In Romania biosecuritatea este privita ca un fenomen abstract si total impotriva fermierului. Este foarte ciudata aceasta abordare din partea fermierului care priveste masurile de biosecuritate ca o imensa povara, inutila, neinteleasa si fara nici un rezultat pentru el.Unii medici veterinari practicieni pur si simplu uita sau ignora masurile de biosecuritate din fermele de vaci. DSV-urile nu au nici un interes sa informeze proprietarii despre obligatiile legale ce le revin dar aplica amenzi pe banda rulanta daca se intampla sa apara vreo problema. Norocul tuturor este ca, printr-o minune suntem feriti de epizootii majore. Aceasta fiind situatia de fapt sa discutam totusi pe margine biosecuritatii deoarece este un aspect mult prea important pentru o ferma si prosperitatea fermierului.Ca o definitie, biosecuritatea reprezinta toate masurile organizatorice si tehnice ce sunt aplicabile intr-o exploatatie pentru prevenirea introducerii, persistentei si raspandirii de agenti patogeni, astfel incat sa se previna aparitia bolilor transmisibile. Cu alte cuvinte, fermierul trebuie sa isi stabileasca un set de masuri proprii prin care sa indeplineasca acest obiectiv. Exista programe de biosecuritate standard care pot fi usor gasite la o cautare pe internet, aceasta pentru a indeplini necesitatea legala de a avea un document scris care sa fie prezentat autoritatilor in cazul in care fermierul este intrebat de aceste aspecte la o inspectie. Unele dintre aceste masuri sunt bune a fi aplicate si pot sa isi arate efectele imediat sau in timp. Important este ca femierul sa inteleaga un lucru esential: existenta unor reguli proprii, gandite si aplicate de el, pentru a preveni imbolnavirea propriilor animale este cel mai important program de biosecuritate. Nu trebuie sa fii expert in bolile animalelor sau in medicina pentru a sti ca nu trebuie sa lasi animale straine sa vina in contact cu animalele proprii, ca pasunea ta trebuie sa fie protejata in a fi tranzitata de alte animale, sa nu lasi persoane straine sa intre in contact cu animalele tale si mai ales ca soliciti medicului veterinar sa se schimbe de haine, sa se spele pe maini si sa isi protejeze parul pentru a nu lua/transmite agenti patogeni prin plimbarile lui de la o ferma la alta. Pana la urma este ferma ta, sunt banii tai si este bine sa te gandesti ca a preveni o boala este de zeci de ori mai ieftin, oricat ar insemna aceasta in bani, decat sa combati o boala si mai ales una cu o mare difuzibilitate care poate sa iti ucida animalele.Aceste masuri sunt obligatorii pentru toate tipurile de ferme de crestere a taurinelor. Conform prevederilor legale aceste pot fi: a) sistemul de crestere a bovinelor in exploatatiile agricole familiale, in care produsele de origine animala rezultate de la acestea sunt destinate consumului familial; b) sistemul comercial de crestere a bovinelor in exploatatiile agricole comerciale, din care se comercializeaza pe piata unica europeana animale vii si produsele de origine animala de la acestea.Este bine de specificat faptul ca in a doua categorie intra si "baba Leana" cu doua sau trei vaci care produc o cantitate variabila de lapte si care ajunge sub forma de branza si smantana pe piata libera, sau cum este cunoscut in Uniunea Europeana: comert direct cu produse alimentare.Pentru a reglementa aspectele si obligativitatea masurilor de biosecuritate, ANSVSA a emis Ordinul nr. 34/2009 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind regulile generale de biosecuritate in exploatatiile de crestere a bovinelor.Conform acestui ordin, detinatorii de bovine au obligatia de a respecta anumite masuri minime de biosecuritate, functie de tipul exploatatiei.Detinatorii de bovine din exploatatiile agricole comerciale de crestere a bovinelor au urmatoarele obligatii: a) sa fie inregistrati/autorizati sanitar-veterinar in conformitate cu prevederile legale in vigoare; b) sa asigure asistenta sanitara veterinara realizata de medicul veterinar de libera practica; c) sa asigure aplicarea normelor sanitare veterinare privind popularea, protectia si bunastarea bovinelor si a programelor de supraveghere a sanatatii acestora, pastrarea evidentelor prevazute de normele sanitare veterinare, precum si aplicarea masurilor dispuse de catre Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor; d) sa asigure spatii pentru schimbarea hainelor si a incaltamintei de strada cu echipamentul de protectie, instalatie de spalare si dezinfectie a mainilor persoanelor care intra si ies din incinta exploatatiei; e) sa interzica accesul in exploatatie persoanelor care nu lucreaza direct in procesul de productie; fac exceptie organele de indrumare si control din cadrul directiei sanitar-vererinare si pentru siguranta alimentelor judetene, respectiv a municipiului Bucuresti si al Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor, care pot intra numai cu respectarea prevederilor legislatiei in vigoare; f) sa asigure adapostirea separata a bovinelor nou-introduse in exploatatie pana la clarificarea statusului de sanatate; g) sa asigure efectuarea reproducerii bovinelor prin monta naturala sau prin insamantari artificiale, numai cu tauri autorizati sanitar-veterinar sau material seminal corespunzator; h) sa asigure spatii pentru depozitarea cadavrelor si a altor deseuri de origine animala destinate distrugerii; i) sa asigure facilitati pentru realizarea actiunilor de dezinfectie, dezinsectie si deratizare de catre o societate comerciala autorizata sau de catre o echipa proprie coordonata de medicul veterinar de libera practica din exploatatia agricola comerciala de crestere a bovinelor; j) sa asigure depozitarea si prepararea furajelor, ca activitate integranta a exploatatiei; k) sa asigure evacuarea si depozitarea dejectiilor, a gunoiului, astfel incat sa nu constituie surse de difuzare a bolilor; l) sa notifice prin sistemul TRACES la directia sanitar-veterinara si pentru siguranta alimentelor judeteana, respectiva municipiului Bucuresti, intentia privind introducerea/scoaterea de bovine in/din exploatatie si alte miscari interne de bovine; m) sa notifice fara intarziere medicului veterinar de libera practica imputernicit de catre directia sanitar-veterinara si pentru siguranta alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucuresti aparitia unor modificari in starea de sanatate a bovinelor; sa ia masuri pentru izolarea animalelor bolnave si suspecte, a celor moarte sau taiate de urgenta si sa nu permita folosirea, vanzarea sau distribuirea produselor de origine animala provenite de la aceste animale, precum si scoaterea din ferma a furajelor, gunoiului si a altor materiale.Pentru prevenirea introducerii de boli infectocontagioase, detinatorul exploatatiei inregistrate/autorizate sanitar-veterinar poate sa intocmeasca si sa implementeze un program de biosecuritate propriu, dezvoltat pe proceduri care sa aiba la baza regulile generate de biosecuritate, specifice exploatatiei, avizat de directia sanitar-veterinara si pentru siguranta alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucuresti.

In exploatatiile agricole familiale regulile generale de biosecuritate de crestere a bovinelor sunt:a) sa respecte prevederile legale in vigoare referitoare la asigurarea reproducerii bovinelor din exploatatie numai prin utilizarea reproducatorilor autorizati sanitar-veterinar; b) sa declare medicului veterinar de libera practica imputernicit de catre directia sanitar-veterinara si pentru siguranta alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucuresti si la primarie bovinele proprii, pe rase, sexe si categorii de varsta; c) sa nu introduca timp de cel putin 15 zile bovinele nou-achizitionate in efectivele constituite in turme sau cirezi; aceste animale vor fi tinute in perioada de 15 zile numai in exploatatia proprie; d) sa intretina bovinele si adaposturile acestora in conformitate cu normele de protectie si bunastare a animalelor; e) sa prezinte, la solicitarea medicului veterinar de libera practica imputernicit, la data, ora si locul stabilite, animalele pentru efectuarea unor actiuni sanitar-veterinare de supraveghere obligatorii; f) sa permita personalului directiei sanitar-veterinare si pentru siguranta alimentelor judetene, respectiv a municipiului Bucuresti verificarea starii de sanatate a animalelor din exploatatie si sa il sprijine in efectuarea actiunilor sanitar-veterinare din normele metodologice de aplicare a Programului actiunilor de supraveghere, prevenire, control si eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protectia animalelor si protectia mediului, aprobat anual prin ordin al presedintelui; g) sa anunte fara intarziere directia sanitar-veterinara si pentru siguranta alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucuresti, prin medicul veterinar de libera practica imputernicit, aparitia unor semne de boala la bovine, a primelor cazuri de moarte sau taiere de urgenta, iar pana la sosirea personalului sanitar-veterinar sa izoleze exemplarele bolnave, sa pastreze pe loc cadavrele, carnea, organele sau alte produse rezultate de la animalele taiate de urgenta, luand masuri ca acestea sa nu fie folosite sau vandute; h) sa respecte prevederile legislatiei sanitar-veterinare in vigoare cu privire la conditiile de taiere si de valorificare a bovinelor.

Recomandarea noastra este sa aplicati aceste reguli nu numai pentru a evita sanctiunile aplicate de inspectorii DSVSA ci mai ales pentru a va proteja efectivul. In cazul unei boli majore la vacile dvs. riscati ca alaturi de aplicarea unor masuri drastice de prevenire a raspandirii bolii, care poate duce pana la sacrificarea si distrugerea intregului efectiv, sa fiti si sanctionati pentru nerespectarea acestor masuri de biosecuritate.Nu ezitati sa solicitati sprijinul medicului veterinar responsabil de ferma dvs pentru a realiza un astfel de plan bine pus la punct cu masuri clare pentru intreg presonalul fermei inclusiv pentru dvs cat si pentru medic. Realizati acest plan scris, consultati-va din nou cu medicul veterinar in privinta lui, instruiti oamenii, realizati panouri de afisaj cu regulile minime de respecta in ferma si urmariti ca toata lumea sa il respecte. Este vorba de banii si viata dvs pe care astfel o protejati.Recomandarea noastra pentru medicii curanti ai fermelor este sa discute cu proprietarul sa il ajute sa inteleaga si sa aplice practic astfel de programe. Lasand la o parte obligativitatea si responsabilitatea legala a medicului de a avea in ferma pe care o pastoreste, a implementarii unor astfel de programe, discutiile cu proprietarul si explicatiile laboriase pot crea pe langa o apropiere de proprietar si o usurare ulterioara a unei munci extrem de dure si cu un final nu tocmai placut atat pentru el cat si pentru proprietar. Aparitia unei epizootii majore poate scoate din circuitul economic ferma sau fermele si atunci falimentul medicului va fi o chestie la fel de concreta ca si falimentul fermierilor. Pe de alta parte costurile unor tratamente de masa nu este la indemana nici unui fermier dar raspunderea medicala este uriasa si, astfel medicii veterinari se pot trezi in imposibilitatea aplicarii unor tratamente corecte pe motivul ca "proprietarul nu are bani si nu plateste" fapt care nu il scuteste de raspunderea medicala in fata Comisiei de Deontologie in cazul unei reclamatii ca nu si-a facut treaba cum trebuie. Indiferent cum este privita nu este nici in avantajul medicului si nici a fermierului aparitia unor boli in ferma.Termenul comportament de confort se refer la toate tipurile de manifestri prin care bovinele i sporesc bunstarea fizic. Crearea condiiilor de autoigienizare pentru vaci este fundamental n creterea acestora. n principal, ele obinuiesc s se scuture, s se ntind i s se ling.Rolul igienizrii cu limba este de ndeprtare a excrementelor, urinei i paraziilor, de meninere a prului i pielii ntr-o condiie bun. Se consider c, dincolo de aspectele sociale, autoigienizarea este stimulat de factori externi, care irit pielea. Vieii de vrst mare petrec 4-6% din timpul zilei i al nopii pentru activiti de igienizare, n timp ce la vacile adulte se nregistreaz un procent de 1%.Frecvena manifestrilor variaz de la 10-15 ori pe zi, pn la peste 100 de ori pe zi. Comportamentul de igienizare al bovinelor const n:- 60-70% igienizare prin lins;- 10-30% igienizare prin frecarea de obiecte;- 1-3% igienizare prin scrpinare.ntr-un sistem de adpost este rentabil instalarea de perii fixe sau rotative pentru igienizare, montate astfel nct s nu deranjeze circulaia vacilor. O dezvoltare normal a aparatului locomotor (schelet, tendoane, muchi) i a capacitii de coordonare a micrilor impune libertate n deplasare i posibilitatea efecturii frecvente a exerciiilor fizice.n activitatea de cretere i exploatare a bovinelor, cea mai mare provocare o reprezint aa-numitele boli de producie. Caracteristica acestor boli este aceea c tranziia de la starea de sntate la mbolnvire este cursiv i nu este determinat de un singur agent patogen. Principalele cauze ale bolilor de producie sunt: structura sistemului de adpost, furajarea i managementul. Pentru unele boli, cauza poate fi identificat fr dificultate n influenele directe ale mediului ambiant.Protecia mpotriva infeciilor externeProtecia mpotriva infeciilor externe const ntr-un set de msuri, aplicat n fiecare ferm pentru a evita/limita introducerea de de boli infecioase. Bolile contagioase sunt indezirabile n ntreaga ar i n fiecare ferm. Cel mai mare risc de introducere a unor boli contagioase noi apare la cumprarea unor noi exemplare. O exploataie bine dezvoltat, cu o capacitate de cretere suficient, poate limita sau chiar evita achiziiile.n caz de extindere a fermei, pentru o perioad, poate fi necesar achiziia de noi exemplare. n aceast situaie, este important s se stabileasc, cu mult timp nainte, numrul de capete i momentul sosirii la ferm. Planificarea detaliat ofer o imagine de ansamblu, astfel nct achiziia bovinelor s se fac de la ct mai puine ferme.n plus, planificarea ar trebui s asigure suficient timp pentru colectarea de informaii referitoare la situaia sanitar (boala mucoaselor BVD, Salmonella Dublin, paratuberculoz, infecii ale ugerului) din ferma furnizoare. Cumprtorul este cel care trebuie s ia msuri pentru a-i proteja efectivul i s fac toate demersurile necesare.Se recomand achiziionarea exemplarelor pentru nlocuire din efective sntoase, care posed certificat sanitar emis de un medic veterinar. Este indicat ca animalele cumprate s fie inute n carantin timp de trei sptmni. n aceast perioad, proprietarul i (dac e cazul) un medic veterinar monitorizeaz starea animalelor i efectueaz examinri suplimentare. Vacile i junicile gestante se introduc n adpost cu un anumit timp naintea ftrii, nct s se poat adapta la agenii patogeni din noul spaiu, s poat produce colostru de calitate.Vizitarea fermelor implic riscul ca bolile s fie transmise bovinelor, de aceea este indicat ca persoanele tere s aib acces limitat n adpostul animalelor. Dac totui aceste persoane intr n adpost, este necesar s treac mai nti prin spaiile tampon din afara construciei. Este indicat s existe un singur punct pentru intrarea i ieirea vizitatorilor.Personalul de deservire (medicii i tehnicienii veterinari, supraveghetorul de muls, podotehnitii) este n contact direct i cu bovine din alte ferme, motiv pentru care riscul de transmitere a bolilor nu poate fi eliminat. Prin urmare, este important ca personalul de deservire s intre trecnd printr-un filtru sanitar, curndu-i temeinic instrumentele i nclmintea.Mijloacelor de transport din afara fermei (cisterne de colectare a laptelui, camioane pentru transportul animalelor, camioane care livreaz furaje) le este interzis intrarea n zona de ntreinere a animalelor. Este recomandat ca mijloacele de transport externe s beneficieze de ci separate de acces. De asemenea, personalul de deservire, care are contact cu animalele, trebuie s-i schimbe hainele sau halatele de lucru, ntre vizite.Atunci cnd fermierul primete vizitatori din alte ri sau dac dorete s ia msuri de precauie suplimentare, poate s pun la dispoziia terilor halate i/sau ciorapi din plastic de unic folosin. n plus, vizitatorii trebuie s aib posibilitatea s-i spele minile i nclmintea, dup vizitarea fermei.Protecia mpotriva infeciilor interneProtecia intern are n vedere, n special, epidemiile de boli contagioase sau programele de modernizare a fermelor, dar este obligatoriu folosit i n activitatea zilnic. Protecia intern mpotriva infeciilor include, de asemenea, msurile de evitare a contaminrii cu dejecii a furajelor i a hrnitorilor.Bovinele trebuie permanent mutate dintr-un sector n altul, atunci cnd efectivul atinge o anumit dimensiune. Vieii sunt mutai n boxe comune, junicile care urmeaz s fete trebuie aduse lng vacile n lactaie, vacile trebuie s intre n repaus mamar i mutate etc. De aceea, sistemul de adpost va fi conceput de proiectant, astfel nct mutarea s implice personal minim.De asemenea, structura adpostului trebuie s permit separarea exemplarelor vulnerabile de restul turmei, n caz de manifestare a bolilor contagioase. Totodat, se recomand creterea vieilor, pentru nceput, n boxe individuale, pentru ca ulterior s fie mutai n boxe colective. Boxele trebuie s fie curate i igienizate.Distribuirea arbitrar a vieilor n boxele din adpost crete riscul mbolnvirilor. Astfel, cea mai bun soluie este completarea unui rnd sau a unui bloc de boxe individuale. n acest fel, furajarea va fi fcut mai eficient, nlesnind inspectarea animalelor n perioadele de risc. Mutarea vieilor, din boxe individuale n boxe colective, se realizeaz mai uor dac se face n grup. n acest mod, vieii mai tineri i mai puin rezisteni la boli, nu sunt aezai la un loc cu vieii mai n vrst, cu o rat de infestare mai mare. n plus, vieii mai tineri sunt obinuii cu comportamentul social al grupului din care fac parte i nu ajung s cunoasc relaiile de dominaie, n momentul adprii i furajrii.Distana dintre animalele din aceeai ras (spaiul individual) poate fi mprit n spaiu fizic i spaiu social. Spaiul fizic este spaiul de care vaca are nevoie pentru micrile naturale, precum poziia de odihn, ridicare, ntindere etc. Spaiul social este distana minim pe care animalele o pstreaz ntre ele. Dac distana minim este depit, vaca va ncerca s scape sau va avea un comportament agresiv.Distana minim personal dintre vac i ali indivizi este delimitat de un cerc imaginar n jurul capului, deoarece vacile se orienteaz cu ajutorul impresiilor senzitive receptate prin intermediul ochilor, urechilor i simului olfactiv. De aceea, aceast distan se msoar la nivelul capului. La vacile adulte aflate la punat, spaiul individual este de doi pn la patru metri.De asemenea, distana individual variaz n funcie de tipul de activitate. Ecornarea reduce distana individual, n anumite situaii aceasta disprnd (atunci cnd vacile se ling i se freac unele de altele, din motive sociale). O densitate mai mare a animalelor limiteaz libertatea de micare, iar dac aceast situaie se repet frecvent, poate cauza tensiuni sociale de grup. Studiile realizate pe junici i turai inui pe pardoseli cu grtare au artat c, la o densitate mai mare, confruntrile devin mai agresive.n mod normal, nu exist motive de ordin sanitar pentru a mpri bovinele mature n grupuri. Cu toate acestea, atunci cnd se implementeaz programe de modernizare a fermelor sau de lupt mpotriva diverselor forme de mastite, poate fi eficient separarea n grupuri. Directivele europene, cu privire la normele sanitare pentru producerea i comercializarea laptelui crud, laptelui tratat termic i a produselor pe baz de lapte prevd separarea laptelui provenit de la vacile afectate de boli cu transmitere la oameni, de restul produciei de lapte.Bovinele care prezint semne de mbolnvire sau sufer de boli ereditare, afeciuni intestinale cu diaree i febr, inclusiv mastite, trebuie separate de restul efectivului. Este important ca spaiul destinat unor astfel de animale s fie amenajat astfel nct vacile s primeasc, n continuare, aceeai hran i s beneficieze de aceleai posibiliti de ntreinere, ca restul animalelor.Condiiile de acces trebuie s fie corespunztoare, permind mutarea animalelor bolnave i manipulate cu efort uman minim. Nu este indicat utilizarea boxelor destinate ftrii ca spaii de convalescen pentru vacile cu rni deschise, abcese sau alte afeciuni care dau natere unor zone purulente. Animalele bolnave i cele care necesit tratament pentru alte afeciuni, dect cele menionate, trebuie cazate lng spaiile cu utiliti de curare i dezinfectare, amplasate ntr-un loc circulat de lucrtori.Roztoarele (oareci i obolani) constituie factori de rspndire a bolilor. Acestea pot aciona ca purttori pasivi, transfernd bolile ctre animalele din adpost. n Romnia, se utilizeaz diferite metode de combatere a acestor purttori de boli: capcanele sunt aezate de-a lungul pereilor exteriori ai adpostului, n timp ce substanelor folosite pentru deratizarea intern li se adaug elemente chimice extrem de amare, care mpiedic taurinele s le consume.