ŢĂRILE ROMÂNE ÎN SECOLUL X V III ŞI ÎNCEPUTUL SECOLULUI XIX CLASA A VIII/A F
În Prima Jumătate a Secolului Al XIX
4
O primă reacţie antiliberală , vine din partea lui Simone de Sismondi considerat fiind mentorul”Şcolii Clasice”, acesta căutând o cale de îndreptare a „abuzurilor libertăţii” fiind folosit in folosul armoniei sociale. În concepţia lui Sismondi economia politică trebuie să devină „stiinţă a bogăţiei”-„ştiinţă a binefacerii”.Creşterea avuţiei este privită ca mijloc pentru bunastrarea oamenilor, iar ordinea publică este bună pentru a asigura bunăstarea pentru toţi. Scopul statului porneşte de la această idee:”acumularea de bogăţii în stat nu e scopul absolut al guvernului , ci participarea tuturor cetăţenilor la foloasele vieţii fizice pe care le reprezintă bogăţia(...), de fapt bogaţia şi populaţia nu sunt în mod absolut dovezi de prosperitate a statelor, ci numai în raporturile dintre ele.” 1 Sismondi este precursorul economiei sociale, acesta se deduce din „Bogăţia comercială”(1803) şi în „Noi principii de economie politică”(1819). Sismondi ajunge la concluzia că repartiţia inegală a proprietăţii şi forţa inegală a contractanţilor determină contradicţia dintre interesele private şi interesul general. Crizele,somajul, inegalităţile în repartizarea avuţiei îi apar lui Sismondi ca si consecinţe ale industrializării pe baza politicii liberale.Statul lui Sismondi este unul al micilor producători. Se aplica reforme sociale precum :acordarea dreptului de coaliţie clasei muncitoreşti, interzicerea muncii copiilor şi a muncii de duminică, limitarea muncii adulţilor, stabilirea asa numitelor „greutăţi profesionale”, adică obligaţii de a întreţine lucrătorii în timpul perioadelor de boală, somaj, bătrâneţe. Există două marii categorii de reacţii antiliberale. O primă categorie sunt reacţiile antiliberale sociale(socialismul), din această categorie face parte socialismul utopic, socialiştii 1 De Sismondi,S-Nouveaux principes d`Economie politique , ed.II , Paris,1827,p.apud Gide, Ch. Rist, Ch-op.cit, p.250
Transcript of În Prima Jumătate a Secolului Al XIX
O prim reacie antiliberal , vine din partea lui Simone de Sismondi considerat fiind mentorulcolii Clasice, acesta cutnd o cale de ndreptare a abuzurilor libertii fiind folosit in folosul armoniei sociale.n concepia lui Sismondi economia politic trebuie s devin stiin a bogiei-tiin a binefacerii.Creterea avuiei este privit ca mijloc pentru bunastrarea oamenilor, iar ordinea public este bun pentru a asigura bunstarea pentru toi.Scopul statului pornete de la aceast idee:acumularea de bogii n stat nu e scopul absolut al guvernului , ci participarea tuturor cetenilor la foloasele vieii fizice pe care le reprezint bogia(...), de fapt bogaia i populaia nu sunt n mod absolut dovezi de prosperitate a statelor, ci numai n raporturile dintre ele.[footnoteRef:1] [1: De Sismondi,S-Nouveaux principes d`Economie politique , ed.II , Paris,1827,p.apud Gide, Ch. Rist, Ch-op.cit, p.250]
Sismondi este precursorul economiei sociale, acesta se deduce din Bogia comercial(1803) i n Noi principii de economie politic(1819).Sismondi ajunge la concluzia c repartiia inegal a proprietii i fora inegal a contractanilor determin contradicia dintre interesele private i interesul general. Crizele,somajul, inegalitile n repartizarea avuiei i apar lui Sismondi ca si consecine ale industrializrii pe baza politicii liberale.Statul lui Sismondi este unul al micilor productori. Se aplica reforme sociale precum :acordarea dreptului de coaliie clasei muncitoreti, interzicerea muncii copiilor i a muncii de duminic, limitarea muncii adulilor, stabilirea asa numitelor greuti profesionale, adic obligaii de a ntreine lucrtorii n timpul perioadelor de boal, somaj, btrnee. Exist dou marii categorii de reacii antiliberale. O prim categorie sunt reaciile antiliberale sociale(socialismul), din aceast categorie face parte socialismul utopic, socialitii catedrei, socialismul de stat , socialismul tiinific sau marxist, doctrinele social-cretine, etc.A doua categorie sunt reaciile antiliberale naionale( naionalismul economic sau protecionismul) , care contest indiferena liberalismului fa de interesele naionale i propun n locul politicii liber-schimbiste o politic protecionist.n prima jumtate a secolului al XIX-lea , una din reaciile mpotriva colii clasice si a Ordinii naturale, a fost socialismul utopic. Termenul socialism a aprut pentru prima dat,la nceputul anilor 1830, printre militanii din Frana.Apelativul de utopici le-a fost atribuit primilor socialiti de ctre Karl Marx. Utopia n sensul cel mai larg al termenului se refer la tentativa uman de a crea o societate perfect, care nu exist (nc). Ideile care ar putea schimba radical lumea noastr sunt denumite, adesea, utopice. "Utopia" n sens peiorativ desemneaz orice idee prea avansat, prea optimist sau lipsit de realism, care pare la un moment dat imposibil de realizat. Termenul se refer la agregri de indivizi care s-au strns mpreun pentru a crea asemenea societi (societi utopice, secte, falansteruri).[footnoteRef:2] [2: Popescu Gheorghe-]
nspaimntai de consecinele liberei concurene, mai ales asupra claselor cele mai defavorizate de muncitori. Socialiti utopici au fost cei care au imaginat un nou scenariu de organizare a societaii ,bazat pe proprietatea social. Dup impactul doctrinei liberalismului economic clasic,binnteles criticile liberalismului i reaciile antiliberale nu s-au lasat ateptate.Repubica lui Platon, Utopia lui Morus , Cetatea Soarelui a lui Campanella propun scenarii de organizare social i economic bazate pe proprietatea comun i coordonate de stat.De la deschiderile operate m gndirea economic de Simone de Sigismondi, socialitii utopici au propus o nou ordine economic.[footnoteRef:3] [3: Anca Dodescu|Ioana Pop Cohut Doctrine economice-Manual universitar, Ed. Univrsitatii din Oradea , p.95]
Socialitii utopici fiind nencreztori n mna invizibil i n ordinea natural recomand inlocuirea mecanismului spontan de reglare a proporiilor economice cu invenia statului pentru mfptuirea justiiei sociale i nlocuirea proprietii private cu proprietatea social.Socialitii utopici au propus diferite forme de organizare social :cooperative (Robert Owen),colectivism(Henri de Saint Simone) , societate mutualist sau anarhism( Pierre Joseph Proudhon) , falanstere ( Charles Fourier), ateliere sociale (Louis Blanc), toate se bazau pe aceleai caracteristici: proprietate social, munc n comun , repartiie echitabil a veniturilor. Cei mai importani reprezentai ai socialismului utopic au fost: Henri de Saint-Simon, Robert Owen, Charles Fourier, Pierre Joseph Proudhon. Claude Henri de Rouvroy, conte de Saint-Simon,adesea menionat caHenri de Saint-Simon(17 octombrie 1760 - 19 mai 1825), a fost un teoretician politic i economic francez i om de afaceri a crui gndire a jucat un rol important n influenarea politic, economie, sociologie, i filosofia tiinei.[footnoteRef:4] [4: http://translate.google.ro/translate?hl=ro&sl=en&u=http://en.wikipedia.org/wiki/Claude_Henri_de_Rouvroy,_comte_de_Saint-Simon&prev=search]
Robert Owen(14 mai 1771 17 noiembrie 1858) a fost ungalezreformator social i unul dintre fondatoriisocialismului utopicide cooperaremicarea.n 1824, Owen a venit n America s investeasc cea mai mare parte a averii sale ntr-o colonie experimental 1000-membru pe malurile rului Indiana lui Wabash, numitNew Harmony.New Harmony a fost s fie un utopic, sau ideala / perfecta, societate.[footnoteRef:5] [5: http://translate.google.ro/translate?hl=ro&sl=en&u=http://en.wikipedia.org/wiki/Robert_Owen&prev=search]
Franois Marie Charles Fourier(7 aprilie,1772- 10 octombrie,1837) a fost unfilozofsocialistde tendinutopistieconomistfrancez.A realizat o critic profund a societiicapitaliste, dezvluind contradiciile acesteia. [footnoteRef:6] [6: http://ro.wikipedia.org/wiki/Charles_Fourier]
Pierre-Joseph Proudhon(15 ianuarie1809,Besanon-19 ianuarie1865,Paris),economist,sociologfrancez, teoretician alsocialismului, considerat printeleanarhismului.n1840public lucrarea sa de cpetenie,Ce e proprietatea?, ntrebare la care rspunde: "Proprietatea e furt!". Aceasta va suscita atenia autoritilor judiciare, precum i a luiKarl Marx, care va ncepe s corespondeze cu Proudhon. Legtura dintre Proudhon i Marx s-a terminat prin nenelegerea ulterioar ntre cei doi. Proudhon denun intolerana lui Marx i "religiunea raiunii" (materialismul dialectic) pus pe picioare de Marx. Aceast scrisoare marcheaz opoziia istoric dintreanarhitiimarxiti. n urma crii " Sistemul contradiciilor economice sau Filosofia mizeriei" a lui Proudhon (1846), Marx a ripostat prin lucrarea "Mizeria filosofiei".[footnoteRef:7] [7: http://ro.wikipedia.org/wiki/Pierre-Joseph_Proudhon]
![NEWSLETTER - ART EVENT Brâncuş ART]beat · de geniu al secolului XX, Constantin Brâncuşi, cel care a fost numit "Jumătate zeu, jumătate ţăran", "om cu mult înaintea timpurilor](https://static.fdocumente.com/doc/165x107/5e10e65aef1b0b0e942f889c/newsletter-art-event-brncu-artbeat-de-geniu-al-secolului-xx-constantin-brncui.jpg)
