Impr Um Utu Rile
-
Upload
oleglacusta -
Category
Documents
-
view
216 -
download
0
description
Transcript of Impr Um Utu Rile
7/21/2019 Impr Um Utu Rile
http://slidepdf.com/reader/full/impr-um-utu-rile 1/2
a) împrumuturile vechi au apărat în limba română între secolele VI - XVIII şi s-au făcut
din limbile cu care româna a venit în contact în această perioadă: slava, maghiara, turca
şi greaca.
împrumuturile slave au pătruns atât pe cale orală, în urma asimilării populaţiei slave
ce a ajuns pe teritoriul României de ai, cât şi pe cale cultă, prin preluarea unor termeni
din domeniul religios şi social-politic !având în vedere că slavona a fost folosită la noi,
între secolele "-"#, ca limbă a administraţiei boiereşti, a diplomaţiei şi a cultului
religios - în paralel cu româna populară$.
Exemple de împrumuturi slave orale:babă, boier, ceas, coajă, colţ, dar, glas,
grădină, grijă, izvor, milă, muncă, necaz, nisip, noroc, obicei, pagubă, plată, praf,
prieten, steag, sticlă, tr'up, veac, veste, vârf, zid; bogat, bolnav, drag, lacom, mândru,
sărac, scump, slab, ştirb, treaz, vesel; a clădi, a croi, a dărui, a dovedi, a grăbi, a iubi,
a lipi, a lovi, a munci, a opri, a privi, a porni, a privi, a sfârşi ş.a.
ermeni slavoni pătrunşi pe cale cultă: apostol, candelă, călugăr, a citi, diacon, du!,
episcop, evang!elie, icoană, letopiseţ, liturg!ie, mitropolit, proroc,psalm, stareţ,
voievod...
împrumuturile maghiare au pătruns în limba noastră datorită convieţuirii românilor
cu maghiarii în %ransilvania începând cu veacul al &"-lea. 'intre acestea, unele au doar
o răspândire regională: adălmaş, bolând, cătană, irnaş, sabău... (lţi termeni
împrumutaţi din maghiară s-au impus în vocabularul general, fiind folosiţi de toţi
vorbitorii: belşug, c!in, c!ip, fel, gazdă, meşter, neam, oraş, sicriu, şoim etc.
împrumuturile din italiană au contribuit, la rândul lor, la moderniare şi
relatiniarea limbii române. ) bună parte din italienismele din română au o circulaţie
internaţională şi aparţin teminologiei muicale: cirpegiu, bariton, c!itară, duet, flaut,
mandolină, partitură, solfegiu... %ot limbii italiene îi datorăm şi unii termeni din
domeniul economic şi financiar: acont, agenţie, bancă, casier, contabil, fisc, scadenţă
etc. 'in alte domenii !arhitectură, alimentaţie, sport, politică...$ provin: ancoră,
basorelief, campion, capodoperă, fascism, febră, spag!ete, oncologie, teracotă ş.a.
împrumuturile din germană se datoreaă influenţei pe care această limbă a
e*ercitat-o asupra românei în onele unde e*istau şvabi şi saşi, dar şi contactului cu
7/21/2019 Impr Um Utu Rile
http://slidepdf.com/reader/full/impr-um-utu-rile 2/2
civiliaţia austriacă. +ele mai multe neologisme germane au fost luate din domeniul
tehnicii şi al ştiinţei - bliţ, boiler, cocs, diesel, fasung, gater, matriţă, rolă, şaibă, şină,
ventil " dar e*istă şi cuvinte de origine germană din alte domenii: abţibild, crenvurşt,
lebărvurşt, rucsac.
împrumuturile din franceză sunt, fără îndoială, cele mai numeroase din
vocabularul modem al limbii române şi aparţin tuturor domeniilor " administrativ,
economic, juridic, filozofic, medical, militar, muzical, ştiinţific: agricol, autopsie, bo#,
braconier, breşă, brevet, a broda, buc!et, butan, caviar, cazier, comandant, crem,
crimă, cristalin, crucial, a debita, decadent, a degaja, dicteu, dietetic, endocrin, a
evalua, evaziv, e#trafin, falie, figurant, filatelie, gaj, g!işeu, girafă, impas, iniţial,
izoterm, manevră, mezolitic, morfologie, neologism, obscurantism, orgă, paletă, perfid,
perfuzie, platformă, pneumologie, remiză, a se rela#a, rudimentar, semafor, spaţial,
tabinet, tambur, terorism, umor, uragan, vid, volan, zinc
rimele franţuisme au fost introduse încă din perioada fanariotă, dar influenţa
franceă devine covârşitoare în secolul al "&"-lea, când mulţi boieri tineri studiaă la
aris, se traduc numeroase cărţi şi se stabilesc importante relaţii de ordin politic,
economic şi cultural între ranţa şi România.
rimele franţuisme au fost introduse încă din perioada fanariotă, dar influenţa franceădevine covârşitoare în secolul al "&"-lea, când mulţi boieri tineri studiaă la aris, se
traduc numeroase căiţi şi se stabilesc importante relaţii de ordin politic, economic şi
cultural între ranţa şi România.
ajoritatea neologismelor franţueşti au pătruns în română pe cale cultă, ceea ce
e*plică faptul că multe dintre ele se scriu şi se pronunţă într-un mod similar cu grafia
franceă: automobil, bacalaureat, certificat, convoi, septicemie, sergent... /*istă totuşi şi
franţuisme ce păstreaă rostirea originală: antet, coşmar, faleză, fular ş.a. e lângăcuvinte, din limba franceă am preluat şi unele e*presii: bal mascat, calcul renal, cordon
ombilical, critic literar, monolog interior etc.
(vând în vedere că limba franceă este o limbă romanică, se poate conchide că ea a
contribuit decisiv la consolidarea structurii latine a le*icului românesc.
în secolul trecut, datorită influen ei sovietice de după 0123, în limba română îşi fac