Inadaptarea scolar

Adaptarea reprezint nsi condiia vieii. Ori de cte ori organismul este supus aciunii unor factori stresani, el i mobilizeaz mecanismele de aprare pentru a face fa acestora.

n prezent, noiunii de adaptare i sunt conferite o pluralitate de sensuri. Acest lucru se datoreaz faptului c adaptarea are o semnificaie destul de general, conceptul fiind folosit pentru un domeniu extins, nefiind limitat numai la fiina uman sau la activitatea instructiv-educativ. A fost abordat din diferite puncte de vedere: biologic, psihologic, pedagogic, medical, sociologic. Fiecare din aceste abordri unilaterale au contribuit substanial la clarificarea sensului su, ele ntreptrunzndu-se i completndu-se reciproc.

n sens larg, adaptarea este definit ca fiind acordul individului cu mediul su, n special cu cel social (Coaan, Vasilescu, 1988, p. 11).

Adaptarea la mediu se realizeaz la toate nivelurile structural-funcionale din a cror dinamic se constituie condiia uman ( biologic, psihologic i social) , ca un proces de schimbare dezvoltat n mod voluntar sau involuntar, n scopul replasrii organismului ntr-o poziie mai avantajoas fa de mediul su intern sau fa de mediul nconjurtor i presupunnd capacitatea de a nva (Doron, Parot, 1999, p. 30). Ea are ca funcie major aceea de a asigura supravieuirea individului sau grupului n condiiile date.

Adaptarea n plan social este definit ca un proces complex de interaciuni permanente, dinamice i dialectice, ntre un individ i membrii societii, care i recunosc identitatea, capacitile, locul i statutul (Dorot, Parot, 1999, p. 31). O persoan este cu att mai bine