In gradina Ghetsemani

de Vasile Voiculescu

Poezia publicata in paginile revistei a surprins particularitatile sufletului national prin valorificarea miturilor autohtone, a credintelor stravechi (Lucian Blaga, Adrian Maniu, Ion Pillat, Vasile Voiculescu) sau a elogiat elementarul, teluricul, vigoarea existentei rurale (Aron Cotrus).

"In Gradina Ghetsemani" de Vasile Voiculescu este o poezie de inspiratie religioasa, autorul fiind inclus de George Calinescu in gruparea "Ortodoxistii - Iconografia mistica. Doctrina miracolului", alaturi de Nichifor Crainic.

In Gradina Ghetsemani, Iisus I s-a adresat lui Dumnezeu, implorandu-L sa-i dea taria morala "de-a bea paharul" intreg al amaraciunii si al suferintei. Ruga biblica rostita pe Muntele Maslinilor poate avea urmatoarele semnificatii religioase si morale: in sens crestin, dezvaluie lupta lui Iisus cu ispitele Diavolului si victoria sa asupra indoielii de sine; in sense tic, denota incercarea de a-I convinge pe ucenicii sai ca spiritual uman trebuie sa ramana neadormit si se cuvine sa vegheze asupra patimilor proprii; tristetea lui Iisus ca tradatorii Lui s-au aflat in imediata sa apropiere, chiar mancand dintr-un "blid" cu el; temerea si chiar regretful ca va indura suferinte atat de mari, pentru infruntarea carora cere Divinitatii said ea o tarie morala deosebita si sa-L despovareze de limitele specific omenesti; incercarea de a schimba firea umana prin rugaciune, asceza si prin credinta in Dumnezeu; fireasca parere de rau ca paraseste existenta terestra, pe ucenicii sai sip e oamenii carora le-a facut numai bine; supunerea deplina fata de hotararea Tatalui Ceresc, singurul care decide atat soarte Fiului Sau, cat si pe a muritorilor, soarta care trebuie sa ramana imuabila.

Termenul de "pahar" - folosit atat in Biblie, cat si in poemul voiculescian - trebuie inteles atat in sens spiritual, evocand momentul cand omul bea cupa amaraciunilor pe durata vietii sale, cat si in sens material, reflectand clipa expierii sale, in care Iisus - insetat - a baut otetul ce i-a curmat sirul suferintelor.

Poemul voiculescian evoca lupta Mantuitorului cu propria-I soarta si temerea Lui fireasca de a bea "paharul" suferintelor omenesti.

Compozitional, poezia este alcatuita din patru strofe cu caracter descriptiv. Primele trei strofe surprind planul subiectiv, starea sufleteasca a lui Iisus, iar ultima amplifica suferinta, care se rasfrange asupra planului exterior, al naturii.

Prima strofa reda impotrivirea Omului in fata destinului, intr-o formulare lapidara de incipit: "Iisus lupta cu soarta si nu primea paharul.". Verbele: "a lupta", "nu primea", "se-mpotrivea" exprima refuzul asumarii unui destin implacabil, in clipa de ezitare a Fiului lui Dumnezeu. Gestul ingenunchierii nu este al unui invins, ci al rugaciunii (invocarea divinitatii si asceza spirituala).

Strofele a doua si a treia constituie a doua secventa poetica, realizata in jurul metaforei - simbol, "grozava cupa". Dramatismul este sugerat de valoarea de superlativ stilistic a epitetelor: "mana nendurata", "grozava cupa", iar rezistenta la ispitire (cale a purificarii spirituale), prin epitetele "sete uriasa", "infama bautura". Oximoronul releva interiorizarea, trecerea la o alta etapa a purificarii de patimi, de la lupta cu lumea, la lupta cu sinele. Versul "batandu-se cu moartea uitase de viata" concentreaza sensul luptei christice: moartea trupului - viata de apoi. Strofa a patra constituie ultima secventa poetica, proiectia suferintei interioare asupra cadrului natural. Se utilizeaza personificarea si hiperbola pentru descrierea elementelor decorului: "Deasupra, fara tihna, se framantau maslinii, / Pareau ca vor sa fuga din loc, sa nu-l mai vada.".

Imaginea apocaliptica este sugerata prin sintagma "vraistea gradinii". Ultimul vers, "Si uliii de seara dau roate dupa prada", intareste sugestia mortii / imaginea, thanatosului prin: simbolul "uliii", simbolistica temporala "de seara" si aceea a gestului "dau roate dupa prada".

Conjunctia adversative "dar", in strofele a-II-a si a-III-a sustine idea impotrivirii, a rezistentei la ispita. Prezenta unor regionalisme: "sterlici", expresii populare: "pe branci", "fara tihna" - intensifica dramatismul.

"In Gradina Ghetsemani" de Vasile Voiculescu este o poezie de tip traditionalist prin inspiratia religioasa (poezie iconografica), coordonanta a spiritualitatii romanesti. La nivel formal, se observa conservarea prozodiei clasice.

Porceanu Miruna-Roxana

Clasa a X-a C

Page | 2