CUPRINS

PAGINA

INTRODUCERE 2

CAPITOLUL 1. ASPECTE TEORETICE PRIVIND INVESTIŢIILE

3

1.1 Investiţia. Definiţie 31.2 Tipuri de investiţii si tipuri de investitori 31.3 Rolul investiţiei 41.4 Corporaţia transnaţională – principalul operator cu investiţiile internaţionale

6

1.5 Investiţiile externe – nevoie reală şi obiectivă pentru economiile în tranziţie

10

CAPITOLUL 2. PREZENTAREA SOCIETAŢII ŞI A PROIECTULUI DE INVESTIŢII

18

2.1 Scurt istoric al societăţii 182.2 Analiza poziţiei financiare 372.3 Descrierea tehnico-economică a proiectului de investiţie 402.4 Serviciile aferente investiţiei 422.5 Capacitatea tehnică a proiectului 43

CAPITOLUL 3. PREVIZIUNI FINANCIARE PE DURATA DE ACORDARE A CREDITULUI

46

3.1 Proiectia bilantului 463.2 Proiecţia contului de profit şi pierdere 483.3 Proiectia fluxului de numerar 49

CONCLUZII 50

BIBLIOGRAFIE 51

1

INTRODUCERE

Tranziţia societăţii româneşti şi înscrierea sa pe coordonatele economiei de piaţă implică

noi abordări în raportul dintre teoria şi practica economică. Referindu-ne la conceptul de

investiţie vom remarca manifestarea unor preocupări de clarificare. Dar acest concept are un

conţinut mai complex de cât apare dintr-o analiză succintă. Problemele practice ale tranziţiei la

economia de piaţă impun sarcini noi şi dificile teoriei economice. Între acestea, o abordare a

conceptului de investiţii este încă departe de o definire unitară.

Problema este de actualitate şi pentru că potenţialul investiţional se reflectă nu neapărat

prin volumul de resurse (financiare, materiale şi umane) avansate, cât mai ales prin capacitatea

factorului uman de a le transpune în efecte scontate.

„Investiţiile pot şi trebuie abordate în strânsă legătură cu procesul dezvoltării, al creşterii

economice. În fapt dezvoltarea depinde de capacitatea factorilor de decizie de a formula opţiuni

de investiţii în acord cu obiectivele şi scopurile stabilite, de a ameliora strategia şi politicile de

dezvoltare in ideea potenţării efectelor investiţiilor şi de a selecta proiecte de investiţii care să

permită valorificarea raţională a tuturor resurselor materiale, financiare şi de muncă pentru

atingerea obiectivelor stabilite.”1

1 Zaiţ D., Eficienţa economică a investiţiilor, Iaşi, 1987, p.2

2

Capitolul 1. Aspecte teoretice privind investiţiile

1.1 Investiţia. Definiţie

Ne referim la investiţii în legătură cu o activitate care are ca scop folosirea unei sume de

bani în vederea obţinerii unor profituri viitoare. În sens larg investiţia reprezintă sacrificiul unei

părţi din consumul prezent pentru un consum viitor, posibil şi incert.

Sacrificiul are loc în prezent şi e sigur. Recompensa pentru el vine mai târziu, dacă vine,

şi oricum mărimea ei este incertă. În unele cazuri elementul care predomină este timpul

(exemplu: investiţia în bonurile de tezaur guvernamentale), în altele riscul este atributul

dominant investiţiei SAFI, iar alteori, ambele aspecte sunt importante (ex.: achiziţionarea

acţiunilor întreprinderilor care se privatizează).

Trebuie avută în vedere şi relaţia distinctă dintre investiţie şi economisire. Economisirea

poate fi definită mai curând că un simplu consum amânat, în timp ce investiţia reprezintă de fapt

un consum sacrificat în prezent în intenţia obţinerii unui consum viitor mai mare. Investiţia mai

are în plus şi un caracter real, în sensul că ea poate determina creşterea în viitor a producţiei

naţionale.

1.2 Tipuri de investiţii

În economie există mai multe tipuri de investiţii. Unele dintre acestea presupun tranzacţii

financiare între agenţii economice, altele presupun implicarea în tranzacţii şi a unor bunuri

materiale cum ar fi clădirile, echipamentele industriale, mijloacele de transport etc. În primul caz,

investitorul intra în posesia unor active specifice: acţiuni, obligaţiuni, certificate de depozit sau

bonuri de tezaur. În al doilea caz activele rezultate au cu totul altă natură: fabrici, companii de

transport, hoteluri sau magazine. În primul caz este vorba despre investiţii financiare, iar în al

doilea caz de investiţii reale. De cele mai multe ori nu se poate face o delimitare precisă,

deoarece cele două tipuri coexista.

Trebuie de reţinut că în perioadele precapitaliste majoritatea investiţiilor reale nu

implicau nici un fel de tranzacţii financiare. În societatea modernă, aproape orice investiţie reală

are şi o importantă latură financiară. De la cel mai mic magazin până la marile corporaţii

internaţionale, activitatea de investiţii se sprijină pe credit, acţiuni, obligaţiuni etc.

Termenul “speculaţie” este folosit de multe ori în sens peiorativ. Nu există vreo diferenţă

de esenţă între cele două concepte: cel de investitor şi cel de speculator.

Speculatorul reprezintă un tip aparte de investitor, care se individualizează printr-un

comportament specific:

3

a) speculatorul are o atitudine diferită faţă de risc, în comparaţie cu investitorul obişnuit :

primul este atras puternic de investiţiile cu risc deosebit de mare, cel de-al doilea preferă un

risc cât mai scăzut;

b) decurgând din această atitudine, speculatorul mizează pe un profit anormal de mare

corespunzător cu riscul pe care şi-l asumă, în timp ce investitorul obişnuit contează pe un

câştig normal de mare;

c) speculatorul acţionează mai mult pe termen scurt, în timp ce pentru o investiţie obişnuită

orizontul de timp este relativ mai mare;

d) în timp ce majoritatea agenţilor economici consideră că informaţiile şi semnalele

furnizate de piaţă sunt corect interpretate de către toţi, speculatorul crede că are un avantaj

informaţional faţă de ceilalţi, anticipând o evoluţie pe care alţii nu o întrevăd.

Contrar aparenţelor, speculatorul nu este un factor de dezechilibru al pieţei, ci dimpotrivă,

un puternic factor de echilibru. Dacă nu ar exista agenţi economici care să preia riscul pe care

alţii îl evită, mecanismele economice ar avea tendinţa de blocare. Prin speculaţie are loc

redistribuirea stimulentelor legate de risc.

1.3 Rolul investiţiei

 Înainte de a defini investiţiile internaţionale, este necesară cunoaşterea rolului economic

al investiţiei la nivelul economiei naţionale. Această chestiune de maximă importanţă a ocupat un

loc central în toate curentele de gândire economică.

Economiştii clasici şi mai târziu cei neoclasici, au constatat că “oferta îşi creează

propria-i cerere”. Astfel s-a creat şi dezvoltat suportul teoretic al rolului statului în economie.

Aceştia susţin că:

a) procesele şi fenomenele economice se autoreglează. Pe termen lung, economia îşi găseşte

mereu poziţia de echilibru. În poziţia de echilibru, oferta îşi găseşte întotdeauna propria ei

cerere şi, în consecinţă, folosirea deplină a forţei de muncă este asigurată;

b) investiţiile au forme contrarii la scara întregii economii. Economisirea înseamnă retragerea

din circulaţie a unei puteri de cumpărare egală cu sumele economisite. Efectul este resimţit

de cererea agregată care se diminuează. Are loc astfel contracţia activităţii la scară a întregii

economii, fenomen denumit în mod uzual recesiune;

c) investiţiile joacă un rol economic expansionist. A investi înseamnă a cumpăra bunuri şi

servicii, întreţinând şi extinzând activitatea altor agenţi economici, efect reflectat în

creşterea outputului economic total, adică a PNB1 sau PIB2;

1 Produs Naţional Brut2 Produs Intern Brut

4

d) deoarece între momentul efectuării investiţiei şi momentul în care se fac simţite efectele

sale există un interval mai scurt sau mai lung, are loc apariţia unei cereri suplimentare care

nu are încă corespondent în bunuri şi servicii;

e) deoarece economia revine mereu la starea de echilibru, pe termen lung sumele economisite

vor fi perfect compensate de către sumele investite. Pe termen scurt, pot exista

neconcordanţe. Sumele economisite pot depăşi uneori sumele investite şi invers.

Creşterea sumelor economisite va duce la creşterea ofertei de depuneri la vedere sau la

termen. În consecinţă, rata dobânzii se va reduce, încurajând investiţiile şi descurajând

depunerile. În cele din urmă echilibrul se va restabili.

Creşterea nivelului activităţilor investiţionale peste nivelul economiilor existente va duce

la creşterea cererii de capital de împrumut. Nivelul dobânzii va cunoaşte o tendinţă ascendentă,

descurajând investiţiile şi încurajând depunerile.

După cum se observă, în cadrul modelului clasic elementul primordial care determină

nivelul activităţii investiţionale dintr-o economie este rata dobânzii.

Formele investiţiilor internaţionale reprezintă modalităţile concrete prin care un agent

economic realizează o investiţie internaţională, adică ori de câte ori:

a) cumpăra acţiuni de pe o piaţă străină sau emise de o firmă din altă ţară;

b) cumpăra obligaţiuni de pe o piaţă străină sau emise de o firmă străină;

c) construieşte “pe loc gol” o societate nouă sau deschide o filială în altă ţară;

d) acordă un credit financiar unui agent economic dintr-o altă ţară sau unui agent economic

străin ce operează în propria ţară;

e) preia (achiziţionează) o firmă străină sau fuzionează cu o firmă străină;

f) participă cu capital investiţional la construirea de societăţi mixte;

g) încheie contracte internaţionale de leasing sau franchising. Din cele prezentate se poate

deduce şi definiţia termenului de investiţie internaţională, care este acea investiţie care

încorporează un element de extraneitate.

  Investiţia internaţională presupune existenţa a cel puţin doi agenţi economici: agentul

economic emitent şi agentul economic receptor la investiţie. Ca atare, există două tipuri de

investiţii internaţionale – directe şi de portofoliu – care se referă la raportul ce se stabileşte între

emitent şi receptor.

Atunci când investiţia presupune transferarea către agentul emitent al posibilităţii de

control şi decizie asupra activităţii agentului receptor este vorba despre o investiţie directă. În

restul cazurilor, când investiţia nu presupune stabilirea unu asemenea raport, este vorba despre o

investiţie de portofoliu.

5

Investiţia de portofoliu reprezintă întotdeauna un plasament pur financiar, o investiţie pur

financiară. Investiţia directă îmbină însă într-un mod mult mai complex plasamentul financiar cu

investiţia reală. Atunci când agentul emitent ajunge să controleze agentul receptor, pe lângă

fluxul financiar iniţial apar şi alte fluxuri, multe dintre ele având o consistenţă reală: fluxuri de

tehnologie, fluxuri de forţă de muncă, fluxuri manageriale şi chiar fluxuri de bunuri şi servicii.

De multe ori, încadrarea unei investiţii internaţionale în unul din cele două tipuri este

foarte dificilă. Între investiţia directă şi cea de portofoliu există o zonă “gri”, în care cu greu se

poate desluşi frontiera. Cel mai bun exemplu în acest sens îl constituie achiziţionarea de acţiuni

pe piaţa financiară internaţională. Deoarece pachetul de control al acţiunilor nu reprezintă un

anumit procent fix în totalul acţiunilor, ci variază de la caz la caz, investiţia, la rândul ei, se va

încadra în unul sau altul din tipurile menţionate.

În mod cu totul convenţional, reglementările şi statisticile din SUA cuprind în categoria

investiţiilor directe toate tranzacţiile care trec dintr-un patrimoniu în altul mai mult de 10% din

acţiunile emise de către o firmă. În Franţa procentul este de 20%, iar în Germania de 25%. În

general, mărimea pachetului de control al acţiunilor variază invers proporţional cu dimensiunea

firmei şi numărul de acţiuni emise de ea.

 

1.4 Corporaţia transnaţională – principalul operator cu investiţiile

internaţionale

De la comerţ internaţional la investiţiile internaţionale cel mai vechi flux economic

internaţional este fără îndoială comerţul internaţional. Cunoscut încă din antichitate, acesta a

evoluat relativ liniar o lungă perioadă de timp.

Capitalismul influenţează relaţiile economice internaţionale datorită a cel puţin două

procese pe care le provoacă:

a) dislocarea economiei naturale de autoconsum şi înlocuirea ei cu economia de piaţă;

b) apariţia unui nou tip de agent economic;

c) întreprinderea capitalistă.

Există două mari tipuri de proprietate privată: proprietatea privată individuală şi

proprietatea privată colectivă.

Întreprinderea individuală prezintă următoarele caracteristici :

a) se constituie relativ rapid şi cu cheltuieli minime;

b) nu se plăteşte taxa pe venitul corporaţiei, veniturile sunt impozitate ca şi când ar fi vorba de

veniturile unei persoane fizice;

6

c) transferul proprietăţii către alţi investitori se face într-un mod relativ greoi şi foarte

complicat;

d) răspunderea proprietarului pentru debitele întreprinderii este solidară şi nelimitată;

e) durata de viaţă a întreprinderii e limitată de durata de viată a proprietarului acesteia;

f) accesul la capitalul de împrumut este relativ limitat.

Ca urmare, aceste întreprinderi au dimensiuni relativ reduse şi se ocupă de activităţi care

nu necesită capitaluri mari şi tehnologii sofisticate. Deşi foarte numeroase ponderea lor în

fluxurile internaţionale nu este mare.

Întreprinderile care au la baza proprietatea privată şi colectivă sunt reprezentate , în

principal, de societăţile pe acţiuni.

Principalele lor trăsături economice sunt:

a) înfiinţarea întreprinderii este un proces complex şi destul de costisitor, necesitând un

minim de capital şi de personal;

b) datorită existenţei acţiunilor, transferul proprietăţii se face rapid şi cu cheltuieli minime;

c) răspunderea este limitată în raport cu mărimea participării la capital;

d) durata de viaţă a întreprinderii este relativ mare;

e) veniturile obţinute în urma desfăşurării activităţii economice sunt taxate dublu;

f) o dată ca venituri ale întreprinderii şi o dată ca venit al acţionarilor.

  Structura organizatorico – funcţională a întreprinderilor capitaliste din zilele noastre se

constituie din următoarele componente de bază:

Acţionarii reprezintă proprietarii şi pretendenţii reziduali în ultimă instanţă ai firmei. Ei

au dreptul de revendicare a oricărui câştig obţinut de firmă dar şi obligaţia de a suporta riscurile

la care se expune firma.

Deţinătorii de obligaţiuni sunt creditorii firmei. Câştigul lor este mai puţin riscant decât

cel al acţionarilor, el reprezentând plata la o dată fixă a unei sume fixe.

Consiliul de administraţie – exercită funcţia de control asupra managementului de vârf al

firmei. Consiliul de administraţie acţionează ca un agent al acţionarilor.

Autorii şi revizorii contabili neutrii nu sunt angajaţi ai firmei. Ei exercita controlul direct

asupra managementului de vârf al firmei.

Managerii de vârf ai firmei exercită conducerea executivă în condiţiile funcţionarii

corespunzătoare a Consiliului de administraţie şi a revizorilor.

  Operatorii economici internaţionali sunt întreprinderile naţionale care desfăşoară în mod

sistematic operaţiuni de export – import, activităţi care ocupa o pondere semnificativă în

ansamblul activităţilor întreprinderii. Cu toate că se manifestă în spaţiul economic internaţional,

7

operatorii internaţionali sunt circumscrişi spaţiului economic naţional şi continuă să aibă un

puternic specific naţional.

Operatorii multinaţionali sau transnaţionali încetează de a mai fi circumscrişi unui anumit

spaţiu naţional şi îşi pierd specificitatea naţională. Cel mai semnificativ tip de operator

transnaţional este corporaţia transnaţională.

Activitatea operatorilor transnaţionali nu duce la substituirea activităţii operatorilor

internaţionali. Dimpotrivă, ca urmare a investiţiilor internaţionale, celelalte fluxuri economice, în

primul rând comerţul internaţional, dobândeşte o dinamică specifică. Fără agenţi economici

internaţionali şi naţionali, corporaţiile transnaţionale nici nu ar putea exista.

 Nu există o definiţie a Corporaţiei transnaţionale concisa şi general acceptată, ci mai multe

puncte de vedere cu privire la acestea:

a) unele definiţii pun accentul pe caracteristicile structurale ale firmelor respective, cum ar fi:

numărul de ţări în care operează firma, naţionalitatea acţionarilor, compoziţia

multinaţională a managementului de la vârful ierarhic;

b) altele pun accentul pe caracteristicile de performanţă ala firmei, cum ar fi: volumul absolut

sau ponderea relativă a veniturilor, vânzărilor, activelor sau angajaţilor provenind din/sau

implicaţi în operaţiunile la scară internaţională ale firmei respective;

c) unele se bazează pe caracteristicile comportamentale ale conducerii de vârf a firmei, cum ar

fi aceea de a gândi la mod global.

Ca atare, prin corporaţie transnaţională înţelegem un mănunchi de corporaţii controlate de

la un sediu central şi care îşi desfăşoară activitatea în mai multe ţări.

Investiţiile străine directe sunt definite că proprietatea directă sau indirectă a unei entităţi

străine ce deţine cel puţin 10% din acţiunile cu drept de vot ale unei întreprinderi. O investiţie

directă străină poate însemna o achiziţie, o fuziune, o nouă fabrică, extinderea fabricii sau o

absorbire.

Sunt cel puţin patru caracteristici care le disting direct de portofoliul de investiţii:

Un aspect fundamental al investiţiilor directe, că opuse investiţiilor de portofoliu aste că

investitorul cumpăra puterea de a exercita controlul asupra managementului investiţiei şi tocmai

de aceea nu implică doar capital. Acest lucru implica abilităţi manageriale şi tehnice sau

cunoştinţe de marketing. Puterea controlului va varia în funcţie de distribuţia acţiunilor în firma

respectivă. Explicaţia acestui fapt este aceea că dacă un investitor deţine peste 30% din acţiunile

unei companii şi nici un alt investitor nu deţine mai mult de 10% aste foarte posibil să fie apt de a

exercita controlul cu toate că este minoritate, nedetinand 51% din acţiunile unei companii.

O altă diferenţă fundamentală este ţinta finală a investitorului direct ţi a investitorului de

portofoliu. Capitalul de portofoliu are tendinţa de a se muta în unele sectoare din ţări străine care

8

au un avantaj asupra respectivelor sectoare interne. Acest avantaj va fi reflectat de un profit

superior. Acest lucrul impus este posibil să se întâmple cu o investiţie directă într-o industrie în

care tara sursa are avantajul dar unde acest avantaj poate fi transferat unei ţări străine în folosul

acesteia.

Vasta majoritate a investitorilor de portofoliu este realizată de persoane fizice sau

instituţii şi nu de persoane juridice, de companii. Ei au tendinţa să investească în persoane fizice

şi instituţii străine prin intermediul mecanismului pieţei de capital străin. În cazul investiţiilor

directe străine este normal să fie făcut de companii. Poate implica cumpărarea unei întregi

companii sau numai unei părţi din această constituind un schimb de proprietate sau, alternativ,

poate constă în clădirea unei întregi noi fabrici în străinătate într-o formă pe ?verticală sau

orizontală, cu toate că acestea, reprezentând încă o extensie geografică a acestei firme. Acestea

pot fi motivele diferite de maximizare a profitului imediat. Rezultatul analizei generale făcute la

CERT1 a confirmat acest lucru.

Investiţiile directe străine nu necesită un flux de capital de la o ţară la alta. Economişti

obişnuiau să se gândească la investiţiile directe că la o mişcare internaţională a capitalului ce

poate avea forme diverse, de exemplu noi acţiuni, anumite forme de obligaţiuni, vanzari-

cumparari ale acţiunilor şi obligaţiunilor existente prin schimburile de titluri de valoare sau

printr-o varietate de forme şi instrumente de credit pe termen scurt. Singura diferenţă pe care

economişti ar accepta-o a fost aceea că investiţiile directe sunt însoţite de grade diferite de

control şi mişcare de management şi tehnologie.

Investiţiile directe străine pot să joace un rol crucial în restructurarea şi refacerea

economică românească pe o creştere susţinută. Firmele vestice prin introducerea tehnologiei de

vârf şi a modelelor de management modern la filialele lor deschise România vor pune sub

presiune companiile romaneşti care vor fi obligate, la rândul lor, să realizeze astfel de

îmbunătăţiri.

Sunt şi alte beneficii pe care o investiţie străină le-ar putea aduce, că de exemplu: -

sporirea producţie şi a calităţii produselor în concordanţă cu standardele vestice;

a) realizarea cantităţii necesare tuturor pieţelor potenţiale străine sau interne;

b) crearea de noi locuri de muncă;

c) accesul la noi pieţe

Firmele multinaţionale îşi pot folosi legăturile lor deja formate pentru a importa şi

exporta produse din şi în România sporind astfel greutatea economiei româneşti în economia

mondială.

1 Computer Emergency Readiness Team

9

Pe de altă parte investiţiile sunt componenta cea mai volatilă a PIB. Când exportul de

bunuri şi servicii trece printr-o perioadă de recesiune şi acest declin este, de obicei, datorat unei

scăderi a cheltuielilor pentru investiţii. Cu mult mai puţin volatile decât investiţiile naţionale,

investiţiile străine directe răspund la mult mai multe determinante decât investiţiile domestice

naţionale.

Sunt factori care afectează investiţiile străine directe în România şi aceştia trebuie

consideraţi nu numai în interiorul economiei ci şi în exteriorul ei, pe piaţa mondială.

Investiţiile străine directe depind de factori interni dintre care închiderea în climatul

politic este cea mai importantă dar depinde, de asemenea, şi de starea de bum sau de recesiune a

economiei mondiale. Astfel prevederile investiţiilor directe străine sunt inevitabil hazardate. În

această lucrare mai multă atenţie vă fi acordată factorilor interni din România. Va fi făcută o

menţiune unor factori economici şi politici majori cum ar fi stabilirea unui cadru de muncă

regulator dar şi de încredere, încrederea în compensare imediată în cazul naţionalizării sau

confiscării de bunuri, căutarea riscurilor legate de raţă de schimb, dezvoltarea infrastructurii

fizică şi comercială, s.a.m.d.

1.5 Investiţiile externe – nevoie reală şi obiectivă pentru economiile în tranziţie

  Nevoia de capital şi de investiţii, care se ridică la un nivel mult peste posibilităţile

economice actuale, impune ca o condiţie obiectivă, apelarea la capital străin sub forma atragerii

de investiţii directe de capital, caracteristică comună tuturor statelor ex - comuniste.

În acest sens, există deja un interes de ambele părţi, atât din partea investitorilor şi

capitalului străin, cât şi din partea investitorilor interni.

Iminenta integrare a statelor din estul şi centrul Europei alături de cele vest – europene în

UE, stimulată de interese strategice din ambele tari, impune atât o extindere a cooperării

internaţionale cu alte state şi mai ales cu cele dezvoltate, cât şi o accelerare a tranziţiei la

economia de piaţă, care să deschidă orizonturi reale cooperării internaţionale. De altfel, imediat

după destrămarea sistemului socialist, ţările din Europa centrală şi de est au iniţiat diverse

demersuri pentru anumite acţiuni regionale de cooperare cum ar fi între ţările riverane Marii

Negre, crearea de zone economice transfrontaliere etc. De asemenea, acestea au trecut la

solicitarea unor înţelegeri cu Comunitatea Europeană, cu care au şi semnat mai târziu acorduri de

asociere, iar pe de altă parte, acestea au semnat acorduri de liber schimb cu AELS1.

Forţa necesară accelerării acestui proces de tranziţie la economia de piaţă şi a aderării la

UE rezidă numai în disponibilul de capital. Conştiente de aceste realităţi, statele vest – europene,

1 Asociaţia Europeană a Liberului Schimb

10

interesate în procesul de atragere a fostelor state socialiste la sistemul economiei de piaţă, au

demarat ele însele o serie de programe de sprijin comunitar al statelor aflate în tranziţie. Au fost

încheiate acorduri de asociere cu Comunitatea Europeană de către toate statele est şi central –

europene.

Pentru a sprijini acest proces, statele vest – europene şi-au declarat disponibilitatea de a

acorda statelor asociate o serie de facilităţi în relaţiile comerciale şi de cooperare, precum şi

anumite ajutoare de capital prin programe comune cum este programul PHARE, care prevede

acordarea de consultanţă şi de tehnologie, de know - how necesare retehnologizării economiilor

de tranziţie.

În acordurile de asociere, UE s-a angajat în mod explicit în sprijinirea eforturilor de

consolidare a democraţiei şi a celor de finalizare a tranziţiei la economia de piaţă şi de creare a

unei economii competitive în aceste state. Mai mult, în acordurile de asociere s-a stipulat că

“comunitatea v-a examina acordarea în anumite circumstanţe, a unor fonduri pentru stabilitatea

macroeconomică” pe care le-a legat şi de sprijinul celorlalte state din grupul celor 24, şi al

instituţiilor financiare internaţionale. Informaţii recente preconizează o iniţiativă americană de

genul planului Marshall aplicat în Europa occidentală.

Conştiente, la rândul lor, că obstacolul principal pe care îl au de înfruntat statele în

tranziţie, îl constituie lipsa de capital şi de investiţii în domeniul privat, productiv şi al serviciilor,

ţările vest - europene dezvoltate manifesta real interes în acordarea de ajutoare financiare

economiilor în tranziţie.

Tranziţia spre economia de piaţa este caracterizată în toate statele est şi central-europene

de o instabilitate a economiilor naţionale, de declin economic, de o adevărată criză de capital şi o

rată periculos de mică a investiţiilor, mai ales a celor productive.

Toate economiile naţionale aflate în tranziţie sunt marcate de profunde dezechilibre. Rata

formării brute a capitalului a scăzut la niveluri de-a dreptul alarmante (în România sub 20% din

PIB) lucru datorat atât scăderii productivităţii muncii şi a timpului efectiv lucrat cât şi presiunii

sindicale asupra salariilor, a scăderii capacităţii manageriale si a noii echipe de conducere.

Rata mare a dobânzilor, la care România se afla pe primul loc în rândul ţărilor în tranziţie

a constituit o altă cauză a scăderii ratei de acumulare, precum şi a înclinaţiei spre investiţii. În

aceste condiţii este evidentă incapacitatea fiecărei economii naţionale, foste comuniste, de a face

faţă singură nevoii absolute de capital pentru a asigura o minimă creştere economică.

Nevoia de capital străin rezidă deci tocmai din incapacitatea propriilor economii naţionale

de a satisface nevoia de capital pentru refacerea economică şi pentru relansarea investiţiilor, care

în situaţia menţinerii reculului din anii imediat după ’90, risca să arunce aceste economii în totală

dependenţa de lumea dezvoltată, cu grave consecinţe pe termen mediu şi lung.

11

Pe de altă parte, această nevoie de capital străin este amplificată şi de nivelul tehnologic

mult rămas în urmă al dotărilor şi producţiei industriale din ţările aflate în tranziţie.

Retehnologizarea întreprinderilor din aceste ţări este pusă în prim planul strategiilor de

dezvoltare pe termen scurt de către toate statele est-central-europene, retehnologizare fără de care

competitivitatea produselor acestor economii devine deosebit de precară.

Potrivit estimărilor, nevoia de transferuri pentru ţările Europei Centrale şi de Est ar

reprezenta 50 miliarde ECU1 anual faţă de care Europa poate asigura cca. 22 miliarde ECU

anual, UE deţinând la nivelul anilor 1991-1993 cca. 46,5 % din investiţiile străine directe în

aceste ţări. Ar reveni deci cel mult 2 miliarde de dolari pentru o ţară aflată în tranziţie sau chiar

sub 1,5 miliarde de dolari dacă ne referim la toate cele 18 state foste socialiste. Este evident că un

asemenea aport nu poate fi considerat determinant ci doar ajutător. Acest aport ar putea avea rol

mai mare în măsura în care acesta s-ar concretiza în tehnologie de vârf, care combinat cu

posibilităţile de investiţii materiale autohtone, ar da noilor societăţi potenţial competitiv

internaţional.

Internaţionalizarea şi globalizarea problemelor economice ale producţiei industriale si ale

mişcării capitalurilor financiare, fac ca activitatea de investiţii să devină una de natură globală, cu

implicaţii asupra tuturor economiilor naţionale şi asupra întregii economii mondiale.

În plan general, un raport UNCTAD2 din anul 1995 reliefează faptul că volumul

investiţiilor străine a influenţat în mod determinant economia mondială prin nivelul foarte ridicat

atins care în perioada 1981-1993 s-a cifrat la 2080 miliarde dolari, ritmul de creştere al ISD3 fiind

superior ritmului de creştere al PIB - ului la nivel mondial. Peste 30% din aceste investiţii provin

din UE şi peste 21 % din SUA. Orientarea ireversibilă a economiilor est-central-europene spre

economia de piaţă au trezit din partea investitorilor occidentali europeni un real interes faţă de

piaţa investiţiilor în această zonă a Europei.

Un interes al investitorilor străini este bazat în principal pe dorinţa de penetrare pe pieţele

acestor state, pe extinderea segmentelor de piaţă şi pe posibilitatea obţinerii unor produse mai

ieftine datorită nivelului scăzut al costurilor cu manoperă. Mai multe studii efectuate în rândul

investitorilor vest-europeni au ajuns la concluzii deosebit de apropiate privind motivaţia acestor

investitori de a investi în ţările fost comuniste.

Accesul la piaţa este esenţial pentru investitorii străini, chiar şi pentru cei strategici, care

vizează obiective pe termen lung privind expansiunea pieţei produselor şi serviciilor oferite de

acesta. Ei urmăresc construcţia unor reţele de distribuţie cu efecte sinergice clare.

1 Unitate monetară europeană2 Conferinţa Naţiunilor Unite pentru Comerţ si Dezvoltare3 Investiţii Străine Directe

12

Desigur că avantajele costurilor reduse în zona statelor primitoare de investiţii străine nu

sunt deloc omise. Chiar o serie de investitori văd în această zonă de interese o componentă

esenţială a propriilor strategii. Costul redus al forţei de muncă ca şi cel al resurselor materiale

este deosebit de atractiv. Nu trebuie omis faptul că majoritatea firmelor străine investitoare sunt

orientate pe export şi numai în mică măsură pe satisfacerea unor pieţe interne ale statelor

primitoare, care nu au perspective de creştere considerabilă a cererii interne de mărfuri şi servicii.

Concluzii similare se regăsesc şi în cadrul unui studiu al OECD1 sintetizat în tabelul

următor:

TABEL 1.1

Motivele prioritare ale atractivităţii investitorilor occidentali în Europa de est

ŢaraAustria Franţa Germania Japonia Anglia SUA TOTAL

Motivaţia

Acces la piaţa 12 14 7 2 16 20 71

Extindere piaţă 9 6 3 3 7 14 42

Cost mic de producţie 2 3 2 1 5 2 15

Sursa materii prime 2 1 3 1 1 1 11

Alte motivaţii 8 2 3 - - 3 16

Total intervievaţi 34 34 20 7 26 41 162

Sursa: OECD 2002

Investiţiile străine directe constituie prin formă şi conţinut economic o formă a relaţiilor

economice şi de cooperare internaţională. În condiţiile unui avânt al schimburilor economice

internaţionale, ce au avut loc sub impactul dezvoltării economice şi sub impactul politicilor

protecţioniste ce şi-au făcut loc după politicile de liber schimb, întreprinderile ce cunoscuseră

deja o dezvoltare considerabilă şi deveniseră mari corporaţii se văd deodată stingherite de noile

politici protecţioniste ale unor state naţionale noi apărute şi dornice să-şi dezvolte propriile

industrii, trec la contracararea acestora prin înlocuirea unor acţiuni de schimb de mărfuri clasice

cu acţiuni de investiţii în interiorul acestor state. Apar astfel primele corporaţii internaţionale.

Cele mai renumite exemple sunt constituite din nume ca: Shell, Standard Oil, British Petroleum,

Siemens, Krupp, Ericson, Ciba etc. care au marcat o primă perioadă a practicii investiţiilor

directe în străinătate, în special în anii 1975-1995.

În zona statelor nesocialiste, politicile investiţiilor străine au continuat şi s-au amplificat.

Cea mai evidentă creştere a ISD în ţările occidentale a avut loc în anii de după 1965, când

această creştere a fost de peste 20 de ori numai până la finele anului 1989.

1 Organizaţia pentru Cooperare si Dezvoltare Economică

13

Abolirea sistemelor totalitare în ţările din Europa centrală şi de est nu le-a găsit pe acestea

în necunoaşterea practicilor privind investiţiile străine în propriile economii naţionale, astfel încât

au putut demara în scurt timp anumite politici de atragere de capital străin sub forma ISD. În

legislaţia acestora existau deja reglementări care s-au constituit în baze de informaţii pentru

perfecţionarea legislaţiei în materie şi care au eliminat anumite piedici în cale ISD.

Piaţa statelor din Europa centrală şi de est a prezentat şi prezintă şi azi un real interes din

partea capitalului străin, atât datorită calităţii forţei de muncă de o calificare deosebită la nivel

profesional sau la nivel de cultura generală, cât şi datorită condiţiilor de realizare la costuri mult

mai reduse a unor produse de bună calitate. Pe baza unor astfel de considerente speranţa în

profituri ridicate ale capitalului străin a fost destul de mare. Orice investitor urmăreşte prin

investiţia pe care o face să obţină un profit cât mai mare.

În condiţiile trecerii la economia de piaţă, în ţările est - comuniste renaşte proprietatea

privată iar principalii investitori încep a fi persoanele sau firmele private. La rândul lor şi acestea

urmăresc cu prioritate realizarea unui cât mai mare profit. Acest lucru face că între investitorul

străin şi cel autohton să existe o anumită convergenţa de interese.

Aceasta convergenţă de interese la nivel microeconomic se transformă adesea în

divergenţa cu interesele macroeconomice. Pentru investitorul privat contează mai puţin unde şi în

ce domeniu se va înscrie proiectul său de investiţie, ci doar dacă acesta va aduce profituri sigure

şi mari, pe când interesul macroeconomic cere o anumită orientare a noilor investiţii spre

domenii de interes naţional.

Practica îndelungată în domeniul investiţiilor străine a dovedit că investitorii străini au

acţionat de fiecare dată cu prioritate în interesul propriu, chiar cu completă desconsiderare a

intereselor naţionale ale statelor beneficiare de investiţii străine. Investiţiile străine au slujit

intereselor propriilor lor state şi economiilor naţionale ale acestora, ceea ce a condus la

dezvoltarea dezechilibrată a zonelor în care s-a investit. Ar fi o gravă eroarea dacă acest adevăr

ar fi trecut cu vederea şi nu ar fi luat serios în consideraţie. Rezultă că la nivelul strategiilor de

stat, al macroeconomicului apar serioase delimitări de interese în politicile de investiţii străine.

În condiţiile adâncirii proceselor de globalizare a problemelor economice şi de

intensificare a tendinţelor integraţioniste pe toate continentele mai ales pe cel european, ţările

aflate în tranziţie au o serie de interese convergente cu cele ale statelor dezvoltate printre care ar

fi de reţinut:

a) armonizarea nivelului de dezvoltare economică şi creşterea unor posibilităţi sporite de

revitalizare economică a acestui grup de state;

b) crearea condiţiilor de folosire mai intensă a resurselor umane la locul de reşedinţă al

acestora şi prevenirea emigrării acestora spre ţările dezvoltate industrial;

14

c) adâncirea diviziunii internaţionale a muncii în care tot mai multe state să devină dezvoltate

şi să poată deţină şi ele un rol de furnizoare de tehnologie şi ştiinţa în schimbul

importurilor, atât de alte cunoştinţe tehnico – ştiinţifice, cât şi de produse finite mai ieftine

şi performante;

În fundamentarea oportunităţii şi eficienţei proiectelor cât şi în gestiunea lor se folosesc

diferite criterii de structurare a cheltuielilor de investiţii, fiecare dintre ele răspunzând unei

anumite necesităţi de analiză sau de decizie. La nivelul decizional al unei societăţi comerciale se

operează cu următoarele criterii:

În raport cu obiectivul strategic deservit:

a) investiţiile de dezvoltare sunt acele cheltuieli destinate finanţării, creşterii volumului

producţiei, lansării de noi produse pe piaţă, sau diversificării strategice prin abordarea de noi

sectoare de activitate.

Proiectele de investiţii pentru lansarea de noi produse pe piaţă sau diversificarea

activitătii sunt de regulă mai riscante şi mai scumpe deoarece pe lângă elementele materiale

presupun şi acumularea de cunoştiinţe noi, cucerirea de noi segmente de piaţă.

Dezvoltarea se poate realiza “intramuros” prin proiecte interne sau extramuros prin

externalizare de activitate. Deasemenea nu puţine sunt cazurile când se apelează la dezinvestiţie,

mai ales când s-a hotărât reconversia spre alte sectoare de activitate mai profitabile sau spre alte

zone geografice cu condiţii / oportunităţi mai atractive.

Previziunea cash flow–ului la investiţiile de creştere este puternic influienţată de situaţia

economică şi concurenţială, independent de durata de viaţă a proiectului, datele necesare fiind

oţinute prin analiză de mediu. Efortul investiţional este mare în raport cu talia intreprinderii,

putând angaja viitorul acesteia pe perioade îndelungate. De aceia ele sunt rodul unor demersuri

strategice ale managementului superior al intreprinderii.

b) investiţii de raţionalizare sunt destinate în special;reducerii costurilor şi/sau diminuării

riscurilor. Reducerea costurilor este posibilă prin implementarea unor măsuri de modernizare a

echipamentelor de producţie în scopul creşterii randamentelor (economii de materii prime) sau a

productivităţii muncii (economii de personal).

Reducerea riscurilor presupune măsuri de diversificare şi consolidare a surselor de

aprovizionare, fiabilizarea furnizorilor, etc.

Consecinţele aşteptate sunt, fie economii de costuri, fie un cash-flow diferenţial pozitiv,

în raport cu starea iniţială, estimat cu o anumită probabilitate (aceea a unei rupturi de stoc). In

majoritatea cazurilor,cash flow-ul asociat unei investiţii de raţionalizare poate fi anticipat cu

suficientă precizie şi de aceea astfel de investiţii prezintă riscuri mai reduse. Problema care se

15

poate ivi este faptul că progresul tehnic poate să conducă la obsolescenţa rapidă a echipamentelor

care în cazul cel mai drastic poate să conducă la dezinvestiţie prematură.

În practică diferenţa dintre dezvoltare şi raţionalizare este adesea dificil de realizat –

crşterea taliei intreprinderii (volumul producţiei) deseori este acompaniată de politici de reducere

a costurilor şi/sau riscurilor.

După destinaţia lor economică investiţiile se împart în:

I. Investiţii materiale sau investiţii corporale, industriale sau comerciale care constitiue

activul fizic al firmei sub urmatoarele forme:

a) realizarea de active corporale/mijloace fixe (equity investments) şi elemente de activ circulant

(normative de stoc sub forma fondului de rulment/capital de lucru) şi care se concretizează în

bunuri şi echipamente.

b) investiţii în valori imobiliare (investments in real estate) prin cumpărări de proprietăţi;clădiri,

terenuri, etc.

Ele dau drept de proprietate investitorului respectiv, dreptul de a deţine acţiuni comune şi

acţiuni privilegiate. Deţinătorul acestor acţiuni are drept de control asupra firmei şi drepturi

prerogatorii – prioritate de a-şi păstra cota procentuală în valoarea patrimonială (acţionarul are

dreptul de a cumpăra primul noi acţiuni la oferta publică).

II. Investitii financiare care pot fi structurate astfel:

a) investiţii cu venit fix în; certificate de depozit, conturi de economii, tiluri de valoare ale

tezaurului sau emise de agenţii guvernamentale, obligaţiuni;

b) investiţii în titluri de valoare derivate tranzacţionate pe piaţa secundară (contracte de tip

“options”, contracte de tip “futures” încheiate pentru trei tipuri de active: mărfuri, valută, titluri

financiare de valoare).

c) investiţi în tiluri străine de valoare.

d) investiţii pe piaţa valutară.

e) investiţii pe piaţa monetară prin fonduri mutuale.

III. Investiţii imateriale concretizate în active necorporale sub formă de fond de comerţ,

brevete, sau cheltuieli (în sens contabil al cuvântului) cu formarea personalului de

exploatare, de publicitate, cu studii.

Conform ultimelor studii iniţiate de OCDE, investiţiile imateriale se află într-un progres evident,

acoperind întreg spectru al investiţiilor pe termen lung. In acelaşi timp, ele se află într-o strânsă

relaţie de complementaritate cu investiţiile materiale, ponderea lor variind însă de la sector la

sector şi chiar de la proiect la proiect. Unele investiţii necorporale sunt destinate achiziţiei de

bunuri si/sau servicii altele, precum cele de cercetare-dezvoltare provin din exploatare şi sunt

evidenţiate în contabilitatea analitică. Trăsăturile lor caracteristice pot fi sintetizate astfel:

16

a) se adresează unor achiziţii de cunoştiinţe şi/sau active intelectuale;brevete, activităţi de

cercetare-dezvoltare, formarea personalului etc;

b) sunt greu de evaluat antefactum şi de aceea amortizarea lor se face forfetar;

c) cel mai adesea nu au “cost” în cadrul proiectului, sunt nonvalori, şi ca atare nu au incidenţa

asupra deciziei de investiţii;

d) în procesul de implementare a proiectului anumite elementeimateriale nu se manifestă (fond

de comerţ, clienţi) dar se manifestă pe parcursul exploatării;

e) datorită trăsăturilor de mai sus ele pun probleme la cererea de finanţare externă.

Investiţiile imateriale sunt însă o condiţie a demarajului şi perenităţii proiectului. Se

deosebesc patru mari categorii de investiţii imateriale:

a) investiţii în cercetare – dezvoltare – domeniu esenţial în lupta concurenţială. Inovarea,ca

rezultat al proiectelor şi programelor de C+D asigură competenţa şi prioritate tehnologică

permanentă şi durabilă. Cheltuielile pentru C+D pot fi contabilizate ca cheltuieli sau ca

imobilizări. Pentru a fi considerate imobilizări trebuie să îndeplinească două condiţii: să poată fi

individualizate pe proiect, şi să aibă mari şanse de reuşită tehnologică şi comercială. Este bine ca

aceste imobilizări să se amortizeze cât mai rapid, în maxim cinci ani.

b) investiţii de formare a personalului sunt cheltuieli destinate formării aptitudinilor şi

atitudinilor personalului de execuţie şi gestiune vis a vis de noile tehnologii, noile echipamente,

rezultat al procesului de inovare tehnologică, managerială,etc. In general aceste cheltuieli sunt

“apendice la investiţiile materiale bazate pe transfer tehnologic, şi sunt un antidote la eventualele

concedieri masive a personalului ce nu mai corespunde noilor condiţii de exploatare şi/sau

gestiune care, în general sunt costisitoare în planul imaginii.

c) investiţii în proiecte de marketing care cuprind cheltuielile de publicitate, de promotion

(promovare) de construcţie a reţeleleor de distribuţie, pentru studii de piaţă. In anumite sectoare

de activitate cum ar fi: industria cosmeticelor, produselor agroalimentare aceste cheltuieli sunt

determinante pentru menţinerea pe piaţă. Existenţa unei “mărci comerciale” este indispensabilă

pentru a pătrunde într-o reţea de distribuţie de mare anvergură (gen supermache Carrefour,

Leader Price,etc)

d) investiţii de ameliorare a proceselor de producţie înglobând de obicei cheltuieli pentru reţele

informatice, studii de implementare a proceselor de automatizare-robotizare, a procedeelor de

control al calităţii.

17

CAPITOLUL 2. PREZENTAREA SOCIETAŢII ŞI A

PROIECTULUI DE INVESTIŢII

2.1 Scurt istoric al societăţii

1991 - Se înfiinţează Regia Autonomă a Petrolului PETROM S.A.

1993 - Se înfiinţează secţiunea română a SPE. PETROM devine membru al Petroleum Recovery

Institute - Canada.

1997 - Se înfiinţează Societatea Naţională a Petrolului PETROM S.

1998 - Intră prin fuziune, în componenţa a S.N.P., o nouă sucursală, INCERP Ploieşti. A fost

semnată asocierea dintre PETROM şi ELF AQUITAINE. Au fost înfiinţate filiala PETROM

Ungaria KFT şi reprezentantele Petrom din Azerbaidjan şi Republica Moldova.

1999 - A fost anunţată public descoperirea celui mai mare zăcământ petrolier românesc din

ultimii 25 de ani, pus în evidenţă în Platoul continental al Mării Negre prin sonda Pescarus 60.

A fost achiziţionat Combinatul Doljchim Craiova, acesta devenind o nouă sucursală a PETROM.

S-a semnat contractul cu Universal Oil Products SUA în vederea modernizării sucursalelor

Arpechim şi Petrobrazi. S-a deschis primul Complex comercial din Ungaria, complex care

include benzinărie, motel, restaurant, spălătorii auto, magazin de produse complementare,

parcări. PETROM devine titularul zăcămintelor Tasbulat, Turkmenoy şi Aktas din Kazahstan,

demarând operaţiunile de amenajări sociale în vederea explorării şi extracţiei. A fost semnat

contractul cu Essar Oil Limited pentru lucrări de explorare, dezvoltare şi producţie în Blocul off

shore BB - OS5, în India. Au fost înfiinţate societatea mixtă Arab Petro BASE Ltd. între

PETROM şi BASE Group Intl. (SUA)

2000 - A fost inaugurat, în cadrul sucursalei PETROM Videle, unul dintre cele mai moderne

spitale din România. În Ungaria continuă dezvoltarea reţelei de distribuţie produse petroliere

aparţinând PETROM prin construirea unor noi benzinării în Nagylak, Szeged, Budapesta şi

Hegyshalom. S-au demarat negocierile pentru înfiinţarea unei alianţe strategice între PETROM,

KAZAHOIL şi KAZTRANSOIL pentru realizarea unui coridor de transport ţiţei din Kazahstan

către Europa Centrală şi de Est. A început dezvoltarea unei reţele de distribuţie produse

petroliere PETROM în Republica Moldova, prin achiziţionarea a patru benzinării.

S-a deschis prima staţie de distribuţie produse petroliere la Chişinău şi s-au finalizat lucrările la

Complexul Ceucari, care a intrat în exploatare în martie 2001. În dec. s-a semnat acordul de

transfer între ELF Petroleum România BV, filiala deţinută 100 % de ELF Aquitaine, şi

CONOCO U.K. Limited.

18

2001 - A fost deschisă Reprezentanţa Petrom la Teheran cu scopul de a promova interesele

Petrom pe aceasta piaţă. În decembrie s-a semnat Contractul de Foraj marin cu firma Kavala Oil,

pentru lucrări de foraj cu platforma ATLAS, în apele teritoriale ale Greciei.

2002 - Se externalizeaza sucursala Petroserv, acestea fiind preluată de S.C. Petrom service S.A.

împreună cu întregul personal aferent. Se semneaza acordul cu BERD pentru suma de 150 mil.

USD reprezentând un împrumut sindicalizat pre-privatizare. Fitch îmbunătaţeşte rating-ul pentru

datoriile negarantate de stat şi pentru emisiunea de euroobligaţiuni de 125 mil. Euro de la B+ la

BB. CA aprobă achiziţionarea a 19 terenuri din Iugoslavia în vederea construirii de staţii de

distribuţie. Se desemnează consultantul pentru privatizare reprezentat de consorţiul format de

Credit Suisse First Boston şi ING Barings Limited.

2003 - Se finalizează prima etapă a procesului de privatizare odată cu aprobarea strategiei de

privatizare a SNP Petrom prin Hotărârea de Guvern nr. 924 din 14 august 2003, urmată de

publicarea anunţului pentru depunerea scrisorilor de interes în presa pe 26 august 2003.

2004 - Se achiziţionează 51% din capitalul social de către OMV Austria.

2005 - Structura Petrom a fost reorganizată pe şase divizii dintre care trei operaţionale. Se

lansează noul concept "Full Agency“. Petrom sprijină sinistraţii afectaţi de inundaţii cu peste

1.300.000 Euro. Se lansează prima benzinărie PETROMV.

2006 - Se achiziţionează un pachet de 99,9% din OMV România, OMV Bulgaria şi OMV Serbia.

Se achiziţionează 30 de benzinării MOL şi 95% din Aviation Petroleum. Intrarea pe piaţa din

Rusia prin achiziţia a 74,9% din Ring Oil Holding & Trading Ltd. Se introduce sistemul SAP, cel

mai important sistem de planificare a resurselor. Se semnează contractul cu Linde Group pentru

construirea unei noi unităţi de procesare a gazelor naturale la Midia; întreaga cantitate de gaze

naturale din producţia maritimă va fi procesată de către noua unitate, triplându-se astfel producţia

de gazolină.

2007 - Petrom semnează contractul de vânzare a participaţiei de 95% deţinute în compania

Oztyurk Munai LLP din Kazahstan către En-Gin LLP, o companie kazahă integrată de ţiţei şi

gaze. Petrom semnează contractul de construcţie pentru Petrom City, noul sediu central al

companiei, care va găzdui aproximativ 2.500 de angajaţi. Petrom decide să îşi exercite dreptul de

pre-empţiune privind achiziţionarea a 55,53% din acţiunile Shell Gas România S.A. şi a 60% din

acţiunile Trans Gas Services SRL. Petrom înfiinţează o nouă companie petrochimică -

Petrochemicals Argeş, în scopul preluării activităţilor petrochimice de la rafinăria Arpechim.

Consiliul de Supraveghere al Petrom aprobă proiectul de construire a unei centrale electrice pe

bază de gaze cu o capacitate de circa 860 MW la Petrobrazi. Petrom semnează un contract în

valoare de 328,5 mil euro pentru achiziţia activităţii de servicii petroliere a Petromservice.

19

Petrom anunţă înfiinţarea unei noi companii, Petrom Distribuţie Gaze SRL, deţinute în proporţie

de 99,99% de Petrom S.A. şi subordonată Diviziei de Gaze.

2008 - Petrom și Romgaz semnează cu Guvernul României, reprezentat de Ministerul Economiei

și Finanţelor, un protocol care reglementează participarea acestora la Fondul Social. Petrom

semnează cu un consorţiu format din General Electric (SUA) și Metka (Grecia) contractul pentru

construcţia unei centrale electrice, la Brazi cu o capacitate de 860 MW, care va funcţiona pe bază

de gaze naturale.

• Capital social

Capitalul social total este de 5.664.410.834 RON reprezentând 56.644.108.335 acţiuni cu o

valoare nominală de 0,1 RON pe acţiune.

Tabel 2.1 - Structura capitalului social la 31 Decembrie

2006 2007 2008

La 1 Ianuarie

Număr de acţiuni

56.000.506.078 56.000.506.078 56.644.108.335

Emisiune de acţiuni - 643.602.257 -

La 31 Decembrie 56.000.506.078 56.644.108.335 56.644.108.335

0

10.000.000.000

20.000.000.000

30.000.000.000

40.000.000.000

50.000.000.000

60.000.000.000

2006 2007 2008

Structura capitalului social la 31 Decembrie

La 1 Ianuarie

Număr de acţiuni

Emisiune de acţiuni

La 31 Decembrie

20

Tabel 2.2 - Structura acţionariatului la 31 Decembrie 2006

Nr. de acţiuni Procent

OMV Aktiengesellschaft 28.894.467.414 51,01%

Ministerul Economiei şi Comerţului 17.481.773.996 30,86%

Fondul Proprietatea SA 5.600.050.608 9,89%

Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare 1.147.770.061 2,03%

Persoane fizice şi juridice 3.520.046.256 6,21%

Total 56.644.108.335 100,00%

Tabel 2.3 - Structura acţionariatului la 31 Decembrie 2008

Nr. de acţiuni Procent

OMV Aktiengesellschaft 28.894.467.414 51,01%

Autoritatea pentru recuperarea activelor statului 11.690.694.418 20,64%

Fondul Proprietatea SA 11.391.130.186 20,11%

Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare 1.147.770.061 2,03%

Persoane fizice şi juridice 3.520.046.256 6,21%

Total 56.644.108.335 100,00%

Structura actionarilor la 31 Decembrie 2006

OMV Aktiengesellschaft

Ministerul Economiei şiComerţului

Fondul Proprietatea SA

Banca Europeană deReconstrucţie şi Dezvoltare

Persoane fizice şi juridice

Total

21

• Istoricul cotării la bursă şi al privatizării Petrom

2001 - Petrom este listată la Bursa de Valori Bucureşti. Prima dată de tranzacţionare a acţiunilor

Petrom a fost 3 septembrie, iar preţul de închidere din ziua respectiva a fost de 0,0720 lei.

2004 - Pe 23 iulie, Ministerul Economiei si Finantelor (MEC) şi OMV au semnat Contractul de

Privatizare prin care OMV achiziţiona 51% din acţiunile Petrom printr-o combinaţie de

cumpărare directă a 33,34% din acţiuni (669 mil. euro) şi o creştere simultană de capital in

Petrom (831 mil. euro). La 7 decembrie OMV a plătit 1,5 mld. euro pentru 51% din capitalul

social al Petrom şi pe 14 decembrie a avut loc finalizarea privatizării. Prin urmare, OMV a

devenit acţionar majoritar al Petrom, iar capitalul social la 31 decembrie a crescut la

5.600.050.607,8 lei, cu o valoare nominală de 0,1 lei pe acţiune. BERD a convertit 73 de mil.

USD din Contractul de Împrumut încheiat cu Petrom în 2002, în cota de 2,03% din capitalul

social al Companiei.

2006 - În 22 noiembrie, Adunarea Generală a Acţionarilor a aprobat majorarea capitalului social,

acordând acţionarilor existenţi dreptul de a subscrie noi acţiuni, cu o valoare nominală de 0,1 lei,

pentru a-şi putea păstra deţinerea în companie. Ministerul Economiei şi Comerţului (MEC) a

primit 266.977.088 acţiuni, reprezentând valoarea terenurilor pentru care compania a obţinut

titlurile de proprietate în perioada 16 decembrie 2005-10 octombrie 2006. Perioada de

tranzacţionare a drepturilor de preferinţă a început pe 14 decembrie 2006 şi s-a încheiat la 23

decembrie 2006. În decursul acestei perioade, aproape 198 mil. drepturi de preferinţă Petrom au

fost tranzacţionate la Bursa de Valori Bucureşti, volumul zilnic fiind între 12 şi 58 mil. de

drepturi. Preţul a fluctuat între 0.0040 RON şi 0.0046 RON. În timpul perioadei de subscriere,

OMV a subscris 334.209.314 de acţiuni, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare

Structura actionarilor la 31 Decembrie 2008

OMV Aktiengesellschaft

Autoritatea pentru recuperareaactivelor statului

Fondul Proprietatea SA

Banca Europeană deReconstrucţie şi Dezvoltare

Persoane fizice şi juridice

Total

22

(BERD) a subscris 13.275.740 de acţiuni, şi 3.924 de acţionari, persoane fizice şi juridice, au

subscris 29.140.115 de acţiuni.

2007 - În 27 februarie, la cererea societăţii Fondului Proprietatea S.A., au fost transferate

5.600.050.608 acţiuni Petrom din contul Ministerului Economiei şi Comerţului în contul

Fondului Proprietatea. În urma transferului de acţiuni şi a majorării capitalului social, Ministerul

Economiei şi Comerţului deţinea 17.481.773.996 acţiuni reprezentând 30,862% din capitalul

social, iar Fondul Proprietatea deţinea 5.600.050.608 acţiuni, reprezentând 9,887% din capitalul

social.

2008 - În 26 februarie, Depozitarul Central S.A. a transferat acţiunile Petrom deţinute de

Ministerul Economiei şi Comerţului în contul Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Statului

(AVAS), în urma preluării Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI) de

către AVAS. Dupa efectuarea transferului, AVAS deţinea 17.481.773.996 de acţiuni

reprezentând 30,862% din capitalul social al Petrom. În 11 iulie, Depozitarul Central S.A. a

transferat 5.791.079.578 de acţiuni, reprezentând 10,223% din capitalul social al Petrom S.A.,

deţinute de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS), în contul S.C. Fondul

Proprietatea S.A., în conformitate cu prevederile O.U.G. nr. 81/2007. În urma transferului,

AVAS deţine 11.690.694.418 de acţiuni reprezentând 20,64% din capitalul social, iar S.C.

Fondul Proprietatea S.A. deţine 11.391.130.186 de acţiuni, reprezentând 20,11% din capitalul

social.

• Angajamente

La 31 decembrie 2008 suma totală a angajamentelor este de 297.275.000 RON şi se

referă la cumpărări de imobilizări corporale pentru toate segmentele, în special pentru E&P.

• Litigii

Societatea monitorizează toate litigiile împotriva sa şi estimează posibilitatea de pierderi şi

de alte costuri financiare aferente, cu ajutorul avocaţilor angajaţi în interiorul societăţii şi a

consilierilor juridici externi. Societatea a estimat posibilele datorii referitoare la procesele în

derulare şi a înregistrat cea mai bună estimare a ieşirilor de numerar probabile.

Până la 31 decembrie 2007 provizioanele de dezafectare au fost constituite pe baza celor

mai bune estimări, având în vedere legislaţia aplicabilă. În stabilirea acestor provizioane,

conducerea Societăţii a luat în calcul folosirea celor mai bune tehnologii în prezent şi în viitor

pentru perioada la care se estimează că vor apărea aceste cheltuieli.

De atunci, conform reglementărilor legislative contabile din România, provizionul de

dezafectare aferent obligaţiei Societăţii nu a fost reanalizat, fiind numai utilizat pentru activitatea

de dezafectare efectuată în timpul anului.

23

La 31 decembrie 2008, provizionul de dezafectare aferent obligaţiei Societăţii este în sumă

de 2.401.676.759 RON.

• Sistemul fiscal (Impozitarea)

În România există un număr de organisme autorizate să efectueze controale atât la societăţi

româneşti, cât şi la societăţi cu capital străin ce îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul României.

Aceste controale sunt similare cu verificările fiscale realizate de autorităţile în drept din

majoritatea statelor, cu excepţia faptului că în cazul de faţă controlul poate fi extins şi la alte

aspecte de ordin juridic şi normativ ce prezintă interes pentru organismul respectiv. În plus,

activitatea organismelor care efectuează astfel de controale este mai slab reglementată, societăţile

verificate fiind mai expuse unor eventuale riscuri decât companiile din străinătate. Este de

presupus că Societatea va face periodic obiectul unor astfel de controale pentru a preveni

eventualele încălcări ale noilor acte normative şi reglementări. Deşi Compania poate contesta

deciziile organelor de control şi penalităţile aplicate - atunci când conducerea consideră că este

cazul - adoptarea sau punerea în aplicare a unor noi acte normative şi reglementări poate avea un

efect semnificativ asupra activităţii acesteia.

• Riscul de credit

În cursul normal al activităţii, Societatea se expune riscului de credit din clienţi şi fonduri

depozitate la instituţiile financiare. Conducerea societăţii monitorizează îndeaproape şi în mod

constant expunerea la riscul de credit. Societatea consideră că nu sunt necesare alte garanţii

suplimentare pentru a susţine instrumentele financiare, datorită calităţii instituţiilor financiare.

• Drept al muncii

Contractul colectiv de muncă semnat între Societate şi angajaţii acesteia prevede ca la

pensionare, angajatul va primi o plată compensatorie echivalentă cu salariul pe două sau patru

luni, în funcţie de vechimea în Societate. Angajaţii care au lucrat mai mult de 15 ani în industria

petrolieră au dreptul să primească o compensaţie în valoare de patru salarii lunare. De asemenea,

contractul colectiv de muncă prevede că Societatea va plăti cheltuieli de înmormântare pentru

membrii familiilor angajaţilor. Societatea a evaluat nivelul obligaţiilor de plată către angajaţi pe

baza calculului făcut de un actuar independent.

Societatea a început un plan de restructurare în anul 2006 şi l-a continuat în 2007 şi 2008.

Pentru a conduce Societatea în maniera cea mai eficientă şi eficace, conducerea Societăţii a

aprobat acest plan de reducere a numărului de salariaţi şi acesta a fost comunicat.

24

Principalele servicii

Petrom acordă o atenţie deosebită calităţii serviciilor pe care le oferă clienţilor, folosind

astfel echipamente performante şi produse de curăţat de ultimă generaţie.

1. Carburanţi

Noul portofoliu de produse din carburanţi Petrom lansat în 2006 este creat pentru o mai

mare satisfacţie a clientului, cu grijă deosebită pentru mediu. Carburanţii Petrom îmbunătăţiţi

ajută la protecţia motorului, stimulând puterea maximă de funcţionare printr-un consum redus de

carburant. Mai mult, conţinutul redus de sulf (până la 50 ppm pentru toţi carburanţii Petrom)

reduce poluarea, contribuind la protecţia mediului.

1.1. Premium 95 fără Plumb

Benzina cu Cifra Octanică 95 pentru motoarele EURO1 până la EURO4

Conţinut scăzut de sulf: 50 ppm

Conţinut scăzut de benzen, cu efect ecologic

Putere crescută a motorului

Conţinut scăzut de hidrocarburi aromatice, favorizând o putere crescută a motorului

Consum scăzut de carburanţi

Ecologic în conformitate cu legile UE.

1.2. Top Premium 99+

Benzină fără plumb cu cifră octanică mare pentru maşinile cu motor EURO 4 ce poate fi

folosit şi pentru motoare EURO 1 până la EURO 3.

Conţinut redus de sulf: 50 ppm

Conţinut scăzut de benzen şi de hidrocarburi aromatice, efectul fiind unul ecologic

Motorul dezvoltă o putere mai mare datorită nivelului ridicat al COR (Cifrei Octanice Research)

de minim 99 de unităţi

Motorul se comportă foarte bine în regim de accelerare-decelerare datorită nivelului ridicat al

COM (Cifră Octanică Motor) de minim 86 de unităţi

Protejează motorul

Ecologic, în conformitate cu legile UE.

1.3. Euro Diesel 4

Carburant de calitate pentru motoarele diesel EURO4, ce poate fi folosit şi pentru

motoarele EURO1 până la EURO3.

Conţinut redus de sulf – 50 ppm

Protecţia maximă a motorului

Consum redus de carburant

Protejează mediul

25

1.4. Top Euro Diesel 4

Carburant de calitate pentru motoare diesel EURO 4, ce poate fi folosit pentru motoarele

EURO 1 până la EURO 3

Conţinut redus de sulf: 50 ppm

Aditiv special P3 care asigură protecţia maximă a motorului

Consum redus de carburant

Ecologic, mai puţină poluare

2. Gazele naturale

Gazele naturale reprezintă un produs valoros şi o sursă de energie utilizată în gospodărie,

comerţ şi industrie, iar sectorul gazelor naturale a înregistrat o ascensiune rapidă în ultimii 20 de

ani. Gazele naturale au o paletă foarte largă de utilizare în economie şi sunt un combustibil

prietenos pentru mediu. De aceea, expansiunea constantă a rezervelor de gaze naturale utilizabile

este o veste foarte bună.

Metodele de explorare sunt îmbunătăţite constant şi acest lucru ne permite să

descoperim în fiecare an zăcăminte noi din care extragem gazele naturale. Gazele naturale sunt

o resursă disponibilă de peste 50 de ani şi din combustia lor rezultă un nivel scăzut de emisii

poluante, ceea ce ne îndreptăţeşte să considerăm gazele naturale o sursă de energie a viitorului.

Gazele naturale sunt resursa de energie fosilă cea mai prietenoasă pentru mediu. Din

combustia gazelor naturale rezultă vapori şi cantităţi neglijabile de dioxid de carbon. Gazele

naturale constituie o energie primară, ceea ce înseamnă că energia obţinută pe baza produsului

natural poate fi utilizată imediat, deoarece nu necesită transformare. Gazele naturale constituie un

amestec de hidrocarburi. După separarea cantităţilor eventuale de hidrocarburi superioare, cum

sunt propanul şi butanul (= gazul lichid), gazul natural este alcătuit din aproximativ 97 % metan.

Datorită purităţii, gazele naturale sunt întrebuinţate ca materie primă în industria chimică pentru

obţinerea unei game foarte variate de produse.

Divizia Gaze Naturale a fost înfiinţată în anul 2005 cu scopul dezvoltării afacerii de gaze

naturale Petrom în România şi în ţările vecine, şi să poziţioneze Petrom ca unul dintre liderii de

pe piaţa de gaze naturale din România.

Divizia Gaze Naturale comercializează gazele naturale asigurate de către Divizia E&P

Petrom şi de către furnizorii externi de gaze naturale locali şi din import. În anul 2007, Divizia

Gaze Naturale a raportat un profit operaţional de 123 mil. lei, peste nivelul anului 2006, datorită

cantităţilor vândute de gaze naturale.

Volumul de gaze naturale vândute de către Petrom în 2007 a crescut cu 6% faţă de 2006

deşi nivelul consumului total de gaze naturale în România a scăzut.

26

Datorită disponibilităţii reduse în vara lui 2007 a capacitaţii de depozitare, cauzată de iarna

călduroasa 2006/2007 şi în consecinţa de reducerea extracţiilor din depozite în timpul rece,

Petrom a fost forţat să reducă programul de înmagazinare. La sfârşitul perioadei de injecţie

Petrom a înmagazinat un volum de 400 mil. mc. de gaze naturale, mai mic decât volumul

înmagazinat in 2006, 504 mil. mc.

Petrom demonstrează o mare responsabilitate în ceea ce priveşte protecţia mediului

înconjurător. Divizia Gaze Naturale dezvoltă un proiect care va converti deşeurile biodegradabile

– casnice şi excrementele animale, în biogaz - un combustibil ecologic.

Petrom Gas S.R.L., ca membru al Grupului OMV, odată cu privatizarea Petrom S.A. in

2004, este unul dintre cei mai importanţi furnizori de pe piaţa de gaze naturale in România.

Aceasta i-a dat posibilitatea sa-si depaseasca concurenta prin servicii de înalta calitate, de

încredere si prin siguranţa furnizării gazelor naturale.

Petrom Gas, cu actionariat 100% Petrom, isi concencentreaza atenţia in furnizarea de gaze

naturale consumatorilor finali in România, care sunt clienţi industriali, comerciali si CET-uri cu

un consum anual de peste 500.000 mc.

Petrom Gas a fost unul dintre primii furnizori de gaze naturale licenţiaţi de către

Autoritatea Naţionala de Reglementare in Domeniul Gazelor Naturale (ANRGN), in prezent

Autoritatea Naţionala de Reglementare in Domeniul Energiei (ANRE), de pe piaţa libera de gaze

naturale din România. In Noiembrie 2001, a devenit primul furnizor de gaze naturale certificat

ISO 9001:2000 si de atunci isi menţine acest certificat in mod activ.

În calitate de furnizor autorizat de gaze naturale in România, Petrom Gas oferă clienţilor

săi o varietate mare de produse si servicii incluzând suportul tehnic si informaţii actualizate de pe

piaţa gazelor si reglementarilor din domeniu. Compania furnizează gaze naturale fie sub forma

de pachet complet către orice punct de consum din România, sau la cererea clienţilor, sub forma

de pachet fara serviciile de transport si/sau distribuţie incluse. Flexibilitatea Petrom Gas este o

oportunitate deosebita pentru partenerii săi deoarece isi pot alege contracte pe termen lung sau pe

termen scurt cu formula de preţ personalizate, care reflecta cerinţele specifice ale acestora.

Petrom Distributie Gaze SRL (P.D.G.) şi-a început activitatea pe piaţa de gaze din

România, la 1 octombrie 2007. Petrom SA este acţionarul majoritar, fiind deţinatorul a mai mult

de 99% din companie. Activitatea de bază este distribuţia şi comercializarea gazelor şi se

desfăşoară în 40 de comune/oraşe diferite, răspândite pe întreg teritoriul României.

27

3. GPL Petrom

GPL înseamnă Gaz Petrolier Lichefiat şi este un amestec de hidrocarburi în proporţii

diferite. Constituenţii principali sunt propanul şi butanul, care sunt hidrocarburi având 3,

respectiv 4 atomi de carbon.

La valori normale ale temperaturii şi presiunii, aceste hidrocarburi sunt în formă gazoasă;

pentru a permite depozitarea şi utilizarea în bune condiţii la consumatorii finali, ele sunt

lichefiate. Iată de ce, pentru clienţii finali, GPL este depozitat într-un tanc închis aflat sub

presiune. În România, ţinând seama de temperaturile din timpul iernii/verii, presiunea maximă de

depozitare este de 17.65 bari.

În funcţie de aplicaţie şi de zona geografică - în cazul de faţă, România – se determină şi

proporţia amestecului. Dacă ţinem cont că sunt 3 domenii mari de utilizare, şi anume – butelii,

autogas şi cantităţi mici la vrac, atunci şi amestecurile sunt după cum urmează :

Butelii

TOP Aragaz (maximum 5% propan, restul butan) şi

propan comercial

GPL auto

vară (40% propan, 60% butan),

iarnă (60% propan, 40% butan)

Cantităţi mici la vrac

• propan comercial (minim 93,5 % propan, maxim 6,5% butan).

Personalul

Tabel 2.4 - Număr de angajaţi la 31 decembrie

Activitate 2006 2007 2008

Explorare şi

Producţie

22.598(51,9%) 18.604(56,7%) 16.520(62,6%)

Rafinare 6.492(14,9%) 4.893(14,9%) 4.001(15,1%)

Marketing 12.285(28,2%) 6.465(19,6%) 3.001(11,4%)

Doljchim 1.588(3,6%) 1.534(4,7%) 1.313(4,9%)

Corporativ* 583(1,3%) 1.341(4,1%) 1.562(5,9%)

TOTAL 43.546 32.837 26.397

* În 2008, în numărul angajaţilor la nivel Corporativ sunt incluşi şi angajaţii Petrom Solutions (939) şi

angajaţii la nivel central din segmentul de Gaze (18).

28

Evolutia numarului de angajati

43.546

32.83726.397

0

10.000

20.000

30.000

40.000

50.000

TOTAL

Anul 2006

Anul 2007

Anul 2008

În 2007 Petrom a făcut progrese vizibile în stabilizarea producţiei de ţiţei. Au oprit

declinul mediu natural de 7%, înregistrând un declin anual de 4%, cu nivele stabile de producţie

începând din trimestrul II. Activităţile de explorare au luat amploare şi am făcut primele

descoperiri în România de la introducerea noii tehnologii seismice 3D. Drept rezultat, rata de

înlocuire a rezervelor în România a atins în 2008 un nivel de 38%.

Tabel 2.5 - E&P – în cifre

  2006 2007 2008

Producţia totală (mil. bep) 79,07 74,66 72,00

din care Petrom S.A. 77,95 73,06 70,27

Producţia totală de ţiţei şi condensat (mil. tone) 5,36 4,94 4,72

din care Petrom S.A. 5,21 4,78 4,54

Producţia totală de gaze (mld. mc) 6,19 5,98 5,81

din care Petrom S.A. 6,19 5,92 5,75

Rata internă de înlocuire (%) - 13 38

Total venituri (mil. lei) 7.137 9.399 9.43

EBIT (mil. lei) 2.782 3.744 2.848

EBITDA (mil. lei) 3.414 4.334 3.556

Cheltuieli de exploatare (mil. lei) 4.355 5.538 4.582

Cheltuieli de explorare (mil. lei) 150,6 140,9 230,0

Investiţii (mil. lei) 530,5 1.336 2.465

Profitul operaţional în cadrul segmentului E&P al Petrom S.A. a scăzut cu 24% în 2008

faţă de cel din 2007, pe fondul scăderii producţiei şi a majorării costurilor în industrie, în general,

şi în cea petrolieră, în special. De asemenea, aprecierea RON a avut un impact negativ asupra

EBIT.

29

Aspecte operaţionale semnificative 2008

Explorare

Petrom deţine în România licenţe de explorare pentru 17 locaţii onshore şi 2 locaţii

offshore, cu o suprafaţă totală de 59.450 km. În decursul acestui an, Petrom a reanalizat

principalele zone de explorare şi a încheiat contracte pentru trei noi zone de explorare.

Continuând strategia de explorare bazată pe aplicarea noii tehnologii seismice 3D pe o

scară largă, în 2007 au fost începute un număr de opt prospecţiuni seismice 3D (s-au achiziţionat

834 km2 de seismică 3D onshore) şi 23 sonde de explorare şi evaluare au fost realizate pe baza

noii tehnologii (2006: 4 sonde bazate pe tehnologie nouă).

În consecinţă, s-au înregistrat câteva descoperi de noi zăcăminte onshore şi offshore, ca

urmare a campaniilor de explorare seismică 2D şi 3D realizate în ultimii trei ani.

Cea mai importantă descoperire, Delta 4, este prima explorare offshore de succes din

ultimii 8 ani. Sonda Delta 4 a fost săpată în perimetrul de explorare Histria XVIII, situat în

Marea Neagră. Testele au confirmat un debit zilnic de până la 357 tone de ţiţei şi 35.000 metri

cubi de gaze, în total aproximativ 2.800bep/zi (baril echivalent petrol – unitate de măsură

energetică). Viitoarea evaluare şi dezvoltare a acestei descoperiri se află în curs de analizare.

Noua descoperire a intrat în producţie la mijlocul anului 2008.

Pentru anul următor se preconizează o creştere a activităţilor de explorare din România,

incluzând: cinci noi prospecţiuni seismice 3D (730-1.300 km2), opt noi prospecţiuni seismice 2D

(5.527 km) şi forarea a aproximativ 30 de sonde de explorare şi evaluare.

Prima sondă de la Torceşti a fost dată în folosinţă şi produce în mod experimental. Testele

de producţie din primul trimestru din 2008 au confirmat debite de 130.000 mc de gaze naturale şi

11 tone de condensat pe zi (aprox. 900 bep/zi).

Rata de înlocuire a rezervelor

La 31 decembrie 2008 rezervele dovedite de ţiţei şi gaze ale Grupului Petrom au însumat

894 mil bep, în timp ce rezervele dovedite şi probabile de ţiţei şi gaze au fost de 1.435 mil bep.

Aplicarea unui management modern al zăcămintelor a făcut posibilă o revizuire a

rezervelor şi 12 milioane bep de rezerve noi au fost obţinute pe baza activităţilor de explorare şi

producţie la sfârşitul anului 2008, având ca urmare creşterea ratei de înlocuire a rezervelor

interne la 38% în 2007 faţă de 13% în 2006.

Producţia

În 2008 producţia totală de ţiţei şi gaze din România a fost de 70 mil. bep, respectiv

193.000 bep/zi (cu 4% mai puţin decât în 2007), din cauza declinului natural şi altor factori

externi. Producţia internă de ţiţei a fost afectată de declinul natural şi de opririle inerente

programului de modernizare. Producţia totală de gaze a fost afectată negativ de închiderile

30

temporare ale unor consumatori majori, de limitarea reţelei de distribuţie a gazelor şi de

reducerea cererii datorită iernii blânde din primul trimestru al anului 2008.

Programul de modernizare şi relansare

Programul de modernizare și relansare a tehnologiei de adâncime / Modernizarea Sondelor

a condus la rezultate excelente în ceea ce priveşte reducerea frecvenţei intervenţiilor anuale pe

sondă.

Numărul sondelor renovate la sfârşitul lunii decembrie 2007 a fost de 2.112, depăşind

obiectivul nostru cu circa 100 de sonde. Numărul de echipe care lucrează la acest program a

crescut semnificativ în 2008 (22 instalaţii de foraj active) comparativ cu 2006 (numai 3 instalaţii

de foraj active).

Proiectul anti-coroziune a fost încetinit datorită unei perioade lungi de livrare solicitată de

furnizori. În 2008 acest proiect va fi integrat în cadrul Programului de modernizare a tehnologiei

de adâncime pentru a stabili mai bine responsabilităţile furnizorilor şi a valorifica capacităţile de

management al proiectelor demonstrate de echipa de modernizare a tehnologiei de adâncime.

Proiectul de optimizare a echipamentelor de suprafaţă şi a sistemelor de producţie a definit

deja specificaţia proiectului, iar contractul FEED (Front-End Engineering and Design) pentru

modernizarea şi reducerea parcurilor a fost deja încheiat. Punerea în funcţiune a parcului de

rezervoare Alboteşti, reducerea a 50 de parcuri la claviaturi şi adjudecarea contractelor de

dezvoltare a producţiei şi a contractelor FEED pentru modernizarea parcurilor de rezervoare sunt

planificate pentru anul viitor.

Campania de foraj a continuat în 2007, un număr de 163 de sonde de producţie cu lucrări

de foraj încheiate fiind realizate. Pentru a îmbunătăţi eficiența procesului de foraj a fost demarat

un proiect în 2007. Scopul proiectului este de a reduce timpul de la “intenţia de foraj” la

“începerea producţiei”, prin reducerea timpului de proiectare şi pregătire, precum şi reducerea

altor întârzieri. Se preconizează o îmbunătăţire a calităţii şi eficienţei forajului (ex. sonde de mică

adâncime) şi a selecţiei, managementului şi monitorizării contractorilor de foraj.

În septembrie 2007 a fost lansat un program cuprinzător de relansare în Petrom E&P, care

se va axa pe zece proiecte care vor contribui la atingerea obiectivelor strategice pentru

2010. Acest program urmăreşte descongestionarea sistemului de distribuţie a gazelor,

redezvoltarea zăcămintelor majore şi urgentarea dezvoltării zăcămintelor. Se va pune accentul

în continuare pe optimizarea proceselor, un control atent al costurilor şi creşterea eficienţei.

Se folosesc tehnologii dovedit eficiente din punct de vedere economic şi testate in ceea ce

priveşte sănătatea, siguranţa şi securitatea angajaţilor şi integritatea mediului înconjurător ca bază

pentru activităţile companiei.

31

S-au fixat obiective înalte pentru conservarea resurselor de care dispune societatea, în

beneficiul acesteia şi al mediului. Se pune accentul pe creşterea eficienţei energetice, pe

îmbunătăţirea gradului de reciclare şi pe reducerea la minim a cantităţii emisiilor şi a deşeurilor.

Instalaţiile, procesele şi produsele noastre folosesc tehnologii de mediu şi siguranţă de

ultimă generaţie, concentrate pe asigurarea unui echilibru unanim acceptat între grija pentru

mediu şi performanţa rezonabilă a afacerii. Personalul companiei îşi asumă responsabilitatea

pentru siguranţa operaţiunilor şi pentru protejarea activă a mediului. Calificarea angajaţilor este

îmbunătăţită în mod constant prin programe de training care includ modalităţi de prezervare a

mediului.

Exemple ale eforturilor noastre în ceea ce priveşte mediul înconjurător includ

modernizarea rezervoarelor de benzină din rafinării, cu scopul reducerii emisiilor de compuşi

organici volatili, precum şi a cuptoarelor, prin dotarea cu arzătoare care generează emisii reduse

de oxizi de azot, lucrări de remedierea solului şi îmbunătăţirea infrastructurii de la Petrobrazi,

creşterea capacităţii de aerare a instalaţiilor de tratare a apelor reziduale din Arpechim şi

Doljchim, dar şi instalarea sistemelor de protecţie la supra-umplere a tuturor rezervoarelor din

depozitele operaţionale ale diviziei Marketing. În ambele rafinării a fost implementat conceptul

de eliminare a depozitelor de deşeuri periculoase şi au fost contractate serviciile corespunzătoare

de tratare, ale unor firme specializate. În E&P managementul deşeurilor a fost de asemenea o

prioritate, anul 2008 finalizându-se prin construirea a cinci depozite temporare pentru deşeurile

nepericuloase, iniţierea licitaţiei publice pentru tratarea şlamului petrolier şi finalizarea

proiectării şi licitaţiei pentru cinci instalaţii de bioremediere a solului poluat.

Eforturile pentru aplicarea standardelor internaţionale de management al cheltuielilor de

mediu (EMA – Environmental Management Accounting) au continuat în 2008 şi s-au concretizat

prin aprobarea standardului relevant la nivel corporativ şi prin implementarea unui pilot de

evaluare a cheltuielilor de mediu din toate diviziile Petrom. Pentru a ridica nivelul de

conştientizare a importanţei aspectelor de mediu, la nivelul întregii companii s-au desfăşurat

cursuri cu tematică de mediu, precum şi o campanie de conştientizare cu privire la eficiența

energetică, managementul deşeurilor şi al reducerii scurgerilor de produse petroliere.

Situaţia fluxurilor de numerar

31.dec.2005 31.dec.2006 31.dec.2007

Flux de numerar din activitatea de exploatare

Profit înainte de impozitare 1.683.423.208 2.546.166.973 2.149.627.028

Ajustări pentru:

Cheltuieli cu dobânzile 55.891.422 38.608.669 -

Venituri din dobânzi (165.587.324) (315.163.275) (233.590.275)

32

Mişcarea netă în provizioane pentru:

- Deprecierea activelor imobilizate 112.444.248 (27.870.193) 284.208.231

- Active financiare (42.965.468) 149.597.954 (93.980.150)

- Stocuri (454.201.957) 9.810.913 354.384

- Creanţe 1.119.216 (47.396.366) (74.836.771)

- Litigii 7.354.119 22.276.168 179.797.383

- Cheltuieli de mediu 30.484.443 (95.907.844) (100.583.281)

- Beneficiile angajaţilor 38.467.225 20.764.297 6.769.483

- Alte provizioane pentru riscuri şi cheltuieli 46.265.759 (105.400.599) (12.501.929)

- Restructurare 349.112.353 127.721.095 (94.333.814)

Pierdere / (Câştig) din cedarea activelor fixe 24.095.507 (196.648.044) 14.737.604

Cheltuieli cu amortizarea şi deprecierea 730.750.979 846.672.650 860.459.210

Câştig din cedarea activelor financiare 45.691.768 - (11.177.863)

Efectul actualizării provizionului pentru

Dezafectare 226.577.140 - -

Numerar generat de activitatea de exploatare înainte de modificări

ale capitalului circulant 2.688.922.638 2.973.232.398 2.874.949.240

Modificări în capitalul circulant 13.050.195 397.727.569 (362.294.453)

Dobânzi primite 135.301.189 277.518.124 235.254.945

Dobânzi plătite (57.444.858) (52.072.906) -

Impozit pe profit plătit (8.518.904) (641.615.815) (262.532.626)

Numerar net generat în activitatea de

exploatare 2.771.310.260 2.954.789.370 2.485.377.106

Flux de numerar din activitatea de investiţii

Achiziţii de imobilizări (1.015.707.082) (1.920.360.735) (3.637.786.297)

Încasări din vânzarea mijloacelor fixe 19.912.624 410.110.374 180.311.618

Încasări din vânzarea investiţiilor financiare - - 54.711.875

Achiziţii de titluri de participare (1.174.316.888) (1.657.373.209) (358.018.714)

Flux de numerar din activitatea de investiţii (2.170.111.346) (3.167.623.570) (3.760.781.518)

Flux de numerar din activităţi de finanţare

Plăţi aferente împrumuturilor (173.399.893) (478.257.820) -

Dividende plătite (45.447.902) (395.505.162) (1.422.986.498)

Încasări din creşterea capitalului social - 37.662.517 -

Numerar net utilizat în activităţi de finanţare (218.847.795) (836.100.465) (1.422.986.498)

Total flux de numerar 382.351.119 (1.048.934.665) (2.698.390.910)

33

Numerar şi echivalent de numerar

la începutul anului 4.117.609.227 4.499.960.346 3.451.025.681

Numerar şi echivalent de numerar

la sfârşitul anului 4.499.960.346 3.451.025.681 752.634.771

Politica de finantare a stocurilor

Stocuri

31.dec.2006 31.dec.2007 31.dec.2008

Materii prime şi materiale 420.692.380 488.058.531 621.029.613

Materiale de natura obiectelor de inventar 35.652.466 22.543.681 18.434.664

Produse finite 185.422.759 388.784.411 620.646.908

Marfuri 245.518.988 - -

Produse în curs de execuţie 188.314.349 227.955.486 249.573.292

Ambalaje și altele 1.165.756 2.095.831 1.138.252

Materiale aflate la terţi 133.645.240 259.507.216 325.069.804

Produse aflate la terţi 151.946.522 84.385.189 65.341.704

Mărfuri aflate la terţi 123.155.869 18.814.937 41.740.028

Provizioane pentru stocuri (56.774.592) 66.585.506) (66.939.890)

Avansuri pentru stocuri 55.390.491 39.568.843 46.340.968

Total 1.484.130.228 1.465.128.619 1.922.375.343

Situatia creantelor

Creanţe 31.dec.2006 Termen de lichiditate

Sub 1 an Peste 1 an

Clienţi şi conturi asimilate 1.451.040.640 1.449.829.411 1.211.229

Avansuri către furnizori 16.710.474 16.710.474 -

Debitori diverşi 166.721.031 127.981.390 38.739.641

Avansuri către personal 9.037.752 8.677.103 360.649

Dobânda de primit 21.909.452 21.909.452 -

Alte creanţe 49.737.401 49.737.401 -

Provizioane pentru clienţi incerţi (696.980.132) (696.980.132) -

TVA neexigibilă 150 150 -

Alte impozite şi vărsăminte asimilate 127.324.528 127.324.528 -

34

Fonduri speciale – taxe

şi vărsăminte asimilate 1.376.826 1.376.826 -

TOTAL 1.146.878.122 1.106.566.603 40.311.519

Creanţe 31.dec.2007 Termen de lichiditate

Sub 1 an Peste 1 an

Clienţi şi conturi asimilate 1.224.650.216 1.224.650.216 -

Avansuri către furnizori 55.647.432 55.647.432 -

Debitori diverşi 431.730.972 427.299.686 4.431.286

Avansuri către personal 7.153.255 7.153.255 -

Dobânda de primit 23.882.704 23.882.704 -

Alte creanţe 95.695.560 95.695.560 -

Provizioane pentru clienţi incerţi (649.583.766) (649.583.766) -

TVA neexigibilă 65.409.184 65.409.184 -

Alte impozite şi vărsăminte asimilate 68.232.674 68.232.674 -

Fonduri speciale – taxe

şi vărsăminte asimilate 1.489.213 1.489.213 -

Împrumuturi acordate filialelor – porţiunea pe

termen scurt 36.408.362 36.408.362 -

Total 1.360.715.806 1.356.284.520 4.431.286

Creanţe 31.dec.2008 Termen de lichiditate

Sub 1 an Peste 1 an

Clienţi şi conturi asimilate 1.604.181.114 1.604.181.114 -

Avansuri către furnizori 281.245.332 281.245.332 -

Debitori diverşi 352.990.054 352.990.054 -

Avansuri către personal 6.224.338 6.224.338 -

Dobânda de primit 5.687.383 5.687.383 -

Alte creanţe 90.580.672 90.580.672 -

Provizioane pentru clienţi incerţi (574.746.995) (574.746.995) -

TVA neexigibilă 92.080.533 92.080.533 -

Alte impozite şi vărsăminte asimilate 69.966.925 69.966.925 -

Fonduri speciale – taxe

şi vărsăminte asimilate 847.412 847.412 -

35

Împrumuturi acordate filialelor – porţiunea pe

termen scurt 86.752.959 86.752.959 -

Total 2.015.809.727 2.015.809.727 -

Distribuirea profitului

31.dec.2006 31.dec.2007 31.dec.2008

Profit net de repartizat 1.416.422.558 2.285.490.203 1.778.042.301

- rezerva legală 81.041.772 125.912.590 110.028.972

- cota geologică 300.000.000 1.144.126.663 -

- acoperită din pierderi anterioare 296.960.860 - -

- dividende - 1.013.929.539 -

Profit de repartizat 738.419.926 1.521.411 1.678.013.329

Tabel 2.6

  2006 2007 2008

IMOnete 9.878.492.790 12.246.232.102 15.514.370.768

Stocuri 1.484.130.228 1.465.128.619 1.922.375.343

Creante 1.146.878.122 1.360.715.806 2.015.809.727

Disponibilitati 4.499.960.346 3.451.025.681 752.634.771

Activ Total 17.009.463.491 18.523.104.214 20.205.192.616

CPR 15.487.669.045 17.078.444.534 18.380.572.841

DAT 34.900.751 22.141.012 28.982.010

Furnizori 756.332.083 1.208.727.735 1.760.904.056

0

5.000.000.000

10.000.000.000

15.000.000.000

20.000.000.000

25.000.000.000

2006 2007 2008

IMOnete

Stocuri

Creante

Disponibilitati

Activ Total

CPR

DAT

Furnizori

Obs: DAT=datorii financiare(datorii pe termen lung)

36

Furnizori=datorii din exploatare

IMOnete=Imobilizari-amortizari

Toate sumele sunt in mii RON

Amortizari 2006 730.750.979

2007 846.672.650

2008 860.459.210

2.2 Analiza Poziţiei Financiare

situatia neta(SN)

SN=ACTIV TOTAL-DATORII TOTALE

SN2006=14.743.646.202

SN2007=16.243.733.447

SN2008=17.596.185.179

ΔSN2007-2006=1.500.087.245>0

ΔSN2008-2007=1.352.451.732>0

ΔSN>0 => situatie favorabila pentru firma, deoarece aceasta diferenta reprezinta expresia

consolidarii averii proprietarilor de la exercitiul financiar 2006 la exercitiul financiar 2007,

respectiv de la exercitiul financiar 2007 la exercitiul 2008.

Indicatorii echilibrului bilantier:

a) Fondul de rulment

FR=(CPR+DAT)-IMOnete

FR2006=5.644.077.006

FR2007=4.854.353.444

FR2008=2.895.184.083

FR>0 => situatie favorabila pentru firma, deoarece aceasta are un excedent de resurse financiare

pe termen lung ce ar putea fi utilizat pentru acoperirea activelor ciclice.

ΔFR2007-2006= -789.723.562

ΔFR2008-2007= -1.959.169.361

Observam ca FR are o tendinta de scadere.

b) Nevoia de fond de rulment

37

NFR=Stocuri+Creante-Furnizori

NFR2006= 1.874.676.267

NFR2007= 1.617.116.690

NFR2008= 2.177.281.014

NFR>0 => situatie normala in activitatea unei intreprinderi deoarece provine din expansiunea

activitatii

ΔNFR2007-2006= -257.559.577

ΔNFR2008-2007= 560.164.324

c) Trezoreria neta

TN=FR-NFR

TN2006= 3.769.400.739

TN2007=3.237.236.754

TN2008=717.903.069

TN>0 => echilibru financiar

Cash-flow-ul anului 2007 reprezinta modificarea trezoreriei nete la sfarsitul exercitiului financiar

2007 fata de inceputul acestuia:

CF=ΔTN=ΔFR-ΔNFR

CF2006= ΔTN2007-2006= -532.163.985

CF2007=ΔTN2008-2007= -2.519.333.685<0 => diminuare a capacitatii de autofinantare a

intreprinderii cu 2.519.332 lei.

d) Fondul de rulment propriu

FRP=CPR-IMOnete

FRP2006= 5.609.176.255

FRP2007= 4.832.212.432

FRP2008= 2.866.202.073>0 => exista autonomie financiara

e) Fondul de rulment strain

FRS=FR-FRP

FRS2006= 34.900.751

FRS2007= 22.141.012

FRS2008= 28.982.010=> intreprinderea a apelat la o finantare externa in valoare de 28.982 pentru

a putea finanta investitiile, fiind dependenta financiar de creditori

f) Fond de rulment net global

38

FRNG= TN+NFR

FRNG2006= 5.644.077.006

FRNG2007= 4.854.353.444

FRNG2008= 2.895.184.083

Cash-flow-ul de gestiune – metoda indirecta 2006-2007 2007-2008

CFgest = CAF 6.437.410.541 6.536.459.632

-∆NFR -257.559.577 560.164.324

-Vfin 517.245.405 498.296.964

      6.697.096.369 7.594.920.920

Cash-flow-ul de investitii:

CFinv = -∆Imo brute( Imo1 13.092.904.752 16.374.829.978

- Imo0 10.609.243.769 13.092.904.752

+ Amo si prov nete 849.349.340 1.110.797.669

+Venituri financiare 517.245.405 498.296.964

      3.850.255.728 4.891.019.859

Cash-flow-ul de finantare:

CFfin = ∆CPR 1.590.775.489 1.302.128.307

+∆DAT -12.759.739 6.840.998

      1.578.015.750 1.308.969.305

Putem calcula cash-flow-ul

intreprinderii:

CF = CFgest + CFinv + CFfin 12.125.367.847 13.794.910.084

2. Calculul cash-flow-ului disponibil

CFD – dupa origine:

CFD = CFgest – cresterea economica

CFgest = EBIT – Impozit + Amo + Prov sau CFgest = PN + Amo + Prov + Dob(1 – б)

CFD = CFgest – [(∆Imo nete + Amo) + ∆ACR nete] =

CFgest 6.697.096.369 7.594.920.920

-∆Imo brute 2.483.660.983 3.281.925.226

∆ACR nete=∆FR

- ∆ACR

nete -789.723.562 -1.959.169.361

39

    5.003.158.948 6.272.165.055

CFD – dupa destinatii:

CFD = CFDact + CFDcr

CFDact = PN - ∆CPR =

PN 2.285.490.203 1.778.042.301

- ∆CPR 1.590.775.489 1.302.128.307

    694.714.714 475.913.994

CFDcr = Dob(1-б) - ∆DAT =

Dob 38.608.669 0

-∆DAT -12.759.739 6.840.998

    51.368.408 -6.840.998

2.3 Descrierea tehnico-economică a proiectului de investiţie

Proiectul prezentat constă în investirea de către Petrom S.A într-o spălătorie auto, ceea ce

presupune construcţia şi dotarea spălătoriei cu echipamente speciale. Spălătoria auto desfăşoară

nu numai lucrări de îndepărtare a prafului şi murdăriei de pe caroseria automobilului, dar şi o

serie întreagă de servicii cosmetice ce ţin de îngrijirea maşinii, redarea luciului pentru vopseaua

de pe caroseria maşinii, îndepărtarea petelor de rugină şi a celor lăsate de smoală pe suprafaţa

uşilor.

Costul investiţiei si graficul de realizare:

I Spaţiul de lucru (în termen de 60 de zile de la acordarea finanţării):

- structura metalică + panouri sandwich + manoperă (500 m * 150 €/ m * 4,2 RON/ €) =

315.000 RON

- 2 uşi rabatabile (4 m lungime,7 m înălţime) = 8.000 RON

- termopane (pentru separare interior – vestiar, grup sanitar, sală de aşteptare, spaţiu depozitare)

= 30.000 RON

- utilare interior (vestiar, grup sanitar) = 16.000 RON

II Racordare utilităţi (în termen de 75 de zile de la acordarea finanţării) - 11.500 RON

III Echipamente:

- instalaţie pentru spălat sub presiune cu sistem de încălzire a apei = 29.500 RON

- instalaţie pentru spălat sub presiune fără sistem de încălzire a apei = 3.500 RON

- instalaţie ecologică de reciclare a apei conform directivelor UE = 70.000 RON

40

- echipament de curăţat cu perii = 36.500 RON

- aspirator pentru medii uscate şi umede = 5.000 RON

- maşină de polishat = 1.500 RON

Cost total al investiţiei (fara TVA): 492.500 RON

Cost total al investiţiei (cu TVA): 586.075 RON

Durata investiţiei: 5 ani, amortizarea instalaţiilor şi echipamentelor fiind liniară, nefiind

revândute mijloacele fixe la final.

- consumabile (spume,soluţii de curăţat, spray-uri, bureţi) = 6.500 RON

- echipament de protecţie pentru fiecare angajat = 750 RON

Pentru finanţarea investiţiei se are în vedere contractarea unui credit de la banca BCR Erste:

Creditul pentru investiţii BCR:

- valoarea creditului 586.075 RON

- rata dobânzii 8% anual, aplicată la valoarea de rambursat

- rambursabil în rate anuale constante

- comisioane 0,2% anual aplicat la valoarea de rambursat

Graficul de rambursare:

TABEL 2.7

  2007 2008 2009 2010 2011

Rata

anuală 117.215,00 117.215,00 117.215,00 117.215,00 117.215,00

Dobandă 46.886,00 37.508,80 28.131,60 18.754,40 9.377,20

Comision 1.172,15 937,72 703,29 468,86 234,43

Anuitatea 165.273,15 155.661,52 146.049,89 136.438,26 126.826,63

Graficul de rambursare

117 117 117 117 117

4738

2819

91,17 0,94 0,70 0,47 0,23

165,27155,66

146,05136,44

126,83

0,00

20,00

40,00

60,00

80,00

100,00

120,00

140,00

160,00

180,00

2007 2008 2009 2010 2011

Tho

usan

ds

Rata anuală

Dobandă

Comision

Anuitatea

41

2.4 Serviciile aferente investiţiei

Curăţat interior

Curăţat mochete interior

Aspirator

Curăţat suprafeţele de metal din interior

Curăţat suprafeţele de plastic şi lustruit cu silicon

Curăţat geamuri

Curăţat scrumieră

Curăţat bord şi lustruit cu silicon

Utilizarea siliconului se face numai cu acordul clientului.

Serviciile de curăţare a interiorului sunt oferite exclusiv de operator şi durează între 10 şi

20 de minute, în funcţie de dimensiunea maşinii şi de gradul de murdărire.

Estimările specialistilor cu privire la piaţa spălătoriilor auto relevă faptul că la nivel

naţional, 35% din piaţa este deservită de către spălătoriile aferente benzinăriilor, iar restul de

65% de către spălătoriile de specialitate. Veniturile aduse de businessul spălătoriilor auto se

ridicau in 2006 la aproximativ 5 milioane de dolari, cu o prognoză de crestere cu 30-40% pe

următorii 2 ani.

Pentru a veni în întampinarea nevoilor clienţilor cu soluţii confortabile şi rezonabile ca

pret, vom adopta o strategie de minimizare a costurilor pentru a pătrunde pe piaţa cu preţuri

acceptabile, urmărindu-se generarea unor venituri considerabile, incă din primul an de

funcţionare.

Pentru promovarea spălătoriei se aloca un buget de 3000 RON anual pentru montarea unor

panouri publicitare in apropierea benzinăriei, cât şi pentru a imprima uniformele angajaţilor

benzinăriei cu mesaje de promovare a spălătoriei.

Pentru durata de viaţă a proiectului, firma previzionează următorul program al vânzărilor:

TABEL 2.8

  2007 2008 2009 2010 2011

Număr mediu de clienţi 9600 10240 10880 11520 12160

Volum valoric (cifra de afaceri in

RON) 345.000,00 369.633,00 396.024,8 424.300,97 454.596,06

42

Programul vanzarilor

9600 10240 10880 11520 12160

345.000,00369.633,00

396.024,80424.300,97

454.596,06

0

50000

100000

150000

200000

250000

300000

350000

400000

450000

500000

2007 2008 2009 2010 2011

Număr mediu de clienţi Volum valoric (cifra de afaceri in RON)

2.5 Capacitatea tehnică a proiectului

Spălătoria construită va avea program normal de funcţionare, de luni-vineri între orele

9:00-17:00. Capacitatea maximă a spălătoriei în cazul unei durate medie de servire de 10 minute

este de 48 de masini / zi, incluzând:

- recepţia clientului;

- stabilirea serviciilor de curăţare ce urmează a fi prestate;

- pregătirea maşinii pentru curăţare;

- prestarea serviciilor;

- încasarea contravalorii serviciilor prestate.

Pentru funcţionarea la parametri normali a spălătoriei, firma va face 4 angajari, incluzand:

- un sef de tură, experienţă necesară 1 an într-o spălătorie auto, salariu lunar 1500 RON;

- 3 angajaţi, pentru care nu este necesară experienţă, salariu lunar 1100 RON

Cost lunar cu personalul = Salarii 4800 + Contributii 1296 = 6096 RON

Funcţionarea spălătoriei auto va necesita următoarele cheltuieli anuale:

TABEL 2.9

  2007 2008 2009 2010 2011

Utilitaţi 4.000,00 4.280,00 4.579,60 4.900,17 5.243,18

Materii prime 1.200,00 1.284,00 1.373,88 1.470,05 1.572,96

Costum protecţie angajaţi 700,00 749,00 801,43 857,53 917,56

TOTAL 5.900,00 6.313,00 6.754,91 7.227,75 7.733,70

43

Cheltuieli anuale spalatorie

4.000,00

1.200,00700

5.900,00

4.280,00

1.284,00749

6.313,00

4.579,60

1.373,88801,43

6.754,91

4.900,17

1.470,05857,53

7.227,75

5.243,18

1.572,96

917,56

7.733,70

0,00

1.000,00

2.000,00

3.000,00

4.000,00

5.000,00

6.000,00

7.000,00

8.000,00

9.000,00

Utilitaţi Materii prime Costumprotecţieangajaţi

TOTAL

2007

2008

2009

2010

2011

Toate materiile prime si tehnologiile utilizate in procesele zilnice din cadrul unităţii

corespund normelor europene in vigoare la data elaborării acestui proiect. Specialiştii estimează

pentru acest proiect un impact minim asupra mediului înconjurător.

În urma analizei tehnologiei folosite, cât şi a strategiei de preţ, preţurile şi costurile variabile

unitare pentru principalele servicii furnizate de către spălătorie sunt:

TABEL 2.10

  Preţ (RON)

Cost variabil unitar

(RON)

Servicii spălare

autovehicule Exterior Interior Motor Exterior Interior Motor

Autoturisme 12 10 15 4,32 3,28 6,55

Autoturisme de teren 14 10 15 4,67 3,28 6,55

TABEL 2.11

Servicii speciale Preţ (RON)

Cost variabil unitar

(RON)

Degresare 20 14,5

Ceruire manuala 50 26

În urma analizei costurilor administrative, s-a concluzionat că, pe unitate, costurile fixe sunt de

2,1 RON. Situaţia costurilor totale unitare se prezintă astfel:

44

TABEL 2.12

  Preţ (RON) Cost total unitar (RON)

Servicii spălare

autovehicule Exterior

Interior Motor Exterior Interior Motor

Autoturisme 12 10 15 6,42 5,38 8,65

Autoturisme de teren 14 10 15 6,77 5,38 8,65

TABEL 2.13

Servicii speciale Preţ (RON) Cost total unitar (RON)

Degresare 20 16,6

Ceruire manuală 50 28,1

45

Capitolul 3. Previziuni financiare pe durata de acordare a creditului

3.1 Proiectia bilantului

TABEL 3.1

  2005 2006 2007 2008

Imobilizări corporale 7.522.103.810 8.405.432.446 10.564.332.777 10.564.801.637

Imobilizări necorporale 73.897.192 156.036.169 303.556.285 193.530.466

Imobilizări financiare 3.013.242.767 4.531.436.137 5.506.940.916 4.734.648.720

Stocuri 1.484.130.228 1.465.128.619 1.922.375.343 1.767.250.111

Creante 1.146.878.122 1.360.715.806 2.015.809.727 1.640.924.852

Investitii finaciare pe

termen scurt 112.932 0 7.616 43.730

Disponibilitati 4.499.960.346 3.451.025.681 752.634.771 3.157.354.232

Cheltuieli in avans 73.201.848 89.716.940 95.376.124 93.699.916

TOTAL ACTIV 17.813.527.245 19.459.491.798 21.161.033.559 22.152.253.664

Capital propriu 15.487.669.045 17.078.444.534 18.380.572.841 19.436.111.975

Datorii financiare 34.900.751 22.141.012 28.982.010 31.206.268

Datorii pe termen scurt 2.230.916.538 2.257.229.755 2.580.025.427 2.564.073.322

Venituri in avans 60.040.911 101.676.497 171.453.281 120.862.100

TOTAL PASIV 17.813.527.245 19.459.491.798 21.161.033.559 22.152.253.664

46

Proiectia bilantului

0

5.000.000.000

10.000.000.000

15.000.000.000

20.000.000.000

25.000.000.000

2005

2006

2007

2008

TABEL 3.2

2005 2006 2007

Dividende -45.447.902 -395.505.162 -1.422.986.498

Profit net 1.416.422.558 2.285.490.203 1.778.042.301

Rata de distribuire a

dividendului 3,21% 17,31% 80,03%

ROE 0,147568378 0,104110319

Cifra de afaceri 10.973.183.377 13.415.789.582 12.484.946.724

TABEL 3.3

2008 2009 2010 2011

CA previzionata 13.376.504.911 14.331.729.850 15.355.168.025 17.626.516.540

CA previzionata

0

2.000.000.000

4.000.000.000

6.000.000.000

8.000.000.000

10.000.000.000

12.000.000.000

14.000.000.000

16.000.000.000

18.000.000.000

20.000.000.000

2008 2009 2010 2011

CA previzionata

3.2 Proiecţia contului de profit şi pierdere

TABEL 3.4

2005 2006 2007 2008

CIFRA DE

AFACERI 10.973.183.377

13.415.789.58

2

12.484.946.72

4

13.376.504.91

1

Cheltuieli materiale 40.593.658 72.944.335 42.880.206 56.742.783

Cheltuieli salariale 1.147.967.635 1.324.861.157 1.276.888.854 1.360.259.960

Amortizarea 730.750.979 846.672.650 860.459.210 884.374.432

Profit brut 1.683.423.208 2.546.166.973 2.149.627.028 2.314.145.907

Impozit profit 267.000.650 260.676.770 371.584.727 326.219.307

Profit net 1.416.422.558 2.285.490.203 1.778.042.301 1.987.926.600

TABEL 3.5

2009 2010 2011

CIFRA DE

AFACERI 14.331.729.850 15.355.168.025 16.451.690.587

Cheltuieli materiale 60.794.822 65.136.220 69.787.639

Cheltuieli salariale 1.457.397.011 1.561.470.682 1.672.976.321

Amortizarea 947.528.187 1.015.191.792 1.087.687.300

Profit brut 2.479.400.576 2.656.456.188 2.846.155.457

Impozit profit 349.514.840 374.473.923 401.215.350

Profit net 2.129.885.735 2.281.982.265 2.444.940.106

EMBED Excel.Chart.8 \s

02.000.000.0004.000.000.0006.000.000.0008.000.000.000

10.000.000.00012.000.000.00014.000.000.00016.000.000.00018.000.000.000

CIFRA D

E AFA

CERI

Cheltu

ieli m

ater

iale

Cheltu

ieli s

alaria

le

Amor

tizar

ea

Profit

bru

t

Impo

zit p

rofit

Profit

net

2009

2010

2011

3.3 Proiectia fluxului de numerar

TABEL 3.6

2008 2009 2010 2011 2012

CA 345.000,00 369.633,00 396.024,80 424.300,97 454.596,06

-CV 141.600,00 151.512,00 162.117,84 173.466,00 185.608,80

EBITDA 203.400,00 218.121,00 233.906,96 250.834,97 268.987,26

-AMO 117.215,00 117.215,00 117.215,00 117.215,00 117.215,00

EBIT 86.185,00 100.906,00 116.691,96 133.619,97 151.772,26

-DOB 165.273,15 155.661,52 146.049,89 136.438,26 126.826,63

EBT -79.088,15 -54.755,52 -29.357,93 -2.818,29 24.945,63

Impozit pe

profit -12.654,10 -8.760,88 -4.697,27 -450,93 3.991,30

PN -66.434,05 -45.994,64 -24.660,66 -2.367,37 20.954,33

+AMO 50.780,95 71.220,36 92.554,34 114.847,63 138.169,33

+DOB(1-t) 189.610,40 201.976,04 215.236,24 229.455,77 244.703,69

CF gest 173.957,31 227.201,77 283.129,91 341.936,04 403.827,35

-dACRnete 58.328,38 4.164,65 4.462,00 4.780,59 5.121,92

CFD 115.628,93 223.037,12 278.667,91 337.155,45 398.705,42

CONCLUZII

Transpunerea în practică a unui proiect de investiţii produce efect atât la nivelul

obiectvului de investiţii cât şi la nivelul economiei naţionale. De aceea în analiza eficienţei unui

proiect de investiţii utilizarea tehnicii actualizate trebuie făcută distincţie între cele două puncte

de vedere. Pe de o parte pentru orice proiect este necesară cunoaşterea beneficiului total, a

productivităţii şi rentabilităţii la nivelul economiei naţionale, corespunzător tuturor resurselor

angajate în proiect indiferent de natura acestora (resurse proprii, credite sau alocaţii de la stat) şi

indiferent de cine beneficiază de efectul obţinut, aceasta constituie o analiză economică a

proiectului de investiţii. Pe de altă parte este necesară realizarea unei analize la nivel de obiectiv

de investiţie în condiţii specifice ale fiecăruia şi în conjunctura pieţei aceasta formând ceea ce

numim noi analiza financiară a proiectului de investiţii.

Pentru a putea argumenta oportunitatea extinderii afacerii, am efectuat analiza

întreprinderii Petrom pe anii 2006-2008, de unde am concluzionat că activitatea a fost profitabilă

si a generat fluxuri de trezorerie pozitive, cât si faptul ca există o oportunitate pentru atragerea

capitalului de imprumut pentru a finanţa dezvoltarea afacerii.

Fundamentarea deciziei de investire în construcţia unei spălătorii auto a avut la bază

analiza pieţei, a cash-flowurilor ce pot fi generate in condiţii de piaţă, luând în considerare

inflaţia şi riscurile previziunii. Pe baza acestora s-a concluzionat că întreprinderea Petrom poate

investi în spălătoria auto, cu previziunea unei rentabilităţi pozitive a proiectului de investiţie.

BIBLIOGRAFIE

1. Binţinţan Petru - Managementul investiţiilor: aplicaţii, evaluarea proiectelor, Cluj-

Napoca, 2004

2. Caraganciu Anatol, O. Domenti, I. Luchian - Managementul portofoliului de investiţii,

Chişinău, ASEM, 2005

3. Cistelecan Lazăr - Economia, eficienţa şi finanţarea investiţiilor, Bucureşti, 2002

4. Costache D. - Eficienţa economică – criteriu de evaluare a investiţiilor, Bucureşti, 1998

5. Deaconu Adela - Diagnosticul şi evaluarea întreprinderii, Editura Intelcredo, Deva, 1998

6. Maricica Stoica - „Proiectarea obiectivelor de investiţii”, Ed. Economică, Bucureşti, 2001

7. Mărgulescu D. - „Analiza economico-financiară”, România de mâine, Bucureşti 1999

8. Mihai Toma, Petre Brezanu - ,,Finanţe şi gestiune financiară” Editura Economică,

Bucureşti 1994

9. Munteanu C., Vâlsan C. - Investiţiile internaţionale, Editura Oscar Print, Bucureşti, 1995

10. Pоrvu Dumitru - „Eficienţa investiţiilor”, Bucureşti, 2003

11. Românu Ion, Ion Vasilescu - „Managementul investiţiilor”, Bucureşti, Mărgăritar, 1997

12. Staicu Fl. - Eficienţa economică a investiţiilor, Editura Didactică şi Pedagogică,

Bucureşti, 1995

13. Stoian Marian, Florea Staicu, Parvu Dumitru - Eficienţa economică a investiţiilor,

Bucureşti, 1995

14. Toma M., Chivulescu M. - Ghid pentru diagnostic şi evaluare a întreprinderii, CECCAR,

Bucureşti, 1994

15. Vasilescu I., Românu I. Cicea C - Investiţii, Editura Economică, Bucureşti, 2000

16. Zaiţ D. - Eficienţa economică a investiţiilor, Iaşi, 1987

17. www.bvb.ro

18. www.ase.ro

19. www.petrom.com