IN BUNCARUTtUI HITTER

23 iulie 194 4 - 29 aprilie L945

autori

Bernd Freytag von LoringhovenFranqois d'Alaneon

traducere 9i note

Sorin Gristescu

edituraMiidecf,rfi

Bucuresti - 2OL7

Cuprins

Cuvdnt inainte

1. Prima intdlnire cu Hitler

2. Armata, ultimul refugiu

3. Pe toate fronturile

4. Rdzbunare, teroare gi sabia lui Damocles

5. Reuniuni cu Ftihrer-ul

6. Hitler, a$a cum l-am cunoscut

7. Fiihrer-ul impotriva armatei

8. Slugi 9i intriganli

9. Drumul spre prdpastie

10. in atmosfera buncdrului

1 f . intoarce rea la via\d,

12. $aizeci de ani maitdrziu

Note

Echivalenf[ de grade

Glosar

Index

1

J

5

10

2T

38

46

53

59

66

86

10s

tt4

t17

t43

t44

t46

de zi cu zi. Lamai inalte funcfii

i GOringT, generalul

foal{i demnitari aisau Ribbentropra.

hrlu al lui Hitler,de Comandant

asistat personal

l%8, am pornit& frscinantd, era

rsem cu scns

I), caiete cu foiMen's Christian

ajutat s[ scriu

h interogatoriilenltimele luni de

ifoaltnivel. Nugi, personal,

imat s6-mi faci frc pe britanicii sam ostil lui

incerc aici sd

de asemenea,

d'Alangon,discu{ii, din

htrat sd o vrdr mea, printr-oiragfipututfihCtampagne,

frmluzoaice.

Prima intfllnire cu Hitler

M-am vdnfi pentru prima dat6 cu Hitler, fa{6 in fa!6,in ziua de 23 iuliel944,inPrusia Orientald. La trei zile dupd atentatul nereuqit impotriva sa,

a doua zi dupd, ce mi-am luat in primire func{ia de aghiotant, l-am insolitpe generalul Heinz Guderian la Cartierul General al Fiihrer-ului, situat la

vreo 20 de km de Cartierul General al Armatei de Uscat, in apropiere de

RastenburglT. Accesul in Wolfsschanze - Bdrlogul Lupuluil8 - era interzis

celor indezirabili. in acea vard alui l944,lucr5ri1e in curs transformaser[

deja locul intr-o adevdratd fort6reaJd. Automobilul nostru a trecut de

perimetrul exterior de securitate, reprezentat de un prim punct de control al

identitefi, int[rit cu sArmd ghimpatd, cu panouri pe care era scris: ,,Aten{ie!Mine!"le, de ambele pdrJi ale drumului. in continuare, magina noastrl a

intrat in zona irrterzisi gi a ajuns la alte bariere de trecere. Dupd mai multe

controale - de data aceasta asigurate de cdtre cei din Waffen,S,l -, ne-am

fbcut intrarea in perimekul interior al regedin{ei propriu- zise a Fiihrer-ului.intregul sistem de securitate, ftrl" a numdra gdrzile de corp ale Fiihrer-ului, reprezenta echivalentul unei brigdzi20, complet motorizatd qi dotat[ cu

armamentul cel mai modern. Baterii de artilerie antiaerianl,protejau tot acest

ansamblu de instalafii. Ftihrer-ul locuia intr-un buncdr enofin, lacare incd se

lucra pentru a aduce plafonul de beton la grosimea de opt metri. Specialigtii

din buncdrele Fiihrer-ului urmdreau in permanenld evolufia tehnologicd a

bombelor folosite de Alia{i. De indatd ce un nou tip de bombd, mai puternic,

igi fbcea apari\iain arsenalulAlia{ilor, se ingroqau plafoanele buncdrelor dindiferitele cartiere generale ale Ftihrer-ului.

In buncdrul lui Hitler

Gdrzile SS ne-au condus in saladestinatdreuniunilor de analizla situa{iei,intr-o barac6, de lemn, asemdndtoare celei in care avusese loc atentatul. Dinacel moment, to{i cei care ajungeau acolo, cu excepfia generalilor, erauminulios perchezifiona{i. ca tdndr ofifeE nu eram obignuit cu asa ceva qi

consideram toatl procedura o umilinfd. Cam doudzeci de persoane agteptau,discut0nd, venirea lui Hitler. in mijlocul incdperii se afla o masd enormd,pe care erau intinss he4ile. inc[ se mai puteau vedea rdmdgilele bariciialdturate: bucd{i de grindd gi de scdnduri, innegrite de fumul explozieiinc[rcdturii plasate de colonelul claus Graf Schenk von Stauffenberg2r. Treizlle maitdrziu, anturajul lui Hitler purta, in egal6 m[surd, urmele atentatului.Feldmaregalul Keitel qi ceilalfi aveau tampoane de vatd" in urechi, care sb

le protejeze timpanele sfhgiate. Generalul Jodl purta un pansament in jurulcapului, ca un turban alb. unul dintre supraviefuitori avea braful prins intr-oeqarfr, iar al{ii aveau urme de arsuri pe fafd.

Nu am uitat niciodati prima impresie, pe care Hitler mi-a ldsat-o cdndam intrat in sal[. il mai zdrisem pe Ftihrer o datd,in primdvara lui 1939, cuocaziavizitei prinfului regent al Iugoslaviel22.Lagrandioasa paradd,militardcare s-a organizat a participat gi regimentul meu; m-am aflatla doar 30 de

metri de Hitler, in tribund. Nu trebuia sd fii nalional-socialist pentru a fiimpresionat de vigoarea, de dinamismul gi de vitalitatea sa. Aceasta esteimaginea care mi-a rimas in minte, imagine intrelinutd inclusiv de filmeleqi jumalele de actualitdtri.in23 iulie l944,cel pe care il vedeam in fa{a meanu mai semdna cu cel pe care il qtiam. Nu mai era Fiihrer-ul Reich-uluiGermaniei Mari tn luptd pentru destinul sdu, ci doar un b[rbat de 55 de anicu aspect de mogneag, adus de spate, cu capul intre umeri,fa[afoartepalidE,ochii stingi qi pielea cenugie. Mergea cu pagi mici, t0r6ndu-qi piciorul st6ng,iar braful drept, uqor rdnit in urma atentatului, il {inea invelit intr-o eqarfb.Guderian a fost cel care m-a prezentat. cu un zdmbet obosit, Hitler mi-aintins o mdnd molegit6 gi a murmurat cdteva cuvinte de bun venit. Eramstupefiat. celebrul erou al propagandei oficiale a regimului era o ruin6. cumera cu putinfS? La momentul respectiv am crezut cr v[d o figurd din cear[ gimi-am spus c[ Reich-ul era condus de o epav[ uman6.

Arn

Provin dintr.

regiunile de pe !iinainte, cavalerii

Letonia gi Estonir

in {drile baltice, r

lui Amdt, un ne.D

noastr[. Leglturistrdmogii mei, K

in epoca rdzboal

cu Charlotte Ber

Champagne26, ca

sa a devenit mogpentru a se stabili

Cind proprietate"

Rnsi4 fEr[ taxe r

r focc desficuti lr

tnarnei mele, act

Estmia Otio Ber

al Marinei, in vre

f,u 6_am nEI

Mondial, pe insul

o proprietate de Iexpropriali, in l9de in vdrstd pent

4

asituatiei,hc atentatul. Dingeneralilor, erau

cu a.$a ceva gi

agteptau,

o maSd enormS,rrni$ilele baricii

fumul exploziei

atentatului.

h urechi, care sd

lnc*ment in jurulbdplprins intr-o

nil.a l6sat-o cAnd

lui 1939, cu

paradd militardla doar 30 de

pentru a fis- Aceasta este

iv de filmelein fafa mea

Reich-ului

de 55 de ani

$ foarte palidd,

iflciorul stOng,

futr-o eqarfr.

Hitler mi-ah venit. Eram

cnoruind. Cum

din cear6 gi

2

Arm ata, ultimul refugiu

Provin dintr-o familie veche, originard din Westfalia, dar stabilitd inregiunile de pe fdrmurile Mdrii Baltice in secolul al XV-lea. Cu ceva vreme

inainte, cavalerii teutoni, alungali de arabi din Jara Sfrntd, se agezaserd inLetonia gi Estonia. Johann Freytag von Loringhoven, maestru al Ordinuluiin tdrile baltice, din 1484 p6nd in 149323, qi-a l6sat proprietSlile moqtenire

lui Amdt, un nepot de-al sdu venit din Westfalia, cel care a fondat familianoastrd. Legdturile noastre cu Rusia erau deci foarte vechi2a. Unul dinkestr[moqii mei, Karl Johann, a fost colonel in garda farului Alexandru I,in epoca rdzboaielor napoleoniene. Sosit in Fran{a, in 1814, s-a c6s[toritcu Charlotte Benoit d'Anrosey25, fiica stdp6nului castelului d'Avize, dinChampagne26, ca o formd de reconcilere franco-rus[. in ziuain care solia

sa a devenit mogtenitoarea castelului, cei doi au plrlsit Sankt Petersburg-ul

pentru a se stabili acolo. Rdmas viduv, colonelul amaitrditdoudzeci de ani.

Cdnd proprietatea a fost vindut6, in 1848, [aruP7 l-a autonzat sI importe inRusia, ftrd" taxe vamale, zece mii de sticle de qampanie. Ultima dintre ele

a fost desfbcutd la botezul tatdlui meu, in 1879. in ceea ce privegte familiamamei mele, aceasta provenea din Turingia, dar in 1390 s-a stabilit inEstonia. Otto Berend von Mollef8, unul dintre str6mogii mei, a fost ministrual Marinei, in vremea domniei farului Nicolae I.

Eu m-am ndscut la Arensburgze,in I9I4, chiar inainte de Primul Rdzboi

Mondial, pe insula Osel, astlzi numit6 Saare.maa, unde familia mea definea

o proprietate de 1.500 de hectare. Bunicul meu incd o exploata c6nd am fostexpropriafi, in 1919. Tatdl meu, ca tofi germanii din {6ri1e baltice suficient

de in vdrstb pentru a purta arma, a luptat contra bolqevicilor pe frontul de

in b;uncdrul lui Hitler

la Narva3', la est de Estonia, pdnd in 1920. Citnd armata germand a preluat

controlul insulei gi i-a alungat pe rugi, in octombrie 1917, plrinJii mei augdzduit ofi1eri la ei in casd. Printre ei se afla Eduard Arnholffl, locotenentin rezervd gi bancher in Berlin, care ii simpatiza pe ai mei. cdnd am venit inGermania, ca refugiali, familiaAmhold a ajutat-o enorm pe mama, invitdnd-ola Berlin. in 1937, am fbcut ovizitd"acestor prieteni evrei, purtdnd uniformade locotenent, in apartamentul lor din Berlin. in plind campanie politiclantisemitd, bunurile lor erau amenintate sI fie confiscate, iar ei priveau spre

viitor cu mare ingrijorare. ln acelagi an, familiaArnhold a reuqit sd emigrezein California. Dup[ rdzboi, au reluat legbtura cu mama mea gi, la cererea

ei, mi-au trimis un diclionar german-englez,pte cdnd eram prizonier intr-unlagdr britanic, la Ostende, in Belgia.

in primdvara lui 1919, situalia devenise prea periculoas6; aga cd mama

mea a fugit din Estonia, cu pdrinlii ei, gi s-au refugiat la Misdroy32, o staJiune

balnear[ din Pomerania33. Pdrin{ii mei s-au despdrfit, la scurtd vreme, iarmama m-a crescut doar impreund cu bunicii mei. Licenfiat in Drept al

Universitdlii din Sankt Petersburg gi poliglot, tatdl meu qi-a continuatstudiile, imediat ce s-a stabilit in Germania, oblindnd doctoratul in chimiela Universitatea din Greifswald, in Pomerania. Criza economicd din 1929

l-a ftcut sd-qi piardd slujba pe care o avea la o uzini de pneuri din Fulda(landul Hessen); qi-a incheiat viala profesionald ca administrator al BisericiiLuterane din Mecklenburg.

in pofida greutSlilor financiare, am awt o copillrie fericitd. Mi-amfbcut gcoala la Baltenschule, in Misdroy, o gcoald fondatd de invdfdtori,refugiali germani ca gi noi, din Jdrile baltice, unde mi-am ftcut mulli prieteni.Profesorii nogtri ne-au educat intr-un spirit liberal conservator. Tat6l meu,protestant convins, nu agrea ostilitatea nazigtilor fald de religie. Mamamea nu era interesatd de politicd. Ca toli germanii din ([rile baltice, eramfoarte ostili comunigtiloq avdnd in vedere experienfele pe care le avusesemcu bolgevicii, in anii 1918 gi 1919. ceea ce se auzise despre tratamentulcumplit la care a fost supusd burghezia qi aristocrafia din Rusia ne intdriseconvingerile. Partidele burgheze germane reflectau acest anti-comunism,care nu era in niciun caz apanajul Partidului Na{ional-Socialist (NSDAP).

ln acelagi timp, iiImperiului Rus, g

gi jucaserd un rolCa multe alt

ineficacitatea Re

o democralie pParlamentului intmajoritbfi de gur

ajunsese sd aibd r

oidinii gi la relan

ca o personalitat

Eram foarte prec

adev6ratele obier

Drept Internalion

Partidului Natiop

nu md recunogte:

partid naJionalist r

Ministru de Exter

pentru a atenua e

in care a avut suc

CAnd mi-arr

la o carierd militcdqtigi existen{a.

Prusia Oriental5"

in timpul Primuh

{inea un curs foar

universitate, stud

finele lui 1934, i

printre cei dintdi

Am pricepul

devin membru al

avocat debutantt

cursuri de ideolol

germana a preluat

1917, pdrinJii mei au

Arnhold3r, locotenent

rei. Cdnd am venit inpe mama, invitdnd-oi, purtAnd uniformacampanie politicdiar ei priveau spre

areugit sd emigreze

mea gi, la cererea

cr*m prizonier intr-un

; aga cd mama

Misdroy32, o stafiune

la scurtd vreme, iarLienliat in Drept al

meu gi-a continuat

doctoratul in chimieeonomicd din 1929

de pneuri din Fulda

al Bisericii

fericitd. Mi-amfrndatii de invdldtori,

ftcutmulli prieteni.

Tat[l meu,

de religie. Mama

firile baltice, erampe care le awsesem

despre tratamentul

din Rusia ne intdrise

rest anti-comunism,

ist (NSDAP).

in buncdrul lui Hitler

in acelagi timp, ii cunogteam bine pe ruqi. PAnd in ultima zi de existenld a

Imperiului Rus, germanii din !6rile baltice avuseserd rela{ii str0nse cu Rusiagi jucaserl un rol important in administralia gi armata ei.

Ca multe alte familii, gi familia mea avea o atitudine criticl f4e de

ineficacitatea Republicii de la Weimarra. Poporul german descoperea

o democra{ie parlamentard cu o Constitufie incompletd. DivizarcaParlamentului intr-o multitudine de partide politice frcea ca formarea uneimajoritd{i de guvemare s5 fie o operaliune extrem de dificilb. Germania

ajunsese sd aibd gase milioane de gomeri35. Multd lume visa la instaurarea

ordinii gi la relansarea economiei, nu doar dreapta politicd. Hitler ne apdrea

ca o personalitate foarte dinamicd, dar, in acelagi timp, ca un proletar.

Eram foarte precauJi, chiar suspicioqi, pentru cd nu infelegeam care sunt

adevdratele obiective urmdrite de el. Unchiul meu, Axe136, profesor de

Drept Interna{ional la Breslau, fusese ales deputat in Reichstagt'T, din partea

Partidului Nalional German, Deutschnationale Volkspartei (DNVP), dar eu

nu md recunogteam in atifudinea ultraconservatoare qi antisemitd a acestui

partid nafionalist gi monarhist. Eram mai mult adeptul lui Gustav Stresemann,

Ministru de Externe intre anii 1923-1929,partizan al politicii de negociere,

pentru a atenua efectele negative ale Tratatului de la Versailles38, chestiune

in care a avut succes, cu sprijinul lui Aristide Briand.

Cdnd mi-am luat bacalaureatul, in 1932, nu md g6ndeam nicidecumla o carierd militard. imi pl[cuse istoria, dar nu era o sferb din care sd i{icdgtigi existenfa. Am inceput, aqadar, studii de Drept la Konigsberg3e, inPrusia Orientalb, unde se refugiase tatdl meu. Profesorul Rothfelsa0, ofi1er

in timpul Primului Rdzboi Mondial, evreu conseryator gi strilucit pedagog,

linea un curs foarte apreciat, despre Bismarck. CAnd nazigtii l-au exclus dinuniversitate, studenlii au fbcut totul pentru a-i impiedica plecarea, da4 lafinele lui 1934, a sfdrgit prin a-gi pierde postul. Dup[ rdzboi, avea sd fieprintre cei dintAi care au scris despre atentatul din20 iulie 1944.

Am priceput repede c5, pentru a reugi intr-o carier[ juridicd, trebuia sd

devin membru al Partidului Na{ional-Socialist. Dupd primul examen, orice

avocat debutant trebuia sd facb un stagiu intr-o l.abLrl a Partidului, unde urmacursuri de ideologie najional-socialistd. Fdrd,atrece prin aga ceva, era exclus

in buncdrul lui Hitler

sd pofi ob{ine diploma necesarI exercitdrii meseriei de avocat, judecdtor sau

funclionar. Pdrin{ii mei pierduserd tot, in timpul Primului Rdzboi Mondial,iar eu nu eram independent din punct de vedere financiar. Nu ag fi putut

face altfel decdt sd md inscriu in Partid. Dupd ce am reflectat serios la toate

aspectele, am considerat cd o carier[ militar[ md va feri de orice compromis

cu na{ional-socialismul. in vremea Republicii de la Weimar, ofi{erii gi

soldaJii Reichsw ehr-uluiar nu depuneau jur[mdnt pregedintelui Republicii,

ci Constitu{iei; nu aveau drept de vot, nu puteau fi aleqi in Parlament gi nu

puteau adera la nicio forma{iune politic[. Armata nu avea nicio legbturd cu

partidele politice.

A mai fost un eveniment care mi-a grdbit decizia. in 30 iunie 1934,

,,Noaptea cufitelor lungi"a2 i-a permis lui Hitler sd-l elimine pe Rohma3,

creatorul qi organizatorul SA-ului, dar, mai important, dupd pdrerea mea,

qi pe doi dintre generali: von Schleichef , fost Cancelar al Reich-ttlui,gi von Bredowas. Am fost foarte gocat s5 aud la radio justificarea acestor

asasinate, sdvdrgite in dispreful oricdrei no{iuni de drept. Crima ajunsese sd

fie consideratd echivalentul unui act de justi{ie.

La 1 noiembrie 1934, am intrat ca aspirant in Regimentul 7 Cavalerie,

din Breslau. Wessel Freytag von Loringhovena6, un vdr mai indepSrtat de-al

meu, cu 15 ani mai in vdrstd, era cdpitan in acel regiment gi m-a ajutat sd

ajung acolo. in plus, unchiul meu, Axel, deputat in Reichstag, avea rela{ii qi

influenlE in Silezia. Instruc{ia ini{iald de gase luni nu a fost doar o formalitate.Stdteam cdte 12 intr-o camerd cu paturi suprapuse, cu saltele gi perne umplutecu paie.

Dupd moartea preqedintelui HindenburgaT, toli militarii trebuiau sd

depun[ jurdmdntul de credinJd lui Hitler personal. Iatd un aspect ce schimbaradical situalia, cdci jurdmdntul era prestat ,,Fiihrer-ului qi CancelaruluiReich-ulur1"a8. Trebuie si spun cd", atdt tinerii mei camarazi ofr[eri, c6t gi

eu insumi, n-am dat cine gtie ce importanld acestui lucru, spre deosebire

de cei mai in vdrst[, care se formaserd in epoca imperiald. in atmosferaconservatoare ce dornnea in cadrul regimentului, noi nu voiam s[ avem de-a

face cu nazigtii; ne lineam la distanf[, iar formalitatea jurdm0ntului nu ni s-a

pdrut compromilitoare.

,,Micul Reic

de 1a Weimar ca I

Versailles, cuprin

Primul Rdzboi IV

Crearea regiment

regimente de cav

fost alese trei reg

regimentedecare

al Regimentului r

Regimentul2 Pat

Faptul cd cele tna Armatei fusese

decizli politice? llegatd de acestea

cu primul nostn

din Silezia, fost r

concilieze valorilcorpului ofilerilo:

Prittwitz avea sd

rrcca! judecdtor sau

ia. Nu aq fi putut

serios la toate

&orice compromis

Weimar, ofilerii gi

i h Parlament gi nu

nicio legdturd cu

in :O iunie 1934,

climine pe R<ihma3,

&ryd pdrerea mea,

al Reich-ulni,justificarea acestor

Crima ajunsese sd

7 Cavalerie,mai indepdrtat de-al

gi m-a ajutat sd

avea relafii gi

doaro formalitate.giperneumplute

militarii trebuiau s[m aspect ce schimba

i gi Cancelarului

i ofi1eri, cdt qi

bcru, spre deosebire

iald. in atmosfera

nvoiam sd avem de-a

Junamantulul nu nl s-a

in buncdrul lui Hitler

,,Micul Reichswehr"4e, cu 100.000 de militari, organizat de Republicade la Weimar ca o aplicare a prevederii respective din tratatul de pace de laversailles, cuprindea un numdr relativ ridicat de regimente de cavalerie. Dup[Primul Rdzboi Mondial, cavaleia a fost considerat[ a fi o arm6 depdqitd.crearea regimentelor de care de luptds, - tancuri -, plecdnd de la cdtevaregimente de cavalerie, era o mdsurd mai mult decdt necesard. in 1935, aufost alese trei regimente de cavalerie pentru a fi dizolvate qi transformate inregimente de care deluptd.Printreele se afla gi RegimenfuI7 Cavalerie, ufinagal Regimentului de cuirasieri al Marelui Elector al prusieisl, transformat inRegimentul2Paruer gi transferat cu gamizoana la Eisenach, in Thuringia.Faptul cr cele trei regimente dizolvate reprezentau cea mai veche tradi{iea Armatei fusese un rezultat alhazardului sau, dimpotriv6, reztltat al uneidecizlipolitice? Nazigtii detestau atdttradiliile, cdt gi gdndirea conservatoareLegatd de acestea. La RegimeniLl 2 Panzer am avut o qansd extraordinar[,cu primul nostru comandant, colonelul von Prittwitzs2. Acest aristocratdin Silezia, fost ofi{er in statul Major al Regimentului 7 Cavalerie, qtia sd

concilieze valorile tradilionale cu armele moderne, men{indnd omogenitateacorpului ofiferilor gi subofi{erilor. Avansat general gi comandant de divizie,Prittwitz avea sd fie ucis in 194253, in timpul campaniei din Africa.

9

3

mine, la Baltens,

amuzante din tirapid6, dar eu mr

p16ns, in to{i anii

La inceputu

Renania5s. Rdsuf

Pierderile noastr,

distrugeri uriage

care o sem6nau S

civile. Masacrare

incepuse. Regin

Intelectualii, notProprietarii func

1939, pentru a I

,,neinlelegere" dcu una civil6. G

uscat din Poloni:

de polilie gi adr

formulate de gen

ne aqteptam, Hitcomandantul trulgeneralul Blaskautoritatea guver

Dupd ce afipregitire pentru r

din dou[ in douimaiorul Wenck, i

9 mai 1940, Wer

generalul Kirchn5:30", a spus voc

gi imi dideam se

care nu cunoqtez

Pe toate fronturile

Rdzboiul plutea in aer, degi Hitler vorbea intruna despre pace. In 1938,

unitatea mea fusese pusd in stare de alert6. Dupd o serie de exercilii 9i

manevre, semnarea Acordului de la Mtinchen, la finele lunii septernbrie5a,

ne-a fbcut sd rdsufldm ugurali. Pe atunci credeam cd jocul lui Hitler consta

in a exercita presiuni asupra alialilor occidentali, pentru a obline concesii,

dar cdnu se va merge pdndladeclangarea rdzboiului. Ftihrer-ul ar fi obtinut,

prin mijloace pagnice, anularea prevederilor Tratatului de la Versailles 9i

un aranjament politic pentru a recupera o parte din provinciile germane

din Polonia, cel pulin o legdturd cu Prusia Orientald gi portul Danzig5s.

Transformar ea Reichswehr-ului Republicii de la Weimar intr-un Wehrmacht

modern qi puternic era departe de a fi incheiatE. A-gi asuma riscul de a incepe

un rdzboi cu arrnament insuficient ni se pdrea un act iresponsabil. Din acest

motiv, atacul asupra Poloniei, din 1 septembrie 1939, nu a produs niciun fel

de entuziasm. Dimpotrivd, am avut sentimentul cd am fost ingelafis6.

Am participatlacampania din Polonia, in calitate de ofi1er de ordonan{d

al maiorului Wenck57, gef al Biroului 3 al Statului Major alDliziei I Panzer,

viitorul comandant al Armatei a l2-a. in Polonia am primit botezul focului.

Eram cam agitat g6ndindu-md la ororile Primului Rdzboi Mondial, dar am

realizatrepede c[ aveam superioritate fa{d de trupele poloneze, slab echipate.

Cu toate acestea, intr-o noapte, am pierdut pe doi dintre cei mai apropia{i

camaraziai mei, o experienfd care m-a marcat mai mult decAt oricare alta, in

acest rdzboi. Unul era cdpitanul Werner von K<ickritz, comandantul meu de. a.

companie. Ii admiram caracterul qi prestan{a qi am avut $ansa sd-i fiu prieten.

Celdlalt, locotenentul Georg Baron von Meyendorff, studiase impreunl cu

10

pace. In 1938,

sie de exerciJii gi

lunii septembrie5a,

lui Hitler consta

a obline concesii,

ar fi oblinut,i de la Versailles gi

povinciile germane

g portul Danzig55.

fotr-un Wehrmacht

riscul de a incepe

l a produs niciun felfrat ingela1i56.

de ofi1er de ordonanJd

alDiviziei IPanzer,pinit botezul focului.

i Mondial, dar am

slab echipate.

cei mai apropia{i

decht oricare alta, incomandantul meu de

$ansa s6-i fiu prieten.

sfirdiase impreunl cu

In buncdrul lui Hitler

mine, la Baltenschule.Ne uneau originile noastre baltice gi cdteva amintiriamuzante din tinerefe. Campania din Polonia s-a terminat cu o victorierapid6, dar eu mb consideram in doliu. Cred c6 a fost singura oar[ c6nd ampldns, in to{i anii de rdzboi.

La inceputul lunii octombrie, 1939, regimentul nostru a fost dislocat inRenanias8. RSsuflaser6m uguraJi vdzdndcdt de repede se terminase campania.Pierderile noastre fuseserd relativ mici; in schimb, am provocat polonezilordistrugeri uriage gi suferinle imense. Nu aveam nicio idee despre teroarea pe

care o semdnau SS-ul, polilia gi administra[ianazistd" in rdndurile populalieicivile. Masacrareaevreilorqiaslavilor,denumi[iuntermeschen(stfr-oameni),

incepuse. Regimul nazist voia sd transforme Polonia intr-o colonie.Intelectualii, nobilii, burghezii gi clericii erau arestali arbitrar gi asasinafi.Proprietarii funciari erau expropriali de domeniile 1or. La 25 octombrie1939, pentru a ldsa mdn[ liberd SS-ului qi polifiei, care se pldngeau de

,,nein{elegere" din partea Armatei, Hitler a inlocuit administralia militardcu una civild. Generalul Johannes Blaskowitz5e, comandantul armatei de

uscat din Polonia, a denunfat in rapoarte scrise atrocitdlile sdvdrgite de SS,

de polilie qi administra{ie. Noi, ofiJerii tineri, am aflat despre protesteleformulate de general din zvonuri, care ajungeau pdn6 in Renania. Aqa cumne agteptam, Hitler le-a ignorat, iar generalul walther von Brauchitsch60,comandantul trupelor de uscat, s-a plecat in fafa lui Himmler. in consecinld,generalul Blaskowitz a fost detagat, iar persecufiile au continuat, subautoritatea guvernatorului general, Hans Franck61.

Dupd ce am petrecut iarna dintre anii lg3g - 1940 in Renania - capregdtire pentru ofensiva asupra teritoriului Fran{ei, eram in stare de alert6din doui in doud zile -, incepusem sd ne sdturdm. Lucram mereu aldturi demaiorul wenck, in Divizia I Panzer, comandatd de generalul Kirchnet'2. in9 mai 1940, wenck se afla de cateva zile in permisie. cbtre orele 13:30,generalul Kirchner a fost chemat la telefon. ,,Dosarul galben, 10 mai, ora5:30", a spus vocea de la celdlalt capdt al firului. R[m[sesem ldngd generalgi imi dddeam seama cd nu reac[ioneaz[ in niciun fel. Generalul Kirchner,care nu cunogtea detaliile planului, nu pricepuse nimic. ,opornim m6ine

l1