Asocia~ia /ublre ~; lncredere

PRIMARIA MUNICIPIULUI

1141

Studiu realizat in cadrul proiectului Cultural! Proiect cultural finantat de Prlmirla Municlpiului la~i. prin legea 350/2005 in baza contractului de finantare nr. 92812/15.09.2020 Solicitant: Asociatia lublre ~I incredere

iN VREME DE CRIZA

Studiu cu privire la viziunea factorilor implicati In activitati culturale asupra modalitatilor de sustinere ~i

desfasurare a manifestarilor culturale In randul , copiilor ~i tinerilor In perioade grele, cum sunt cele de

criza economica sau medicala

Cuprins

Aspectele contextuale ~i programatice In care se afla domeniul cultural lnainte de perioada de criza curenta pe care o

traverseaza Romania ..................................................................................................................................... 3

Contextul European cu privire la manifestarile culturale inainte de criza curenta .......................... ..................................... 4

Contextul la nivel local (in special Municipiul ~i Judetul la~i) in raport cu politicile nationale ale Romaniei cu privire la

manifestarile culturale inainte de criza curenta ................................................. ..... ..... ......... ...... .................................... 8

Demersuri lntreprinse pentru desfa~urarea manifestarilor culturale In perioada de criza curenta pe care o traverseaza

Romania .................................................................................................................................................... 21

Demersuri intreprinse de U E ................................... .................................................................................................... 22

Demersuri intreprinse de Romania ... .......................................................... ..................... ... ..... .................................... 28

Demersuri intreprinse la nivel local (in special Municipiul ~i Judetul la~i) ......................................................................... 32

Solufii pentru desfa~urarea manifestarilor culturale cu tineri ~i copii In perioade grele, cum sunt cele de criza

. - d. 1- A R A • econom1ca sau me 1ca a 1n oman1a ......................................... ; .................................................................... 42

Metodologie ............................................................................................................................................... 58

1

Bibliografie ........................ ......................... ........................................... ... .... .. .. ......................................... 63

Anexe ........................................................................................................................................................ 65

Anexa 1- Lista entita~ilor carora Ii s-a solicitat sa participe la an ch eta realizata .... ... .. .......... ........ ... ........ ..... ... ........ ........ 65

Anexa 2 - Chestionarul aplicat in cadrul anchetei .................. ............. .. ................ ..... .. ....... ..... ... .... ............ ... .... ........... 71

2

Aspectele contextuale ~i programatice in care se afla domeniul cultural inainte de perioada de criza curenta

pe care o traverseaza Romania

3

Contextul European cu privire la manifestarile culturale inainte de criza

curenta

Tncepand cu anul 2008 in cea mai mare parte a Europei schimbarile economice ~i criza financiara

au determinat o scadere semnificativa a finantarii publice ~i a sprijinului pentru arta ~i cultura. Tnainte de

a aparea pe marea scena a I um ii pandemia de COVID-19, institu,iile ~i organiza,iile artistice ~i culturale

se aflau intr-un moment de schimbare a punctului cardinal dupa care se orientau, respectiv momentul

in care s-a resim,it nevoia de a explora noi modalita'i de finan,are a domeniului cultural ~i a

domeniilor creative, inclusiv noi modalita'i de management in general ~i de management financiar.

Tn ultimii ani s-a resimtit nevoia reinventarii modalitatilor de finantare a culturii ~i a inglobarii in

strategiile de finantare a interventiilor ~i manifestarilor culturale, a unor noi modele ~i sisteme de

finantare, precum sunt cele care fac sa functioneze economia generatoare de profit in general, care

economisesc costuri ~i In acela~i timp sa cresc veniturile fara a compromite strategiile de calitate ~ i

viziunea actorilor implicati .

4

De asemenea, In anul 2020, in ultimele 6-8 luni, la nivelul mai larg al econom1e1 europene,

consumul s-a redus dramatic In foarte multe sectoare economice In raport cu perioadele omologe din

anul 2019, ceea ce In mod direct a dus la scaderea ~i mai abrupta a productiilor ~i activitatilor culturale

~i indirect o scadere a consumurilor culturale in general.

Pe cale de consecinta, in masura in care actorii relevanti ce activeaza in domeniul cultural ar fi

dispu~i sa schimbe strategia dupa care se dezvolta ~i sa adopte noi modele, ace~tia ar supravietui

intr-un nou mod, avand ca resurse patrimoniul, creativitatea ~i produsele culturale deja verificate ca

nivel de impact in piata consumatorilor de cultura.

Una dintre masurile cele mai inovative la nivelul domeniului cultural care au fost analizate de

speciali~ti prin studii realizate la nivelul anului 2015, este cea de digitalizare a activitatilor culturale, in

sensul promovarii ~i/ sau realizarii manifestarilor culturale prin mijloace digitale.

Exista exemple de bune practici precum cele de mai jos:

5

a) Un exemplu clarln aceasta directie este relnnoirea Rijksmuseum din Amsterdam. Tn afara de

reabilitarea cladirii In sine, spectacolul relnnoit al coleqiei, efortul pentru o primire mai clara

~i mai directa a vizitatorilor, noul design atat al actului cultural In viata reala, cat ~i a

platformei de comunicare web-based, Rijksmuseum a folosit impulsul pentru a regand i din

nou institutia In sine prin utilizarea oportunitatilor instrumentelor dig itale actuale. Concluzia

a fost ca transparenta ~i generozitatea ar trebui sa fie doi factori cheie In proiectarea

abordarii ~i interaqiunii lor digitale.

b) Un alt exemplu poate fi din Danemarca, respectiv proiectul Copenhagen Phil al World Online

Orchestra, unde muzicieni profesioni~ti ~i muzicieni amatori din lntreaga lume se pot alatura

~i juca de exemplu ,,Simfonia pastorala" a lu i Beethoven l mpreuna cu muzicienii de la

Copenhaga Phil pe baza unei platforme digitale participative creata pentru a stimula muzica

~i a genera lntelegerea complexitatii muzicii cat ~i a pove~tii din spatele orchestrei In sine.

c) Un alt proiect, de aceasta data de interes transnational, este proiectul Digital Storytelling In

care parteneri i din Ungaria, Italia, Spania ~i Belgia s-au alaturat unei anchete cu privire la

diferite metode de povestire ~ i la crearea de prototipuri de noi modalitati de a colecta, rafina

6

~i distribui aceste pove~ti, precum ~i deschiderea pentru noi pove~ti de adaugat. Accesul

pentru participare a fost unul dintre factorii cheie in acest proiect pentru grupurile de

utilizatori neobi~nuite sa participe, fiind astfel in afara zonei lor de confort;

d) Totu~i, dincolo de exemplele de digitalizare prezentate anterior, industria jocurilor este una

dintre industriile creative care se dezvolta eel mai rapid. Evolutiile tehnologice au facut

posibil jocul unii impotriva altora , eventual aflati de cealalta parte a lumii, in spatele

telefonului smartphone. De asemenea, au dat posibilitatea de a comenta ~i a dezvolta jocul

online, prin schimbarea acestuia printr-o secventiala online, proces in care dezvoltatorii

deschid continuu noi oportunitati ~i scurtaturi. Jocurile ~i industria lor joaca un rol din ce in

ce mai important in randul industriilor creative, acum ~i ca subcontractanti la dezvoltarea

produselor companiilor de telefonie.

Toate aceste exemple arata faptul ca, preluand modele de business din economia generala,

axata pe furnizare de produse ~i prestare de servicii, conectandu-le cu instrumentele generate de

industria TIC, se poate modifica abordarea generala a culturii, revenind la a fi o cultura moderna, cu

7

spectatori din noile generatii pentru un continut plin de arta ~i invataminte din vechile generatii,

precum un prod us traditional comercializat In haina noua, toate acestea convergand catre consumatori

(spectatori) mai multi in mod direct, venituri curente ~i recurente mai ridicate in mod indirect.

Contextul la nivel local (In special Municipiul ~i Judetul la~i) In raport cu

politicile nationale ale Romaniei cu privire la manifestarile culturale

lnainte de criza curenta

La nivelul Municipiului ~i Judetului la~i, fara a fi exhaustiva detalierea care urmeaza, putem spune

ca domeniul sectorial de cultura este dominat de urmatoarele tipuri de actori relevanti:

I. lnstitutii publice cu activitate exclusiva in domeniul culturii:

Dintre acestea distingem doua categorii:

a) lnstitutii de cultura de interes national, ce sunt finantate direct de Ministerul Culturii fiind In

subordinea administrativa, financiara ~i profesionala a acestuia, precum Teatrul National Vasile

Alecsandri, Opera Nationala Romana la~i ~i Complexul Muzeal National Moldova - institutia are

8

4 seqii dinstincte: Muzeul de istorie (Palatul Culturii, Muzeul Unirii, Palatul Alexandru loan Cuza

de la Ruginoasa, Muzeul Memorial Mihail Kogalniceanu, Muzeul de Sit Arheologic de la Cucuteni);

Muzeul de arta (Palatul Culturii, Galeria Victoria), Muzeul de etnografie (Palatul Culturii) ~i Muzeul

~tiintei ~i Tehnicii $tefan Procopiu (Palatul Culturii).

b) lnstitutii de cultura de interes judetean: Muzeul Literaturii Romane - cu sediul la Casa Pogor

care administreaza 11 muzee ~i case memoriale, cum ar fi: Casa Dosoftei (Muzeul ,,Sf. lerarh

Dosoftei - Mitropolitul" la~i), Muzeul Teatrului (Casa Alecsandri din la~i), Casa Memoriala

Constantin Negruzzi din Trife~t i, Casa memoriala Vasile Alecsandri de la Mirce~ti, Muzeul Ion

Creanga (Bojdeuca) la~i - prima casa memoriala din tara, Muzeul Mihai Eminescu din Copou, Casa

Vasile Pogor - muzeu al literaturii moderne ~i contemporane, Casa memoriala Mihail Sadoveanu,

Casa memoriala Otilia Cazimir, Casa memoriala George Toplrceanu (strada Ralet), Casa memoriala

Mihai Codreanu (sau Vila Sonet); Biblioteca Centrala Universitara Mihai Eminescu; Biblioteca

Judeteana Gheorghe Asachi la~i, Filarmonica de Stat Moldova, Teatrul pentru copii ~i tineret

Luceafarul, Casa de Cultura a Studentilor ~i Ateneul National din la~i.

9

II. lnstitutii publice cu activitate in domeniul culturii ~i al educatiei: Universitatea Nationala de

Arte George Enescu, Universitatea Alexandru loan Cuza din la~i - Facultatea de Teologie

Ortodoxa Dumitru Stiiniloae (specializarea Arta sacra), Universitatea Tehnica Gheorghe Asachi

- Facultatea de Arhitectura G. M. Cantacuzino din la~i; ~coala Populara de Arte Titel Popovici,

Colegiul National de Arta Octav Biincilii, Palatul Copiilor;

Ill. Entitati private cu activitate economica care activeaza in domeniul cultural;

IV. Entitati private fara activitate economica/ ONG-uri care activeaza in domeniulcultural.

Tratam contextul local al domeniulu i sectorial cultural, respectiv la nivelul Municipiului ~i mai larg

al Judetului la~i, analizand contextul national In care se manifesta acesta ~i documentele la care se

raporteaza .

Documentul de baza la care se raporteaza cultura In Romania este Strategia pentru cultura ~i

patrimoniu national 2016-2022 a Romaniei, aceasta fiind documentul programatic la nivelul lntregii tari

care reglementeaza toate aspectele legate de activitatile cu privire la domeniul cu ltural. Strategia

prezinta contextul, masurile ~i politicile propuse pentru o dezvoltare culturala echilibrata, durabila,

10

inteligenta, In beneficiul tuturor celor direct implicati In activitati culturale ~i al societatii In ansamblul

sau. Tn cadrul acesteia, cultura/educatia artistica ~i cea culturala sunt privite sub urmatoarele aspecte

convergente din perspectiva documentelor programatice la nivelul UE ~ i al Romaniei care le

promoveaza:

- Sectoarele Culturale ~i Creative (SCC) sunt unele dintre cele mai dinamice sectoare ~i

,,constituie o premisiifavorabila pentru un viitor mai bun pentru multe dintre statele lumii" (Irina

Bokova, Director General al UNESCO, EY, 2015);

- Stimularea interactiunilor dintre SCC pentru a sustine inovarea, asigura premise favorabile

unei dezvoltari inteligente, sustenabile ~i incluzive;

- Educatia artisticii ~; participarea la activitiiti culturale - premise ale dezvoltarii creativitatii ~i

inovatiei;

- Promovarea inoviirii ~; experimentului - premisa a dezvoltarii de programe dedicate

diversificarii formelor ~i expresiilor culturale specifice acestora.

11

Din cele mentionate mai sus reiese In mod direct faptul ca, educa~ia artistica, culturala ~i cultura

in general sunt privite ca premise pentru sus~inerea tuturor proceselor de dezvoltare ale

manifestarilor umane sub forma artistica sau pragmatica, dar lnteleapta ~i armonioasa In termeni de

manifestari umane inteligente, sustenabile ~i inclusive, convergente In total itate catre aceea~i finalitate:

o lume diferita fa~a de cea de astazi, pentru un viitor mai bun.

Daca dorim sa schimbam perspectiva ~i luam In calcul premisele datorita carora educa~ia

artistica, culturala ~i cultura in general se dezvolta, atunci observam ca acestea trebuie In totalitate

lndeplinite pentru ca sa se poata manifesta actele de creatie ~i cultura, In sensul In care lndeplinirea

necesitatilor pe calea ierarhica a piramidei nevoilor, pana In varful acesteia, are loc In mod sine qua non.

Vorbim aici despre faptul ca este derizoriu sa analizam cultura In conditiile In care nevoile fiziologice, de

securitate, de apartenenta ~i de stima de sine nu sunt In totalitate lndeplinite.

Cu toate acestea, In nici unu l dintre documentele programatice care reglementeaza domeniul

cultural nu sunt prezentate premisele referitoare la satisfacerea nevoilor de baza ale indivizilor privit i ca

exponenti a i comunitatilor ~i nici nu se regasesc afirmati i din care sa re iasa cum ca acestea ar fi lndeplinite

12

pentru ace~tia ca preconditie pentru implementarea lor cu succes. Acestea au fost considerate ca fiind

lndeplinite ~i pornind de la aceasta premisa, prin fiecare document programatic, s-au propus masurile,

politicile ~i programele care se implementeaza pe cale de consecinta.

Tn contextul astfel reglementat, la initiativa unui reprezentant al mediului privat de tip ONG cu

activitate In domeniul cultural, s-a realizat o ancheta pentru a se obtine o imagine fotografica fidela a

statu-quo-ului exponentilor actori relevanti ai domeniului cultural care l~i desfa~oara activitatea avand la

baza premisele ~i documentele programatice despre care s-a vorbit anterior. Ancheta a avut ca

instrument de cercetare chestionarul, iar perioadele de timp studiate sunt iulie - octombrie 2019 prin

comparatie cu iulie - octombrie 2020 - a se urmari detalii mai multe despre acest demers In Capitolul

Metodologie. Mai jos prezentam aspectele importante preluate din datele cu Iese, evidentiind astfel toate

elementele specifice situatiei existente In domeniul cultural pe durata crizei medicale ~i financiare

datorate COVID 19.

Astfel, activitatea la nivel local In domeniul culturii, analizata la nivelul experientelor actorilor

relevanti implicati In activitate culturala are urmatoarele caracteristici:

13

Cu privire la perioada iulie - octombrie 2019 aproape jumatate din actorii intervievati au desfa~urat

eel putin 4 evenimente pe luna, un sfert eel putin 2 evenimente pe luna, iar restul progresiv mai

putin, In functie de subdomeniul cultural In care activeaza (spre exemplu, unul dintre respondenti

a desfa~urat ee l putin 4-5 evenimente pe zi) .

B

6

4

2

0

• •

• 4 evenimente 2 evenimente 4 evenimente 7 evemmente Mult mo1

eulturale pe eullurale pe eultvrale pe eulturale pe muhe. eel

lune sapt6man6 s6pt6mon6 lun6 pu~m 2-3 pe zi

Allele_. Multmai

multe, eel

pu~1n 4-5 pe z1

14

Cu referire la evenimentele despre care am vorbit mai devreme, respondentii au afirmat, luand in calcul ca un eveniment se poate adresa publicului provenit din mai multe categorii de varsta, ca mai mult de j umatate s-au adresat categorii lor de varst a cuprinse in intervalul 19-55 ani ~ i

aproximativ un sfert ad resat preadolescentilor sau persoanelor mature cu varsta peste 66 de ani. Categoria "altele" reprezinta aici toate categoriile de public/ publicul in general.

tonen cv 110rsta intra 26-35 ani

tmen cv 110rsta intra 19-25 ani

adu l~I cv llOrsta intra 46-55 ani

....................... ----------1

advl~1 cv 110rsta intre 36-45 anl

malUn c v 110rsta Tntre 56-65 ani

tonen c v llOrsta intre 16-18 ani

adolescenti c v 110rsta inlre 13-15 ani

p readolescent1 cu 11orsta intra 9-12 ani

matvri cu llOrsta pesle 66 ani

copii cv 110rsta ponO la 7-8 anl

Allele ...

0 2 4 6 8 10 12 14

15

Referitor la evenimentele desfa~urate In perioada analizata, iulie - octombrie 2019, aproximativ o treime din respondenti au declarat ca aproximativ un sfert din evenimente s-au desfa~urat In aer liber, iar restul In incinte, In timp ce o alta treime din respondenti au declarat ca toate evenimentele s-au desfa~urat In incinte. Restul respondentilor se lncadreaza In celelalte categorii. Mentionam ca In cazul acestei lntrebari, respondentii au avut posibilitatea utilizari i variantelor multiple de raspuns . .. • 6

4 • 2 • 0

oprox1mohv too le oprox1mot1v toote oprox1mol1v o prox1mohv Allele ... oprox1mo11v

un sfert din evenimenlele o jumototo evenimentole 01ro1me din douO 1reim1 tre1 sfenuri

evenimento S• OU din S· OU ovemmente din din

S• OU desfO~urot evenimente desfO~urol s-ou even1mente evemmente

desf011uro1 in incinte S• OU in oer liber desfO~urot S·OU S· OU

in oer liber, dosf6~urot in oer hber, desf6~urot desf6~urol

ior reslu l i n in oor liber, 1or restul in in oer liber, in oer hber,

1nc1nte 1or restul in inc1nte ior restul i n 1or restul in

incinte 1nc1nte mcmto

Cu privire la prezenta publicului pentru evenimentele desfa~urate In perioada analizata, iulie -octombrie 2019, la care a ales sa participe, aceasta este completa ~i suplimentara In raport cu locurile oferite pentru spectatori lntr-o proportie de doua treimi din respondenti, ceea ce arata ca exista atat apetit din partea publicului, oferta atragatoare din partea arti~tilor, dar ~i public bine tintit sub aspectul preferintelor consumatorilor de cultura, deci un management eficient al entitatilor producatoare de manifestari culturale.

17

a lost acop ento toata capac11atea sp ... --------· a lost acop ento 10016 capa citatea sp ... ------· o 1um6ta1e d rn capocrta te a fosl srgu ... ----· trer slerturi din capacitale au lost sig ... ----------· Allele ...

douo tre1mi din capocrtate au fosl srg ...

un sfert din capacitate o lost sigur ac ...

evenrmentut s- a deslo~uror aproape _

nici macer un sfert din capacitatea s ...

o trerme drn capacrtote a lost sigur a ...

0 l 2 3 4 5 6 7 8

Referitor la veniturile institutiei/ lntreprinderii/ ONG-ului cu ajutorul carora s-au putut desfa~ura evenimentele In perioada de timp data, iulie - octombrie 2019, doua treimi dintre respondenti au afirmat ca acestea provin din bugetul propriu al institutiei obtinut din venituri propri i altele decat vanzarea de bilete ~ i bugetul propriu al institutiei obtinut din venituri de la bugetul local. Categoria imediat urmatoare aleasa ca sursa de ven ituri este cea de vanzarea de bilete

la ghi~eu lnaintea desfa~urarii evenimentului. Mentionam ca in cazul acestei lntrebari, respondentii au avut posibilitatea utilizarii variantelor multiple de raspuns.

buge1ul propnu ol 1nsli1ul iel ob\inVI dL

bugelul propnu a l inshlu\1el obtinVI dL

vanzoreo de bilele lo gh1,eu ino1nteo_ ------------1 -----· buge1ul propriu a l instilu\iei ob\inVI dL

vanzoreo de bilete online cu moi m ul. ..

dono\ii/ sponsorizori de lo d ilerite pe_.

ocle de voluntorlot dm porteo orti~iL.

obonomenle lunore p lotite inointeo d ...

plate per 'edinl6 anterior defo~urorli_

combino\ie din cele de moi sus (vo r._

p loto per ~edin\o ulterior defo~ur6ru ...

obonomente lunore plotite pe duroto ...

0 2 4 6 8

Tn raport cu acelea~i evenimente desfa~urate In perioada iulie - octombrie 2019 o treime dintre respondenti au afirmat faptul ca au fost cateva evenimente care au fost transmise In mediul virtual, In sensul promovarii lor ulterioare desfa~urarii evenimentului, iar variantele imediat urmatoare au fost : majoritatea evenimentelor au fost transmise ~i In mediul virtual, In

19

sensul promovarii lor ulterioare desfa~urarii evenimentului. Majoritatea evenimentelor au fost transmise ~ i In mediul virtual, In sensul transmiterii lor online pe durata desfa~urarii evenimentului si nici un eveniment nu a fost transmis In mediul virtual. .

au fast cotevo evenimente core au fo ...

nici un eveniment nu o fosl lronsmis in

mediul virtual

au fast cotevo evenimente core au fo ...

mo1oritoleo evenimentelor au fost fro._

mo1oriloleo evenimentelor au fosl Ira ...

nici nu ne-om pus problemo l ronsm1L

comb1no~ie d in cele de mm sus (vo r. ..

loo1e evemmentele au fost 1ronsm1se

hve ~i i n mediul virtual

0 2 3

• • •

4

•

5 6 7

20

Demersuri lntreprinse pentru desfa~urarea manifestarilor culturale In perioada de criza curenta pe

care o traverseaza Romania

21

Demersuri lntreprinse de UE

Totu~i, asistam ~i participam la parcurgerea unor momente istorice in anul 2020, cele in care

cultura lupta ~i transcende limitarile piramidei nevoilor indivizilor in contextul unei economii

mondiale subrezite si a unei crize medicale. Ne aflam In situatia In care In mod direct nevoile de . . . securitate nu sunt satisfacute ~i In mod indirect toate celelalte ne sunt eel putin atinse, daca nu

nelndeplinite, In functie de valorile ~i echilibrul intrinsec a fiecarui individ In parte.

La nivel macro, contextul se prezinta astfel: ca urmare a videoconferintei sustinuta In Zagreb la

data de 08 aprilie, Mini~trii de cultura ai tarilor UE, s-au lntalnit pentru a avea un schimb informal de pareri

cu privire la situatia culturii In vreme de pandemie ~idea gasi solutii. Ca urmare a evenimentului, Mini~trii

de cultura ai tarilor Austria, Belgia, Bulgaria, Croatia, Cipru, Republica Ceha, Denemarca, Estonia,

Finlanda, Franta, Germania, Grecia, lrlanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxembourg, Malta, Olanda,

Polonia, Portugalia, Romania, Slovacia, Slovenia, Spania ~i Suedia au semnat o declaratie de

sustinere publica a masurilor propuse de UE In vederea limitarii efectului pandemiei la nivelul tarilor

membre, facand referire In mod special la cele care sustin cultura ~i sectoarele creative inclusiv audio-

2 2

vizualul ~i sectorul media, pentru a ajuta lntreprinderile ~i persoanele care sunt deosebit de afectate ~ i

pentru a proteja bunastarea cetatenilor, facand accesibil continutului lor cultural online. Tn cadrul

declaratiei, de asemenea, au pus lmpreuna un prim set de masuri nationale ~i europene ca baza pentru

aqiuni ulterioare de sprijinire a redresarii sectoarelor mai sus mentionate, printre care:

sa se faca periodic o evaluare informata a situatiei pentru a aqiona In mod adecvat,

sa se propuna solutii prin care efortul la nivelul UE sa completeze masurile nationale de astazi

~i lntr-o perspectiva multianuala, cu o atentie speciala flexibilitatii ~i initiativelor digitale din

cadrul programului Europa Creativa ~i

sa se asigure ca ajutorul oferit de fondurile ~i programele UE ajunge la sectoarele culturale ~i

creative ~i contribuie la recuperarea acestora.

Concret, la nivelul UE s-au luat o serie masuri active prin instituirea unui Mecanism de redresare

~i rezilien~a care \\va sustine reformele ~i investitiile lntreprinse de statele membre printr-un sprijin

financiar semnificativ, cu scopul de a atenua impactul economic ~i social al pandemiei de COVID-19 ~i de

23

a spori durabilitatea ~i rezilienta economiilor UE, precum ~i de a le pregati mai bine pentru provocarile

generate de tranzitia verde ~i cea digitala".

Acesta a fost prezentat ca urmare a Aqiunii coordonate pentru combaterea pandemiei de COVID-

19 ~i a consecintelor, conform careia doua dintre interventiile propuse vor privi ~i domeniul sectorial

cultural, respectiv Parlamentul European:

subliniaza ca sectoarele creative ~i culturale din statele membre sunt afectate deosebit de

puternic de urmarile COVID-19, din cauza ca au fost lnchise cinematografele, teatrele ~i salile

de concerte ~i au scazut brusc vanzarile de bilete; subliniaza ca, lntrucat un numar important de

lucratori din aceste sectoare sunt independenti ~i liber profesioni~ti, iar multi dintre ace~tia se

confruntau cu dificultati ~i lnainte de izbucnirea epidemiei, efectele crizei sunt deosebit de

puternice pentru lucratorii din domeniile creative, ale caror venituri s-au red us sub it pan a la zero

~i care primesc In prezent un ajutor minim sau nu primesc niciun ajutor din partea sistemului

social;

24

solicita UE ~i statelor membre sa ofere sprijin sectoarelor culturale ~i creative, pentru ca au

un rol important pentru economia ~i viata noastra sociala ~i sunt grav afectate de criza

actuala;

La data de 17 septembrie 2020 Parlamentul European a adoptat Rezolutia Parlamentului European

referitoare la redresarea culturala a Europei (2020/2708(RSP)), conform careia, In extrasul de mai jos,

acesta:

- l~i exprima solidaritatea sincera cu arti~tii, arti~ti i interpreti sau executanti, creatorii, autorii,

editorii, cu societatile lor ~i cu ceilalti creatori ~i lucratori din domeniul cultural, inclusiv creatorii

amatori;

subliniaza ca redresarea ~i revitalizarea politicii culturale europene In urma pandemiei sunt

strans legate de celelalte provocari cu care se confrunta Uniunea Europeana ~i lntreaga lume,

lncepand cu criza climatica;

considera ca este esential sa se dedice 0 parte semnificativa din masurile de redresare

economica prevazute de institutiile europene sectoarelor ~i industriilor culturale ~i creative;

25

saluta eforturile depuse de Comisie ~i Consiliul European pentru a elabora planul de redresare

,,Next Generation EU"; cu toate acestea, este alarmat de faptul ca nu a fast alocata clar nici o

suma concreta direct sectoarelor ~i industriilor culturale ~i creative;

invita Comisia ~i statele membre sa aloce sectoarelor ~i industriilor culturale ~i creative, In

functie de nevoile lor specifice, eel putin 2 % din Mecanismul de redresare ~i rezilienta dedicat

redresarii; subliniaza ca acest procent ar trebui sa reflecte importanta sectoarelor ~i industriilor

culturale ~i creative In PIB-ul UE, avand In vedere ca acestea asigura 71 8 milioane de locuri de

munca ~i reprezinta 4 % din PIB;

critica faptul ca programul Europa creativa nu a primit finantare suplimentara din fondul ,,Next

Generation EU" ~i solicita majorarea bugetului general al programului la 2,8 miliarde EUR;

observa cu lngrijorare ca plasele de siguranta sociala erau adesea inaccesibile pentru

profesioni~tii din domeniile creative care l~i desfa~oara activitatea prin forme de munca atipica;

invita statele membre sa asigure accesul la beneficii sociale pentru toti profesioni~tii din

domeniile creative, inclusiv pentru cei care l~i desfa~oara activitatea In forme de munca atipica;

invita Comisia sa introduca un cadru european pentru conditiile de munca in sectoarele ~i

industriile culturale ~i creative la nivelul UE, care sa reflecte particularitatile sectorului ~i sa

introduca orientari ~i principii in vederea imbunatatirii conditiilor de munca, acordand o atentie

deosebita ocuparii transnationale a fortei de muncai

constata ca restrictiile de calatorie impiedica in continuare cooperarea culturala europeana ~i

au avut un impact puternic asupra mobilitatii ~i turneelor internationale, care reprezinta o sursa

importanta de venituri pentru actorii din domeniul culturali

invita Comisia sa sprijine mobilitatea arti~tilor, pentru ca ace~tia sa poata face schimb de

practici ~i tehnici, ~i sa promoveze in mod semnificativ integrarea lor pe piata munciii sprijina

ferm recunoa~terea reciproca a competentelor artisticei

recunoa~te importanta digitalizarii in crearea, producerea, difuzarea ~i accesibilitatea operelor

culturale ~i creative ~i invita Comisia sa identifice in continuare surse de finantare pentru

digitalizarea operelor culturale europene ~i sa inlesneasca accesul IMM-urilor ~i al organizatiilor

la competente ~i infrastructura digitalei

27

subliniaza ca turismul reprezinta 1oa % din PIB-ul Uniunii Europene, din care peste 40 % este

legat de oferta culturala; considera ca redresarea treptata a turismului reprezinta o ocazie de a

promova activ cultura ~i patrimoniul european;

subliniaza ca In timpul perioadei de izolare, multe situri de patrimoniu cultural au fost lasate

nesupravegheate ~i nu au fost lntretinute In mod adecvat.

Avand In vedere cele de mai sus, sunt de a~teptat masuri concrete care urmeaza a prinde viata prin

interventii la nivelul fiecarei tari In mod direct coordonate cu directiile generale date de noile documente

prezentate anterior, care ajusteaza documentele programatice aflate In vigoare.

Demersuri lntreprinse de Romania

La nivelul Romaniei au avut loc In principal doua tipuri de demersuri: cele pentru asigurarea

securitatii ~i sanatatii indivizilor societatii ~i cele pentru supravietuirea manifestarilor culturale.

lnterventiile pentru as1gurarea securitatii ~i sanatatii au respectat perioada de stare urgenta

instituita la nivel national ~i de asemenea au respectat perioada de stare de alerta, conform legislatiei In

vigoare, In functie de dificultatea momentului, una din urmatoarele intensitati:

o perioada de timp s-a interzis organizarea evenimentelor culturale, sportive, religioase sau de

divertisment cu participarea a mai mult de 100 de persoane lntr-un spatiu Inch is; de asemenea,

s-au lnchis ~colile ~i universitatile;

s-a instaurat starea de urgenta ~i conform comunicatului Comitetului National pentru Situatii

de Urgenta s-au restrictionat activitatile culturale, ~tiintifice, artistice, religioase, sportive ~i de

divertisment, care presupun participarea a peste 50 de persoane, realizate In spatii lnchise,

inclusiv cele realizate In sali de tratament balnear, sali de fitness, saloane de SPA-uri, de

cosmetica, sali de jocuri de noroc ~i cazinouri;

s-au propus ~i realizat acordarea de facilitati financiar-fiscale - indemnizatii prevazute In

Ordonanta nr. 30/2020, la art. XI ~i articolul XV;

29

s-a semnat Ordinul comun al Ministerului Culturii ~i Ministerului Sanatatii nr. 2879/967/2020

privind masurile care trebuie luate pentru prevenirea contaminarii cu noul coronavirus SARS­

CoV-2 ~i pentru asigurarea desfa~urarii In conditii de siguranta sanitara a activitatilor

desfa~urate In muzee ~i galeri i de arta, biblioteci, librarii, In domeniul produqiei de film ~i

audiovizual, activitati In aer liber ~i drive in. Masurile s-au aplicat ~i continua sa se aplice In

perioada starii de alerta, In conditiile ridicarii graduale a restriqiilor, coroborat cu necesitatea

asigurarii desfa~urarii In conditii de siguranta sanitara a activitatii institutiilor de cultura ~i

operatorilor economici cu obiect de activitate In domeniul cultural. lnstitutiilor publice ~i

operatorilor economici care deruleaza activitati In sectorul cultural creativ Ii s-a impus ducerea

la lndeplinire a prevederilor ordinului;

s-au instituit masuri temporare care privesc impozitul pentru veniturile impozabile obtinute din

Romania de nerezidenti din activitati desfa~urate In domeniul organizarii de evenimente

culturale, artistice, sportive, ?tiintifice, educationale sau de divertisment, precum ~i din

participarea efectiva la astfel de evenimente;

30

- s-au luat masuri de sprijin prin ajutoare de stat constand In microgranturi (specfic a fi acordate

actorilor relevanti din domeniul culturii) ~i/ sau granturi (acordate IMM-urilor ~i ONG-urilor In

general, In care au fost acceptate ~i cele ce privesc activitatile culturale, cu tratament perfect

egal ~i echitabil In ceea ce prive~te acordarea de punctaje sau modalitatile de selectie).

Tn ceea ce prive~te interventiile realizate pentru supravietuirea manifestarilor culturale:

- s-a propus ~i recomandat posibilitatea refolosirii biletului deja achizitionat pentru evenimente

sau festivaluri care erau programate In perioada 8 martie - 30 septembrie, pentru urmatoarea

editie sau transformarea In vouchere ce se pot folosi la alte activitati culturale ulterioare. Tn

cazul In care voucherul nu este folosit pentru achizitionarea de produse sau servicii pana eel

tarziu la data de 30 septembrie 2021, organizatorul va rambursa toate sumele pe care le-a prim it

din partea consumatorului pana la 31 decembrie 2021;

- s-au propus, recomandat ~i adaptat doar partial, pe cat a fost posibil, canalele de difuzare a

manifestarilor culturale din offline In on line;

31

- In consecinta masurii anterioare, s-a adaptat, pe cat a fost posibil, oferta de produse ~i servicii

culturale la noile canale de ,,desfacere pe piata consumatorilor de manifestari culturale";

s-a reluat programul cu publicul In mod direct pe grupuri restranse ~i/sau In aer liber, In conditiile

de securitate impuse de lege.

Demersuri intreprinse la nivel local (in special Municipiul ~i Judetul la~i)

in ceea ce prive~te perioada pandemiei de COVID 19, aceasta are urmatoarele caracteristici la

nivelul domeniului sectorial cultura, evaluate la nivel empiric:

Analizand perioada iulie - octombrie 2020 In raport cu cate evenimente culturale s-au desfa~urat cu implicarea institutiei/ lntreprinderii/ ONG-ului In care respondentii activeaza, ace~tia au ales In proportie de peste o treime varianta nici un eveniment cultural. Categoria imediat urmatoare a fost "altele", care a presupus urmatoarele raspunsuri : sub 4 evenimente/luna, 2 evenimente in toata perioada pandemiei; 1 eveniment/luna; 15 evenimente desfasurate in toata perioada pandemiei.

32

8 • 6 • 4 • • 2

0 Nic i un Allele ... 2 4 7 Mult moi Mult moi 4

eveniment evenimente evenimente evenimente multe. eel multe. eel evenimente

cultural culturole pe culturole pe cul lvrole pe pu~n 4-5 pe put in 2-3 pe culturo le pe

soptomano lun6 lune zi Z I soptomano

Cu privire la evenimentele culturale desfa~urate In perioada pandemie i de Covid 19, acestea, In cea ma i mare masura, s-au adresat categoriei de varsta tineri cu varsta lntre 19-25 an i, urmata de categoriile tineri cu varsta lntre 16-18 ani ~i tineri cu varsta lntre 26-35 an i ~i apoi In ord ine

33

descrescatoare celelalte. Mentionam faptul ca, similar cu even imentele real izate In anu l precedent, categorii le de varsta cele mai defavorizate sunt copiii, preadolescenti i sau persoanele peste 66 de an i.

tinen cu vorsta intre 19-25 ani

hner1 cu v6rsta intre 16-18 ani

linen cu v6rsta intra 26-35 anl

----------------· ------1 adul\1 cu vorsta intra 36-45 ani

adolescen\i cu vorsta intra 13-15 ani

nu am desfa~urat nrci un eveniment L

preodolescent1 cu v6rsta intre 9-12 ani

adul\ i cu vorsta intra 46-55 ani

ma tun cu vorsta p aste 66 ani

motun cu vorsta intra 56-65 ani

copii cu vorsta pon6 la 7-8 ani

Allele_.

0 2 4 6 8

34

Dintre evenimentele desfa~urate In perioada studiata din 2020, respectiv iul ie- octombrie, jumatate dintre ele s-au desfa~urat In aer liber, spre deosebire de aceea~i perioada a anului trecut, In care evenimentele desfa~urate In aer liber au avut un caracter sporadic.

nu om desf6,urot nici un eveniment L

toote evenomentele s-ou desf6,urot L

oproxlmotiv dou6 treimi d in evenime ...

oproximotiv a 1umotole don evenime_

oproxomoliv o treime d on evenomente -·

oproximotiv un sfert din evemmente ...

oproxlmotiv trei sferturi din evenimen ...

Allele_.

toote evenimenlele s-ou desf6~urot L

toote evenomentele s-ou dellfll~urot L

................ ................ --· ~-·· ... •

0 l 2 3 4 5 6 7

Cu privire la acelea~i evenimente desfa~urate In perioada studiata iulie - octombrie 2020, jumatate din respondenti afirma ca a fost acoperita toata capacitatea spatiului ales ~i de asemenea, aditional ca au fost necesare locuri suplimentare. In raport cu anul precedent In perioada omologa, doua treimi dintre respondenti au afirmat acela~i lucru, In anul 2020, se observa o scadere a apetitului din partea

35

publicului. Totu~i, pentru cei care au dorit manifestari culturale In perioada iulie - octombrie 2020,

oferta a fost atragatoare din partea arti~t ilor, publicul bine tintit sub aspectul preferintelor consumatorilor de cultura de asemenea, ca urmare a managementului eficient al entitatilor producatoare de manifestari culturale. Diferenta negativa de proportie care s-a lnregistrat sub aspectul apetitului publicului pentru manifestari culturale, In contextul pandemiei, nu poate fi pusa decat In relatie directa de cauzalitate cu nesatisfacerea nevoilor de securitate In special asigurarea sanatatii ~i stima de sine In special datorata restriqiilor impuse. Se poate observa astfel faptul case confirma ~i din practica fenomenul descris sub aspect teoretic In paginile anterioare, conform caruia cultura In secolul XXI reu~e~te sa treaca orice bariera limitativa data de piramida lui Maslow, ceea ce lnseamna ca baza pentru sustinerea acesteia In conditii grele, precum sunt cele de criza economica sau medicala, exista ~i depa~e~te nivelul de supravietuire, iar resursele existente de patrimoniu, cunoa~tere ~i activitati necesita adaptare ~i versatilitate la noile conditii.

nv om desrli~urot nici un evenimenl T... ---------------· o jumatote din copoc1tote a lost sigu ...

a fost acoperita toata capacitoteo sp._

a fast acoperitli toata copacitotea sp._

o lreime din capacitate a lost sigur a._

1re1 slertvri din capacitate au fost s1g ...

douo tre1mi din capacita te au lost sig ...

nici mocar vn sfer1 d in capacitatea s ...

Altele ...

evenimentut s-o desl6i;ural aproape ·-

un sfert din capacitate a lost sigur ac ...

0 1 2 3 4 5 6 7 8

Referitor la sursa veniturilor institutiei/ lntreprinderii/ ONG-urilor cu ajutorul carora s-au putut desfa~ura evenimentele In perioada de ti mp studiata In 2020, aceasta este reprezentata In proportie o cincime din raspunsurile respondentilor de bugetul propriu al institutiei obtinut d in venituri proprii altele decat vanzarea de bilete ~i bugetul propriu al institutiei obtinut din ven ituri de la bugetul local. Categoria imediat urmatoare aleasa ca su rsa de venituri este cea de vanzarea

37

de bilete la ghi~eu lnaintea desfa~urarii evenimentului. Mentionam ca In cazul subiectului sursa de venituri, respondentii au avut posibilitatea utilizarii variantelor multiple de raspuns. Situatia este identica cu cea din 2019, ceea ce lnseamna ca producatorii de evenimente culturale au recurs la aceea~i strategie de atragere a fondurilor, partial pentru ca nu au suficienta capacitate tehnica (deschidere ~i cunoa~tere) ~i/sau capacitate operationala ~i

financiara pentru a inova prin noi strategii pe care sa le ~i promoveze pentru a fi cunoscute ~i adoptate ~i partial pentru ca publicul necesita educatie (~i aceasta cere eel putin ti mp, daca nu ~i investitii financiare) pentru a-~i schimba obiceiurile, iar In perioade grele, acesta trebuie sustinut cu abordari familiare pentru a avea curajul sa-~i mentina obiceiurile ~i preferintele.

nu om desf6;iurol nicl un evenimenl i ...

bugetul p ropriu ol institu~ie l obfinvt dL

bugetul propriu al inslilul 1el ob\inut di...

vanzoreo de bilele lo ghii;eu inoinlea._

octe de voluntoriat d in portea artii;liL

vonzorea de bilete onllne cu moi muL.

donalil/ sponsortzari de la d iferile pe ...

bugelul p ropriu al institu~iei ob\invt d i ...

abonamente lunare pl6hte inomlea d ...

combina~ie d in cele de moi sus (va r ...

plate per ;iedini6 ul!erlor def6;iur6ril ...

abonamente lunore pl6tlte pe durato ...

plola per ~edin~6 anterior def6i;ur6rii ...

----------------· -----1 ----· ---· ~--··. --

0 l 2 3 4 5 6 7 8

La lntrebarea referitoare la transmiterea even imentelorln med iul virtual, In raport cu evenimentele desfa~urate In perioada iulie - octombrie 2020, respondenti i, putin peste o tre ime d intre cei care au organ izat astfe l de man ifestari culturale, au afirmat ca au fost cateva even iment e care au fost

39

transmise In mediul virtual, In sensul transmiterii lor online pe durata desfa~urarii evenimentului ~i aproape Inca o treime au afirmat ca au fost cateva evenimente care au fost transmise In mediul virtual, In sensul promovarii lor ulterioare desfa~urarii evenimentului. Tn raport cu evenimentele desfa~urate In 2019 In perioada iulie - octombrie, s-a pastrat caracterul prin care o treime dintre respondenti au afirmat faptul ca au fost cateva evenimente care au fost transmise In mediul virtual, In sensul promovarii lor ulterioare desfa~urarii evenimentului. De asemenea, s-a pastrat varianta imediat urmatoare ca fiind: majoritatea evenimentelor au fost transmise si in mediul virtual. Aceste aspecte arata ca aceasta promovare In mediul virtual a fost preluata ca leqie de buna practica de la nivelul anului 2019 ~i ca poate fi exploatata din experienta devenind resursa verificata .

40

nu om desfa~ura1 nici un evenimenl L. • ou fast cotevo evenimente core ou fo_ • ou lost cotevo evenimente core ou fo_. • mojoritoteo evenlmentelor ou fost tro __ -·--- - -- -- • too1e evenimentele ou lost tronsmlse ... • combino~ie din cele de moi sus (va r ...

nici nu ne-om pus problemo tran smit...

mo joritotea evenimentelor au lost trcL

nici un eveniment nu o fost transmis i ...

0 1 2 3 4 5 6 7 8

41

Solutii pentru desfa~urarea manifestarilor culturale cu tineri ~i copii In perioade grele, cum sunt cele de criza

economica sau medicala In Romania

42

Pa~ii concreti pe care ii propunem in readaptarea domeniului sectorial cultural la provocarile date de diferite tipuri de crize economice sau medicale ~i in cresterea de o maniera noua si sustenabila in noile . . contexte care se vor obtine ca urmare a impactului crizelor prin care domeniul cultural a trecut ~i

continua sa traverseze, sunt urmatorii:

I. Cunoa~terea preferintelor consumatorilor de cultura la nivel local, national ~i international -

nivelul este ales in funqie de comunitatea careia se adreseaza operatorul economic care

realizeaza manifestarea culturala (institutie publica/ entitate privata cu activitate economica

sau fara activitate economica). Aspectul prezentat este unul cheie, deoarece efectiv foarte

putini actori relevanti ai subdomeniilor culturale au aparut in piata ca raspuns la unele nevoi

identificate. Acest pas tine de CUNOA~TEREA PIETEI.

43

II. Stabilirea ~i cunoa~terea de catre fiecare operator economic care realizeaza manifestarea

culturala (institutie publica/ entitate privata cu activitate economica sau fara activitate

economica) a propriei misiuni/ propriului scop ~i a avantajului competitiv propriu - Fiecare

organizatie trebuie sa cunoasca In mod specific cui se adreseaza ~ice nevoi sau dorinte specifice

exista. Se propune gasirea unei solutii pentru fiecare segment de public vizat de entitatea

respectiva. Acest pas tine de CUNOA~TEREA PRODUSULUI/ SERVICIULUI OFERIT.

Ill. Asigurarea dezvoltarii capacita,ilor managementului, tehnice, financiare ~i opera,ionale

ale entitatii implicate In realizarea manifestarilor culturale. Planificarea serioasa a activitatii ~i/

sau a afacerii ~i ierarhizarea costurilor in func,ie de priorita'i coroborata cu cre~terea

beneficiilor financiare ale entitatilor este un scop In sine pentru asigurarea supravietuirii In

contextul In care termenul de 11joc concuren,ial" transcende domeniul economic, dar ii

regasim atat in sectoarele publice cat ~i la organiza,iile non-guvernamentale.

Entitatile participante la manifestarile culturale trebuie sa stabileasca care sunt produsele ~i

serviciile cheie pe care le ofera ~i sa stabileasca modul In care produsele ~i servicii le vor fi

44

sustinute din punct de vedere tehnic, financiar, operational ~1 al managementului atat pe

termen scurt cat ~i pe termen lung.

Durabilitatea pe termen lung necesita dezvoltarea unor strategii de management ~i strategii

financiare coerente ~i convergente, inclusiv dezvoltarea mai multor surse de venit furnizate

pe diferite perioade de timp. Pentru dezvoltarea acestora sunt necesare a fi realizate noi

strategii de marketing ~i dezvoltare a programelor artistice ~i culturale, care sa devina mai

populare In raport cu preferintele publicului pentru asigurarea veniturilor ~i de asemenea,

strategii de realizare a unor parteneriate, inclusiv parteneriate public-private, pentru

atragerea donatiilor ~i sponsorizarilor private ~i cooperarea cu alte entitati in domenii

conexe pentru asigurarea reducerii costurilor.

Un domeniu nou ~i cu implicatii spectaculoase este domeniul informatic prin care se pot

partaja interesele: din partea entitatilor din domeniul cultural interesele sunt de promovare

~i prezenta in mediul online pentru asigurarea celei mai largi desfaceri a serviciilor ~i

produselor culturale, iar din punct de vedere informatic interesele sunt de gazduire servere

45

/ oferire de platforme realizate la comanda (,,tailor made") pentru solutii de realizare show­

uri on line, vanzari on line, marketing on line, ~amd.

Un al domeniu in care se pot realiza parteneriate poate fi domeniului textil cu extensie catre

domeniul parinte - industriile creative, cu care se pot partaja solutii de eficientizare costuri

in beneficiul tuturor pa~ilor implicate. Acest pas tine de REALIZAREA PRODUSULUI/

SERVICIULUI CARE URMEAZA A Fl OFERIT.

IV. Cre~terea nivelului de competitivitate, ca urmare ajocului concurential In care se afla entitatile

implicate In activitatea culturala fie din mediul public, fie din mediul privat cu sau Jara activitate

economica, coroborat cu scaderea costurilor de productie ~i mentenanta constituie un alt

aspect cheie care trebuie luat In calcul. Sprijinirea unui climat propice pentru creativitate,

inovare, colaborare ~i cercetare ~i dezvoltare presupune In primul rand resursa umana

specializata ~i )mbogatita" sub aspectul competentelor, abilitatilor ~i deschiderii catre inovare,

prin cursuri specifice domeniului atat din punct de vedere tehnic (aspecte tehnice legate de

serviciile ~i produsele culturale dezvoltate) cat ~i din punct de vedere administrativ ~i nu In

ultimul rand al managementului. Acestea se pot realiza prin schimburi de experienta,

46

extinderea tipurilor pozitiilor ocupate de personal In cadrul organizatiilor pentru asigurarea

celei mai rafinate specializari ~i de asemenea sustinerea la nivel orizontal a resurselor umane

prin cursuri de dezvoltare personala.

Competitivitatea este corelata in mod direct cu performanta. Tn general, organizatiile

culturale nu au dezvoltat sisteme avansate de masurare a performantei care sa evidentieze atat

performanta culturala/ economica cat ~i impactul extern asupra comunitatilor vizate, inclusiv

asupra teritoriilor acoperite de acestea (Turbide ~i Laurin, 2009). Acest aspect se regase~te cu

precadere In cazul organizatiilor culturale non-profit ~i public ~i ar putea fi explicat prin diferiti

factori perturbatori : performanta este un termen simbolic care trebuie definit prin indicatori

clari; erori In realizarea pasului II precum necunoa~terea, definirea incompleta sau inconsistenta

a misiunii ~i obiectivelor strategice proprii ~i, In consecinta, dificultatile de stabilire un sistem

consistent de masurare a performantei; erori In realizarea pasului I precum orientarea

sistemelor de guvernanta interna slab orientate catre nevoile consumatorilor de cultura,

rezultand o atentie redusa la modalitatile de comunicare externa In raport cu manifestarile

47

culturale ~i grupul tinta ales. Acest pas tine de MASURAREA ~I GESTIONAREA

PERFORMANTEI. . V. Totu~i, aspectul de care sufera eel mai mult domeniul cultural este eel de "ata~ament"/

dependenta directa, spre exemplu prin "ata~ament" pentru subventiile provenite de la stat,

,,ata~ament" pentru sponsorizari, ,,ata~ament" pentru donatii, sau "ata~ament"/ dependenta

indirecta, spre exemplu prin ''incapacitatea" managementului entitatilor implicate In realizarea

manifestarilor culturale de a veni cu inovatii pentru a depa~i momente de criza sau chiar pentru

viabilitatea pe piata ~i a~teptarea de initiative ~i/sau solutii de la terti (statul prin

descentralizatele proprii, mediul de afaceri, factorii de decizie locali).

Solutia pentru supravietuire ~i cre~tere a viabilitatii este renuntarea la "ata~amente" /

dependente ~i invatarea notiunilor de baza pentru crearea preconditiilor de a deveni

independent. Pentru aceasta, sunt necesare noi lnvatari ~i implementarea solutiilor gasite In

domeniile competitive, acceptate ~i luate ca exemple de buna practica, prin personalizare In

domeniul cultural. Nu trebuie "reinventata roata", ci trebuie ajustata la dimensiunile

domeniului cultural.

Astfel, trebuie implementate modele de succes din mediul de afaceri atat in segmentul

entitatilor implicate in realizarea de manifestari culturale cu activitate economica, cat ~i al

celor fara activitate economica inclusiv ONG-uri ~i institutii publice. Este important sa se

regandeasca prin activitati bazate pe practica ~i sa se exploreze, prin lnvatarea din exemplele

de bune practici existente pe piata, noi modalitati in care entitatile culturale sa poata

functiona ~i crea valoare ca apoi sa reu~easca sa se imbunatateasca ~i sa transforme modul

in care acestea sunt dezvoltate ~i gestionate.

Trebuie reinnoita capacitatea entitatilor culturale de a optimiza procese ~i de a modifica

mecanismele lor de lucru existente, precum ~i de a le permite sa dezvolte strategii mai

durabile pentru dezvoltarea publicului, asigurarea viabilitatii financiare, gestionarea

resurselor ~i gestionarea proceselor, cu scopul de a spori capacitatea lor de a crea valoare

ca agenti culturali in societate. Acest pas tine de REINVENTAREA CONTINUA.

49

Perioadele grele, precum

sunt cele de criza economica

sau medicala in Romania

trebuie tratate ca o stare de

fapt la care domeniul

cultural trebuie sa se

adapteze. Acestea ca

manifestare la nivelul

domeniului cultural ~i industri i

creative sunt de fapt o

exacerbare a conditiilor deja

vitrege In care cultura l~i facea

loc.

0

50

Aditional, dupa cum este prezentat In lucrare la capitolul \\Aspectele contextuale ~i programatice

In care se afla domeniul cultural lnainte de perioada de criza curenta pe care o traverseaza Romania",

cultura ~i industriile creative, aflate in varful piramidei nevoilor umane, reu~esc a transcende

nesatisfacerea nevoilor de baza la nivelul anumitor segmente de indivizi ~i/sau comunitati, iar pentru

ace~tia trebuie sa se adapteze, pentru ca de fapt de aici rezida veniturile pentru supravietuirea

culturii in perioade dificile ~i tot ei reprezinta segmentul cu valoarea adaugata cea mai mare.

Cu privire la modalitatile de sustinere ~i desfa~urare a manifestarilor culturale in randul copiilor ~i tinerilor in perioade grele - cum sunt cele de criza economica sau medicala - au fost alese urmatoarele variante dominante de raspunsuri:

- Prima alegere este sustinerea dezvoltarii capacitatii managementului de a se adapta la noile situatii ocazionate de crize economice sau medicale prin ajutoare de la stat (de tipul schimburilor de experienta cu alte grupuri de provenite din institutii implicate in domeniul cultural din Romania si concomitent din alte tari aflate in situatii similare sau . . . care au depa~it situatiile dificile prin care au trecut) - mai mult de o treime dintre respondenti;

- A doua alegere este sustinerea financiara prin ajutoare de la stat de tipul subventiilor fie per eveniment organizat, fie per numar de participanti pentru plata salariilor ~i a bazei materiale - mai mult de o treime dintre respondenti;

51

- A treia alegere este sustinerea dezvoltarii capacitatii managementului de a se adapta la noile situatii ocazionate de crize economice sau medicale, prin ajutoare de la stat (de tipul cursurilor/ grupurilor de lucru)- o treime dintre respondenti;

- A patra afegere este sustinerea financiara prin ajutoare de la stat de tipul granturilor pentru plata salariilor ~i a bazei materiale, fie de tipul subventiilor acordate in natura de tipul costumelor, materialelor de intretinere, instrumentelor ~i echipamentelor necesare/ eveniment organizat coroboratii cu varianta situatii pe acefa~i I oc in preferinte, respectiv sustinerea dezvoltarii capacitatii administrative prin ajutoare de la stat in natura constand in plata instruirii a eel putin doi speciali~ti din cadrul entitatii finantate (institutie publica/ intreprindere cu activitate economica/ ONG/ liber profesionist/ artist/ ~amd cu activitate in domeniul cultural) in a utiliza instrumentele de initiere, dezvoltare, monitorizare, promovare - aproape o treime dintre respondenti.

Cu privire la masurile despre care am vorbit la anterior, persoana/ entitatea pe care realizatorii manifestarilor culturale respondenti o considera raspunzatoare In sensul In care initiaza, solicita ~i obtine sustinere (financiara/ materiala/ pentru dezvoltarea capacitatii managementului ~i/ sau administrative), este:

Prima afegere, managerul entitatii care i~i desfa~oara activitatea in domeniul cultural (institutie publica/ lntreprindere cu activitate economical ONG/ liber profesionist/ artist/ ~amd )- considerat pe aceasta pozitie de peste doua treimi dintre respondenti;

- A doua alegere, statul la nivel central; - A treia afegere, UE; - A patra afegere, statul prin institutiile reprezentante la nivel local;

- A cincea alegere, arti~tii implicati in actele culturale coroborat cu varianta situata pe acela~i loc, respectiv publicul.

Aspectele relevate mai sus arata faptul ca realizatorii manifestarilor culturale sunt con~tienti de puterea decizionala pe care au, de resursele ~i initiativa proprie asumate in proprie raspundere, insa arata de asemenea, ca necesita sustinerea mai marilor decidenti ai momentului prin interventiile statului in activitatea economica desfasurata in domeniul culturii. . . Pe ultimul loc considera raspunzatoare acele persoane fara putere de decizie, ceea ce In primul rand arata asumare ~i discernamant din partea initiatorilor de evenimente culturale ~i in al doilea rand arata faptul ca sunt in cuno~tinta de cauza cu privire la faptul ca actele/ manifestarile culturale necesita calitatea corespunzatoare publicului ~i de asemenea, ca acesta din urma merita educat spre imbunatatirea continua a calitatii produselor culturale.

53

e locul I e loc ul II 1e locul Ill locul IV locu l V locul VI

monogerul en til6\ii core i~i def6~oor._.

ort 1~1it 1m phco\i in octele culturole

publicul

stotul lo ni11el central

stotul pnn institu11ile reprezentonte lo

ni11el local

UE

0

- . 15

- ~ 7 :· _' .• 7

5 10 15 20

Cu privire la alte masuri concrete prin care ini,iatorii evenimentelor culturale considera ca ar trebui sus,inute ~i desfa~urate propriu zis manifestarile culturale in perioade dificile, cum sunt cele legate de crize economice, medicale etc, indicand ~i pa~i i pentru implementarea solutiilor propuse ~i factori i importanti care ar trebui sa se implice, cele propuse de respondenti au fost :

desfa~urarea de evenimente in mediul online cu sustinerea consiliilor locale, publ icul achizit ionand bilete online cu acces la sesiunea live;

54

afi~aj stradal gratuit pe panourile video; amenajarea de spatii in aer liber bine delimitate, scene cu sonorizare, terasele ~i cafenelele sa aiba scene mici pentru incurajarea evenimentelor culturale de orice forma de arta; implicarea statului care ar trebui initial sa propuna locuri special amenajate pentru desfa~urarea evenimentelor in contextul perioadelor dificile, iar a poi cei din domeniul privat sa ajute la raspandirea ~i dezvoltarea lor; sustinerea financiara a arti~tilor direct afectati de criza prin micro granturi ~i granturi garantate de catre stat. Statul artrebui sa fie principalul initiator, deoarece el colecteaza taxele arti~tilor; utilizarea mijloacelor media - "in situatia masurilor mai relaxate, cred ca arti~tii, printr­o colaborare stransa gasesc foarte frumoase forme de manifestare artistica inedita, pe care publicul le imbrati~eaza cu succes";

- incurajarea printr-un pachet de legi pentru sustinerea culturii; mobilizarea factorilor umani pentru implementarea unui sistem de ajutor, acceptarea evenimentelor; dezvoltarea unor sali adecvate pentru astfel de perioade. public restrans; adaptarea la contextul actual, transmiterea evenimentelor culturale online; subventii de la stat; donatii din partea publicului; desfa~urarea de evenimente in aer liber; sustinerea de catre stat a actiunilor culturale adaptate spre mediul online cu mijloacele financiare necesare aparaturii in domeniu;

55

realizarea unor proiecte culturale, gen PACH ET, unde costurile sa fie minimalizate, lnsa

cu acela~i impact asupra beneficiarului direct ~i promovarea acestor proiecte pentru a f i cunoscute; realizarea proiectelor In Unitatile Administrativ Teritoriale cu implicarea conducerii acestor UAT-uri.

Tn corelare cu gradul de implicare ~i asumare despre care s-a vorbit mai devreme al entitatilor

relevante care activeaza pe piata manifestarilor ~i evenimentelor culturale, la lntrebarea cui credeti ca apa~ine initiativa de a realiza acest studiu pentru gasirea de solutii in vederea adaptarii actiunilor culturale la perioade dificile, cum sunt cele legate de crize economice, medicale etc, raspunsurile au fost urmatoarele:

- prima alegere, mediul privat - societati cu activitate economica motoare ale economiei, dar cu activitate In domeniul cultural;

a doua alegere, mediul public - factori de decizie locali ~; mediul privat - liber profesioni~ti din domeniul cultural/ arti~ti; a treia alegere, mediului privat - ONG-uri fara activitate economica actori relevanti ai activitatilor desfa~urate In domeniu l cultural; a patra alegere, mediul public - factori de decizie cu impact national.

Aceste aspecte arata faptul ca managerii entitatilor implicate in realizarea de manifestari culturale sunt con~tienti de fo~a pe care o au exponentii mediului de afaceri ~i de impactul pe care ace~tia ii pot genera, insa sunt con~tienti ~i de necesitatea sprijinului oferit de stat. Tn cazul de fata, a~teptarile sunt pa~ial rasturnate de faptul ca efectiv initiativa apa~ine mediului privat, respectiv unui ONG fara activitate economica, care este finantat de catre mediul public

56

prin factorii de decizie locali. Acest fenomen arata ca exista in domeniul manifestarilor culturale o resursa aflata in stare latenta, neexploatata inca, respectiv mediul ONG cu activitate culturala .

10 • • • 5

0 Mediulul pr.vat Mediulu1 Mediului privet Mediului privet Medlului Mediului privet Allele ...

- societa~ilor public - - liber - ONG-urilor public - - publicului/

cu octivitote focloritor de profesioni~tllor fora octivi1ate foc1orilor de persoonelor

economico declzie locali d in domeniut economica decizie cu fizice

mo1ooreale cultural/ actori impact

economiei. ortl~tilor relevanti o i no~ionol

dor cu octlvita~ilor

oclivilote Tn desf6~urate in

domeniul domeniul

cultural cultural

57

Pentru realizarea prezentului studiu am

utilizat in principal doua metode: prima este

cercetarea de birou s1 a cea de-a doua este . ancheta.

58

Referitor la cercetarea de birou, aceasta s-a realizat prin colectarea de date secundare, care a avut

ca surse de informatii legislatia In vigoare, rapoarte, publicatii de specialitate, presa, mediul online ~ i

literatura de specialitate. In sectiunea Bibliografie se regasesc o serie de materiale informative

consultate.

Cu privire la ancheta realizata, aceasta a avut loc la nivelul actorilor relevanti care activeaza la

nivelul domeniului sectorial cultural de tipul institutiilor publice, entitatilor private cu activitate

economica ~i a celor fara activitate economica, inclusiv ONG-urilor ~i liber profesioni~tilor. Au fost

invitate sa participe la acest sondaj un nu mar de 56 de entitati, din care au raspuns efectiv un numar de .

21 de actori cu o arie de varietate care acopera toate categoriile. Rata de raspuns o consideram destul de

redusa In raport cu necesitatea implicarii actorilor din domeniu pentru supravietuirea culturii In perioade

pandemice, lnsa luand In calcul ca avem ca respondenti eel putin cate doua entitati per fiecare categorie

~i ca sunt acoperite fiecare dintre acestea, consideram suficiente raspunsurile pentru a fi relevanta

ancheta pentru prezentul studiu. Prezentam In cele ce urmeaza caracteristicile entitatilor respondente

din cadrul anchetei :

59

Cu pnv1re la tipul de institutiei/ l ntreprinderii In care l~ i desfa~oara activitatea persoanele intervievate, mai mult de jumatate provin din mediul privat, dupa cum este prezentat ~ i mai jos .

10 • II 8

b

4 II 2

0 in1reprindere pnvolO onshll1\1e publico liber profes1on1Sl inlrepnndere pnvotO Allele ...

cu a ct1v1tote faro oct1v1101e

economic6 economlc6/ ONG

Aproape o treime din persoanele intervievate au o vechime In activitatea culturala In cadrul institutiei In care lucreaza sub 2 ani, o alta treime au o vechime In activitatea culturala In cadrul institutiei In care lucreaza cuprinsa l ntre 2 ~ i 10 ani, In t imp ce restul, ultima treime, au o vech ime de peste 1 0 ani.

60

Mai jos sunt prezentate valorile exacte: 5 ani; 3 ani; 6 ani; 8 ani; 1 an ~i 3 luni; 8 luni; 21ani;12 ani; 26 ani; 2 ani; 30 ani; 7 ani; 9 an i; s ani; 1an;15 ani ~i o luna; 1 an ~i 9 luni; 10 ani 4 luni; 1 an; 4 ani ~ i 1oluni. Tn ceea ce prive~te functia detinuta de persoanele respondente In cadrul entitatilor selectate din domeniul sectorial cultura, acestea sunt de tip de conducere In proportie de 1 treime, In timp ce restul sunt de executie, respectiv efectiv fie persoane cu putere de decizie, fie persoane implicate In activitati culturale.

Altele ...

funciie de conducere ·top

monogement

func\ie de execu\ie rn sectorul odmin ...

func\ie de execu\1e in sectorul tehnic

func~e de conducere - middle mono_

func~e de conducere - middle mono ...

func\ie de executie in sectorul coope .•

func\•c de conducere - middle mono ...

func\ie de conducere - middle mono .•

func\le de executie in sectorul finonc .•

.. ............. . ------------· ----·

0 1 2 3 4 5 6 7

Tn ceea ce prive~te dimensiunea institutiilor/ lntreprinderilor/ ONG-urilor respondente, acestea se lncadreaza In urmatoarele categorii: aproximativ jumatate din ele au un numar de pana la 14 angajati, In timp ce cealalta jumatate au cate un numar de peste 50 de angajati: 14 angajati; 2 angajati; 3 angajati; 1angajat;1 angajat; 4 angajati; 250 angajati; 500-600 angajati; 300 angajati; 50 angajati; 300 angajati; 100 angajati; 259 angajati; 10 angajati; 40 angajati; 9 angajati; 3 angajati; nu ~tiu; 1 angajat; 3 angajati.

Perioadele luate In analiza In cadrul anchetei sunt iulie - octombrie 2019 ~ i iulie - octombrie 2020. De~i se

cunoa~te faptul ca In perioada concediilor anuale, respectiv iulie-august, activitatile culturale sunt mult

mai red use ca nu mar ~i frecventa decat In celelalte perioade ale anului, totu~i pentru realizarea prezentei

anchete s-a ales perioada iulie - octombrie 2019 doar pentru motivul ca pe durata anului 2020, aceasta a

fost singura de mai lunga durata In care nu a fost activa starea de urgenta (de~i a fost prezenta fie la nivel

national, fie la diferite niveluri locale, starea de alerta), ceea ce a presupus ca ar putea exista pentru

societatea civila o viata comparabila cu cea cunoscuta ca "normala" pana In anul 2019 inclusiv. S-a dorit

astfel realizarea unei comparatii per unitate de timp omologa, pe acela~i e~antion respondent, pentru a

se masura impactul noilor restriqii cu privire la comportamentul socio-cultural al actorilor participanti la

activitati culturale . . in sectiunea Anexe se regase~te chestionarul care a stat la baza anchetei.

1. https://www.min­

kulture.hr/userdocsimages/T%20H%20U%20M%20B0%20V%2ol/Novi%2odirektorij/dec/The%2

0Declaration%2oof%2026%20Ministers%2oof%20Culture%20-%20COVID-

19%20CCS%202020.pdf

2. https://www.europarl.eu ropa. eu/news/ro/press-room/202006191 P R81615/long-term-eu-budget­

meps-sla m-cuts-to-cultu re-and-education

3. https://www .eu ropa rl. eu ropa. eu/news/ro/press-room/202003261 P R15912/covid-19-1 m pact-on­

cu lture-new-fu nds-must-reach-creat1ve-sectors-i m mediately

4. https://ec.europa.eu/programmes/creative-europe/content/corona-v1rus-how-it-affects-creative­

europe-programme en

5. https://www .eu roparl .eu ropa .eu/news/ro/head Ii nes/society/20200910ST086854/covid-19-

e u rodeputati i-i nsi sta-pe ntru-s usti n e rea-cu ltu ri i

6. https:f/financialintelligence.ro/l1viu-j1cman-directorul-muzeulu1-national-cotrocen1-despre­

efecte le-crize 1-cu ltu ra le-provocate-d e-pa n de m 1e-se-pot- rastu rna-i era rh 1 i le-d a r-n u-va lo rile/

7. https ://ec.europa.eu/info/consultat1ons/public-consultat1on-europeana-europes-digital-platform­

cultural-heritage ro

8. Turbide, J. & Laurin, Claude. (2009). Performance measurement in the arts sector: ,,The case of

the performing arts"

Anexa 1 - Lista entitatilor carora Ii s-a solicitat sa participe la ancheta

realizata

Nr.crt lnstitutia publica/ Entitatea privata

1. 1st DJ BIT SRL

2. Administratia Fondului Cultural National ' '

3. Agora Art Studio la~i-ateliere creative pentru adulti

4. Ansamblul folcloric Floare de Bujor din la~i

5. Ansamblul popular Doina Carpatilor din lasi

6. Asociatia "Madalina Corduneanu Ballet Art"

7. Asociatia Muzicala Angeli

8. Atelierele AGORA din la~i

9. Atelierul Doamna de PICTURA

10. Ateneul National din lasi ' '

11. Biblioteca Centrala Universitara Mihai Eminescu

12. British Council la~i

13. Casa de Cultura a Municipiului la~i "Mihai Ursachi"

14. Casa de Cultura a Studentilor la~i

15. Centru Cultural German la~i

16. Centrul National al Cinematografiei (CNC) Europa Cinemas

66

17. Colegiul National de Arta "Octav Bancila" lasi

18. Colegiul National la~ i

19. Comisia de Cultura CJ la~i

20. Comisia Europeana

21. Events Joy Alex SRL

22. Facultatea de Arhitectura G. M. Cantacuzino din lasi '

23. Filarmonica "Moldova" lasi

24. Fundatia pentru Dezvoltarea Societati i Civile

25. Glas Bucovinean SRL

26. lnspectori Educatie muzicala ~i Educatie plastica - ISJ lasi

27. lnstitutul Francez la?i

28. lnstitutul National al Patrimoniului

29. lnstitutul National pentru Cercetare ~i Formare Culturala

30. Liber profesioni~ti din domeniul culturii - balet

31. Liber profesioni~ti din domeniul culturii - muzica

32. Liber profesioni~ti din domeniul culturii - pictura

33. Ministerul Culturii

34. Muzeul de Arta din lasi . 35. Muzeul Literaturii la~i

36. Muzeul National de lstorie Naturala Grigore Antipa

37. New Horizons Cultural

68

38. Palas Mall

39. Palatul Copiilor din la~ i

40. Palatul Culturii din la~ i

41. Palatul Cuza de la Ruginoasa

42. Petran Music School SRL

43. Primaria Municipiului la~ i

44. Prime Agency SRL

45. Radio la~ i

46. Registrului Sectorului Cultural Independent

47. Rock'N'lasi

48. Scoala de dans Bel ART

69

49. Sectorul cultural ~i comunicatii media

50. Social Innovation Solutions

51. Teatrul National "Vasile Alecsandri" lasi

52. Trinicy International

53. UNESCO

54. Uniunea Scriitorilor din lasi . 55. Universitatea Alexandru loan Cuza din la~i

Facultatea de Teologie Ortodoxa la~i (specializarea Arta sacra)

56. Universitatea Nationala de Arte George Enescu din la~i

70

Anexa 2 - Chestionarul aplicat in cadrul anchetei

71

Chestionar privind viziunea factorilor implica!i in activita!i culturale asupra modalita!ilor de sus!inere ~i desfa~urare a manifestarilor culturale in randul copiilor ~i tinerilor in perioade grele, precum sunt cele de criza economica sau medicala

Bunl ziua,

Echipa TMS, contractatl pontru mU1'1m unui studiu In domoniul culturii, vl adr=ll invitilli• de a ~ticipa la pr!21!!1ta anch<tl cc vizraiJ idcnllficarca viliunii lactorilor impUc;i\i In utivitl\i cuUur~ .iupra modalitl\ilor de su51incrc ~ dcsniurilrC a mani~Jrilor culturalc in r.!ndul copiilor ~ tinerilor In pcrioadc gr etc, precum sunt cctc de er ill economic! sau mcdicala.

Mcn!ionlm cl toatc datctc IJrnilO!c de dvs. vor fi confidcnli~ ~ pr!21!!1tatc In raportul de ccrctrarc intr·un mod anonimizat, scopul utiUza<il lor fiind doar In "'1SlJl statistic. De ascrncnca, prin partlciparc.J la studiu vol Cllprima!i acordul pcntru prctumm statisucl a datclor cu CilrilCtcr personal pc care It vtli ofcri (date precum tlpul m11~u1ici In care lucr"li, tlpul 1Jnc1ie pc c.sc n o<UPil\i, numJrul de anqaja\1 In cadrul institU1ici,e1d M'"li<>Nm cl d.Jtclt ofcrite vor fi folo~tc ~!locate conform normelo< ~ rcqlemont¥ilor GOPR.

R.!spunsurilc dumnNVOastrl sunt foartc importantc pentru studiu, iar comple1arca acC!lui chC!lionar durmil •prorimativ 7·10 minute.

Pcntru orict fc( de informil\ii supUmcntart privind studiul nc put<li contacta la adrtsa officc@taas.ro sau la nr. d• tclcfon +40.73-0.120.000

Vl mu(lum1111 pcnuu ""abil~atca de a particlpa la acC!I studlu!

1 ln ce tip de institutie/ intreprindere va desfa~urati activitatea?

0 institu1ie pubUcl 0 lntreprindcre privatl cu activitate economicl 0 lntreprindcre prlvatl flrl activitatc economic!/ ONG 0 Uber profe<ionist

011tcte..

2 Ce functie ocupati in cadrul institutiei?

0 funqit dt tXl?CU(il fn stetorul tehnic

Q funqie de conduUJe · Lap management

Q tunqic de conducl!<c • middlt management · sectorul coopcrJri <"llcrnc/ rcta\ii cu t!!)ii

oll!c(e.. ~I-----~

Q funqie de mcu1ie In sectorul administr;itiv

Q funqie de conducl!<e · middle management · sect0< t!llnic

3 De c~ii ani funqioneaza institutia In care lucraW

4 Cu aproximaiie, cati angajati are institutia in care lucratp

S Oar colaboratori?

Q funqie de execu\lc In sectorul financiar· Q funqic de execu\ie in sectorulcoopcrlri contabil ml!<ne/ relaili cu tl!<\ii

Q funcVe de conducl!<c • middlt management Q funqic de conducere ·middle management· · Stetor administrativ stetor financiar·contabil

1

Chestionar privind viziunea factorilor implicati in activitati culturale asupra modalitatilor de sustine re ~i desfa~urare a manifestarilor culturale i...

6 De cat timp lucrati in institutia mai sus men\ionata?

7 Analizati pufin perioada iulie - octombrie 2019 ~ i spuneTi-mi, va rag, c~te evenimente culturale s-au desra~urat cu implicarea institutiei in care dvs lucrati?

0 2 evenlmentt cu\tu~lt pt QptJm~n~ 0 • rwnimtote cultur~ pe QptJmklJ 0 • tvtnlmtntt cultu~t pc lunJ 0 7 evenlmenlt culturile pe tuna

0 Mull mai multt,ctlpu\in 2·1 pt i6 D Mull mai multt.Ct! pu\ln 4-S pezi

0 li!tl'-.

8 Cu referire la evenimentele despre care a\i vorbit, va rugam sane spune\i, carui tip de public v-ati adresat prin acele evenimente?

D copii cu v~sta p~n~ ta 7·8 ani D preadolescen\1 cu vMsta lntre 9-11 am D adoltse"1\' cu vl<sta lntre ll-15 ani D uneri cu v3rsta lntre 16·18 ani

0 tineri cu varsta lntre t9·2S ani 0 tintri cu vMsta rntre 26· JS ani 0 adul~I cu varsra lntre l6·4S ani 0 adul\i cu vl<~a fntre 46-55 ani

0 maturi cu Vik'si:a lnrre 56·65 ani 0 matun cu viirsta ptstt 66 an1

D ltlel•-

9 fn raport cu acelea~i evenimente, va rugam sane spune\i cate dintre acestea s-au desfa~urat in aer liber ~i cate in incinte?

0 1pro»matlv un ~din evtnimente s-au d~riJI in il'f' liber, iM restul In mdnte

D 0

o1ptOJCUn.itW trri sflorturi din e'Yl!nimente s·a.i d~rat In~ Uber, la< restu\ fn 1ncintt

litol'-.

D aproidmativ o treime din eveiimmte s·au d~rat in aef" hber, iar restul In indnte

D tOifle t"Ytnimtntele s·au desfi~rat In .aer Ubtr

0 aproximativ o jumatate din tvenimente s-au desf.l~ rat in il'f liber, iar restul In incinte

D toate tvtnlmtntele s·au d~rat In inclnte

0 aproximativ dou3 trriml din tvenlmente s-il\J

desfJ~Hat In aer liber, iM restul in inclnte

10 Cu privire tot la acelea~i evenimente, va rugam sane indicati cat din capacitatea spatiului ales pentru evenimente a fast ocupat, ca medie per eveniment?

0 un sffft d1n capacitate a fost sagur acoperit

D

0

tre sftrturi din c~aCllate au fast s;gur acoperne Nen1mentul s-a desfhurat ~oape f.lr:I spectatori

0 litd<-

D o tre1me din capacitate a fost sigur D o jum.ltate din capacitate a fast sigur iCoperiU ilCGp«IU

0 a rost iCopttiti toata capac.itatea spatiutui ales

0 a foSI acop«ita toac.a capac.itatea spa\iului ales~ au rost n!!'CtSart locuri suplJmentare

0 doua trrimi din cap.idtate au fusi sigur xoperne

0 n1ci mkM un mrt din capac1ttsts Sf.lil\JUlu1 nu a fosi acoptt1t

2

Chestionar privind viziunea factorilor implicati in activitati culturale asupra modalitatilor de sustinere ~i desfii~urare a manifestarilor culturale L

11 Tot cu privire la acelea~i evenimente, va rugam sane spuneti. care a fost sursa veniturilor institutiei cu ajutorul carora s-au putut desfa~ura evenimentele in perioada de timp data?

0 bugetul propriu iJl tnstitutiti obVnut din ven1turi proprti iltele dedt v.1n2ilfea debilete

0 v.itlaea de bilcte online cu mili mutt tlmp fnaintea d~rkii tvtnimenrului

0 plat• p<r jtdin(J ant<rior d<f!iurlrii jtdinfei

0 bugdul propnu al 1nstitut1ti obt inut din wnituri de la bugetul ll)(al

0 do~ii/ sponsoriz.irf de la diftnte pe-soane fizice p juridice ob{inute cu mai mult timp lnaintca d~r¥1i ~enimentutui

0 abonamente Luna<e pl~lte pe durata d<!ftiurlrll attivlt!\11

bug,.uL propriu al tn~itupei

Qb\inut !tin V!l'ln.url de la bug,.uL c.tntril ac.tede volunt•iat din p¥tea artiFilor rntermeni

q:~~~ voluntMJ alocaia ~ tlmp rupt din limpul p'1!0Nl pl.ataper

~i"ll erior

d~r:lrll

jtdin\et

Oombinaiie din ctlt de mai 9.JS (W ru9Jm sp«1fiCa\i ure dintre acest61) sau o alt~ variantj nepropl&i mai su.s (Ya rugam specific;Jli care e9.e aceasta) ~---------~

v.inzareade bilt!el.1

q h•!'U naintea deslljur:lril twnimentului

abonamente liJn•tplatiU!

Onaints d~rlrii

activitJfil

12 0 ultima intrebare in raport cu acelea~i evenimente defa~urate in perioada iulie - octombrie 2019: cate dintre evenimente au fost transmise ~i in mediul virtual?

0 nici un fWl'lirMm nu a rost transmis in mldiut Wtuat

0 mojoritatN ""'1tmtttte1Dr au fol! tra111m1Se ~ In mediuL virtual, In 5'0l\Jt tran91l~<rii ID< online pe durata d~rMll evenlmMtului

0 au fost cMm eYtnimente care au fost trMumlsc fn mediul .,;rtuaJ, fn scng.al promovJrii Lor ult<rloare do<liliur:lrll evenlmentuLul

0 toate tvtnime'ltele au fost trMismlse live~ In medlul virtual

majoritatea tvenimentelor au lost tr~vnist$ifn

mldful [J;nual,ln

"'1!1JL

promovJrii !or ulteriom~ d~llJrlrii

tvtn1mentului

nici nu ne-am pus problcma transmitttii

creunul tvtniment d.slajlirat de noi in medluL virtual

au foll c.lt""' e¥mimmte care au fost tr¥1smiS! in mtdlul

fl'lrtual,ln ~!UL

transm1tern lor onHne pt

durata dtslljurlrii tvmimentului

13 Analizati putin perioada iulie - octombrie 2020 ~i spuneti-mi, va rog, cMe evenimente culturale s-au desfa~urat cu implicarea institutiei in care dvs lucrati?

0 l Mnimente cvlturale pe slptlmlnl

0 ~ m•i mutte, eel PUfln 2· J pe J!

D 11t.ie..

0 4 Mnimtnte culturalt pe ~pt3mklJ

0 ~m" multe, colputln 4-5 pei!

0 _. evenimf!lle cultural.e pe lun3

0 N"ld un M't'Umeit cutrural

0 7 evtoimente culturah! pe tun3

3

Chestionar privind viziunea factorilor implicati in activitati culturale asupra modalitatilor de sustinere ~i desfa~urare a manifestarilor culturale i ...

14 ln masura In care ati deta~urat eel put in un eveniment cultural In perioada analizata, va rugam sa ne spuneti, carui tip de public v-a\i adresat prin acel/ acele evenimente? Altfel, va rugam bifati ultima optiune.

D cop11 cu varsta pM?3 la 7·8 ani D pre.idoltsctfl1i cu v.ifsta intn~ 9-11 ani D adolescentt cu vdtsta intrt 13· t 5 ani D tineri cu varsta intre 16·18 oni

D tiMri cu ~st• lntre 19· 2S anl D tin~! cu v.1rsu rntre 16· 35 anl D ildulfl cu v;lrs!i ln trt l6·4S anl D •dulfl cu vArsta lntrt 46-11 anl

D m.Jturi cu Yi\rsta tntre 56·65 ani D mauri cu YMSla pesr:e 66 ani D nu am d~rat ntd un ewniment rn pe-1oada de timp prec1zat~

D MtriL

15 ln raport cu acelea~i evenimente, va rugam sane spuneti cate dintre acestea s-au desfa.~urat in aer liber ~i cate in incinte? Daca nu ati desfa~urat nici un eveniment, va rugam bifaii ultima optiune.

D

D 0 D

aproximatlv un s1'rt din !W'f'llml'!'lte s-au desfaiurat In at< Lib.,, filf restul In lndntt aproldmatlv tr~ slerturi din tvenlmente s-au desfaiurat In atr Uber, far restul In rncintt nu ifll d~rat nici un f'mliment In peri~da

0 apro~tnativ o tr time din ewnlmtnte s·au dest~irat In aer libtr, iar restul In lnnnte

0 toate evenimentde s-au desf1$Urat In aer Uber

detlmp prtclzat,-'a----------~

"1c!L

0 .ipto<!rnatl• o Jumatate din 1•1enfmente 1-au dtSl!!lHat In at< llb.,, lar restul In fncrntt

D t~tetvcnimtnteles·au desf~rcll tn incinte

0 aprokiMativ dou! lltlrnl din twnfmfntt s·au d~rat In .ier Ubtr, lar restul In incinte

0 toate eve11lmtnttle s·au d6'a$Urat In mtdiul virtual

16 Cu privire tot la acelea$i evenimente, va rugam sane indicati c~t din capacitatea spatiului ales pentru evenimente a fost ocupat, ca medie per eveniment? Daca nu ati desfa~urat nici un eveniment, va rugam bifati ultima optiune.

0 un ~ din cap.lCit.l:e a fost sigur acop<nt

0 o uelme din capac.nate a rosr: sigur acoperit.1

O trlf Muri din c~acitu au fost 0 a fost acoperiU toata capacitatea spa\iului ales sfgur acoptrite

0 !Yenimentul s·a d~rat aproape 0 nu am d~rat nlci un ""'°lmenr rn perloada !Ma spectatori~ ________ d•_t_•m~p~p~r«im~

D lll<IL I I

0 o jum3!il!t din <'!>a<ltatt a lost sigur acopt<ltA

0 a fost acoptr1U toata capiKitatea spa\1ulul alts~ au fast neces.are locuri supUmentare

D douJ treimi din capa<ltatc au fusr: sigur acoperitt

0 nlci mk.ar un sftrt din capac1tatea sp~1ulu1 nu a fast ilCoperit

17 Tot cu privire la acelea~i evenimente, va rugiim sane spuneti. care a fast sursa veniturilor institutiei cu ajutorul carora s-au putut desfa~u ra evenimentele in perioada de timp data? Daca nu ati desfa~urat nici un eveniment, va rugam bifati ultima optiune.

0 bcJgrtul propr1u i inslltu\.et ob\inut dm venituri proprii iltde dedt vanuru de bllete

0 vJnars de btldt onUne cu mli mutt. tJmp fnaintea d~rMii t'\'enlmentulul

0 IJ(oca per ltflinfi ant8ior d~1lrif ltfllnt!i

0 bugetul propriu at instiltJ\1e of)\inul din veniturl de la bugetul local

D donatli/ SQonsorizJrl de lil dif!tlte pnsoane ti~ce ~ jurldice o~lnuu~ cu mal mult tlmp lnaintea dtSU$Urarfl tvtnimentuwl

0 abonan"1tt lun"t p(Jott pe durau o..niurlril •ct~it~I

bugaul praprlu at mstitut1t1

Qbtonut a1n Wfliturl de la bugttul central actede voluntariat din partea arti!!Jlor lntermen1

neore L....\nunca

\'Olunt•a alocata ~ timp rupt din t1mpul personal platapt<

.--)tllrnta L.Ltarlor

aefaiurlrfl jtdin\ri

Oombln~ie din cttt de mai sus (VJ rug.Im spteificat1 ure dintre aceste•) s.au o alt.1 'lilflant) ntpropusJ mai sus (va rug3m specificat1 care este aceast•) ~---------~

v,jfi?.lr~de

biltt<ld

q hijt<J nalntta

d~rlrh tv"1imentullll

abonameite luni1replJt.1U!

Onaintea d~~rJrii

actf>itatll

nu am d~ratmci

C1n rvenlm81t fn perloada de ump prtciza1a

Chestionar privind viziunea factorilor implicati in activitati culturale asupra modalitatilor de sustinere ~i desfa~urare a manifestarilor culturale i...

18 0 ultima lntrebare In raport cu acelea~i evenimente defa~urate In perioada iulie - octombrie 2020: cAte dintre evenimente au fast transmise ~i In mediul virtual? Daca nu a~i desfa~urat nici un eveniment, va rugam bitaii ultima op~iune.

0 nici un ~imenl nu a fost transmis fn mld1uf wtual

0 majorlt"•• Mnlmentl!tot au l'blt rr"""'ls. ~In mt!dlul vlnuat, In s.mut trM>.,,lt.,il tor onUn• P< durata ~rlrii tl'<Jlim1111uw1

0 <Ill fast cikm tVenlmente care au fast trilnsmisr ln mediul virtual, In senqil promov:ir1i

!or ullerioare destJ11-1rkii tVtnimff!lului

0 toaz ~immttle Ill fost transmise livt ~ in mtdiul virtual

majoritatu t'l'f'l'limentdor 1U foll transmise p In mt!dlul

O;nual,ln Stnsul promovJrii tor ulteriDMe d~rlrii

tvtnimentului

nici nu ne-im pus problema transmit er ii

IT"'""' ~enimmt

d""Jurat d• noi in mediul 't1rtual

"'l'bltdttl'• evenimente careaiu hist trangni2 In mediul

anua(,ln stnsul tnnsnvttr11 tor onUne pe duraa d~rlrli

""mimmtului

nu am dtsa~nt nici

[Jin eYtniment lnp<rlo1d1 d• timp pr«izat.i

Oombtn1'~ din cele de mai sus (vJ rugJm spteific~i ure dintre '11'.:esl:eii) SIU o aid variantJ nepropu~ mili sus (vJ rugJm specifica\i c.ue este acmt.1) ~---------~

19 Va rugam specificati care modalitati de sustinere ~ i desta~urare a manifestarilor culturale In randul copiilor ~i tinerilor ln perioade grele, cum sunt cele de aiza economica sau medicata, considerati cele mai potrivite pentru ca viata culturala sa continue?

0 su111n"• finMlClarl prin ajutoar• d• t. stat (d• tlpul sub"'"!lilor/ everument organ1lat) pentru plata sNf1itor ~a biU'ti materialt

SJ~inrr'~ ma~ prin .a;utoae de~ sta {de tiput grantur;tor D ac:ordate In nalur3 de tipul costumtl.or, mate"ialdor de lntreiinert,

instrumlfltdor ; echipaml!ntdor nec.~t/ ewniment organim)

SU5'intte ii dezvohJrii capacitiilii adminiSlratM pnn i1futoare de la llat In ,,.rurl ton~.lnd In plm inllruinl • ctl pu\in dol sp<tiolijti din radrul entit~i1 finan~ate ~nstftu\ie publid/Tntrl'pfinderr cu

0 olCtiYitite economic JI ON~ libef profrsion1st/ MtiSI/ ~d cu activftate In domtniut cultural) fn a uti\iia mstrummtete de imfitre, dmobe, monnoriwe. promovare. Vitnwe, fuUow up a .-'tniment.tor P< car• urmwJ 51 l< desfJ!oor• In mt!diul virtual

D11tt1 ... I I

'i.15'inere finiflciMJ prin •1utoar• d• l• ~at (d•

D tipul subven,iilor/ numM probat d< part1clpanf•) pl!l!N plata "larillor ~a ti.l!lmaurl..,, sustin1n a dtlVOIUrii !Jllati!Afomanag.,,...d< • stad.lptiai lanoilt situaitii oulionate dt

D cri1' economice SilU

ma:liUle prin ajutoau~ de II Ult (dt uput cursurllor/ grupurilor de lucru)

D

D

wstinere financiarJ prin aiutoare de ta stat (de tipul granturilor) peitru pl.JU Silafiilor $1 a bdttt matft'•ale

wstinere a du.roltJrii capaci~ii manaoeriale de a sc adapta Ii noite Vtuaiii ocaiionate de cri2' economke sau mtdicile pr in ajutoare de la stilt (de t1put schimburllor de expttient3 cu alte grupuri de provmfte din insti1u\1i implicate rn domenrul cultural din Romjnia ~ concomitent din il.te tiMi Nt in situ1,ii simibre sau cMt au dep~t situil\iile difi<ile prm ure au tr«ut)

5U§\1neJe mar.enal,1 prin ajutoare de la sut (d .. 1pul subvenf1ilor acord.ll• In naturl

0 d<11pul co~umaor, mat.,oaltlor d• lnute1ntre, 1nstrumf'!'ltdor $i ech1pammtrior n«sre/ eiveniment organlzit)

sustmere a dtlVOltlrii Cjpi(it~ii administratin prin ajutoaire de la stat ln natur~ const~nd fn plata unu1 domemu ~

0 • glldulrll unui sit.; entltat• nnMlfatl ~nstitU\it publici/ intreprindere cu activit.lle tconomic:J/ ~G/ Lib« proffsiomst,/ Mlist/ iamd CU activrtatt In dommiul cultur•I)

20 Cu privire la masurile despre care am vorbit la intrebarea anterioara, va rugam sa ne spuneti cine considerati ca ar trebui sa fie in primul rand raspunzator ln sensul In care initiaza, solicita ~i obtine sustinere (financiara/ materiala/ pentru dezvoltarea capacitatii maganeriale ~i/ sau administrative), a poi pe cine considerati imediat raspunzator ~ i a~a mai departe. lnsuuqiuri lnuebil<: IDO.i /·<of.,,,_rrz/ui"" "'~ l•primu/-t#Ipllllitrx; IDO.i I/ ·"""f1U!dt cnui '""""' /11J/dotlt• rlnilt#Ipllllitrx; /.Q(U/ 11/·<ofPSpUl!dt rzlui a.uSIJ!ln•l .. ilt• -t#spuvitrx; loail /V·"""f1U!dttd1Jiarusr. In 1/ f"/IV/tl rJ/'1 t#JpUllSl»f: L«li V • ~ «lul arr tS1Z ln1/ drrflt• ,1rr1 drpur'1i1Dt; Loai/ VI·~ crllll urr tStZ In 11 (JJ<l<1 rind ti!pl>li""-

manag.,ul entit~ii car• i~ d~I attivit•t., in domeniul cultur.t 6nllitu\i• pubU<I/ lntrl!Jrinde« cu attivit"• <eonornKI/ ONG/ Uber pror.stom~/ •rti!l/!""d)

ani~li lmpticl\i In acta• cultural<

pubUcul

sratul 1.1 niwt central

statul prin instltuthle reprezrntante 1.1 nivtl lout

locul I

0

0

0

0

0

locul If locul Ill

0 0

0 0

0 0

0 0

0 0

locul rv locul V lncul VI

0 0 0

0 0 0

0 0 0

0 0 0

0 0 0

s

Chestionar privind viziunea factorilor implicati in activitati culturale asupra modalitatilor de sustinere ~i desfa~urare a manifestarilor culturale i ...

UE 0 0 0 0 0 0

21 va rugam propuneti dvs masuri concrete prin care considerati ca ar trebui sustinute ~i des~urate propriu zisa manifestarile culturale in perioade dificile, cum sunt cele legate de crize economice, medicate etc, indic~nd ~i pa~i i pentru implementarea solutiilor propuse de dvs ~i factorii importanti care ar trebui sa se implice.

22 Cui credeti ca apa~ine initiativa de a realiza acest studiu pentru gasirea de solutii In vederea adaptarii aqiunilor culturale la perioade dificile, cum sunt cele legate de crize economice, medicate etc?

0 Modiuluf pnVilt • so<f•U!ilo< cu actMU!• Konomfcl motoar• • «onom1li, dar cu activitae fn domewl culturll

0 Modiuluf pubbc • facto<ilor d< dKi•• cu impact 00!10nal

0 Med1utul pr1wt - ONG-urilor ~a activn.att tconomld actori r.tMnli., "lmtai11or d•~""' In dom"1rul cultural

0 M<diului privat • pubUcului/ p<Jsoandor fi,;ce

0 Mtd1utu1 pr1va1 · Uber prof~oni$(ilor

din domen1ul culturif/ am${1Lor

M<diului public · 0 filctorilor de dtt:i:ne

lac.ti

6

ULTURAL! Proiect cultural finantat de Primaria Municipiului la~i,

prin legea 350/2005 in baza contractului de finantare nr. 92812/15.09.2020 Solicitant: Asociatia lubire ?i fncredere

Pentru mai multe informatii despre

proiect scanati codul QR:

@ www.iubiresiincredere.ro

n Asociatia lubire ~i Tncredere

D Asociatia lubire ~i fncredere