o vad mai des, cu atat mai mult resirmeaminfluenIa acestei frumuseli minunate... In scurt maindragostisem de ea! Dar cum sa-i marturisesc iubirea?In curand, ocazia s'a prezentat. Alina m'a rugat sa-iprocur carli pentru lectura §i mai ales poezii. Am intre-bat-o daca a cetit pe Purhin §i la raspunsul ei ne-gativ, i-am trimis dupa catva timp pe q Eugeniu Onie-ghin >> 1), in care toate pasajele corespunzatoare senti-mentelor mele de atunci le subliniasem cu creionul. Incurand am primit inapoi pe 4 Onieghin s> i o fericire!

rasfoindu-I, am gasit o §uvila de par blond: era parulei, se inIelege!

Copil de 16 ani eram sigur, cautam sa ma convingca Alina ma iubere! 8i inteadevar: intr'un timp destulde scurt dupa acest eveniment, am izbutit sa ma apropiude ea, dar plecarea ei neareptata la Odesa a spulberatstralucitele planuri ale iubirii mele ! Alina a plecat cutatal sail, mama §i sora mai mica la Odesa (sa se sta-bileasca acolo, dupa cum ma asigura pretinsul meuprieten Mina Ilaro, care acuma a intrat, se pare, in

1) Roman In versuri (1831), una din cele mai importante opereale lui Pu1chin.

13*

www.dacoromanica.ro

198 INCEPUTURILE LITERARE ALE LIM B. P. IIASDEIJ

artilerie). tirea aceasta m'a sdrobit, numai atunci aminIeles toata puterea iubirii mele ; dezamagirea mea afost groaznica: nu ma iubqte! m'a parasit !

In acest timp, a venit la Chiqinau dela Tara bunicamea i mi-a facut cuno0in/a cu familia Hodkowski, carese compunea dintr'o vaduva femee Inca that% §i fru-moasa 0 din incantatoarea ei fiica de 16 ani. Far-.mecele ei in alt timp, probabil, m'ar fi impresionat, daratunci iubeam pe Alina, o iubeam fail voia mea, 0numai odata in via-Va se poate iubi cu adevarat !

Oricum ar fi, cu toate ca eram intotdeauna destul derece cu Reghina Hodkovschi, copil fara experien0, eas'a indragostit de mine §i s'a hotarit sa-mi destainuiascasentimentele ei! Oare se poate nega dupa aceasta drep-tatea vorbelor lui Pu§chin:

# Cu eat mai puiin iubim femeia,Cu atat ii placem mai mult ! #1.)

Situalia mea devenea ciudata 0 ridicola ; iubeam peAlina, dar puteam oare sa-i spun Reghinei:

<< Imi pare rau, Domnipara, dar nu va iubesc!Inima mea nu e libera in momentul de faia. Va rog,iubi-ci pe alteineva! o.

Neavand posibilitatea sa-i explie sincer ca n'o iubesc,eu... se incelege ce am facut: ma apropiam de Reghinadin ce in ce mai mult. Ea ma iubea inflacarat, iar euglumeam cu ea pour passer le temps!

Deodata, cu totul pe neweptate, se intoarce delaOdesa Mina i aflu, spre nenorocirea mea, ca ea era

1) A. S. Pu§chin: Eugeniu Onieghin, cap. IV, Str. 7.

www.dacoromanica.ro

JURNALUL INTIM AL LUI B. P. HASDEU (1852-1856) 197

prietena veche cu Reghina. Sang bleu! Ventre bleu!Morbleu! Parbleu! Tête blcu,! In scurt toate inju-raturile, pentru cari atat de strict pedepsea regele CarolX, imi vin in minte, cand imi amintesc situalia meade atunci intre dot& focuri !

Alina a observat ca prietena ei nu e indiferenta fa-VAde mine 0, se imelege, m'a socotit tradator ; Reghinaa aflat cà iubesc de mult pe Alina, i s'a hotarit sa mauite. Astfel, am ramas in \rant, Invinuit de tradare deuna §i de alta.

Sa nu va mire faptul ca, zugravind prima, §i in acela0timp ultima, mea iubire, intrebuinIez expresii cari,intr'o masura oarecare, nu s'ar potrivi pentru evocareaevenimentului ce a avut o influenp hotaritoare asupraintregei mele soarte: eu scriu aceasta dupa mai mult dedoua luni de serviciu intr'un regiment de husari, izbu-tind sa inec impresiile triste de altadata in binefacatoarepicaturi de 9ampanie, de0 adeseori i acum, ramfinandsingur, ma napadesc amintirile i, mi-e ru0ne s'o spun,cateodata plang.

Am incercat de cateva ori sa-i scot din capul Alineipretinsa mea dragoste pentru Reghina, dar intotdeaunaintampinam raceala i indiferenIa din partea ei la des-vinovàirile Aceasta ma ucidea.

Am incercat s'o urmaresc, 0 am observat cá nu eindiferenta fa-ca de un tanar purtator de frac *1) Pnu-ewski.

1) In ruseste: Optimum, porecla ce se dAdea civililor deeatre militari.

a

male.

www.dacoromanica.ro

'198 INCEPUTURILE LITERARE ALE LUI B. P. HASDEU

In acest timp, trecea prin Chi 0nau, in drum spreMoldova, regimentul de ulani din Olviopol, 0 pe minem'a vizitat iunkerul Henric Elovicki, colegul meu deliceu din Rovno.

Disperat de tradarea Alinei, m'am hotarit sa-mi Ma-bu§ pasiunea, despartindu-ma de ea, iar singurul mijlocpentru aceasta era intrarea in serviciul militar.

M'am adresat tatalui meu, cerandu-i sa ma inscrie laregimentul de ulani din Olviopol, unde a fi vrut sa fiuImpreuna cu vechiul meu camarad Elovicki.

Atunci nu Implinisem Inca nici 16 ani. Probabil aceastaa fost cauza principala a refuzului din partea tataluimeu. Nici lacrimile, nici rugaminlile nu 1-au putut Indu-pleca sa ma inscrie la militarie. Poussé a tout, cum sezice, de Impotrivirea tatalui meu, nu odata aveam in-tenIia 146 de a ma sinucide. Providenta Insa m'asalvat !1).

M'am hotarlt totti0 sa 1ncerc voinIa Celui de Sus.In livezile din 1mprejurimile ChiOnaului traia un vra-

jitor, Panaioti Usturoiu, bulgar de origine, care §i-adobandit un renume prin prezicerile sale la domniparele

1) In prima redactie, fraza se prezenta amplificatt In chipulurmAtor: 4 Poussé a tout, cum se zice, de Impotrivirea tattluimeu, m'am hottrit st int sinucid. Secretarul tattlui meu, F. G.Vigura, avea un pistol Inciircat. Pandind momentul, and el erala tata, ocupat cu hârtiile, am intrat in camera lui, am luat pis-tolul de pe perete §i, varand teava in gurt, am tras...

Se vede et Providentei Si datorez viata: faptul ca arma nuluase foc m'a salvat... Cugetfind, nu mi-am peimis Fa mai in-cerc odata vointa Celui de Sus: m'am hottrit st Wept f*.

www.dacoromanica.ro


tinerii petits-maitres din Chi§inau cari sperau incurand sa se casatoreasca. M'am adresat lui, intrebandu-1daca voiu intra curand in serviciul militar.

Niciodata nu voiu uita pe omul acela slab cu frunteainalta si ochii adânciIi in cap. A luat in maini agilesi a inceput sa-mi ghiceasca.

Iata cuvintele lui (29 Iu lie 1853):4 Tu vrei sä intri in serviciul militar ; tatal tau nuli

da voie ; el face bine: in curand va veni vremea ta. Tuesti condus de iubire, dar ea e fara rezultate: aceia pecare o iubesti, in curand se va casatori cu rivalul tau. Incurand ai sá te faci ostas, i norocul te va inso%i. Soartata depinde de 3 expedicii, cari te vor ridica foarte multin opinia oamenilor, si in tinerele Inca vei ajunge la celemai inalte onoruri

El a mai spus Inca *multe lucruri de care nu-mi maiamintesc. Impreuna cu mine, era la aceasta vizita laUsturoiu unchiul meu Boleslav 1).

Cuvintele lui Panaioti referitoare la intrarea mea inserviciul militar s'au indeplinit: nici n'a trecut Incajumatate de an de and il cercetasem.

Regimentul din Olviopol a plecat peste hotar ; eu amfames urmarit de tristele. Prin sarguitoarele mele ocu-paçii voiam sa-mi inabu§ iubirea, dar cu toatesilinctele mele, pana la intrarea in regimentul de husari

1) Unchiul lui B. P. Hasdeu, Boleslav Hasdeu (1812-1886),naturalist, incepatorul nuvelei istorice romfinesti in ruseste. Ul-timii ani ai vieii i-a petrecut la Viena, ocupandu-se cu strAn-ge rea tradiiiilor familiei lui spre publicarea lor in e Freie Presse e.

literare

ei

e.

www.dacoromanica.ro

200 INCEPuTuRILE LITERARE ALE LUI B. P. HASDEU

n'am trait, ci am vegetat. ..I' ai tire le diable par laqueue!

La 27 Februarie 1854 am implinit 16 ani. La 28 aleaceleia§i luni, tanl meu a trimis petilia care Imparat,cerand ca sa mi se permita intrarea in serviciu, direct inarmata ce opera in Turcia, in regimentul de husari alGeneralului-Feldmarepl contele Radetzki. Aceasta pe-tiIie era scrisa intr'un spirit cu adevarat patriotic §i cuun stil atat de frumos, incat nu pot sa ma ablin sa nudau mai jos copia ei fidela 1).

Intrarii mele in regimentul de husari i-a ajutat multprinIul Anton Xaverievici Liubomirski, maiorul regi-mentului contelui Radetzki, care, in drumul sau spregrani/a, a intrat in Chi§inau la 20 Februarie 1854. La21 Februarie priqul Liubomirski a visitat pe tatal meu,despre care a auzit mult pe cand era Inca aghiotant pelanga generalul guvernatorul Bibicov 2) la Kiew. Taalmeu a ramas incantat de manierele §i cultura prinlului§i, dupa plecarea lui, spuse, adresandu-se mie, ca dacaar fi sa ma sacrifice pentru Iar §i pentru patrie, nu s'arhotari sa ma dea in alt regiment deck in al conteluiRadetzki.

# Sub conducerea unui om ca prinIul *, zise el:( poli sa ie9i om >>. Am amintit tatalui meu, ca peste osaptamana implinesc 16 ani §i. de aceea nu vad nici opiedica pentru intrarea mea in serviciul militar.

1) In ms. urmeaza o lunga omitere: o pagina 1ntreaga goala,destinata probabil pentru copia petitiei, care, lush', lipselte.

2) D. Bibicov (1792-1870), eroul anului 1812, fusese guber-natorul Kievului, Voliniei §i Podoliei dela 1837 pada' la 1852.

www.dacoromanica.ro


De data aceasta am capatat invoirea lui.Zis 0 facut : la 28 Februarie, cum am arRat deja,

petiTia &are Imp'arat a fost trimisä prin po0à. La22 Aprilie s'a primit dela secretarul de Stat, primulGoliIin, adresa Nr. 1826, din 29 Martie, comunieand cdpetilia a fost trimisá Ministrului de Razboiu.

Mai mult de o lura am weptat hotarirea definitiva,i in sfar0t, neradarea cu care a0eptam s'a" ma despart

eat mai repede de ChiOnaul nesuferit m'a snit sà intruin chip provizoriu socot in rezerve, 9i in acest scopam plecat la Mirgorod, unde se afla atunci statul majoral diviziei de rezerva a cavaleriei ware. lath' itinerariulmeu dela Dubo9ari Ora la Mirgorod: Dubo§ari, Egorl'ac,Vamscaia, Lipelchaia, Balta, Poznanca, Bobric, Berezna,Olviopol, L'asaia gora, Pescianfii Brod, aanca, MalaiaVisca 0 Mirgorod. La Egorl'ac 0 la Bobric am poposit 9i,a treia zi dupd plecarea din Chi9inäu, am sosit la Mirgorod.

Drumul dintre Pescianfii Brod 0 Zlânca imi va ramânememorabil intr'o privinfa : dupa ce-am facut vreo 8verste dela Pescian'ai Brod, am fost surprins de o ploaieputernie'd 0 silit s'a trag pentru Catva timp la o carciuma,care din fericire mi s'a ivit in cale. Aceasta earciumkcunoscuta (cum am aflat dela vizitiu) sub numele decarciuma lui Adaba9ev, e insemnatà prin dou'd lucruri,foarte atrágátoare: intaiu o bere minunatà 0 apoifiica hangiului, Timna, o jidancuca de 16 ani de o frumu-sete rark care, cum vom vedea mai departe 0-a pusochii pe mine.

La 24 Mai am sosit la Noul-Mirgorod 0 am tras labirtul lui Herr Split un neaml indenfanatec i 9iret.

www.dacoromanica.ro


Prime le 2, 3 zile le-am petrecut la Mirgorod intr'ocompleta inactivitate, care provenea dintr'o cauza foartenaturalà: nu tiam ce s fac.

Lacheul meu Mia, sergent din ulanii de garda, carefusese mai inainte in regimentul de ulani din Noul-Mir-gorod, apoi trecut in garda, ma sfatuia sa trimit dupaseful furierilor ca intreb cui trebue sa ma adresezin primul rand, ea sa intru la husari. Dar eu am neglijatsfatul lui, hotarindu-ma sa consult pe cineva mai inteli-gent deck un furier.

in camera de alaturi statea un tânar V. A. Cleopin,de origine Mar din Crimeia, venit cu o saptamanainaintea mea, ca sa intre la regimentul de ulani din Bug.Am facut cuno§tinIa cu el, imediat ce am sosit, in ca-mera de biliard: se 9tie cat de repede se fac cuno§tinIelein anii tinereIcit, pot zice intr'ai copilariei; dupa cuno§-tinla vine prietenia. Cleopin m'a sfatuit sa comunicdorinIa mea de a intra in serviciul militar aghiotantuluiqefului diviziei, capitanului de cavalerie B. E. avrov.

A doua zi m'am dus la Cancelaria diviziei, unde, cummi s'a spus, puteam gasi pe avrov dela ora 9 pana la12 dimineala. Intr'adevar, intrand in camera aratata,in care intotdeauna lucra aghiotantul, l'am gasit exami-nand un act. Observandu-ma, m'a intrebat ce doresc.

spus scopul vizitei mele. adus garanIianecesara pentru intrarea la husari? * m'a intrebat el,dupa ce m'a ascultat. 0 am la mine*. <Actelele aveTi? > 4 Toate, cu exceptia adeverintei din parteamareplului nobilimei ca nu sunt piedici pentru intrareamea in serviciul militar )). Dar Dvs. nu putei fi

1-am s Ai

4

s

www.dacoromanica.ro


examinat aci, fiindca In Noul-Mirgorod nu sunt coman-danIii regimentelor, cari trebue sa asiste la examenulDvs. De altfel, Statul Major va pleca zilele acestea laUmani, si Dvs. puteli sa mergeli acolo *. Décon-certé, ca sa zic asa, de cuvintele lui avrov, am inceputsa-i vorbesc de inconvenientele ce le-asi avea cu plecareamea la Umani si l'am rugat 01 faca tot posibilul, ea sapot fi examinat la Mirgorod. <4 InIeleg bine situalia Dvs.,voiu cauta sa va ajut, pe cat va sta in puterile mele.VeniIi maine !*.

A doua zi m'am prezentat din nou la aghiotant. Dedata aceasta el m'a intampinat ca pe o veche cunostinta.

4 DuceIi-va >>, imi spuse: da locotenentul colonel destat major Schleighel si-1 rugali din partea mea sa vaexamineze #. Dela avrov m'am dus direct la Schleighel.

Daca n'aIi vazut niciodata pe Schleigel," il veli rem-noaste dupa descrierea mea indata, intalnindu-1 eventual:e un locotenent-colonel de Stat Major, mic, mic, mic,cu o fa-ca destul de inteligenta, intotdeauna intr'o redin-gota patata de grasime si cu un chipiu vesnic murdar.Umbra <( cu sentiment, chibzuit si oprindu-se la rastim-puri )>, aplicand la mersul lui vorbele lui Griboedov 1),si and te intalneste, intotdeauna te priveste fix, parcaar fi vrut sa-li cunoasca firea dupà infalisare.

La acest micuI colonel m'am prezentat dupa ordinullui avrov. Schleigel m'a intampinat foarte prietenos, s'ainclinat de cateva ori dearandul, lovindu-si calcaele, sidulceag mi-a spus: # PCIftili maine la ora 10 dimineqa #.

2) Comedia rope orb pia" (Nenoroc din prea multd minte),actul II, sc. I-a.

www.dacoromanica.ro

204 INCEPUTURILE LITERARE ALE LUI B. P. IIASDEU

A doua zi, la timpul fixat, m'am prezentat din noula Schleigel, din nou am fost primit foarte prietenos,cu plecaciuni adânci, numai cu deosebire ea' de dataaceasta mi-a zis cu o voce dulceaga: <i asa, azi v'dvoiu supune unei mici incercári*.

L'am urmat in altd camerA, un birou dupa aparerge,unde el, asezAndu-se intr'un fotoliu a la Voltairedup6 vechime; probabil, contemporan cu Voltaire ainceput sa-mi punä diferite intrebäri: din istoria Rusiei,din istoria universald, din geografia Rusiei si geografiageneral5, a vorbit cu mine un sfert de orà franvizeste,m'a intrebat ceva din matematica si a scos concluziaCA le stiu pe toate admirabil. 4 VA felicit )), a continuatel: « spuneli aghiotantului ca aIi fost examinat. Zicândaceasta, mi-a fäcut cAteva plecaciuni, inso/indu-si vor-bele de dulci zfimbiri, si am plecat, cu intenlia s'd treepe la avrov. « AO fost la Schleigel? # m'a intrebatel, observându-ma. « Vin direct dela colonel. M'aexaminat si a rAmas mulIumit de cunostinlele mele #.

« Acum, foaia Dvs. de examen, indatà ce va fi pre-zentatd de Schleigel la cancelarie, va fi trimisa la Voz-nesensc, pentru a fi semnatà de cdtre colonelul Mirbach,iar Dvs., intre timp, aduceIi-mi garan0a si actele ; sinu uitaIi s'à scrie0 tatglui Dvs. s'a-mi trimità adeverinlamaresalului nobilimii. Para ea nu pot sa va expediezactele la serviciul inspectoratului*.

L'am parasit pe avrov in dispozilia cea mai bunasi, intorcându-mg acasà, am comandat croitorului dol-manul, pantalonii de &Marie si chipiul, iar lui Misa i-amporuncit sa cumpere cAteva perechi de pinteni argintaIi.

www.dacoromanica.ro

JURNALUL INTIM AL LUI B. P. RASDEU (1852-1856) 205

Asteptând sa mi se intoarca din Voznesensc lista meade examen, petreceam destul de vesel in chefuri la re-staurantul lui Split. De acasA am luat cu mine 200 rublede argint de cheltuialá, din cari mi-au famas, când amplecat din -Noul Mirgorod la Noua Odesà (unde se aflaregimentul II de rezerva), abia vreo 16 ruble, ceeacedovede§te ca la Mirgorod am dus o via-p a la grande.Si, inteadevar, in fiecare zi se adunau la mine la masa,la ceai, la petrecere, o mulIime de ofiIeri de tot felul.Imi mai amintesc dintre ei pe: Iuriev, eapitan de cave-lerie al regimentului de ulani din Mirgorod, baiat bun,care de altfel 0-a c4tigat reputaTia de beIiv in cel maiinalt grad ; Simonowski, locotenent in retragere din regi-mentul contelui Radetzki1), om cum se cade, dupa

1) Aci Hasdeu adaoga in margine, nota urmdtoare:e Comandantul meu de escadron, ciipitanul Antropov, mi-a

povestit cauza, ce 1-a determinat pe Simonowski, care servea inregimentul nostru, s'd demisioneze. Odatà, dupä un chef bunicel,se intorcea seara tarziu acasá. Deodatil aude o voce femeiascd:Ajutor! Ajutor! Simonowski aleargà intr'ajutorul necunoscuteigi, Inteadevfir: pe balconul unei case cu dou'd etaje, sta o femeiegi, franganduli mainele, chiam6 dup5 ajutor. Ferestrele caseisunt viu luminate. Simonowski se repede ca un chevalier ser-vant, apAratorul sexului feminin, In casa, unde este inampinatinteun mod putin binevoitor: cu bastoanele. Husarul nu e de-prins ski se lupte cu asemenea armä ; el se retrage vitejegte cad'Artagnan in t Trei Mugchetari )). Dar aceasta nu ajunge ; a douazi vine la polimie reclamatie, ea' Simonowski, cornet de husari,s'a nSpustit in cutare casà, In timpul balului, In stare de ebrie-tate, gi a vrut sfi alunge pe oaspeti. Ca sa evite ruginea, Simo-nowski gi-a dat demisia. Aceasta s'a Intimplat, mi se pare, laSlonim*.

www.dacoromanica.ro


apareme ; Adamovici, locotenent in regimentul de cuira-sieri, om, dupa cum am observat, ve9nic nemulpimit desine 9i de soarta ; iunkerul Cleopin, despre care am vorbitdeja ; Desenior, cornet in regimentul de ulani al conteluiNichitin ; Pernowski, capitan in retragere din regimentulcontelui Radetzki; Nazimov, iunker in regimentul dehusari al principesei Olga Nicolaevna 9. a.

Ultimului ii datorez cuno9tima mea cu Agafi-ca Zorici,compatrioata mea, moldoveanca, care mi-a lasat o dulceamintire. E o fata de 27 de ani, daca nu mai mult, dar,cu toatà varsta, ce tanara pare, ce atracIie respira fru-muselea ei! Am petrecut la ea, cu Nazimov, o singuraseara, 9i aceste cateva ore au produs asupra mea o a-&Ana impresie!

Ziva mi-o petreceam, de obiceiu, jucand biliard cuCleopin 9i cu batranul Split, sau facand curte incanta-toarei Sonicica, servitoarea D-nei Split, care 9i ea insa9inu e urita. Capitanul Baudouin de Courtenay, vazand-o,a spus lui Simonowski cu mare ciuda: Morbleu! c'estdommage, mon cher, que je ne parte l'allemand, sinon...n'am auzit ce a zis mai departe. Ori cum ar fi, dar So-nicica intrecea cu mult in frumuseIe pe stäpAna sa, 9iapoi: 17 ani !... ce cuvant magic! Cateodata M-me Splitne invita la # loto >> pe mine, pe Cleopin 9i. pe maiorulregimentului de husari al A. S. I. Mo9tenitorului, Nord-mann; se aduna la ea o mica societate germana, com-pusa din cateva nemIoaice, 9i noi incepeam jocul <doto >>.Ne9tiind nem-mte, facearn totu0 foarte elocvente de-claraIii de dragoste partenerelor mele. Seara, de obiceiu,eu cu Cleopin ne duceam 01 ne scaldam la instalaVa de

www.dacoromanica.ro


bai fäcuta pentru cantonieri §i, intorcandu-ne, cu opofta de nedescris, ingh4eam cateva pahare de ceai.Dar cum sa petrecem restul serii? pour passer le temps,ne duceam cu trasurile la Zlatopol, un or4el la 3 kmde Mirgorod, unde ne puteam u§or aranja in ceeaceprive§te anumite pMceri.

In sfar§it, foaia mea de examen a sosit din Vozne-sense, §i Savrov, chemandu-ma la el, mi-a comunicatCa pot sa plec la Noua Odesa: <Trecând prin Voznesensc,

transmite baronului von Mirbach aceste acte (mi-ainrnanat cateva pachete i asignatii) §i 68 ruble de argint

Si aa, cu 16 ruble in buzunar, ram4iIele a 200 rublede argint, cheltuite in curs de doua saptamani, mergeamin goana cu caii de pcoa la Noua Odesa.

Mie mi se putea foarte nimerit aplica versurile:

...Cornet de husariJocul soartei in serviciul Iarului,Fara de bani i Para de grijiSe pregatea de expediIie...*.

Iatã itinerariul meu pânä la Noua Odesa:Noul Mirgorod, Malaia Visca, Zlanca, Pescianai-Brod,

Lasaia Gora, Blagodatnoe, Constantinovca, Alexan-drovca, Voznesense, Belousovca, Noua Odesa.

Se vede de aci ca, dela Noul Mirgorod pana la Blago-datnoe, am urmat acela0 drum, pe care am venit delaChi§inau. N'am uitat sa ma abat pe la c'arciuma luiAdaba§ev, a earth stapana, prea frumoasa Timna, aocupat un loc in inima mea, care devenise foarte Inca-patoare, de cand unica, adevarata i iubita ei locuitoare

yeti

4

www.dacoromanica.ro


schimbat locuinTa. Timna m'a intampinat aproapecu lacrimi in ochi: atat de incantata era de venirea mea ;am observat nelinistea ei i m'am grabit s'o duc a l'icart,prefacându-ma ca cer un pahar de bere.

Am poposit in Voznesensc si am sosit la Noua Odesala ora 11 dimineqa. Am fost nevoit sa trag la singurulhotel mai bunicel, ocupand o camera de 75 copeice pezi... nu uita-ci ea din 16 ruble argint, imi mai ramaseseraabia 2 !

Sosind la Noua Odesa, am socotit necesar, mai inaintede toate, sa ma due la colonel cu referirge dela StatulDiviziei, ca sa intru in escadronul de rezerva al regi-mentului de husari al contelui Radetzki.

Afara de aceasta, Savrov m'a insarcinat sa-i predaucolonelului 68 ruble argint i oarecare acte. A fostaceasta, daca nu ma insel, Joi. Colonelul m'a primitfoarte prietenos si a zis, ea va porunci aghiotantului,locotenentului Rosnowski, sa ma inscrie in regiment.Mu4umit de acest rezultat, m'am intors la hotel.

Vineri diminea/a a intrat in camera mea stapfinulhotelului, cu o notiO, ca. D-1 Iunker Hisdeu datoreste:

pentru camera 75 copeiceceai 15

» masa 60Iigare 10 »

» cina 30

total . . I r. 90 copeice

Cu o indignare neprefacuta am primit contul i i-amobservat ca nu se cade sã vie dupa asa nimicuri i ca

9i-a

»

o

o

www.dacoromanica.ro


va face mult mai bine daca Dumineca va trimite soco-teala pentru cateva zile odata (Sambata speram sa pri-mese bani). 0 Nu*, mi-a raspuns negustorul insistent:# la noi ap e orânduit, se plate§te totul zilnic *. I-amaruncat douà hartii de ate o rubla, spunându-i, capoate sa nu-mi aduca restul. Aceasta a produs o im-presie asupra stapanului, care a iqit din camera, thm-bind servil.

o Ba! * strigai eu: # animalule, vino incoace !*.StapAnul, care era deja dupa u§a, s'a intors.#1\lu cumva ai marunte ca sa-mi schimbi una de o

sun? * (eu nu mai aveam nici un ban).La aceste cuvinte, stapanul mi s'a plecat pfina'n pa-

mânt. 4 Mi se pare ca n'am*, a raspuns el.# Dar nu mai am nici o copeica marunta! *.# Vai, cine nu v'ar crede !*. Stapanul s'a dus,

iar eu mi-am surls cu placere, traducandu-mi cuvin-tele lui astfel: (< sunt gata sa va cred *.

A doua zi, stapanul, pe semne, a uitat sà-mi aducacontul. Intalnindu-1 in sala de biliard, i-am manifestatrecuno§tinIa printr'un zâmbet binevoitor. Masa §i cinale-am luat destul de zdravan, §i din nou am dat stilph.-nului sa inleleaga, ea Inca n'am schimbat hârtia de osutd.

Dumineca. Aceasta zi, to/i cei de sub soare o petrecdupa obiceiu, adica monoton. Tarancele se roaga, ba-trinii evlavio§i, dupa ce au ascultat slujba la biserica,citesc jurnalul ; negustorii se roaga lui Dumnezeu §i apoii§i reiau mqtqugul in§elaciunii ; prostituatele se plimbade dimineala pana seara pe bulevard, endimanchées, in

14

www.dacoromanica.ro


in/elesul deplin al acestui cuvânt ; le beau monde e ocupatcu vizite ; tinerii vagabondeaza unde-i due ochii. Dinnumarul celor din urma faceam parte i eu.

Catre seara am ie9it la plimbare. Sunetele marplui decavalerie m'au atras pe Bulevard ! 0 ceata de gura cascas'a adunat in cerc in jurul muzicanlilor no§tri ; doamnelese plimbau in umbra copacilor, iar husarii no9tri pa0aumAndru, rasucinduii mustaIa lunga.

M'am alaturat cetei adunate in jurul muzicanIilor.Deodata aud o voce la spatele meu: Hi§dau! Hi§dau!M'am intors, i care nu fu mirarea mea, and, intr'ogrupa de ofiIeri ulani, am recunoscut pe Mihnevici...

<( Dar va zice acela, caruia i se va intAmpla saciteasca insemnarile mele: <<cc fel de personagiu e §iacesta? Mihnevici, sau cum dracu-i zice ? Dar noi nu-1cunowem ! #. Cu ark mai rau pentru Dvs !.

Mihnevici e un baiat prea cum se cade, fiul unui avocatdin Chi§inau, care a absolvit liceul din Odesa §i a ob-linut diploma. De altfel, tiinla nu s'a legat de el, §i,ramânând un baiat bun, de§i nu savant, a intrat inregimentul de ulani din Voznesensc.

M'am imbraIi§at cu Mihnevici, ca n4te vechi cuno-§tinle §i 1-am invitat la ceai. Impreuna cu el, a venitla mine §i un iunker din regimentul de ulani din Olviopol,Bielogrud. Printre altele, Mihnevici mi-a spus Ca esca-dronul, in care se and el, sta la Noua Odesa. Mie, deasemenea, mi-a poruncit colonelul sa ramfin la Statul-Major al diviziei ; de aceea am hotarit sa luam o cameraImpreuna cu masa, avand in vedere ea un asemeneafel de traiu va fi mai avantajos pentru amândoi. I-am

)),

o e.

www.dacoromanica.ro


spus sincer lui Mihnevici ea n'am bani, dar ca wepto scrisoare de acasa, 0 am imprumutat dela el 10 ruble.Achitand datoria la hotel, m'am mutat in aceea0 lo-cuinla cu Mihnevici, 0 gazda, frumiqica Marica, a con-venit sa ne gateasca masa pentru o rubla pe saptamana.Barbatul Maricai, Oran, petrecea la camp zile intregi,0 de aceea nu e de mirare ea draguIa Ucraineanca eracu mine binevoitoare 0... dar aceasta ma prive0e numaipe mine singur, 0 pentru al-Pi, poate, nu e interesant.Doted saptamani am stat cu Mihnevici. In a treia, el aplecat cu escadronul sail in expediIie spre Ociacov, iareu am ramas la aceea0 gazda. N'aveam nici un ban...In acest rastimp am putut sa apreciez pe deplin dragosteaMaricai.

Prietenii adevaraIi la nevoie se cunosc, spune vecheazicatoare: ea s'a aratat o adevarata prietena: ma hraneapour amour, imi procura tot felul de placeri (numai safi depins de ea) ...in scurt, stateam ca la mama acasa!

La Teodorovca a fost, in fine, adunat corpul de iun-keri, caci numarul lor s'a marit simIitor. Venind laStatul-Major, am gasit acolo numai doi: pe Copley 9ipe Zviaghin, iar in aceea0 zi cu mine a venit §i Sipov.

Am facut cu ei cuno0inIa fara intarziere, dar mi-aplacut numai unul: Sipov. Copley, 0 mai ales Zviaghin,au produs asupra mea o impresie, pe care intalnirilenoastre nu numai Ca n'au §ters-o, dar §i mai mult auintarit-o.

Pe fiecare il voiu privi din punctul meu de vedere.Poate ca acest punct de vedere nu e just, dar e atat degreu sa inlelegi pe oameni, atat de greu e sa patrunzi

14*

www.dacoromanica.ro


In adâncul sufletelor lor judeci dui:4 manifestkileexterioare, bleat fiecare Ii pre-cuqte in felul ski, 0 fie-care se gindqte ca. posteritatea va fi de aceea0 pArerecu el.

Copley Inca copil care se retrasese din Univer-sitatea din Moscova, e un bdiat fárá experien0, apari-nând acelei categorii de fiin-ce care au nevoie de o ca-lauza.

N'are parerea lui proprie ci intotdeauna se ia dupapdrerea altuia. Ideea inalta despre frumuselea i talen-tele sale if face trufal i nesuferit. E bogat, dar II a-teaptii In viitor, soarta bogaIilor risipitori: dacd el insucinu va ajunge la s'arAcie, copiilor sk de sigur ca le varasa numai un krevers s 1), dupa care vor vedea cfit'davere avusese tatal lor.

InfaIicarea lui nu e de loc atragatoare, vocea e dul-ceaga, cu toate acestea se bazeazâ prea mult pe impresiape care o face asupra sexului slab fizicul lui frumos.La inceput eram bine cu el, dar aceasta n'a durat mult ;nepotrivirea caracterelor i ideilor ne-a despartit in cu.rand, i o urä reciproca a pus intre noi o piedicá de ne-trecut. i inteadevar, exist& oare o du0nanie mai neim-paean' cleat ducmania ideilor 0 a Inclinqiilor?

Zveaghin, a carui origine ci ignoranla ar trebui, separe, sà-1 Indeparteze de societatea oamenilor mai multsau mai pulin culp, a reu0t, cu toate acestea, sä seapropie de Cocelev ci sà capete ascendent asupra lui.

9 La fetele, cari luau ofiter dota reglementard ; la bäietigarantia depust la intrarea in anume slujbe.

si

www.dacoromanica.ro

JURNALUL INTIM AL LUI B. P. IIASDEU (1852-1856) 213

Aceasta va 'Area i mai ciudat, deed voiu descrie situalialui Zveaghin in legdturà cu societatea ofiIerilor 0 acamarazilor. Sa presupunem Ca originea intunecoasapoate fi inlocuità prin calitaple inimei, ca insuficieroculturii poate fi completata prin generozitate. Sunt gatasà-mi schimb deocamdatá convingerea, cd, dupä ex-presia istoricului turc Vassaf-Effendi 1), in zadar veispdla oricAt de mult pe un negru, el nu va deveni maialb. Omul de obAr0e umild nu poate avea inima in-teadevär generoasa ; nqiunea generozithlii o inlelegeintotdeauna pe dos. Dar ce ve-ci zice despre omul care§i-a capatat reputa-cia de denunOtor, care talmace0ecolonelului cum ii vine la socotealâ vorbele, faptele §ichiar gesturile camarazilor sài, silindu-se sa se ridiceinteat'at in ochii aceluia, incat ii injosea pe ceilalIi?Astfel de om e Zveaghin.

Colonelul Iuhanov, om slab 0 credul, il protejeazà.So-cia colonelului, femeie trufa§d, de o inteligen0 mar-ginitä, dar dominând complet voinla 9i aqiunile squluisail, il nume0e pe Zveaghin ruda ei, care ii in1ocue0e,in caz de nevoie, pe lacheu. Când trebue de luat biletela teatru e Zveaghin )), zice ea : e du-te pana la easier b).Deed trebue s'a ias6 la plimbare, Zveaghin porunce0esä se inhame caii la faeton. De e nevoie ... 0 Zveaghinse supune oricarui gest al doamnei colonel pentru aintra in voia colonelului prin persoana ei. El e sdrac,de aceea complezant cu bogaIii. Corley e bogat, 0Zveaghin II lingu§e0e.

1) Vassel-Effendi (1740-1806), autorul e Analelor ImperiuluiOtoman * (Constantinopol, 1804).

www.dacoromanica.ro


a§a, v'am aratat fn trasaturi caracteristice pe Co-pley 0 Zveaghin. Ramâne ipov.

ipov, student al coalei de diploma-0e din faros lav,un baiat de o inteligenla mijlocie, dar crescut in regulelesevere ale moralitaIii, a produs asupra mea o impresieplacuta. M'am apropiat de el §i pot zice, numai cu elsingur eram bine, fiindca ruptura mea cu Copley aInsemnat totodata cearta cu to/i iunkerii venili maitArziu, camarazi sau cuno§tinIe vechi ale lui Copley..

ipov avea ciudaIeniile lui, cari de altfel mareau numairespectul camarazilor faia de el. El urma regula catrebue mai mult sa asculIi decAt sa vorbe§ti, cã d'aiaavem noi doua urechi §i o singurn gura!

Nu bea nimic afara de apa §i ceai, nu juca carIi, sero§ea la cea mai mica aluzie relativ la vreo intriga amo-roasà, nu fuma <( aceasta iarba draceasca )>, in scurtavea multe ciudaienii, dar eine dintre noi nu le are?

Eu am §tiut sa InIeleg bine bunul 0 nobilul suflet alui ipov, de§i el nu putea sa ma inIeleaga pe mine.

Ce e de facut? Inca nimeni nu m'a inIeles complet,eu singur abia ma inleleg! Am uitat sa amintesc printrecalitaiile lui ipov arta extraordinara de a prindemu§te ; aproape intotdeauna il gaseam inconjurat de omulIime de mu§te strivite ; de altfel 0 in aceastà ocupaIienumitä de el massacrer des mouches, se arata o tra-satura a virtuiii sale: el niciodata nu omora pe masculi,ci numai pe femele, spunând ca numai femelele semullesc, 0 daca va distruge intre aceste insecte lebeau sexe, atunci se poate spera ca masculii vor pieride dor. In regiment, ipov a devenit drag tuturor ; unii

In-

$i

www.dacoromanica.ro

JURNALUL INTIM AL LUI B. P. HASDEU cts52-1856) 215

21 numiau Monsieur Sipov s Napoleon *, fiindcaii placea sa ie braIele incrucipte pe piept, <( PavelIvanovici Cicicov )0), nepreluitul Pavel Iva-novici 9i toli II iubeau din suflet.

ipov e mic i greoiu ; trasaturile feIei lui destul degrosolane, dar in de se vede o neobipuita bunatatetotodata o mulIumire de sine, care se producea intot-deauna din cauza con0iinlei superioritaIii sale moraleasupra altora. Spre onoarea lui ipov voiu observa cavirtutea lui niciodata nu ajungea pana la bigotism, ciu-daIenia pana la prostie, economia pana la sgarcenie:in toate era moderat 9i, ca sa zic a§a, exemplar !

lath oamenii cari trebuiau sa fie camarazii mei 9iin numarul carora singurul Sipov merita acest nume.

In curând dupa sosirea mea la Noua Odesa, numaruliunkerilor s'a mark ; au venit: baronul Meyendorf, Na-ra§chin, Samarin, baron Reitern, Stahurski, Pivarovici§. a., despre cari voiu vorbi amanunIit mai departe.

Certandu-ma cu Copley, am incetat sa mai merg peel, 9i ne intalneam numai la instruclie.

Comandantul trupei de iunkeri era locotenentul Dzo-reain, om servil sau ingamfat, dupa persoana cu careavea de a face. Instruclia incepea diminew la ora 9 0 setermina la 11, iar dupa masa dela 4 pana la 6.

Ma duceam rar la instruclie ; ma ocupam pulin deserviciu, fiindca nu ma interesa. Dzoreain era foartenemulomit de mine, se supara, mormaia 9i-mi fagaduia

1) Eroul principal din romanul lui N. Gogol: Su/late moarte,(Megramq Aywn).

e *, alPialPi

ceilalp e#,

gi

la

www.dacoromanica.ro


sa ma trimita la arest. Eu radeam de el 0 continuamsa neglijez serviciul.

Neavand cuno0ino, certandu-ma cu iunkerii, Imiomoram timpul cu carIile ; din pacate nici carli nu suntla Teodorovca. ipov mi-a dat sa citesc Le commandeurde Malte, pe care o cetisem de cateva ori la Odesa.Regulamentul serviciului de cavalerie mi s'a facut ne-suferit Inca inainte de a fi cetit dot& pagini... In scurtplictiseala ma omora ; a te plictisi insa, 0 a nu avea Inbuzunar niciun ban e ceva!

In acest timp eu am facut cuno0in-ca cu iunkerulStahurski. E prost ca o ciubota, dar bun la suflet, 0m'am imprietenit cu el. Ce-i de facut? 6 Cand n'ai pe§te§i racul e pqte *, in lipsa de oameni i Nea Ion e om!Stahurschi e foarte sarac, dar fiind ruda cu aghiotantulregimentului, locotenent Rosnowski, se poarta conve-nabil §i nu lingute pe nimeni.

Stahurski mi-a povestit Ca in escadron e un sergentdintre nobilii poloni luaIi in serviciul militar dupa in-rolare, Domaradski. Atat de mult a vorbit despre inte-ligenla 0 eruditia lui Domaradski, care, dupà spusele luiStahurski, a facut Universitatea din Berlin # in maimulte limbi *, Incat eu, fara sa' vreau, m'am bucurat, cadaca iunkerii vor fi repartizaIi prin escadroane, voiuavea un camarad, cu care voiu putea avea o disculiesavantà. Trebue sä §titi ca' tanl meu mi-a dat o indru-mare filosofica germana §i de aceea Domaradski erapentru mine o comoara.

Peste cateva zile dui-A conversaIia mea cu Stahurski,Domaradski a sosit la Statul Major.

www.dacoromanica.ro


M'am grabit sa fac cunovtin/a cu el. E un om de 27ani, de o statura mica, greoiu vi cu trasaturile fe/eifoarte banale. Credeam sa aflu in el pe un corifeu alerudi/iei, vi am gash un om de o inteligenla mediocra,care nu vorbevte satisfacator nici o limba, afara de limbalui materna, polona. Dar vorbevte atat de mult despresine, despre calatoriile, peripe/iile vi duelurile sale, incata reuvit sa ma zapaceasca, far% voia mea. M'am imprie-tenit cu Domaradski. Mi-a povestit ea' are o imensa moviein [indescifrabil], dar ca nu vtiu din ce cauze nu primevtevenituri.

In acest timp s'a primit ordinul, ca iunkerii sa plecela escadroane. Fiindca eram inteacelavi escadron cuDornaradski, am plecat impreuna. Escadronul nostru seafla in corn. Scerbani, la 20 km departare de Teodorovca.Am sosit acolo pe la orele 9 seara. Sergentul escadro-nului ne-a aratat locuin/a: am hotarit sa &tam impreund.Sergentul ne-a spus ca. capitanul Antropov, comandantulescadronului, a plecat la Nicolaev sa se distreze vi Incanu s'a intors. Apropo, in povestirile nenorocirilor sale,Domaradski far& incetare ii reprova lui Antropov josnicialui vi mil-a infalivat ca pe omul cel mai ticalos, intrigant,ipocrit, linguvitor, etc.... Eu am crezut, vi mi-a parutrau-ca D-zeu m'a trimis in escadronul de rezerva.

A doua zi luam ceaiul la umbra unui salcam infrunzitce crevte sub ferestrele locuin/ei noastre.

Conversa/ia noastra se invartea in jurul subiectelordin via/a de toate zilele: Domaradski nu era In stare sasus/inà diseuIii savante sau cel pu/in sá vorbeasca desprenimicurile din lumea mare. Deodata a sosit la noi o

www.dacoromanica.ro


troica de po§ta 0 din trasura a coborit un iunker dinregimentul contelui Radetzki, pe care nu-1 mai vazusemniciodata in trupa. S'a apropiat de noi i salutandu-ne cudestula bunavoie, ne-a declarat ca s'a inscris in regi-mentul nostru, ca are fericirea sa fie cu noi in ace1a0escadron, etc.

Noi l'am invitat ca, dupa drum, sa ia cu noi ceaiul,in curand conversaIia s'a inviorat.

Ne-a declarat ca a terminat coala de diplomaTie dinPetersburg, ca mo0a lui se afla in gubernia Ecaterino-slay, ca fratele lui e procuror la Taganrog, ca el e inscrisin regimentul nostru din ordinul imperial, ea' vorbe0elimbile: franceza, engleza 9i puIin germana, Ca el...in sfar0t ne-a facut capul calendar. Marturisesc, càdela inceput nu mi-a placut infali9area i maniereledar in tinerele prietenia se leaga repede: peste jumatatede ora dupa sosirea lui, ne-am invoit sa traim en trois§i, dupa apareap, eram amici cordiali.

Dar e timpul sa pronumele lui: Voina.El mi-a adus vestea placuta, ca la Statul-Major au

sosit pentru mine bani, 100 ruble argint, 9i a doua zidimineqa, m'am dus la Teodorovca sa-i iau in primire.La cancelarie mi s'a spus ca banii se afla la maiorulPenciu. De patru ori am fost la maior, i fiecare dataordonanla-mi declara ca Domnia sa doarme. A cinceaoara am fost admis la maior, care s'a indignat teribilca nu-1 de0eptasem, i mi-a dat banii. Maiorul e un ommic de statura 0 slab, cu o faIa nobila 0 maniere placute ;a facut o impresie buna asupra mea. Se spune, ca ar fifiul din flori al unui mare demnitar dar ce ma prive0e,

9i

lui...

aflaIi

www.dacoromanica.ro


cine este el? Adeseori copiii legiuii faptuesc nelegiuiri,iar cei nelegitimi deseori sunt oameni nobili la suflet.

Am stat la Teodorovca pana la ora 5 dupa amiaza,am plecat cu caii de po§ta 0 am sosit la Scerbeni la ora7 seara. Pe Voina i Domaradski nu i-am gasit acasa.Baiatul mi-a spus ea ei s'au dus sa se prezinte capita-nului, care a sosit de o ora dela Nicolaev. Am imbracatdolmanul i m'am dus i eu la Antropov.

Marturisesc ea acest om nu mi-a placut dela primavedere: e de statura foarte inalta, blond, bine legat,nu mit la chip, dar in infali§area i manierele lui e cevade pisica. Poate numai mi s'a parut astfel, caci Doma-radski ma dispusese contra lui. Capitanul m'a primitadmirabil §i ne-a invitat pe toi sa venim intotdeaunala prânz §i la ciná la el. Aceasta invitalie a fost cat sepoate de nimerita: la Scerbani nu se putea manca ni-caeri cum se cade. A doua zi diminea-ca capitanul a venitla noi la ceai. Am observat ca Voina la fiecare pas illingusea fal4 §i aceasta nu mi-a placut. A§a au trecutcateva sapthmani.

Instrucliile se faceau rar. Odata am cazut de pe cal,§i capitanul imi spunea de atunci, far% incetare, ca nusunt nascut cavalerist, cà trebuia sa intru la infanterieetc.... Domaradski mi-a declarat ca Antropov nu sim-patizeaza pe Poloni i ma sfatuia sa nu vorbesc in pre-zenia lui poloneza, mai ales fiindca stapâneam aceastalimba ca pe a mea proprie. Cu toate acestea, deseori maadresam in polona lui Antropov, care o vorbea mulTumitor.

El ma intreba, unde am invalat polona atat de bine§i i-am raspuns ca am studiat-o [indescifrabil], iar apoi

www.dacoromanica.ro


m'am perfecIionat In timpul §ederii mele In Volinia §iPodolia. Odata Antropov §i. Voina m'au silit sa le cetescvreo poezie de a mea. Eu am recitat 4 Te iubesc *, pre-venindu-i ca aceasta poezie e scrisa pentru o Poloneza.

Cand am declamat strofa a treia:...e Te iubesc cand capulTrist lasand pe piept,Prive§ti orizontul Indepartat,Cautand sali aminte9tiAcea lark scumpa noua...*1).

Antropov, ro9indu-se, m'a Intrerupt:4 De ce ma asigurai ca wi Moldovean, iar aci singur

marturise§ti ea' gti Polon?o.1 Eu scriu unei Polone *, am raspuns MI% ezitare:

e 0 acest pasaj putea s'a" Inteleasca patriotismul ei *.e Prost patriotism I*.

Intr'o seat% a venit In escadron capitanul Rousseau.Mi s'a povestit mult despre duelurile 0 generozitatea

lui. Francez de origine, Polon dupa educalie, este unsuflet mare prin tot ceeace simte. Numele sail de familiee: Rousseau de Livonne. Eu, Voina §i Domaradski luamceaiul la capitan, cand Rousseau pe nea§teptate a intratIn camera ; era beat turn'. Capitanul ne-a prezentat luipe rand 9i spre sfar§it a zis:

1) Textul rusesc:Thoemo Te651, !coma nema.rimoioCICII0H5ICI. ronowtoto Ha rpyab,Ha xe6ociumal. Baxpaeun. xanbaiii,Orapaxcb gymoil nohtsmynTom xpail, poaxon Hares ...".

www.dacoromanica.ro

.TURNALUL INTIM AL LUI B. P. HASDEU (1852-1856) 221

4 Voina 0 Domaradski calaresc admirabil, singur His-deu e mai slab la serviciu, dar in schimb e poet, savant,lingvist, naturalist, in fine, tot ce poftesti *.

Cu a doua sa apreciere nu m'a lingusit de loc, cu ceadintai m'a jignit crud.

Seara a trecut pe neobservate: Rousseau, fiind beat,flecarea, noi ascultam.

Inteuna din zilele urmatoare a fost transferat la noi,din escadronul de rezerva a lui Cojuhowski, Sipov, ve-chiul meu cunoscut. Curand dupa mutarea lui, m'amcertat cu Voina si acesta s'a hotarit sa-si ia locuinlaseparata cu Sipov, iar eu ramaneam cu Domaradski.Trebue sa stiIi ea Voina are pareri grozave despre sa-vantlacul sau ; eu i-am dovedit, insa, ca nu inTelegenimic in limba latina, ca nu stie istoria, 0 ne-amcertat.

Nu-mi plac oamenii cari obisnuiesc sa arunce altorapraf in ochi. Voina aparIine acestei categorii.

Ma mir cum de s'a imprietenit Sipov cu el.Noi toli continuam sa luam masa la capitan, unde

ne adunam intotdeauna: eu, Voina, Sipov, Domaradski,Rousseau. In timpul mesei discutam necontenit cu Voina,care ma scotea din sarite nu numai prin lauda de sine,ci si mai mult prin lingusirea fa-ca de capitan, Rousseau§. a. Am descoperit la el Inca o trasatura: Ikea de-nunluri !

Pe mine nu ma putea cu nimic calomnia in faTa luiAntropov si s'a hotarit sa se razbune pe Domaradski.Capitanul 1-a -rugat pe Domaradski sa-1 scuteasca devizitele sale.

www.dacoromanica.ro


Presimt ca noi ne vom intalni candva cu Voina lesarmes a la main, si unuia dintre noi nu-i va mergebine: nu pot suferi pe ticalosi!

Suparandu-se pe Domaradski, capitanul incepu sa mapriveasca cam chioris si pe mine, dar de altfel intot-deauna era foarte politicos. La drept vorbind, in mines'a sters prejudecata contra lui; vedeam in el un omsincer, nobil, cult si atata ; daca nu era astfel pada' lace grad se prefacea!

Plictisit de lipsa de activitate literara, m'am hotaritsa revad toate scrisorile primite de acasa, de and amintrat in serviciul militar. Nu odata am plans ca o femeiedeasupra acestor scrisori... Doamne ! Cat de mult maiubeste neprquitul meu tata! Dar si eu nu-1 iubesc maipulin!

Prima scrisoare e primità din 5 Iunie (1854); in eatatal meu imi declara: # Ministrul de razboiu prin ras-punsul sau din 16 Mai Nr. 7798 catre guvernatorul derazboiu mi-a facut cunoscut ca eu trebue sa te inscriula rezerva si apoi, transferarea ta in armata activa vadepinde de succesele tale in studiul tuturor parIilorserviciului militar >>.

Mai departertata imi &à sfaturi, cum sã ma comportin regiment: q fii cu bagare de seama in alegerea cuno-stinIelor si prieteniilor ; pazeste lucrurile, caci a agonisie greu, a risipi e usor ; pastreazd banul; eu imbatranesccu fiecare zi si odata cu aceasta slabesc in puteri, iartoatri bogillia mea e in puterea mea de munch. Fii cum-patat in gospodarie ca apoi sa nu fii considerat un

www.dacoromanica.ro


speculant, care la inceput arunca praf in ochii tuturora,iar apoi se opre§te deodata... Mai bine in fiecare zi saai eke o rubla, decat inteo zi, cum spune proverbul,mult, iar apoi nimic.

InvaIa a trai! A trdi e o mare arta! Poartate cu allii,cum se vor purta 0 ei cu tine: raspunde-le in aceea§imoneda ; e rau sa fii sgarcit faIa de un darnic, dar e 0mai rau sa fii darnic fala de un sgarcit. Iata tot se-cretul relaIiilor cu oamenii: cum vei striga, a§a Ili vorraspunde #. La aceasta scrisoare mama a adaugat ca-§iinchipuie cat trebue sa fiu de draguI in uniformaalbastra §i altele asemenea.

Odata cu aceasta scrisoare, factorul mi-a adus §i alta,tot dela tatal meu, din 28 Mai, care se termina cu acestecuvinte: #...deocamdata i-ci spun atat: fii demn denobleia noasträ, primitä de care stramo0 pentru cre-dinra 0 patrie. Credinla in Dumnezeu 0 iubirea catrepatrie te vor face adevarat osta§ al lui Hristos §i adevaratsoldat rus ! Iubirea catre patrie te va inspira la faptemari, iar credima in Dumnezeu te va 'Astra nevatamatpe campul de lupta. SA fie cu tine binecuvantarea luiDumnezeu, 0 patria sa te numere intre vitejii sai fii ! #.

In a treia scrisoare (dela 12 Iunie) tata scrie:# Nu lasa 0 ocupaIiile literare. Cite§te, cite§te mult ;

de asemenea, scrie mult ; dar chibzue§te, prelucreazaceeace scrii ; cultivate mai departe singur, pentru careinvaIa neapdrat limba germand ! #.

In a patra scrisoare (dela 28 Iunie, cu banii) bunul meutata scrie: # scrie §i bunicai Valeria, ca sagi trimitaneaparat pentru echipament 75 ruble argint ; scrie-i, Ca

www.dacoromanica.ro

224 INCEPUTUFtILE LITERARE ALE LUI B. P. IIASDETJ

eu deja 0-am trimis aka, dar mai trebue tot pe-atat.eu i-am scris a§a. Ce-i de facut? Am pentru

ca maresc punga ta!Inva nem-Mte. Aceasta va fi pentru mine o adeva-

rata surpriza la revederea noastra. Exerseaza-te In corn-punere; aq vrea sa citesc cel pu-cin in Vestnicul dinOdesa> versurile tale, In spiritul soldatului, husarului,plin de dragoste care Dumnezeu, car 9i patrie.

Cite0e i terminaqi singur 1w/à-VA-tura!La Criste 1) am gasit un caet, scris moldovene0e:

Sfat celui care merge in razboiu*. Trebue sa fie ocompozilie din timpuri vechi, de atunci, and Moldoveniimergeau la razboiu. Iatà un pasaj remarcabil: dacdvrei ca glomul du§man cruIe viala in toiul luptei,pastreaza curalenia trupului, fii cast, nuli spurca trupul

mergi la razboiu cu tot atata sfinIenie cum mergi laprimirea sfintelor taine, la 1mpart4ania cu trupulsangele Mantuitorului nostru Hristos! Iacuno0in-Va de acest sfat al experieMei stramo0lorno0ri )).

Din Scerbani am fost transferat pentru camparnentin corn. Tro4coe, la 3 verste distanVa dela Teodorovca.Cvartirmaistrul mi-a fixat Iocuir4a, dar fiindca de pecal m'am dus direct la masa la capitan, ordonanla mi-adus lucrurile la gazda, iar eu am stat la Antropov pangla orele 10 seara i am venit sa ma culc destul detarziu.

') E vorba, probabil, de Vasile Cristea, o figura remarcabiladin trecutul nobilimii basarabene. Familia lui era in legaturi deveche prietenie cu familia Hasdeilor.

min/it

Etc....».

Sisg-ni

a

a

shin

fi

www.dacoromanica.ro

JURNALTJL INTIM AL LUI B. P. HASDEIJ (1852-1856) 225

Dimineala, Cand am deschis ochii, inaintea mea s'aivit pentru o clipa ceva fermecator, u9or, asemanatorzanelor din poezii. Era fiica gazdei mele: So Ionia. Ian,taica, o frumuseIe de prima mana, se poate zice ! Inalta,bine facuta, ca un brad de munte, cu ochi alba0ri umezi,umbrili de curcubeul sprancenelor ; gura a carei liniepoetul sanscrit ar fi comparat-o cu [indescifrabil] cres-canda ; nasucul ca la Minerva ; par auriu... §i la toateacestea adaugaIi magicele vorbe: §aptesprezece ani ! Es-cadronul nostru a stat la TroiIcoe aproape o lunfi, §i Inap de scurt timp am izbutit sa plac incantatoarei So-Ionia, farà a-i face de loc curte. Mu, nu 0iu, ce placefemeilor in infki§area mea! Nu mi s'a intamplat saintalnesc o femeie, care, despaqindu-se de mine sa nu-mifi marturisit, §i mie 0 sie-0, ca ii plac 0 cu toateacestea, eu nu pot sa ma laud cu frumuseIe: in infaIi§areamea e ceva a la Peciorin 1).

La Troi-ccoe imi petreceam timpul destul de -plicti-sitor, 0 singura mea distracIie era plimbarea prin splen-dida alee ce duce la Teodorovca. La TroiIcoe ne-amimpacat cu Voina, dar asta nu era deck un armistiIiupentru un timp nehotkit.

In sfar0t, la 5 Septemvrie, la ora 4 clupa amiaza,ii vine un ordin lui Antropov sa plecam Rua tntarzierela Nicolaev. In primele momente de zapaceala, noi amcrezut ca Nicolaevul e atacat de du§mani. Capitanulm'a chemat §i mi-a spus ca nu poate sa ma ia cu

1) Eroul cunoscutului roman a lui Lermontov: Un erou al tim-pului nostru (repoii namero apemeini).

15

www.dacoromanica.ro


escadronul, ca eu trebue a ramân in cadre ca unul carenu cunoa§te serviciul.

# Mi-e indiferent, capitane #, i-am raspuns eu cusange rece: (< ce are sa se intample, de aceea nu scapi:se vede cã mi-e scris a raman in cadre. Dvs. §tiIi easunt fatalist. De altfel, clack' mi se va intampla sa maintalnesc cu du§manul, cu toata ne0iinIa mea de a &Mari0 a manui sabia, v'a0 dovedi i Dvs. 0 Turcilor vitejiamea! SA se implineasca voia soartei! Eu voiu ramaneain rezerve!».

Si spunand acestea, am plecat, lasand pe Antropovmirat de fatalismul meu. Peste o jumatate de ora iara trimis dupa mine.

# Préparez-yous a la campagne *, a zis el: g nous ironsa Nicolaefi *. # La polonté du ciel s' est fake *, amraspuns eu, zambind, 0 m'am dus sa-mi aranjez toatelucrurile mele. Peste o ora intreg escadronul era gata deplecare.

Mi s'a adus calul, m'am intors ca sa-mi iau ramas bundela Solonia 9i am observat lacrimi in ochii ei. 4 Maiube0i, Solonia? #, am intrebat-o cu jumatate de glas.Ea mi-a zambit printre lacrimi §i m'a intrebat cu voceemolionata: # Dvs. niciodata n'o a vfi intoarceIi aci? *# In curand, sufletul meu, foarte curand ! # am raspunseu, dorind sa lini0esc pe frumoasa Iaranca, 0 am pornitinainte cu escadronul.

Dela Teodorovca Vilna la. Nicolaev sunt circa 50 deverste. Noi mergeam repede, 9i la 6 Septemvrie, laora 7 dimineala, in sunetul marplui, am intrat inora.

www.dacoromanica.ro


Observând mivcarea oravului, abia devteptat, mi-amamintit cuvintele favoritului meu poet husar:

#... La dreapta ate vaseAm intrat in orav ; muzicanliiMordind pe caii lor,Cântau marvul din # Cei doi orbi 8.Auzind dezmerdatoarea nechezareA cailor negri dragi,

A cui inimg, de atergie plinkN'a batut la aceasta mai tare ?... Salteaua fierbinte e uitata . ..

<( Malavco, proasto !... Katerinal...Mai repede pantofii vi broboadal...Dar Ivan unde-i? Ce mototol !...Doi ani pan& deschideli obloanele ! *Iatä obloanele larg deschise. Intreaga cas'aFreaca geamurile nesteavezii cu postav ...Si cu curiozitate urmarescOchii umfla-ci de somn ai fetelor,Randurile de chipuri aspre, prafuite ...8 1).

Intrarea unui regiment, mai ales de husari, inteunorav, intotdeauna produce sgomot vi emoVe intre lo-cuitori.

In Nicolaev niciodatfi n'au stat husari, vi doamnelede aci numai din auzite ivi facuseth o pdrere desprerenumitii urmavi ai lui Denisov 2). Atributele necesare

1) Lermontov: Raanameihna" (Sofia casierului), cap. V.2) Denis Davddov (1781 1839), poreclit I( Denisov i, eroul re-

numit din 1812, poet-husar, cantaretul vietii husarilor.

15*

www.dacoromanica.ro

228 INCEPUTURILE LITERARE ALE LUI B. P. HASDEIJ

ale unui husar erau: bogalia, vitejia, risipa, iar devizatuturor acpunilor lui erau cuvintele: patrie, honneur,amour! i a§a, intrarea noastra in Nicolaev era insopta'de circumstanle favorabile: entusiasmul sexului frumos,necazul ba'rba-Plor §i curiozitatea intregei populaPi: cefel de pasdri sunt ace0i husari laudaP ?

Descrierea Nicolaevului. Bulevard. Ingul i Bugul.Hotelul 4 Ancora de aur (( Petersburg *. Monte, Pro-howski i Tihowski. Katia i Rosalia. Cofetdria lui Veiss.Cearta cu Voina. Intfilnirea mea cu D. D. Blagovies-censki. Parerea lui despre via-0 de student a tathluimeu. Ocupa-Pile lui i lucfarile sale 0iintifice. Cer-cetarea despre Karchinit 1). Continuarea 4 Sufletelormoarte Comedia <Donaliile *. Pa'rerea lui despre poe-ziile mele. Blagoviescenski imi face cuno§tin-p cu Sca-rabelli. Scarabelli ca savant orientalist, latinist, elenistarabolog. Párerea despre cuvantul < Bosfor *. Pdrereadespre Valahi. CiudgIeniile lui. Explicarea SciPei luiHerodot. Felul lui de via-p i infaii§area lui. D-I Kumani,fiul lui mai mare 0 ceilali fii. Olga Nicolaevna 9i SofiaNicolaevna. Cele trei tinere fete Sotiri : Irina Nicolaevna,Liza Nicolaevna 9i Anghelina Nicolaevna. Harald Har-fagar 2). Discupile mele la Sotirii. Grigoriev i fiica lui.

Viqa mea de restaurant: Kirstein, Widford, Frolov§. a. Tihowski. Cearta cu Meyendorf i provocarea la

1) Karchinit golf al Marii Negre in apropierea Nicolaevului.2) Harald Harfagar, regele Norvegiei pe la 863.

0

k

i

www.dacoromanica.ro


duel 1). Preparaliile. Cearta cu Domaradski §i provocaliala duel. Josnicia lui Domaradski. Kronberger. Sosirealui Seneavin. Cuno0in Ia cu el. Pdrerea lui Kronbergerdespre dânsul. Plecarea lui Kronberger 0 prietenia meacu Seneavin.

Eu plec din 4 Ancora de aur *. Vinderea cronometrului.Prohowski. Socotelile cu Seneavin 0 via-ca noasträ. Eu faclui Seneavin cuno0in0 cu Sotiri, Kumani q. a. Ciud aleniilelui. Bologowski. Velicicowski. Plecarea din Nicolaev ...

Intoarcerea In Nicolaev. Evghenia Ilinicina. Ceartacu Bernardski, provocarea la duel 9i scuzele lui. Plecareamea din Nicolaev ...

Eu in spital. Eu cu Pacov. Jocul cu Seneavin,.c4tigurile 0 pierderile. Politcowski. Crivov. Plecareamea din rezerve sau mai bine zis fuga. Venirea laChiOngu. Alexandra Alexeevna. 25 ruble argint. Meria-newskaia. Intalnirea i cearta cu Beliacowski in cazulhatrânei Mer[ianevschaia ?]. Evreinov. Exilarea mea dinChisinàu. Intoarcerea la regiment. Cleoplean. Dubelt.Podgurski, Kirlanov. Corovin. Pavlenco. Instrucciile decampament. Plecarea din colonia Kandel, din Dolâmca.Odesa. Marpl pâra la Kobler. Vizirev. Ciricov. Plecareacare Ociacov. Douà zile §i douà nopli pe front. Cabarga.Cortul. Beimq. Recrutarea. Adrigoli. Kandaurov. Kub-a-tov. Kalaciov §i Feona. Prietenia cu Kalâciov i cearta cuKironov. Mustafa. Exped4ia la Dubo§ari. Intrarea in Chi-Ondu. Mihailova §i du§mania mea cu ea. Mama vitregsa.

1) Vezi descrierea acestui duel la V. Cosmovici: Amintiri dintinerefea lui B. P. Hasdeu, povestite de el insu§i (1852-1857),(in SaMdruitorui, 1907, 25 Noemvrie, Nr. 48, p. 984-989).

www.dacoromanica.ro

230 INCEPLJTURILE LITERARE ALE LVI B. P. HASDEU

Ianuarie, 1856.

Sk mk ia dracul, clack' sunt in stare sk scriu un jurnal!E adevkrat a scrierea lui regulatk e impiedicatk, inparte, de ocupaIiile mele, mai ales de aceste antichitkiislavice cu bataie de cap, datoritk cgrora, eu rareori maplictiseam in cercul natarkilor 9i &seam plAcere in so-cietatea oamenilor culli.

Dracu sfi ma ia, clack inleleg din ce anume trebue sase compunk jurnalul! Trebue, oare sd Inscriu in el chiarci numarul felurilor de mâncare la mask sau numaruloaspecilor la seratà?

8i totu9i trebue scris ceva, mai ales când te silwi skscrii jurnalul regulat.

Pentru azi voiu scrie ca, zku, nu-i nimic de scris !

www.dacoromanica.ro

VII. FRAGMENTE

AUTOBIOGRAFICE

www.dacoromanica.ro

SFANTUL GHEORGHE PURTATORULDE BIRUINTE IN MOLDO-VALAHIA

(I IN RUSIA, DUPA CREDINTELE SLAVILOR)

(FRAGMENT DIN JURNAL)

www.dacoromanica.ro

In luna Septemvrie a anului trecut regimentul dehusari al Contelui Radetzki la ora 7 dimineata a pornitdin Cabarga sau Alexandrovar (provincia Chersonului),iar peste vreo patru ore, escadronul al III-lea, printresoldatii cáruia eram §i eu, a fost inghesuit in stramtelelocuinle din satul Adrigoli, al aceleia0 provincii, se inle-lege. Gazda mea era un colonist bulgar, Anton Maza-renco, din col. Ternovca de Iânga Nicolaev, om de oVarst'a mijlocie, §tiutor de carte, adica inValase carte la§coala din colonic.

El s'a a§ezat cu doi fraIi pe mo§ia Adrigoli in urmaunei invoeli particulare cu mo§iereasa satului, in spe-ranta unor c4tiguri.

Aranjandu-m4 in noua locuinO, am chemat pe Anton§i i-am umplut un pahar bun de # gin )) ; apoi am cinstitin acela§i fel pe fraiii lui §i am intrebat, neavand ceintreba: # De unde qti tu ? ).) u Colonist bulgar dinTernovca )).

Trebue s'à tiIi ca am cetit odinioara cu un mare interesopera cunoscutului nostru bulgarofil Venelin 1), §i amregretat adescori câ n'am avut prilejul s'a cunosc mai

1) I. Venelin (1802-1839), cunoscutul istoric slavist, profe-sorul lui A. Hasdeu la Chi§inau, de origine roman din Transil-vania (numele lui adevarat: Gheorghe Gula).

www.dacoromanica.ro


de aproape pe Bulgari. Ocazia s'a prezentat §i am hotaritsa ma folosesc de ea. Mai intaiu de toate am cerut cu-no§timelor mele sa nu-mi raspunda deat bulgarqte.La inceput, nu inlelegeam pe Bulgarii mei cu toatacunoWerea mea temeinia a limbii slave vechi. Arti-colele « -at * §i 4 -ta *1) ma zapaceau cu desavar§ire. Insfar§it, aceste dificultaIi au disparut cu incetul i acqtioameni de treaba se mirau de uqurinta, cu care inIele-geam limba bor.

In curand am devenit drag Bulgarilor. Ca sa patrundmai adanc in obiceiurile lor, ma sileam sa fiu cat maifamiliar cu ei §i, inteadevar, mi-am ajuns scopul. Lainceput gazdele vorbeau pulin in prezenla mea §i numaiintre ei. Dar in curand au devenit mai vorbareli, chiarfaTa de mine. In fine, s'au decis sa ante in prezenlamea. Numai aceasta o mai a§teptam!

Multe cantece am auzit eu atunci. Am cunoscut pe« Ivan 0 Rada *, cari se iubeau cu patima, §i pe Carageavorbind cu oila lui, §i fata (muma), care a fermecatsoarele ; dar in deosebi mi-a atras atenlia mie, Moldo-veanului, un cantec de Craciun (colinda), unul din celemai vechi dintre antecele cre§tine.

Ira dau acest antec in traducerea exacta.« S'a aprins zareaLa dulcea Ora a Valahiei,A Valahiei §i a Moldaviei 2).

1) Aceste articole se adaogA, In limba bulgard, la sfAr§itul cu-vintelor, care farA ele se asearranA foarte mult cu cuvintele rusefti.

9 Aci Hasdeu adaoga In josul paginei nota urmAtoare In bul-gArefte: Baum sem II Borp.HCKau (tara Valahiei §i Bogdaniei).

www.dacoromanica.ro

FRAGMENTE AUTOBIOGRAFICE 237

N'a fost acea zare luminoasà,Ci A fost Sfântul GheorgheCu calul sdu iute,In dulcea Iara a Valahiei,A Valahiei i a Moldaviei.El poartd o mantie,Ea strAluce0e ca luna ;Coiful pe capul luiLuce0e ca soarele ;Pe degetul lui inelulLuce0e ca o stea,Ca o stea de seara.Lucreaz6 el pe munte,Pe munte, pe vArf,Pe vArf deasupra prApastiei.Inainte-i iese Suralamea,Inainte-i vine, §i-i zice:

# Hei tu, Sfinte Gheorghe,Ce lucrezi ala pe munte,Pe munte, pe varf,Pe varf, deasupra prápastiei? *.Ra'spunde Sfântul Gheorghe:

« Lucrez eu pe. muntePe munte, pe vfirf,Pe varf, deasupra prgpastiei,Pentru turma brumArie,Pentru turma brumarie 0 vitele cornute.Au oare iarba i frunzä,Au oare al:a dulce? *.Raspunde Suralamea:

www.dacoromanica.ro


t Hei tu, Sfinte Gheorghe,In zadar te chinue9ti a9a pe munte,Pe munte, pe via,Pe varf, deasupra pr5pastiei.Eu insumi am intâlnit turmele,Ele cu bine au iernat

cu sanfitate au pornit.au frunze, iarbg,

Frunze, iarba, apä dulce )).SfAntul Gheorghe s'a supärati cu ghioaga de aur a aruncati a lovit pe Suralamea

In locul cel mai simIitor,In locul sim-titor, chiar in inimA.

au izvorit din ea trei rAuri,Trei thuri nestimate:Mill intâiu de secara all*Al doilea rau yin spumos,Al treilea râu de lapte alb.

a spus Sffintul Gheorghe:t Du-te, secara, pe la plugari,

Iar tu yin, pe la podgoreni,tu lapte, pe la ciobani ! )).In sara duIce a Valahiei,

A Valahiei 9i MoldavieiSd traiascá Sfântul Gheorghe ! #.

Acest cântec este remarcabil prin faptul cfi ni-I infä-li9eaz5 pe Sf. Gheorghe ca intemeietorul gospodarieirurale In Moldo-Valahia. N'am putut afla, ce fel de

-

www.dacoromanica.ro


fiinVa e Suralarnea. Unii spuneau ca e lup, alIii cae leu, iar ceilalli ca e zmeu, sau o oarecare fiara ingro-zitoare 1). Sf. Gheorghe a lovit-o cu buzduganul ininima 0 din aceasta inima a izvorit toata boggia Orlinoastre: secara, vinul §i laptele, intruchipand cele treilaturi a gospodariei sate0i: agricultura, viticultura §icre§terea vitelor. Oricine ar fi fost Suralarnea, e clarCa ea reprezinta insa0 solul Mold o-Valahiei, la inceputnecultivat, dar pe care deodata l'a imbogálit SfantulGheorghe.

In zadar am incerca sa consideram aceasta tradiliedrept cre0ina: ea poartà pecetea spiritului pagan. Sf.Gheorghe joaca acela0 rol fao de Suralamea, ca 0sanscritul Ganes fa/a de Scanda. Le placea Slavilor,dupa ce au parasit paganismul, sali caute eroii lorpagani sub numele sfirri,ilor. Ascultqi, de exemplu, uncantec sarbesc:

# A inceput fulgerul sa imparta daruri:A dat lui Dumnezeu Inaliimile cere0i,Sfântului Petru porIile raiului,[ Sfantului ] loan gheIurile i zapezile,Iar [ sfântului ] Nicolae puterea pe ape,

[ sfântului ] Ilie fulgere §i sageli #.(Buslaev: 0 Despre influenta cre0inismului asu-

pra limbii slave *, pag. 61) 2).

1) 4 Sura-lamea * ar insemna in bulgilref te: dracon (lamea) decoloarea cenufie (sura).

2) Th. Buslaev, prof. de limba 0 lit. rusä la Universitatea dinMoscova. Opera lui, pomenitä de Hasdeu, a apiirut la 1848.

i

www.dacoromanica.ro


Nu e clar, oare, ca. Dumnezeu* inlocue§te in aceastapovestire fillip suprema (0 Povestirea despre Dum-nezeu ))), Sfantul Petru ceva asemanator cu zeul Ianusal Romanilor, loan §i Nicolae inlocuese pe Neptun,Sfantul Ilie pe Jupiter, sau, dupa credirga Slavilor,pe Perun.

Pe ce zeu pagan a inlocuit in cantec Sf. Gheorghe?Aceastä chestiune e strans legata de acea a ori-ginei Slavilor. Daca vom admite parerea aproape uni-versala §i adevarata ca Slavii sunt urma§ii Tracilor,yam patrunde in mitologia acestui popor, vestit odi-nioara.

Herodot spune inteun loc cu o deosebita claritate:Tracii se inchina numai la Ares, Dionis §i Diana (V-7).

Evident, Sf. Gheorghe nu putea fi Ares, §i cu atat maiDiana. Ramane Dionis, acest luminator al lumii

vechi, patronul viticulturii, principala §i suprema zeitatea Tracilor. El, inteadevar, e viu reprodus In Sf. Ghe-orghe al cantecului nostru luminatorul Moldo-Valahiei,patronul viticulturii ei.

Rand abstractie de numele grecesc a lui Dionis dinHerodot, noi avem dreptul sa-1 inlocuim cu unul slay:Sveatovit, Daj-bog sau altele asemänatoare. Oricare arfi numele, caracterul Sfantului Gheorghe se explicalesne.

Malurile Dunärii au fost leaganul poporului slay.Nestor spune clar:

Slavii traiau pe Dunare, unde azi e Ungaria §iBulgaria. De aci s'au impra§tiat ei in lume sub diferitenumiri (Cronica lui Nestor, pag. 3).

B

sflnpi

o a

e

s.

www.dacoromanica.ro

FRAGMENTE AUTOBIO GRAF ICE 241

Dar despartindu-se de Dunare, Slavii nu puteau uitaaceasta patrie frumoasa ; fiecare dintre ei era gata sarepete cuvintele lui Sviatoslav:

«Vreau sa traesc pe Dunäre, acolo se aduna oriceavere: din Grecia aur, tesaturi scumpe, yin, diferitelegume; din Boemia 0 Ungaria argint §i cai ; dinRusia piei §i ceara, miere 0 robi ». (pag. 28).

In traditiile populare a Slavilor nordici s'a pastratamintirea Dunarii, sfânta in sufletul lor. Evident, cade pe malurile Dunarii au trecut impreuna cu Tracii-Slavi 0 traditiile populare. Cetind povestirile poporuluirusesc, am Intalnit pe neweptate o traditie, care amin-te§te uimitor de mult cântecul bulgar. In ea, ce e drept,numele Moldo-Valahiei e inlocuit cu numele SfinteiRusii, 0 traditia e ceva mai desvoltata, dar insa0 aceastacircumstanta artificiala arata, ca nu e asa de veche, iartotul ma convinge ca ea s'a format din cea bulgara.

Toate popoarele antichitatii considerau ca intemeie-torii gospodariei rurale erau zei; in fine 0 Moldo-Va-labia §i-a gasit o asemenea fiinta, care e cu atat maiinteresanta, cu cat s'a pastrat 0 in traditiile popoarelorstraine notia: la Bulgari 0 Ru0.

SA traiasca Sfântul Gheorghe!Corn. Ancicrac.

26

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERELA NICOLAE MILESCU1)

1) Studiul despre Nicolae Milescu se gaseste in m-sele lui B.P. Hasdeu in mai multe variante. Doua din ele sunt n4tefragmente cu continut autobiografic, reprezentand un fel de in-troducere la acest studiu.

Subtitlul variantei I-a este: t 0 privire asupra starii Moldovei'Ana la jumatatea secolului al XVII-lea *; subtitlul celei de aII-a: t 0 schità asupra starii Europei Orientale in a doua juma-tate a secolului al XVII-lea s.

Le-am unit amandoua variantele Intr'una singurA, diferentaintre ele ffind prea mica, adaogand uneia ceea ce ii lipsea celeilalte.

16*

www.dacoromanica.ro

# L'armée est un bon livre A ouvrirpour connaitre l'humanite. On y ap-prend a mettre la main a tout, auxchoses les plus basses comme aux plusélevées. Les plus delicats et les plusriches sont forces de voir vivre de prèsla Pauvreté et de vivre avec elle ; delui mesurer son gros pain et de lui pesersa viande.

Sans Feriae le fils de grand seig-neur ne soupgonnerait pas comment unsoldat vit, grandit, engraisse toute l'an-née avec neuf sous par jour et unecruche d'eau fraiche, portant sur le dosun sac dont le contenant el le contenucoiitent quarante francs a sa patrie s.

A. de Vigny: [a Servitude et gran-deeur militaires a, Livre II-erne,chap. I: a Sur la responsabilité ))].

A povesti, a dovedi, a te intrista i a rkle... Aceastavi se pare in desacord eu demnitatea istoriei... Daroare ea nu are in vedere pe om si nu se scrie oare, pentruoameni? Iar omului 0 oamenilor oare cAte vorbe, eâteganduri, catà tristele, cata veselie nu-i tree prin gAndin una 0 aceia0 zi? Numai rnonotonia nu e in confor-mitate eu demnitatea istoriei, iar diversitatea e in natura

www.dacoromanica.ro


lucrurilor. In aceasta privinca cred ca sunteli deacord !

Pentru a povesti, trebue mult mai mult deck pentrua dovedi, fiindca in prima se presupune a doua 0 nuinvers. lath de ce majoritatea savargilor no0ri preferadovezile povestirilor.

Intotdeauna imi amintesc cu placere de timpul &anderam iunker ; mantaua soldaleasca imi readuce amin-tirile celor 3 ani de expedilii §i mar§uri, de numeroaseopriri, de tran§ee, de zile de repaus, popasuri i de multe,multe altele.

Culcat pe o canapea male, ma sforIez sa-mi imaginezo noapte sub cerul liber sau pe laio unei case Iarane0iafumate ; plimbandu-ma dupa o masa gustoasà, masilese sa-mi inchipui un mar de 30 de verste, in ger,and picioarele inlepenesc in scari, mainele pe frau,capul atarna sub coif, §i e0i atat de infometat, incatai putea sa rozi urechea calului. Dand mana unei fru-moase cochete, imi amintesc femeile dela Iara cu trupgreoiu 9i cu zambet naiv : # dar, astampara-te, ea' vineomul meu! *; pa§ind liber prin odaia incalzità, ma gan-desc la odihna clupa un mar§, &and 0 o coliba umedaIi se pare calda, 0, odata wzat, nu mai pnci mipapicioarele.

Toate acestea, de sigur, sunt in realitate lucruri triste,dar nimic nu poate fi mai placut in amintire ! 0 desfa-tare involuntara insoIe§te gandul: cate am suferit ! §i

nu m'am imbolnavit, n'am inghelat, nu m'am schimbat !

www.dacoromanica.ro


La asemenea emolii se mai adauga i o altfel de amin-tire. Poate ea n'o sa mi se mai intample niciodata sapatrulez noaptea pe Ormurile Marii Negre 0 sa ascult,uitand 0 furtuna 0 foamea, povestirile vitejilor meihusari, la ma alaturez, in expedilii, cantecelor kr vite-jeoi despre 0 Fenica * sau despre socih sergentului, saascult melodiile pline de chef ale husarilor cari duc caiidela adapat, sa sar la sunetul trambicei escadronului0 sa-mi aIin urechea la naruitorul semnal al goarnei,sau sa rad in hohote de poveoile vreunui viteaz sergentMinaev..., iar aceste manifestari sincere ale naturiiruseOi mi-au placut intotdeauna mai mult cleat chefu-rile 0 adunarile, 0 drese g. de trivialitali cu pretentii despirit, de un simlimant servil ale locotenenIilor, devitejia Para sens a capitanilor 0 de ambilia fara niciun scop a maiorilor....

Mediul extern mai repede apropie pe oameni decatsimpatia spirituala, orice ar zice visatorii, orice ar olpticateodata inima, cand stai singur la geam 0 priveoicerul instelat... Aceea0 uniforma, acelea0 obligaIiileaga pe soldat 0 pe iunker.

Ultimul poate, fara indoiala, sa viseze mocii 0 sa segandeasca la stramoci, dar aceasta nu impiedica peprimul de a-I considera dintre 0 ai sai #, pfina cand ga-lonul ofiIerului nu va obliga pe soldat sa se alinieze 0sa stea drep%i inaintea Domniei Sale. Imi placea saprofit de asemenea privilegii ale iunkerilor 0, datoritacircumstantelor, am avut ocazia sa ma folosesc de acestavantaj 3 ani intregi (1098 zile). 1). De ate ori am

1) Aci Hasdeu adaogii In josul paginei nota urmatoare: Nu-miamintesc, (lac& a fost Intre ei vreun an bisextil s.

S

www.dacoromanica.ro


cautat sa aflu parerile soldatului, ob-servam manifestarile inconstiente ale convingerelor lui,descopeream Inveliu1 firei lui intime rusqti !

Lipga galonului ma apropia de soldat,iar atenIia, care-miplacea sa i-o arat, Ii deschidea sufletul, daca se poate spunea§a, §i atunci observatia mea era in largul ei, fiindlipsita de monoclul, prin care de obiceiu e privit soldatul.

Acqti oameni buni au fost prin multe locuri i multeau vazut ; dar parerea lor nu seamana cu observatiilecalatorului, care, sau alearga ca impr4 tie plicti-seala, sau se grabeste sa-si cheltuiasca banii i sanatatea,sau studiaza lumea lui Dumnezeu din punct de vedere

Asemenea calatori o pornesc la drum cu oidee preconceputa sau de ei aleasa. Soldatul calatorqtein altfel : el merge unde-1 duc, fara a avea un seop al lui,dar, in schimb, privqte la ceeace-i cade sub ochi, nula geamurile cupeului, nu la localuri de petrecere, nu lafrunzele unor plante exotice sau la o cladire vecheci la tot ce traieste sub mana lui Dumnezeu i se incal-zwe la soarele Lui.

Si e de mirare, cat de justa e parerea soldatului. Elnu poate sa va povesteasca Ca, de exemplu: LangaPressburg am fost infuriat ca niciodata ! Caii s'au oprit,vizitiul era beat, am fost silit sa petrec noaptea in dili-genIa d>. El nu-1i va descrie frumuselea unei cucoaneie§ene, careia-i place viata de societate, far% a e§i dindormitor ; el nu va vocifera despre o noua specie demonocotyledonate, descoperite in Crimeia, sau desprecreasta neobservata a turnului din Hermannstadt. Darde se va apuca sa povesteasea ceva, o ! atunci, de sigur,

sim/imintele i

e8-0

e

www.dacoromanica.ro


afla mai bine ca din orice carte naturaIata de ce cercetam totdeauna cu placere ideile solda-tului nostru despre cele vazute i auzite. El imi povesteape indelete, dupa ce-§i curala calul, nasturii, sabia, echi-pamentul i celelalte pentru instruclia de a doua zi,despre sau natal, despre Po Ionia, Ungaria, Tran-silvania, Valahia, Bulgaria... §i mai lamurit deck micemanual schila starea Iarii in cateva expresii.

Aceasta nu-1 impiedica, totuO, de a fi palavragiu ;Rusului ii place sa vorbeasca, i cine n'a incercat aceastain fiecare zi cu birjarii, eartro0i, bdieTii de pravalie,etc. ?... Exprimanduli in (loud cuvinte parerea desprefiecare din Iarile, prin care a trecut, soldatul meu incepeasa ralioneze: tragea concluziile lui, comparaPile...cum credeli Ca rezolva chestiunea cunwinIelor lui geo-grafice cam relative?

Odata, inteo toamna'rece i umeda noi eram pe frontin imprejurimile Ociacovului, pe Ormurile Marii Negre.

dintre iunkeri §i-au amenajat din timp corturi,dar eu, vai! intotdeauna ma distingeam printr'un dis-preI nebun faTa de punga mea gi ziva de maine §i, InconsecinO, cu rabdare Imi induram necazul cu con-

propriei mele vine. Dealtfel, ziva era destul debine ; soarele tot mai sclipea din and in and de dupanori. Eu scoteam din coif o ediTie minuscula a lui Ho-

[ Byron ] 1), [ manuscrisul din Kraledvor ] 2), ma

2) $ters in ms.2) Manuscrieni Ln Kraledvor inlocuwe pe Horafiu in varianta

a doua.

/inutului.veIl

finutul

0,

Multi

isilafa

raziu,

www.dacoromanica.ro

250 nicErunnuLE LITERARE ALE LUI B. P. HASDEU

plimbam, citeam, ma entuziasmam de toate, si aceastama incalzea nu mai putin cleat razele sclipitoare alesoarelui, decat mantaua soldaleasca si decat ceva intre# kasa * si 1 kiseli *1), preparat in cazanul escadro-nului.

Cu asemenea ocupacii, cea mai seurtà zi pare nes-farcitA, dar oricat de lunga ar fi ea chiar mai lungaca barba lui Cernornor de te lii de ea cu 'Walla puternicaa lui Ruslan 2) vine seara, cerul se intuneca si maimult, ceata incepe sa se fareasca prin ploaie, si de pemare se ridica o asemenea furtuna, incat sau trebue sate culci, sau sa te asezi, altfel pazeste-te sa' nu pierziechilibrul in chipul cel mai nevinovat. Eu mi-am alescel mai comod din aceste mijloace: ma culcam, aster-nfindu-mi un manunchiu de paie si punandu-mi seauasub cap, si astfel imi ascundeam toate extremitaplecorpului asa, !neat ochiul trecatorului ar fi putut sa maia drept un trunchiu taiat si infasurat in manta. Capul,picioarele, mainile, aranjate si presate intr'un ghem, arfi suportat usor orice calatorie intre coletele postale, Lednici o schimbare. Intr'o astfel de pozicie adormeam,pardon ! clipeam din ochi cu gandul la ceva asernanator

9 MAncári rusesti.9 Aci Hasdeu face aluzie la cunoscutul episod din poemul lui

Puschin: Ruslan gi Liudmila, and eroul, luptAndu-se cu vràji-torul Cernomor, vroia st-i taie acestuia barba lungE, In care seaseundea toatE puterea bEtrtnului. Atunci Cernomor a sburatfn sus impreunt cu Ruslan, care nu-si lasa prada din mana, siasa au sburat 3 zile, panA ce, sleit de puteri, vrkjitorul a chzutla pamtnt.

www.dacoromanica.ro


sau la problema comoditalii unui dormitor cald fafa deparnantul umed, la caldura unei sobe incalzite in corn-paralie cu aerul de toamna, despre acTiunea daunatoarea cinelor asupra sal-lad-0i si asa mai departe. In curand,insa, nu-mi mai ardea de ralionamente, desi somnul nule intrerupea, cum se intampla cateodata acum, candstand intins pe canapeaua moale, inchid ochii cu gandul,cum de n'am reusit vreodata sa fac un inel de fum, §ide ce la fiecare pas intalnesc fericiIi capabili sali umplelipsa de ocupaIie cu cele mai splendide inele, mari §imidi, rotunde si ovale !

Dar sa fi incercat Dvs. inOva sa adormili pe frontulnostru dela Ociacov! Cred ca asemenea sforIare ar fimai grea decal sforIarea cle a nu dormi, cetind cercetareaD-lui Fet 1) despre: # Frumuselile insezisabile ale naturii #sau saga d-lui Moroschin 2) despre calatoriile # Rusiei *prin toate dumbravile globului pamantesc.

Ploaia patrunde prin manta ; de acolo se strecoara/Jana la camasà, care e destul de aproape de corp ; dupaploaie, pe cararea batuta de ea, se furi§eaza fiorii, incep

1) A. Fet (1820-1892), cunoscutul poet-liric rus. Hasdeu puteast cunoasct operele lui: Panteonul Uric (1840) si Poeziile (1850).

2) Th. Moroschin (1804-1859), profesor la Facultatea de Drepta Universittlii din Moscova, cercetttorul antichiatilor slave,autorul cartii: no matieuitt HMeHil Pyccowb kun4 Cm:3m1,"(Despre importan(a numelui « Rufi s Fi a Slavi s) (1840), unde,printre altele, afirmä ct denumirea Pycb (forma veche pentru= Rusia), derivt din cuvântul poup." (dumbravd). Inca dln1846 teoriile lui au fost grksite fantastice si rtsturnate de istoriculrus M. Pogodin.

www.dacoromanica.ro


a ma furnica ... A dracului afacere ! Sai, scuipi, 0 ebine dacA macar te mangai pulin cu o Injuratura purruseascfi, care deocamdata, nu MI% temeiu, weaptà in-troducerea sa triumfalà in operele <coa1ei naturaliste*.

Aceasta e ordinea senzaIiilor incercate de mine pefrontul Ociacovului ca urmare a disprelului meu nebunpentru pungA 0 ziva de maine.

Sdrind, scuipand §i mormäind o Injuratura ruseasca,am deschis ochii 0 am privit in jurul meu cu acel q poate *,care-mi sgandarea Inchipuirea la gAndul, dacA ma vortrage la raspundere sau nu pentru daunele 0 täraganelile,pricinuite de procesul meu actual contra erudiliei multoroameni cu greutate.

Inteo parte, nechezatul cailor no§tri suri umpleavAzduhul, iar ceva mai aproape se vedea un rand desAbii, piwi 0 §ele, aranjate cu o uniformitate atat defermecatoare, fucât färà sa vreau mi-am amintit aco-periprile coloniilor militare 0 diserta%iile profesorilornowi, in ace1a0 timp. In altà parte luceau focurile ; seimelege ea nu eram de loc contra incalzitului, cu atatmai mult, cA la frigul de toamnd s'au mai adaugat 0amintirile despre acoperiprile coloniilor §i despre diser-taVile profesorilor. M'ain apropiat de unul din acelefocuri, in jurul cdruia edeau 9i stateau culcali ca-civahusari tocmai din plutonul meu, pe cari nu odatä ii cin-steam, in timpul expediliei, cu vodca sau cu q pentruvodca >>.

q E frig, boierule ? >>, a Intrebat unul.(cDe timp frumos chiar nu te puci plange ! >>, a

raspuns pentru mine altul.

www.dacoromanica.ro


M'am asezat. Husarii mei ardeau paie. Mi se 'Areaminunat de placut sa-mi incalzesc mainele, sa dau dinumeri, ca si cum asi conduce un creditor pasuitor, sauasi primi un castig la carli, ori asi solicita o int'alnire.

La placerea castigului se adauga, in asemenea cazuri,simlul propriei tale abilitaTi, iar nimic nu poate fi maidelicat ca aceasta, si fara voie ili scapa exclamaIia:# Ah ! In fine! )).

Din pacate, paiele se sting chiar mai repede deckmarinirnia creditorilor, inima unei femei, castigurile lacarIi si entuziasmele tinerelii! Din nou e eau! Iar seaduce o legatura de paie si incepe o noua serie detremuraturi si incalziri!

# Eh! prost linut Chersonscina asta!» exclama unmustacios, bagand, cu o inimitabila abnegaIie, mainilein flacara si aruncand o privire disprquitoare interlo-cutorilor sai, pe cari parca-i confunda cu 4 Chersonscina*:# Pretutindeni am fost, in Ungaria, si in Turcia, 0 inPolonia, dar asa scarbosenie nu-mi amintesc de candm'am nascut h).

# Ce-ai mai vrea, mosule? Nu cumva te trageinima spre Moldova? *. Eu am ciulit urechile: era vorbade ceva, care atingea coarda cea mai sensibila a inimeimele.

# Par'ca tu n'ai vrea? # ii zice cu necaz batrânul.4 Nimic de zis! Pamantul inteadevar... Nu se poate

asemui cu el pamantul Ungariei, Turciei si Poloniei...).# Ce muieri sunt acolo, nu? Una mai frumoasa ca

alta, Doamne iarta-ma! Sprâncenile ca un curcubeu,ochii ca de soim...)>. 4 Of, strengar ce esti: tot cu

-

www.dacoromanica.ro

254 INCEPLTUBILE LITEBARE ALE LUI B. P. HASDETJ

gandul la muieri; muierile-s frumoase, se 0,ie ; dar vinule 0 mai bun ! t). 4 Daca e vorba de yin, apoi tot apse poate zice 0 de pamânt: mai mare dragul sfi-1 vezicum se werne spicul la pamant !...*. # Dar apa!Vitele nu se satura de ea! *. # Dar ce fructe, maiIrate! pere, poamd 1), mere, nuci...*.

Nu sunt in stare sa transmit tot ceeace au vorbitoamenii mei, fiindu-mi fried pe de o parte de a nu dena-tura felul lor obipuit de vorbire, 0 pe de alta, de a nuadauga fail voie ceva neexprimat de ei, cu atat maimult cu cat in conversaliile in care e vorba de ceva draginimei noastre, noi intotdeauna relinem numai trasaturileprincipale, 0 restul il completam pe indelete cu propriilenoastre sentimente. Soarele deja s'a iVit dupa ceata dediminea-ca, 0 noi tot Inca vorbeam despre Moldova.Bravii husari s'au ridicat ca sa cureIe caii 0 echipa-mentul, iar eu... eu am uitat de Horarciu, care zaceain coiful meu... Gandurile mele se invarteau in jurulconversaIiei din noaptea aceea. Frigul, vantul §i ploaiadin front faceau sa-mi reprezint Moldova Inca maiviu 0 dulce ; a fi vrut sa ma prefac in raza de soare,care in acel moment cadea pe campiile Moldovei meleiubite... 2). Gand, de sigur, straniu, dar asemenea aiureli

2) In ms. rusesc a lui B. P. Hasdeu acest cuvant e scris intoc-mai cu literele ruse§ti, Ot cu explicatia in josul paginei: d stru-guri, pe moIdovene§te v.

2) Aci Hasdeu adaoga in margine, nota urmatoare:d .4 fi vrut... Scuzati, entuziasmul nu e admis inteo opera

Itiintifica. 0 Bursch ).)-ismul nu e la locul salt, « renomiitii d incepBA dispara, §i. la Nemti toti se indreapta spre 4 filistinisrn*.

www.dacoromanica.ro

FRAGMENTE AIJTOBIOGRAFICE 255

deseori ne yin In cap: soarele, stelele, luna, ne privescatat de duios, incat Para voie se na§te dorima de a lecunoWe mai de aproape, parasind pamfintul prea cu-noscut. Aceasta se Intampla cu mine de cele mai multeori ca o consecinIa a disprelului meu nebun fao debani §i. de ziva de maine!

Soldatul, cu vorba lui lipsita de artificialitate, a pre-ferat Moldova tuturor celor vgzute, fara a §ti singur,pfina la ce grad a m4cat coarcla iniinei unui biet iunkerInghelat, transportat de pe pamantul lui sub cerul Intu-necos al strainatalii.

Cand dorinIa de a ma preface In raza de soare a slabitpulin inaintea dorinlei de a manca ceva §i de a maIncalzi undeva, atunci am Inceput sa cantaresc folosulce s'ar putea trage din impresia de asta noapte, §tiinda ma folosi mult mai sigur de conversqii, cleat de cevamai concret. Pana a nu ma cbema la u ka§a #, am trastrei puternice concluzii asupra importaMei informaliilorcapatate. In acest moment s'a sunat semnalul de plecare§i. ne-am dus sa ne incvartiruini in corn. Beicu§. Trebuiasa facem 3 verste; calul meu era de o blandeIe remarca-bila, §i la fiecare versta eu am tras cate-o concluzieasupra irnportanlei informaliei capatate In ajun. Eleerau atat de puternice, Incat am decis sa scriu, imediatce voiu fi ajuns la Beicu§...

N'am nici o pretenlie de a-mi atribui o provenienlarusa §i chiar numele meu parea a§a de strain urecheiruse, ca soldaIii au preferat sa-1 transforme in: # Gdie

www.dacoromanica.ro


jivu #1). Dar &Ali indivizi nu intalnim cu t -ov * saut -in* 2), cari, cu toatá provenienIa lor rusä, de fapt nusunt mai Ru0 ca mine. Ace§tia din copilArie erau subconducerea unor Monsieur Jules sau al Mister-ului Why-tun ; unul le povestea despre Mont de Pieta, celaltdespre parlament ; ei mai bine ciripeau franluze§te sau§uerau englezqte, deck vorbeau rusqte! Astfel suntboierii mari, dar 0 cei mici n'au putut sa pástreze pa-rerile rusqti: ei trebuiau sa urmeze influenlele strainein §coli. Numai in ceata oamenilor mici, printre oamenisimpli mai ramaneau Ru0, dar vai! ate provincii, atateapopoare! Cate judeTe, atatea nuanIe! \Pa oprili la ostalie de pwa: la poarta s'au strain vizitii. VizitiulDvs. se coboara de pe capra 0, adresandu-se unuia dingramada: t Ei, compatrioate, din ce provincie qt.i? *.

4 Din provincia Kursc !*. Vizitiul, intorcandu-se cudispreI, se adreseaza altuia: 4 Jar tu, compatrioate? *.

t Din provincia Moscovei! #. t Din ce judeI? >>.4 Kolomenschi*. t Eu sunt din Dmitrovschi*, in-

tervine cineva din ceata. 4 Din jud. Mitrovschi? Darsuntem din ace1a0 judet!* exclama vizitiul Dvs. Iataun exemplu de na-cionalism rusesc, cu toate nuanIelelui! Locuitorul din judelul Kolomenschi 0 din Dmitrov-schi sunt tot moscoviteni, 0 totu0... nu la fel! Mosco-vitul 0 Kurianinul sunt tot 114, 0 totu0... nu la fel!

Aceasta diferenlà dintre popoare 0 provincii disparenumai intre soldaIi. In acela0 escadron polio sa intalnqti

1) Pe ruselte: @ un d e trrtesc #.2) Terminaliile caracteristice numelor de familie ruseoi.

www.dacoromanica.ro


un Siberian langa un Chersonian, un Moscovit alaturide unul din Astrahan, pe cel din Arhangelsc alaturide locuitorul Podoliei ; fiecare a adus din locul lui natallimba, credintele, concepliile lui, dar in cercul stramt alviepi br noui ei s'au amestecat, s'au contopit in cevaunic rusesc in cel mai larg inIeles al cuvantului. Daca vis'a intamplat sà tnt1nii un soldat batran, Intors liifamilia lui dupa 25 de ani de militarie, ai putut observaca limba, credintele i concepOile lui au capatat o pecetecaracteristick in care se recunosc toate elementele mul-tilaterale ale umanitaIii. A studia soldatul inseamnaa studia toata Rusia ; parerea lui e parerea Rusiei Intregi.Ap deduc/ie am facut eu la prima versta spre front.A doua versta a adus o nouà hrana mele.

Multi calatori poartà ochelari, unii Ii aleg chiar astfelde numere, cari nu pastreaza, ci strica vederea. Daraceasta, deocamdata, e jumatate de belea, fiindca seintalnesc o mulIime de calatori Idea de ochelari sau cunumere potrivite. 0 influenla mult mai mare asupravederii acestor oameni au: imprejurarile, originea, edu-calia ci instrucIiunea, cari din toate puterile se sforIeazasa-i faca miopi sau una valoreaza cat cealalta.

Un om In Evul Mediu, care era In culmeacunoscand cat se poate de bine cele opt arte i priminddela colegi vreo numire superlativa 4 doctor-issimus *, eratotuci capabiI Inchipue in mod intuitiv oamenii cuboturi de caine, cu dracu ctie ce cozi, cu urechi, in cari,culcandu-se, se putea inveli mult mai comod, deckintr'o plapuma. Drept incheere la asemenea povestiri,de obiceiu se adauga, deci cu diferite expresiuni: ctori

11

reflectiilor

presbiti:eruditiei,

i

sa-ei

www.dacoromanica.ro


premergatorii au minlit ; eu singur ma silesc sa scriupurul adevar, al carui martor ocular am fost *.

In timpurile noastre, in afara de repartizarea extremde migaloasa a ramurilor 0iinTei 0 a situaliei sociale,caH cer o renunTare la sine, aproape exclusiva, prisosulde erudilie deseori impinge pe calatori la aka extremitate.In Tinutul cel mai aspru, calatorul poate, nu rareori, saintalneasca un hotel cu vin bun, cu mancare destula, cualbituri curate 0, stand langa camin cu ceqca de ceaiuIn mana, e gata sa admire Tara, de0 in acela0 timp injurul hotelului se intinde o stepa pustie, in care traiescfiinle, rnoralmente 0 materialmente stricate, timpul seposomora0e, urla viforul pe scurt, se intampla tot,ce nu poate provoca admiralie.

Altceva pregatesc imprejurarile soldatului. De voie,de nevoie el trebue sa traiasca cu ce-a dat Dumnezeu.De nu sunt case mu1Tume0e-te cu un cort prost, undedin and in cand po-Ti sa te intalne0i cu o prea dragutatarentula sau cu un vierme inocent ; de nu e paineospateaza-te cu un pesmete pe care sà-1 moi cu destatare0 in mod pit-Tin ospitalier, intaiu in apa, apoi printr'oIndelunga mestecare. De nu e rachiu gusta 0 apa 0cateodata dintr'o astfel de apa, Ca Idea' ajutorul analizei,cu ochiul simplu, vezi pe fund ceva mai rail ca microbii.Apoi In consecin-Ta eine e mai aproape de natura? Omulcult sau soldatul far' de experienTa?

Unul va va spune: t Imi place provincia Chersonului.Tacerea adormitoare a stepelor lui imi imbata sufle-tul!*.

Altul va exclama: 4 Prost -Tinut Chersonscina asta!*

www.dacoromanica.ro

FRAGMENTE AUTOBIO GRAFICE 259

Soldatul spune adevarul. Destul e sa amintim ca res-pectabilul naturalist, contempland natura, intàrqte a-ceasta imbatare a sufletului de altceva, nu mai pulinImbatator §i se grabe§te sa-si sature §i stomacul cu cevahranitor, iar dupa <( tacerea adormitoare a stepelor * sefolose§te de tacerea adormitoare a dormitorului... Nuvom vorbi de alte avantaje ce-I a§teapta dupa aceastape visatorul meu, pe cand soldatului ele-i sunt accesibilenumai rareori, §i atunci intr'o atmosfera din cele maiucigatoare...

Soldatul in aceasta privinIa trebue sa se mulIumeascacu buna placere a cvartirmaistrului, care-I trimite intr'ocoliba sau alta, cu socotelile §efilor lui §i cu ordinul de ase duce intr'un loc sau altul. Iarg§i natura ! Ea da uneit5ri o # a §aptea coasta * cu o coada lunga matasoasa, cuo privire de foc, cu tot restul pentru uimirea inimei §i. aochilor, iar altei OH una cu trasáturile inexpresive demongola.

Iar4i §i iar6§i natura, care ingrije§te soldatul sau ca o# mama vitrega veninoasa * sau ca o << mama buna *, plinade dragoste !

Prive14tea Beicuplui m'a surprins pe and ma gan-deam la o asemenea atmosfera, la care s'au mai adau gat§i cateva amintiri despre scanduri, In loc de pat, garduri,baraci, despre... Am facut o sforIare, ca sa intrerupfirul acestor amintiri meteorologice, §i poate ca sforIareaar fi fost zadarnica, dada' in acela§i timp nu s'ar fi auzitvocea capitanului:

(< Escadron, descalecaIi!*. Ochii respectabilului §efstraluceau de placere lucru, care se intampla totdeauna

17*

www.dacoromanica.ro


in momentul con§tiintei propriei sale puteri! i intea-devar, cum sa nu fie a§a, and deodata intreg escadronula descalecat, iar eu am uitat sa ma mai gandese la at-mosfere ? Din pacate, creerul deprins sa rationeze nupoate parasi acest nenorocit avant. Insa0 privirea capi-tanului m'a silit sa ma gandesc la sensul, importanta 0puterea comandantilor de escadron, care se extinde 'Anaacolo, Incat, facand pe toti sa se coboare, el singurcontinua sal mearga Ware. In curand, tusk acest subiecta fost epuizat ... Noi am intrat in sat. Pe strazi se plimbaufemei, vaci, tarani 0 caini, coco§i §i gaini. Vacarul manacireada qi, mirare ! pe fata lui am observat aceea0 ex-presie de autocratie, care era in ochii capitanului! Aceastam'ar fi putut indrepta spre gandul identitatii naturiiomene§ti, daca tocmai in acel moment nu s'ar fi apropiatcvartirmaistrul ea sa ma conduca in cu totul alta directie,la gazda de ofiteri, care-mi era rezervata 0 mie, in ciudarangului inferior de iunker.

Cunosc trei feluri de &Maori. Unii cu o infati§areuzata, cu monoclu in ochiu, cu un zambet despretuitorpe fata §i cu nasul u§or strambat, care da fetei expresianemultumirii 0 desamagirii. Altii, cu infati§area vesela,cu privirile neobosite, fugitive, cu un afi§ de teatru sauo invitatie la bal, sau cu o lista de bucate in maini.Ultirnii, cu fruntea mare incretita, cu priviri gfinditoare,gulere inalte, de cele mai multe ori cu ochelari de aur, cumedalion la lanti§orul ceasului, etc., etc....

In mintea celor dintai e numai persoana kr ; ceilaltise gandesc numai la placerile cari Bunt in legatura cea

www.dacoromanica.ro

FRAGMENTE AUTOBIOCRAFICE 261

mai iznediata cu persoana kr ; ultimii sunt preocupaIide ceva abstract.

Primii sunt fiirge de felul lui Peciorin 1) sau ca turi§tiienglezi ; cei de al doilea juni cari se consider% urma0ilui Epicur, sau mai corect, cari nu Ondesc nimic ; iarultimii sunt savargi. Tori ace§ti oameni sunt capabilisà scrie insemnari de edlatorie i mulli se gräbesc sa sefoloseasch de aceasta capacitate a lor. Dar operele lorneap-drat se deosebesc printr'o nuan0 personalà. Cala-torul din categoria intAia va zice: <lânga Cetatea Albam'am infuriat grozav ; calul s'a oprit, vizitiul era beat,

eu am fost silit sa dorm in trasurd *.Gál5torul din categoria a doua va exclama: u Rachel

a fost ast-dzi fermecatoare ! La Palais-Royal ne-au ospatatcu o superb6 sup-à a la tortue . . . Numai experienIa propriepoate sà ne dea o idee complet'd despre grizetele Pari-sului

Gäldtorul de categoria a treia nu va zice, nici nu vaexclama nimic ; el prefera totdeauna s ralioneze §i sàpredice. Aceasta depinde de obiectul lui.Unul se va agala de o noud specie a unei plante §i, daca'va fi necesar, va vorbi va exclama pentru ca s nu laseceva din principiile lui i va pune afirmaciunile sale subscutul lui Linne, de Candolle, [indescifrabill, Humboldt ...Altul se va lega de un crenel neobservat al vreunui turngotic i, ea sä judece mai bine, va Incepe cu ora§ul con-struit de Lameon, iar ca s predice mai erudit, va incepes'd injure pc Montfaucon, Grimm 0 al%ii, Cali au IndrAznit

1) Eroul romanului lui Lermontov: Un erou al tirnpului nostru.

ai

! a.

specialitatii

ai

www.dacoromanica.ro


sa nu observe acest crenel. Cel mai mare merit al acestorcalatori e nepasarea cu care observa ei indiferenla ceti-torilor 0 cu care a§teapta uitarea definitivd in viitor.

La Beicu; viata mea s'a schimbat. Acolo am lasatoamenii i lucrurile mele, frigul a fost rasplatit prin ceamai calduroasa casa. Am gasit 0 pachetul de carIi,primit de acasa, in care nu ultimul loc il ocupa [indesci-frabil], 4 Despre cultul lui Zeus >> a lui Leontiev 1), # Can-tecele diferitelor popoare # ale lui Berg 2), poeziile luiTiutcev 3) i altele, pe care nu mi le mai amintesc, avand,din pacate, memoria mai slaba chiar deck cea a jurna-li0i1or. Dar, intaiu de toate, m'am apzat de am scrisconcluziile mele 0 am inceput a gandi la avantajelefrontului, care procura, mai intaiu, experienla lipsei decomfort in viaça, al doilea destatarea de a contempla24 de ore natura, al treilea izvoare pentru diferiteconcluziuni. Cu primele doua avantaje v'am facut

1) P. Leontiev (1822-1874), cunoscutul filolog, profesor delimba Eli literatura latina la Universitatea din Moscova. Opera,pomenita de Hasdeu: O noitaoHeNin 3eacy" (Despre cultul luiZeus), a aparut la 1850. Ea este scrist sub influenta operei luiSchelling: Fitosolia mitologiei.

2) N. Berg (1824-1884), poet si traducatorul poetilor slavi.Pe la 1850 a tradus 4 Manuscrisul din Kraledvor e, la 1854 a aparutcartea, pomenità de Hasdeu: facial pa3ab1rb appolkowo(Cdntecete diferitelor popoare), tradusa dupt cantecele a 28 depopoare. Intr'o nota despre aceasta carte, Hasdeu observa caniciun cantec romanesc nu s'a bucurat de ateMia traducatorului.

3) Th. Tiutcev (1803-1873), unul din cei mai remarcabili poetilirici rugi. Poeziile lui au fost publicate la 1854.

www.dacoromanica.ro


cuno0infa ; rAmâne al treilea, el e a§a de important, c'd den'ar fi existat, a0 fi trecut sub tAcere primele douà sau,cel pulin, 1e-a0 fi amanat pand la editarea 4 noteloriunkerului de husari #.

[Concluziile mele] mi-au aratat, ca pa'rerea soldatuluirus cuprinde in rezumat parerea Rusiei intregi, iar apro-pierea lui de naturà ii di mai multe posibilitali de a ju-deca toate variaTiunile acestei naturi, decAt oricaruicalátor cult.

Ce placut mi-a fost mie, Moldoveanului, transplantatin Rusia, sa aud glasul Patriei mele noui despre fosta meaPatrie ; a gandi, cg undeva in apropiere de Kamciatcasau de [indescifrabil] se povestesc minuni despre Moldova0 a gti, in acela0 timp, cä aceste minuni nu sunt altcevadeck adevárul sfânt, da, cel mai sfânt adeva'r !

Apropo: suntem in stare sa controlAm exclamaiiilesoldalilor despre Moldova, aduse de mine, in aceealiordine, in care ele urmau una dupg alta. N'am nici opretentie sà o sistematizez # schiTele mele, de aceea suntin drept sa spun ceeace imi vine in minte, adicd cum mise elaboreaza gAndul in cap. Cine n'a scris, sau a scrisrara a observa, acela nu poate nici sa ghiceasca ce mi-nunate intorsAturi face gAndirea, pfina ce se opre0easupra unui oarecare punct ; eine, din contra, urmarea,ca pe un copil, desvoltarea reprezentatiilor sale, acela§tie cä, incepand dela Oil* pup sa te ridici 'Ana' la celemai inalte probleme ale intelepciunii omene0i. De ce,deci, s'a nu se vorbeasca despre Oink dacA ea a fostizvorul unor asemenea probleme? Ea, credeli-mfi, nu

www.dacoromanica.ro

264 INCEPUTURILE LITERARE ALE Lin B. P. HASDEU

va rupe firul operei, ci, din contra, il va lega, aratindcum se agità 0 fierbe mintea omeneasca. Odatk fiindde 15 ani, am ucis la vânatoare o colofand ; din fericire,colofana se afla in momentul fatal pe un stAlp de piatrA,care in Rusia de Sud se nume§te u baba' de piatrà *. Euam inceput sa examinez acest obiect 0, la intoarcere, aminceput sä scriu un studiu despre el. Adungnd informaIii,le-am gash atat de numeroase, tuck mi-a venit gAndulsa cercetez toate e babele de piatrá *, fdrá excepIie ; auurmat noui adunAri de informalii, noui meditari atuncim'am hotarit sa' scriu nici mai mult, nici mai puiincleat un studiu asupra fabulelor tracice, §i instiintareadespre ocupaIiile mele in acest domeniu a fost publi-catà in anul '52, in revistele: e Albina Nordului * si

e Moscoviteanul *. De atunci, izvoarele s'au inmultit pfinfiintr'atat, incfit m'am hotarit sd scriu, mi-e si fricà s'apronun% cuvfintul: despre originea, desvoltarea 0 spi-ritul mitologiei! Cine e de villa' ? Coi,ofana.

Soldatul a exclamat despre Moldova: e Ce muieri suntacolo ! * 0 a inceput s'à descrie insu0rile femeilor de acolo.IntAiu de toate, trebue s'a explic, ea.' in limbajul solda-Iilor e muiere * se numqte 0 femeie tOn'arà 0 una ha"-trfind. Pe ultimele eu niciodatà nu le-am privit de aproape ;§tiu numai ca in toate cacurile lumii barânele seamana,mai mult sau mai puTin, intre ele. Batranele moldovence,se deosebesc de batrânele din Nord, poate printr'aceea,ea' nu rareori sunt inzestrate §i cu mustali.

www.dacoromanica.ro

FRAGMENTS AUTOBIOGRAFICE 265

Aceste rAnduri le scriu intr'una din cele mai inaltecase ale Harcovului. Camera are infaIi§area unui atelierde savant: carli, hartii, creioane, penele, colorisunt impra§tiate sub masa i pe masa, sub scaune pescaune, sub pat i pe pat, in societatea borcanelor cupomada, parfumurilor, periilor, pieptenelor, vestelor, re-volverelor, dolmanului i altele asemanatoare.

Stapanul se observa cu greu din tot vraful asta. Darajunge indrepp ochii spre un halat §i un fes cagasqti sub aceste podoabe pe cineva jumatate-student,jumatate-husar, jumatate-civil: acesta e stapanul. Prin-cipala lui ocupaIie este sa se plimbe prin camera', cantandin gura mare: Gaudeamus igitur * sau Bringt mirBlut der edlen Reben in acela§i timp s meditezeasupra marilor probleme ale inlelepciunii omenwi. Inmomentul de fa/a el sta la fereastra cu penila in 'Walla,cu ligara in dinti i cu un catel pe genunchi. Dupa pa-rerea lui, aceasta e cea mai comoda atitudine pentruamintirea trecutului. In asemenea atitudine e in staresa ramana cateva ore de-a-randul ; ligara se va facescrum, cainele va sari de pe genunchi, pen4a va cadeadin mfiini, iar el tot mai sta §i tot i§i mai amintqte.Flind niel i pictor, cel pulin in inchipuirea lui, el setransporta in Moldova §i arunca asupra ei o privire 1 dininaltimea zborului pasarilor *. Privirei lui i se pun incale obstacole din dota parIi: la Nord se intind, cateodatapeste 7000 picioare deasupra nivelului marii,

Untecul studentesc compus de poetul german E. M. Arndt(1769-1860), autorul multor cântece patriotice ei studentesti,devenite foarte populare in Germania,

peni/e,§i

9i

Inal/ime

1)

st

a a

www.dacoromanica.ro


Carpalii, cu cele mai felurite lanluri si varfuri; la SudDunarea, marginita de maluri diverse, care sau facevartejuri, sau bolboroseste la gura ei, sau se rostogolesteintr'o lava linistita. Pe intinderea intre aceste hotare,serpuiesc fluvii, rauri, se inalIa coline si vai, se intindpaduri si pasuni ; albastrul apei se contopeste cu verdealade smaragd a vegetaIiei. Privirea se indreapta asupraIarilor vecine: Ungaria, Bulgaria, Valahia, Rusia, Ga-Elia ... Nu! # Unde le compari cu Moldova ! ).); una nue asa de bogata in ape, alta e mai saraca in paduri, atreia e lipsita de mun/i, a patra e saraca in vege-ta-0e ...

Privirea din nou se indreapta spre Moldova. DininalIimea zborului de pasari nu se observa oamenii, darcu atat mai bine: inaintea-i se deschide toata bogalianaturii!

Nu se poate, oare, sa ne coborim mai jos ? Din inal/imeazborului de pasari harta e incantatoare. Dar poate nu ejusta, poate ochii imaginarciei te insala ? Fie ! sa coborimpe pamant, dar cu condilia sa privim oamenii printredegete, fiindu-ne frica sa nu ne intalnim cu ochelari,lorgnone, etc.; sa privim numai ceeace a stiut omul safoloseasca inainte de descoperirea modei. Ca sa nu pierddin vedere tabloul general, voiu lua in ajutor imaginalia ;imi va servi cel pu-cin cat cismele purtatoare ale lui PeterSchlemihl, cu cari el a pasit dela Pol in Africa. Diferenlaintre mine si Peter Schlemihl e aceea, ca el a avut neno-rocirea sa-0 spiarda umbra si de aceea zbura fat% sa observedistanlele ; eu din contra, posedand o foarte slaba, dartotusi... o umbra, imi place s'o pun pe orice ating, si

www.dacoromanica.ro


daca a0 putea sa ma reazern cu un picior pe IarmulKoreei, iar cu altul undeva pe Marea Nordului, poateca pe tot acest spaIiu s'ar a0erne umbra mea. Aceastaimi e cu atat mai placut cu cat scriitorii ncori preferasa traiasca sau fara umbra, sau cu una falsa, ramasa defapt la portareasa.

(Doamne, eine n'a cetit spirituala poveste a lui Cha-misso: <I Peter Schlemihl? *1). Cine nu s'a caznit sa-ighiceasca sensul ei enigmatic, potrivit cu propria sa fire0 dispozilia sufIeteasca! Dupa parerea mea, aceastapoveste vrea sa dovedeasca ca omului, afara de bath,minte 0 altele asemenea, ii mai e necesar Inca ceva mic,care, poate, nici nu se observa: umbra. Peter Schlemihle Faust dupa imprejurari, Francez dupa caracter, darorice ar fi, este invingatorul modei secolului. Acest tanarI0 vinde umbra unui oarecare necunoscut, prime0e opunga inepuizabila, face curte, risipe0e banii, in fine,nemulIumit de toate acestea, arunca punga impreuna cubanii, porne0e in calatorie pe jos prin lumea larga,gase§te din intamplare cismele purtatoare, qi aci se incepfoarte interesantele calatorii dela Polul de Nord, de exem-plu, dintr'o saritura, in fundul Africei, dintr'un ora§elgerman pe inalIimile Tibetului).

Am redat parerea Rusiei despre Moldavia. S'ar pareaea ar fi prea destul, dar... iertaIi-mi ambilia mea deMoldovean!

1) A. Chamisso: Peter Schlemihls wundersame Geschichte (1814).

www.dacoromanica.ro


AO dori s'a va prezint Inca mai viu o schiVA fugitiva,generala, dar foarte pitoreasca a Patriei mele, interesantàcu atAt mai mult, cu cat provenienca ei se referá latimpuri de adAnca antichitate 0 aparcine marei familiislave, [i se gàsqte in strAmta legOtura cu trecutulimemorabil al Rusiei] 1).

De atunci de and Venelin se entUziasma fanatic detrecutul poporului bulgar 0 cu schimonoselile lui a atrasatenIia noastrà 0 asupra acestei probleme, 0 asuprapropriei sale persoane, a trecut destul timp ca sa fieuitate 0 una, 0 cealaltà. Venelin colindà biblioteciletiintifice, Bulgarii ne strigd prin gura d-lor Bezsonov 2),

Aprilov 3), [indescifrabil], adaugAnd la gAngavelele lorcuvinte ca 4 flexii ft, # enclitice » q. a., dar toate acesteasunt tot atAt de pulin interesante, ca ... Nu mai vorbescde atAta bogOlie de cuvinte ca: 4 cefi [acest], Kai [care],OMAR [acel] >> impreunA cu cealalta gramada de slavonisme,a§a incat n'ar strica sä se traducg toate aceste opere inruse0e. Vom putea incuraja traducatorul, spunAndu-i cAtraducerea va fi mai u§oará deck din oricare altA limbaslavA .. .

1) ters In ms.2) P. Bezsonov, slavist li cereetãtorul poeziei populare. La 1855,

a publicat Cdatecele bulgare cu un studiu asupra limbii bulgaremoderne.

3) V. Aprilov (1789-1847), patriot bulgar, prietenul lui Ve-nelin, autorul studiilor diferite In limba bulgara §i rusk printrecare e §i o eolectie de docurnente bulgare, publicatt pe la 1845,pornenit4 de B, F. 1-fas4eq, inteo notä (In m-sQlle lui),

www.dacoromanica.ro

CUPRINSUL

INTRODUCERE

Pag.

I. Viata lui B. P. Hasdeu tn Rusia 7

Epoca reactiunii. Ideologia timpului 9

A. Hasdeu O. B. P. Hasdeu fata de curentele timpului 14Copilaria lui B. P. Hasdeu (1838-1852) 17Universitatea 21

Serviciul lui B. P. Hasdeu In armata ruseasca. . . 27

II. Inceputurile literare in rusefte ale lui B. P. Hasdeu . 32Prime le Incercari. Subiecte romanelti 32Domnita Roxana. Influente polone 34Domn4a Voichita. Influenta romanticilor ru§i . . . 37Dela romantism spre realism. Scrieri autobiografice. 41

OPERELE RUSE$TI ALE LUI B. P. HASDEU

I. Poezii lirice 49Cantec popular moldovenesc 51Un oarecare om... 55$i la noi veac do aur a fost 57$tefan cel Mare (Doina) 57Moldova 59Sunt Dac! 59Sunt Roman 61Melodii romanelti . 61

www.dacoromanica.ro


Pag.

Domol trec valurile vieii pieritoare 63La tfirmul märii am stat... 63GAndire 65

II. Arbore (Fragment de roman istoric) 69III. Arbore (Fragment din schita dramaticA) 81

IV. Domnifa Roxana (Fragmente dramatice) 85V. Doinnifa Voichila (Poem) 129

VI. Jurnalul intim al lui B. P. Hasdeu (1852-1856) . 191VII. Fraginente autobiogralice 231

Sf Antul Gheorghe PurtAtor de biruinte in Moldo-Valahia 233

Introducere la a Nicolae Milescu s 243

www.dacoromanica.ro

MONITORUL OFICIAL$1 IMPRIMER1ILE STATULUIIMPRIMERIA NATIONALA

BUCURESTI, 1 9 36

www.dacoromanica.ro

INCEPUTURILE LITERARE ALE LUI B. P. HASDEU · e. dvoicenco inc e putur ile literare ale lui b. p....

Documents

Transcript of INCEPUTURILE LITERARE ALE LUI B. P. HASDEU · e. dvoicenco inc e putur ile literare ale lui b. p....