Imuno2

22.10.2014

Imunitatea umorala

Real prin interm anticorpilor - prot alc lanturi polipept perechi secr de un

deriv al limf b, plasmocit, au drept tinta antigenul inductor - acea grupare

care a stimulat producerea sa.

Practic sunt sintetiz de org uman in cursul rasp imun pt a lupta impot non

self ssu antigenelor inductoare.

Dpdv al efectorului mai exista si imun celulara - real prin interm unor

limfocite specifice echipate cu un ap receptorial propriu, capabil sa

recunoasca si sa lege de str care au generat aparitia lor, adica de subst non

self sau antigenice.

Leucoree( reea- curgere, leucos-alb)

Leucocitele au heterogenitate str si functionala

Limfocitele sunt o forma de leucocite, dar sunt de mai multe feluri

Limfocite T citotoxic distruge antigenul care l-a generat; specifice rasp imun

celular

Sis imun orez 3 caract fundamentale:

- capac de discriminare a self de non-self

- capac de discriminare intre antigene diferite

- memorie imunologica

Antigenul

Graca veche

Anti-contra

Genao- a crea, a naste, a genera

La incep imunologiei, pe vremea lui Pasteur, Hitasato etc, sa obs ca aceste

subst ap non self genereaza alte subst prod impot lor-anticorpi

Ce este un antigen?

-Subst ce detr secr de antigeni?

-Subst non self?

-Prot cu greutate mare?

-Subst straina-taxonomic?

Sunt cunosc de la incep imunologiei, o dovada fiind ca de f timpuriu Karl

Landsteiner a descop niste antigene A,B prez pe celulele eritrocitarr, si in fct

de prez sau abs lor a zis ca unele nu au deloc, si atunci ia pus pe purtatori

in grupul 0 , antigen a, antigen b b, antigen a,b grup ab.

Apare ca un marker specific pt un anum grup populational

Antigenul apare ca o stanta, ca o parafa

Desi se spune ca e un non self cand sunt introd la un individ care nu face

parte ca self; e un non self capab sa induca secretia de anticorpi

Cele mai put subst cu caract antigenic - proteine cu greutate moleculara

mare.

Antigenul e o subst straina Taxonomic - indep ca grad de inrudire cu omul

-Anemie autoimuna hemolitica - boala de prod a anticorpi impot

eritrocitelor proprii, desi e self impotriva selfului.

- In unele conditii antigenele se modifica si atunci nu mai sunt recun de sis

imun- tipic pt una din teoriile oncologiei

Nicolae paulesc - descopera insulina care trateaza diabet ( rezultata initial

din porc, mai tarziu fiind sintetice) - sf anilor '20 - deci e o subst indep

taxonomic de specia noastra

Streptococ beta hemolitic - cauzeaza reumat articular acut- da angina (si

linge articulatiile si musca inima) apoi durere articulara, apoi lezeaza

valvele- la stenozele mitrale se facea comirosotomie - primele interventii pe

cord

Cele mai apropiate animale de noi- soricel de lab, apoi porcul. ( dpdv

genetic)

Antigenul e orice substanta exo/endogena capab sa declanseze un rasp

imun care consta in mod obligatoriu in stimularea si proliferarea fie a unor

limfocite T citotoxice antigen specifice, fie a unor anticorpi antigen specifice

, limfocite/ac care au capac de a se combina specific atat in vitro cat si in

vivo, cu antigenul inductor

Streptococ beta hemolitic - da naster anticorpi specifici unei toxine elib de

ea, o prot, care e anticorp specific

Caract gen ale antigenelor

- specificitatea- capac unei subst de a react specific cu un anticorp pe care

l-a generat sau cu un limfocit t citotoxic pe care l-a produs

- antigenitatea/ imunogenitatea - capac unui antigen de a induce un rasp

imun, celular sau umoral

In generarea unui rasp imun exista 3 etape succesive: selectia, activarea si

expansiunea clonala

Se desf in cascada in aceasta ordine

Odata aparut antigenul non self react nu se opreste pana cand nu e distrus

Selectia clonala - dintrun nr imens de limfocite din org, sunt selectate

numai limfocitele antigen specifice( numai acele limfocite capab printrun sis

receptorial propriu sa recunoasca acel antigen); sunt un grup populational

restrans numita clona limfocitara antigen specifice

Odata cu recun lui, are loc activarea clonala - limfocitele din repaus aflate in

starea G0 trec in stadiile g1 ,s,g2,m prin intensif metab celular, ajunge in

stad de diviz si se divide

Fiecare cel din clona da nastere unor celule fiice

Aceasta clona intra in stadiul 3 , expansiunea clonei; avem n la puterea n de

celule care gen fie anticorpi fie limfocite t citotoxice

Clasif antigenelor

Dodv al structurii

- complete

- incomplete

Dpdv al propr

- cele cu str complexa, complete, au ambele propr : specificitate, si

antigenitate

Subst cu greutate molec f mare, fie prot fie nucleoprot, fie alte subst(

lipoproteine)

- antigenel incomplete/ haptene sunt antigene care singure nu pot induce

un rasp imun, sunt subst mai simple impartite la randul lor la complexe si

simple ( pana la str dizaharidice) ; trb sa se lege de alta grupare cu greutate

molec mare num "carrier"( caraus)

Cele complete , in fct de modalitatea de declansare, inducere a rasp imun

sunt de 2 feluri:

- timodependente ( Ag T dependent)

-timp independente

Sunt dep de o anum celula T capab sa induca un rasp imun,limfocite T

helperde care trb sa vina in contact; aceste antigene pot declansa atat rasp

imune cel cta si umorale

Cele complexe au greut molec marr, si in maj caz prot

Cele indep pot decl un rasp imun fara a intra in contact cu un limf T ajutator

helper. Ele stimul direct limfocit b fara prez limfocit t ajutator si sunt capab

sa declanseze numai rasp imune umorale

Haptene

Antigene incompl

Subst sau fragm de subst chimic active, specific imunologice - pot decl un

rasp imun, dar nu singure , numai dupa ce au fost atasate unei grupari de

obicei proteice cu greutate molec mare numita carrier

Haptena injectata la un animal nu induce rasp imun, ci numai insotita de

carrier

La un contact ulterior cu org sensib, fara a fi legat de carrier va regenera

rasp imun drc org inca il are in memorie !

Clasif

Precipitante sau complexe

Neprecipitante sau simple

Determinantul antigenic

In general antigenel sunt subst complexe mari

Nu toata molec decl rasp imun, numai anum parti din aceasta molecu ( ex

haptene)

Aceste elem ale antigen care sunt direct responsab de decl rasp imun se

cheama detr antigenic, e practic str din antigen capab sa induca react

imuna

In fct de forma si poz in molecula de antigen, chiar de str detr antigenic, de

inlant de aac se deoseb 2 tipuri total dif de detr antigenici:

-liniari/secventiali

-conformationali

Cei liniari sunt alc de obicei din lanturi aac relativ scurte 8-10-14 aac

Sunt recun numai de limfocite T

Aceste lanturi polipept sunt practic niste str amfipatice, drc au in comp si

aac hidrofili si hidrofobi, iar in macromolec de antigen sunt situati undeva

intro inclavare, incastrare, nefiind la suprafata si usor accesibili

Pt evid lor cu generare de radp imun e nev de prelucr antigen in cadrul unei

cel care sa prez detr antigen limfocite T- celula prezentatoare de antigen (

apc, antigen prezenting cell )

Cei conformationali sunt alc din aac care prov din lanturi polipept diferite,

sau din regiuni dif ale unui lant, dar sunt adusi unul in fata celuilalt prin

plierea, buclarea lantului si acesti aac sunt legati intre ei prin leg disulfidice

Sunt numai aac hidrofili, sunt pozitionati la ext moleculei de antigen

Sunt recun de limfocite B , si capab sa decl un rasp imun umoral

Acesti detr antigenici au rol de a declansa rasp imun - se num efectori si se

imp in detr antigenici B umoral si C celulari , sau imuno regulatori

moduleaza rasp imun si sunt H ajutatori sau S supresori

Celule prezentatoare de antigen- apc

2 gr: profesioniste, sau ocazionale

Cele profesionale- ultraspecializate, si sunt cel mai implicate in prelucrarea

antigenului si prez detr antigenic; cele ocazionale au un alt rol si uneori pot

indep si aceasta functie

Cele profesionale sunt 3:

- macrofage

- celule dendritice

- limfocit b

Preiau antigen, il descomp in int lor si din toata molec de antigen izoleaza

doar detr antigenici apoi sunt scosi prin niste tentacule si prez unor celule

capab de radp imun

Macrofagul- descop de Mecinikov , e o celula sanguina defapt care atunci

cand circ in sange se num monocit, nu e activa; cand trece in tesut se

activeaza sporindu-si metab, devine activa si poate ingloba si sa distr un ag

patogen si sa isi faca rolul de apc

Cel dendritica - cel cu orig medulara, ca orice cel sanguina, dar care dupa

un pasaj scurt sanguin se fixea in dif toposuri, locuri ale org , avand

denumiri diferite

Se num dendritica drc are niste prelung citoplasmatice de cele mai multe

ori ca niste dendrite ale unui neuron, dar nu e cel nervoasa

Limf B - tip specializat de limfocit din randul limf mici care a capatat

instructie imunologica la niv organelor bursale