E6-30

P

wm.O. 40{111MAMIMMOIO,

DUILIU ZAMFIRESCU

IN RAZBOIllROM AN

11,111/111111N111111,111 IP. re, IT, 111 nw

Editura Librariei

LEON ALCA.L AYBucurqti, Calea Victoriei 37

47-14,'

1 r,

ql ,

)1.

.7b1.03111;144

T-',:*-11 rdda .1", t ' 4,1

,,

ce 1

c.5 982

i ALCALAY, Bucuregi

CA pentru TOTIIE DE PDPIILARIZARE

a au Aft. Uu1.1 pant acum a cate 33 Ban' numarul.

Fiecare nutria( costa 30 ban!. Pentru volumele continand maimulte numere, se socoteste de atatea on 30 bani, cite nu were sunt.

La facerea comandei este suficient a se indica numai nume-rile din dreptul volumelor alese.

Andersen, Povelti alese, cu portret.legendele2 .Marian, Pasarile noastre si lor.

3 Zamfirescu Mih., Cantece gi plingeri4-5 Spencer Herbert, Despre educatie.

6 Vlahu$d Al., Icoane sterse.7 Carmen-Sylva, De prin veacuri, vol. I.8 Michelet, Romania, Roma, Piza, etc.9 Bathe /in Leo, Castelul Pelel.

10 Maiorescu T. L., Nuvele schite.11 Theuriet Andre, Din tinerete, etc.12 Demetrescu M., Nuvele.13 Zamfirescu Dania, Nuvele, romane.14 Wilkins, Antichitatea romans.15 Alexandrescu Gr. M. Poezii, epistole, satire.16 Anton Pann, Povestea vorbei vol. I.17 Colomb dna, Istorioare.18 Teleor Dunatru. Schite umoristice.19 Mussel Alfred, La ce viseaza fetele.20 Bolintineanu D., Legende Istorice.21 Gennevraye,

Xavier deOmbra. roman.

Calatorii22 Maistre, imprejurul odaiei.23-24 Blimiteanu P., Din viata meseriasilor.

25 Anton Pann. Povestea vorbii, vol. II.26 * * * Biografiile oamenilor celebri.27 Mahaffy, Antichitatea greaca.28 Creangd, Opere complecte, vol I.29 Mos Nichifor. vol. II.30 Povestea MI Stan Patitu, vol. III.31 Povestea lui Harap Alb, vol. IV.

32-33 Amintiri din copilarie, vol. V si VI.34 lonescu Gion. Istorice.35 Stdncescu Dumitru, La gura sobei.36 *** Povesti de Craciun.3738

Rosetti Radu D., Proza Epigrame.Goethe, Werther, roman.

3940

Pann Anton Povestea vorbli, vol. III ultim.Carmen Sylva, De prin veacuri, volumul II ultim.

41 Huxley. Notiuni asupra stilntelor.42 Depdateanu, Doruri amoruri, vol. I, poezii.

;i

13IBLIOTECA PENTRU TO1'I

DUILIU ZAMFIRESCU

IN RAZBOWROMAN

I3UCURE$TI

EDITURA L113RARIE1 LEON ALACLAYNo. 37, Ca lea Victoria, No. 37

1907.

Institutul Grafic .SAM1TCA"

I. SAMITCA D. BARASSocietale in Coniandita

CRAIOVA

Prefata la editia de astazi.

0 a doua editie a mini roman, in taranoastra,e lucru inebucurator, dar nou,cel pupa peutrumine. e CU atat mai imbucurator,cu cat lucrareade /apt, pornita (Video simtire curate, e lipsita defarmecul decadent ca ro»ianelor moderne, in can;aberatiunea simtirilor se vneqte cu peruersitateagandurilor, peutru a necinsti sufletul ainewese.

Publicul a inceputu sit citeascei.Prin. gimnacii licee, profesori tineri luereaza se-

rios la Menu -firm gustulni elecilor. cari, Cu incetnl.(thing da scama de intelesul cnetinfului arta

in marea For ajoritate. 110 se 71101 iau drip«redo me

Cu alto cuointe, incepe sit se formeze y i la not oclasii de oameni, a card intuitiune artistica oapara de exageratiuni qi o tine la o egala depar-tare de extravagantele decadentilor ca $i de manielo

inarumand'o astfel eatre panuiniulFiber al clasicismulni.

D. Z.1907.

4(ii

a'si

nationali.Ftilor,

PREPATA EDIIIEI DIN 1902.

Rontanul de fate, publicat pentru prima oursin revista Convorbiri literare din anii .18928,_,a fost trains in litnba francezd fi in liutba 'un-hand.

Deg si antbele traduceri sent bane, textut originalretntatte eta fiinta sa a parte, cite odatt poate claarsuperior traducerilor, acolo uncle lintba reproducegdndiri qi iutagini specific ronicine,sti.

Aceastel constatare de fapt, care nici inteun caz1111 trebue tuatd, ca o vane inchipuire de sine, esteontagittl pe care generatiunea »tea, it aduce gene-ratiunilo trecute, acelora ce an pregtititgraiul nos-tril de astdzi, in care viitornl va pune inceputulclasicismulni.

E o mare nutugaere sufleteascd , pentrn tine i#petrece viata cduttind sd prindd, in vorbe, icoanafugard, a imagine!, a #i cd are la indentand, o Ma-ki atat de perfecta, cunt e limba, noastrd din stilt--Out secolului al XIXlea.

Cine 10 sintte en tdrie flinta sairomaneascd,poate trece astdzi prin cultural occidentald 0 deciprin gandurile puternice ale altora, feird temere dea picnic calituitile specifice ale rasei. Importantul

6

este de a swill adapt raintinefle, de a avea lucre-dere in popornt care s'a strecurat in tinip 0, spa-the matins, ¢i a riisarit in reizboitil din 1877, cnCoale calitiitile lid' strdniogeqti, ascultil tor, siniplufi eroic.

Bine di avent Mine de caniat ..,;i o limbo siyura ;ceinteitoril se vor na#e.

1

Ziva de 11/23 April() a anulul 1877 era o zi CaCoate colelalte, cu nori pe o parte a cerului, cusoare pe alta, si n'ar fi avut darul sa scoata pe e-lite atata lume, data linistitii cetateni ai capitaleinu ar fi fost turburati de zgomotul asurzitor atvanzatorilor de jurnale, cari, alergand ca niste sea-pati din balamuc, strigau cat le lua gura: Ro-mania libera do maine, cu trecerea Rusilor!"

Din cele mai departate raspantii, de pe PodulCalicilor si din Dealul Spirei, din Calea Mosilor tiide la Obor, de prin Schitul Magureanu, de prin 0-lari, de pe la Tei, se indreapta lumea, ca In zilelede parada, spre podul Mogosoaei. Jidani de prinSfanta Vinere; brasoveni, sapunari si lumanari depe la 13aratie; cavafi din gura pietii; chiristigii doprin Dudescu si Antim; olteni cu cosurile banana-ind; sacagii aruncati ca de vent pe hulube,totimanau in spre centrul orasului. La imbucaturiletradelor mici cu Podul Mogoraei, stau baeti de

prftvalii, veniti de departs, cu pestelcile sumecate{sub jileta;rnitocani cretulii,cu tocuri de o schioapa;

8

Pasapi ambulanti, cu Inieii athrnati do cobilite; fetede cushtorese, elite de la lucru fart rost; functionari nedomiriti, schpati de prin linistere innaintode vreme. Toti se ratan pe Podul logo3oaoi cuner6bdare, a3teptand par'ch trecerea vre-unui sal-tanat neobicinuit, fiind-ca lucru curios ltrasurilefoarte numeroase la ceasul acela, se rhreau ca in-naintea sosirei lui Voda. Lumea foih pe jos, fall,.treabh., Vii, totu3i, preocupath; grupuri de bhrbatise formau, pe tot lungul trotuarului de la palatpant in bulevard; birjarii muscali, neastamparati,e3iau din randurile for pe piata teatrului $i daumite nebune3ti pe dinaintea publicului, falfaind dinmhneci 3i din biciuri, ca ratele la venirea ploii.

Si acela3i stright asurzitor, al vanztitorilor dojurnale, se repeta din ce in ce mai des. RomaniaMerit de maine, cu trecerea Ru3ilorl"

ochii acestor caste. -gura, veniti de prin fun-dul malialalelor, nu erau multumiti do priveli3teastradelor, totu3i pe chipurile for se citea nedomi-rirea 3i nelini3tea: Vin

In mi3carea naive a cliciulei, ridicath pe frunte;In bleojdirea capului pe o parte; in rtispunsurile sil-nice ce-3i da uunii altora, plechnd innapoi sere ma-halale,multimea avea intelegerea-dreapta, a unelimprejurhri marl, pe care nu putea sI, o chnt6.reaschbine, dar de care se simtea Vin Ru3iil"

Trecand prin lumea acoasta posach, Co-manelteanu umbla repede, cautand sa iash maila larg, ca sh se urce into trasurl 3i sti *ugh la

Dace

noliniftita:Mimi

sora-sa mai curand. In graba lui, la cotitura unei.trade, se lovi piept in piept cu un domn, caruiati cam% ochelarii de pe nas.

Vacs! zise acesta, dandu-se cu un pas lnnapoisi uitandu-se urat In Comanesteanu.

Un minut, se privira amandoi, cu fondul de rau-tate ce pare a esi cite °data in firea omeneascatocmai din departarea salhatica a stramosilor, sinumai in urtna. !si adusera aminte ceara er-tare.

Erau tocmai sa se departa, cand parura a serecunoaste.

Mani, tu esti ?Milescule!

- 0, mit de tunete si de vacsuri ! tu esti. mabaiatule? Vino sa to sarut...

Si, Cara sa mai astepte mutt& pofta, Milescu, rosu,vesel, bufnind pe /tar; de multumire, stranse inbratele lui puternice pe vechiul prieten de scoala.

re mai faci, uratule ? and ai venit din fun-dul codrilor ?... Am intrehat de tine pe toata lu-mea... Mii de tunete! astasearii mananci In mine...Nu se poate... Ai auzit domnule ? Vin Rusii. Vacs!...

Comanesteanu sa uita la el, mirat de a-I regasiintocmai cum II lasase cu zece ani In urtna, vor-baret, stinatos, cu ticurile lui, cu >ttii (le tunetesi tte atestiri, ce se amostecau farli rest In convor-hire. 1 se pant ca se intoarco deodatit cu atatia aniinnapoi si se simti prins de induiosare, pentru,.. pentrunimeni, asa, de geaha, pentru vremea trecatoare

sh-si

10

Bine, Milescule, viu cu placere, altadata. Asta-seara ma asteapta soramea.

Vacs! nu se poate: astaseara. Te astept sima due. Vin Rusil. La revedere.

Milescu se repezi din nou prin lume, gata sase mai izbeasca de alti trecatori. Comanesteanu seurea intr'o trasura si era sa piece, cand prietenulMitt it ajunse de pe urma.

Mii de vaviloane si de tunete! ne desparteamfar& sa-ti fi spus unde sed. Sa nu-mi umbli dum-neata cu vacsuri si cu fracuri, mai inteles ? Asacum to afli, la 71/2. M'ai inteles?

Si, flicand un semn din mana, iar voia sa piece.Milescule, da spune unde sezi, striga Mihai

dupa el.El sari din nou spre trasura.

Vacs! si iar vacs! ca ma prostesc. Strada Ba-tistea, drags. La revedere.

Mergand spre Sasa, Mihai se &idea la amicullui, de care atata rasese la Paris. Desi ii veneasa zambeasca si acum, de felul spiritului lui Milescu,totusi se simtea fericit ca-I intalnise, si mai cuseams ca-I Intalnise asa precum it stia, naiv, plinde ticuri, totdeauna grabit si mai presus de toate

treabii. Ceea-ce, in prima tinerete, i se pa-rea numai caraghios, in caracterul prietenuluiscum, in pragul mat urilatoi, Cam! inlelepeinnoaeolmaril tot mai guild in oanioni !iota lor perso -Rata, i se piirea incantator, prin desavarsita sin-corilate cm care so desfasura Brea lui

incurcasalt,

Afiloscu.

11

/Onus° In Salsa, vesel, cunt nu i se Intamplasodo mull; urea searile fluerand, cam' intra in sa11)11, nu so putt' opri dp a nu zice si 01 Vacs!",ea Mileseu. Istorisi suroli-soi intalnirea cu vechiullui catnarad de koala; placorea neasteptata ce-ipricinuia revederea lui Milescu; miile do bombe side vacsuri ale acestuia; in fine, invitarea la mass.

Sala, a carol netarmurita iubiro pentru frateleof crescuse cu varsta. se uita la el en privirea calda,fericita de a-1 vedea razand, deli ea paroa trista.

Seninatatea gray& a Sasei se intunecase in um-bra unei melancolii dureroase, ce parea eh inrau-reste deopotriva pe toti dimprejur. Un moment,

ramase in mijlocul camerei, uitandu se lacei de fats: intro clips, i se limpezira lucrurile.Vestea razboiului apropiat, ingrijea pe toti. Pen-tru intaiasi data isi dote el soma ca, in ca deactiune, toti barbatii din familia for ar fi trebuitsh is parte In lupta. Isi artnica ochii spre Victoriasi spre cumnatul slit, Colonelul Ainza; spre Marysi spre barbatul slit, Capitanul Dudescu; spre Ma-telt' medic si deci probabil chemat. Se gluon si Inel, locotenent in rezerva. Toti trebuiau sa mearga.

Colonelul Ainza, care ii lasase totdeauna o im-presie de eniginit, cu pant aproape alb, cu pielitaariimie de creol, cu mustata rasuciti in vint, souita intr'un jurnal ilustrat. tihnit, gray, cu botforiide lac elegant incheiati intfun pinten de 'irony,ce suna a oinicie. cu tunica stransa pe el ea deparada. Victoria, deli mai tatirtra cu ani du

Nliliai

N) de

ii

12

cat bfirbatu-sfiu, pfirea absorbita cu desrtvfirsire In

personalitatea. lui.Clifitanul Dudescu era tocmai opusul Colonelu-

Iui Amza: spilficit si sters la chip, slab §i neingri-jit, purtand uniforma de vanator cu o Mita ails,vorbea repede §i nervos, Uri a se gandi la efec-tul ce producea 0 note antiestetia caracterizatoate flints sa aparenta. Se vedea bine ca Marysuferea de Tinuta blirbatului ei.

Si cu toate astea, tine putea spune cu hotfirarecare din amfindoi era nu out ? Poate rfizboiul. Punaatunci Insfi, 14tiliai vedea In Insh-§i familia sa legeastspdnirii blirbatilor frumosi §i voinici asupra fe-meilor. 11 'Area rau, del era el insuqi frames §ivoinic. li parea Au, fiind-c4 simtea ca era oare-care imoralitate in aceastii lege fireasch, si mai Cuseams fiind-ca credea ca familia lui trebuia al fieIn toate perfeetli, ffira slfibiciuni, fir& asemanlirivulgare cu celelalte familii. De aci, o instinctivepornire contra lui Amza §i o nejustificati simpatiepentru Dudescu.

De ar fi putnt lush se fie cu totul sinter In cer-cetarea sufletelor color ce-1 Inconjurau si mai cuseams In cercetarea sufletului salt, ar fi trebuit stt-§imarturiseasert ce mai eran §i alte pricini, pentrucare Colonelul Amza pares mai putin simpatic deeit Capitanul Dudescu.

In acelas jurnal ilustrat In care se tin Colonelul,privea de aproape §i o persoank straint, familiei'or, Natalia Cants, arnica de copilarie a Sasei, mit-

13

that& in Moldova #i statornicith la mo#ia for dinVrancea, Sarba, ling& mo#ia lui

Meath, pe jurnalul ilustrat, ochii ei se tndreptauspre u#It la fiecare mi#care, Oland ca a#teaptii pecineva. Cand intra Mihai, vesel, fats ei se luminade bucurie. Apoi, Incet, 1#i trase scaunul la o parte#i asculta povestirea cu Milescu, In modul cel mainatural.

Zitu, Natant°, Amid la masa, zise Saga. cefad la otel singurlt

Trebue st. mh'mbrac, drags.Pftnit la ai toatli, vremea sa to Imbraci.

Tu vii la bal, Mihai ?Stiu eu... Milescu mi-a zis sit nu ma due In

frac, aqa ca ar trebui sa tree #i eu pe la otel, casit nya'nabrac. Sa vedem...

Ce urat luoru, cu otelul asta, zise Saga, Nata-liei. A# fi vrut sa to am la mine. Dar °and suntemla Bucureqti cu totii, nici Mihai n'are

Nu-i nimic, drags. Vezi ca stau la voi toatiziva...

Sap schimbh, tonul:Ce-ai mai auzit despre razboi, Mihai? tjezi

langit mine.Ce s'aud maman... Rulii an trecut granita.

Natalia Incepu sit rada, en o .note simpatica Invoce, nitftndu -se nand Is sort., And is (rate.

Tu razi, fiindca pe tine nu to amenintalase cuss pustie...

Mihai.

?

11

loc.

14

Natalia se uita lung si mangrietor pe sub gene-la Mihai:

la mai zi °data,.Mihai zambea cam in silk neintelegand do ce

radea Natalia.Ce am zis ? ca Rusii au trecut frontiera. Asa

este.Zi Inca ()data mantan...

Cu nota aceasta intima, convorbirea merse In-nuinte cum putu, fara sa liking& la limpeziciuneade toate zilele. Mateiu veni si el acasa, linistit caIntotdeauna, in aparenta, dar in fond preocupat.

Ei, Colonelule, Imi pare ca de asta-data o sascot si en briciurile de prin cutii. Ori la deal, onla vale, o sit ne batem cu cine-va.

ne batem der& trebne. Eu, ca militar, nupot vorbi altfel. Cred ins& ca e o gresealii sti, esimdin neutralitate.

Dudescu, nervos, sari In sus.Ce neutralitate, domnulel Cine-ti garanteazli

neutralitatea? La ce rezultate a ajuns conferintade la Constantinopole,? Zero bani, zero centime.Noi am trimis acolo pe bimitrie Bratianu, ca sitconvingem pe Turcii, ca e mai cu seam/ in folosulfor sa ne declare neutril Cine ne-a ascultat?...

Avem tractatul de la Paris. Noi trebue sli fimun adevarat bulevard intre cele dotta Imperil.

Bulevard. Molt L. 0 sa fim bulevard de plim-bare pentru °stile rusesti... cum am Post Intotdeaunade rand an pus fanariotii mans, pe noi. Ali, Doane

Sii

--

1.5

cum a§ vrea sti mai vie odati Drficule§tii, sft necurate Cara de lifte !... Eu cel d'intAi a§ pregititeapa unni non Vlad.

Tocmai asta zic §i en: sit nu vie strAini pepfimftntul nostru.

Atunci sit ne batem. Ori cu unii on cu altii.Victoria, enervatit de felul tanto§ cu care vorbea

Dudescu, vol sit schimbe indrumarea convorbirii.Hai A ne'mbritelim. La revedere, Mihai, clack

to dud la Milescn tin.Se scularti on totii. In mica Incurcliturti a mo-

mentului, Natalia zise lui Comitne§teanu !fleet:Vrei sit mit due la bal?

El rlispunse, cu ochii In pitmftnt, jenat:Cum dore§ti...Vii ?Poste sit viu ..

II

Mergind in Milescu, Comitnesteanu se simti deo-data prins de aceiasi idee: razboitil. Ordinal de con-centrare II primise de cate-va zile, cu data de 6/18Apri le. Regimental al 10-lea de dorobanti, care faceaparte din al II-lea Corp de Armatk, era pe drumspre Dunare, !Titre Giurgiu si Oltenita. El trebuiask-1 ajungli la Fratesti. Afark ploua. 0 geank va-nit& de lumina tivea nourii spre apus. Fantasticksi indiferenta In sine, natura era amestecata deinchipuirea oamenilor cu Intamplfirile de pe pa-mint: un cer nesigur, pada, ploae,dupit cum ne-sigure si mohoritte erau evenimentele de maine.

Trectind prin rata Palatului, Cornanesteanu scoasecapul de sub cosul trasurii si se uita la ferestrelelaminate. Nici-odatit nu-1 pkruserli sat de inte-resante geamurile acelea multicolore, dincolo decart ritspunderea si grijile erau asa de marl. 0miscare instinctive de respect si simpatie 11 flicusit se piece mai jos, spre a zarl o umbra ce treceape la ferestre, mariti probabil de apropierea vre-unel lampi. Ii rasarl In suflet pentru Intaiasi data

17

dorinta puternicii de a se bate, cu on cine si onunde; de a da travel& to multimea dusmanilor; dea rani,. de a ucide el, omul pacinic algfindurilor. Inchipuirea cam donchisoteascii a tu-tulor erollor improvizati, Muni din el, acolea, Intrlisur6, un crunt cavaler de pe vremea marilornostri Domni pfimAnteni, un Buzesc, un Mihalcea,at ciirui palos orb zdrelea ante de capeter Totit Ba-sarabii din Istoria Tiirii Romilnesti, DraculestiiDlinestii; Marii Beni ai Craiovei, si bogati;hartagosal Vlad Tepes; genialul Mihai al II-leaBravul; apoi Bogd6nestii din Moldova; crudul sieroicul Stefan al VI-lea cel Mare; Hatmanii dinpoetica tear a Bucovinei; Asanachii Vriinceni, dincari se cobora el despre mama; toate figurile le-gendare; toate numele ce-1 emotionau, Walla dela Bovine, lupta de la toate se grii-mlideau In mintea lui, cn puterea evocativii ce oen pentru Romani figurile si faptele mlirete aletimpurilor for eroice, paste Carl vremurild grelede mai pe urmii an aruncat melancolia neputintei.

A venit vremea a& ne desteptlim I In vinele tale,Mihai, !Area a-i zice glasul Inchipuirei Jul aprinse,curge samgele Comlinestenilor.de la ses, al Asana-chilor de la munte, sftngele Latinilor biruitori, atDacilor biruiti, care, In preajma codrilor, Impreju-rul izvoarelor, a prins flint& nouli In poporul taude astral, In munteni, In Baciul Micu, in tine! Du-tecu Regimentul tau de Vrlinceni pe drumul Cain-garenilor? sit nu s'a stins virtutea-sulitarilor, a ro-

filet milli,

m&ndri

Clilugareni;

el

18

slorilor, a calarasilor si a vanatorilor lui Milinea I...Si ce ciudat i se paru, nand birjea se opri In

fata unor case curate, din strada Batistei, cand else dete jos, aiurit de ganduri eroioe, si suna pro-zaic la asp. lui Milescu..:

17n fecior, gata a Beryl la masa, II est Innainte,spunandu-i di domnul" nu se'ntorsese Incft. Mi.hal, cam Incurcat, ceru sa-1 astepte.

Grabit, feciorul deschise usa de la cabinetul delam, trase un chibrit pe pantaloni si aprinse gazal

Poftitl, vti rog.Mihai se vazu de odata Intr'o camera spatioasa

plinti de carp, en lucrurl curate asezate la locallor, WI praful de un deget, pe mobile, cum eraIn bunele deprinderi ale amicului situ. Tablouri cu-viincloase pe pared, flori prin vase, un aer de In-timitate demna peste tot... Nu se poate, 1st Asoel, am intrat Intr'o case strains ". Si, Ilia a segandl mutt, cauta clopotul In zid si suna.

Feciorul vent din non.MI rog, aunt ad la d-nul Milescu ?Da, cuconasule, poftiti de sedeti, on trebue sit

vie numai decal la masa.Va se zicli tot era ceva schimbat In prietenul

sau. Se puce sit, astepte si prinse din nou a se ga,ndlla razboiu. Regimental 10 de dorobantl facea partedin I-a brigada de infanterie, a diviziunii a Ill-a,a Corpului al II-lea de Armattt. Un corp de Armatil!..Ce solemn cuvant ! In fata lui, o litografie colo-PIA inflitiii, o Mime minunat do framoasa uititm

19

du -so pe ganduri In depirtare. Isi aduse amintede Natalia si de muntii de Ia Andreiasi. I se pftruCo verb°, Ia izvoarele Milcovului, slirind wadi dinplats In plats;, cu of rful piciorului incondeiat cain poveste, cu chipul senin, cu ochii privind par'cfttot dincolo de ce se vede, ca femeett din cadru...Se uitft la ceasornic: erau 8. Allituri se auzeau pre-gatiri de mash, furculite si cutite ce sunau, bapar'cit chiar glasuri vorbind. Mai trecit un sfert deceas. Milescu nicheri. 'Asa ceva se potrivea cu elde minune. Acuma era sigur cft n'a intrat in caststritina.

Se auzi de odatit sunand In intrare cu furie. Fe-cicrul se repezi sft deschida.

A venit un domn? L-ai poftit sit m'astepte?Da, cuconasule, e in birou.Plateste trasura si sit dai la masa.

Apoi sari treptlle in goantt, deschise usa si senftpusti spre Mihai:

Mii de bombe!... to -am flicut sti, m'astepti.Vino, dragft, sit mancetm. Dumitrache, di fuga dupebirjar, c'am Iftsat niste Camenbert in tritsurft...

L'am lust, cucona§ule, zise omul, zambind.Spnne ouconitelor A se coboare si dit-ne la

mask.Poftiti, cft dumnealor aunt la mass de molt,Ce face! ?..

Feciorul Inniltit din timed, iar Milescu, furios,Iftsit pe Mihai in anticamera si se repezl to salade inftncare.

20

Hine, drags, nu se putea A mai astepti die-va minute... tiai ch, am invitat un prieten la magas...II Iasi singur, ca pe un caraghios, nici nu-i pui tacam.

Cs va se zica asta, Niculel.. ai visat se vede...Ce prieten ?

Mii de bombe!.. Nu te insura, mon cher, nu teInsure Vino sa te prezint jumatatei mele, carema respect& asa de putin...

Mihai, inlemnit de scene, displacuta ce se sitnteape sub bombele lui Milescu, se gas' In fata a don&doamne tinere, nedomirite si ele ca si el, dar par'cadesprinse cu asemenea Intamplari. Ele se uitau Isdamn!, mirate ca nu-1 mai vazusera nici-odata; elde asemeni se vita la ele.

Va prezint pe vechiul si bunul men prieten Mi-hai Comanesteanu. Nevastft-mea si cumnata- mea...

Apoi cazu pe scaunul lui si incepu a manca dince gasea pe masa. Elena Milescu spa pe MilaiIn dreapta ei, binisor, Wit pripli, si, vorbindu-i,lua de dinaintea lui barbatu-sau fructele, din cariacesta incepuse sa roboteasca.

Asteapta sa va dea supa.Milescu se mule pe o parte, ca o bleanda, si in-

cepu sa zambeasca:Vezi, mon cher, asa ma poarti dumneaei, ca pe

un eopil. E drept lima eft aunt si uituc... Ma rog,te-am prezentat cumnata-mei, Anna?

Fats suradea, cu obrazul ei rotund, plin de si-natate, cu ochii inteligenti, cu gum usor ridicatade la margini.

21

Ca sa A cunoasteti numai decht, sh vh deli -nesc in putine cuvinte: Mihai Cominesteanu, junebaiat, doctor In drept, ofiter In garde eivilk re-tras in munti pentru cauze de ordine public& ; Anna

fica soacrii-mei, 21 ani la Octombrie, fathcu printipuri, a refuzat piinii acum 6 pretendenti;Elena Milescu, nevasta tutoarea mea; subsem-natul, vacs!..

Elena /Idea din toath iniina.Nu sunt tutoarea ta... Pack D-nul Comanes-

teanu Iti este prieten, trebue sit to tie ca n'ainevoe de tutor. Dar de un intendent general, unsecretar particular...

Si o bona, zise Anna.Asa falai, Annie° ?

Fata Incepu sh rid& supirati.Ti-am spus sit nu -mi mai ziciSh-ti zic Annetto, cu doi n doi t; sit -ti zic A-

nnino, Annicuto, Anninetto, Anninato. Nu-i vorbit,de aninat nu to prea anini to usor.

Ba nicidecum: sa -mi zici Anna, curet.Mai rog, Mihai, dacii vrei sa placi cumnati-mei,

sa fit conservator infocat.. nu -i ceri mane,Conservator si sunt.

Meson se uith, la el:Ei, AO_ nici mama nu i-o ceri?

Mihai zambea. Anna se Meuse ro0p.Spune curat ca nu i-o ceri, fiind-ca atunci, cine

stie, puate sa ti-o dea... Asta-i logics femeilor.Comhnesteanu zise Inteadins;

si sa

¢i

ago!.yi

91

22

Nu o cet.Milescu biltu din palms:'

Bravo! al 7-lea pretendent.inceput de a doua writ, merse lnnainle

duple sartul lui. Milescu manta in fugh, vorbea cu,gura plink, se inneca cu vinul. Indemntind pe Mi-hai sh mai is odatft din fie care fel:

Ia mai dk niste vacs de asta... Maninch Mi-hai, ck yin Rusii.

Mai Incet, Nicule, zise nevasta-sa, ch n'or fi Iabarieri.

Dap aceea, Intorcindu-se titre Mihai, ii zisecu aceeasi preocupare ca si Sass:

Adevfirat e, domnule Comlinesteanu, ca autrecut paste hotare?

Da, doamnii.Milescu ridica ochii din farfurie, inviorat.

Au trecut. Bine c'au trecut. Si se sfarseasch()data cu mizeriile asteal.. Ba mergem, ba nu mer-gem. Auzi, sh fugi la munte, ca bajenarii. Vacs!.

mergem, domnule! Am sh merg eu, ai sit mergidumneata, an sk meargi dumnealor, ck nu auntemmorticiuni.

$i noi sii mergem? Intrebil Anna, ironicii.Vorba vine. 0 sk mergem noi. D-voastra car'

.vi trageti din Fanarioti, aveti dreptul sa stati stash.L Elena se uitli trist spre barbatu-shu:

De es vorbesti asa, Nicule? Nu e vina noastrich ne coborhm din unii si nu din altii, dell to stiffbine cii. mama a Goleasch...

Prainzul,

tift

23

Pentru intitiasi dath de (sand it intalnise, vhzu Mi-ha i pe Milescu, devenind serios vorbind cu cumpat:

Iarta-ma, drags; mi-a scapat o vorbi de omran. Nu vreau sa sting pe nimeni, iar pe voi, per-sonal, stip ca va iubeso si nu pot aft vh ranesoflira, cuvint. Ins& aci e o chestiune cu mult, darcu mult mai gravii de cftt se pare. Dupli satatimp de nevoi, In care class stiiph.nitoare a popo-rului nostru a fost de o miselie revoltitoare, supu-Wanda-se rand pe And la toti veneticii, alerghndcu pungi de bani capul plecat de la un Pestila un Consul, de la un Fanariot la un Muscal, de

la un Hospodar la un situ], a venit vremea ca ea'clasa stlipttnitoare, care pretinde ca Isi dli, seamsde rolul ei, sa dovedeascit oh nu mat e cea dintrecut. Cine nu e plitruns de evidenta lucrului a-cestuia, acela e sting de o infirmitato atavich, estevictima unei nefericite !norm Ishri de rash, In careminciuna, lenea si poltroneria fanarlota biruesc nunumai glasul patriotismului, dar chiar glasul Inte-lepciunei.

Pe nand el vorbea, Inclilzindn-se din ce In ce mai=It. Anna da semne de nerlibdare:

Dumneata contestezi boerilor Influenta for fe-ricita....

Milescu ridich vocea:Nu mli, intrerupe, ca nu contester. !limit.. An

fost ci hoeri patrioti pe vremea Fanariotilor. siAce lora halal A, be fie. Dar acela erau putini. Res-NI era eoplelit de venetici

si

si cu

24

Pe acela i-a absorbit masa Romani lor, ziseAnna enervate.

Nu ma. Intrerupe. Tocmai asta e nenorocirea:i-a absorbit, cum absoarbe o vadrA de ape cate-vapicaturi de anifina. tin ca sunt oameni astazi carisustin el Fanariotil ne-au ?twat mult bine, fiind-ofine-au adus culture. Ne-au adus sange vitiat: pol-tronerie, fanfaronada ai fiitArnicie, asta ne-an adus.Du-te Inteun salon, priveate asta -sears barbatii dela bal: to vei credo la Constantinopoli sau la Atena,la o ramura de administratiune publicA, la ale}gerile: striciicinne poste tot. Noi strigam atattmpotriva jidanilor, fiind-ca nu e asimileaza. E ofericire ea nu se asimileazA, ai, din pullet de vedereetnio, tocmai de aceia nu sunt primejdioai.

Stricaciune de asta a mai fost at alta data,zise Anna. Pe vremea lui Vlad Tepee nu emu Fa-narioti, ai, on toate astea, teapa a fost inventata deacest bun roman tocmai ca sa starpeasca hotiileal cornptiunea.

Mihai se uitii la fata. Raspunsul ei inteligent aiironic Il tam sa se mire. Negreait, tinand seamade numele ei de familie, teoriile lui Milescu nu preaereau cu tact. Dar tactnl, la Milescu, mai cu mamacand se aprindea la vorba, era lucru necnnosont.De aceea, raspunse ai mai violent, trantind furcu-!Ito pe taler:

Nu e adevarat!.. Dacil se fura ai pe vremea luiVlad Tepee, asta nu dovedeate nimic. In toate tim-purile ai la toate popoarele au fost momenta de

25

decadere administrative. Dar chiar faptul ca a ve-nit un Vlad Tepes, care a starpit raul din Wad*probeagt ca ramasese virtute in clasele boerilor,Hind -ca Tepe§ erea boor pamantean, Basarabculesc. Arata-mi dumneata care este Domnul cares'a ridicat, dintre straini sau chiar dintre boerl, pevremea Fanariotilor, Impotriva acestora? Nici-unul.De aceea, e rusine se vorbim astazi de fuga lamun %i, de neutralitate si de fleacuri. Astea auntlucruri demne de mueri sau de Fanarioti. Eu auntMilesc. Eu am se ma due sa ma bat, ou Turcii, cuRusii, ca Tatarii, dracu, data o trebui I..

Dumitrache ramasese cu farfuria In mina, ui-tandu-se la stapanusau. Aoesta, tend tficu, cumnu-1 mai Intrerupea nimeni, se simtl se vede camridicul de atata patriotism, de oare-ce o date iarprin bombele lui :

Mii de oataclismel ca eloquent am mai fostlAnna se uita In taler, nemiscata. ; Elena manta

Inset, gandindu-se; Mihai aces, jenat de p.cla a-ceea de netintelegere ce'i Invaluia, dar, In fond, mul-tumit de amicul lui. Milescu privi lung spre cum-nata-sa. Cu glasul bland, aproape rugator, Ii In-tinge mama o chiema

Anioutol. el to ai fost foarte de spiritcu Vlad Tepes...

Fata Isi Intoarse ochii spre el, plini de lacrami.Mii de bombe ci de baionetel plangi?.. Se tail

ca toEa, stergandu-si ochii, Incepu a rade: dun., sim-

Drit-

cu

Stii

mikritil..

i

ft

patio, ruOne, se topeau Intr'un sentiment de rod-caa constiinta de sine. 0 privire piezise catre Mi-hai, intfilni privirea acestuia, admirativil, far& voeaIui. Feta isi ridica bustul niai sus, misca usor dincap, dandu-si parul la o parte de pe frunte, ca sicum o secrete, dorinta ar fi indemnat-o sit se arateIn toata curatia ei. El se simtl surprins in gAndullui bun, si, indemnat par'cli de o pornire sufie-tease& einstita, vol sa rupft farmecul ce se intindeade la unul la altul, si se Intoarse catre Elena:

Watt intrebat, doamni, theft e adevaratau trecut Rusii poste hotare...

Da.E foarte adevarat...Cu voea noastra ?Imi Inchipuesc, de oare-ce not suntem eon-

eentrati pe Dunfire, iar nu pe Prut.Sunteti ehiemat si d-voastra ?Da, doamna.

Anna Intreabh repede :Da ?Da. Regimentul men trebue sit fie deja spre

Giurgiu.Milescu sari In sus:

Bravo, Mittel I.. Mergem impreuna. Tu estiaici in permisie ?

Da. Cumnatii mei fiind militari, doi in armatapermanenta si unul doctor in rimer* ne-am straitscu totii innainte de a ne desparti.

()A

'26

27

Tu esti In rogimentul de Patna? Eu suet inal 8-lea de linie.

Da, suntem in aceiasi Divizie.Bravo! Dumitrache, di-ne o sticIft de sampauie.Dupft cute stiu de la cumnatu-meu, Rusil tree

.spre Dun ..re in patru coloane: unazprm Copftceniide Arges, alta prin preajma Bucurestilor, o a treiape lalomita, spre Calarasi, iar a patra spre Bolgrad,pentru a ocupa Dungrea de jos si a aphra ast-felmersul celor-l-alte.

Dar armata noastra?Armata noastrft are si ea drept obiectiv tot

Dunftrea, spre a Impiedica pe Turci sa, Nei dintara noastra chmpul razboiului. Noi nu putem a-Ora tot malul stung at Dunftrii, ou doull Corpuri dearmath, dar putem ocupa Punctele cele mei pri-mejduite, acele din fata Vidinului...

Vii rog. numai o clip i, zise Anpa, sculandu-se.Esi repede pe ush, usoarft ca o [AAA* si dis-

paru. Duph, un moment, se intoarso, cu o hart athrii, pe care o intinse pe:mash.

Inchipuiti-vh eh not suntem de-a dreptul a-menintati, fiind-cu avem proprietati pe malul Du-nhrii... Su vedem unde[e Vidinul..

Tata Vidinul. In fath :went ('alafatul, Cetateasi Peclietul. Mai In vale, Turcii au Nicopoli, Rus-ciucul si Silistria. Pe aid capitala este deadreptulamenintata. Spre Vidin va merge probabil I-iulCorp de armath. Pe la Nicopoli spre Silistra, Cor-pul at II-lea,

28

Al nostru? intreab& Milescu.Da. Asif ca not vo lua pozitie cam prin

preajma Giurgiului.Bravo!... zise Anna, batand din palme. Mer-

gem si not la motie...Milescu ridici ochii de pe hart& si privi lung la

fatii, cu o seriozitate comica.Ce to uiti asa to mine? zise ea, cu mirare pre-

facuta. Par'ca nu qtiu eu cif. Elena o sit meargadupfi, tine...

El 'da din cap, multumit, dar vrand sa fact pescepticul. Urfmi a privi la fat& cu insistentt. Ease tnrosi din nou si se prefficu suparati :

Ce te uiti asa la Mine, frate?Haide, haide...Ba nici un haide-haide. Mergem la Stanesti,

§tii.Milescu lua binisor mina nevesti-si si ii zise razand:

Elencuto, imi pare c& nu mai trecem poste al7-lea pretendent. De ne-om intoarce de la rizboiu,jucam la nunta....

Fata:se suparit:Nu mai vorbi prostii Nicule.Imi pare rfiu pentru tine, Annicuto, ca ti se

'potrivesc tocmai junii carora to nu le placi. Mihaimi-a spur, innainte de a calea pragul casei noastre,ca nu se Insoara. Asta e un mod dolicat de a maprevent ca nu te vrea...

Nu e adevarat, protest& Mihai, ritzand: nicinu stiam ca esti insurat,

sit

29

Ia task mon cher. eh m cunoaste o Inane in-treaga: carierea mea de asta-zi este de a prezentajuni de insurat cumnati-mei... Fug bfietii de mine,cade reposata Tita Cismegiu, petitoarea de profesie.

Elena raclea, plecandu-si capul pe o parte; Mihairides, si el, uitandu-se Ia Anna, care, aprinsi laobraz, batea nerves cu degetele pe masa.

Cup& cate-va minute, Milescu se uita. la ceasornic.Mii de bombe, fetolor, da nu va duceti va;

imbriicati? La cute vreti mergeti la bal?...sh.

sh

III

A doua-zi, cand Cominesteanu ridicA perdelele,plata teatrului era ORA de apt'. Cati-va birjarirataoiti stringeau burdufurile de in trasuri, cu col-turile livrelei for muscalesti, prinse in brAu. El bligade seams, ca atentia aiuritA a omului ce de-abias'a desteptat din somn, ca desi imbracati musca-leste, birjarii aceia ereau romani. Neaparat, gAndiel, on de cttte on e vorba de trudA, de munca 10-1,figeascit, de alergat prin ploae si noroiu, strainulse asounde si romanul se trudeste. El si cu gloa-bele lui. Uite-1 colo. pusIseapca leseascALincap, rochie pe trup, dar 1.1 dau de gol mustAtile".Soarele strAbatea Cu greu printre nori si, rar, citeo rata palidA venea sA maClumineze:nevinovatiamelancolicii a bietului din THEATRY NATIONAL.Un phIc de soldati trecu pe sub ferestre, mergAnddrept prin bfiltoacele de api.

Mibai se imbrActi incet, gandindulse In intim-plfirile ce aveau stt se desf4ure in curand. Postedouti zile trebuia sa piece la Regiment.

In linitea diminetii, and inchipuirea slabWe,

V.

31

,,ii cu diinsa slithesc trecittoarele aviinturi de vo-lulu, oamenii imaginativi, mai mult de cftt cei-l-aiti,au nevoe de soars si lumina, spre a -ui redobandienergia cheltuitrt in alcatuiri chimerice. Alt-fel,viata to apare Area, o inlintuire fragmentary defapte nelogice. Pentru ce rfizboiu ? De ce sft nu sedezvolte Cara In pace ? Atittea schimbitri erau defacut din cele plicittoase ale trecutului, *idles luc-run nou& de Introdus l... Si apoi n'avea dreptatecumnatu-sliu, cand zicea cli ne lipsesc comandantii,generali? Soldatul era vfLnios; dar nine sit-1 ducttla biruintli.L.

Deodatft se auzi in stradit,glasul rftgusit at van-zittorilor de jurnale strig&nd: Supliment la Orien-tul de astft-zi, cu trecerea Tardier pe la Giurgiu! ".

Trecerea Turcilor L.Nu se poate I" 1si zise Comitnesteanu. Cum sit

treacft Turcii pe la Giurgiu, and not suntem con-centrati tocmai prin plirtile acelea? On poste re-gimentele n'au ajuns inca pe malul Dunitrii. Si noi,tine noi? El sta linistit la hotel, asteptttnd sitmeargli soldatii pe jos la Giurgiu, ca el, cuconasul,sit'i ajunga mai tftrziu Cu trenul sau cu trasura...1 se paru odios un asemenea lucru.

Se scut& sit sune, ca s& -i aducit jurnalul frantm-zesc Care vorbea de trecera Turcilor, cilnd bltucine-va, la use.

Intl% I... zise el, tare, gata A cearft jurnalul.Use se deschise numai de-abia si cine-va de a-

Lark pkru ca se uitli Innituntru; dupe aceea, se

32

deschise toati, i, o doamng, acoperita pe ochi cu unvh1 des, intrit repede si chzu pe un scaun MO usii.

Comanasteanu rhmase cu bratul intins si cu gra-iul pe buze: recunoscuse pe Natalia.

Toate gindurile lui, co tluturau imprejurul unorimagini atilt de diverse, se adunara deodati im-prejurul unela sigure: a femeii co era acolea laugh&maul.

Dumneata aid l ...Ea ridiert usor vrtlul de pe obraz si se uith, lung

la dhnsul.Da, en. Te supra' ?...

Enervat de a vedea IntrInsa atftta hothrire,trist eh nu gases in sufletul lui nisi -o pornire ge-neroasrt prin care Ali explice si sh ierte veniresei, lull si el nil scaun si sezu, uitandu-se In plmant.

Ea ii privi Inch alte chte-va minute, astepthndo vorbli bunk Voia sa zica ce-va, si nu Indraznea,simtind ca ,,i ai-ce cuvant ar fi rostit, ar fi plitutfall. Sta cu bratele pe genunchi, privindu-si ba-tiste.

El ridich ochii din pamint si se tilt& la ea.Te-am rngat sLnu vii la Bucuresti, De ce-al

venit ?Fiind-ca n'am putut face alt-fel.

Comfinesteanu se sculli, se duse phni in ferea-strh, se Intoarse si ramase 'cu mhna pe rezemittoa-rea unui scaun, gftndindu-se.

Te rog, sezi.Ea vent, Incet, si sezu,

`

33

Adevarat ch te'nsori? zise ea deodath.El se uith drept In dansa :

Ce Inte les are intrebarea asta ?Acela pe care-1 au cuvintele ce-ai auzit : daci

este adevhrat c& te'nsori .

El Innalt& din umeri, trist ch era 'Anna pe ne-drept. Nu, mai putin Ins& era mirat, aducanduliaminte de pranzul de la Mi!escu si de Anna, desensibilitatea cu care Natalia phrea ch strabate Intoate gandurile lui.

Dach nu este adevarat, de ce fugi de mine ?Fiind-ca nu pot face alt-fel. Vad cu mirare

insi§ti asupra unor lucruri atilt de fine, pe cariam Incercat s& ti le explic pe cat am putut Euam un rol odios fatit de dumneata Si, on toateastea, nu pot face alt-fel, zise Comane§teanu.

De ce nu poti face alt-fel?Fiind-cit nu pot. Dumneata de ce nu poti face

alt-fel, and eu te rog s& stai Ia rt ie P... Vezicat e de greu s& ne intalegem cu po; §i nu pot !

Natalia se ulth Ia el, mirath §i trist §i ea c& nuera Intlileasa.

Bine, Mihai, e§ti om, inteligent. Ar trebui sitpricepi oh la mine e un sentiment puternic caremh Wag& de dumneata : eu nu pot face alt-fel,fiind-ca asta este pornirea inimei mele. La dumneata,nu sentimentul, ci judecata te face sa, fii tip deschimbat cu mine.

Se poate. Ori-care ar fi cauza, ea e atat deputerhich, !neat nimic nu mh va lntoarce din cale.

3

e

ca

34

Barbatul dumitale este adevarata victims intro notdoi.

Natalia sari de pe scaun.Ali, to rog ! ...

El o lug. de brat si o sill sa seada.Linisteste-te. Stiu. E lucru vechiu si intim-

plat si altora. Nu-1 iubesti si nu 1-ai iubit nicio-data- Mai mutt : dumneata esti Intre not persoanacea mai simpatica ...

Nu aunt simpaticrt ! Sunt, din potriva, anti-patlea, fiind-ca aunt cruda. (Nu protesta. In sufle-tul tau chiar, Mihai, asta este adevarata cauza pentrucare nu ma mai poti iubi ...

El ridicrt ochii dare dansa, mirat :Nu-i asa ?Poate ca ai dreptate : e ceva asa , ..

La marturisirea aceasta, smulsii, prin surprinde-re, care 'Area o explicare mai milt curioasa decat adevarata a starii for sufleteE,di, ea riimase in-cremen la.

Va se zica e adevarat, Mihai, ca nu ma maipoti iubl ?...

El, incurcat, se uita la dansa :E mai mult surprinzator cleat adevarat.

Ea zimbea, cu un sentiment de nefericire acutacare pares ca o patrunde pans In ramificatiunilenervilor pipaitulni. Si, au toate astea, farmecul in-telectual de a intra departs in sufletul lui, ii Lineaatentiunea incordata In subtilitati de spirit, fararaport cu starea ei.

35

In care parte a creerului sta puterea asta de aiubi atat de intens, atilt de dureros cu toateastea ant de dulce ? ..

Vorhind ast-fel, lini§titi in aparenta, sangele i.se urea in obraz. I§i dose mainile la cap §i se uitala el zambind :

Atilt de dulce !.. To no mai intalegi. Te pri-cep atilt de bine !... tocmai de asta ma simtratacita, par'ca as brat inteun vis. Cate °data, Mi-

asa de pierduta sunt in ganduri despre tine,incat imi pare ca nu to mai lubesc, ci ca Wiesedin chiar viata ta, §i atunci barbatul meu imi e,simpatic, cum iti este tie .,

cum e in adevarAh !... Lac& al §ti cu toate astea cum II u-

rase !... De ce ? Nu pot spune de ce, dar it urascin detaliu, in linia aceea de moralitate grosolana,cu care apasa pe sufletul meu, In violentele denebun cu can stapane§te tot, in glas, In coloareaochilor, in glume, in chiar iubirea ce are pentrumine ... A !.

Un fior parti ca-i trece prin tot corpul.Eu credeam ca to o sa'ntelegi toate lucru-

rile astea tristeLe intaleg. Dar intaleg ca este §i o parte bar-

bateasca foarte frumoasii intr'un asemenea omcam de pe vremea de demult, dar frumoasaIn toate cazurile, el to iube§te. Mi-a piirut a§a de'intelept, era atat de duioi cand vorbea de d to'neat m'a mi§cat

si

hal,

...

si

t}t

36

Natalia se uita la el, zambind cu tnila. El urmaserios :

Trebue ss admiti cu toate astea ca este si oparte morale in viatii, peste care nu se poate trecePara pedeapsa. Un om violent, voluntar, cum zici ca

bfirbatul dumitale, nu se umileste pane a se ragade un alt om, aproape'cu Ificramile In ochi, sti pieceMit a avea p cauza sufleteasca, puternica; iar eu,stela de care s'a rugat barbatul hu pot sanu fac sacrificiul ce mi se cere, fare a ma simtim izerabi I.

Mihai, nu fii copil ! zi3e ea tare.Apoi, mai incet, vorbind repede, par'ca ar fi gan-

dit, adaose :Sau mai bine nu, ramai asa cum esti, mladios,

nehotarat In multe, dar cu puterea de a to sa.-crifica pentru o idee generoasa. Hite, Mihai, stiuca In lumea noastra, moderns, oamenii hotarati,cu vointa puternica, spnt foarte cautati, fiind-casunt rani. Dar, credo -ma, a trai zilnic cu asemeneaoameni, e un chin, fiind-ca sunt egoisti si brutali.Sufletul nostru de astazi e complicat, plin de finete,plin de cotituri, In care nu intl.& decat cei, ce-1 cu-nose. In amorul hostru modern s'ar putea statornici cu siguranta 0 estetick a iubirei ... De cezambesti ?

Nu zambescBa da, zauibesti, Pot chiar spun de ce

zambesti. Tot ceea-ce insir eu acum, iti este si tiecunoscut ; cu toate astea, to nu mi I -ai spus nici-

sa-ti

e

37

°data, fiind-ca In tine, ca si in Sasa, e inniscutsimtul acela alit de patrunzator al esteticei de afi . . . Nu rade, Mihai. Lasa-ma sa-ti spun de ce1mi esti atilt de drag. Intelege ca asta e iartareamea catre mine ...

Nu rad de loc.Vezi, eu sunt sigura ca atunci cand ai in-

ceta cu totul de a ma iubi: ai gfisi un mijloc dea ma face sa nu suffix. Nu-i asa ?

Incetand de a to iubi, dupa ce dumneata aifi incetat de mutt de a ma iubi pe mine.

Ea. nelfimurita in intelesul ce vrea sa puni elin vorbc, it privea en aceeasi enigmatic& intrebarea ochilor.

Dar, s'ar putea,Mihai, sa nu ma mai iubestide loc ?...

Pupa aceea, miscandu-se pe scaun cu indema-nare si frtra a astepta raspunsul, adaoga eland siaratindu-si dintii :

Stii ca ti-am ficut un neajuns ;s'a O-ra ea Elena Milescu se interesa cam mutt dedumneata. Are o sora de maritat, nu-i asa ?

Cred ca da.Cum, crezi ? Par'ca asearrt ai pranzit aoolo

Am prttnzit, dar actele starii civile nu ni le-amdat pe rata.

Foarte bine. lti spun AU ca are sora de ma-ritat

Comfinesteann privea la mitnile ei delicate, far&Irma a le vedea. Ea:baga de seam& si le ridica In

Mi

38

sus, cu instinctul copil/resc al vanitittii adormitece se desteaptit deodatit.

ce neajuns mi-ai Mout 9 intreba el, indem-nat de curiozitate.

Ea Inchise ochii si dete din cap.Unul foarte mic. Am spus Elenei Mi lescu c& ai

o veche legitturii la Paris qi cit nu cred cl to veiinsura vreodatit

El site in sus, fftra sit-si dea seam de ce face.

Am fost rea, nu-i asa ?Dumneata stii bine ell dam nici-o legatura.

Natalia se sculit si ea, vitzitndu-1 suparat, gi venipan5, aproape de el, privindu -l. Apoi zise !met silung :

Dar eu ? .

Dumneata esti femee marltatli .

Da ?Ea se intoarse binisor la loc ; el se duse la fe-

reastrit. 0 thcere de cite -va minute p6,ru lung&amandurora. Comanesteanu lovi usor cu degetulin geam ; apoi veni spre ea.

De alt-fel dare nici o insemnatate. Eu plecla Regiment si ast-fel totul se sfitrseste.

Natalia 11 prive,a, cu capul rezemat de fotoliu.N'are nici-o Insemnittate ! Eu gasesc

are o insemnlitale foarte mare.El veni tii sezu iii fata ci.- Fii linistit, cit dam spus nimic. Mit mir cit

dal priceput at-ti intindeam o cursii,... Acuma

...

c&

Sezi.

8i

30

$iu ceea-ce voiam Mi. §tiu. Iti place Anna Villari.Comane0eanu, nemultumit de intorsfstura ce o

luau lucrurile, raspunse aspru$i dad% mi-ar pl&cea ?N'ar fi nici o mirare Place la atittia altii I..,

El, revoitat, se uitti. tint& in ochii ei santeetori,Intrebandu-se in fuga gandurilor, cum se putea sifie o femee atilt de fin& §i atilt de rea In aoelaltimp. Ea priru ca strabate In mintea lui, caci ada-ose numai cleat

Zic crt place la multi lume, flirit nioi -o ironie.Place, fiind-c& e vesela, frumoasli, tanfirit.., EuInsa-mi am admirat-o asearil,... E§ti multumit ?

Rostind cuvintele din urma, Natalia se scula, 10cobora valul pe ochi §i vol sit piece. Ii Intinsemina, privindu-1 cu o nespusb, tristete, pea . ar fiinteles twit& deplirtarea ce se apza cu Incetul In-tro ditn§ii. El Insuli se simti InvIlluit ca de un norde nesigurantrt kii de zadarnicie. Mina delicatli aNataliei 11 Induio$& mai mutt de crtt toate ouvin-tele, §i o duse inset la guilt, cu temerea ascuns6a oamenilor ce se jertfesc, cri, lumea nu meritasacrificii.

Mihai, Mihai ... credeam A ne Sntftlegematilt de adinc unul pe altul 1... §i totu0 vlid cltramanem necunoscuti unul altuia cu partite celemai bune ale sufletului nostru ... Pleci Wine, anadevlirat ?...

Plea.Va se zia. Anna Villarit nu to intereseazit ?

40

Ce curioasa esti cu Anna Villara !Ea ramase langa tisk gandindu-se. Dupa ace ea

dete din cap nedomirita :Cine stie I Adio Mihai.

Dupli ce esi Natalia, el ramase In mijloculSe simti cam singur, dar par'ca li era rusinemarturiseasca ca se simtea totdeodata usurat ca deo mare grija. Ce fire complicate. Natalia ! CatIi tinnse mama In tAcere, Comanesteann crezuse careInviaza deodata tot farmecul iubirii for trecute...Pentrn ce vorbise ? ... De ce mania aceea de aspune, prin cuvinte, lucruri infinit de delicate, peearl tacerea le exprima cu mutt mai bine ? ... Eraoari In adevar lipsita de Intalegerea estetica asimturilor (cum zicAa ea) sau era foarte inteligentapatrundea mai departe decat el in sufletul omenesc?

La ideea ca inteligenta of era mai ascntith de-cat a lui, se simti umilit. Dar umilit, de ce ?Ea II iubea, si el n'o mai iubea, sau eel putin volasa n'o mai iuheascii. I se paru ca si In aceasta eaera mai presus de el. Un barbat, erou de roman,e asa de antipatic

Si cu toate astea, ce era de facia ?In cercetarea propriilor sale slabiciuni, II aparu

deodata obrazul rotund al Annei Villas, ebipullimpede al Elenei Milescu, harta de pe masa, Tur-cii, Invalmasala razbolului, si din nou i seaprinse mintea de fapte eroice.

Se scula repede si suns, spte a care suplimentulla Orientul.

adaii.

si

I

Rusii,

sb-ei

IV

La vestea ci Turcii au trecut Dunitrea si amenintideadreptul capitaia, care nu era deettt la 60 dekilometre de Giurgiu, panica deveni general!;. Rusiitrecuserft Prutul; Turcii trecean Dunitrea, prinurmare tars devenea din non campul deschis alluptelor dintre eel doi dnsmani.

In cei mai culti si mai echilibrati, lsi flees drumcu Incetul credinta cft de astitattit lucrurile nu a-veau sä se mai petreacf ca pe vremea Hospoda-rilor fanarioti, si armata romang va fi dusit Infoe si se va bate. Cei mai multi Insit dau din cap,nehotitrati. Rnsinea de propria for frioft; sperantacii soldatul e vinjos; lipsa de Incredere In arma-ment si In experienta ofiterilor,toate acestea II

facea tritiascft tntr'o alarm& continua. La flecarefloat ,stirs, se supitrau:

Dar armata noastr6 ce face, dommde ? Vfidcif n'ai cap sh eqi pe stratirt de snbii!...

Evan si de cei earl plecau tiptil la Brasov sausi tnai departe, sub cuvknt di se due In Eraveva. cam de vreme pentrq

cii

el

IC,.I II

42

lar masa poporului, care nu §tla sti, meargli Iabill si nici nu avea cu ce, sta acastt, ducand sar-tul vietii ca Intotdeauna, en o Incordare de vointtiRta, arfteptttnd ca ziva de mains stt adua pri-pastia. Aci, nici mare entusiasm, nici mare frick.0 supunere tienitii soartei, oarecare scepticism a-mas din generatiile vechi, o ellitinare de cap latrecerea ptticurilor de soldati, si, departe, in fundulconstiintei, Ineredintarea ca an ats se mai mfireasettdttjdlile §i nevoile. Notiunea patriotismului, ca once abstractiune coprinattoare de prey mune lucruri,nu avu Into les In popor, de cat and Ru0i, tabil-rtiti prin preajma oraselor si satelor, incepurii ada raita prin tijghelele §i cotinetele oamenilor. Unsentiment de groazii strabtttuse cu incetul pantsIn straturile poporane, la vorba baqibuzuc. Cruzi-mele acestor horde, cunoscute de pe vremea rtts-coalei din Hertegovina si a rtabolului Sarbilor, a-junsese legendartt.

De fapt, pe tot lungul Ormului bulgtaesc, bandsde basibuzuei qi de cerchezi prlidau, ca In codrua§teptind inceperea aetiunei.

La Vidin, Turcii aveau 40 de mii de oameni,pure sub comanda lui Osman Pap, ofiter Inteleptsi hotfirttt, a arui purtare in rilzbolul et) Sitrbtifacea pe cunilsatori sá-1 judece favorabil. La Rus-clue, erau 18 mii de oameni, pu0 sub comanda luiAS med-Ejub Pap, venit de Ia tumla; la Sumla,40 de mii, pist4ub comanda lui Abdul-.Kerim, nu-;nit do curitnd Sord* Ekrem,

Prin urinate numai intro :,'untla si Ruscinc, pedrumul do la Varna la Dunare, erau aproape 00(le mii de Turd, amenintAnd capitala; rani a maisocoti ca. do la Violin, Osman rasa 811'1011in Cra-iova si toata Oltenia.

In rata armatei turcesti de poste Dunare, Ro-manii puneau doua Corpuri do Armata, cu an e-fectiv de 50.000 do oameni si 180 do tunuri.

luta MI Corp de Armata, sub comanda Genera-lului de brigada Lupu George, avea sa, ocupe Ol-tenia:en obiectiv principal Calafatul; al doilea Corp,sub comanda Generalului de brigada Radovici A-lexandru, era chiemat sa acopere capitala, obser-vand drumurile dintre Giurgiu si Oltenita.

;:tirea din jurnalul francez on era asa de gravycum o faceau viinzatorii de ziare. Turcii treceauDunarea, dam in bande mici, mai mull pentru aprada. Puneau foc pichetelor, ucideau soldati sin-guratici, pescari, ciobani spre a to lua vitele; mer-sesera prtna a ridica de pe malul romp slepuricu grime. Insa nu facusera nici-o incercare seri-oasa de a cobori trupe.

Cu toate astea, Comanesteanu liotari sa piecechiar in ziva acoia. Prin ordinul de concentrare doIa 6 Aprilie era chiemat numai de cat Ia Regi-ment. In urma staruintelor, i se dase un ragaz dozece zile, cu conditiune ca la termen sa se elle pemalul Dunarei.

cobori din °lel si so Ouse la sorii-sa. 0 gasi

-13

So

44

lute() odae goala, cu niste manu§i veal inapzand intr'un cufftr. La fereastri, un soldat cu-rEttea instrumente de chirurgie, a§ezhndu-le cu maregrije in cutii, Comane§leanu avu o micicare de oroare,fat& cu 0,4111 lucios al foarfecelor §i al eutitelor.Sa§a era slabs nedormita. Cum 11 v&zu, ammocu ochii tinta la el.

Ce este Mihai?Nimic, maman. Am venit sa to

Ea 1§i duse mftnile la ample.Am ajuns de-mi sare inima la toate nimicu-

rile... Adevitrat e a au trecut Turcii Dunftrea ?Nu-i adevarat. Tree noaptea Cerehezi singu-

ratici dupa prltditciune... Dar chiar data ar fi tre-cut armata regulatft, tot n'ar trebui sa fii avt denelinktita dragft maman. Amin §tii ca nu se maiposte face altfel; mergem cu totii sa ne implinimdatoria, §i Dumnezeu cu noi.

yStiu, dar ce sit fac... Toatit noaptea ms mun-cesc Baeiule adu douft scaune.

Soldatul e§i In varful degetelor. Mihai se uitii Inel lung. Par'cl-1 cuno§tea de unde-va.

Cine-i omul itsta, maman ?Sap. se Inseninft putin

Nu-ti mai aduci aminte de el ?... Baciul Micude la Ciulnitei... eel cu cainele °moat

Cel care a fugit de la nenea Mateiu ?...Da. S'a intors tocmai scum, fiind-ca a auzit

el, prin satul lui, clE Mateiu se duce la ritzboin...'Lice ca vrea sri meargit dupa

mink,

§i

vad.

&Lusa..

45

Foarte bine... E rarrt o aga fire de oak.Saga rfimase un moment cu privirea In dephr-

tarea spatiului. Frate-shu o atinse binigor pe umfir.Baciul aduse scaunele.

Maman, undo e Alexandru?Au egit amandoi... De ce?

Mihai gezu lAngli drinsa.Dach vrei sit to linigtegti gi sh m'asculti, agi

avea douh-trel lucruri All spun.Ea se vita la el, aiurith, dar zhmbind:

Spune dragit.Eu plec astitzi la regiment...Chiar astrtzi ?...Te rog, -maman, nu to mira gi nu m5, intro-

rupe. Dh-mi voe sit flu gi en o data autoritar cudumneata... Plee Chiar astrteCe s'o Inthmpla eanoi, Dumnezeu gtie. En sunt Ineredintat ea am ,srtma Intore via nevat5.mat...

Ea fact} o migcare, ca gi cum ar fl voit sii, vor-beasch, dar o Innecau lacrrtmile gi nu putu rostinici o vorb5,. El, hotarrtt sit spun& ce avea de spus,intoarse privirile In alth parte gi urmit:

Nici un om cu mintea shnhtoash nu se poateghndi serios la moarte gi mai en seams nu pricepeposibilitatea mortii sale, pricepttnd In acelag timpfoarte bine pe a altora. Notiunea individualitittiinoastre abstracte ne face sit ne socotim eterni.Dar eterni nu suntem... Maman, mA. asculti ?

Ea film semn din cap eh da.

'1 t

El urma mai departe, rary de-abia vorbind, cnrespiratia scurta:

flind-ea, nu suntem eterni, data s'ar in-tampla A, nu ma mai More, te rog sa dai nu-mete nostru unuia din baoti... lui Alexandruna-oara... flind-ca, alti Cominesteni nu mai aunt...

Nu mai putu nici el urma. Isi duse mina stangftla vinele gatului si apasa pe ele au putere. Ap?ise scula repede.

Te rog, maman, nu mai plange. Avem nevoede Innaltare sufleteasca si de vointa. Stiff ce nevorbeai tend eram copii Sitruta-ma sa ne ve-dem sanatosi.

Sass se sculk terse lacramile, cautand sa sestipaneasca cat mai mult. 11 saruta lung pe ochi,ca in vremea cea bunk zise apoi lncet:

Pleci pe la Giurgiu ?Da. Astazi la 5. M. duc prima la Comana cu

trenul si de acolo cu caruta. Tree acum pe la Mi-lescu sa vad dacit merge si el. la_clin -contra, o

cer sa scrie Ingrijitorului de la mosia for sama primeasca In gazda. Poate chiar sa ma ducpanft la Giurgiu, unde e Divizia mea, ca sit afluCu siguranta unde-mi este Regimentul. Linia noas-tra. era Fratesti-Turbatu-Stanesti. Dar tine tie ceschimbitri s'or fi urmat.

Ma due numai cleat la otel sa-ti vad de W-arn& Lasa -mi cheile. Vii la dejun ?

Da. Ins& te rog, maman, sa nu se mai vor-beasca asupra plecarii mole.

§i

14

§i

oh-i

47

Dupti ce ecl, din josul searei Samba, pa sora-sa:Cine mai a la dejun ?Nu mai e nimeni, &cat nol ci Natalia.

De la Sava, Comknecteanu se duse la Milescu. Fuprimit de acelaci fecior, in acelaci biuroq, cu a-celeaci vuesuri ci bombe din partea prietenului sau.

Milescu, cu parui halaciuga, cn camaca desfa-cut& pa pieptul lui puternic, sufla in ochelari cass vada mai bine pe Mihai.

De ce nu mai stai citteva zile, omule, ss mer-gem impreuna.

Nu ma mai Intreba, Milescule, fiind-cil nu potsa-ti raspund nimio. Ne intelegem de minune: doua,zile mai mull sau della zile mai putin nu schimbalucrurile. Si, cu toate astea, eu plec. Asta e senti-mentul meu. Am de implinit pentru Intaiaci datain viata o adevarata datorie harbateasert; voiu s'oImplinese bine. Imi pare rau ca n'am plecat dea-dreptul en Regimentul.

Celalalt se uita la el lung, ascultind cu bagarede seams.

Mii de bombe!... ctii cs ai dreptate, drags.sarind de pe scaun, sunk ci sunk ci iar suns,

panti ce feciorul, speriat, intra pe use ca o vijelie.Du-te de vezi (lac& cueonita a imbracata, !i

spune-i sa vie numaideekt aici.Apoi, intrand cu inlesnirea lui nehotarate

ciar entuziaste, in parerea ainicului gam, incepu astriga:

;31,

flii

48

Ba bine ca nu! Ba vezi c'o sa stem sa ba-tem balurile eluburile la Bucuresti, pe crtnd Turciitree Dunrtreal... Ai de o mie de on dreptate, mon-cher. Merg cu tine. Auzi douit-trei zile!... Par'easuntem scolari lenesi, cari mug sit mai lungeaseitvacanta...

Elena Intrerupse monologul Ltd vanturatec. Cumo vlizu, Milescu sari la (lama.

Elencuto, astaseag plea la Regiment.Elena se uitit si Ia until si Ia altul aiuritii.

Nu se poate, Nicule, n'ai nimic gata.Se poate, nu se poate, eu plec, asta-il La 5

plecam Mihai ?Trenul plead' la 5.

Tocmai atunci Elena bAgs de seam& ca era siComitnesteanu de fag. Feu un pas cittre el cumans intinsit, zambind:

Dumneata esti de vial.Milescu se Infundase lntr'un potop de vavilioane,

de vacsuri si de bombe, de nu-1 mai scotea nicicorabia lui Noe.

Mille millions de tonnerres!... Auzi dumneataca nu se poate!... Vacs nu se poate!... Poftesti dum-neata sit m& tiu de baluri si de fleacuri, cftnd toticamarazii mei se due sa se bath ?... Vacs!... Puneslugile facit eu plec. Asta-i!... Auzi,donmule, par'eit mint la epitropie... Toatii lumea seduce Ali fact datoria, numai Milescu Bade acasfiVacs 9i iar vacs! asta nu se poate, dragli..,

el

semi valise, cu

eu

49

Elena 6e uita la el, cu mitinile mole*ite *i cucapul pa o parte.

Bine, cre*tinul lui Dumnezen, Wei hotaritt tusingur ca pleam Cu totii in ziva de 16 ?...

Milescu aprinse o tigarit gi arunca furios chi-britul pe covor.

Plecati dumneavoastri la 16. Eu plecCu simtul realitiitii practice imediate al femei-

lor, Elena lul£ chibritul de jos *i ale& pe oovorulcare incepuse sa fumege. Apoi veni efitre Mihai,innliltttnd din umere.

Ce stt fee ? N'are nimic gate.Comrtne*teanu, care attttase fara voia lui pa Mi-

lesou, se duse bini*or catre el.fa asculttt, Nicule... *ezi &J. vorbim. De ce

tii cu orice pret sift pled astazi ?Milescu se Asti la el:

Cum!... O'ntorci scums ?*ezi. N'o Intone de loc. En, dad!, plec, am alte

cuvinte, personale ale mole, pe cari tu nu le ai..Nu-mi umbla cu mofturi!...Nu umblu cu nimio. *ezi sa vorbim

Milescu se mai imblinzi *ezu. Comline*teanu

Eu plec pentru a*a trebue stt fac. Dad.a* avea o familie ca tine, care cearli sii rrt-Wm Inc& della zile, av rliniltnea.

Pe onoarea to ?Comaneqteanu dete din cap, razand. Milescu iar

sari do pa scaun.4

asta-sears.

§i

urmg:

sii-mint..

50

Vezi ? vezi?Stai la be binisor. Mai intai nu-i adevarat ca

Turoii an trecut Dunfirea. Dana to crezi neapftrattrebuincies oastei romitne pentru a birui pe dusmani,1iniste0e-te: pftn6 acum n'avem cn tine ne bate...

Nuanta de ridicul din vorbele lui Miliai pitru a-Iatinge mai mutt de cat toate argumentele, fiind-caincepu a rude. Cominesteanu urmii:

Fli-ti toate pregitirile in pace, astute -ti sa-bia, unge-ti revolverul, mai fit un poker doult, sicand vei fi gata, porneste-o.

Tu ai totul gate ?Negresit cto. am. Eu am plecat de opt zile de

la %aril, cu toate preggtirile acute.Va se zits en trebue sit amitn...

Nu se'mptca de loc cu ideea asta.Trebue as Amid pAng vei avea totul gate.

De-ocamdatil sit tii bun sa -mi dai un cuvant pentruingrijitorul tau de la mosie.

Milescu p6ru inantat:Cu cea mai mare pllicere... Bravo!... Elencuto,

dil-mi niste hartie.Nevastit-sa se uittt prin pupitrul lui, ritzand.

Alalteri i-am pus toate la loc...Ea vru a iasii, ca sii-i aducii bartie. Milescu o

chemit indarlit:Elencuto, Elencuto, stai, nu merge asa. Spune

Anicutei sit vie.Elena ramase pe prag, fttrft s5, pricoapa ce avea

a face Anicuta cu scrisoarea.

-

51

Nu cred sh fie gata.Fara vorbh, femeiel... Si vie aici, ca dum-

neaei este proprietara...Anicuta se si ivi 1a. 'DA, par'ea ar fi e§it din patnati tMilescu se uita la nevasta-sa incliiziind dintr'un

ochiu:Intelegi dumneatal...

Anna, veselli, cam incurcata de privirea ironic&a lui cumnatu -sau, se duse la Comanesteanu cumans. Intinsa. Apoi se intoarse catre Milescu.

Ce vrei, Nicule ?Milescu o privea de sus pang jos, cereetand-o

peeca ar fi vrut sh o cumpere.Da repede te-ai imbricat dumneata astrizil..Trebuia sa ies. Mit duceam sit-ti cumphr nista

cravate milithresti. Ia stai.$i Anna se innalta In vttrful picioarelor, cu o pan-

gild% subtire In mane, ca sri is masurh. ghtului,Milescu, ca o bleanda, se dete ou capul catre dams:

Echipati-mh, fetelor, eft plec la batalie....Dupa aceea, Isi netezi phrul scarmanat de Anna

si ii zise:Acum sezi aici si scrie: Domnule loane".

Anna lua condeiul si serise: Domnule Ioane"El dicta mai depatre:

lti fac cunoscut a amicul nostru, d-1 MihaiComanesteanu, june incantator si bray militar, vinesh se bath. cu Turcii..."

Anniouta lash condeiul si se seula supfirath. Mi-lescu radea;

Nu vrei sa scrii?Dm& nu esti serios, nu scriuBa foarte serios. Tu esti proprietara, to tre-

buie sa scrii.Anna se Meuse rosie si ramasese rezemata de

biurou. Apoi se Intoarse din non pe scaun si Wando alt foaop de bartie se puse se scrie.

Zi pe slova: Iubite domnule Mane".Fata dete din cap, cu silnicie prefacutft, pe cand

Elena si Comanesteanu radeau.Amu nu to mai ascult. Am sit scriu eu.

Si, in adevar, se aseza sa aerie pe socoteala ei.Dup . ce sfarsi, puse scrisoarea intr'un plic si ointinse lui Comanesteanu, multumita cat rut semai poate.

Milescu, repede, lua el scrisoarea.Mit rog sit mil ierti, domnisoara; eu sunt tu-

torul dumitale. Cred ca nu pot sa to las sa cores-pondezi cu tinerii, ass, sub ochii

Anna rides. linistita:'Lau Nicule, pficala estil Citeste-o dad'. vrei.

Spun lui loan sa puna casa In dispozitia D-lui Co-manesteanu...

Milescu sari in sus, strigand.Asa?... SIM ca to -am ins: de uncle stiai dum-

neata ce trebue sa scrii ?...Anna ramase uimita. In adevar, ar fi trebuit sa

nu stie Vazandu-i pe toti razand, se inrosi si maitare. Elena vent spre (lama, umflata de tits, siwise si ea ;

J6

5.1

Ba zku, Annicuto, prin ce minune stiai tu cosk spui in scrisoare?

Milescu sfirea prin odae ca un clown, batftnd dinpalme si cantiind:

Am prins-o, am prins -o!... Asculta laAnna vrea sa se apere: da sa zicit o vorbk lui

Milescu,acesta sarea si mai sus; da sCt se adre-seze Elenei, sork-sa nu-i putea raspunde de 'Its.In cele din urind, ne mai stiind cum s'o scoatk lacapit, incepu s& planet.

Milescu, care nici °clat& nu ducea glumele preydeparte, se opri din tumbe si veni Ittngit dknsa.

Nu fii copilii, Annicuto... Esti fat& mare... Dacanu-ti mai aduc petitori...

Ea nu raspundea. Toti taceau acum. Situatia de-venea curioasi. Milescu mai incerck o glumft, carese prinse:

Asa-i ea, fat& simtitoare...Anna ridieft ochii dare el, plini de o indignare

asa de comick, In cat Elena incepu din nou a Ode:Parole d'honneur, Nicule, dack vei mai vedea

tu cravate de la mine...Bine, draga, m'oiu duce si eu la Regiment

far& cravati, ca Regale Kalakaua...Apoi, scotandu-si ochelarii, citl adresa de pe

scrisoarea Annei: Domnului Ion Paraipan" asazis si Reactionarul dropicos".

Dap& aceea date scrisoarea lui Mihai.Anna radea de porecla lui loan si, pe furis, isi

duse Batista In ochi...

nal...

V

Gara de la Filaret, ca si gara de Nord, ca sitoate garile din tarli erau pline de trupe, de ma.terial de rhzboiu, de lume venita sh-si is ramasbun de la soldatii ce plecau.

Cominesteanu se plimba meet pe peron, urinii-rind miscarea multimei. Rugase pe ai sai de a-cast MI nu vino la gara, gi astfel, singur, se sim-tea deja prins de puterea absorbantA a vietii mi-lithresti.

Trenurile plecau, unul dupe altul, cu soldati saucu material de rhzboiu. Dorinta guvernului era dea termina concentrarea armatei romane pe Dunti-rea de sus, Innainte ca armatele rusesti sh ajunghma reteaua drumurilor noastre de fier din Valachiamidi si la cea dintre Bueuresti-Giurgiu. Dupit con-ventia incheiatii, la 4/ Apri lie, intro Mihail Kogiil-niceanu din partea Guvernului Roman si baronulStuart, Agentul diplomatic al Rusiei in Bucnresti,Rusii trebuiau sit fie tratati ca amid, cu conditiunede a respecta drepturile politice ale Statului ro -man. Asa dar, ei puteau sh se foleseasch de tre-

55

nurile noastre ea §i not, pllitind dupli o tariffs spe-cial& transporturile lor.

Trenul de la 5 era In Intarziere din cauza unuiRegiment de artilerie ce se induce cu greu, pelinie. Ploua. Tunurile tsi chesoanele, puse In va-goane joase de pietri§, staluceau sub piciiturile deploae, cu aerul de solemnitate aproape vie ce-1 auin general gurile de foe. Soldatii alergau de colopan& colo, unii aruncand mtwtmale peste munitii,altii tragand de lanturi caii ce nu voeau sit se urcein vagoanele pe can sta stria: 8 cai said 40 oa-meni,cuvinte de o tragic ironie, in vremuri caacestea, and, in adevAr, vista tailor devena maipretioasit dead a oadtenilor. Zarva §i strig5teleerau la culme. Ofiterii cu Olga neagrii pe cap,chemau pe sergentii-majori spre a be da cele dinurmft ordine: un caporal, care trfigea cu 4 soldatiun vagon Incarcat, spre a-1 legs de tren, se da deceasul mortii, cft nu-1 putea mipa; un calaret ro-tE4 lmpingea de crupa calului situ, varstindu-§iveninul In Injurkturi colosale si da.nd cu piciorulIn burta lui, desperat c5, gloaba nu vrea sit introIn vagon. 0 infinitate de mici sentimente de ca-zarmft, grosolane naive, se fangeau de putereacovitr:;;itoare a realit5tei: caporalul care tragea devagon f5rfs s5.-1 ini§te era socotit ca eel mai voinicdin regiment; calaretul al anti cal nu vreaasculte, trecea drept eel mai bun rota.... Si pestetoti, curgea din vazdullul posomorftt o ploae in-yorrinat5, d4manal carQ desfunda drumurilol rq

ei

so -I

56

pea podurile, inunda ampurilem Din and in andsoldatii mai blitani, cazarmagii Invrchiti, 10 ri-dican fruntea plinA de sudoare atre cer invo-cau pe zeul tunetelor, cu flguri retorice pline desudalrae:

Aolen!... Sfinte Ilie!... mai cotineste-o ca ploile,ca te spurt!...

In sfitrsit dete Dumnezeu si se urn' trenul mi-litiiresc.

De Indatii se auzl giasul conductorului strigind:Poftiti domnilor: trennl pleads pentru etc. etc.

Comlinesteanu Isi aprinse in fug& o tigar& si sesul In vagon. Dar, pe and punea piciorul pe scare,vlizu pe Milescu venind in gonna spre el. Conduc-torii, grabiti, inchidean usile. Milescu spuc& pe u-nul de ceaffi, 11 dete la o parte, si se urea dupiiMihai:

Mii de bombe! a era sit te scap!... Inchipues-te-ti cit vie In goana tailor tocmai de la gars Tar-govistei...

Ce fad omule? d6-te jos ca pleats trenulfLas's11, piece: merg si en cu tine.Nu face prostii, Milescule!...Ss -4i tets gura, dumitale...Nu vezi a, esti 1mbr lent thrill

Locomotive fluera. Milescu se nit& repede la Mi-hai si apoi in sine 1nsit-si. Tin mourintil plirn gilruucinat In hotlirilrea lui:

Ai dreptate. Ce-i de Malt?'!D6.-te jos? c& nu-i nimic de Rent

l

-

r7

Vino sh to shrut si sh-ti multumesc...mai astepte rhspunsul celui lalt it im-

brli impinse binisor pe scars. Trenui se mi-domol.

cfi, viu §i eu maine, zise Milescu.Nu maine. La 16, cum ne-a fost vorba...Ba viu whine.

Comlinesteanu scoase capul pe fereastrii si strighla el:

Asteapth sh-ti telegrafiez de la Giurgiu.De indath ce se desplirti de Milescu si rlimase

singnr in vagon. Comhnesteanu se simti liberat deo mare greutate. Ca toti oamenii cc rude multe,trecuse si el prin toate momentele de nesigurantli,de nehothrire, de fedi chiar, pe earl, comphtimi-rea nerationata a persoanelor iubite, le strecoarhin sufletele celor ce merg sh-si punit viata in pri-mejdie.

Acum insa, singer, rhmas stliphn absolut pe ho-Waffle sale, voi s>i dea drumul gandurilor in li-bertate. Dar pe neasteptate, se simti inrhurit deploaea de afara. Dorea sfs treach pe la Chlughrenidorea sa vadi locurile marete, de unde stangaMihai Bravul pusese pe goana hordiile turcesti ;dorea sli, calce pe pftmlintul sacru, in care plugul,rhsturntind brazda, scoate la iveali osemintele e-roilor nostri...

Vorbe marT1... Dar vorbe.Marl ploua. Prin geamurile ram imbinate, se

strecura vantul subtiratec de primavarli. Catalpa(

V. Mr& sh

lui,

pi-I

ve,56 7t11

r43

se Intindea inviorat, cu pete negro de arlitura, 'Lug&pete verzi de grail de toamn/t. Nici-o vietate pepustiul Innorat. Ear cite -o camp, trash la adhpos-tul unui copse, dar asa de singurh si phrhsita, inat paech ',Area pustietatea locului.

U vorba curioash de ale lui Milescu ashri inmintea lui Cominesteanu, fara nici-o leghturh cumomentul: Anninetto, cu doi n §i doi t. numaide cat ii apltru imagina Annicutei, usoarh, ca oandunia. In adear ca phrea aninath In ant.aduse aminte de scrisoarea fetei, si numai decht oscoase din buzunar. Literile se Insirau una dupttalts, cam plecate Innainte, far& tereremuri, ci nu-mai Cu niste cozi enorme pe la t §i f. Ce caracteravea icoana? Multh vointh... Cine stie?... Numelelui era Boris drept, fart' soviire, cu niste aduceride condeiu in sari par'a treceau mingaeri demaul. Ce prostii!... Comitnesteanu iambi. Evident,Anna Villara, it interesa. De ce-1 interesa mai muttde cat Natalia? I §i aduse aminte de farmecul nes-pus cu care Incepuse a iubi pe Natalia; de viatafor Impreunit; de puterea sentimentelor de atunci,care !Area eternh. Ce se Mouser& toate acestea ?0 mbea parch si acum, dar cu totul altfel: ti eradrag& pielea ei netedit, phrul moate §i ascultatorlti era drag spiritul ei, repeziciunea en care ghudea

simtea;Imelancolia umila on oare parea ate o-data a se desparte de lume §i riimftne singurh.Dar toate acestea nu se mai reintregrau In uni-tatea moral& a femeti iubite.

I§i

§i

i

59

Si clack. se gandea mai departs, in urma, gilseasi alto sentimente ea acestea, Innecate In uitare.Va se zick trece cu adevarat totul? Putem iubiuita de atatea-ori? Este schimbarea, singurul lucrucare cu adevarat nu se schimbil, singura lege?

Ca o mangaere diseretA, in mijlocul acestei in-tristliri nevinovate, paru a se desface, din pacladepkrtatit a uitarei, chipul Tincutei. Aceea rama-sese Intreaga in sufletul lui, Park. nici-o stirbire,flak nici o durere in aducere aminte. De ce Tin-cuts rilmasese, si allele nu? Poste fiind-ca murise?

Si se simti luck !zit de ! milk.; pieptul i se umflacu putere; deschise geamul de la vagon si las&ploaia sA-i beta obrazul.

Trenul trecea in fuga pe langa sate invaluite intesta. Ciresi salbatici luminau fundul trist at zareicu manunche de flori albe.

El reveni la loe, isi sterse picaturile de pe obrazsi rkmase cu batista In mina. 0 nespusa melan-colie ii coprinse sufletul. Gandurile se frangeauneispravite. lmagini fragmentare treceau una dupitalta, ca niste umbre de 'Agri raslete. Ii veni inminte sore -sa. Chipul bland al Sasei II linisti, aju-tandu-1 par'ca explice firea lui prin firea-ei.viata ii era draga; si, cu toate astea, adese-ori sestmtea prins de doruri de o lump noun; adese-orinelinistea sufleteusek. II faces BA se ereada nefericitSi Inpta en el Insu-;,i, cAutand sit prinda firul ju-decatei drepte: pentru ce nefericit? Cate ()data I

be pkrea ca singura explicare a stkrei lui sufletesti

yi

Lui,

60

era explicarea stlirei suflete,ti a intregului poporroman din doine si poezii: o lunge, lunga k;i du-ioasa asteptare de copil riimas We parinti, caruiababele li spun a se coboara, dintr'un tats frumos,venit de departe, si dintr'o mama riimasa vadanasi plecata In lume. Cea mai mare mangfiere a Jul,and nostalgia aceasta suparatoare i se prindeade suflet, era carnpul, holdele intinse, vara, sau za-pada Lucie, iarna. In desfasurarea dealurilor §ivailor de la Comanesti, de cate-ori nu shntise eHcopil, and mergea tlicut alaturi de .5asa, cumse destindea sufletul surorii sale!... Mai tarziu, prinlumea large, cand se gandea la fiasa, rlimash ore-dincioasa pamantului si singurAtetei, gasea ca asstrebuia stt fie, fiind-ca asta era firea ei esentialromaneasa. Iar scum, el insusi, ajuns in pragulmaturitatei, intelegea ca-1 prinde de pe urma fon-dul de ingaduitoare tristeta, ramas de la stramoi,contra caruia In zadar incerca sa lupte.

cum trenul mergea tot mai departe, se apro-pia tot mai mult de telul framan-tarea lui sufleteasa intra elementul nou al az-boiului: actiunea. Un moment de grije supreme itfact' se deschida ochii marl, privind in gol; si sase Intrebe: ce va face soldatul ?...

Trenul ajunse la Giurgiu in amurg. Ploaea maiIncetase.

cji.aci,rca si la Bucuresti, lumea 'umbleforfota

k;i

'a

61

prin galls. Parte din public venea A vada sosind re-gimentele ce aduceau cu dansele pitorescul vieteimilitare In campanie si mai cu seams elementulsigurantei generale: forta; o alts parte venea dupeinterese mai inguste, at expedieze cufere, sa, in-grijeasca de plecarea familiei spre locuri sigure.

In acest bazar curios de fume de tot felul; deImbrficaminte de oral alaturi cu imbraettminteade tarn; de fesuri rosii; de tichii si salvari bul-garesti,uniformele dominau si erau simpatico.Rezervistii, cu sacurile de gat, sosiau de pe la sta-tiile intermediare, aducand un see de seninatatecampeneasea, ce sedea asa de bine maturitatei for.Pe tang& unii, cate o mama Wan& sau femeeacu copilul in brate, uitfind de jalea despartirei siprivind, aiurite, la multimea ce foia prin garli.

De and cu vestea di Turcii an inceput sa treacknoaptea Dunarea, privirile pareau a merge dineolode oeea -ce vedeau, cautand par'ca se descoperenecunoscutul.

Comfinesteanu se duse in oral sit manance. Celedour oteluri mai de seams erau pline. Un birjarsolos it colinda tot targul, pane ce, la asa-zisulhotel du commerce, gfisi o camera liberk..

Din mijlocul curtei, pllna de murdarii si baltoage,o scars de lemn, alunecoass si dreapta ca o scarsde pod, ducea la etajul 1. 0 ungurottica, rosie lafuta, cu tistimelul aninat pe crestetul capului, it

invarti prin niste ganguri (le scttnduri, pline (le

62

noroi, li-1 duse la No. 7. Innituntru, un pat de lemn,mizerabil; don& scaune de pae, din cart unul, trans-format in lavoir, en un lighian de :amnia qi unibric turcesc, elegant qi nelnteles. Un aer de go-liciune iii Miracle Inviluia toate cele...

De scum Incepea farmecul vietii de companie I..Prftnzi in oras cu camarazii ai art ca ordinele

erau In parte schimbate; ch. In loo de Frlitesti,Regimentul al 10-lea de :dorobanti trebuia sit seintindl mai departe; ca un corp, format din ha-talionul at 3-lea de vitnItori, regimental at 8-leade linie, regimentul al 10-lea de dorobanti si re-gimentul at 5-lea de chlhrasi, trebuia sit is pozitiepe linia Frittesti-Turbatu-Stlinesti.

Pe cand cei- l -alti vorbeau in fuga de Stanefti,el asculta, en eel mai mare interes, descrierile lo-curilor. 0 nephsare zgomotoash, caracteriza convor-birea colegilor shi: preocuphri puerile, o oare-caretrivialitate intima, cu aduceri aminte de cafea-chan-tant, cu expresii de scoala: mam'mh-si de rhcan!",ce, dom'le, vrei sa zici a Fanny cants mai binede cat Martens ?", hei, garcon, on imi dai o fri-gitruie cum se cads, oriiti dau o pereche de palme".Un chelner jidan se furlinZdisea de colo Omit colo,rfispunzand la toti: pronto, don Citpitan, so-sestet ", si turnand cu amitndonii manele, dintr'osticlh, borviz, tar din alta, yin. Nici o preocuparedo razboiu, la ei, cart erau cliemati sit faeh rhs-boiul, pe child toatii Wines cea-1 alth nu vorbea

G1

&milt de asta. Neel o conspiratie tacutli ii unee,pe toti intr'un singur gaud: s6, se bucure de oraprezenta. Cine ;die ce va aduce ziva de maine

Cornanesteanu esi toemeasca un birjar pentrua doua-zi spre a-I duce la Stline§ti; apoi se duse

telegrafieze lui Milescu.

sit

si

VI

In lumina limpede a unei dimineti de primlivara,trasura innainta dealungul Dunarii. Zilei de ploaeurma o zi senina. Pomii din zlivoae InaItau ramnriIncarcate de flori. Lemnul-cainesc parea Inv& luit Inspume de lapte; catina Infiripa frunzele sale ascu-tite Intenn liliachiu spalicit. Prin cohalmurile Dn-narii, iarba, neagra-verge, era presarata de florialbastre. lei si colo ale un piersic salbatec Inve-selea privelistea cu cangile sale de sorcova rosie.

Din towta firea se ridica un imn de viata pu-ternica spre soare.

De pe Inn& Itimi, se vedea inntreaga panorama amalulni stang : mici parcuri de artilerie adapostitepe dupa, dealuri; corturi albe, fugand In perspec-tiva unei Hull nesfarsite; sate gramadite sub copacifumurii.

Dealungul drumului, trasura intalnea soldati detoate armele; cai naraviti de-a curmezisul soselei;sapatori din sectia geniului lucrand la aparari :poste tot aceiast lupta a omului en nevoile, ca siIn gars de la Filaret.

(i5

De la o vreme, trasura lash soseaua si apnea peo carare ce virpttia printre arituri. Drumul, desfun-dat de ploi, era greu de tot. La fie-care pas,birjarul era amenintat /mph arcurile, din cauzagropilor sapate In marginea lanurilor.

Ajunserh in fine In preajma Stitnestilor.De departe, se vedea satul, asezat pe povArnisul

unei coline. Soarele bites in acoperisul de tinicheaal bisericei, fficandu-1 srt stralaceasch, peed' ar fifost de cristal.

Deodati birja se inthini en un sir de care, cepin& atunci erau ascunse in vale, urchnd din grenla deal, care si eftrute bulgiresti, de grAdinari ciagrioultori, pline de bulendre, cu femei $i copiideasupra. Ne mai Incaphnd pe drumul Ingust, serevhrsaserh, poste camp, prin arftturii, spre mareadisperare a unui domn, ce venea calare dupli

Comftnesteann Mau semn unni bulgar sit opreas-dar acesta trecn Innainte, impungind in bivoli

si multumindn-se a zice: sosieseu turcili"; al do-ilea bulgar voi treats si el, dar ComfineSeanustir]. In noroiu spuca de piept.

Stfti, bade. Unde-ati pornit-o?Acosta, Ineftptstinat, tritgea Innainte, Wit sh

ritspundi.N'auzi, ma, bleotulel Uncle vii. duceti?Sosiescu tureili. Shm la Biehetn.Nu-i adevitrat ISim la Bichetu, zise acesta, ou acoentul lui

bulgirese, vritnd sh, treads mai departs.5

sa§i-1

sk-pi

dannii.

on,

Tocriai atunci ajunse si domnul calare.Ma rog, domnule Capitan, opriti pe infainii

acestia, ca ma las& in mizerie: tot griLul e calcatin picioare... l e a intrat in cap ca yin Turciitoate acostea sunt numai imaginatii de-ale lor...Lasa gradinaritte pustii... lnnapoi, blootule 1

Cuvintele domnului de pe cal, cam radicale pen-tru grlidinari, fur& intelese pe dos. lute° clipa, ceide In carele din urma inconjurara trasura si deteranavala spre calaret, Wand o guilt prink in slavacerului. Domnul dupe cal o rupse la fuga. 0 ploaede noroiu si de pietre it petrecu, Nina ce nu se maivazu. Apoi bulgarii se imprastiara, fie-care pe lacaruta sa, si o pornira, din nou.

Comanesteanu ramase nedumerit, uitandu-se Inirjarul de pe capra, caruia ii tataia inima de frica.Sown se petrecuse cu o repeziciune extraordinara.Birjarul dote un io!" la cai si closcaria o pornidin nou prin hartoape.

Multimea asta speriata se ducea nebuna incotrovedea cu ochii, de frica basibuzucilor. Ar fi tre-buit un regiment Intreg ca s'o peat& opri.

Cand 'soap& din strut carelor bulgaresti si dete ladealul Stanesti lor, trasura ajunse de pe urma pedomnul calare, care de asta data era pe jos, cucalul de capastru, schiop.

Comanasteanu se opri din nou sit vorbeasca cu el.Ce este, ma rog, oamenii astia?Hei, domnule Capitan, grele vremuri am a-

ps I... Bine, tutu, c'au venit ai no7tri la guvern,

vu

...

67

ca ne prapadeam... Pito, n)i suntem MIA ambitie,dar luptam pentru o opinie... Ali-au schiopat calttl,mizerabilii!... ass, de-o idee... ca ci-ch vin Turcii..

Cum vorbea el, amestecand al andala cal si go-vern si Turci, Comanesteanu it masura, din cappana'n picoare. Scurt si gros cu pulpele stranse Inniste carambi creti, cu o caciulit,1 pe ureche, rou§i apoplectic la fats, samana grozav cu Reactiona-rul dropicos" at Annicutei Villarit. Oare sa nu fi

Post el?Mi hai opri trasura sa-si aprinda o tigarh. Vantul

ii stingea mereu chibritul. Domnul cu calul scoasedin buzunarul vestei o bucat,ica de iasca si i-o Trains°.

l'oftiti, ma rog, ca-i mai inflantabilei.Mihai se uita la damsul: semana din ce in ce mai

Inuit cu perooana imaginard, a Reactionartairi (fro-vices.

Suntem pe drumul Stane,tilor, nu-i ?Intram chiar in sat.F.ti bun sa-mi spui pe care parte sunt easel()

d-lui fiind-ca. am o sc:risoare de la d-luicatre... d-I Paraipan.

Era stt zica clitre Myr?' jitor".S'avem onoare, domnu Cdpitan: not suntem

domnu ParaipanEl era!

Cu ce vs putout servi ?Mihai it met sa se urce eta el in trasura,

dote scrisoarea.D-1 Paraipan sm uita In adresa, nedomirit.

Milescu...

.

Ii

68

E de la d-ra Villarit, zise Comitnesteanu.A, vezi ma! Imi trasnea mie prin gaud, da,

zic, poate, eine Va se zica e de la cuconita...Lume bunk, d-le Capitan... Ca stiff dumneata, mosiaeste a fetpi... Eu unnl pentru stapani tritest. Pentrucoana Annicuta sff 'n gaura de searpe intro... Dum-nettei ma iubeste ca o en cu political...Apoi dumneaei uncle ma Incurajeaza sa imbratisezcariera de deputat... Da, stii, m& simt eu far& carte,ca clue n'are carte n'are parte... Este, d-le Capitan?

Da'cum sa nu fie, d-le Paraipan. Eu sunt Lo-cotenent.

Ca not santem liberali de la raposata Go-leasca. Ca fata e Vilaroaica despre tata, da despremama e Go leaser,. cnrata.

Asa?Pai, ma rog, logofeteasa Tinca Goleasca, de

la cutremur, s'a murit tot duph un Golesc, sff numadupli ce a murit Golescu, de la Pitesti, si a 'limasvidanit, cu o fata, s'a dus In Cara nem4easca... Amfost si eu la Carlusbad, d'a n'am injurat ca atuncide dud sunt. Ma rog, domnu Capitan, sit ma tie nu-mai cu suncit de aia otrfivital.. Asa ca mama coaneiAnnicuta este Goleasca, si despre tats si despremama. Cum gasiti pozitiunea noastra?

Comanes',eanu nu Intelegea.Cum, ma rog?...Pozitiunea satului.A !... 0 gasesc frumoasa.Filltnoasa. Cp e drept nu e pacat. Avem ape

Ode

sore-. tII,

69

prin curte. Am Mout de trine iazul morii jur im-prejur, ca la Tusnad... Da, mrt rog, sit mit ertati,cu tine avem onoare ?

Tomei intra triisura in curte. Mihai isi spusenumele si rug pe Paraipan sii, citeascit scrisoarea.

Pe chnd acesta citea, o drone de chilli i se gu-durau prin prejur, pe haine. El da cupicioarele lui boante In v5zduli, ca a se apere.IInb5etan, ca de vre-o 15 ani, Imbritcat cu pantaloniscurti, dar murdar si neteselat ca un tigan, i seaninii, de spate, la un loc en chinii, scotocindu -iprin buzunare.

Taticii, tabacherea...Fugi cli to plesnesc!Pentru mama, doar nu pentru mine.

El, cufundat in cititul scrisorii, pe care se vedeo descurca anevoe, intinse tabacherea unuiBitiatul se topea de rhs.

Copil f5r5 educatie!...Bitiatul isi muta, f5lcile din loc ritzhnd.

Costic5 esti un copil pervers... Desleaga calulsi du-1 la grajd... Spune lui Ivan sEt coace.

Ivan era argat in curte si bulgar in suflet..In-.cepea si sfarsea toate cuvintele Cu nh.", ceea-cepti da un aer foarte bleot.

Mi-am fost na gradiniti nit Custiindin.Ce-ai Mout la grlidina la Constantin ?.. Mergi

de core cholla In cucoana.Ivan aduse cheile, si ast-fel puturii intra in ca-

sele propriethtii.

slirindu-i

c&

vina'n

Open!

10

Pen tru ComAnesteanu, deprins cu instalatia de IaComanesti, cu acareturile si grhdinile moldovenestide Ia Sarba, in care propriotarii puneau tint& in-grijirea si adesea si averea, ruinlindu-se, curteaboereasch de la Sthnesti parea "singuratich si pa-rasith. Casele, joase, se intindeau in toate phrtilefaro, nici o linie de architecturh; curtea, plinit detot felul de ligltioane, era neftngrijith; in jurulputurilor, balficeau, porcii prin noroiu. Se vedea bineeh (1-1 Paraipan facer" mai multa politick dectitadrninistratie.

cu toate astea, asezarea locului era minunata.Pe o parte curgea iazul morii, strans intro douhperdele uriase de plopi; pe alta, grkdina inconjuritcurtea cu point Infloriti. Ca aer de simplicitate ta-rtar& [Area ca invalueste toate cele. Natura surftdeain pragul primaverii, cant tristh, cu o not demelancolie bine-voitoare, atit de stumps sufletelorcu adevhrat romitnesti.

Innhuntro impresia era ce-va mai bunk- Mobiletie letnn si de vita impletith, acoperite cu cretonne;mese vechi, aduse pe vreuturi en cheltuialh maredin strkinatate; canapele si sofale tot a5a. Peste totniirosul de cash inchish de Cara, in care sandurilespalate, sulfina, painea din sofragerie dau atilt ca-racter.

Aci so instalti Comlinesteanu, singur, fericit doa .i putea aduna gfindurile, frail a fi sultana denimeni,

Jncetul cu incetul, armata ocupa pozitiile co-i

Si.

71

erau date de Statul major. 13atalionul lui Coma-nesteanu se intindea imprejurul Stanestilor. Introsat si Minato, departarea era destul de mare, iarlocurile adapostite do doaluri si valcele. Prin guratorentelor si pe albia Vajiitoarji erau impr astiatepichete de soldati. Sentinelele de pe malul Dunarii,fuseserft retrase In interior, spre a nu mai ramaneaprada atacurilor Indraznete ale turcilor.

De indata ce sosi, Comanesteanu se prezinta Ma-jorului comandantul batalionului. Ca si

Majorul locuia in Stanesti, la Primar, deli, derapt, isi petrecea si zitta si noaptea pe camp.

Cel d'intai lucru ce-1 impresioni, fa prefacereacaracterului majorului. ounoscuse vesel, harnic,iubitor de lume si petreceri, iubitor de femei side intamplari galante, iar acum ii gasea senin,rabdator si mai presus de toate cumpatat si bun.Ziva, calare,noaptea, pe jos, pares cel maivanjosdintre oamenii batalionului. Vorbea bland sirat, privind par'ca tot mai departs de clipa pre.zenta, senin si frumos ca un voinic din vremurtde de malt.

Mihai era surprins, Incantat si, fart Voe, sta.panit de comandantul lui. Cand intra seara la Mi--lescu A. se odihneasca, adormea de cele mai multe-od gandindu-se la dansul. Ii lasa impresia unui calarab pe care nu-1 vazuse pang acum cleat la pa-razi, gatit si mandru, dar care acum 11 Incremeneaprin intelepciunea, prin puterea si prin focal cucare biruia si stapanea pe totii. Se destinsese par'ca,

Sontai, dan-sul,

both-

fl

72

In el nervul unei viete noun, de munch neadormita$i de generozitate.

In drumul eel faceau adesea printre pichete,Majorul Linea de regula malul deschis. Comfines-teanu incerca sa-1 duce pe la adaposturi.

Ia sn ne coboram mai jos, d-le Major, ca tragTnrcii In not Ca In tints.

El da din mama.Ba nu trag nimic. ei stau ca not as-

cunsi dnpa metereze.Ba nite oa trag.

Tocmai fluerau gloantele peate capetele lor.Majorul se opri In the $i se uita la L000tenent,

zambind.Asta-i rizboiul, Mihai.Ba sa ma ertati, d-le Major. De ce 8a mori

de un glont orb?El 11111610 din umeri merse mai departe, cobo-

randu-se pe o carare adapostita. Ad se oprl, scoasedin buzunarul tunicei o tabachere aprinse meeto tigare.

Toate gloantele aunt oarbe, Mihai,Da'i -mi voe, d-le Major: snnt oarbe, fiindea

rar to is la ochi inamicul; dar cand mergi In con-tra lui, cazi de un asemenea glont, te-ai dns811-1 canti mori en spor; pe oath vreme asa, mori,par'ca to -ai fi Impuscat singur, din gresealit.

Majorul iar date din umeri $i mai Men cativapasi; apoi iar se opri.

-- erode-ma Comanestene, asta-i razboiul. De Ia

pi

$i

§i

qi

qi

73

Inceput pana Ia sfarsit, ti-ai pus vista hipoteeksi one glont, orb san neorb, tio scoate In van-zare. Putin fatalizm nu strica... *i nu numaiTata-lizmul to povatueste sA Si asa, ci si 'datoria debun soldat. Ai venit at to bati san sa to strecorlprintre gloante ?...

La drept vorbind, d-le Major, am venit fiindcam'ati ohemat... si cred ca ash, aunt eel mai multi.M'oi bate si eu, nand o sosl momentul, dar vamarturisesc ca nu am nici o net, personalli. contra

Patriotismul meu se desteaptii alto-°data sub forms de dor de trecut. Mi -e dor destramosii nostri, de Vlad Topes, .le Stefan eelMare, de palose si de flamure...

Asta-i literaturk Comlinestene.Ba, zliu nu. Asa aimt en. Aceia se bateau

fiindcil, urau pe dusmanii lor; se bateau ca shapere vista si averea. Da noi ce avem cu Turoii?sau Turcii cu noi? Daca e vorba pe urli. si iubire,In alts parte m'asi Intoarce.

Ia asculta-ma Comlinftstene. Eu iti vorbescca soldat. Astazi mai mutt ca on cand, valoareaoamenilor, a ofiterilor si a soldatilor, botarriste desoarta razboaelor. Fiindcift, cine pune In linie debatae 100000 de oameni, e sigur ca va gasi In fath celputin tot stall inimici, inarmati tot asa de bine, enaceleasi sisteme, cu aceleasi secrete. Prin urmareuncle &care unitate este superioara (si mai enseams superioard prin forta moralli) unitatii dinfatk acolo o victoria. Cooa co'mi spui d-ta des-

nimanui...

.

74

pre stramo,i, sunt visuri de oameni! f &re vointA.Toti visatorii se Intorc spre trecut, din lips& deenergie. Si eu eitesc batalia de la Rovine, dar Inbe sit pun mans pe condei, imi vine at pun minape sable. Stefan eel mare? Are si se nascalOchii innainte,in viitor! pieptul deschis la gloante!...Am as cad, dace mi-o fi scris s& cad; dam& nu, amat ajung undo) vreau sa ajung! Si de voiu Adea eu,tin sa ajung& altii.

punand mans pe umarul Locotenentului,urmit Inn/Wand:

Nu §tii ce bine imi pare ca. am intrat InMi se risipea viata in moliciune, intre fuste

§i carti de jot, Intr'un colt de provincie sau inaltul. Uite, simtoam in mine putere oat in doioameni, §i nu ma, pricepeam cum s& o tntrtibuin-tez. Cat eram mai tan&r, faceam pe fiecare lungcate o trasnae..... Ce spui dumneata' Razboiu 1este slant. Cine n'are pentru ce se bate, trebues & -0 gaseascit cauze. Numai popoarele pnternicese bat, §i numai acelor ce §tiu s& se bata este vii-torul... Tot umanitarismul modern e histerie curate.

Toemai atunci e§i de dup& un cot de mid, uncaporal, care ramase smirna innaintea lor.

Sa traiti, dom' Major!Ce esto bliete ?Ay sosit de In (liurgiu nisteSa polteasca.

Caporalul awn shiny!: it pre, disparu. Majorulwink mai departs:

/Wee...

Si,

rat-bolul...

pi

$tii nenitete?...I'utin.Vream szifti spun ca theft e %orb° pu leorii

utnanitare, singura sects de idealisti pentru caream respect, este aceea a nihili§tilor si a anarhi§-tilor. Sunt nebuni cat poftesti, tsi asm fi gata sii-iImpusc pe toti cand mi-ar cadea in mans, insa nudin ura personals, ci din reactiune, spre a opuneo forts unei alte forte. Dar ma inchin lor. Aceiase tidier), lmpotriva unei tiranii absolute sau impo-triva tiraniei si mai miseleaseli a majoritatilor elec-torate; se ridica, impotriva inertiei morale a abase-lor stapanitoare. Ei aduc cu ditnsii voinfa, careeste secretul on carei constiinte individuals, a li-bertatii launtrice, cea mai rard, cea mai grea dedobandit din toate libertatile...

Aceea de a ticide farit remuscare...Majorul se opri un moment si se uitri lung la

Locotenent.Bine... to §tiam, Comfinestene, om cult si cu

mintea desohisa....Cred ca a§a §i sunt, sau cel putin doresc sa fiu_Atunci cum de nu Intelegi cs eu nu fac apo-

logia nihilismului si a anarhismului, ci a vointeiadmirabile ce se gasoste in acesti oameni. Trebuesli. Intelegi cs dacii ei ucid fara remuscare, cumzici dumneata, an siguranta absoluta ea vor fiueisi si martirizati; ea nu ucid ca sa lure; cs auntidealist, ca spiritul care neagrt este o

micluva,necesitate

logiefi, Intr'o lame stricata pan& la cum

r)

.

-

76

este o necesitate logic& cutitul intr'o cangrena,Ce au fost toate revolutiile dace nu spirit negatir?

Eu sunt conservator §i nu aprob revolutiile.Asta e o formula goala. Lo aprobi sau nu le

aprobi, ele so fac. Rousseau a incercat o revolutiepacinica, destructive §i constructive. S'a aruncatin mijlocul societatei franceze din veacul trecut,ca Inteo odae in care se sinucide cu ciabuni undisperat; a spart ferestre, a daramat u§i, a dis-trus cat a putut. Mud a vrut sa construiasca, cuContractul social, n'a Mout nimic. Dar privilegiile,prejudecatile, furturile, cruzimea lumei francezedin veacul al XVIII-lea au fost pentru totdeaunadistruse. Vointa este ce este, Comaneqtene, crede-ma.

Ma ertati, d-le Major, zise un Sublocotenentce sta de cateva minute la oparte, a§i avea un cu-vent sa vb. spun._

Credo -ma Comane$ene, vointa este totul. Nuto tome de gloante §i de 'notate, nu uri rasboaeleca prin ele §i numai prin ele triesc popoareleLe dore§ti, domnule?

Au sosit ni§te lotci de la Giurgiu. Caporalulcare a venit sa va is ordinele, cred ca n'a Intelesbine lucrurile: sunt niqte barci...

Si ce ordin am dat?Ca se pofteasca....

Majorul Incepu sa raze.Foarte bine: se pofteasca sanatoase. Se le

ri dice pe albia Vajiitorii, lordanescule, qi pentrula noapte se fiti gata.

-

77

Am inteles, domnule Major.Du-te §i dumneata, Doman Wane, de mlinAncA

tsi to odilme0e, iar pe la amurg sli to all aici,cli seta seat% ne botedtm.

VII

Cumanesteanu, mergand acasi sa so odifineasci,se gindea la Milescu. Ce se Mouse ? Vrea sa piececu el din Bucuresti, in furia entusiasmului; vreasit villa, a doua zi trebuia sh vial, la 17; si nuvenise nici pima scum.

Acelasi om, Milescu. Cat it tinea cineva de a-proape, facea din el co vrea; cum it scapa din mina,nu mai era de nici un temei.

Pe cand tocmai trecea podotul de pe iaz, gin-dindu-so astfel, ziri printre plopi dolt& birji Incurte, pline de cufere, car in pridvor pe Milescuin uniforms, cu chipiul in mina, strigand la Pa-raipan si la birjari:

Mii de universuri si de tunetel... la cufirulde ureche, d-le Inane. Nu anal... nom (rune pipe!.

Cum vizu pe Comanesteanu, incepu si-i faclisewn cu amindoua miinile, uitand de cufere.

Fetelorl.. Elencuto, Annicujo, vine Coma-nesteanu I

tlena si Annicuta esira si ele in pridvor, im-bricate de drum, cum se atlau.

Cominesteanu deschlici incet, prins par'cli de un

79

sentiment curios de nelinisto. Se dosprinse a tralsingur, acolo, in casa Annicutei, gandinduse ladams. Acum, sand o vedea in realitate. i se prea

icoana ideal& fuge...Milescu pose nota lui zgomotoasit in totul, hn-

briitiOnd pe Mihai, hufnind pe rad, pocnind dinpalme,ap sit reinthlnirea tinerilor femei cu noulantic, cunoscut de prea putin timp si totu0 intrata§a de repede In intimitatea vietii lor, se petrecufitr& prea mutt& jenit.

Acoperitit pe ochii cu un v6,1 des, Annicuta ve-nise inset in urma sorit-sei. Era panda, 'Idea Ur&pricina, se mi§ca In sus si in jos Mr& rost. Milescuo urmarea cu privirea peste tot, §i din gaud Incknd se oprea din vorb& spre a-i zice:

Ei Annicuto?Ce este ?Nu-ti ridici voalul de pe ochi?Ba da.

Ins& nu §i-I ridica.De fapt, Milescu, care observa pe cumnat&-sa,

era el insusi far& equilibru stabil.Abia ajuns, ar fi voit sit intro in luptit en Turcii.

Simtea ce impresie ciudatii producea asupra lui Co-manatiteanu, prin nehotkrkroa spiritului situ, si ar fivolt par'ck sfi rascumpere, cu pretul chiar at celor maimarl jertfe, groeala do a ti voila aca, de titrzinla regiment.

Co facem Mihai ? Turcii au bombardat Cala-

ea

80

fatal st Giurgiul; ba eri imi pare a an tras si a-supra Oltenitei...

Am anzit.Ei, not ?...0 aa le raspundem. Asta-sears trecem DuniireaBravo!... Fetelor, sft deschida cuferele, si sa-mi

puneti la o parte lucrurilemele.Elena ramase Incremenith.

Trecem deja Dunarea ?... Intrebit ea, cn unaccent de nespusi tristete.

Annicuta, care, Isi scosese palaria din cap si as-culta au luare aminte, se Meuse si mai panda decum era. Comlinesteanu se simtl, ca In Bucu-resti, cu sore -sa, miscat de acelasi simtimant demile si de descurajare, feta cu Indoiosarea ferne-eascii. Femeile la rfizboin aunt o pacoste, gitndi elIficercand sa frangli cu vointa lui barbateasca va-lul de emotiune ce i se revarsa peste suflet.

Trecem: eine? zise el, ironic.Elena se WU la el, bland.

Asa este, not nu putem trece raspnnse dansa,gitnditoare. Ce e de flea?...

Era atita umilinta In aceste cuvinte, !neat Mi-hai se simti vinovat Cu ironia lui, fat de since-ritatea trista a Elenei. De aceea, nestiind cum slidreagft Incrurile, se apropie de dansa binisor si 11spuse ea treceau Dunlirea numai In recunoastereca at mai sperie pe Turci; ca in Ruseinc, coman-danttl Achmed-kaiserli-papa, era Area Indraznet

si

81

si avea nevoe de dovezi hotaratoare, ca nici novanu ne lipseste Indrlizneala, 1a trebuintil

Numele lui Achmed-Kaiserli-pasa resuni In auzulEleneutei ca o deseircatura de tun. Annicuta seapropriase si damn, si asculta en luare aminte.

Va se zicit cum trecem ? pardon: cum'Precefi?!.;Intrebli Elena.

Trecem la noapte, cu b6reile.Si dupe aceea va Intoareeti, zise Annicuta.Negresit.

Comfinesteanu se uitrt la fats. Ea privea linistitInnaintea ochilor, ca si cum Intrebarea ar fi fost ourmare fireascii a gindurilor. Elencuta zambi.

Treceti cu totii, sau numai tine vrea ? urnall,Annicuta.

Trecem cu o man& de soldatiFate se uitli la el, clipind din gene. Se vedea

bine a mai avea ceva de Intrebat, dar cif nu tn-drliznea. Elencuta ti vent In ajntor:

Treci si dumneata ?Da. Am un maior cu care m'as duce si In

iad, dacli ar fi Turd si pe acolo.Ba bine ca nu, zise Annicuta, cu o usoara

intonatie copilareasa: toti ar trebul ss fie in fun-dul iadulni.

Milmi si Elencutii misers cu plficere de glumafetei. Mem' care se intorsese din nou s& se luptecu cuferele si cu Paraipan, voia s& stie si el dece rad. Numai Anna amftnea serioadt.

fInit la vremea mesoi; so plimblaril, grin curtofi

89

gi prin grading.. Anna cunostea toate colturile, tot]pomii. Mergea usoara de la o brazda la alta; in-tindea bratele spre crangile inflorite ale merilor;punea varful piciorului pe caramizi ce abia eseaudin ape, flicand totul cu Indemanare.

Tineretea, care se tecunoaste pe sine intotdeauna,era la Anna par'ca mai constienta decat la altii,poate tocmai fiind-be era mai deplina. Tots% per-soana ei se desfata intr'o lumina de primitvara in-tonsil Din coloarea striivezie a pielei, din ochillimpezi, din gura vesela, viata se revarsa In va-luri, ca un himn de multumire catre atotputernicanature, ce o facuse din plin. Toti eel din prejurulei simtiau inraurirea acestei firi hogate; unii o ad-mirau, altii se fereau de dansa, dar nici unul nutraces farii sa n'o vada.

Comanesteanu intelesese de la inceput, cu pre-vestirea ce o dau de departe, In unii oameni sa-nfttosi,"intamplitrile vietei for viitoare, ca Anna a-vea sft- prinda un loc In drumul lui. Acum, cand orevedea din nou, par'cft si mai bogatii. de tineretesi mai hotarata In cautarea unei fericiri apropiate,era lncredintat mai mult ca oricand cg. Anna in -tra in sufletul lui, pe nesimtite, dar sigur, cum in-tra un obiceiu bun, ce raspunde unei nazuinte a firiinoastre. Caci acolo era secretul de care nu-gi da elseama; el credea ca nu mai trebue si nu -mai poatese iubeascii.

Si, de sigur se inselit.Fiind-ca in singuratatea do la Stanegti, atitt do

S3

plina de lumea reala a lucrurilor Annei, se infiri-pase cu incetul un chip nereal, mangaiat de iz-vorul nosecat al iuhirii, ce curge in toate sulleteleomenosti. Child Anna veni sa prinza, pe conturulsau real, liniile figurii inchipuite, portretele de ti-bia mai semanau. Dar, ca si cum imagine adum-brag, in singuratate ar fi fost .'iniscatoare si no-incliegata, se potrivi incetul cu incetul pe fata lim-pede a Annei, pans ce una si alta, devenira una:Anna.

lar fata sinitea si se bucura, si, cum zice poetul,chema ca o fantana clara, catre linistea. verdelufund:

e splendon freddi e chiamano a i silenzidel verde fondo.

La masa, Milescu ceru lui Miliai prezintecliiar in seara aceea maiorului Sontu. Voia cu once pret sa tread'. Dunarea.

Crezi cli o sa primeasca?De ce nu?Cum am stat eu, domnule, pima scum la Bu-

curesti, ca un dobitocl...Ai avut si afaceri, zise nevasta-sa, ca sa-1

imbuneze.Afaoeri, vacsl... Am stat pentru partida de

karte. Am avut, domnule, niste passe, de m'amsperiat. Cum intram la rand, svantam fuetele.Toate ciurucurile s'au umplut de haul. imi era milli

sa -1

--

84

de bancheri :i vrearn sh plec. Da'crezi cii tat Ihsattbietii ?...

Comane§teanu ammo uimit, §i nu se putu opride a nu-i zice:

Bine, Milescule, pentru asta ai intarziat panhscum ?

Elena 8i Annicuta se uitau In jos.Co 8& fac, mon cher ?... S'au pus toli pe spi-

narea mea, au umblat pe la minister s & -nai pre-lungeasch cougediul... U comedie Intreaga.

Apoi atinse pe nevasth-sa paste mina,.141ede Elencuta nici acum nu veneam... Sant

pachtos: nu pot spune omului verde in ochi: nu.Dup& aceea se south, cam stfingaciu, §i prinse

a fluera, plimblandu-se de colo pan& colo.Annicuto, cum e motivul din sonata noastra?Care sonata. ?Sonata noastra., de.Asta-i frumos! Pentru tine, toate aunt sons-

tele noastre.Sonata variath. Una singuri e. Am Visit, am

ghsit.,Si trecu la piano, it dephise, sfaviind captu8ala

cu care era acoperit, §i prinse cite -va acorduri.In lumina crepuscular& a zilei ce murea, se ri-

dick de pa clapele candide ale pianului o armo-nie Indurerath, ce umplea casa de vibratii, cre§tea,creltea paech se indoaie zidurile. In acordurile sfa-Oetoare ale unui mare funebru, mien. lui Milescuarunch tema despre care intreba pa Annicuta,

85

ateva note simple, cantata cu glas limpede detenor ce pareau ca piste petale de flori pe un mor-mint.

Efectul fu imediat.Cei trei, rtimasi la masa, pleat% ochii in pi-

mint.Muzica se opri. Milescu nu se mai auzea.Ce curios om! gaud' Comanesteanu, and fu din

nou stkpan deskarsit pe sine.Elencutei ii dasera lacr.mile. Isi duse meet ba-

tiste la ochi si rkmase cu capul plecat pe mank.Du-te la el, zise ea Annicutei.

Apoi, adresandii-se lui Comitnesteanu:E nenorocit... Simte ca a gresit, Intarziind

prea mutt. Nu-e vre-o vine mare. Dar dumnea-voastri, bkrbatii, sunteti asa de neIntelesi In u-nele feluri de a surer], In at nouk ne trebue opractick special& pentru a va pricepe. Amorul-pro-priu la dumneavoastrk e far& margini...

Incerea sift ambeasek si nu izbutea.E atilt de bunt... As fi volt sk te rog... Mk

tem si an fac vre-o copillirie. Sunt doui sitpth-mini de and e asa cum II vezi, nemultumit deel, dar far& putere de a lua o hob:tare. Imi mus-e= degetele -ell, nu 1 -am Mutt sk piece eu dum-neata... Voiam sit te rog sfs. nu-I pierzi din vedereastk-sears, clack treeeti Dunkrea. Nu de alta, darinnoatit bine, si cum sunt sigurk ck va auta al;indrepteze greseala cu tine stie ce... nehunie oroicade-a dumneavoastrit, to rog sh nu I lasi singur...

8ti

Ea tficu. Comknesteanu se uita la dknsa, 0 u-park ro§alk i se urea in obraz. Se juca pe fatade masa cu varful unghiei.

Oare de co nu vine? Niculo!Din camera de alituri vocea lui Milescu rispunse:

Cu-cu.toata, invocatia funebra a lui Beethoven

se petrecuse cu un veac tnnainte. Milescu fluera camierloii, cotcodacea ca ghinile, tipa, urla in toatefelurile.

Elena se insenink.Copin zise ea razand.Artist! zise Comanesteanu.

Elencuta, care vrea sfi se scoale, se opri.Adevarat, zise ea, incet. Pe ce pune mane,

ese frumps. auzit la piano. Sk-I auzi ehntanddin ghitark, din flaut, din armonicli....

Da'nu-1 §tiu en!Ea se sculk.

Ce fact acolo, Nicule ?Mit'mbrac de bittftlie, dragi. Comkne$ene,

gata? Am zis sli pue caii.Sunt gata.Unde e Annicuta ? intrebk. Elena.Viseaztt la stele. la vino, drags, de m'ajutk,

ek nu gitsesc nici cravats, nici chipiu, nimic. Boutde Dumitrache I 0 sfi-1 matur curand-curind. Invenal mea par'ek au dat Turcii!...

Nevastk-sa radea pe indesatele, fficAnd semnedin ochi lui Mihai. Milescu mormaia singur:

Par'cii

s

L-al

esti

87

Bre!... zavera sl fi trecut pe-aici si tot nuera invalmaseala asta. N'auzi, Elencuto!-

Ce vrei, frate?Vacs!... Vreau sft raspunzi la apelul nomi-

nal cAnd iti poruncesc. femeile asteal...Nu to Insura, Comiinestene...

Elencuta se duse repede la dAnsul.Mihai isi aprinse o Cigars si esi in balcon.Anna se primbla linistitA prin fata caselor, cu

un sal pe umeri. Cum it vazu, veni si se rezemAcu bratele de parmaclac.

Cam Intuneric asta- sears. Cum o sfi trocetiDunArea?...

Comlinosteanu se cobori !MO, dAnsa.Cred ca dad. nu ar fi intuneric, n'am trace.

Ea tAcu. Cea din urma linie de lumini se Iftsipe pe dupit plop!, departs, ca Inteun vis.

Lana rasare tArziu...In curAnd o s'avem luta nouk.

Anna se uita la el, luminatfi do fanalul ce eraaprins In balcon. Avea un aer preocupat; ar fi voitpar'cA sft'ntrebe ceva, si nu stia cum sfenceaph.Mica efttiva pasi, urmata de Mihai.

Am avut plieerea sit cunoastem pe sora du-mitale... prin d-na CantA...

Comtinestoanti se opri locului.DAnsa se intoarse spro ansul, pe cid

so putea vedea.De eq?... introbii ea, curioasA,Do nimic,

ambind,

-MAL. I

88

Anna 11 lua, binisor de brat.Imi dai voe... Da, am avut placere s'o cunoas-

tem. 0 adevarata placere, fara banalitatea ce In-soteste asemenea vorbe. Se chiama Sasa, da ?...

--- Da-Pang scum niciodata n'am dorit sit flu alt -

cineva... 'De ce razi? ,'

Eu?!Poti sit razi, !mit e asa: pentru Intaiasi data

atii doll sa flu alta. Asi don sa fiu sora dumitale.Comfinesteanu se Inclina foarte ceremonios,-desi

nu-1 vedea nimeni. Bratml fetei tremors tIl el In-Bust se simtea miscat.

Anna se opri.M. rog... nu cum Intelegi dumneata, zise-ea.En nu Inteleg nimic rau...Vream sa zic ca as vrea sa flu cum e sora

dumitale... Stii ca, poate sa, vie A ne vadil.,cu d-naCanta... Sh ne dam la o parte, ca soseste trasura.

Se deter& la o parte. Trasura se opri in fatascarii. In lumina. Paraipan era pe capra, Mg& vi-zitiu. Facea zel.

13ite ce prost e, zise Anna razand.Reacfionar.. .

...dropicos, adaogli fata repede.A poi Meet:

1,a revedere.Cotnanesteanu, fara sit stie cum, Ii lua mama.

Ea parea ea simte miscarea cc se Mesa prin In-

S9

tuneric, §i cu Indemtmare dote virful degetelor siti le sttrute.

La revedere, zise ea, Meet. 0 st£ vtt intoar-ceti cu bine... Noi o sii vli. a§teptlim...

Apoi, ca I.i cum s'ar fi temut sit nu fi zis prea mutt,adaose:

Sant sigurl ch Elencuta a0eaptil. pe Nicu...

VIII

Mai multe nopti de-a randul lucrase soldatii inalbia Vajiitorii, ca s'o adanceasch, si ajute ast-fel apele Dunarii a se urea la deal, panh la un cot.Plouase de curand si torentul aducea cu ditnsulmalituri. Ceeace munceau noaptea, se astupa ziva.Goi prima Ia brau, plini de noroiu, oamenii trageaucar Ia prlisilit, mai cAntind, mai injurand, dupe fire.Inteun zavoiu de clitina ardea focul de vreascuri,mititel pipernicit, ca sa nu se vadit duph malulturcese. Soldatii se parpaleau Ia fiacirli. Unul reze-mat inteun pot, mormhia din fluer; altul, pe vine,rrtsucia o tigarrt; un-al treilea palmeleUn biet tigan, printre dansii, se Oita ao un dinte.

Scoate-I, mai Sticlete, ca. -ti ereste altul.Phi l'as scoate, nea Petreo, dar pane sa-tidintele, ti-a exit si sufletull...0 fi de lapte,Pune-i niste praf de pupa, tigane, da-i foe

zise caporalul, care-'si rasucia tigara.Tiganul sa uita cu jind la el:

Haoleo, domnu'aprar, ca tare as mai tragepi eu un fum.

iii incalzia

lead

ai

pi

mai.ai

111

Daca ai Winn iti dau on foita.Doar valid po taica la dragaica.

111utriele cadeatt in piroteala noptii. Munca n'a-vea spor, oamenii isi sleiau puterile do gealta.

Comandantul batalionului inspectase lucritrile siintelesese ca ideia adancirii albiei era curata pier-dere de vreme. De aceia, poruncise eamenilor saparaseasca lucrul.

In seara de 2S Aprilie, luntrile lipovenesti furyscoase pang in gura Vajiitorii. l'n pale do vre-o60 de soldati, alesi printre cei ce stiau su innoate,lu colwrat in prundul garlei, numai cu pustile sipatrontasele.

Euntrile negre, en fundul ascutit i vitrfurile in-toarse in sus, erau greu do incarcat. La cea maimica atingere se plecau pe o parte.

tlfiterii detera ordine sa le traga jumatate pouscat: cei ma greoi se urcara astfel: cei mai sprin-tent le impinsera in apa si sarira in ele din fuga.

Tofu' se facea in tacere. Nimeni nu vorbia decat cu grija, prin soapte.

La a treia barca, :o palmy solemna rasuna iniinistea noptii. Majorul so apropia de grupul deundo pleca zgomotul.

Ce este? intreba (.1. suparat.Sa train, doinnu.Maior, soldatul ion Savo nu

vein sa intro in !mitre.- Undo esti, mai haele?

Sh train, aiciPI' CO 1in vrei sa rnergi';

-sr'

SUlli011.-

92

Ba vrem, st trititi, da'nu putom.De ce nu poti ?

Soldatul o dete prin-singular:Imi vine ameteala, s>i trait', cit. taloa a mu-

rit innecat in Siret.Milescu, care era cu Comfineteanu la spatele

tnajorului, zise inset luiGrozav da douft palme sergentului care

l-a batut!...Majorul se gindea.

Unde-i Sub-Locotenentul Iordilitescu?Aid domnule Major.Aprinde felinarul.

Sub-Locotenentul se cam foia.hu ne vadtt, d-le Major.

Aprinde, domnule, si nu raspunde!... Ti-e friesnu to mAntince Turcii ?...

Sub-Locotenentul aprinse felinarul, tinandu-1 totcam pe dug,. dansul. Majorul porunci din nou:

S vie:patru oameni.:Sergent, is -1!Soldatii puserA mina pa Ion,..Savu ridicarlt

pe sus, arunefindu-I in luntre ca,:pe=un sac. Ma-jorul zise. inset cure Comane0eanu:

Altfel, ar trebui s>£ -1 Impusc.Milescu incremenise. ToatA simpatia ce simtea

pentru Major, disparu doodata. Se urea in barcatnoleit ca o bloandl.

De indath ce fA lAnga:Comfine,teanu, se pleatspre el qi ti zise la ureche:

\Ion giber, votre egrnmandant me d6goOte,

i-as

Sa

sit

si-I.

--

93

Comanesteanu II atinse pe umitr:Allons, aliens...Mi-ai opus ct a bun, oh e ertator... Asta Iti

este bunfitatea ?Nu putem vorbi acum, dar fii incredintat ct

asa trebuia st fact. lilizboiul nu se poarth cu miltsi cu dulceghrii sentimentale.Inchipueste-ti ca dincei 60 soldati, la 30 le-ar fi venit ameteali...

Milescu date din cap:Esti terre k terre astli sears.

Comhnesteanu zambi si nu mai rhspunse'Luntrele Insirate una dupt alta, merserit o bu-

cat& buns, pe hingh malul romanesc, in susul apei,ca sh nu le is curentul si sh le duct prea jos,unde Dunarea se desfitcea In mai multe brats.

La un semn at Majorulni, vitslasii repezirh inn -trite in sivoiul apei. La inceput, lopetile faceau zgo-mot, plescaind de geaba, ca si cum Hr fi fost mft-nuite de copii. Soldatii, nriscuti qi crescuti pe banse simtmau neindemitnateci.

Ce dracu, ms, Bercule, zise unul inset, par-chtrag In nisip...

Ia-o demob Stinica. Zi-i lei cu mine: una,

Un skit:at?" poruncitor se auzi de la luntrea dincap, uncle era Majorul, si nimeni nu mai suflii.

Soldatii simtmau alienealft la, inimu, peed. n'arfi mancat de dour zile. Thcerea, Intunericul noppigalgfiitul sopotitor at ochiurilor nelinistea pe eelmai multi. Apa curgea pe nesimtite. lei si cols

doul....

.--.

94

straluciri nein(elese se resfrhngeau in rotocoalelountdelemnii ale Dunkrii. Selipiri departate de stolese Incretiau pe unda miscatoare.

Theerea devenea absoluth; dar cu cht ea cres-tea mai mutt, on atht lumea phrea ca fuge maideparts de cei din luntre. Un caporal intrebh in-cet pe Comhnesteanu:

S. fie oare zece, domnu'Locotenent ?Un zgomot surd, venind ca din funduri de ph-

mant, incepea sa invalue tacerea noptii. Se auziglasul Majorului:

S5. se schimbe oamenii de In lopeti: unul eliteunul.

Ordinul treat din luntre in luntre.Sh se schimbe oameni de la lopeti.

Dup5, chte-va minute, acelas glas poruncea.:Minh,

Bratele odihnite dau putere nou5, barcilor. Zgo-motul surd crestea: ajunseserh in mijlocul Du-niirii, unde apa venea furioash, clocotind si -rosto-golindu-se. Nimeni nu se misca.

Milescu se imbunase. Coral, !impede, it furasede pe plimant. Alunecase in fundul barcii, introdoi soldati, urm5,rind cu ochii si Insemnand in ghndconstelatiile.

Comtinesteann se singi doodata atins pe genun-chiu:

Cite, hlihai, ce frumos rasare Antares din ape...Soldatii ridicarh capul. In adeviir o minunat5. stea

rosie scaphrh din tumble.

S'a aprins de tot, bat'o vina zise unul dinoamoni.

Toti so uitara spre cer, infiorati ca despaima. Un chiot lung rasuna in vazduh. Ce pu-tea fi

0 bagbita, zise un soldat.Clocotul apel scadea pe nesimtite. Tacerea netar-

murita ii lua locul. Se apropiau de malul cel-lalt,§i fie-care om simtea ca pamantul nu mai e de-parte. Fara ordin, vasla0i trageau mai incet dinlopeti.

Luntrea Majorului se oprise. A doua veni Tangacea d'intai, a treia langa cea de a doua, §i astfeltoate, la linie, Innaintau cu bagare de seams.

Deodata:una din barci se izbi de ceva tare, iaroamenii Pura zguduiti cu putere. Se auzi un Ilitratde caine.

Am ajuns la mal, zise Majorul.Se sculaserft toti in picioare.

Sa se coboare unul In spa, bini§or.Ordinul nu fu executat destul de repede. Un mo-

ment de nedomirire paru ca stapaneqte peIn fine, cine-va sari.

Suntem aproape pe meat, domnule Major,zise o voce prin Intuneric, vad un foc la deal...

Cine-iMilescu, raspunse Comane§teanu Majorului.Sa se coboare oamenii binisor, §i dugs mine!..

Se auzira cite -va plischituri de apa cum sareauunij soldati.

!Hi

cei-lalli

ala ?...

oil

toti,

MI

IorditnesculeiMai multe glasuri repetari ineet: d-1 Sub-loco-

tenent Iordttnescu". Ofiterul veni spre Major.Dtt-mi felinarul. Dumneata A rtimai cu lun-

trile. Vaslasii stt nn se mist() de la lope %i,Am lute les.

Majorul aprinse felinarul, care fusese acoperit,cu nelndeminare, pe toate laturile, cu postav negru.

Cele din urmi ramificatii ale muntilor Dobrogei,la Dunttre, se urcau pe nesimtite, asa ch focul pecare-I vedeau acum la deal, 'Anise soldatilor ro-maul o stea.

Oamenii mergeau in ticere, cu bligare de seamLumina focului, care imprlistia, departs, o roseatitde jeratic; streasina unui bordeiu ce se vedea Inapropiere; vhile si dealurile ; fantasmagorica lichrirea fanalului,fb.ceau pe soldati at se oreada pe lu-mea cea-lalth. La unii li se phrea ch viseaza; laaltii is venea sli chine. Toti strhngeau pusoa onn itdej de.

La o depfirtare de vre-o suth de pasi, chinelecare litrase, se repezi furios spre oameni. 0 des-carcaturh de mei hul pe vii, iar chinele, strabh-tut de un glont, sari In sus ci citzn jos wort. Lamoment o all& desolirchtura rfispunse de la Turd'.

Atunci, Fara ordin, ftirtt regultt, soldatii se arun-cart' asupra bordeiului. In fati, erau dou& gheretede soanduri: amhndoutt fur& Monte frame, iar sen-tinela uoisb, Wort% In picioare. Intr'o clipit, focul

D7

fu aninat de stre§inile colibei. Rogozul se apringe,p araind.

La lumina flachrilor, un stright asurzitor se W-I-alp-I pa malul tienit al batrhnului fluviu. Par'eao trebuinta sufleteasca de a zbierit coprinsese petoti oamenii aceia, co tacuserh atilta timp.

Irish., usa bordeiului nu se deschidea. Un sergentii date o lovitura on patul pustii, iar usa sari dintatani. Dar pe loe, el fu trantit la phmant, si inacela§ timp, trei oameni, ca trei tigri, thsnira dingroapa bordeiului, tragand focuri intr'aiuri si fu-gind. Doi furs ucisi in mars, iar unul, prins viu,fu ridicat pe sus si dus catre acoperi§ul ce ardea,spre a fi aruncat in flacari.

Totul se petrecuse cu o repeziciune extraordinara.Majorul puse mana In pieptul 'Innis din soldatii

ce voiau sh arunce pe turc in foe:Innapoi!...

In fuga impresiilor bags de seams ea era too -mai eel au ameteala de pe mal.

lnnapoil... striga. Majorul din nou, si la barcil.,Locotenent Comanesteanu! sa se formeze coloanado mars!...

Turcul fu legat cobza si lust 14 vale.S. n'aud vorbh.! repeta Majorul. Locotenent

Milescul tree; In capul coloanei. Comanestene sunttoti oamenii ?

Cred a da, domnule Major.Mars!...

Soldatii se asezarh la rand, si coloana porni In7

98

urma felinarului, Supunerea disciplina ii lua dinnoufurioasii

in stapanire: trecuse momentul de nebuniecu care se aruncasera asupra sentinelei

turcesti.Tocmai cand intrara din nou in barci si pornira

innapoi, Milescu paru a-si reveni in fire. Cat ti-nuse invfilmaseala, el par'ca visase sau murise.Nu-sida seama de nimic, nici ce Meuse, nici ce gandise.Cate o path de imagine ii rasarea in minte, cadintr'un trecut departat: focul, reflectat de apeleDunarii, sau capul stalcit al turcului din ghereta.Asta era razboiul ?

gi

lx

A doua zilelo urtnatoare, Alilescu continuafi ca si mai innainte, vesel, z:2;ontotos,dar Par ca

nu dostul do natural, pentru tine -1 cuno-;tea (tine.Elena it urtnarea cu privirea peste tot. II rodeaea. fi lost parerea de Mu de a ti para.:it de-

prinderite lui din liucuresti? salt nepotrivirea co-lor co gitinlea el despre viata in campanie, cucoea-ce era ea in realitate ? l'oate din toato sa Ii

post onto ce-va.Nevastd-sa i d wine( a antinte ca Alilescu re\ o-

nea do la Coate concentrarile cu aceiasi,ulleteascd. activitatea oamenilor Cu vointa

de;,teptd o parero de rdo ironica innatura lui nelmtardta; par.ca disciplina .!;rosolaffaa armatei, cu supunerea ei oarba, cu diferentia-rea indiriiilor dupa gaatdele de la tunica, it um-plea do mild pontru cei do rand. Uri-carejar fi ro,t,pricina. Alifecti, in asomenea intinejurari, se in-Iiidea in odaia lui de lucre trdgea din :Irmon'ca pieta 50 rupa; tunploa aidillotl de runtcuturhtoarele, de capele de tigari; plind)a

l'afeaItotlirttro

se din-

noliniste

LOG

tr un colt intr'altul, flueritnd. Do sigur, turned atunci, i se pgrea alcatuitil rat"

Dar allele treceau innainte; evenimentelo se a-lungau unele pe altele, grave sau glumete, dupaimbinarea cauzelor. Comanesteanu iubea pe Anni-e*, asteptand venirea Nataliei ca un aiurit; Rusiise apropiau de Dun'are pe toate liniile; Majorulontu placea la toti, chiar si lui Milescu; Paraipan

era mai reactionar ca on -sand. Numai natura plu-tea nepasatoare pe deasupra tutulor, legand tre-cutul de viitor, nimicul de nimic, printr'un singurpunct al constiintelor omenesti, acela pe care cu toate?stea oamenii pun asa de putin pret si pe carenumai cei ce iubesc it inteleg: momentul actual.

Luna lunii de Mai se urea in limpeziciuneaca un vis frumos in somnul unui suflet tiingr;plopii dormeau pe iaz; apa curgea la vale, desfii-tftndu-se in luminisul ce-i mangaia fata.

Comiinesteanu si Annicuta se plimbau prin curte,prinsi de brat. Ei l'aceau. Ochii for se ridicau spreluna, involuntar, atrasi de taina discului cerebc.Fie-care simtea in sine atfttea porniri frumoase

cel-lalt, si cu toate astea nu indramea sa tospun6, jenat de marturia luminii.

Ce curioastt e luna! zise Comanesteanu.fermecit si ma hipnotizeazl. As avea par'ca atittealucruri sa -ti spun, si nu indrazuesc....

Nu-i asa? adliogg. Anna, repede, ca ,i cumvorbele lui ar fi rfispuns, intocmai, gandutilor ei.

Si cu toate astea, trebue sa-ti spun. Trebue

uoptii,

ca-tre

par'caAra

101

sh-ti spun ca viata imi pare din nou atagatoare;ea mh, simt inviorat; eh, fac totul din plin. Dup.-neata esti cu mult mai tanhal de cat mine, sipoate nu intelegi toath frurnusetea ce mi-a rhvhr-sat-o in suflat iubirea mea de asth-zi, fira umbrhde parer° do rhu sau de tristete...

De ce tristete?.. Intrebh, Anna, nedormith.El zhmbi uitindu -se la dhnsa si, strangandu-i

mina la piept.Cum sh-ti explic?... Numai tine iubeste drept

si cinstit simte deplinatatea unei asemenea bucurii.Anna se plea, sub obrazul lui si, jumAtate glu-

mind, jumhtate serioash, it intrebh:Dar se poate iubi si nedrept? si necinstit ?Nu se poate. Cine iubeste asa, nu iubeste.Atunci?Zicand acest atunei", ochii ei stalueea de viata

si hothrare, gata parch, sa scapere seantei de ura.,Coiniinesteanu se opri in fate ei, ii ridica phrul depe frunte si o privi lung.

Co minunath esti!... Ai un potret care sh-tiseinne?

Da,Poti sa mi-I dai?Da, insh la ce-o sa-ti serveasch portretul?N*0

sh, mii ai pe mine in totdoauna.El o privi din nou in rotunjimea senina a chi-

pului, nu rhspunse. Era intinsa, ca in toate fe-melte shrltoase, ajunse la deplinh ,de4voltare su-fleteasch si trupeasch, o instinetivh pornire in po-

si

102

trk a a tot cc o no. igur, a tot co c gag fugo.l'ontru co umbra unui portret ?

In privirea lui, si in privirea ei, se incruci,;audoua dorinti: a lui, trecand peste capul fetei sipierzhndu-se in lumea nernateriala; a ei, oprindu-se in el.

Anna ii lua mainile si i le stranse cu putere.0 sa ma ai in totdauna, in totdeaunal...Apoi. dusa ca de o forts careia nu-i putea sta

impotrk a. se arunca la pieptul lui treinurand:Nu-i asa ?..

Din cerdac, glasul lui Milescu batea toba ca lamezat:

Bitrrr rain, barrr ram... Areciu odata! areciu dedoua! si de... trei!

Anna so departa de cu o repeziciune defulger si fu numai de Ca stapilifa de sine:

Inca si 1'6cala.Milescu se puse sa alerge prin curte, strighnd :

La o parte, domnilor, ca trece trenul.Apoi, se duce busna in Anna \ filial, ii lua po

amandoi de elite o mina si dete cu ei o fuga pinsla podet. Elena si Majorul veneau in urma.

Ajuns la pod, Milescu so opri doodata. Apa curgoa ut bataia Iunii, plina de luciri mkterioase.

Pii!.... ce frumos Annicuto, clteama pelaencuin si pe Major.

So ae ant toti cinci prijiniti do re/ematoareapotletului. Mile cu tacea.

Ce mires de racoare si de primavara! zise Llen-

si

of

vi

Mihal,

10:1

cuta. Nu mi-ai spus nimic, Nicule, do impresiiletale de pe Duntire.

Ce spui drag5.?...Elencuta se uit& la el. Pa.rea plecat.

Nicule, adio.Salutare, Nicule, zise Anna, ritzand.El se uita la ele §i zilmbea. Glumele nu se prin-

deau. Puterea farmecului naturii ii inraurea pe toti.Ce mare artist ar fi eel ce ar putea sa faca. un

asemenea tablou! zise Majorul.Anna se uitI la sorgi-sa, sperand s& intillneasett

o privire ironica. Elencuta Orea cufundat&intr'o dulce Inelancolie, far& sit vadgt fitrA stsaudgt.

Milescu vorbea singur, probabil zicea vre-un vers.Elena vent la.ng5. el :

Zi tare Nicule.El se uit& la dansa:

Ce s& zic?Ce spuneai adineaori ?.. Stiu c& nu vpi fi vor-

bind singur.El 1§i trecu bratul sub bratul el ,iii rosti incet :

Un castet pe maulAnicuta aSculta.

Tare, tare, zise ea.Milescu zise ceva mai tare:

Un custel pe malul mdriiPreajma codrilor o tine,Doran pe legile 'WidthAmintirilor din sine.

sh-ti

teat,p1

101

Sta Domntia de-o vecieIn castelul din padue,J4lepland mereu sic vieFrit-Prumosul ei s o lure.

coboara din povesteFat - Frumps, pe-un corn de tuna ;

ce esti. ce nu este:Trap iubirii de nebula/.

Tree castelului prin fata,Plutitori pe drum de spume,Doi lunateci prinp in brafe,Doi ntbuni ce fug de ln»te.

Li vasleee, ea de TrialSta la pieptul lui, iacula:Cand lope(ile ridica,Al se p/eacit *i-o sarnta.

Doamna din balcon ii rode....La se'ndoae... cade par'cd...Si adio !... Doamna credoCa e (lama cea din bared

Annicuta sari:Cum ? cum ? la mai Li odatA.

Milescu sail3 in ochelari, cum flicea in totdeaunala vremuri g,rele, si zise din nou poezia

Fii ci

Vie,,

105

Chipul Majorului se luminase de tot. Pe fruutealui innalta se juca lumina, dandu-i sclipiri de Tildes.

Ce minunate sunt unele vorbe din graiul o-menesc!... zise el, domol, lui Comftnesteanu.

MA tem a sunt numai vorbe, faspunse Aunt-cuta.

Nu stiu. Ar trebui s'o mai and odatft sau s'ocitesc. Dar chiar asa dads ar fi, vorbele astea suntatA,t de evocative, in cat eu vad castelul, vad pedomnita nebunk vftd pe innamorti... Preajma cd-drilor o tine"... Minunat!

Da, da, ins pe urma?... Cum vine pe urmA,Nicule ?

El rope% incet:

Domn pe legileAinintirilor din sine...

Poftim!... Ce'nse'mneaza asta?... down pe le-gile taitltrii amintiritor din- sine... Dar la sibsitcode paecd, si adio, salutare domnito, ca -i trebueomului rim& la bared.

Majorul se incAlzea.Domn pe legile nitdrii amintirilor din sine... e

foarte frumos; numai trebue Inteles. Poste ca rimade la bards cu par'cd sa fie cam IndrazneatA, de-li e perfectft. In scbimb Ina co adevArat tree eiin bard, unul in bratele CAnd lopetileri(kicii... Cum zice ?

Milescu repet6 strofa. ComAnesteanu so pleca inurchea Majorului,

ontAriO

-

altuie...

106

Vrea numai sa-1 supere.Annicuta urma;

Dar junele Fat-Frumos, co-i cu el? S'a cobo-rat Wear° pe-un corn de luna... ca sa, fie ce nueste... Nicole, nu-ti e bine ?

Milescu zambea, fare putere de a raspunde..tiaca Annicuta glumeste, dar totusi ii venea cam postemane s'o auda bat/ ndu-si joc de sufletul lui. E-lencuta suferea de-a binele. Ea vibra la tot ce eravers sau muzica, fall sit Inteleaga adosea toate co-titurile. Cu un obraz necajit, se uita la sore -sa, cala un dusman

Va se zica no va place, Incheia Milescu.imi place foarte mutt, zise Majorul.

Imi pare ram Voiam sfi vi-1 si cant.Te rog Nicole. Haidem la piano, adaoga ne-

vasta-sa.Dace nu place la toti, nu.

Milescu se uita la Anna si la Comanesteanu, ca uncopil fricos, la parinti. Mihai se dusa la el, it luade brat si-I indruma spre case.

Sh'mi spui Inca o data poezia.Anna se tinea dupa. dansii:

Vai de noi!.. Inch o use ea cu un aercomic.

Milescu se opri, pielduse rabdarea.Asa faci urato ? Lasa ca-rni mai cazi dumneata

in in na curand curand. Ca milli° ii a lid coriconsimtimantul; nu ti 1 dati

Annicuta sarea si

data...

i,i

canta,

M.

107

Nu-mi-tnal pash: sunt majora,Da, de majors !... Ai sri fii minors toath viata

ta... Si ce vorbesc eu de consimtimant!... Par'ch tovrea cine-va?... Com'anesteanu mi-a spus verde, inochi, ca nu to ia... Altii idem...

Eu n'am spus nimic, zise Comilnesteanu.Annicuta btu din palme.

Si chiar zip/ dada. ar fi, dumneata nu poti seto insori.

De ce? Intrebh Mihai, razand.Fiind-ca mai esti insurat °data. Nal o cash

de copii la Paris?...Comlinesteanu izbucni intr'un hohot de rhs. Anni,

cuta se oprise si se uita la el.Majorul veni repede innaintea lui Comanhsteanu

si -1 opri un moment pe loc :lath o lectie de strategie.

Annicuta care, cu firea ei vioae si ironica, eragata sh, zambeasch. de teoriile Majorului, riimasesi ea nedumerith Id intelesul vorbelor lui. par'cii,In adevh,r, toath siguranta cu care atfica &Lusa paMilescu nu mai avea nici un efect, de chnd semarginea numai sit se apere; iar Milescu, care fu-sese asa de slab In aplirarea poeziei, devenea pri-mejdios atficand. Constatarea acestui adevftr, in locsit indemne pe Annicuta a devenl din nou agre-siva, o fact], printr'o instinctive pornire a sufletulutfemeesc impotriva a tot ce e actiule violenti, sedea innapoi. Milescu, din potrivh, date nhvalftinnainto:

Lash, juplinito, ca ne rrtfuim noi... Ti-ai maicomandat rochii vatuite ?...

Menetuta rildea din toatii inima. Annicuta so in-toarse catre sora-sa:

Rini! ca tare e de spirit.Da ce crezi, Mihai ?... urmh Milescu: tot ce o

pe dftnsa e fal§... Si nu-ti mai spui eh e §i chioapa.Annicuta venise In fata lui cu mhinele in §olduri,

ar fi vrut sh se rate cat era de bine fa-cuth, da din cap.

Nu crezi ? zise Milescu Iui, Mihai. Vino'ncoace,domni§oarrt.

Apoi, cu tocul de la cismh trase o linie lungrtpe prtmant:

Te rog. Ditch nu e adevarat, umbla pe linia asta.Annicuta, sigura de sine, se wzrt In capul liniei.

Cei-l-alti priveau.Sit nu e§i de pe liniei... strigh Milescu. Avantil.

Fata Men cap-ye pa§i repezi. Cumnatu-sau o opri'Nu a§a, puiule. Incetinel. Si ia-o de-a capo.

Annicuta yen' din non in capul liniei, §i porniIneet, paech ar fi umblat pe friinghie. Duprt patrupa§i, puss piciorul araturi.

Am intelesApoi se intoarse tanto§ catre CominWeanu:

Adevarat e, domnule, ?Annicuta, nervoasrt, ritdea, §i revenea Cu incaph-

tinare pe linie. Cu cat devenea mai nervoasa, cuante umbla mai rhu. rhdeau. Milescu seuita la ea serios:

g

peedagi

ca-i ochioapa

Cei-l-alti

-

109

Are 11,17. Pare schioapa de-a binelepoi 4e duse la dAnsa si o luh de mina.

Acuma destul.Fata so smunci din mana lui i incerch din nou

sa umble pe linie. Dar acum era atftt de apring,:neat nu putea face nici un pas drept.

Milescu o apuca de brat cu putere si o duse sprecash. Annicuta se lasa in voea lui. Era gata saplanga.

Sus, copii, la mimics! striga Milescu.Fata uinainte de a pune piciorul pe scare., se opri.

E adevarat ca cunt schioapa? intreaba foarteserios.

Milescu ii venea sa se topeasca de ras, lushse stapani cat putu siii vise:

Ce copilaroasa esti tu, Annicuto...Atunci de ce n'am putut se merg pe linie ?Cine Fiind-ca se uitau toti la tine... A-

prinde repede lumanftrile la piano ce viu numai-decat.

Inseninat ast-fel, Milescu isi primbla mainile peclape de tate \ a on incheind gamete cu putere Inacordurile lui finale.

Cei-I alti se asezara in scaune, multumiti de areghsi caldura camerii, dupa racoarea umedit anoptii.

Milescu incepu o melodie usoara, ce parea caine din departarile adanci ale notelor de jos si se

urca spre notele de ..,us ale t iolinei, cu o suavitatefermecatoare

Lui

110

Un caste/ pe matul tnuriiPreaj»uk codrilor o fineDoran pe4mintirilor din sine:

Pe cuvantul codrilor" sunau dour), note atilt decurios, Unlit par'ca fiori din singurAtatea muntilortreceau prin aer. Vocea lui Miles= se mlAdia peacorduri. Vorbele se umpleau de Intelesuri.

Majorul l i rezemase capul de jelt gi plecase Invremuri bunei ComAne0eanu privea Innaintea o-chilor; Elencuta sta dreaptA pa scaun, cu sufletulplutitor In adieri calde.

Chnd muzica ridicr sus vorba amintirifor", glasullui Milescu se pierdu, late° not aproape f&ri flintft.

El tam Cei-l'alti veniri meet Mug& piano, co-borAti din unghiuri depArtate, nefindraznind par'casix vorbeascA.

Milescu se sculase in picioare §i se uita el Urisoop,cA,nd dete cu ochii de Annicuta.

Da, co faci, drag& ? o Intreabil el mirat.Fata 10 ridicase rochia atilt cat sr -0 vadA var-

ful piciorului, cu capul plecat, cu coatele In aer,Incepea sii umble pe o sciindurl. Pentru (lama mu-zica par'ett nici nu fusese. Moen ci putea In adevarsit fie §chioapA, o muncea.

Un as general IntAmpinA pe biata fatts, iar ea,ru0nato cizu pe un scaun, ascunanduli obrazulIn

legit° isita:rii

si

si,

nftini.

X

De cand Annicuta spusese. In treacat, c& NataliaCant& era hotarata7s5, vie la Stanesti, cu Sasa,Comanasteanu nu mai avea liniste. Isi aducea a-minte de Intrebarea ciudata ce i-o Meuse fata: dece?", si nu putea s& -i limpezeasea bine Intelesul:stia Annicuta ce-va? nu stia?

Pe de alts parte, vista for Impreuna la Stfinestise prelungea prea mutt; intimitatea lui cu fate,sub oohii Ingfiduitori ai Jul Milescu, Incopea sft numai aibt noima.

Hotararile cele mai extravagante se urmau Inspiritul lui: s& ceara a trece intr'un alt regiment,san si se instaleze pe.camp, In corturi, ca cei.l-altiofiteri,ar fi trebuit s& se destainniasea Majorului;sa spue drept fetei.era lucru greu si delicat;astepte pe Natalia sa-i vorbeascaar fi fost natu-ral. Dar sufletul nerabdator se anint adesea de ctintamplare, care II duce la dezlegare pe cal neas-toptate.

Intr'o 4 intrand la/ Milescu, Comanesteanu IIgasi Wand socoteli cu I'araipan. Vol s& se retragaMilesett Ina stargi sa raman4.

sli

Am sfarsit Mihai; sezi.Era cumpatat serios, cu o pornire catre in-

timitate.Vream sa vad socotelile crestinului fistula...

Cine stie de scum cand ma mai pot ocupa de a-facerl.

Glasul lui era tremurator, par'ca alte ganduri selegau de cuvintele rostite. Cominesteanu se simpatras cure el, .i deodatit ii vent sit vorbeascit.

Nicule, putem ramanea singuri un moment ?.AO ayes sit-ti spun ceva...

Cum nu, drags.Milescu date scaunul la o parte, gata sa asculte.

Suntem prieteni vechi. Tu vezi ca ma isapa la vale...

Milescu se uita la el, zambind cn bunatate ; darnu intelegea.

Sederea mea la voi nu se mai poste prelungifara o explicare.

Am priceput...Te rog. N'ai priceput

Comanitsteanu aprinse o tigark par'ca. mai multca sit fad, ceva, de cat ca sitfumeze.

Ai vrea sa ma al de cumnat ? zise el deodataMilescu nu put9 raspunde nimic, ci numai se

scula deschise bratele.Strange+ clestele, omule, si asculta-mu.Vino sa to sarut... Nu se pate.

Se Imbratisara prieteneste, dupii aceea Milescucazu din nou in scaunul lui.

1 i

qi

1-12

alone.

4i

113

Bravo!... Va se zicit imi ceri mama Annicutei.Ma due sit chem pe Elencuta...

Ba sit stai unde te afli.Atnnci, domnul meu, fii bun li te Imbracit in

mare tinuta... Da, ma, rog, is si ne Intelegem ;fata to vrea ?

De 1 stiu eu...Milescu se uita piezi§ la el :

Nn-mi umbla cu mofturi! Ai furat inima feteisi acum fad pe strengarul.

Comanlisteanu 11 privi trist :Nicule, fii serios. N'am furat nici-o inima.

Ba, dacli vorba n'ar fi prea romantics, asi zice camie mi-an furat inima...

Auzi dumneatal... Te-au Wait hotii.Comrtnesteanu se scull suparat :

Esti an om imposibil.Milescu se duse chip& dansul si-IImbratisa din nou.

Am Snteles, stin si ti-o dan din toatit inima,zise el wiscat. Nu to uita Ja glumele mole : ca sitnu par prea sentimental, deviu prost. Sezi ling&mine... ca de-acuma esti aici in casa ta: to estistapanul si en cunt mosafirul.

Domol, zise Comanesteanu. Sunt oarecarigrentitti...

Nu vad nici o greutate.Cu toate astea stint.... 0 simpatie veclie....Ai copii la Paris?. Am innemerit WA so vreau?Omule, lasii glumele! N'am copii nicuerea. Am

iubit o Comae...

8

114

Ii venea asa de greu s6 spue, inctt lui Milescui se fi cu milli. II 1uii de mitnit:

$tiu Mihai.lNu e nevoe s mergi mai departs.De uncle stli?

Milescu Men o miscare, ca si cum ar fi zis: ast-fel de luernri se stiu totdeauna" Comrtnesteannse uita la el aiurit.

Asi fi vrut s>i te Intreb, urma. el Meet, de nusunt dator sa, mitrturisesc adevitrul dare d-raAnna?

Milescu date din cap serios :Asemenea mitrturisiri sunt primejdioase, pan

ce nu te simtl legat cu putere de o viatii noutt.Anna e fire semeatti... Poste sit primeaseit bine siE36. Inteleagli sinceritatea cu care deschizi inima,dar poate srt se si supere... $tiu en?.. Sunt atit-tea colturi In isufletele omenesti!...

Comitnesteann se nit& la el, fix.Da, mit rog, esti bine Incredintat a nu mai

iubesti pe Cealalti? Intreb5, Milescu, rar.Mihai pleat ochit In jos :

Vezi, asta e greutatea cea mare, rropunse elCu anevoe.

Atunci? Trebue s'alegi: on una, on alts.Era oars-care asprime In vorbele lui Milescu.

Fiir voe, omul al ettrui spirit se desehidea cu In-lesnire tutulor pornirilor sufletesti pe cto.t tiny 11-milneau abstracte, devenea striimt egoist do in-data ce intra in joc o

Comiinesteanu ridiett privirile catre el, lung.:

11;1

sirudlt.

tel

115

Eu cautam in tine pe vechiul prieten, Miles-cule, si dau de tutor. $tiu ca asa e bine si fie: onla deal on la vale. Dar daca lucrurile s'ar petreceIn realitate cum se petrec In carp, viata ar fi nnmodel de aforisme zilnic aplicate, In care, ici sicolo cate o pasinne unicd ar veni A Intrerupi mo-notonia for cinstita. Vezi bine Insa ca nu e ass.

--r Ba eu cred ca e asa....Last-I.-ma sri. vorbesc.... $i en am simtit, ca tine,

greutatea de a fi judecator drept, cand e vorba deInclinarile unei persoane din familia ia, si am In-toles cat e de greu sii fii larg in vederi. Egoismulne orbeste. Ni se pare eh se resfrange asupra noa-stra o parte din reaua opinie ce si-ar face-o lumeade rnda noastra.

Asa si este.Ba nu este asa. Nu afirma au atata incredere,

ca foarte putine lucruri se pot afirma In mod ab-solut. Daca vrei sit judeci trebue A aibi putereade a to desface de nenumaratele prejudecati ce-tiIntuneck vederea.

Vacs! zise Milescu, wind sli se scoale.Cominesteanu se uita la el atilt de curios, Incilt

Milescu se simt.1 jenat de vulgaritatea vacsulni sau§i se Inrosi:,

Pardon...-- Eu cautam In tine un prieten aruia sa -i des-

chid inima Intreaga...Milescu, ca In totdeauna, lupta cu propria lui

sllibiciune :

116

Bine dragii:Vream sh spun eh sunt nelinistit. M'am lisat

farmecului de a iubi pe cumnata ta, (Ara sa titiu(le mai iubesc sau nu pe

Milescu se uith lung la el, ca la o raritate ome-neascii, situ* prin a bate din palme, ineremenit.

Bine Mihai, e en putintit un asemenea lucru?Comhnesteanu innalta din umeri.

Si... stii eh se poate sh, vie, zise Milescu.Stiu... Tocmai de aceea tineam sa-ti vorbesc...

Nehothrfiti, theurik amandoi. Milescu riisuel o ti-gait, lung. Comilnesteanu astepta.

Curios! zise Milescu, gttndindu -se. Suntem douh,fire diametral opuse...

Adich?Asa. Tu ai, probabil, o facultate grozav de

dezvoltatft, pe care eu n'o am de loc.Mai ]impede?Tu poti iubi deodath don& femei, pe and eu

nu pot iubi nici-una.Comhnesteanu zimbea. Milescu, care bAnuia In-

telesul Ambetulni, adaose Meet:Elencuta e pentru mine o mane de suflet In-

eftnthtor, fhrft de care n'asi putea Eu nu potiubi, zise el seulAndu-se; cel putin nu pot iubi curitsvatiri de astea sufletesti.. dai voe.

-- Asia e curat povestea betivului, caruia li tre-mura mans vfirsa vinul; astfel eh, cu ciLt beamai mutt, en atlas bea mai putin...

Duph aceea, giindindu-se, adaose:

deed -mi

si

ti

Si,

117

$i totugi, Mihai, nu a atilt de nelogic ceea-ceiti spun.. Nu pot iubi in lume, adich in afaril, toc-mai pentru ca acolo nu se face infiriparea din noua creatiunei mole sufleleste. Motivul pornegte dinlume, dar numai motivul; creatiunea se face inmine, iar and ea incearca sa se ageze alaturi demotive, e atilt de superioara lui, meat it zdrobegte....Ha ? ce zici ?

Gic ca egti poet;Nu sunt poet, sunt aga. far to egti altfel.

Tu egti ceeace se chiamh un homme is ginmes ;egti din aceia pe earl femeile ii simt, cum simtgagtile ploaea Crezi ca n'am Inteles chiar de lainceput, din prima sears cand ai vomit la mine,ca pe Annicuta o lua apa, cum spui tu? Acumais sa cercethm pe bolnav mai de aproape; va sazics bantuit de doua patimi...

Iar Incepea cu ironia. Era, firegte, un fond deantipatie ascunsa, a omului Ears noroc pe laughfemei, care biruia puterea prieteniei gi se urea lasuprafath. Fiecare phrea a-1 intelege gi a-1 erta,socotindu-se pe sine mai presus de celalalt, unulprin superioritatea teoriilor, altul prin a faptelor.

Crezi, Mihai, ca o mai iubegti? Intrebh Milescu.Cred ca nu, deoarece simt ca Anna i-a luat

locul.Atunci de ce te temi?Ma tem de una din acele ciudate contraziceri

ale sufletului, care te face deodath sa -ti par& raneh nu mai egfi ceea ce doreai sa nu mai fii.

esti

118

inteleg. Attifiei eu cred ca e mai bine sk nilvorbim inca Annei. Cu o fire ca a ta, daa veivedea pe Natalia, pe and Inca nu esti destul delegat de Anna ca sk simti trebuintk de a o ocroti,dar destul de legat ca sk-ti park riu de libertateapierduta, mai lesne te poti intoarce atre Na-talia. Dack ai fi deja bArbatul Annei, nu nfasitame de nimic...

De ce? intreba Comanesteanu, simtind a suntlucruri ce scapa observgrii lui de om neinsurat.

Fiind-a din momentul cc, ti-al imphrtit nu-mele si viata cu o femee, char daa am`presupuneeft no iubesti, ea exereita oare-cum o parte dinegoismul corium si dobandeste dreptul de a nu su-feri prin tine, (lack nu pentru altceva, cel putinpentru ca sä nu te nick sh suferi la randul tauprintrInsa. lar clack o si iubesti, femeea ta 1,1 separe un lucru sfant...

Atunci ce e de Mat ? Nu s'ar putea sh gra-him lucrurile?...

Milescu so uita in chinsul linistit:Crezi ?

Comanesteanu isi aduse aminte de razboiu.Ai dreptate, zise.

Convorbirea parea astfel ek a ajuns la margi-nea ei fireasca. Se desplirtira, oateeum nemultn-miti unul de altul. Comknesteanu, cu parerea derku ce urmeazh totdeauna dupa o destainuire per-sonalii, Milescu, cu teams de a fi fost naiv si ri-dicul cu expliarile lui sufletesti.

119

Trecura inc, douh zile linistite. Anna se into-rosa aculn de ritzboiu, urmarind miscarea trupelor.

Cu o hart& intinsli, pe masa, cereal explicarea tu-tulor Pleat& pe biurou, parul ei atingeafruntea lui Comanesteanu. El se lase mai molt caon -and placerii primejdioase de a respira parfu-mul de tenor* et) Inconjura toath flints ei. Deand vorbise cu Milescu, un val de nesigurantit ise lasase pe gitduri: nici intr'un fel nu era bine,san era bine In toate felurilo, cu conditie, nu-mai de a tal IMO Anna. De ce se desthi-nuise? Ce nevoe sufleteaselt Il Indemnase sit mit-reaselt, in explicarea lui cu Milescu, temerea de aiubl din non pe Natalia, and simtia 'impede canu o mai iubeste ? Au, oars Elencuta avea drep-tate eitnd zicea ca barbatii aunt atat de neinteiesiIn unele feluri de a suferi?

De Indatit ce Anna nu mai era Mpg& el, neho-thrftrea Il muncea inteatftt, Incht incepuse sa do-reasa tocmai lucrul de care pan& ad se temea:venirea Nataliei.

Si nici cel putin rh.zboiul nu se miscal... Un or-din de a trece Dunlrea sau de a Innaintft In Olte-nia, ar fi fost un mijloc disperat de a esi din ne-sigurinth, dar ar fi fost un mijloc.

Dorintele i se Implinirli mai curttnd de at arfi crezut.

Intr'o seara, po and vonoa do la camp cu Mi-Majorul, grtsirit pe Sap ye Natalia, so-

Pilfi CR zioti,

leseu gi si

de

gtirilcr.

120

Milescu, vrtzitnd de la poart toatii cash lumi-natrt, zise lui Comfinesteanu, atingkndu -1 pe umar:

Mihai, avem mosafiri.Imi inchipuesc.

Intr'o lovitur4 puternicrt, inima palm a i se opri.Apoi, rar, isi urma blitftile mai departs.

Nici-odatrt nu simtise el ceea-ce simtia itt clipaaceea, cu atrtta luciditate: o invederatft desfacerea unei prtrti din fiinta lui sufleteasca, ce sta desine, linistitrt si hotftrita, fat& de o alts, parte, cepalpita on inimei.

C&nd intrara In salon, gasira pe cele 4 femei,ostenite de a se privi si a cauta subiecte de vorba.Venirea bArbatilor prtru ca le red& libertatea de spi-rit. Elencuta prezentift pe Milescu si pe Major; Co-mrtnesteanu sarut& mina Nataliei foarte natural;Annicuta se spa Ianga Sasa,si astfel grupurilese formarh..

Milescu, cu minunata Insusire a firii lui de miop,intl.& in sufletul Nataliei. In gindurile lui par'caWar fl ascuns ideea de a incerca placrt: de ce?

Ea raspundea Cu bunavointrt, retdea, glumea, casi cum nimic nu s'ar fi petrecut Ins ochii cer-cetatori ai miopului vedea toate micile nimicuri,ce plutesc pe deasupra vointei. Anna vorbea cuSap, (Irk a-si intoarce privirile; dar era panda.Natalia avea in obraz douA pete rosii. Nu se nitscu interes in nimeni, de cid poate la Major. Mi-lescu avu ideea ciudatit de a-I chemit dansii:si acesta iiiirea a fi din speta color ce plac femei-

bitthile

si-i

Ii nga

121

lor. Mii de bombe!" zise el in gtind, jumatateironic $i jumatate melancolic. Privirile lui seoprira, in treacat, asupra neveste-sei:Elencuta vorbea cu Comanesteanu, limpede lachip, cu o palida not de suavitate in intreagaei fiinta. Milescu zombi, multumit In morala atatde hothrittoare a egoizmului barbatesc.

Furl poftiti la masa.In acelasi timp intro in curte un Locdtenent de

calarasi, urmat de un soldat.Domnu Major §ontu! striga el, descalicand

In grabs.Toata lumea se opri in start. Majorul Ii esi inna-

into. Locotenentul, &aid de lumina. si de lume,10 Indreptli creasta, isi trase tunica de la spate,faclind doi pasi, se opri:

Ordine urgente, domnule Major, zise_el, in-tinzandu-i un plic.

Apoi, apropiindu-se mai mult, adaoga:Asi avea si ceva verbal...

Majorul ceru voe firt intre in biroul lui Milescu.Ceilalti se dusera la masa.

Pupa cateva minute, yen' si Majorul, zitmbind:Imi pare rriu co trebue sa va parasesc.Innainte de a manca ? Nu se poate! zise Mi-

lescu. Ma rog, sa poftim si pe Locotenent. Imi dativoe, d-le Major?

Locotenentul a plecat... Maine plecam si noi...Bravo! striga Milescu, trAntind furculita. Da

lini§tita,

ai,

122

is sedeti, d-le Major, ch, pranzim repede si mer-gem impreuna.

Negresit. Comanosteanu trebue sa mearga cumine. Pentru dumneata e ordin si pleci imediatla companie.

Pier, numai decat. a ne dea repede la masa.Sedeti, d-le Major.

Pot sa trimet pe cineya la camp? IntrebilMajorul.

Te rog, drags, zise Milescu Elencutei, sa nedea repede a maudlin si spune lui Paraipan siivin Incoace.

Paraipan se Infiintl. Majorul scrise doll& ran-duri si i le dete sa le duck la camp.

De -acuma incepe, zise el.Ce este? intrebara toti cu nerabdare.Mute si Inveselitoare Oki. Mai lntai procla-

marea independentei Romaniei...Milescu sari de pe scaun, rosu:

Bravo! Ural Ural...Majorul scoase un plic din buzunar:

Genera lul rus Skobeleff a sosit la Giurgiu sia lust In primire pozitiunea noastra. Noi trebueas ne Indreptaan apre Valshia-Mica. Marla Sa Dom-nitorul va vent In curand In mijiocul nostru O.is comanda trupelor. S'au Infiintat doua decoratii:Vtirtutea Mi War& §i St eaua RomaWei... ColonelulAngelescu Imi trimete urmatorul ordin de zi...

Glasul Majorului se Incalzise incetul cu Incetul

123

acuma vibra ca in comandfi la °Rima rtindu-rilor urmitoare:

.Drapelul sub care luptati este in mil-<locul vostru insiipi imagines Patriei. Ur-.mati-I dar vitejepte, pi and °data laurii.pacii vor reinverzi po muntii pi campiilo.ftomaniei, Patria, cu recunoptinti, vn tn-.scrie numele bravilor ei apiiratori pa.frontispiciul edificiului independentei ro-mfine..

Toti pareau ridicati intro atmosferft. aprinsa.Numai Anna rftmanea rece.IncApattinata impotrivarAzboiului, lupta cu propriul sku entusiasm, canu ant& aerul dg, dreptate lui Milescu.

Frontispiciul edificiului independentei ro-man(' !... zise ea, 'Wilt-110.nd din umeri.

Milescu, gata stt-i sari In cap, striga:Da, da: frontispiciul edificiului independentei

Pe acela se va inscrie numele celor ce cred in vii-torul tarn acesteial... Da cum vrei vorbeascftun act solemn ca acesta ?... Dati-mi voe, domnuleMajor..

Si mu& bucata de hfirtie din Juana majorului, isiridicfi ochelarii ceti din nou ordinul de zi. Gla-sul lui tremura, cuvintele prindeau intelesuri pro-fetice. Child rosti drapelul sub care luptati estein mijlocul vostru insiisi imaginea Patrlei" i seinnecarli ochii de lacrarni. Se opri un moment...

Sava plngea. Elencuta rrtsucea coltul vervotului,tremurind.

sa

ca

sa

§i

pi

124

Milescu urma mai departs, cetind phna la sfarsit cu aceiwg inflicarare: cu not dar va fi Dumne-zeu, cu not victoria!"

Mii de...Era s'o dea prin tunete. Annicuta bufni do ras.

Elencuta se inviorh.i alth atire, mai interesanth, urma Majorul,

este ca Mare le-Duce Nicolae a cerut Domnitoruluinostru sa intre in Bucuresti cu primele trupe §icu drapelul comandamentului, iar Vodh i-a ras-puns sa pofteasca oricand, ca va fi bine primit,dar fara trupe.

Serios ?Foarte serios.Bravo! de o mie de on bravo!.. Asta insem-

neaza a avea demnitate! strigh Milescu. S'au dusvremurile and Zaltukin Wes din picior in pra-gul pal atului!...

0 privire aruncath, lit fugi impresiiior, chtre Na-talia, o surprinse cu ochii tintiti asupra lui Comh-nWeanu. In repeziciunea ghndurilor, Milescu avuo pornire respingatoare impotriva femeii, care, inmijlocul color mai sfinte emotiuni, nu traia de catpentru patima ei. Atht Comttne§teanu cat ai Anni-cuta erau prini de vartejul rhzboiului.

Dupii pranz trecura in salon sii. is cafeaua. ,Si

bilrbatii trebuia sa piece numai de cat.Pe cand Comanet;teanu vorbea cu Sa,,,a, Natalia

ii fact' semn sa vie Ihngh dillisa. El se sculh bini-§or, cu cea§ca In man& qi venilringh ea.

125

Plecati ?

Da.Va se zieit nu to mai yid.Ba eu sper da, maine.Noi plechm in zori de ziuli... lip este ea a-

yearn dreptate s& to intreb de to insori ?...Te rog... Nu no putem explica aici... nici

n'avem ce explica, zise el, sculandu-se.Ea it apuch de manh opri:

Si nu te'nsori fiind-ea a.i sh fii nefericit.El se uith la (lama, semet, of se duse sa pue

ceaoca pe mash, hotarht sh se'ntoarcrt sa-i spuech e fiber §i ch va face ce va voi cu libertatea sa.Pin& Irish sh so'ntoarch, Natalia alunecase ca omladith intre Elenciita §i Major.

Cotnane§teanu riimase un moment pe gfinduri.Annicuta ii luase locul ling& Sap.Vizandu-le pe amandouh, un flux generos de

singe i so urea in creer oi se apropih de ele, ar-ziindu-se de partea cealalta a sorh-sei.

Maman, stiff c& domnipra Anna mi-a spur chii placi foarte mult...

Sap zambea de multamire, uitanduse la fata. Iimina binioor of i-o netezi; duphlaceia in& mama

lui frate-shu o apropie de a fetei.nesfftr*ith multumire sufleteasch cuprinse pe

Comane§teanu: i se 'Area eh prin aceasta Mouthbinecuvantare a sora-sei, se inlatura primejdia unuiWestern.

Phnii inteatata aunt omenii nesiguri de fericire!

iniediat

ea

si

lua

si

--

si-I

O

XI

Bateau ceasurile 12. In lini§tea unei nopti de tarn,dormeau vietatile din plin. Prin ferestrele farli o-bloane, strabatea lumina slab& a lunii.

Natalia, ostenitts, se dusese sa se culce de vreme.Muneiti de ganduri, nemultumita de vorbele cezisese lui Mihai, spera sa adoarma §i sa gaseascit,astfel In sown odihna bine-facktoare sufletului. $iIn adevar, adormise.

Dar, ca vi cum spiritul ar fi vrut s'o ingele, pesteputin timp se:de§tepta: adormise cu o idee fixa0 se de§tepta en aceea§i idee.

Ca sa ajung5, In odaea ei, trebuise sa tread), prinodaea Annicutei. 0 privire aruncata In treaeat a-supra patului fetei, a luerurilor de gliteala §i deimbraciminte, aprinse inteansa dorinta neinfranatade a vedea pe Annicuta de aproape.

De eandse incredintase ca Miltai o iubea, seri-timentele ei despre fats devenisera foarte ciudate.La inceput o ura din toata inima, o vorbea de ranpe cat o ertau crektterea wi Imprejurarile, sperandca poate razboiul gi Intamplarile departeze pesa

127

unul de altul. Cand Ins& afl& de la Sasa ch Mihaiera instalat la Stiinesti si el Milescu se ducea latara cu nevastA-sa si cumnati-sa, nelinistea ei seprefacu cu chin. Ear and Saga Ii spuse ci frate-shuera hot&rit s& is pe Annicuta, dame ritmase cade plata.

Intre cele dou& femei, Intro Sap si Natalia, seschimbaser& dou& priviri: una serioasfi, a suroreicare vede si trieste cinstit; alta ratacita, a femeiiiubitoare. Dar, din aceastrt singur& privire, NataliaIntalese, mai mutt dec&t din toate expliortri le catde nedreapt& era orbirea ei, si din acel minut Orba se supune soartei.

Astfel, o ultima transformare a sentimentelor ei,aceea cu care vent la Stlinesti, era cea de acum,and veghea: o nehotArlt& amestecitur& de ur& side curiositate; o dorintft de a se apropia de fath,de a o cunoaste si a o povatul; o antipatie fizicipentru Cominesteanu, din care esl, ca:dintr'un fructInveninat,!am&raciunea vorbelor ce i le zisese.

Amin sta rezematrt pe un cot, ascultand. Linisteanoptii era desavarsita. 0 slab& pa de lun& pli-trundea In odae, pe deasupra capului ei, albind pe-retele. Ea ridic& o mina: umbra degetelor se IntinseIn pata de lumina. Se axle departe un chiot. Alit-turi Anna dormea.

Nalalia se soul& A asculte mai bine. Respirareafetei, lung& si regulati, se auzea limpede.

Binisor, Natalia se coborl din pat. Aprinse lu-m&narea, o ridich !met de pe mas& si ramp cu

12h

ea in mina, nehotarata. Tremura toata. A vu unmoment, notiunea lucid& a nebuniei sale, dar sesimtea manata Innainte, ca de o putere strains. Deschise usa cu bagare de seams si se opri.

Anna dormea somnul temeinic al tineretei.Atunci ea innainta, spre pat. Se gandi sa lase

lumanarea jos, dar gandul nu fu urmat de actiune,ca si cum clapele vointei n'ar mai fi prins notele.Auzi o olipa, mecanizmul ceasornicului de pe me-suta, apoi nu'l mai auzi. Intinse mane ridicatremurand, coltul Invelitoarei de pe pieptul fetei.Observe In fug& arcul sprancenei si marimea cu-rioasa, a pleoapelor. Mai ridiel Inc& putin...

Bustnl Annei aparu Intreg.Cum ese cate-o data din mintea unui ganditor

fericit o poezie desavarsita, asa parch esise, din pu-terea creatoare a naturii, umerii chipul celei cedormea, marmura cu suflet, fildes cioplit, prin alecarui ramurele Oe vine curgea fluidul misterios alvietei tinere. In suverana nepasare a somnului, li-niile erau de o frumusete de sine statatoare, tra-gandu-si valoarea din Imbinarea armonica a cur-belor. Pe umerii legati astfel din legi eterne deciimpersonale, se ridica gnu], cu gratii de muzli,capul, cu imaginea personalitatii.

Natalia era uimita. In loc de gelozie lira, ease simti ratacita ca Inteun via neclarificat. nen omiscare false, Zvi o picatura de stearin& cazu pebratul fetei. Ea sari In sus, pe And Natalia, sea-pand sfesnicul din mama, cadea jos.

si

si si

1

51

129

Anna aprinse In grata. lumanarea. Cea dintaiu aei pornire fa de a se repezi In uva vi a striga.Insa,dandu-se jos din pat, pozitiunea vertical& pant ca'iaveaza lumea in realitatea ei. 0 privire aruncata,asupra Nataliei, o Mtn sit se opreasca.

Natalia 10 reveni numai de cat In simtirl.Se soul& pe un gennnchiu qi se uita lung la Anna.

Ruvinata, umilita, ea nu mai avu all& putere de catsa planet. Muth gramada intr'un colt, 10 ascunseochii In maini.

Anna nu vtia ce sa, faca,. Pe bratml Nataliei, sevedea o dara de sang°. Se lovise cazand.

Atunci, parea din straturile cele mai caldo alesufletului, se urea la suprafata, in Anna, un senti-ment de mila, de compiitimire omeneasca, frith telvi fruit precugetare. Se las& in genunchi langa dansa,e mangle pe umeri vi o rug& sa se scoale. Nataliatremura. Anna se ridica, lua un veal vi o acoperl ,apoi muilk coltul unei batiste in aprt 0 vterse urmade sange de pe brat. La atingerea rece a batistei,Natalia paru ca-vi da seama de cele Intamplate.Se uita lung la propriul ei brat vi apoi la Anna.Fin o sfortare vi se scula.

Te rog... Ajuta-ma, a merg pan& la mine.Anna 10 aruncii repede o haina pe umeri, duse

pe Natalia In camera ei, o ajuta sit se culco,vi tit-mase pe un scaun langii pat

Cu ochii Inchivi, cu obrazul in flacari, Nataliatacea. Ea, Linea mans fetei Intr'a ei. Annicuta oprivea:

9

DorWi ceva?... Vrei s& dormi?... intreba eacu glas duke.

Natalia deschise ochii. Ochii ardeau de friguri,negri, cu un cerc vitnat imprejurul orbitelor. Paruca vrea srt zicrt ceva, Annicuta a§tepta:

Ce dore§ti? intreba ea din non.

Annicuta fi dete paharul. Natalia bau criteva pi-caturi. Fata bag& de seams eleganta degetelor pecristal. Ii hat paharul din mita,.

Te rog..., zise Natalia. A6 vrea srt-ti spun ceva...Cum nu... Numai sli stai aeoperita.

Natalia zombi.Poti sa fii generoasa pan& la sfar6it ? Intre-

bk ea.Generoasrt n'am pentrn ce fi. Dar poti avea

incredere in mine.Natalia o privea. Iii intoarse ochii de la rata f,;i

se uita Innainte, fira scop.Fericirel... Nebun eine o eautft, 6i mai nebun

nine credo ca-a grtsit-o-De ce? Intreba fate, miqcati.

Natalia facu un semn In aer cu maim, imitando roata de fum. Dupe aceea se Intoarse din nondare Annicuta:

i cu toate astea, iti urez din toata, inima sftfii fericitft... Am fost geloasa de dumneata... Credc& nu mai cunt... E§ti atata, atttta de frumoasal..,Nu pot lupta. Dacit mi-ai da voe sa to iubesc, saWiese In umbra vietei dumitale...

110

Apli..

131

Anna se uita la nAna Nataliei, Balsa. raspundl.Cer cam mult, nu-i asa ? zise Natalia.

Fats Iasi'', capul pe o parte.Paecti, as dori citte o data sa moarit!... striga.

Natalia en glasul surd.Anna 1st ridica privirile spre diinsa, zilmbind de

milt. Natalia inchise milli si Ifisase brattil sti, cazttdealungul corpului.

Ce-ai castiga ?... intreba fata Meet.Natalia se ridica pe un cot si se uita la dOnsa:

Esti sigur6, cit te iubeste P...Anna plea din nou capul pe o parte si iarasi nu

rOspunse. Natalia li lul mama si i-o sttruta in tacere,Feiei li dAduser6 lacamile.

Ar trebui s6, te culci... E tarziu, zise Natalia.S6, nu-ti mai aduci aminte de scena asta... Atittacer de la generositatea dumitale... Ce nebune sun-tem! Fuge, fuge tot... 0 umbra. Intinzi mitna s' oapuci si apuci golul...

Se uita tints, Innaintea ocliilor. Annei i se paredi aiureadt. 0 rug& binisor sa se linisteasc6. EaIsi lasa cspul pe pernkclar iar se ridicti:

Si cu toate astea, cum nu to poti desparti deumbrA, asa nu to poti desparti de el ..

Anna nu pricepea, bine.Do tine ? intreba ea.

Natalia azu din nou pe pern6,. Fata o privea. In-cepuse s6-1 bath inima de emotiune. Nu stia ce siNat: Si theme pe cineva situ Si astepte.

Linistea era desOvarsit5,. Nu se auzea de at tic-

132

tacul unlit coasornic do po masa. U mu ca aiuritaThIrnai prin flacara si eazu i0S.

Natalia parea ca adoarme.Anna isi plocase fruntea pe mama, ca sa nu mai

vada ochii incliisi, cu corcul ca do doliu ImpiejurSe gftncli sa stinga lumanarea si o stinse. StetoLing& Natalia, pfina co i so paru ca doarme si atuncibinisor, trecu in odaea ei

doua zi, dimineata, chnd so de:;topta, soareleera sus. be ilia in tavan, nedomiria Ce se intamplase ?...

Cea dintitu idee limpede ce-i trecu prin niinto, fude a se duce la Natalia sa ada cum ii mai este.Usa era intredeschisa. Intra incetinel si se uitapre pat. Nimeni. Atunci se intoarse la ea, deschise

fere. trele si ramase pe gfinduri.Co luerwi ciudate ?...Se cula, din nou, fiind i se parea ca e ostenita

Cu incotul isi aduse aminte de toate cele petrecute.Ce era do fAcut?VII sentiment nedesluit de sila, de parere de

rau, do nestatornicie, ii cuprinse sufletul si so simtipar.ca singura, ea, care nu so 15.sa uvr a fi bi-ruita de melancolio. lmaginea lui Mihai ii rasarica dintr'un fund dopartat, stearsa, depootiiata. Cetri t!... Lra oa re cu putinta ?... Printfun curios joc almemoriei, I i auiinti de ochii lui, cind o raga sa-i (leaportretul Co inceri eraul Dar aceeasi odd privisera poate tot asa la Natalia.

N

el

133

All! Natalia..Natalia era geloasit, iar ea nu.La vorba geloasd, fata se ridich pe un cot. Oare ?...Oare nu era si ea geloasit ?... Ii veni sh ambeascit.

Ar fi fost mai bine sti fie asa. Se ghndi iar la Mi-hai si-1 revazu ceva mai limpede. Iar ii veni shzambeasch. Ar fi volt sh-i fact rhu, sh-1 fact sh su-fere. Dar ce verb& zisese Natalia : par'ca as dori cite-odata sh moarh". Era nebunrt.

Sub streagina casei, ce se vedea prin fereastra des-chish, o randunich, aluneca In cuibul ei. Cerul, lim-pede, se pleca spre orizont. Cumpana de la put semisca. Anna se tidiea din pat.

Mid esi ea, Milescu si Elencuta erau in privdor, lacafea. Cum o vhzu, Milescu incepu:

E ho!... ne scularhm si noi, cu voea lui Dutu-nezeu!... Ti-au plecat prietenii si priotenile, si dum-neata dormi!

Annicuta InnitIta din umeri, dar vorba prietenio mirit. Isi pregliti cafeaua In ticere si o bhu. Mi-lescu urma:

Ei, cum to simti?Bine rat simt.

Ea rhspundea scurt, iar Milescu nu avea spur laglume. Annicuta bligh de seams. Elencuta sta deo parte.

Pleci? intrebil. fata.Chiar acum. Vino, ca am de vorbit en tine.

0 duse In biurou si o puse sh seazit In scaunul

134

lui. Annicuta simtea inima biltandu-i-se; se asteptasa fie, intrebata asupra color petrecute noaptea,cu Natalia. Era hotaratil, sa nu raspunda.

*ezi, zise Milescu, si fii serioasa.El fact' cati-va pasi 1 rin odae:

Ma, rog, este adevarat ca dumneata te nu-mesti Anna Villara, de nationalitate romans, dereligie ortodoxa, ca eu, Nicolae Milescu, apro-prietar, aunt tutorele dumitale?

Este, zise ea. Cu o rezervi: ai fost tutor...- - Nu 'ntrerupe!...

Nu Intrerup,raspund.Prea bine. Este' adevarat ea ti-am adus pans

acuma, 6 pretendenti la una din mani si in aman-doua mosiile dumitale?

Este.Mai este adevarat ea i-ai refuzat pe toti ?Este.Foarte bine. Daca toate astea cunt adevarate,

am cinstea sa-ti spun ca, yin din non cu impetitla dumneata, pentru a '7-a si ultima oath.

Annicuta se lnrosise.Si ultima oars? Dar... tine... ma cere? zise ea, _

cu grew.Milescu veni in fata ei, Cu mainile incrucisate,

dand din cap:Cine mi-esti dumneatal... Vrei si ma invar-

testi mazurca, ha? Par'cli nu stii tine te cere...Fata lupta sa-si stapaneasca emotiunea:

$i

I3

Ba, par'cli, as blinui. Numni, m5. tem... eft...n'o sft fie pentru a 7-a si ultima oarii.

El, vacs!Ba nici un vacs.Vacs am zis!.. Nu mit prosti ?

Annicuta deveni serioasg..Nicule, de ce m11, bftnuesti?... Eu nu mit mitrit.Tad, fratel... de clind asta ?De scum, de eri... N'are nici o important& 85

se stie de And.Milescu, pricepiind cfi, fata nu glumeste, se apro-

pie de dansa :Annicuto, e vorba de ComhnesteanuAm Inteles.

nu-1 vrei ?Ea avu un moment de nehotlirftro.

Nu.zise el lung.

Milescu simtl In Nat'l snfletului o revftrsare defericire intimii, o satisfactie data secretei lui geloziiprecum repulsiunii ce avea impotriva Incurofttu-rilor sentimentale ale lui Mihai. Dar aceastft por-nire sufleteasci din& foarte putin. Firea lui dreaptftse ridich deasupra micimii momentului.

Annicuta, la randul ei, ritmftsese uimiti de acelnu" pe care-1 rostise cu atita usurintli, si mai cuseamli, de tlicerea lui cumnatu-sftu: ea se asteptasli.-1 vada In bombe si vaviloane" pftnit'n gftt,cind colo nimic.

Erau amindoi ca doi copii supftrati, asteptftnd

i

..

*i

Asa?...

si

si

13C)

unul de la altul inch o rughminte, ca sh cedeze,si totusi siguri de mai 'nainte ca nu vor ceda. A-mor propriu ranit, dusman at intelepciunii si atfericirii!

Spre onoarea naturii barbrttesti, Milescu se ti-dier" drept in sus. Miopul isi aduna risipiturile

lui lhuntrice, in care nici-o path nu mhnjiseindividualitatea morals, si zise:

Eu nu am dreptul sh, vii judec. Am insh odatorie chtre mine: de a ramanea cinstit, si o altadare tine: de a-ti deschide ochii:

Lua un scaun si sezu. Annicutei ii venea sa-1shrute.

Comanesteanu a plecat asta-zi in zori cu regi-mentul... Aseara, innainte de a ne desphrti, m'ainsitreinat sh-ti vorbesc. Era si sore -sa de lath.

Da?Da. Te rog sa to gandesti bine innainte de

a zice nu". Imi inchipuese a trebue sh ai vre-ocauzli personals, pentru care to -ai schimbat. Alt-fel nu-mi pot explica intimitatea din 'nainte...

Anna se facuse rosie ca focul.Esti destul de grand garcon ca sa intelegi ca

unele lucrnri se pot face, lar altele nu, dace nusunt urmate de o situatiune ]impede.

Anna sari de pe scaun, Wand cu pumnul inmast, si zise, en lacrimi in ochi:

Da'ce-am facut?Milescu simtea o bucurie ascunsfi de a o chinui.

En nu stiu.

10-

tell

137

Aceea,;,i reactiune a sufletului cinstit it opri dea urma astfel.

Sunt incredintat ea n'ai Mout nimic care sanu fie permis. Insa nu e mai putin adevarat elfelul tau de a to purta cu Mihai, ar fi autorizatpe on -cine s& creadh c&-ti place... Sezi.

Anna sezu.Nu-ti pot ascunde ca en insu-mi ma gandeam

cu plhcere la o mai stransh legatur& cu Comanes-tenii. Sunl o familie de oameni de treabi. Romanineaosi, is cari nici o strieheiune de lift& strain&n'a intrat, ceea-ce e mult intro lume ca a noastrh.

Jar marota lui.Poate ca Mihai, personal, sh fi fost cam... cam

usurel, zise el, simtindu-se luat de acelasi anthe-ms at ironiei. Dar is gandeste-te ce frumos a saprinzi un asemenea fluture in plash si sh.-1 tii laughtine.

Foarte-ti multumesc: nu fac colectii zoologice.Era par 'ca mai mult raspuns la ronzanii neao.;i.

Milescu ii Intinse man t peste mast, razand.Bine, dragh, to p iti glumi...Eu nu glumesc. T i glumesti, si-mi pare rhu.

El intelese ca fata avea dreptate.Nu, dragh. Am facut o figurh poetic& nano-

rocith. Vream sa-ti spun ca su nt incredintatMihai to iube,te Si ca to ai ti foricita en el. Inom ca dan,,n1, care a trhit i iata din plin, nu sehothrhste sh se insoare de cat atunci child matu-ritatea sentimentelor it leaga pentru totdeaupu iln

ca.

138

o femee. Din asemenea oameni, cand sunt bine al-cfituitl de nature, se fac adevaralii capi de fami-lie, aceia cari cunosc viala in toate cotiturile;cari nu sunt histerici ; bkrbati si cetateni, la cll.miuul clirora nevasta este... un lucru sfant...

Annicuta, mullumita, zambea. Milescu, sufocatde atiltea frase, isbucni:

Mii de bombe! Era sk zic ca nevasta este pal-ladiu...

Annicuta Isi =pi buzele, ca sk nu rink.Ei, vet EA Zia it lei...

Ea fk,cu semn din cap ca nu.Bine, drag* is s'o lntoarcem si pe foia °mi-

litia. Ti-am adus plink acuma 6 petitori: unul eraasa, altul altmintreli! ba ksta n'are nimic; ba filae din pkrinti de rand. Iatii unul care are tot.. Ce-mi umbli cu fleacuri? Sunt eu -tutorul dumitale, onnu ?... Te dau lui Mihai, si s'a isprivit.

Anna se uita la el pe sub gene, lung si cu in-telesuri. El se scull:

Altfel, lumea poate crede ca am eu vre-uninteres...

Annicuta veni langi el, ii lull, mainile si isi re-zemit capul de pieptul lui puternic:

Vrei sk mii gonesti ? ...El bufnea pe nkri:

Vreau Ma to gonesc... Vacs!Atunci de ce vrei si ma merit cu on -ce pret?

Nu zic da dar.., nici nu. SO, mai ve(19P1.?

139

Asta-i frumos! radrita, fiind-ca -ini place;dar nu-mi place, fiind-ca nu mil math... f e poeinog

judecata este asta? Ai sa -1 vitri din nou in pacute. Imi pare rau do suflotul

Eu nu stint doctor de suflete, zise Annicuta,e.;;Ind.

IM 'as

de

XII

Mare le Duce Nicolae, generalisimul armatelor ru-sesti, liotarase sa mearga drept la Constantinopole.In planurile sale, can nu se mai potriveau cu ale ce-lor-lalti generali rusi din trecut, de 14 Suvaroff pan&la Diebici, Zabalkanski si Pashievici, intra ideeaciudata de a trage din masivul armatei o coloana

usoara, care, ca un cuiu, sa fie batuta incorpul turcesc, pan& la

Ce sa se mai intitrzieze la Dunare, cand apara-torul ei turc, serdar-ekremul Abdul Kerim era outde inteles! Ce sa se mai opreasc& la cla...icul qua-drilater Rusciuc-Silistra-Varna-umla, child mij .loacele de comunicatiune moderne ii dau aripi sasboare catre tinta!

E adevarat ca, la Dunare, Vidinul nu intra insocoteala de mai sus, si ca la Vidin comanda unom ca Osman-pasa; mai e adevarat intru catprieste inlesnirea mijloacelor de comunicatie, a-goanele rusesti nu intrau pe sinele clrumurilornoastre de fier. Dar in fata Vidinului stau liouianii;In locul %agoanelor erau pahontii.

lung& si

c5,

inima.

141

Genera lul Gurko at;tepta cu nerabdare trecereacoloanei sale, care, compusa, In cea mai mare partedin cavalerie (43 escadroane alarime, 10 batalioanede infanterie §i 38 de tunuri), hatea pamantul pemalul stang.

RRsii trecusera Dunarea, cu corpul al 14-lea dearmata, Intro Galati si Braila, fad" mare greutate.Cinci zile mai tilrziu, la 15 lunie, o a doua trecerefortata are Joe, la vale de Zimnicea, spre 8i§tov, siindata incep pregatirile pentru aruncarea unui podstatornic, pe care sa se strecoare grosal armateide operatiune In Bulgaria.

Pentru aceasta ins", plutele §i pontoanele tre-bueau aduse pe Olt 0 coborftte pe Dunare pftna, laZimnicea.

Armata romans se intindea acum pe tot lungulDunarii, din preajma Zimnicii plinal dincolo de Ce-tate, pe Olt §i Jiu. Mamie cuartier-general era laPoiana, pe malul drept at Danilteului, avAnd Inspate divizia a 3-a. Cuartierul-general at acesteidivizii era la Bailasti, uncle, intre altele, se a fla§i regimentul at 8-lea de linie.

Aci prin urmare traia Milescu.Regimentul al 10-lea de dorobanti era Is Motiltei,

mai la deal de Bailesti.Aci Comanesteatiu.11'entru a inIesni cobo-

rttrea lemnariei rusWi din gura Oltului pan& laZimneea, treL zile tuna artileria roman", trei 'zilede-a randul se incrucisara, deasupra batrftnuluifluviu, ucigatoarele ghiulele, desteptand ecoul altor

_

teak.

142

timpuri. De la Islaz, de la Corabia, de la Bechet,de la Calafat, gemeau tunurile, hueau ardea

ardea Rahova, ardea Vidinul; umblau mo-nitoarele turce0i, aiurite, cautand adapost sub zi-durile cetatilor. Parea o manic, cereasca, lasata dinvazduh pa malurile singuratice.

In vremea asta RuOi isi Injgbebau podul.Dar, cu trecerea for pa malul drept, flancul stung

al armatei romane ramage descoperit.Trimis din marelo cuartier-general roman, Mile-

scu ducea tin Qrdin generalu!ui de brigade ManuGeorge, comandantul diviziunii a 4-a, §i o comuni-catie generalului rus Dragomiroff. El spera sa sepoata repezi de la Zimnicea la St5.nesti, uncle E-lencuta si Anna stau singure, a§teptand sa meargala BM 1(301.

Caldura Incepuse de-a binele. Milescu, mort defoame, cauta un birt. I,ai Meuse datoria ogre altii;se cuvenea sa si-o face catre sine. Fu indrumatchtre o baratc& de scanduri, ridicata. in pripa deuntil din raffle de indivizi co se tineau duph ar-mate, corcituri fOrtt patrie §i fart], meserie cunos-cuta, evrei, armeni, ru§i; birta0, camatari, ciocli.

Pe un arc de scanduri deasupra portii, sta scriscuvantul Restaurant, In ruse§te §1 romane§te. Ina-untru cants o muzica

Cum intra, Milescu fu surprins de banchetui cese Linea. 0 masa de vre-o 30 de persoane, era ex-clusiv ocupata de ofiterii ruqi. Luxul rufariei §i alpaharelor, imbracamintea militarilor, tonul de no-

vaile:

si

010toval,

militara.

143

blete poruncitoare al generalului din capul mosoi,finetea unora dintre ofiteri, toate dovedeau ca, lu-moa aceea esea din vulgaritatea obicinuitit a tru-pelor de rand.

Milescu se instals la o masuta, alaturi. Proprie-tarul birtului, care de asta-data era un grecoteiu depe la Braila, sa grabi sa-i spunft ell, rusii de la masaerau ofiterii unui regiment din garda.

De la generalul care pontifica in fruntea mesei,uscat si nervos, Omit la capelmaistrul german, onbarba glonda, care batea vitzduhul on un bastonas,si de la acesta pana la ultimul soldat ce sufla in-tr'un trombon imens,Intreaga Rusie era repro-zentata. Tipuri candide de finlandezi blonzi, alaturide chipuri brune din miaza-zi; ovalul caucazian,langa pometii mongoli, ochii lungi si codati dinMingrelia, langa oohii de ciur ai cazacilor.

Sampania curgea garlii. La fie care cinci minute,generalul Inchina in sanatatea cuiva. Top ofiteriitrebuiau sit se scoale In picioare, deli la unii nu levenea tocmai la indemana. Fanfares repeta aceleastnote stridento ce insotesc toasturile, urmate de ura"si mai stridente. Era, In fond, o betie. Ochii imp5,-enjiniti, miscari zapacite de mans, rasuri idioate,pahare sparte.

La un moment dat, generalul sari in sus, ridicitpaharul si zise cu voce puternica:

An vaillant prince de Bountanie et a soncirnu:e !...

Milescu so scut& in picioare,

144

Approchez, capitalize, approchez...El se apropia, se Inc link pe °and un soldat ce

servea, ii da o cup& de sampanie. Generalul golipaharul dintr'o sorttitur5.; dupii. aceea 11 tranti lap6mant, spaxgandu-1. Apoi se aqua, la loc, MLA ase mai uita la Milescu, scotand din fundul gatuluiun fel de scarsuiturft de mulfumire: Ahhl"

,Milescu nu se pricepea de trebue si£ spare), si elpaharul sau nu; cum Insft ceilalti ofiteri nu-1 spar-geau, Mut si el tot asemenea; se incling din nousi veni la loc.

Grecul cu restaurantul se uita la el, dandu-si nisteaere de protector, par'ca ar fi zis: vezi ce onoareiti fac".

Cand toti fur& In 'multi de sampanie, se sculara.Era un adev&rat merit, pentru o flint& Inzestrath

numai cu dou& picioare, sa stea pe ele drept, dupece Inghitise mania aceea de spirturi. Generalul,proptit Intro cei doi coloneli comandanti de ,bata-lioane, se tinea copficel, inaintand on miscari de pa-ralitic. Ceilalti veneau dupe el cum da Dumnezeu.

Pe cand Insa toti plecau, un tanar blond, on unchip delicat de fat& mare, nu 52 mira. Parea asade patruns de halul lui de betie, in cat nici nu in-cerca s& se clatine.

0 suerittura zrtplicita li esi din glitlej, cgtrechel-liar, pe and manta dreaptii se riisucea in vant, cuintentii de a chema. Ins& nu-1 vedea nimeni. Greculsi ehelnerii se uitau la muzicanti, cum se preg&-tean de plecare. Milescu: care privea la ofiter cu

145

compatimire, facu semn unni bgiat sa se duds lael. Acesta se duse:

Ce poftiti, mil rog ?Rusul Mica, din sprancene, isi las& capul pe o

parte si izbuti sa zica:Posit!

Chelnerul nn Intelegea:Cam, ma rog ?

, Vous,- he!... mit!Omul se uita la el, zambind. Rusul de asemenea

se uita la om.Psit!...

Chelnerul se duse salt theme stapftnul, de oareceasa fel de blintura nu cunostea:

Poftiti, ma rog, ca nu stiu ce lichior cere.Green veni, tantos:

Ze vous prie, Excellence...Rusul Isi ridica cu greu ochii catre el:

Posit!...Tout de suit.

Apoi se intoarse catre chelner:Nu Inteledzi ca vrea mis-masu?...

Dar Rusul dote din cap la vorba mi,s-mas:He!... pfit!... du Bellini, reusi sa zie4.Tout de suite.

Grecul, suparat, se intoarse catre chelner.Nu fi prostu, fratiore, si li aduti un piperinen f,

ca pentrit gutlez la dimnealui este tot una.Chelnerul aduse pipermentul si-1 turns In paha_

rut. Rusin date din cap, ca nu. Atunci li adusera10

146

alte bauturi. La fiecare, el tot da din cap. In sfarsit,viizEtnd cii nimeni nu-i lnemereste gustul, ridicateaca Abiei si ourittrt paharele de pe mask, arun-crindu-le cat colo. Intr'o sfortare supreml, strigaatm grec:

Bellini !Grecul, Incurcat de tot, veni la Milescu:

Ma rogu, domnu locotenent, nu pritep to vreaiblestematu sista... Ma tore mereu belligni, belligni...

Milescu urmgrise toatit scena:Oare n'o fi vrttnd pelin?

Grecul rrtmase pe ganduri:Adu, frate, si pelin la dimnealui!

Ii aduserl pelin, turnartt cu snail In pahar,asteptttnd toti vac% arunandu-1. Ins5, nu-1 a-runcii. Bliu un pahar cli multumire, pocnind din

apoi Ina clondirul de pe mass, se opinti devre-o dolt& on si se south..

Ern asemenea om mai putea sta In picioare !Milescu 11 vitzu ca se Indreaptit spre masa lui.Far& a rosti un cuvitnt, far& eel putin a-I privi,

rusul veni langii el, clizu pe un scaun si Intinsemama sit toarne pelin lui Milescu. Cum Insit it var-sa pe delaturi, Milescu voi stt-i ajute.rusul nu primi.

Era dinar de tot, blond, fin ca o femee, cu nistesprancene de o frumusete clasica. Nimic in el nu.se potrivea cu halul in care se gasea acum. Miopul

privea on bun&tate. Nu stia cum sit fact'.din exploatarea grecului si din degradarep

I-1

so -1

limbit;

Incitplitinat,

11 s5,-1 ri-qiee

147

moral& in care cizuse. Mai st&Lu cu el cite -va mi-nute si voi s& se scoale. Rusul Ins& 11 apucrt demaned). :

lid!... !...Milescu trebui si sead& la loc.Dupi fie-care pahar ce golea, rusul rostea ace-

leasi cuvinte, en accent muscalesc :Dieu votes bdguisse...

Gluma incepea si fie displAcuta. Milescu biusedeja mai mutt deal ii trebuia simtea ca loculse invarteste cu el. Avon Inc& toati luciditateaconstiintei, dar null mai guverna destul miscArile.

0 idee curioasi Ii trecu prin minte : c& el pri-mise sampanie de la Rusi si nu le oferise nimicin schimb. Cern o sticla. Ofiterul dete din cap canu primeste. Un zilmbet gentil stribitu, ca dinalte vremuri, prin pada betiei lui de acum. Milescu,In be si Inteleag& c& asta raspUndea bunelor saleintentii de a scoate pe rus din starea aceea, seincapatanit si porunci a& le dea sampanie. Cu oparte a personalitatii sale morale pricepea cats,lips& de logic& era In fapta lui, par'ci se mirael singur de o asemenea Intorsfitur& a lucrurilor ;

cu toate astea nu putea face alt-fel.Rusul o dete din nou prin sampanie, cu diets

votes bdgnisse dup& fie-care Inghititurl. i iar pi-perment, gi iar bellini, §i iar sampanie, pan& ceMilescu atzu sub masa.

Cand deschise el ochii, Incepea si se 'ntunece..

§i

§i

§i

148

Prin fereastra spart6 veneau sunete de farfurii.El nu pricepea nimic. I se pftru deocamdatit ca ela Bucuresti. Dar geamurile acelea soioase nu sepotriveau cu ale lui. aduse aminte cá e pornitla rAsboin ; era la Bftilesti. Ba nu, fiind-ca plecasede la Bailesti.

Atnnci unde era ?Isi arum& ochii prin odae : o mizerie nespusft.

Lumina unui felinar elides pe un perete coscovit,de care atitrna o icoanit de loam. Deodatrt ii rasar]In minte un (lieu VOUS begnisse, jar de acolo rusul,sampania si tot restul.

Ce nebunie IPe unul din geamurile nesparte, niste pete de

praf se imbinau ast-fel, !neat alcatuiau un cap detrubadur, en o pan& mare la palarie, eftntand. Cebine vedea ! Ii veni si Jul sft ante. auzea no-tele din Castelul lui : un caste] pe main!preajma codrilor o tine".

Dar Elencuta II astepta.Sari din pat si ramase en coatele pe genunchi,

gitndindu-se.Elencuta II astepta, da. Pe fie-care zi ii stria,

adiogand cute o paginA la un mic jurnal, pe caretrimisese .In douft Anduri prin Paraipan, Impreunftcu tot felul de obiecte de Imbracaminte si de hranit.Nu era mare lucru In scrisorile ei : aceiasi si iaraceiasi afectiune f6rft margini, ce-i umplea tot su-fletul, spusa fruit siretenie, cu aceleasi cuvinte ;dar asta era lucru mare.

Isi

Iliuarii,

1-1

110

Necajit, Milescu se ;utilise din nou pe pat ; eracu neputinta s& se mat duca la Stane0i. li veneasa -¢i dea cu pumnii in cap. 0 nespusa dragostepentru Elencuta lui, i-se revers& in suflet ; i-seurcau lacramile in ochi, fara sa le poata stapAni.

Se intoarse spre perete plftnse copilare0e.Intfun tftrziu, iar se scula. Vru s'aprindh lumft-

narea : chibrituri, nic&eri :Ma&a ! da, bou mai sunt !...

Dup& accesul de sentimentalism, urma accesulde desgustAi de furie. Chem& de vre-o dou& on :chelner, chelner". Nu-i aspunse nimeni. Vol sacaute usa, dar trebuia mai intftiu s&-§i gaseasca o-chelarii. Exasperat, se duse la fereastrii. §i mai spar-se un geam, strigand chelner".

In sfirsit, date dumnezeu auzira.Mud se yam unde era, i se p&ru eft visea76 : o

inagazie de grim, implirtita in odai prin ni0e scanduri de lepp ce n'ajungeau pina sus ; cu ni0eferestre mizerabile, lipite in zid ca intr'o casa dehartie. InAuntru dou& paturi groaznice. La vederea paturilor isi aminti de rus. Ce se Meuse ?

0 adiere de aducere aminte, §i nimic mai mull.Vol s& se uite la ceasornic. Lang& patul lui eraun scaun de lemn far& rezamatoare ; pe scaun ocarte de vizit& : Nicolas Boulgakow Galitzine".Milescu ramase cu cartea de vizit& in man& : Galitzine Nu §tia pentru ce, dar par'ca s'ar fi a0ep-tat sit-1 cheme ap, pe thnitrul acela cu chip defemee. tar numele lui (le hotez era Nicolae, ca sinumele lui Milescu..

Clue tie

si

si-1

I

XIII

lute() caruta de rechizitie, prinsa ca de peMilescu se intorcea de la cuartierul-general de laPoiana la Bailesti. Calul lui azuse si riimasese pedrum.

Pe child intra in curte, da intr'amurg. Ferestreleerau iluminate Ca ue serbatoare.

Casa lui Milescu din littilesti, inchiriata de Pafaipan, era printre cele mai chipese patru odgti,geamuri la ferestre, scamduri pe jos, tinichea peacoperis, nici nu se putea ceva mai fain.

Pozitia lui Milescu, ca a tutulor voluntaqor sireLervistilor cu dare de mama, era printre camaraziisai dintre cele mai curioase. Unii ii luau in serios,altii rildeau de st-ang&ciile lui militaresti, altii II'luau poste picior de-a binele, esind de la el cutabachera plina de tutun sau cerfindu-i imprumuttot felul de lucruri, fara sa se giindeasca a i-le dainapoi ; dar la toti le era simpatic, cu usoaranuanta de ironie ce se ascunde in soldatul de meserie pentru soldatul de ocazie. Ziceau ;,haidem laMilescu" ar fi zis haidem la club on haidema cafenea".

garlft,

par'di

151

°And infra Milescu In cast', cale dou5 odai maimiirisoare erau ocupate de jucatori de carti. Nisteplanse de ale statului major, tAiate In doua si re-zemate pe e5priori, serveau de mese de Joe.

Intr'una din odai se juca prefa in trei : doi co-loneli sl un maior stau Monti, 'Ana ce sfarseaucartile din mana, iar la urma isbucneau in ras sauInjuraturi, dup& cum intrau plata sau nu. A1t1cati-va vorbeau, tolliniti pe un pat de camp, orlcalare pe scaune, rezemati de ferestre, on tuni-cele descheiate, cu batistele pe dupa gat, blestemandclildura, cerand lui desea" yin cu borviz

In cealalta odae era masa de poker, joc nou,pe care nu-1 eunosteau toti. lin maior de linie,un capita:1 de intendenta, un doctor-railitar si Yin aLpatrulea, un civil, roman din Basarabia venit dui)/provianturi, 51-au cu ate cinci carti In mina, des-facandu-le numai pe la colturi, cu mare taint'. Im-prejurtil lor, gramaditi dot* priveau altii.

Zugravescule, esti bleanda.Zugraveseu era doctorul, un pipernicit de om nu-

mai cat un baston, cu o bArbuta mil, cu un glaspitigiieat, care mai vorbea si balbait:

Ble-bleandli M fi dumneata. Eu aunt ble-bleand.Fii ce-i fi, numai pune miza, zise capitanul

de intendeuta.Am pu-u-u-s doi franci.

Pe vorba pus finer& bietul doctor un minut In-Ireg, Ma S'Q spat/ la carat,

152

Ci da-i drumul o data, none, §i nu ne mai In-nebuni. Dumneata mergi, domnule Maior ?

Da.Doctorul se Men ro§iu. Ii venea A raspundi ou

o vorba. mai Intepatoare, dar se temea sa nu se Incurce din nou. Cu toate astea tot balbal ce- va:

Da, gro-o-o-zav mai e0i dumneata, domnulemimizilic.

Cei-l-alti zambira, iar capitanul de intendenta detedin cap.

Cine deschide ?Deschid en en o carboanta, zise maiorul, a-

runcand un ban rusesc de argint.Se poate sa-mi dati §i mie don& ruble ? intro-

bli civilul, Cu grain] lui din Basarabia.Cei trei se uitara la el pe furi§.

Ne tragi ca-a-a, Sincere& A zica, doctorul.Cacialmal strigit intendentul: Sa nu te'ncurci

pe vorba asta, Zugravescule, ca. §eade ran.Ia o sa ti le dam, ca n'avem ce face. Cartes

trebue platita. Ce aveti ?Eu n'am dead un full.

Doctorul sari In sus de mania:Auzi c'un be-berlan de a§i sa pierd eu, domnule!Lasii-1 dracului de beberla n §i zi-i brelan, none

doctore, 11 consols maiorul.Doctorul, furios, se Intoarse sa vada cine-i st a

In spinare. Dote en ochii de un Omar sub-locotenent:Nu se poate, ju -u -u -nele meu amic, sa ma sill:

beSi cu dragostea ? . .

1 5:1

Sub-locotenentul se dote la o parte. °data en elSe deter la o parte mai toti privtorii, de teamasa nu primeascrt acelea0 observatii ca sub locote-nentul. Maiorul, care ca§tiga, se intorse catre capi-tmul de la spatele lui, un chip §ters, blajin, sim-patic :

Maracinene, nu to departa, ca de cand ai ve-nit tu, imi merge bine.

Capitanul se apropia din nou, zambind.la mai vi-i-i-no §i langa mine, ne-nene Mara-

&none, sa ma, scapi de hu-hu-hu...Hursuzlac 1 striga. intendentul.

Pe tend ei se foiau intro dansii, se auzi deoda-ta un ropot de cai venind din departare. Sgomotulse apropia din ce 'inso Tor, ca o vijelie.

Toti se sculara. indo alaturi venir& in

ce, pan& ce trecu pe Tanga ca-

picioare. Colonelii dincamera de la drum

camera

Ce este, frate ? ce s'a 'ntamplat ?Nebunul de Fatten 1...Da, ce s'a 'ntamplat ?Nu s'a 'ntamplat nimic, d-le colonel; da is asa,

ca sit nu fie drumul fare calatori.Ce trupe erau ?Escadronul din regimetul al 5-lea de calarasi.Par'cit de-abia a venit alaltaieri de la Rast...Da. Cu toate astea, uite asa ii free& in toate

noptile.Colonelul Malta din umeri si se duse la loc. In-

,,ti jocul nu mai urm& linistit ca mai 'nainte. v.

:

1.,4

care cotnandant era preocupat de ideea de a face si el tot asi, deoarace ordinole erau de a tinetrupele intro alarm& continua, pentru a le deprinde cu vista primejdiilor viitoare.

De la trecerea Duntirii cu atata inlesnire, goneralul Nepokoiciski, seful marelui stat major ru-sesc, numai visa de cat Constantinopoli.

Armata romans, ramasa pe malul stang, nu maiera bagata In seam& ; ea isi Imp liaise rolul, cubombardarile cetatilor turcesti, child cu formareapodului de la Zimnicea si cu distrugerea campuluido la Rahova. Rusii se socoteau destul de putor-xfici, ca s& mearga inainte singuri; de aceia, candguvernul roman, preocupat de soarta tarii si a osti-rii, intrebase pe guvernul rus despre gandurile saleviitoare, primise de la printul Gorciacoff, prin d-1de Nelidoff, raspunsul semet ca armata Imparatea-sca se simte in stare de a birui ea singura pe du--man; ca daca oastea roman& vrea sa treaca si ea Du-narea, s'o fad pe propria sa raspundere cu con-ditiune do a so supune comandantului rus, pierzan-du-si ast-fel unitatea de comanda fiinta sa mo-ral& a-parte.

Fat& cu un asemenea raspuns, Cara Domnitorul trecura printr'un moment de mare grija ce drumsa apuce P

Ce-ai mai aflat, Milescule ?Ce s& mai aflu, domnule Colonel ... Am auzit

ca Voda vine In curand la marele cuartier-general

gi

ti

0i

155

\TR sit zica trecem Dunfirea pe socoteala noa-sta.

Da, de ce sit n'o trecem ? raspunse Milescu,uitandu-se in jos.

Ffind-ca n'ai cn ce. Unde-ti sunt barcile ? un-astiado sunt pontoanele ?... Imi plac domnisorii

de rezervisti: pentru dumnealor toate sunt ware,zise, ambind, unul din coloneli.

Milescu, jenat, era sa. tack. Dar peel it muse&de inima trebuinta de a spune verde adevrtrul: -

Se poate, domnule colonel. Rfisboiul Ins& nuse face numai cu pontoane t bard, Cu su-flet credintrt in viitor.

Eau !? Auzi dumneata, frate !... Ce uBor iiveni amicului s& fach patriotism pe spinarea altora,instalat ca un Bimbasa Sava !... Da du-te, domnule,de staff in noroiu pan& la genunchi, sa to ploaie dedimineata pan& seara, sh mananci pastrami ca tal-pa cismei, atunci faci pe grozavul. Auzi du-mneata.

Milescu plecase capul de tot. Negresit era vino-vat crt Inchiriase o cash pe socoteala lui. El eredea

poate tovarasii s5.-1 ierte greseala, prin faptulca o locuiau mai mutt ei de cat el. Dar se vede caasa sunt Multi oamenii : sh profite de bunurile al-tuia si totusi sii.-1 invinueasca ca le are.

Celalt colonel, mai fin, cut sit dea o aith In-torsatura convorbirii:

Cite, drags Milescule, nude sta greutatea:teat*, eneresteava din tarn a fost trash de Ru0 la

al ai

sa -mi

ca

ti

si

156

Braila yi la Zimnicea. Pontonierii noytri nu suntpregatiti pentru o lucrare aya de intinsa yi de cos-tisitoare. DacA trebue sa trecem Dunarea, s'o tre-cern, numai s5 ne gAsim intaiu lemnaria.

Padurile sunt pline de lemne.La munte.La munte yi la yes.Dar le pazesc padurarii, zise primal Colonel.Negreyit, raspunse Milescu. S5, le ceara gayer-

nul, teat& lumea. le va da.Le dai dumneata !...Se 'ntelege ca le dau. Dau padure, dau movie,

vand tot ce am, yi pe mine m5, vand, numai sa nuramanem de ras Mii de bombe! ca doer n'am s5traesc cat e lumea !

Milescu se intoarse c5.tre un capitan care se a-propiase de el:

Aya este?C5pitanul era tocmai yeful lui de companie, care

tot-odata comanda batalionul : Valter-MArAci-neanu. Ochii lui straluciu de vista. Daca ar fidriznit, 1-ar fi luat de gat sa -1 s5rute.

"Fire resfranta 1n5untru, timida, melancolick ca*-rola soarta ii lasase partea grea a luptelor cn ne-voia, Waracineanu p5rea ca trage din Indoita saorigins germano-romans o u*oarA inclinarecAtre'Aealism, unita Cu o evidentA trebuintA de actiune,tlou5 calitati ate t de greu de gasit impreun5. Eyitdin p5rinti simpli, el era unul din acele rare 'Up-pturi ce lac onoare multhnii anonime ce se nume-

In-

i

si

157

to popo, se walla peste el si dot in fala unut neamintreg. Nobil in cel mai intreg inteles at cutantu-tului, cu grija duioasa de batrkna lui mama, blindcu soldatii cazniti, hotarat, serios, la'avea nimicdin avfintul cat aleresc al eroilor legenduri, dar poa-te tocmai de acoi a era mai simpatic, mai intelesde timpurile noastre si mai aproapo de noi.

0 ast-fel de natura modesta, era firesc a sosimta atrasa catre entusiasmul eruptiv al unui outca Milescu. Patrunderea mintii sale it facuse santeleaga toate ealitatile sufletesti ce so ascundeausub sgomotul si nehotarlrea celuilalt, si sa-1 iu-beasca.

Ililescu esi, sa se schimbe do haine. In salita, itajunse de pe urma Maracineanu

Milescule, Milescule.Ce este ?

Celalt it lua repede de mina strinse cuputere:

la asculta..Ce i, draga Maracinene ?Bravo !...Pentru ce ?Bravo !...

i urma a-I scutura do inftna, fara 0, mai poataadaoga ceva.

Milescu intro vesel in odaia lui ; uitase reauaimpre ie ce i-o lasase vorbele colonolului cu privirela cab 1.

(And aprinse chibritul, dete cu ochii de Coma

:

§i-1

158

nesteanu, care adormise intins pe patul lui. Milescuse uita la el un moment. Nu-1 mai vazuse de laplecare.

Un sentiment curios de mils" se destepta in su-fletul lui, pentru voinicul ce dormea alaturi, tilnar,sanatos, nascut pentru fericira si cu toate asteanefiind fericit. Par'ea somnul lui Comanesteanumisca pa Milescu mai mult decat tot restul. Se a-propia de el binisor, II privi de aproape si ramasepe ganduri : omul adormit par'ea nu mai seamanacu cel destept. 0 cortina cazuse de unde-va peactiunea vietii, qi corpul stela devenise anonim.

Inca putin si totul ar fi Incetat. Co imensa za-darnicie I...

14-Icand Inca un pas, se impiedeca de o cerg& cecazuse pe jos I

Vacs ! zise el, in mijlocul filosofiei.Comfinesteanu se desteptg. Milescu vent Tanga el

si-1 atinse cu mina pe umar :Ce mai fact, Mihai ? De cand aici ?Deastazi. Tarziu e ?Cam vre-o zece.0 sa trebuiasca .sa plec.Stai, ca nici nu to -am vazut bine. Ce mai

fact ?Ce sa fat, drags... Aceeasi si tar aceeasi. Dar

to ?Eu, cum mil stii : ma innec in totdeauna la

mal. Avusesem norocul sa ma trimita de la cuar-tierul-general cu niste ordine la Zimnicea, sperand

159

A. ma pot repezi Villa la Stanesti, si cand colonimic. (

De ce ? Intreba Comanesteanu cu grabs.Ce sa-ti mai spuiu L. 0 prostio :de care mi-e

rusine numai cat ma gandesc... Nu ma sill sa ti-oistorisesc pe de lung. In doui cuvinte : am Wiltsampanie cu un rus.

Ce rus ?Milescu inualta din umeri :

Da par.ca eu stiu... Un Galitzine.Comanesteansu se uita la el mirat, Oa ce-1 um-

fla rasul.Ciudata faptura omeneasca mai esti, Nicule.De, drags... Schimba-ma to data poti, si-mi

fad un mare serviciu. Asa gogomanie !.. Si biatanevasta ma asteapta.

Apoi se uita la Comanesteanu lung si dete dincap.

Cu toate astea pentru tine tot am ce-va.Si zicand ast-fel, Incepu a rasfol nista caete de

pe masa, ce stau Incurcate cu numere din Figaroen qcoala soldatului, cu un roman de Ouida,pana ce gasi o scrisoare-volum de al Elencutei.

Vino in coace. Cunosti sbova asta...Mihai se uita la scriitura.

Nu o °linos°.Cum: nu? Dar scrisoarea catre Paraipan 1,..Aceea era a domnisoarei Anna.Si aAa tot a ei este.... Citeste.

In jurnalul Elencutei erau intercalate doua rand

160

duri : O sArutare si de la mine, Nicule drags. Cemai facefi ?".

Intelegi ce vrea sa zica acest co mai faceti"la plural si subliniat...

Comanesteanu se vita la el cu un aer IntrebAtorCum I.. Nu 'ntelegi ?...Ba inteleg... Adica imi place sa inteleg cees-ce

poate nu sta acolo.Ce anume ? Intreb5 Milescu.

Comanesteanu se Mu rosu si nu vol sA ra'spunda.Spune tu Intaiu, zise el.

Milescu incepu a rade :Bravo, Millai : esti prins bine de nag. Am sa

scriu numai dead Elencutei...Ba to rog sa te-astamperi.

Milescu radea, pocnind din palme :Don Juan cu furca'n bran I.. Brava Anicuta I

SA te'nveti minte dumneata, sa nu mai manftncicate o portie de finimd femeascA la fie-care masa...Acum sA-ti esplic: acest ce mai faceti", ar Insemna,drags Doamne: ce mai fee eu, Milescu; dar In-semneaza In fond ce mai fad tu, Comanestene...

Crezi ? .Sigur. Trebue sa fii lulea ca tine, ca sa no

pricepi,Apoi Incepu sa strige :

Muth* I Iliuta ISoldatul veni In fuga :

Porunciti, don' Locoteneut.

161

Ibitfoi cozoroc!... do ce nu nu vii Mai repede?Unde sunt pantofii ?

Aid trebue sa fie, don' Locotenent. Sa'ntrebpe lelea Uta....

Lelea Uta era gazda. Soldatul parea a se infruptadin toate bunurile pitmantesti ale stftpanet de cash,iar in schimb el li lasa onoarea de a munci pentru el.

Uite, moncher, zise Milescu, cu o cisma inmama, redevenit filosof : de sus si pang jos acelasivacs : c'est 4 vows ddgotiter des ltommes ... et desfemmes. Par'ca vista n'ar avea alt stop mai inalt.

Comanesteanu 11 asculta in tacere. Era iar faratact. Dar asa it croise firea. Castitatea lui sufle-teased 11 facea nedrept.

Soldatul intra cu pantofii :Ii luase lelea Uta bats.Arza-te focul de erou lliuta al Utei, d'a-

poi gazda trebue sa ingrijeasca de pantofi ?...Ba nu, don' Locotenent.Atunci ?Fu am busonat calul lui don' Locotenent Co-

manesteanu.Milescu bufni de ras.

Ce-ai facut ?!Soldatul, care auzise vorba de pe la MO vistavo

de cavalerie, se rusina :Am sters calul lui don' Locotenent Comanes-

teanu... Ca era asudat de curgea apa dupli el.Comftnesteanu 'Area plictisit de explicatia sol-

datului :11

saiMI,

162

Trebue sa fie ostenit... Am fost pans aproapede Craiova, ca sa-ti es Inainte, zise el lui Milescu.Credeam ca vii cu trenul.

Milescu ramasese In mijlocul odaii, ca un puiufript, cu pantalonii de calarie strani de glezna, cumainile in buzunar, numai In papuci.

Va sa zica, Mihai,nu-i gluma l.. E$i prins bine.Cumnatul, obicinuit cu §otiile §i ironia Annicutei'

nu setputea deprinde cu ideea ca un alt om s'oiubeasca serios.

Atunci ce-i de Mout ? zise tot el, gandindu-seSA le scriu sa vie...

Ba nu. Adica de cum vrei, raspunse Coma-neqteanu. Eu nu mi -ag aduce familia aici.

Ai dreptate. Cu toate astea, Elencuta tine sfivie... Mai cu seams daca trecem In Bulgaria.

Comane§teanu incepu sa fie deja gelos, ca totibarbatii In viata carora femeile joaca un rol. Mi-lescu nu pricepea o ast-fel de tiranie. Zisese aidreptate", fiind-ca Intelegea el ca. un lagar nue un salon. Dar alt-fel...

Nicule, ca ma hotarasem de vre-o douaon sa plec, zise Comfine§teanu deodatA.

Uncle ?MA hotarasem sit fug... sa, ajung pilna la Sta-

ne§iti... sa vad pe Anna §i sa ma 'ntorc... Maiorulm'ar fi lAsat, Insa pe raspunderea mea...

Ce, e§ti copil I...Zau,

ai

$tii,

163

E§ti copil de tot... Eu to credeam maistru,§i vad ca nu e§ti deed un citrpaciu...

Dupe aceia se gandi serios :Sau poate tocmai -asta e secretul...

Comane§teanu nu pricepea ce voia sa zica. Mi-lescu lug infra, cn puterea lui de intuitie, in ex-plicarea unei canze:: secretul oamenilor on norocipe langa femei, era tocmai sinceritatea cu care iu-beau pe fie-care in parte §i una dupri. alta : un foede pae, intro fitnftrie, ce trace din clipitii. in apitt.

Lui Milescu li veni sa raze la imagina asta.De ce rlizi? ii intreba Comaneqteanu.De nimic... `Cu toate astea, eta e§ti tu de pro-

fesor in ale dragostei, tot o sa -ti dau o lectie : dece vrei sa to duci la Stane§ti, catre Anna, §i nu oIasi sa vie ea catre tine ?... Fata e singurts. Elen-cuta e de aceia§i parere cu mine : voim amandoisa:ti-o dam. Prin urmare un asediu in regula : a-re sa capituleze.

Crezi ?... De§i ceea-ce spui tu, cam miroase ateorie, totu§i ai poate dreptate §i in fapt, §1 as vreasa to ascult, dace a§ putea. Dar nu §tii cat dorescs'o vtid !... Nu mai dorm, nu mai am lini§te ...

Ciamanti die! zise Milescu, venind spre el 0apucandu-1 de mitna .

Nu era chip de vorbit serios cu dansul.Bine, omule, tu n'ai iubit nici °data.?Ba da : am iubit pe Elencuta ,si am luat-o.Dar inainte ? dar pe urma ?

Milescu inalta din ochi :

164

Nimic !Comanesteanu se uita la el. Evident, nn asemenea

subiect de vorba turbura pe Milescu : el fusese ade-sea lust in riffs de prieteni si-si ascunsese totdeau-na stangacia sub glume sgomotoase. Acum, candtrebuia sa vorbeasca linistit, se simtea jenat.

Dar sinceritatea si curritenia lui sufleteasca paru-ra a inrfturi pe Comanesteanu mai mutt decat toa-te teoriile.

Adio, Nicule. Vino sa to sarut, ca tine stie candne mai vedem.

Pleci noaptea ?Trebue sa plec.

Se imbratisara amandoi si se despartirk.Comanesteanu se pierdu in linia fumurie a dru-

mului.

XIV

Se ridicau zorii zilei de 21 Julie.' e senimul stra-veziu at cerului se resfirau raze de opal, pierzandu-se departs, in slava albastrie a vazdubului, ca ni-ute spite nesfaruite, si mangaind campiile Oltenieicu lumina voioash a diminetii. Pe valea Danateu-lui se mica un furnicar de gloate omenesti, liniilungi de calarime, pedestrime, tunuri, ambulante;provianturi, In mijloeul muzicior militare, at sune-telor de corniuti, al ordinelor ui comandei. Stralu-ceau In tonuri calde alamurile de la instrumente:sciipara lumini reci otelul de la tunuri;; falfaiau in%rant drapelele; plutea peste tot un suflu de viatatimarri, purtithd inainte vulturii de our ai stindar-delor, coboriltori ai aquilelor din alte timpuri, semnat basbatiei.

Cu trei sute de ani in urma, Basarabii Draculeutidusesera pe aceleaui locuri palcurile de poterasi, desulitari, de rouiori, In urma flamurilor. intru apara-rea pamantului strAmosesc.

Jar cu 1770 ani inainte, luminatul ui marele 1m-parat dusese mai la deal pe ltastatul velit, mitre pa-

166

durile Sarmizegethusei, si acolo inch iegase, din sailge (lac si roman, fiinta unui nou popor.

Si se ducea poporul cel nou, se duceau regimen-tele, cu voioasa hotarare a sufletului desfacut dealto ganduri, se duceau sa se bath'.

Ca, venisa ordin de la Domnitor sa treaca Dunarea.

Se legiftna ciocrirlia in aerul limpede al diminetiipe deasupra lanurilor de porumb. Umblau mocan1din regimentul al 10-lea dedorobanti pe un drumiar soldatii din al 8-lea de linie pe altul, liberi lamints si la inima, ca omul pornit pe hotarate sanu dea:inapoi. Se sfarsise nesiguranta de pana aci

Inainte era vorba cea de vraja, care-i facea saumble cu capul sus ; inainte spre Jiu, la Corabia !

Intreaga divizie a 3-a se intinsese in mars sprepodul Jiului de la Ganciova. Camtau soldtii cu voetuna, inviorati de privelistea sanatoasa a porum-bului. Ofiterii mergeau inaintea frontului sau incapul liniei, sprinteni la picior, cu ochii vii. Nedo-mirirea de prima acum, gandurile «de acasa«, facu-se loc bucuriei:de lucruri noua. Cu cat mergeau.cu atat se simtiau mai usurati.

Comanastenu, in mijlocul batalionului, In fruuteacompaniei, se ducea oblu pe drumul praluit, grin-dindu-se la abates si atatea lucruri ce rasareau dinaducere-aminte fan' legatura aparenta intre ele. randla Sarba, cand la Comanesti, cand in vazduh sau nicaeri, gadurile tineau hangul drumului, a carui pri

vesela sau trista, destepta in sufletul lui aceeliste,

167

as fond de m3lancolie. Cu tote astea, el insuilgasea manghere in mers. Par'ca facultatea de aIli, atilt de complicata in deobste, se usura prinitmul indelungat al marsului. Prins in mijlocul re-

gimentului, el simtea ca marina ineitleita a vietiiui nu mai era de cat o roticia. simpla a unei ma-ine mai marl. Annicuta zambea intr'un ungliiu

departat al constiintai, ca un pastel, iar departs deot, ca un portret sters, se ivea chipul Nataliei. 0

blajinit nepasare de sine si de restul lumii li um-flea golul sufletesc.Iar pe drumul eelalalt, Milescu, in fruntea com-

paniei, umbla harnic, fttri truth sufleteasa Sta-ura lui puterniea 'Area ea se inaltase cu o schioa-)A. Traia o viata intense, se bucura de bucuria sol-datilor, cants cu ei marsul ostasului, plin de unentiment nou de netArmurita multumire de a fi.'eruse unui sergent din flanc srt-i dea matasea dea un porumb, la pipaitul ei moale avusese im-presia ea atinge obrazul fraget al unui copil. li ye-nise sa zambeasea, gilndindu-se la sine cat era deputernic si de saratos. Iii misca bratele din plinsimtindu-le paid voinice, facute inteadins ca sasburatuiasert taste de dusmani. Imaginea unei lup-te cu Turcii fu atilt de viue, !neat, in umbletul lui,e dete cu umarul inainte, par'ea srt doboare pe

cineva. Soldatii eintau, cu nota caracteristicaa veseliei for duioase. Ce erau in fond oamenii 5stia ?Daci sau Romani ? Sau una alta ? Sau poatealta corcitura latino-illirica ? ... Nu se putea I El ti-

¢i

si

si

nea la Dad par'cA chiar mai mult de cat la Ro-mani. chipul lenlui de in Sarmizegethusa, careii a-pAra padurile impotriva navalitorilor, ii era drag.0 nepusa Indulopre pentru Decebal se revArsi Instihuri:

0 tu, ea din cetini anzi-le canto],Stapttne, ettipttne cu bratul de fer,0 Decebal, ritatoarnit-ti mormintul,

nmple tot golul din multi pan,ia cer.

Tocmai atnnei b5gA de seam5 e5 an sc.Idat dincompania dinainte nu calca de Joe a erou, umblindbleg, trAgandu-§1 picioarele dup5 el ea n4te bu-tuce. Ii part] rau §i strig5 In eh

lest, ma 1.. Ma tu, fila din flancul sting 1,..trite ce vacs e 1 ...

Sergentul-major din compania lui sari la soldat :Ma, budu§cit, n'auzi ? 1

Soldatul n'auzea. Atunci sergentul-major ii dateun ghiont In spate.

N'atizi ma, blegule 1.... Ce ninbli ca un ne-rod 1...

Soldatul era sä den In nas. 41 Intoarse capul spresergent, ea until ce, se vede, area deprins en ase-menea cinste, §i IncereA sA se tie drept.

Milescu se uita la el cu Ii parea ran castiirnise vorba §i fusese eanza ghiontului bietului sol-dat. SArmanul de elf Era neeAjit de tot, trudit, ne-mangaiat de nimeni; n'auzea de cat coati; nu tra-

168

Mai

mils.

169

is de cat pentru pedepse. Si doar nu avea alts vi-lla de cat ca, era prost.

Dar induiosarea lui Milescu fu de seurta durata.In vremuri grele, omul cauta tot binele. In flanculdrept umblau vre-o patru soldati ca la parada :asa da !

Milescu se intoarse sa-si vada compania lui : oa -menii se simtiau. Drepti, sanatosi, mergeau cantandcu voe buns.

Mare popor! gandi Milescu in sine, mare si rab-dator popor!... Ca (lac& fie care om in parte emai bun on mai rau dupa vremuri si nevoi, totila olalta redobandesc calitatea suprema a popoa-relor de viitor: naivito tea melancolica Toate tem-peramentele individuale se contopesc in acest tem-perament colectiv, singurul care, in ceasurile greleale vietei, scoate la liman.

..Si ast-fel, prinse el mai departs ale inchina On-durile sale in versuri :

Suns coarnele pe dealuri, suns buciumul prin vai,De la coasa, de la tarla, tot romanul se adunli:Duce vantul paneen pedteri chiolele de flacai:Codrul tremura din ramuri, cornul sun& si iar suns.

XV

In ziva de 12 August, regimentul al 10-lea si al12-lea de dorobanti, regimentul al 8-lea de linieo baterie din regimentul al 3-lea de artilerie si unegcadron din regimentul al 2-lea de rosiori, treceauDunarea, care cum putea, pe plute, pe pontoaneprin bard, ajutati de salupele cu vapor Bucur §.Rtindunica.

Intreaga diviziune a 4-a era deja peste Dunarepe malul drept al Vidinulul.

Lucrurile in Bulgaria se schimbasera de tot. Rusifusesera batuti in doua randuri, inaintea Plevnei,la 8 Julie, sub generalul Schilder- Schuldner, si la 18lulie, sub generalul Kriidener. Ei cerusera alutoruaimatei Romane de la Nicopole, dar generalul Maniavea ordin sa nu se miste.

Aceasta armata dispretuita cu putin timp Inainto. devenea deodata limanul de mantuire al ostifor imparatesti. Facusera oamenii socoteala si glisisera 2300 0 de Turci; iar cand se numarasera peditn,,,ii, nu erau decitt 170000. Pentru o armatli ptiyalitoare, erau cam putini.

171

Atunci, In locul D-lui de Nelidoff, luk condeiulmarele Duce Nicolae, general isimul armatelor rusesti,qi scrise Domnitorului acea faimoask depese, pecare mai pe urma generozitatea poporului, sprecinstea neamului omenesc, a Ingropat-o In uitare.In aces depese se zice Intre altele : treci Dunk-rea unde vei vol ; ne a ro esc Turcii".

Si Domnitorul Romknilor hotark sa treack Du-area, firft alts conditiune, deckt aceea de a 'Astraarmatei sale fiinta'ei de sine-statfitoare.

La 15 August porni In persoanA la cuartierulimperial de la Gorni-Studen, unde se afla TarulAlexandru al 1I-lea. Imparatul der' Domnitoruluicomandamentul trupelor unite romano-ruse, ce a-veau, sA opereze Inaintea Plevnei, sub numele deArmata de Vest.. .

In ziva de 20 August, podul de Ia Silistioaraintre Corabia si Magura, era terminat ;.diviziuneade rezervA putea trece.

In zilele urmatoare, armata romans Inaintk depe vales Iskerului pe valea Vidului, spre Plevna.

In sears de 25 August, diviziunea a 4-a era laVerbita, In fata Grivitei, iar divizia a 3-a la Kali-sovat, In spatele oelei -1 -alte; divizia de rezervA rA-minea la Brislan. Domnitorul Isi luase cuartierulgeneral la Poradim.

IndatA du-pa asezarea trupelor In bivuacuri, sezvonise grintre ofiteri ca cliiar In ziva aceea de25 August, un mare consiliu de rAsboiu se %inuseIa Radenita, intre Domnitorul Romanilor, u,iarele

172

Duce Nicolae §i §efii statelor- majoare, §i ca. in acelconsiliu, Vocla fusese contra atacului imediat al1'levnei, de oarece armata aliata ruso-romana n'ayea decat 65000 de oameni, fata cu un numar egalde trupo ale lui Osman -Pala, Intarite in Plevna ; caDomnitorul propusese sporirea o#tirilor aliate si in -conjurara positiunilor turce§ti ; ca, in fata staruin-telor Marelui Duce, care punea inainte conside-ratiuni politico. Veda, primise ideea asaltului cuparere de rau §i fard a raspunde de succes.

Se mai vorbea printre ofiteri ea de multa vremenu fusese yazut Domnitorul atilt de pa.truns demarea chemare §i marea raspundere ce avea infata lui Dumnezeu si a Tarii. Cu capul sus, cu o-chii privind departe, Voda e0se din consiliul de laRadenita ca un drept-ganditor, pe tare somenii sainu 1-au inteles ; e§ise din consiliul de la Radenita,ca un parinte hotarat sa-si jertfeasca fiii, numai casa nu se zica despre ei ca nu se §tiu jertfi.

Vezi, Comamestene, zicea Maiorul Sontu prie-tenului sau: data n'ar apasa pe not trecutul a 150de ani de moliciune fanariota ; data am putea salegam firul de azi cu eel de la 1600 ; data am fistiut sa murim undo -va. acum, mai de curand,Domnul nostru ar fi putut sa impuna vederile sale,sau eel putin sa nu primeasca raspunderea uneijertfe zadarnice. Dar ap... RuOi pe drept cuvantne pot hanul ca nu vrem sa mergem In foe.

0 81 mergem, zise Comanesteanu.

17:3

Trebue sa mergem !... De alt-fel o jertf6 nue nici-odatA zadarnicA.

Tocmai atunci ii se aduse un ordin al generalu-lui Cernat, prin care so poruncea diviziei a 4-a sainainteze de la Verbita la Grivita, spre a lua po-sitii pentru artilerie ; divizia a 3-a trebuia sA-si pas-treze locurile ce ocupA, panA la nou ordine. 0 bom-bardare de trei zile avea sa urmeze impotriva In-tAririlor de la I'levna, inainte de atac.

Inimile incepeau s5 bath : se apropia vremea ho-t5rArilor bkrbraesti.

Diviziunea a 4-a trebuia sa strAng& bivuacurilesi sa se puna in mars spre Grivita.

Noaptea era intunecoasa. Suera un vant subtiredin spre lagarul turcesc, aducAnd zgomotele surdeale miscarilor diviziei a 4-a pima la divizia a 3-a.Ofiterii din corturi trageau cu urecliia. Somnul nuse prindea de multi : tara ramasa In urma, cusimpatii qi interese omenesti ; dusmanul Implantatinainte, cu chemarile gloriei sau cu veeiniciamortii...

A doua zi, In zori, cele 48 de tunuri romanesti,puse In baterii, impreund cu 120 de tunuri rusesti,incepura a ha

Apoi, la 27 August, odata cu divizia a 3-a roma-ns se apropiase de linia bombardarii un nou corprusesc, asa ca acuin, din ostile aliate, trageau 250de tunuri, iar din cele turcesti raspundeau 100,in total 350,un iad de fum, de foe, de schija a-prinsa, de huet si de cutremur.Infanteria era a-

'§i

174

ezata dincolo de dealul Bucovei, la adapost deghiulele Turcilor, gata in on -ce moment a intraIn foc, daca inimicul ar fi incercat sa faca vre-oesire. Stau oamenii in prealma piramidelor de pusti,pe povarnisul vailor, care fumand, care vor bind,tutor* cu fata spre Dunare, de uncle veniseraCateodata ochii se inhltau in vazdult, dupa bombeleturcesti, ce bateau pita la Verbita sau se spargeauin aer, vajiind trosnind.

Primeste-o, Gbith, ca to -e surata.Ghita se uita in sus ea un punt de curca la uliu :

De, boalh, ca nu to prinzi to de mine.Se zareau de pe deal calarasii brigadei Roznovanu

cum se Intindeau spre satul Bivolari, catre Vid.Ghiulele turcesti ineepura sit curet catreSoldatii de infanterie se vedeau din adaposturi, maien seams cei ce sapau la Intarituri, si ramaneaucu sufletul la gura, ridieand mana instinctiv, par'casa apere pe callirasi :

Aoleu, mama, tine -ma.Comanesteanu, In mijlocul lor, tacut, urmarea cu

ochianul misearea calarasilor. Inima ii batea asade tare, !neat igi auzea sangele in vine. Vorbeleoamenilor ajungeau pans la el, ca de pe lumeacoa-l-alto. I se parea ca brigada de pe platoul Bu-covi nu stie ce face. Escadroanele se miscau ladeal si la vale, M.A. rost. Grupuri de calarasi seducea,u In sus, se lntorceau In jos, totdeauna ex-pusi focului Turcilor. Comanesteanu an fi vrut shImphrthsasch temerilo lui cu un ofiter de alaturi,

ai

danaii.

I...

175

dar parea hipnotizat de privelistea din tap.In cele din urmii regimentele parura di, se aseazttla adaposturi, in spatele diviziei a 3-a.

De sigur, oamenii Isi fliceau miscitrile for &esti,spre a ocupa locurile ce be erau date de comanda, ;dar vlizuti astfel de departe, peed stau inteadinsBS, astepte bombele.

Spre sears veni stirea ca o parte din trupele bri-gadei Cantili, luasera cu asalt un redan turcese dinrata Grivitei. Locotenent-colonel Sergiu Voinescu,In fruntea dorobantilor de Iasi si Vasluiu, dusesetrupele de atac cu un avant eroic. Curctinarii regi-mentului al 13-lea si infantertii batallonului 1din regimentul al 5-lea de linie, sustinuti admirabilde o baterie din regimentul al 3-lea de artilerie, subcomanda locotenentului Haretel, se arunoasera asu-pra Turcilor, la baioneta : ii gramadisera valvartejIn redan aruncasera spre reduta dinapoi.

La vestea asta, Milescu radea ca un'copil. Ar fivrut sa alerge spre colonelul Voinescu si sa j Baru-te. Ii era vechiu prieten, ofiterul Inv Stet si destol-nic, cautat In saloane pentru spiritul sau vloiu, res-pectat si temut printre colegi, pentru-caracterulsau nesoviiitor. Dar mai cu seams Ii era drag luiMilescu, pentru cä el, Voinescu, roman neaos, flude boor pamantean, deschisese cel d'intai focul in-fanteriei si dusese pe soldati la biruinta,Tot vechialui nebunie.

La 28 August, bombardarea urma ca si 'n zilelede mai 'nainte, fart'. alto Intamplfiri, decal amp,

si-I

176

ca Maria Sa atarna pe pieptul colonelului Voinescudecoratia Sleatia Romaniei, laudandu-1 In fata tru-pelor.

Atacul fixat pentru ziva de 29, fu amanat pe adoua zi, dupa cererea comandantilor rusi.

Fura luate toate masurile potrivite, pentru regu-larea atacului; ordinele de lupta fury scrise sub o-chii Domnitorului; ceasoarnicele fur& indreptate.

Acum puteau sä se si opreasca ceasoarnicele, ca,in locul for bateau inimile, bateau toate laolal-t5, multe din ele ceasurile din urma; bateau ini-mele In piepturile a 35.000 de Romai, hranind par'cao singura constiirkia, aceea a datoriei de Implinit.Nu se gandeau oamenii nici cA-i priveste Europa,nici ca sunt Rusii alaturi, ci curat numai ca le-a ramas la barlog nevasta si copiii, ca asa a po-runcit Voda si ca, la o adic4, cine-i Roman neaosnu da inapoi.

XVI

Noaptea de 29 spre 30 August 1877 cadea domolpe vietatile din jurul Plevnei, umedii, Intunecoasa,ajutAnd par'cA gandurile triste in roata lor. Ince-puse a ploa.

In bivuacurile regimentului al 10-lea de dorobanti,soldatii stau strAnsi improjurul taciunilor. Nistagropi sapate In rApa dealului, ca nista euptoare, a-parau cArbunii de picAturi. Oamenii frigeau ate obucatica de brAnza, on prAjeau falii de pain° vor-bind rar.

Ca la cules de porumb, nea Toadere, zicea unrocrut de la CAlioni unui tovarrts mai de vArsta.

PM !...Toader fuma din lulea si tot trigea din umeri

mantaua co scapa dupe el.Oare ce-o mai if si ziva de maine, nea Toa-

dere ?la o zi ca toate zilele...

Soldatul mai tanar nu Indraznea sa. mai IntrebeDar Il muncea ceva :

Nu de alta, da, am nista junci nepliititi, de12

178

la aide socru-meu... si-mi este c'o ramanea muiereacu datoria in spinare.

Pal dacli-s de la socru-tau ce-ti past?Vezi ch, e om al dracului.

Toader iar thou. Intinse mina la un efirbune, 11&SIM de vre-o doll& on In paling, si-1 arunell in lu-lea, bgth,ndu-1 eu unghia.

Peste clunsii vent un alt soldat, mai vorbaret.Plot, milt vere, ca la Sfrratul 'lie. A Molt Dum-

nezeu pe voia Domnitorului nostru, cg, ci -ca atla-iplace sg, se bath.

Ai auzit to ...Ba eu n'am auzit, da stii, mai spun oamenii.PM vorba-i !...

Soldatul eel trtrair iar o dete prin ziva de maine":Ce-o mai fi, mai vere, si cu not !... Ca nu de

alta, da, am niste boi neplatiti.Ci taeg-ti fleoanca, mai Goreiule, Cu boii tai I ..

Gorciu tacu. Cel de -1 treilea soldat iar lncepu :Ati auzit, mai, oameni buni, porunca domnu-

lui maior ? ca ci-cli sti, nu tragi pang n'ai ajungela redutg.

Pgi asa si vine, zise Toader.Se auzi un tropot de cal prin Intuneric : era un

ofiter de ordonanta, care se opri laugh cei trei sol-dati :

Unde-i domnul colonel Ipliteseu, mili blieti ?Oa menii se uitarg unul la altul :

Nu putem sti ... not suntem din regimentulal 10-lea de dorobanti,

179

Ofiterul trecu inainte. Dupft el venea un furgoncu munitiuni. Caii trageau la deal din toate pute-rile. Se auzea garbaciul rota§ului pocnind, iar gla-sul lui strigand la inaintas

Tine, ma, haisa, ca dam de mal Ptiu I ba-ta-te crucea, ca pacatos mai esti I

Caii nu mai puteau. Harabaua se oprise pe un po-varnis. Caprarul si artileristul sarira de pe capra.

la puneti mana, mai soldati.Cei trei oameni de la foc sarira in ajutorul fur-

gonului. Toader isi chibzui urnarul in stingliie siapuca roata de spite :

Manati, mai ICalaretii opintira caii, si furgonul o tuft de loc.Ploaea se Intindea. Apa strabatea pe sub corturi,

udand pe cei ce erau intinsi pe pamantul gol. Sol-datii se mai sculau sa sape cite un sentulet. Altiise strangeau in manta.

De dormit prea putini dormeau. Gandul de a dou4zi ii tineau destepti. lTnii erau tocmai de prin vanful Vrancei, altii de pe Siret, altii iar de prin pod-gorii on de la camp, si mintile se imprastiau pedeparte, pline de imaginea vie a muntilor, a tarlei,a holdelor. Scartaiau pentru unii cotigele, Incarcatecu doage ; suna pentru podgoreni mustuitorul inhardau ; venea Siretul mare pentru Gorciu si Toa-der. Din cand In and bubuitul tunului intorceadrumul gandurilor spre viitor. Unii se vedeau cunitrite in brate alergand la asalt; altii par'ca za-reau Inaltatorul de la pusca si ochiau tot In ceal-

:

180

tnaua imanilor de pe parapet; Gorciu, cam pacatos,simtia iataganul turcului ca i-a intrat in coaste, sideodata se scula, esea din cort si descarca puscain vent. Toader isi tidiea fruntea spre el :

Ce faci, ma, zapacitule ?Am sa dau in ei, nea Toader

Celalt se intorcea cu spatele la el si bombaneadezgustat :

tergeti pusca, ma, si culca=te.Comanesteanu se aruncase, imbracat, pe patul lui

de camp. Un crampeiu de lumanare ardea in sfes-nicul ce era infipt intr'o masuta de campanie. Cuochii tintiti in panza cortului, el isi recapitula or-dinele ce avea de indeplinit pe a doua zi nimic ex-traordinar, decat poate vorba .Inainte ce avea sarosteasca oamenilor. Se mai gandea la chipul cumtrebuia sa se urce pe scarf, la 3 on 4 metritime, dupft cum spuneau schitele statului-major ru-sesc; la santurile din prejurul redutei; la alunecu-sul druniului. Dar nici una din aceste Intamplariviitoare nu avea puterea de ademenire a vorbei In-nainte". Tot gandindu-se cum s'o rosteasca mai bi-ne, spre a fi auzit de intreaga companie, incepu-se s'o si rosteasca, la Inceput incet, apoi mai tare,pan& ce se ridica pe un cot si se puse sa strigeInainte I Inainte, baeti ! . Pecand comanda ast-fel

in pustiu, se auzea pe sine si i se 'Area curios, darnu avea puterea sa se opreasca.Intinzand bratula comanda, lovi lumanarea, care cazu jos si se stin-se. Se scula s'o aprinda. Pe masuta de alaturi sta

Indl-

181

portofoliul lui, cu cifra numelui. I se phru ciudatsa aibh, cineva un nume. De ce un nume ? Graiin gaud .Mihai Comanesteanu , si vazu ca acestedoll& cuvinte nu mai erau sunete goale, ci coprin-deau oare-cum intelesul fiintei lui fisice si morale.Isi aduse aminte ca portofoliul ii cumparase de 1aViena, si atunci alte inth,mplari ii raskrira in me-morie : lucruri blietesti, nimicuri. $i ce era toath,viata lui dacii, nu un nimic ? Legh de departe fi-rul existentei, de cand incepuse a invata, du-se ptinh acum nimic. Fusese un adolescent gen-til, un taniir cum se cade ; iubise in dreapta si institnga ; chinuise pe altii si pe sine, fail sa ramttienici o urmh, in economia lui sufleteasch. Un egoistdesavarsit. Si cu toate astea, soarta ii fusese ma-mh, bun& : avea tot ce trebue unui om, spre a in-semna ceva. $i nu insemna nimic.

Aceleasi ganduri, ca la hotelul din Bucuresti,child cugeta la soldatii ce se duceau poste intregipe jos, pe child el venea cu trenul sau cu trasuraCine se intereseaz& de soldati ? Ei nu au faramilturide astea de ginduri, nu au finetea criticei de sine;dar au si ei suflet, au doruri, au nevoi, pe carenu le spun, printr'o pornire de rusine, de barblitea-sca stapanire.

$i cel putin dach ar fi fost incredintat ca-1 iu-beste Annal

All, Anna 1...Se uita drept intr'un colt al gandurilor, ca s'o re-

si-1

..

182

griseasca. Nu voise sa -i dea portretul. Mai bine. Arfi fost o dulceggtrie mai mult.

Si cu toate astea !... Ce temeinic sprijin, intr.()afectiune einstita, cu legaturi pe viata0 aluneatura a gandurilor in gol, it facu sa tre-

sari : era sa adoarmA. Se sculA, rasuci o tigare siramase pe marginea patului, privind inainte.

Va se zica poate sa adoarmA omul §i in asemeneaimprej urAri ?

De sigur. Chiar asa si trebue sa fie : sit adoarmA.Atunci se Intinse din nou pe pat, Acura se lamu-

reau lucrurile : trebuia sa adoarmA, ca a doua zisa fie calm, hotarAt, sa -si implineasca datoria, cea

ce i se Infatisa, ca barbat; cea dintAiu sicea mai innalta, datoria de a merge inainte, dea muri daca va fi nevoe. Vorba inn ainte adusedin nou imaginea companiei pornind la atac. Sevgtzu iarasi n fruntea oamenilor, strigandu-le In-nainte !..." Si iar prinse a o rosti, sculAndu-se dinnou §i comandAnd : inainte, inainte baeti I .."

Se Meuse rosiu qi se turburase de tot. Se simtl.Autocritica II facu sa zambeascgt o clipgt. Se Intinsepentru a treia oars pe pat, cu gAndul de a dormi.

Dar era asa de aprins, CA nu se lipea somnulde el.

Spune ceva vorba asta : datorie §i tard on nuspune nimic ? Cea dintAiu e mai logics de cilt ceade a doua; dar cea de a doua spune mai mult decht cea dintaiu. Ca un oin poate sr), fie mai fericitin tarn strAina dead In Cara lui, lucrul a foarte

dintAiu,

I..

183

cu putinta, dar vremelnice§te. Oki, ce fel de omtrehue sa fie acela, care sh nu viseze la* muntii, laapele §i la campiile In preajma carora s'a nascut aia crescut ? cum trebue sa fie alcatuit sufletul a-celora ce nu se simt stramtorati Intre necunoscuti,obrazuri alt-fel facute, cu alt grain, cu alte mipari?

In Vrance a, la isvoarele Milcovulni, curge apa!impede; rad codrii In apusul soarelui; mugeso bu-haii in prund ; cants. In amurg cavalul, adormindvietatile de pe corhane, sub sclipirea departata astelelor..

Si e vorba at le aperl IHe I Comane§tene !

Era glasul Maiorului Sontu.Porunciti, domnule Maior.Nu dormi ?

-- NILPot at intru ?Poftiti.

Deodatt se ridica Intre ei o solemnitate curioasii.Maiorul intra, en gluga In cap, ploat pant la oase.

Am mai dat o raitt pe Ia oameni, zise el,gandindu-se. Nu prea dorm, bietii, soldati...

Comine§teanu rtmtsese In picioare.Ia ezi, to rog. Ce mai faci ?Mt gandeant la Spencer.

Maiorul nu Intelegea. Comfine§teanu urma :St fie dumnealui sanatos. CA daeli pentru un

Spencer patriotismul este prejudecata, pentru In-tregul popor englez este p ealitatel li In potrivo

184

teoriei lui se ridia estetica tutulor popoarelor. Afi cel mai complect om din vremea si tara ta, estea fi omul cel mai complect, de oare-ce un fond co-mun ne leagrt si in acelas timp ne deosebeste pe

Maiorul se dase cu scAunasul mai inapoi 0 seuita lung la Comanesteanu. Acesta prinse de vesteca celalt nu Intalegea nimic. In alto imprejurariar fi

MA ertati, domnule Maior : vl pare a, vorbescintr'aiuri... Cautam sA-mi explic unele lucruri.

Maiorul se gAndea intru sine : oare nu e frica?".Apo i zise tare, Intelegand sirul ideilor :

Ei Comanestene, te-ai molipsit de laMilescu.

Comanesteanu dote din cap si tAcu.Ia asculta-ma, Mihai. Venisem srt to rov, ce-va..Ori-ce, domnule Maior.

Maoirul se desfacu la manta, se desfacu la tunic&si scoase portofoliul. Apoi, inset, gandindu-se, iiintinse un mic pachet, legat cu o panglicuta rosie,descoloratrt de vreme.

Uite, to -as ruga sA dai asta surorii mole dinFocsani, dace s'ar sine stie...

Comanesteanu rAmase uimit, de-ahia indrAsn ladvalta.

Bine... poate sit.. cad eu...Maiorul privea in pAmAnt. RidicA domol fruntea

lui senin& si se uitA lung la Comanesteanu :Iti urez srt nu cazi... ar fi Esti ta,n4r

toti...

tits.

batii-te,

Intampla...

sit Intindli

plicat...

si totul to leagii de viata. Pe mine, la drept vor-bind, ce ma costa sa mor ? Sunt singur. Am traitdestul...

Isi trecu mama pe frunte, cu un usor tremur indegete.

Afara de asta, Imprejurarilo sunt asa ea, chiardaca as dori sa traesc, am foarte putine sanse. Sieu, si Lipan, si Valter, toti comandantii de ba-talioane. Eu trebue sa merg Inaintea trupei. Oa-menii sunt oameni... Nu ca ma tern de soldati, darraspunderea e mare.

Then din nou. Se uita Inaintea ochilor, departe.Isi rezema capul de scaun :

Sa-ti spuiu, frate Comanestene: par'ca nu still'cum, am presimtiroa cea mai luminoasa a mortilmale de maine. Iti pare ciudat, nu-i asa ? fiind-cae nenatural sa presimti ceea ce nu doresti. Dartocmai in asta si sta explicarea sigurantei Cu care,iti vorbesc, in dorinta ce am avut'o pururea de a.marl pa campul de batae. Acum, cand sunt asa daaproape de ziva de maine, poate ca fiinta mea pamanteasca ma manjeste cu pofta de a mai trai.Insa din fericire, am o streaje In mine: judecata.Trebue sa moara cine-va pentru tara asta !...

Se ridicase in picioare. Umbra ce 1-0 da lumanareajoasa se frangea pe unghiul cortului eu pamantulsi se Intindea pans la usa.

Adio, Comanestene. Sane vedem sanatosi maine.II saruta frateste

Pe Milescu vazut astazi ?

185

gi egi.l-ai

1S6

Da, domnule Maior.- Bine. Adio.In urma lui, Comanesteanu ramase ca de lemn.

Se putea a fie sincer, un om, cu ast-fel de gam-duri ?... Si nici-o lacram6, nici o pttrere de rrmBa, par'ea, o temere ascunsa de a nu se Indoiosa,de a nu se molesi.

Se uita la pachetelul co lasase Maiorul, si r6-mase pe gamduri. Isi aduse aminte de Sasa. La drept,si el, ca Maiorul, n'avea pe nimeni, decht suro-rile. Se mai uita la pachet : 'Area un lucru de demult. Imaginea Sansei II turbura de tot. Puse pa-chetul la gull it sa,rutri ca pe o icoana. Un par-fum deptirtat Ii adia prin amintire.

De la cine-o fi fost ?...StrAnse pachetelul Inteo hartie, scrise numele

doamnei careia Ii era rnenit si de desupt din parteaMaiorului Sontu"; apoi II puss in incuia-

Dup& aceea se cults.In regimentul al 8-lea de linie, cortul lui Milescu

se pierdea In linia fumurie a celor-l-alte corturi.Nici un sgomot nu venea din partea aceea, niciun semn de viatA. Numai ploaia ciidea otova, in-tristand sufletele.

Milescu se culcase dupA ce chinuise foa-lele bietei sale armonice plias s'o rupa. Ii veniseIn minte himnul lui Haydn, si Isi rasbunase pe ploaie,Intinzand capul pe o parte si chntand, cu noteduble, melodia poetului de la Rohrau.

Era o particularitate a naturii lui, darul acesta

valid

I...

ei

el

of

linieiit,

187

de a infiripa in mutica toate pornirile triste. Prince filtru sufletesc strabateau ele qi ajungeau larobinet sub forma ]impede a unor picaturi de cri-stal ?...

In seara aceea ploioasa, se Oxidise la Elena. Ne-insemnata ei persoana se legase de notele lui Ha-ydn poate prin adierea misterioasa a suavitatii.

Cat despre atacul de a doua zi, acela era pus lao parte, ca un lucru in sine, ce nu poate sa isalts forma gi reprezentare. Atacul de a doua ziera rasboiul.

Iar pentru rasboiu, Milescu n'avea alts masuradecat a corpului sau, innalt voinic, pe care erahotarat sh-1 scoata inainte ca pe o reduta mis-catoare.

De aceea so culcase adormise in pace.i

pi

XVII

Nu se ridicasera Inca zorli zilei de 30 August,ciind batalioanele diviziei a 3-a se puserft in mars,catre valceaua ce se a fla la aripa dreapta a divizieia 4-a.

Venea in frunte batalionul I at regimentulhi al10-lea de dorobanti, care trebuia sä formeze capulcoloanei la dreapta; dupa el, la ,restimp de un ceassi jumfitate, urma batalionul I din regimentul al8-lea de linie; apoi iar batalionul II din regimen-tul al 10-lea de dorobanti, si asa mai departe

Ploaia incetase aproape de tot. Cele dintai lumini'ale zilei Wean in aburul alb ce se inalta de pi)vai, acoperind muchia dealurilor Oamenii tuseauin racoarea diminetei. Mitinile simteau metalul re-ce al pustilor si se zgarceau sub mftneca mantalei.

Umezeala patrundea:pftna la oase. Cate un bu-ratec, Atka prin ceatfi, paraia o ploaie. Norli, josde tot, se miscau in palii lungi, Incalecandu-seunii peste altii.

Drumul, desfundat, serpuia pe valea Bucovei. Nuse vedea nici inainte, nici inapoliSoldatii alune-cau, dar mergeau

Flancul drept al coloanei No.' 1 era asezat inonline de 135.tae. Oamenii asteptau.

Ce glinduri ii munceau in momentele acelea delungs asteptare, nimeni n'ar fi putut spune. Ideea

linistiti.

189

mareata. a Tarii serpuia prin suflote sub formaunor fiori, ce se aninau de nimicurile trecatoareale ceasului de acum. Sosean nfitwri saiNri pe caiinvaluiti in abur, aducand cole din urma, ordine ;cite o sectie de artilerie vonea in goana, cu roa-tele sarind prin vagauni; tunurile huiau cu o na-prasnica Inversunare, ca si cum, in adevar, se a-propia sfarsitul lumii.

Pe la 9 ceasuri, omiscare neobicinuita trecu prinranduri. Doi calarasi veneau in trapul cel mare. Inurma lor, rasunau comandele, lungi, repercutate,departe, pe vai : dreeepti!" Liniile Se formau re-pede, trupurile, ostenite de asteptare si nesomn,se ridicau ca de parada. 0 vorba trecea, din gurain gull: Vodii, Voda".

In adevar, din fundul de ceata est un grup decavaleri, in lungi mantale de ploaie ce seintindeaupima pe crupa cailor, cu pieptul deschis plin deaur,iar in urma lor alti cavaleri, si In urma a-cestora altii. Ei se opreau la fie-care batalion,spuneau cite un cuvant comandantului si treceauinainte.

Iata-i. Soldatii recunoscura in cel d'intaiu cavalerpe Domnitorul lor.

Veda !Ce adanc rasuna acum vorba asta In toate gan-

durile ! De cand intrase in campanie, ostirea ro-mans simtise, de la cel mai ager ofiter pima laeel mai de jos soldat, ca in fruntea of sta. un Du-ce, un stapanitor, nascut spre a fi ascultat si sprea implini fapte marl. Ca toti oamenii adanci si

.

190

prhvazatori, Domnitorul 1§i chstigase renumele de.norocos. Incetul cu incetul, de la rhspunsul ce dasecapeteniei Rusilor, c&nd voise sh intro cu armatachzhceasch in Bucuresti, p&nh la Infrithgerea forpeste Dunhre si chemarea Romani lor in ajutor,tot ce voise si proorocise Domnitorul, se implinise.Si era temer3 sh, nu se implineasch si scum vorbaMariei Sale, cu asalturile Plevnei... Dar, fiind-ch.Domnul Thrii vrea sh, arate ce-i pot oamenii, gataera fie-care s & -si fad. datoria.

MO, Vodh, ajuns inaintea Maiorului Sontia,u.Unul Ware, rece, solemn, infipt pe murgul shu

ca in poveste, vorbind'cu glas 'rhsunhtor de argint;altul pe josrdrept ca o Male, uitiindu-se In ochiialbastri ai Domnitorului, cu respectul §i iubirea cele da libertatea Ihuntrich a marilor hothr&ri.

Vodrduse douil degete la 'chipiu si intoarsecalul.

Totul se urmh in liniste, aproape ca in visDuph Domnitor veneau doui rusis: Marele Du-

ce Nicolae-fiul si Principele Alexandru Battenberg,cari erau de ordonanth; apoi comandantul diviziei,colonelul Angelescu G.; apoi ofiteri de stat-major,rusi si romani; in fine garde:personal& a 'coman-dantului Armatei de Vest.

Domnitorul se ducea s& primeasch pe Imparatla Te-Deum, ce avea sh se slujeasch inaintea li-niei a doua a trupelor pentru Sfantul Alexandru.

Si oamenii asteptau. Era si bine ca asteptau.Cu Incetul, prima impresie de aiurire ce o a-

191

vusea, vaziindu-se desf5surati in tiraliori, cu soldatiprintre dansii ce duceau tot felul de nasdrhvaniisari, fascine, sad, aceasta prima impresie, aomului inaintea primejdiei, se impastiase. Acumase uitase pe creasta dealului, far& nici-o

Linia Intreaga a atacului se complecta cu nottrupe. Pe la o vreme se auzia salve de pusci Inspre partea Rusi lor. Ce era ? undo ? Nu se pu-tea sti.

Veni si vremea merindei. Un furgon cuacoperite le aduse ate putinit zeam& dada.

La'vederea acestor mucenici, ce din zori de zistau pe picioare, nedormiti, ploati, asteptiind cea-sul de a prisi atre moarte, si hraniti In asa fel,Milescu si Comtwesteanu, si toti cei ce aveau ini-mft, se sinitia stambaIi In gandurile for despreglorie.

Dar lucrul trecu repede.Deodata, tunurile tacua. 0 ciudath miscare In

toatii lumea ; se deprinsesea cu bubuitul lor, cumto -ai deprinde cu nn ceasornic de perete.

Va s& zia era 1. Mai aveau doua ore.0 nouta. Impusatura pe partea Rusilor. De asta-

detii soldatii Intoarsea ochii Intr'acolo. Ce mai era?Iar nu se putea sti.

0 war% enervare incepea s& coprind& trupa deatilta lung& asteptare.

Un asunet de comanda veni de departo. Sefiide batalioane nu pricepeau ce putea fi. Dreeepti!"se auzea spre stfinga coloanei. Oamenii Isi luaudeja locul. Valter Maracineanu alerga Inaintea

Atari

192

frontului : Dreeepti !". ,,t;itti winand6 si el drepti,fkrrt sa stie pentru ce.

Ce este, frate ? nu stunt Inert 3...In sfilrsit puturrt afla ca Tut ell frtcusera o esire

spre pozitiunile rusesti ale generalului Skobelef sica generalul Krylof atacase Intr'aiuri reduta de laRadisevo si fusese respins.

Atunci, in acesti oameni, osteniti de a teptare,notiunea rasboiului deveni deodatA concrete: Turcii!La toti le pArea rau cä nu atacaserli mai de vreme.Dar, ca si cum sufletele for ar fi avut nevoe demiscare, de actiune qi reactiune, In urma pAreriide rg.u, vent spiritul de discipina si-i facu a aib5,rhbdare.

Ploaia incepuse din nou. Burnita din neguil, cadintr'un burete, o pacoste de ape borbonatA, ce selipea de haine, de pusci, de obrazuri, cu o adeva-rata Incapatrtnare. Soldatii acopereau patrontaselecu xnaneca de la manta, ca at nu be ude cartusele.

Ma !... di nu vrea Dumnezeu se mai Inchidazagazurile 1

Un bubuit de tun din bateriile romane yarn a dasemnalul unei naprasnice bombardari. Grtlgrtia fo-cul de pe toate movilele din prejur; liuiau vaile; seamesteca fumul cu norii. Nu se mai vedea niciIn cer, nici In plimant.

Comandantii se uitau la ceasornic. Era 2 si ju-matate.

Din fundul liniilor se vrtzu Colonelul IpNiescuvenind Ware. Se apropiA punt in capul coloanei

i zise in fuga ;

-

193

Ma due sa KchicnitY calul.Apoi porni inapoi si disparu.Maiorul .5ontu seoase din nou ceasornicul si se

vita din non la el lung, ca si cum ar fi numftratsecnndele. Diva aceea it sterse de ploaie, 11 pussbinisor in buzunar ,i se intoarse cu fata catre front.nen cati-va pasi inapoi si se opri. Mita cu ochiipe sefii de companii si le Men nn semn din cap.Puse mana pe garda sabiei. Ramase un momentast-fel, uitandu-se la oameni.

Mars !...Soldatii pornira dupe el, la deal.Erau ceasurile 3.Suisul, cam alunecos, se urma in bun& regula.

Oamenii mergean intins la deal, MA soviiire, a-proape bucurosi ca, se sffirsise truda a.teptftrii peloc. Unii se incurcan cu scarile de tufisuri, altii o-colean cite o groapli; toti taceau. Cand se apropi-ara de creasta dealului, Be repezira en totli Ina-inte flira ordin, ca si cum un sentiment comun i-arfi Indemnat sa se arunce asupra apararilor tnrcesti.

Amandona batalioanele din flancul drept ajnn-sera aproape in acelas timp pe muchie, Soldatii luiSontu vedean cu bucurie cum se ivean de dupemovilele din stfinga infanteristii lui Valter; Coma-nesteanu zari de departe statura lui Milesen et)despica ceata, en sabia in mana, Inters spre corn-pania lui, indemanandu-o din grain si din miscari.

Cand ajnnse pe deal, gata sa se asvarle pe In-taririle inamieulni, o dureroasa surprindere astepta

13

194

pe soldatii romani : intre ei si table Abdul-Ke-pe care trebuia s'o ia, se intindea o noun vale

aditnch alunecoas6, iar dincolo, un nou deal,pe care se ridica masivul redutei, cu transee In-nainte si cu santuri. Pentru batalionul lui Valter,surprinderea fu indoit de trista, cad, in loc de osingura redutft, cum era notat pe hartile rusesti,RomfLnii se gasirli In fate a doua redute, ascunseuna dupft alta.

Fu un moment do groaznicit nehotarare Tunu-rile se oprisera, ca at nu loveasc6 in propriii lor,soldati. Do la Turd, nici un semn.

Maiorul Sontu ridica sable, cat putea el de sus,i strig5. : Inainte !".Colonelul Ipatescu, esit din clipa de nehotarare,

comandft si el : Inainte, flacai !".Batalioanele se aruncara pe coborasui alunecos.

Avitntul for se mftrea, ajutat de repeziciunea van.Ajunsera In fund, se repezira la deal, Inc61ziti detot. Muschii se destinsesera, vointa se incordase.ComAnesteanu simti prin urechi o vajiitura ca denebunie. Alerga in suis, dupa *ontu, intorcand ca-pul spre trupa. Oamenii dau navala, sprijinindu-sede-o tufa, de baioneta

Atunci, din trasee si din parapetele turcesti,porni o grindina de gloante. Salve de infanterie tra-geau In carne vie. Deodata se umplu dealul de tru-puri rasturnate Inainte, baeti ! striga Sontu, iardui)/ el ComAnasteanu, ca esit din minti, racnea catfi lua gura: Inainte, companie inainte!"

Intrasera in retransamentul din fats redutei, go-

ride,

195

mind pe Turci. Un caporal de lftnga Comanesteanuintorsese pusca cu patul spre dusman si urla caun nebun: Inainte, don'Locotenent!"

Dar naprasnicele Peapod3 si Winchester din re-duta secerau randurile navalitorilor. Sculati in pi-cioare pe parapete, Turcii varsau valuri de foc side plumb peste dorobanti.

Deodata Maiorul Sontu cade. Comfinesteanu, carenu-si lua ochii de la el, sari spre

Domnule Maior!Inainte, Comanestene!... Nu 'Asa oamenii!Ma rog, domnule Maior!...

El anise pe spate, galben ca ceara. Gura i seumpluse de singe. Cuvintele ii ghlgftiau in gat fail.sunete:

Inainte! du-te! Du...Pe partea cea-l-alts, Valter mina spre dusman

in fruntea batalionului, titre drumul acoperit celega reduta cu tabara turceasca de la Bucov. Du-pa mine, copii!" striga el; si oamenii mergeau spre5anturi, sarind peste gauri, peste trupurile tovara-

Valter. cade. stabatut de gloante.Atunci Milescu ridick bratul sus: Inainte! Nu

va lasati, baeti!"Milescu se rostogoleste in sant.Alta glasuri in locul lui: Inainte! ", dar si ace-

stea se sting pentru totdeauna. Colonelul Ipatescuare calulul (amoral sub el. Locotenentii-coloneli Mal-darescu si Poenaru bags in foc 5i cele-l-alte douft.

dance!:

196

batalioane ale coloanei No. I. In zadar cad unii du-pa altii.

Maiorul Lipan, tovarhsul lui Sontu, e aria; auntscosi din lupth multime de soldati,omorati on rhniti

Coloana diviziei a 4-a, on fusese mai norooith.Ea isi Incepuse asaltul pe partea °push, si intalnisereduta Grivita No. 2. Asa eh nu stia nimic de cese petrecea cu divizia a 3-a, pe care in zadarastepta.

aci, acelas eroism supra-omenesc. Locotenen-tul-colonel Voinescu, Maiorul Candiano-Popescu, ca-pitanul Groza, lupth en inverpnare. Vantitori, do-robanti, infanteristi de linie aleargh In pas gimnastiespre Intarituri Cad, se scoalh; iar cad, iar se ridiek;tree poste eadavre, strigand itra; merg inainte, pitace ajung la zidul drept at redutei, de care voini-cia for se sfarlimii ca de o stanch.. Si atunci, cad cash, nu se mai scoale.

Atacul era respins.Trupele se adunarii, pe dupli o ridichtura de te-

ren.Comfinesteanu, Inlemnit, se oprise pe lee, cu pum-

nul sting ridicat in vent. Ce era de facut?Ptizea, don' Locotenent! striga un sergent, a-

runefindu-se la plimant.0 bombh se sparse deasupra lor...

e

i

XVIII

Cand se destepta Comanesteanu, douai figuri ne-cunoscute stau plecate catre dfinsul, en ochii tint&pe ochii lui: una cu parul alb, en mustatile rase,gray& si ganditoare ; alta, tanara, cu prig irea pater-nica ce paruse a strabate prin pleoapele lui si a-Iface sit se destepte. Cine erau acesti oameni ?

Comlinesteanu inchise ochii din nou. Simtia cae deplin constient, dar vedea cu limpeziciune celedour figuri: de sigur, o halucinatiune. Deschise iarochii si iar intalni figurile plecate spre el. Atuncivoi sa intinda, mana ca si to dea la o pa te. 0 durerestrapungfitoare ii tintui bratul in loc.

Se desteapta, zise cel mai batran.Se desteapta, adaoga. cel-l-alt.Te doare, capitane?Grozav ma doare, raspunse Comanesteanu.Foarte bine, intari cel esind. Te las

4loctore.La revedere, domnule General

Ce fel: foarte bine? isi zise Comanesteanu in grind.Dar, In lumina usii, paru a recunoaste chipul simpa-tic al doctorului Davila. Va zica era in am bulanta.as

Etintidu,

198

Atunci Incerca Ali adune ideile : cum In am-bulantl ? pentru ce? Se uita In tavan: un cort. Ri-dick binisor capul si privi Imprejur: alto paturi, cnalti bolnavi. Se glndi sll cheme pe domnul care seuitase asa de lung la el:

MA rog... .

Nmai cleat...Prin Ilea cortului, deschisl, intra o lumina de

toamnii, pall* Incropitli.Domnul pe care-1 chemase, veni Mg& el, on un

scaun, si prinse a-1 privi din nou, on ochii lui inte-ligenti :

Ei, cum merge?Rfi.n. IInde cunt eu ?

Doctorul raspunse zambind:Esti Intro prieteni, Intro oameni cari te iubesc

si te admirk.Oameni cari te admire I..." Pentru ce? pi-

rea a zice privirea ranitului. Doctor ul se uita la ellung.

Nu-ti aduci aminte?Comline§teanu se .gandea. Doctorul insists:

la vezi. tii di suntan In razboiu...Da.*tii el ai luat parte la asaltul Grivitai...

Bolnavul °luta cu mintea.Cum WI nu ,stiff?... Nu esti dumneata Locote-

nentul ComAnesteanu?Deodata ABM In mintea ranitului, la numele lui,

portofoliul de pe mask, cu initialele, si dupli aceeasirul on evenimente: noaptea de asteptare, scene

199

cu pachetul Maiorului $ontu, atacul, lupta... Ah !in fine!... Isi aducea aminte!.. I se ridc6, dupI me-morie ea nn vat de ceata.

Medical pare a pricepe:Nu-i asa ca-ti aduci aminte?

Comanasteann date trist din cap.Nu esti multumit

Celalt iar mica din cap.Nu esti multumit ca ati luat Grivita ? Ca v'ati

blaut cu totii ca eroii? fa ai scapat numai en orana... usoarli?

Ochii bolnavului se umpluserii. de lacrimi. Docto-rul se pleca spre el :

Ce ai?El nu raspundea. Vru sa fac6 o miscare cu bra-

dar nn strigAt de durere it pironi pe loc.Nu te misca si nu to nelinisti. Ce vrei?0 batistb..

Doctorul ii dote batista:Ia-o en mane. stanga.

0 lua cu mama stanga, sterse ochii.In ce hal sunt!.. zise el.Nici inteun hal. Esti rrinit. zise Doctorul en

convingere, dar te vet vindeca, si vei fi ca mai'nainte.

Unde Bunt emit?La umarul drept... Nn-i nimic. Ceea ce era

mai serios a trecut. lti aduci aminte de tot? Iagandeste-te.

Comanesteanu facu semn ca da.

si-si

OM

200

Asta e important. Daca n'avem comotiunecerebra* totul merge bine. Ar trebui sa iai ceva.

Doctorul se duse sft-i pregateasca o sups.El ramase singur.Ce gol ! ce jale si ce pustiu!... Ritsboiu. Moarte

Vista. De ce ? Uncle erau cei-l-alti simti ovane In umarul drept, si-i veni In minte ca poatese desfacuse bandajul si curgea sangele. Vru sacheme pe doctor. Dar pea. ii fu sila. Mizerabilade viatal... Inchise ochii. Unde erau cei-l-alti ?

Un gemat surd de alaturi it facu sft priveascadin nou In jurul lui. Doctorul veni la ranitul carese vaita:

Ce este, capitane?Mor, doctore.Da, nu fii copil...Nu ma lasa sa mor, ca-i pacat de viata mea...Nu mori, pe raspunderea mea.

Vocea ranitului se muia: par'ca orba, hotarittaa medicului ii facu bine. Comanesteanu se uita pefurls la el : un chip lung, uscat, cadaveric, cu oleghtura la cap ca o cialma: Era urat pans a fidezgustfttor.

Ce mister mai legs si pe cadavrul acesta san-gerat, de iata ?

Fa-ma bine, dornnuie doctor, si te-oiu pome-ni!.. Mit, afurisitii de Turci!.. Nu s'ar putea sa-midai o zeama mai acrisoarli, dragft doctore

Pentru astazi nu, raspunse doctorul, zambind.Aoleu gemea ranitul. Aoleu, doctore.. Toc-

mai bine mi se impline,te termenul de pensie....

lei

?

!...

201

Aolen !... Cine-mi culege mie via?... Par'cil, as fumao tigare, par'ci nu...

Apoi, sculat pe un cot, gafaia, ascii gemea.Era respinghtor de uraciune.Cominfisteanu inchise ochii, ea sh nu'l mai vada.Ce formh de erou mai era si hsta! Un cal de

rasa simte mai mult. Intrase in foo ca un incon-scient, ghndindu-se la pensie si is culesul viei. Sebhtuse probabil se blituse bine. Dar cat& deose-bire!... nici o pregatire sufleteasch, nici o Inhltarede entusiasm: pensie pretul vinului, asta eraSara pentru el. Ah, Milescule! Milescule si $ontule!si voi, top idealistii, morti cu icoana luminoasii. aPatriei In suflet, cat de sus erati!..

Dar oare, s& fi murit?...Se gandi un moment sh cheme pe doctor ca sh-1

Intrebe. Insh ii fu sill, par'cli on -ce act de vointa,on -ce act, 1 -ar fi ostenit. Numai gandurile curgeauUncle erau cei-l-alti ? Uncle era Milescu, si muzicalui?... II vrizu la piano, ca in seara cand rases°Anna de poezia lui. 0! Annal... Ce curios! 0 uitase.Jar acum, cand iii aduse aminte de dh,nsa, li era

ca de tot. Muzica lui Milescu: Preajma codri-Zor. Ce farmec de vorbii! Vorbele .i imaginele,asta ne hraneste sufletul. Restul, chpitanul dealaturi.

S un aer cald ce-i cadea pe obraz, ca res-piratia cui-va. Deschise ochii : era doctorul. II

privi aiurit.Nu vrei s& iai cep a ?

El raspunse in silh:

§i

§i

§i

§i

mti

silk

202

Ba da, daca, trebue. Suntem legati...Doctorul se uita la el;

Ma ?Da.De ce suntem legati ?Do viata, zise Comanesteanu, za,mbind.

Thctorul se insenina:Bravo. NegrOt ca suntem legati de viata_

I:n om tanar, ca dumneata...ComanWeanu avu pornirea de a-I intreba de

soarta celorlalti; dar un ciudat sentiment de jell&it opri. Se uita la doctor lung. Acesta 1)4)1 de seam& :

DorWi ceva?Nu... A,s vrea despre ceilalti.Ce anume ?Chti au cazut §1 cine.Imi pate ran ca nu-ti pot implini dorinta

nu ,tin.Apoi, dandu-i supa, II intreba in treacat :

Aveal pe cine-va de aproape ?De aproape nu. Despre doctorul Damian se,

ce-va ?Creel ca e la Mecica, la ambulantele de eva-

cuare. Fii linistit, ca totul merge bine. Am A, cautc& m& informez de lista cazutilor, si, cum veifi ceva mai bine, to trimetem spremultumit?

Da.

A§ezat intfun furgon de ambulanta, pe un patca un leagan, ComanWeanu se apropie do Turnu

cunoati

sa atiu

tie

Eatitarke.

203

Magurele. Venea de vre-o trei zile pe drum. Sefacu ceva mai bine, sub Ingrijirile lui cumnatu-situMatei, care -1 Insotia. In acelasi forgon erau si alti

Acum stia tot. Stia cat murise Sontu, si Vattersi Milescu, si altii, cunoscuti si necunoscuti. 0 himeIntreaga perise cu ei.

Iar el se intorcea spre tarn.Sufletul lui plutea intre vis si realitate, neho-

tarat, zdrobit de imensa putere a totithei. Pecine sa judeci ? Pe nimeni. Totul se lega, se in-curca si se rostogolea mai departe.

Caii trageau din putere; soldatii se leganau pesea, luteo parte si intr'alta; toamna desfasura vre-mea senina pe malurile Oltului.

Si ce faTmec avea din nou, chiar in mijloculzdrobirii lui sufletesti, numele raului! 0 adierecalda trecea prin aer. Ah, Oltule, Oltetule!...

Doamne, sarmanul Milescu IEra cu putinta. ca Milescu sit nu mai fi fost

Milescu, omul in toata fericita stralucire a perfec-tiunii sufletesti, flout de natura ca sa precumpa-neasca miile de mizerii egoiste, ce, ca si el, se zi-ceau oameni

In ce sa mai crezi ?De la barierea orasului, lumea etia inaintea

cu aerul inspaimantat al multimii indure-rate. Priviri mahnite, clatinfiri de cap, lacrami, seascundeau in stapanirea demna a suferintei obstesti..Par'ca o rectificare a constiintelor urmase (hip&atacul de la Grivita.

rkniti.

re,

204

Cand furgoanele ajunsera In curtea spitalului,jalea umplea toate inimile.

Gramadite pe scare, o multime de doamne a-..ste ptau.

Cu grip., sanitarii coborara pe raniti, unul cat°unul. Doctorul Damian aduse pe Sass. Inaintea£urgonului uncle era Comfinesteanu.Galbena, dreapta,mute, aurora privea cu o intensitate de durereeroica spre patul lui frate-sau. Victoria plangea.Mary, vaduva, sta singura, rezetnata de o scare,cu ochii uscati, Wit sa vada fare sa suds.

Mai In fund, o scene sfasietoare se petrecea.Elena Milescu trecuse pe lanes furgoane, Intrebasepe toata lumea de biirbatu-sau, (And se lucre-.dintase ca nu era printre riiniti, plecase pe poarta.Anna si alte doamne se repezira dupe dansa s'oJritoarca Inapoi, dar ea cazuse in drum lesinati.Acuma o ducean pe sus lntr'o camera a spitalului.

Comanesteanu dormea. Frigurile, care mai Ince-tasera in ambulanta de la Grivita, revenisera. 0-steneala drumului ti Meuse rau

Nedeslipita de la capul lui, Sasa veghea.Cate si ate se petrecusera de atunci!... Ea II

revedea, adolescent plin de vista, Intinzand maneTincutei Murgulet, cand venea de la sclildat, cuVictoria gi cu Mary: patru copii, patru viastari ce,cresteau din plin. far scum, Tincuta, moarta;Mary, vaduva; Mihai, intins pe pat, Intro zidurileunui spital.

Mihai deschidea ochii si se uita lung la sore -sa.Ea ll Intreba:

si

*I

205

Vrei ce-va, drag& ?Elena Milescu.Mh due s'o chem numai dead.

Natalia Canth venea dintr'o sectie vecinh ai biklocul Sasei. Bolnavul o vlizuse farli nici un interes,dap& cum vedea pe toatk lumea, cu suprema in-diferentk a mintilor delirante ; numai Elena Milescu11 interesa.

Imbracati in negru, panda, Elena veni biniaorIfinga, dansul. El o privi lung.

Ce mai faci? ii zise Inca.Bine.Nu vrei sli to duci acask ?

Ea plea ochii In jos. Comlinesteanu Intinse mamalui slab cittre (lama :

Inteleg... Dar nu mai vine...Elena dete din cap, en duioasa ei supunere catre

soarta. El o privea cu o intensitate de putere Inochi, ce da fiori.

Unde e Anna?Aid. Dore§ti s'o vezi?

El Men un semn din mank cts nu.A§ vrea ..

Si Inchise ochii. Elena se plea spre el:Ce-ai vrea ?4 vrea sit trkese... ca sk nu vi las singure.

Vorbea cu ochii inchiai. Elena Wu semn Saaeish cheme pe Anna. Natalia se duse s'o cheme.

Anna veni repede §i se aaeza In local Elenei.Dar bolnavul nu mai deschidea ochii.

206

Cei dimprejur se retrasera, de teams, sa nu-Isupere.

Anna, imbracata si ea In negru, cu un sort albpe dinainte, facea pe sora de caritate din teat&inima. Ea se plea spre el, intinse cearseaful si 1aseza, la loc; apoi 11 atinse binisor po mans. Mihaiintrebrt din nou:

Uncle e Elena Milescu?Aici, vrei s'o them ?

La glasul ei, bolnavul deschise ochii. 0 privi intacere el to -va minute; apoi ii zise, lung, nehotarat:

Tot mai ai ideile acelea asupra rasboiului?...Fa ii acoperi mina cu coltul ceareafului, si duse

un deget la gull, fficandu-i un semn sa tats.Gratia ei Ora a-I Inviora. Un zambet tarziu i se

ivi pe buze:As vrea...

Anna se apropia si mai mult:Ce?As vrea sa stii ce ai pierdut... cu Milescu.*du, zise fata !fleet.Ai plans ?

Ea nu raspunse, fiind-ca ii Mclean lacramile.N'ai plans in destul. Plangi. Trebue sa plan-

geti, si trebue sa a renasteti... Untie e sora-mea?Aici. Vrei s'o diem?

El se nit& la dame, incruntat:Nu Sasa, sora mea Mary. I-a murit si ei bar-

be tub...Anna dete din cap.

207

A plans ? Sa planga, si sa nu-1 uite. Si ace aera un om.

Linisteste to to rog, zise Anna, cu glasul bland.Sa va regenerati prin lacrimi, cum no-am re-

generat not prin sange.To rog, Mihai...SA. nu mh. rogi... SA plangi.

El then, uitandu-se mereu la danba, aspru. Apo'inchise ochii. lncepu sa tremure.

Unde e Elena ? As vrea sa -i vorbesc de Mile-scu... dach nu mi-ar fi asa de frig. Invelaste-ins

Tremura tot. Frigurile reveneau cu furie. Acce-sole se repetau de cate 7-8 oripe zi. Sasa plangea

in adancul sufletului. I se /Area ca i se desch'dizvoarele vietii si se desfacea toate in pulbere.

Dupii fie-care acces de frig, venea chldura

In cele din uraih, femeile fora despartite de bol-nay. Mateiu si cu baciul Micu ramasera singuri lacapul lui.

Clitre ziult, stares ranitului era di,perath: nu ma'esea din delir. Doi oameni se luptau sa -1 tie, si nuera cu putinta. Se scula de pe perne, intindea bra-tele si rupea bandajele. strigand: ,,Inainte !". Cu-vantul acesta se repeta neancetat, amestecat cu voi-bele fara Maiorul, domnule Major, inainte f

Cand cadea pe perne, ramanea ca wort. Pleoa-pole par'ca nu mai ajungeau sa acopere luminzsticloash a ochiului.

In fine, dimineata, cand soarele de toamnh bi-

delirul.

Mihail...

sir:

208

rnia ceata si venea si Incilzeasca geamurile tristu-Ini local, rtnitul se stinse. 0 tarzie mingtere a-duse el sufletnlui candor, umpland vlizduhul cumelancolia ertitoare a vremii ce trace.

Bacinl Mien, care-1 vaznse de copil, Inchise ochiimortului ochii ce se stinsert cu imagina rtsboiu-lni $i a patriei Inteinsii; ii stranse =Unite pe piept$i i le sarntA, privind nedomirit la nimicnicia o-mulni.

Iar dupli, multi ani, tarziu, cfind cele trecute seuitaserft, Sasa isi ducea btiatul la scoala militara.din Iasi. El se nnmea scum Alexandra Comines-teanu, cum dorise mortul.

Impotriva vointei lui tat( -sau, copilnl stilruise cuon -ce pret si se fact soldat. Poate eri. In mintealui necoaptli straluceau pintenii si sabia; dar, desigur, In sufletul Ini curat se ivea imaginea mor-tului In rftsboin, de la care mostenea numele §idragostea de plimantul Via

Elena rtmase singuri de tot.

SFARM.

Catalogul Bibliotecel pentra tor (urniare),

43-44 Adamescu, Modele de discursuri romAne.4546

Depardteanu, Doruri si amorurl, vol. 11, poezii.Urechia dr., Dusmanii nostril.

47 Zamfirescu Miahail, CAntece si plangeri vol. II.48-49 Adamescu, Modele de discursuri strAine.

50 Pecaut Beraude, Convorbiri despre arta L51 Vlahu(a Al , Din goana vietei, 1.52 Coppde Francois. Prietine, roman.53 Wildenbrach, Doi trandafirl, povestiri.54 Bourde

RosettiPatriotul.Radu D.,55 Din InimA poezii.

56 Pecaut .i Beaude, Convorbifi despre artA, IL57 Vlahuta A., Din goana vietei, IL5859

Caragiall I. L., Schite usoare.Waitaki A, Din goana vietei, III.

60 Prevost Abatele, Manon Lescaut, roman voL61 Rosetti D. R. Max, Trotuarul Bucurestiului.6263

Tennyson, Enoch Arden, poem, trad. de H. Lecca,Oldnescu D. C. Ascanio, Satire.

64 Costin, Spre prlmr7var5, nuveie,65 Prevost Abatele, Manon Lescaut roman;-vol. II66 Manon

Universultd, Vol.Lescaut, roman, vol. III.

67 Minunile I.68 Istoria naturalii, vol. IL6970

Omul si organele sale, vol. III.Dulfu P., Legenda tiganllor, editia 111-a revAzuta.

71 Strincescu Const., Ce este frumusetea.72 Buzoianu G. T., Egiptul.

73-74 Vlahutii Al., Dan, roman, partea I.75 Sihleanu A., Armonii intime.

76-77 Vlahu(d A.. Dan, partea II sl ultima.78 Augier et Sandeau, Ginerile lui Poirier, teatru.79 Pann Anton, Nastratln Hogea.

.S0-81 Filimon, Clocoii vechi si noui, roman partea I.82.83 Filimon, Ciocoii

Ciocoilvechivechi

sisi

noui,noui,

roman, partea84 Filimon, roman, partea85 Adamescu, Din biografiile scriitorilor romini.8687

Putlitz, Ce-siG.

povesteste pIdurea.Buzoianu T., Herberil, Hesperidele.

.88-89 Dumas Alex. flu!, Denisa, dramA.90 Lecca Haralamb, Poeme.91 Gastineau, Genille stiintel si industriel.9, Rosetti Radu D., Sincere, poezil.93 Anton Pann, Povestea lui Mos Albu part. IL94 Anton Pann, Povestea lui Mos Albu, part. III.95 Buzoianu G. T.. Cartagena Cyrena.

96-97 Pierre B. St., de Paul sl Virgina.98 Stavrl Arthur, De demult, poezii.99

100101-102

Peat% Apostolul poem, trad. in versuri de losif.Andersen, Carte de chipuri frill chipuri.Ovid, Metamorfosele. .4

103-104.105-106

Couple Francois, Poi.este tristA, roman.;Mic vocabular militar, rom.-fran.-rus-turc.

107 Cicerone, Despre prletenie.108 Mailer, Animate celebre.109 Rosetti D. R.110 Gloriile musical.

$i

I.

II.IlL

Catalogul ,Mbliotecei pentru tor (urmare)

11l Stoenescu Th. M., Poezii.112.113 Morand, Introduced la studiul stiintelor Mice.

114 Seneca, Liniltea sufleteascil.116 Teleor Duman!, Alte schite urnoristice.

116-117 Vialtutti Al. luhire, poezii.118 Popp Vasile, Fleacuri, nuvele.119 Carmen-Sylva, Robin Pelelului,120 Rosati D. R Max, Teatru, vol. IL

121-122 Garagiall 1. L,. Fragmente.123 Biografia mamelor celebre.124 Lubboc, Intrebuintarea vietei.125 Pliant Hristache,

Poezii,Povestea Mavrogheneasca.

126 Balticescu, vol. I.127 Bdldcescu, Poezii, vol. 11.

128-137 Hamanglu, Codul civil adnotat.138 Madan G., Suspine.

139-148 Hamanglu, Procedure civill adnotatit.149-151 Hamangiu, Legea judecatoriilor cle pace adapts IA.152-155 Zaloni, Despre fanarioti (eputzet).

156 Urechia Dr., Cronicele doctorului.157-1a8 -Ploetz st Lets!, Mic vocabular francezo.romen.

159 Szcrolowsky Cronologie, calendare.160-161 Rosetti D. R. Max, Povete catre Metal162-165 Zamfirescu

UrechiaDuiliu, Vlata la tars, roman.

166-178 Dr., Dictionar francez-roman.179 Stavri Arthur, Pe acelali drum, poezii.

180-181 Alexandri Vasile, Ovidlu, dram!.182 Dome,

Lacrimioare.1842-1852.

183184 Suvenire.

185.186 MargAritArele, 1852-1864.187 Pasteluri, 1862 -1874.188 Varia, poezii.

189-190 Altele,Ostssil

poezii.191 nostri, poezii.192 Dumbrava rosie, poem istoric.

193.194 egende.195.196 Eminescu Mth., PoeziL

197 Hebei Friedr, luditha li Holofem, tragedie.198 Swift. Guliver In tare piticilor.199 Alexandrt Vasile, Teatru vol. L

, 200 Teatru, vol 11.

201 Sperantia Th. D., Anecdote impAnate.202-203 Bolintineanu D., Mental, roman,204-215 Calligari D., Dictionar englez-roman.

pisicA.216 UreclueBianu

Dr., Ce nalte din217 loan, Momente culturale.218 Cervantes,

Silvan Gh.,Don Quichotte,

219 MUM Dan.220 lorga N. Oameni si fapte din trecutul romAnesc.

221-222 Shakespeare, Hamlet.223 Carmen-Sylva, 0 ruglclune.

224-225 Ghica, Scrisori cAtre V. Alexandri, volumul L226-227 . II.228-229 ,230.231 . 1V.

1...

I