Beneficiile seminelor de in au atras atenia numeroilor specialiti care le recomand pentru diverse probleme, n special cele asociate cu o digestie lent. Convinge-te singur c merit s incluzi seminele de in n dieta ta zilnic!Seminele de in constituie o surs important de acid alfalinoleic, o substan din familia binecunoscuilor acizi grai Omega 3, esenial pentru organism.1. Te scap de constipaieDac ai probleme cu digestia i suferi frecvent de constipaie, seminele de in acioneaz rapid i eficient. Datorit coninutului bogat n fibre, ele au un uor efect laxativ, stimuleaz digestia i ajut la eliminarea toxinelor din organism. Sfat: macin semine de in i ia cte o linguri n fiecare diminea (cu ap) pe stomacul gol.2. Scad colesterolul i triglicerideleStudiile recente arat c un consum frecvent de semine de in (aproximativ 50 g pe zi) poate contribui la reducerea nivelului de colesterol n cazul persoanelor care sufer de hipercolesterolemie.3. Protejeaz inimaStimuleaz funcia arterial i previn formarea trombilor n vasele sangvine.4. Combat migreneleSunt considerate un remediu eficient pentru migrene.5. Atenueaz durerile menstrualeDiminueaz frecvena i intensitatea durerilor menstruale.6. Menin fierea sntoasSpecialitii au constatat c seminele de in ajut la prevenirea i chiar la eliminarea calculilor biliari (pietre la fiere).7. nltur starea de oboseal, stresul i insomniileSeminele de in sunt benefice i pentru sistemul nervos, contribuind la combaterea oboselii, controlarea stresului i mbuntind calitatea somnului.8. Atenueaz simptomele sindromului de colon iritabilDatorit coninutului bogat n fibre, seminele de in sunt indicate persoanelor care sufer desindromul de colon iritabil.9. Te ajut s slbetiFibrele din seminele de in interacioneaz cu asimilarea grsimilor, contribuind la pierderea n greutate.De asemenea, acizii grasi omega 3 din seminele de in scad pofta de mncare i stimuleaz arderea caloriilor.10. Previn apariia cancerului de colon i prostatSeminele de in sunt una dintre cele mai bune surse de lignani, substane care previn n special cancerul de prostat i pe cel de colon.

Inul(Linum) face parte din familiaLinaceae, avnd circa 200 de varieti. Este o plant peren se prezint sub form de tufe, fiind oplant textilca ibumbacul. Plant erbacee, cultivat, nalt pn la 1 m, fibroas, cu frunze mici nguste i cu flori albastre sau albe. Este de origine mediteranean. nRomniaeste cultivat pe suprafee relativ ntinse pentru fuior sau pentru seminele oleaginoase. Inul pentru fuior este mai nalt i mai puin ramificat dect cel pentru ulei. n scopuri medicinale se folosesc numai seminele ajunse la maturitate complet (Semen Lini). Mucilagii formate din acid galacturonic; ramnoz;galactoz; xiloz i arabinoz; lipide formate din trigliceride ale acizilor oleic, linolenic, stearic, miristic i n special linoleic; protide; un heterozid cianogenetic-linamarozidul care se dedubleaz n acid cianhidric, glucoz i aceton; sruri de potasiu i magneziu.

Uz intern[modificare] aciune laxativ-purgativ i emolient n inflamaiile tubului digestiv. n litiaza renal i n inflamaiile veziculei.Indicaii[modificare] dispensii i constipaii. inflamaii ale tubului digestiv. calculoz (litiaz) renal.Uz extern[modificare] antiseptic i calmant.Indicaii[modificare] sub form de cataplasme din seminele mcinate (Farina Lini). Fina de semine se amestec n ap i se fierbe pn devine o past, se pune ntr-o bucat de tifon i se aplic pe locul bolnav timp de cteva ore. Cataplasmele trebuie s fie n permanen calde, acestea calmnd durerile i ajutnd la fluidificarea puroiului din abcese i furuncule. Inul,Linum, dup denumirea tiinific, este o plant anual ierboas, cultivat nca de la nceputurile umanitii. La noi se cultiv att pentru fuior, ct i pentru seminele sale oleaginoase. n scopuri medicinale se folosesc numai seminele ajunse la maturitate complet.Seminele de in sunt bogate n mucilagii, sruri de potasiu i de magneziu. Mai conin acizi grai tip omega 3,grsimibune, care previn bolile cardiovasculare, diabetul i care ne ajut s slbim. Datorit mucilagiilor din compoziie, seminele de in se recomand n tratarea unor boli de stomac i intestinale i a constipatiei. Seminele de in reduc nivelul colesterolului sanguin i sunt, de asemenea, o surs sigur i important de fitoestrogeni,hormonivegetali care previn cancerul de sn i de colon. Intern, seminele de in se folosesc numai ntregi. n caz de constipaie, se pot lua una doua linguri de semine ntregi cu puinap, foarte uor nclzit, dimineaa sau seara, pe stomacul gol. Chiar dac nu sunt antibiotice, procedeaz n aa fel nct dac se ia amestecul de apa i semine zilnic la aceeai or, efectul este cel asteptat. mpotriva inflamaiilor intestinale se poate prepara o butura emolient dintr-o lingur de semine ntregi macerate, timp de o jumatate de or, ntr-o sut de mililitri de ap uor nclzit. estura de in are o istorie foarte veche. Inul este cultivat de peste 5000 de ani. Multe exemple de purtare a hainelor din fibre de in sunt citate n cea mai cunoscut carte din lume Biblia: hainele fcute din pnza de in au fost purtate de faraoni i guvernatorii lor, ele au fost acordate persoanelor remarcabile drept cadou, cum este cazul lui Solomon. Inul este de asemenea un simbol al puritii. Fibrele de in sunt extrase din tulpinile plantei. Hainele realizate din fibre de in se spal bine i au proprieti nalte de igien. Inul este capabil s absoarb pn la 35% din umiditate din mediul nconjurtor, precum i s menin o temperatur corporal optim att vara, ct i iarna. Inul are proprieti antibacteriene uimitoare nici bacteriile, nici ciupercile nu se multiplic pe suprafaa lui. Inul este, de asemenea, numit climatizor natural pentru abilitatea sa magic de a respira.

Descriere: ta erbacee textila si oleaginoasa, cu tulpina fibroasa, cu frunze mici, inguste si cu flori albastre sau albe. Inul se cultiva in tara noastra in special pentru tulpinile sale din care se scot fibre textile si pentru seminte, din care se extrage un ulei gras utilizat in pictura si in medicina. In

Se folosesc: Semintele - Semen Lini, care contin ulei gras, o cantitate insemnata de mucilagii, un glucoid, saruri de potasiu si magneziu.

Indicatii terapeutice; in constipatie, tratarea inflamatiilor intestinale, litiaza renala si inflamatii ale cii urinare, cataplasmc in abcese si furuncule, arsuri si cistite (inflamatii ale cii urinare).

Mod de administrare: O cantitate de una-doua lingurite de seminte de in, intregi, luate in cursul unei zile sau seara la culcare regleaza consti-patiile cele mai rebele, prin actiunea mecanica asupra intestinului. O lingura de seminte macerate in 100 ml apa, timp de o jumatate de ora, da o bautura emolicnta si racoritoare care se foloseste in tratarea inflamatiilor intestinale. Unii autori recomanda ceaiul preparat din seminte de in, amestecat cu putina lamaie, in litiaza renala (piatra la rinichi) si inflamatiile cii urinare.

Semintele macinate - Farina Lini - se folosesc sub forma de cataplasme. Faina din seminte de in se amesteca cu apa si se fierbe pana dene o pasta. Aceasta pasta se pune intre doua bucati de panza si se aplica pe locul bolnav. Se mentine in permanenta calda, timp de cateva ore. Cataplasma de in calmeaza durerile, ajuta fa fluidizarea si evacuarea puroiului din abcese si furuncule. Pentru a se crea o actiune antiseptica, e bine ca la faina de in sa se adauge si flori de musetel pulverizate.

La copin mici, cataplasmele cu mustar se fac amestecate cu faina de in pentru a scadea actiunea iritanta a mustarului.

In cistite (inflamatii ale cii urinare) se fac spalaturi sau bai cu fiertura din doua-patru linguri de seminte de in la 500 ml apa.In arsuri se foloseste uleiul in amestec cu parti egale de apa de var. Se pune totul intr-o sticla curata si se agita pana se formeaza un lichid alb-laptos cu care se unge arsura. Acesta are proprietatea de a calma durerile, racori si ndeca rana.

Inul

Inul este o planta anuala cu flori albastre, roz sau albe.

Istoric Utilizare

Seminte macinate fin presarate in mancaruri si salate, germeni in stare cruda.

Actiuni Terapeutice

anxietate, depresie, iritabilitate, astenie, afectiuni neurologice, hiperactivitate; alergii, astm bronsic, eczeme; artrite, artroze; ateromatoza, hipercolesterolemie, cardiopatie ischemica; diabet zaharat; sarcina; boli inflamatorii, afectiuni autoimune; osteoporoza; obezitate; afectiuni ale prostatei; psoriasis; afectiuni ale intestinului gros, constipatie, diverticulita, hemoroizi, fisuri anale; prevenirea cancerului de san; hipertensiune arteriala.

Substante Active

Semintele de in contin un ulei care are in compozitia sa 55% acizi grasi Omega 3, intr-o proportie de 2/1 fata de acizii grasi Omega 6. Germenii semintelor de in contin: acizi grasi Omega 3; lignant, pectina, linamarina; 35% uleiuri vegetale, din care 75% acizi grasi esentiali; mucilagiu; vitamine (A, B, C, D si E); minerale (K, P, Mg, Ca, S, Fe, Zn, Na, Cl, Mn, Si, Al, Ni, Co, I, Cr). Semintele de in au un foarte important continut in fibre vegetale. O cana (50 g) seminte de in contine 20 grame de fibre

IN(LINUM USITATISSIMUM)

Linum usitatissimumapare ca plant ierboas cultivat sau subspontan ("scpat" din culturi), fiind o specie creat de ctre om. Pe lng inul cultivat, n flora rii noastre apar mai multespecii nrudite, spontane.

Sistematic

Inul de cultur aparinefamilieiLinaceae.SpeciaLinum usitatissimumprezint trei subspecii (eurasiaticum, mediteranea, transitorium), toate cu forme cultivate pentru ulei, fuior sau mixte. n prezent, n ara noastr se cultiv mai multe soiuri (Azur, Iris, Istru, etc.), toate de creaie romneasc (Gh. V. Roman).

Istoric, origini

Cultivarea inului se pierde n negura timpurilor, dovezile cu privire la aceast ndeletnicire provenind din antichitate. Pnzele de in gsite n morminte, atest faptul cplantaera cultivat n vechea Caldee, nc din 2000 .H., deci nainte de formarea Imperiului Babilonian. Exist dovezi c n antichitate inul era cultivat de ctre egipteni, indieni, evrei, celi i greci. Originea inului de cultur, nu se cunoate cu exactitate, dar se crede c planta provine din partea central a vestului Asiei, de unde s-a rspndit n toate cele patru puncte cardinale. Nu se cunoate cu certitudine planta spontan din care s-a format ca specie de sine stttoare.

Descriere

Inul este o plantanualcare se cultiv n trei forme: in pentru ulei, in pentru fuior i in mixt (pentru ulei i fuior), existnd diferene n ceea ce privete nlimea (inul pentru fuior este mai nalt) i ramificaia tulpinii (inul pentru ulei este puternic ramificat n partea superioar a tulpinii) [vezi imaginea 1]. Inul mixt, prezint caractere intermediare. La in, sistemul radicular este destul de slab dezvoltat, prezentnd o rdcin pivotant, vertical, cu ramificaii dese, ns scurte i subiri. Tulpina este erect i cilindric, n funcie de forma cultivat, fiind mai nalt (60-90 cm, la inul pentru fibr) sau mai scund (30-60 cm la inul pentru ulei), mai mult sau mai puin ramificat, de obicei n partea superioar. La formele pentru ulei, ramificarea poate ncepe de la baz.Tulpina conine 30-40 fascicule, fiecare avnd cte 30-40 fibre periciclice care dau inului folosina textil (Gh. V. Roman). Frunzele sunt lanceolate, nguste, ntregi, alterne, lungi de 2-3 cm i late de 0,2-0,4 cm, avnd 3 nervuri paralele. Ele cad cnd planta ajunge la maturitate.Floareaeste pe tipul 5, cu elemente neunite,actinomorf,hermafrodit, autogam, cupetalealbastre, uneori roze sau violete. Floarea se deschide numai cteva ore, n cursul dimineii. Florile inului sunt adunate ninflorescenede tip dicaziu (cim bipar).Fructuleste ocapsulcu 5 loje, mprite fiecare n cte 2 cmrue, care poart o smn (10 semine pentru fiecare capsul) (M. Alexan, O. Bojor, Fl. Crciun). Smna de in este neted, turtit, lucioas, de culoare brun, mai rar galben . ncotiledoanei embrion, smna de in fiind unaoleaginoas, se formeaz picturi fine de ulei bogat nacizi grainesaturai, care prin oxidare formeaz pelicule (se gelific).

Ecologie i zonare

Culturile de in se zoneaz dup scopul urmrit, n funcie de soiul folosit. Astfel, inul pentru ulei, se cultiv n zonele mai calde, cu multe zile fr nori, reuind mai bine n sudul rii, n Cmpia Banatului, n zona sudic a Moldovei, precum i n Dobrogea. Din contr, inul pentru fuior, se cultiv n regiunile umede i rcoroase, recoltele cele mai bune obinndu-se n zonele depresiunilor intramontane. Inul mixt reuete bine n regiunea desilvostep.Linum usitatissimumeste o specie pretenioas la condiiile oferite de sol, ca o consecin a sistemului radicular mai slab dezvoltat. Culturile de in nu trebuiesc nfiinate pe soluri grele i compacte, ci pe acele tipuri, care sunt afnate, profunde, permeabile, bogate n humus.

Utilizrile inului

Inul reprezint o materie prim de calitate excelent pentru industria textil, graie fibrelor sale rezistente i lucioase. Din in se confecioneaz lenjerie intim, lenjerie de pat, haine de var, fee de mas, pnze pentru pictur, dantele, etc. Clii (fibra scurt) se folosesc pentru fabricarea hrtiei pentru igarete, a sacilor, a materialelor izolatoare folosite n construcii, etc. (M. Axinte). Seminele, prin uleiulsicativconinut, devin materie prim pentru industria lacurilor i vopselelor. Pe baza uleiului de in, se mai fabric linoleumul, muamaua, cerneala tipografic. Turtele rezultate dup extragerea uleiurilor, se ntrebuineaz la furajarea animalelor, n special al vacilor pentru lapte i a cailor (Gh. V. Roman). Seminele i uleiul de in prezint valoaredieteticiterapeuticpentru om, astfel de produse fiind din ce n ce mai mult cutate.

Compoziia chimic a seminelor de in

Seminele de in conin: mucilagii - cca. 7% (formate din acid galacturonic i din diferiteglucide),lipide30-45% (trigicerideformate dinacizi graimononestaurai - acid oleic,polinesturai- acid linoleic, acid linolenic i saturai - acid steraic, acid miristic; steride cu structura asemntoare estronei [vezi estrogenic]),protide,sruri minerale(mai ales sruri de magneziu i de calciu). ntreaga plant conine un glicozid, numitlinamarotid, care elibereaz acid cianhidric. Acidul cianhidric, compus deosebit de toxic este prezent n cantiti extrem de mici n semine (M. Alexan, O. Bojor, Fl. Crciun). n privina acizilor grai, n seminele de in predominacidul linoleic[omega 6] (20 % din masa seminei) urmat deacidul linolenic[omega 3] (8 %). Acidul inolenic confer sicativitatea uleiului de in (proprietatea de a forma pelicule lucioase). Dac n majoritatea seminelor oleaginoase proporia ntreacidul linoleic i acidul linolenic (raport omega6/omega3) este de 10:1, n cazul seminelor de in, acesta este de 3:1. Din acest motiv, seminele de in, se dovedesc foarte benefice pentru om, cci aduc un surplus de acid omega 3, compus deficitar (cantitativ sau n raport cu acidul omega 6) n cele mai multe sursealimentare(amintim aici, c raportul optim omega6/omega3 pentru om, este de 5:1).Acizii grai din uleiul de in, sunt reprezentai procentual astfel: acid oleic (5-15 %), acid linoleic (35-55%), acid linolenic (15-25%), acizi grai saturai (5-10%).

Inul ca plant medicinal

De la in, n scopuriterapeuticesaudieteticese folosesc exclusiv seminele (SEMEN LINI) ajunse la maturitate deplin, ca atare sau sub form de ulei (OLEUM LINI), care rezult n urma presrii acestora (vezi tehnologia de obinere a uleiurilor).De asemenea de la in se mai folosete i fina (FARINA LINI) rezultat n urma mcinarii seminelor, ns numai extern. Graie coninutului acestor semine, inul i-a dobndit statutul deplant medicinal

Seminele de in

Seminele de in, prin coninutul ridicat de mucilagii, sunt laxative sau chiar purgative, combtnd constipaia, ndeosebi formele rebele. Principiile active dinSemen Lininextracte apoase, exercit efecte favorabile i n cazul unor inflamaii intestinale. n medicina popular, seminele de in sunt indicate n constipaii, litiaz renal, n bolile cilor urinare precum i ale vezicii urinare. Cercetrile tiinifice efectuate, au confirmat efectele curative ale seminelor de in, intuite de medicina popular. Mulumit acestor proprieti, inul se recomand, ns doar caadjuvant, n bolile inflamatorii ale aparatului urinar (pielite, ureterite, cistite, uretrite gonoreice) precum i n litiaz.Inul, prin seminele sale, poate fi folosit cu succes n scopul prevenirii apariiei cancerului de sn i de colon, fiind recomandat n acest scop ca adjuvant. n acelai timp,seminele de in se folosesc n completarea tratamentului cancerului hepatic i al celui anal. Fina de in (Farina Lini) aplicat pe piele, prezint aciune emolient asupra tenurilor uscate, reducnd i inflamaiile cutanate. Sub form de cataplasm, pasta de in (fin de in amestecat cu ap pn la obinerea unei paste omogene) dreneaz coleciile purulente de la nivelul pielii. Prin coninutul defitoestrogenii principii antiinflamatorii, cataplasmele cu past de in se pot aplica cu succes pe tenurile acneice, chiar i purulente. De asemenea, pasta de in se aplic pe furuncule.Farina Linise mai amestec cu fina de mutar, n scopul reducerii revulsivitii celei din urm, n cazul tratamentului extern, n reumatism.

Uleiul de in

Uleiul de in (Oleum Lini), administrat intern, combate carenavitaminei F(hipovitaminoza F), scade colesterolemia, reducehipertrigliceridemia, scade riscul la infarct i se constituie ntr-un supliment natural de acid omega 3. Uleiul de in presat la rece, n administrare intern, reduce simptomele sindromului premenstrual precum i fenomenele negative care nsoesc menopauza (M. Ebadi). Extern, se aplic pe arsuri i pe zonele afectate de psoriazis sau de lupus, ca atare sau n amestec (1:1) cu apa de var.

Administrarea intern a preparatelor pe baz de in

n caz de constipaie, seminele de in se iau intern (1-2 linguri) cu ap, de preferin seara, nainte de culcare. n celelalte tulburri n care inul se recomand, se administreaz un macerat obinut dintr-o lingur de semine inute n 100 ml de ap, timp de 5-6 ore, la temperatura camerei. Dup scurgerea timpului demacerare, lichidul se strecoar i se bea dintr-o dat. Se recomand s se prepare i s se bea 3-4 astfel de porii pe zi. O formul laxativ se obine prin macerarea ntr-un pahar cu ap, a unei lingurie de semine de in i a 1- 2 liguri de tre. Compoziia se las cca. 8 ore (peste noapte), dup care se strecoar i se bea dimineaa pe stomacul gol (L. Gheorghe, I. Tudor, M. Minoiu, C. Iana). Uleiul de in se administreaz ca atare (2-3 lingurie pe zi) sau se folosete ca adaos lasalatele de cruditi.

Aplicaii externe

Fina de in mbibat n ap cald (se amestec ncet - ncet cu apa, pn se obine o past omogen) se aplic pe piele ca atare sau ntre dou fae de tifon. Cnd se mizeaz pe efectul aseptic (abcese, furuncule, acnee infectat), n compoziie se mai adaug pulbere de mueel.

Contraindicaii, reacii adverse

Fina de in (Farina Lini) nu se administreaz intern, cci conine glicozizi care se transform n acid cianhidric, substan iritant i toxic pentru tubul digestiv. Seminele de in folosite nfitoterapie, trebuie s fie mature (coapte) i n stare bun (seminelerncedesunt toxice). Mucilagiile din seminele de in pot interaciona n mod negativ cu principiile laxative sau purgative ale diferitelor produse farmaceutice, folosirea lor concomitent fiind contraindicat. S-a constatat c toate preparatele pe baz de semine de in, care se administreaz intern, reduc considerabil absorbia tuturor substanelor din medicamente (A. Duke, M. J. Bogenschutz-Godwin, J. duCellier, P. A. K. Duke). Nu se administreaz semine ntregi n caz de obstrucii sau hemoragii ale tubului digestiv. Este bine s nu se recurg la tratamente interne pe baz de in n sarcin, alptare i cancer de prostat.