Serio DUNE:

DuneMdntuftoruL Dunei

CopiiiDuneiimporotuL-bu oL Dunei

EreticiiDuneiCanonicotuL Dunei

FnaNrc HrRernt (192O-1986) este unul dintre cei mai cunosculi ;i mai

apreciali scriitori SF din lume. Opera lui se numdri printre scrierile clasice

din literatura stiinlifico-fantasticS. Romanul Dune, primul din seria

omonimd, este cel mai bine vAndut roman 5F din toate timpurile. A fostpublicat serializat in revista Analog, in 1963 5i 1965. c6stig6nd Premiul

Nebula;i Premiul Hugo (1965). Cartea a cucerit imediat;i critica de

specialitate, ;i publicul lar,g, devenind din ce in ce mai populari. Dupd

Dune, au urmat romanele MAntuitarul Dunei (1969);i Copiii Dunei (1976),

care a devenit primul hardcover bestseller din istoria literaturii SF. Seria a

continuat cu impdratul-Zeu al Dunei (1981), Ereticii Dunei (1984) ;iCanonicatul Dunei (1985). in 1984, a ajuns pe marile ecrane f ilmul Dune,

regizat de David Lynch ;i produs de Universal Pictures, iar mai t6rziu seria

a stat la baza mai multor ecranizdri. Dupd moartea autorului, care pldnuia

sd continue cu un alt roman, Brian Herbert ;i Kevin J. Anderson aveau sd

continue opera lui Frank Herbert scriind seriile PRELUDE TO DUNE (House

Atreides - 1999, House Harkonnen - 200O, Hause Corrino - 2001),LEGENDS OF DUNE (The Butlerian Jihad - 2002, The Machine Crusade - 2003

,i The Battle of Corrin - 2A0q;i HEROES OF DUNE (Paul of Dune - 2008,

The Winds of Dune - 2009, Sisterhood of Dune - 2012).

rftAilK fjril$rftTilffiPAffiATf"$bxff[J AI-

ffiffiffiffiffiEdiqia a VI-a

Traducere din limba englezdIoN Donu BReNe

ARMADA

Fragment din alocuqiunea pronunlatd de Hadi Benotto

cu prilejul prezentdrii descoperirilor de la Dar-es-Balat,

pe planeta Rakis:

mastiLzi nu doar pldcereade a vi anunfa descoperirea

extraordinarului depozit con{nAnd, prinre altele, o

monumentah coleclie de manuscrise imprimate pe

hArtie-cristal riduliand, ci gi mAndria de a vi putea oferiargumentele noastre cu privire la autenticitatea acestor

descoperiri. intr-adevir, avem toate motivele si credem cd am

scos la lumina zilei jurnalele originale ale lui Leto II,tmparatul-Zeu.

tn primul rAnd, permiteti-mi sd vI reamintesc de tezaurul isto-

ric pe care-l cunoagtem cu tolii sub denumi rea de Jurnalele Furate,

acele strdvechi caiete care, de-a lungul secolelor trecute, ne-au

oferit un alutor inestimabil pentru ingelegerea strirnogilor nogtri.

DupI cum Etigr,Jumalele Furate au fost descifrate inilial de GhildaSpaqiale, iar Cheia Ghildei areprezentat gi metoda folosita pentrutraducerea manuscriselor recent descoperite. Nirneni nu poate

contesta vechimea acestei Chei a Ghildei, ea constituind singura

cale de decodificare a manuscriselor.

tn al doilea rAnd, aceste caiete au fost redactate pe un dictatel

ixian de fabricalie cu adevirat arhaici,.De altfel, Jurnalele Furate

nu lasi nicio indoiale asupra faptului ci aceasta a fost, intr-adevIr,

I Fnerur HeReenr

modalitatea aleasi de Leto II pentru inregistrarea observagiilorsale istorice.

tn al treilea rAnd, dupi pdrereanoastri, la fel de extraordinarca gi conginutul sdu este depozitul propriu-zis. Sanctuarul in care

au fost pdstrate aceste lurnale este, in mod indubitabil, un artefact

de concepgie ixiani, a cdrui realizare, deopotrivd primitivd gi de

o stupefiantd,ingeniozitate,va pune, ferd doar gi poate, intr-onoud lumind epoca istoricd desemnatd generic ,,Dispersia". Cumera de a$teptat, depozitul era invizlbil. El se afla ingropat la oadAncime mult mai mare decAt lisau si se presupuni miturile qi

Istoria Orald, emilAnd qi absorbind radialli menite a simulacaracterul .natural al mediului inconjurltor, printr-un proces

mimetic care, in sine, nu avea nimic surprinzitor. Ceea ce i-a

surprins pe inginerii nogtri insd este modul in care ace$ lucru a

fost realizat cu o tehnologie realmente rudimentard gi cu mijloacemecanice dintre cele mai primitive.

Observ ci unii dintre dumneavoastri par a fi la fel de tulburalide aceste amdnunte pe cAt am fost noi la inceput. tntr-adever,suntem inclinaqi si credem ci ne aflim in prezenla primului GlobIxian, non-spagiil,, din care au derivat toate dispozitivele ulterioarede acest gen. Daci nu este chiar cel dintAi, credem, oricum, citrebuie si fie unul dintre primele, incorporAnd aceleagi principiigi conceput aidoma celui dintAi.

Pentru a rdspunde fdrd,preget viditei dumneavoastri curiozi-tnpi, daqi-mi voie slvd asigur cd vi vom conduce chiar peste cAteva

minute intr-o scurti vizitd. prin depozit. Nu vd vom cere decAt sa

pdstrali linigtea cAt timp vi veli afla in incdperile subterane, deoa-

rece inginerii gi specialigtii nogtri afla1i inluntrulucreazd, inci laclar tficar ea unor mistere.

Ceea ce mi aduce la cel de-al patrulea punct gi, probabil, lacheia de bolta a descoperirilor noastre. Mi-ar veni greu si videscriu emo{ia cu care vi aduc acum la cunogtintd existenla uneinoi minuni in situl de la Dar-es-Balat. Este vorba de o coleclie de

inregistreri fonice veritabile, realizate, conform indicaliilorurr*^t ,de Leto II cu vocea tatilui sIu, Paul Muad'Dib. irrt*cAt

ivpAnlrul-zEU AL ouruer I

in Arhivele Bene Gesserit existi inregistrdri autentificate ale vociitmperatulu i-Zeu, am transmis Surorilo r chteva mostre dindocumentele sonore aflate in posesia noastrl - toate, inregistrdripe un strevechi sistem microbalon - insogite de o cerere oficialepentru efectuarea unei expertize comparative. Nu avem niciotndoiah ci inregistrdrile noastre vor fi autentificate.

$i acum vd, rog sd vd indreptali atengia asupra fragmentelortraduse ce vi s-au inmAnat laintrare. Folosesc prilejul pentnr a vicere scuze tn legdturd cu greutatea lor. I-am atzit pe unii dintredumneavoastri glumind pe seama acestui fapt. Am recurs lahArtia obignuite doar dintr-un motiv practic - economia. Caietele

originale au fost imprimate cu car^ctere atit de mici, incAt trebuiesd fie supuse unui grosisment considerabil ca si poati fi deslugite.

tn realitate, ar fi nevoie de peste patruzeci de fascicule de felulcelui pe care-l avegi in mAini pentru a retranscrie conginutul unuisingur original imprimat pe cristal ridulian.

Daci proiectorul... Da, mulqumesc. Pe ecranul din stAnga ve-

cleli acum proiectatd o po4iune a unei pagini originale. E vorbade pagina intAi a primului caiet. Traducerea noastrd apare pe

ecranul din dreapta. Yd atrag atentia asupra valorii probanteintrinseci a textului, asupra egotismului poetic al vocabularului,precum gi asupra semnificagiei stabilite de traducere. Stilul evocd

o personalitate coerentl gi deci identificabild,. Pdrereanoastre este

ctr aceste rAnduri nu puteau fi agternute decAt de cineva care avea

acces la o memorie colectivd ancestral5, de cineva care s-astriduitstr impirtfieascd, lntr-un mod cAt mai clar cu putintd, extraordinarasa experienli a unei serii de existenge anterioare, pentru a fiinjeleasi de cei care nu erau inzestragi cu acelagi dar.

Vi rog si vi concentrafi acum asupra mesajuiui propriu-zis.Toate referinjele intdresc ceea ce istoria ne-a inviqat despre singurulcare, in opinia noastrd, ar fi putut redactao asemenea relatare.

$i v-am mai rezewat o surprizd,, sperim, plicuti. Mi-am in-glduit sd-i invit pe celebrul poet Rebeth Vreeb si urce, alituri de

noi, la aceastd tribuni pentru a citi un scurt pasaj din primapagind a traducerti. Deoarece avem convingerea ci, chiar gi in

I

ro I Fnnrur HeRarRr

tdlmlcire, cuvintele capdtdun aspect diferit atunci cAnd sunt cititecuvoce tare. Dorim sdimpdrtlqim cu dumneavoastri coplegitoarea

emolie pe care ne-au inspirat-o aceste rAnduri.Doamnelor gi domnilor, si-l ascultdm pe Rebeth Vreeb.

Fragment din lectura lui Rebeth Vreeb:

Vi incredinlez cd sunt cartea destinului.trrtr"barile sunr du;manii mei. Cdci intreb;rile mele

explodeazd! Rdspunsurile se imprlgtie ca un stol speriat,intunecAnd cerul amintirilor mele inevitabil. Niciun rispuns, nicimicar unul singur nu ajunge.

CAte reflexii prismatice fulgeri atunci cAnd pdtrund interifianta arend a trecutului meu! Sunt o agchie de silex inchislintr-o cutie. Cutia se rote;te gi se clatin5. Sunt azvArlit incoace gi

incolo, intr-un uragan de mistere. Iar cAnd cutia se deschide, miintorc in aceastd prezentdca un strlin pe un tarAm primitiv.

tncet (incet, spun) imi reinvil numele.

Dar asta nu inseamnd cd md. cunosc mai bine!

Aceastl persoand cu numele meu, acest Leto care-i al doilea ce

poartd acest nume, gdsegte in mintea lui gi alte voci, alte nume gi

alte locuri. O, vI asigur (aga cum am fost eu insumi asigurat) cinu rispund decAt la un singur nume. DacI strigali: ,,Leto", eu sunt

cel care rlspunde. Suferinla face posibil ace$ lucru. Suferinla, 9i

incd ceva!

Eu pin firele!Toate se afld in strpAnir ea mea. tmi este de-ajuns s5-mi

tmagtnez o temd - si zicem ... oarneni care-a.L!. mwrit de t,iipul

sabiei, qi ii am pe to!i, insAngeragi, fiecare imagine intactd,, fiecare

rictus, fiecare geamdt...

Sa;l' bucuriile maternitdgii. E suficient sd gAndesc asta, gi iatd

paturile de nagtere, surAsurile in serie ale pruncilor, pArguituldulce al noilor generafii, primii pagi govditori ai copila;ilor inlir-cali gi primele victorii ale adolescengei. Toate acestea se perindd

lvpAnnrul-zEU AL ourue r I rr

gi se incaleci inlduntrul meu, pAni ce nu mai deslugesc altcevadecAt uniformitate gi repetilie.

,,Pdstreazd totul cu grijd", md, avertizez.Cine ar putea tigddui valoarea unei asemenea experienle,

insemnitatea cunoa$terii prin intermediul cdreia privesc fiecarenoui clipi?

Ah, dar acesta este trecutul!tnlelegeli?Nu e decAt trecutul!

,,tn dimineag a aceasta m-am niscut intr-o iurti, la marginea

unei stepe dintr-o gard aflatd, pe o planetl care nu mai existi.

MAine mi voi nagte altundeva, in pielea altcuiva' tnce nu m-am

hotIrAt. Dar in aceaste dimineagi... ahh, viala asta! CAnd ochii

au invdgat si priveasci, am vdzrtt in lumina strilucitoare a

soarelui iarba frlmAntatd de copitele cailor, am vdzut vn Poporviguros, prins cu indeletnicirile existengei sale incAntdtoare.

Unde... of, unde a dispdrut toate vigoarea aceea?"

Jumalele Furate

ele trei fiinle uman e care fugeau citre Nord, printreumbrele proiectate de lumina lunii in Pidurea lnterzisd,

se ingirau pe aproape o jumdtate de kilometru. Ultimuldintre fugari alergala mai pugin de o sute de metri infalalupilorD, care-i urmdreau. Auzea fiarele chefnind gi gAfAind lacome in

spatele lui, aga cum feceau intotdeauna cAnd prada era la vedere.

Cu Prima Luni aproape la verticale deasupra pldurii, era

destul5 lumini sub arbori gi, cu toate cd locul se afla la latitudinile

superioare ale Arrakisului, cildura rimasl dupd o zi de vard se

fd,ceainci simqiti. Curentul de aer nocturn dinspre UltimulDegert al Sareerului purta miresme de rigini qi exalalii umede pe

pdmAnt reavdn. in rdstimpuri,briza venitl de deasupra MariiKynes, de dincolo de Sareer, traversa pista fugarilor, aduc|ndizde sare gi de pegte.

ivpAnnrul-zEU AL DUNEr I tl

Printr-o ironie a sorfii, fugarul din urmi se numea lJlot, ceea

ce in grai fremen insemna r,izlep drag. Mic de stature, ulot avea

o tendingi de ingrdgare, care addugase constrAngerea unui regimalimentar sever la cea a antrenamentului in vederea acestei

expedilii. Dar, chiar 9i ogArjit in aceastd goand disperatd, Ulotavea aceeagi fagi rotundl, cu ochii mari gi ciprui, vulnerabili inmijlocul a ceea ce pdrea afi prea multa carne.

Lui Ulot ii era clar ci nu va mai putea si alerge prea mult.Respiralia ii devenise sacadatdgi guierltoare. Se impiedica tot mai

des. Dar nu-gi striga in ajutor tovardqii. $tia cd nu i-ar fi putut veniin ajutor. Ficuserd cu tofii acelagi leg5mAnt, congtienli ci nu voravea altd apdrare decAt vechile virtuli gi loialitiqi fremene. AstardmAnea valabil, chiar dacd tot ce linea de trecutul fremenclpitase un iz vetust - izul tradigiei invdgate papagalicegte de la

fremenii de muzeu.

Loialitatea fremeni era cea care Iinea inclegtatd gura lui Ulot,degi acesta igi dadea perfect de bine seama ceJ agtepta. Era o

demonstraqie admirabili a vechilor calitdgi, chiar dacd oarecumpatetici, dat fiind faptul ci niciunul dintre fugari nu cunogtea

decAt din c54i gi din legendele Istoriei Orale virtugile pe care le

maimuldrea.Lupii D cAgtigau tot mai mult teren fagd, de Ulot. Siluetele lor

cenugii aveau aproape tnillimea unui om. Alergau in salturi lungi,scotand scheunituri de nerdbdare, cu boturile intinse, cu ochiiagintili la pradape care le-o dezviluia clarul de luni.

Ulot se impiedici de-o ridicinn qi fu cAt pe ce si cadr. Asta iidddu un plus de energie. JAgni inainte, cAgtigAnd cam o lungimede lup faldrde urmdritorii lui. Bragele i se migcau ca nigte pistoane.

Respira zgomotos, cu gura larg deschisi.

Lupii D nu schimbard ritmul. Umbre argintii, fulgerAndprintre miresmele verzi ale pddurii lor, gtiau ci vor iegi invingitori.

$tiau asta din experienli.Din nou, Ulot se impiedicn. tgi regdsi echilibrul apucAndu-se

de trunchiul unui copac tAnir qi igi continui cursa icnind, cu

respiraqia tdiatd, cu picioarele tremurAnd, revoltate de

14 | FnnNr HeneERr

suprasolicit areala care erau supuse. Nu mai avea energia necesard

pentru un nou avlnt.Una dintre fiare, o lupoaici enormd, se deplasd in flancul stAng

al lui Ulot, apoi se abatu brusc gii tnie calea. Colli uriagi sfAqiard

umlrul lui Ulot Ei-l fdcur; sd se clatine, dar nu cizu. Mirosul iute

al sAngelui se adlugi izurilor pndurii. Un mascul mai mirunt iiinfipse collii in goldul drept, 9i abia atunci Ulot se prdbugi, urlAnd.

Haita dedu ndvaldgi urletele lui se curmardcu o brutalitate finale.

Fdrd, a zdbovi si se hrlneasci, lupii D iqi reluarl urmirirea.Nasurile lor adulmecari solul gi efluviile hoinare din aer,

descoperind urmele calde ale altor doi fugari umani.

Urmltorul la rAnd se numea Kwuteg, un nume vechi qi respec-

tat pe Arrakis, un nume cunoscut incd din vremurile Dunei.

Llnui dintre strdmoEii sdi slujise ca Maestru al AlambicurilorMo4ii la Sietch Tabr, dar asta fusese cu peste trei mii de ani inurmd", intr-un trecut apus, in care mulgi nici nu mai credeau'

Kwuteg alergacu fuleul lung gi ritmic al unui trup zvelt, ce pdrea

a fi perfect adaptat unor asemenea eforturi' Plete negre fluturautn spatele trdslturilor lui acviline. Ca qi tovardqii sdi, purta un

colant de bumbac negru cu o 1esdtur5" deasd, care-i sublinia

migcirile goldurilor gi ale coapselor mhdioase, tn timpul unei

respiragii profunde qi regulate. Numai vttezu anormal de micipentru un atlet ca el, tdda faptul cI se rinise la genunchiul drept

in cursul coborArii versanlilor pripistiogi care inconjurauCitadela imparatulu i-Zeu, din Sareer.

Kwuteg auzise urletele lui Ulot, tdcerea sinistrd care se

aqternuse brusc, apoi chefniturile lupilor D care-gi reluaserd

vAndtoarea. tncerci din rlsputeri sd alunge din minte imaginea

inci unui prieten ucis de monstruogir paznici ai lui Leto, dar

imaginaqia nu se ldsd pAni ce nu-gi efectui numirul ei de magie

neagrd..Formule mental un ble$em la adresa tiranului, avAnd insigrija sa nu-qi iroseasci suflul pentru a-i da glas. Mai erau inci ganse

si ajungi la ad5postul Fluviului Idaho. Kwuteg gtia ce gAndeau

despre el prietenii sli - chiar gi Siona. Avusese dintotdeauna

,"p,rta1i" rrnrri corrr"ruator. tncd de copil, i;i fecuse obiceiul sd-qi

iupAnnrul-zEU AL DUNEr I tl

drtrmuiasci energia pAnd in clipa in care a'vea cel mai mult nevoie

tle ea, adunAnd rezewe ca un mogneagavat.in pofida genunchiului vitimat, Kwuteg iuli pasul. $tia ci

I'luviul nu era prea departe. Durerea din picior depdgise limitastrportabilului, transformlndu-se intr-un foc care-i ardea toatdpirrtea dreaptd a corpului. $tia care erau limitele rezistenlei luil'izice. $tia gi cd Siona se va fi aflat acum foarte aproape de apd.

l;.a era cea mai buni alergdtoare qi la ea se afla pachetul etang cu(rcea ce furaseri din fortdreaga Sareerului. Kwuteg igi concentreglndurile la acel pachet in timp ce igi continu^ goana,

Du-l la loc sigur, Siona! $i folose;te-l ca sdJ distrugi pe tiran!Scheunlturile nerdbditoare ale lupilor D igi flcurd loc, cu

lrrutalitate, in congtiinqa lui. Erau preaaproape. $i iqi dldu seama

t'li n-avea scipare.

Dar Siona trebuie s,i scape!

Risc5 o privire peste umdr qi vdzv ci unul dintre lupi avans-a

l)cntru a-l prinde din flanc. Planul lor de atac i se imprimd in. + i'

nrinte. In clipa in care fiara sdrea, Kwuteg sdri gi el. AvAnd grijesrl lase un copac intre el gi haite, se apleci brusc gi, cu ambele

rniini, ingfaca lupul de una dintre labele dindlrit, apoi, ferd a se

<rpri, il roti ca pe-o mdciucl, silindu-i pe ceilalgi sd se imprdgtie.( lonstatAnd cI animalul nu era nici pe departe atit de greu pe cAt

s(r a$teptase, gi gesind parcd o u$urare in aceastd deviere a efonului,Kwuteg incepu sd se invArteasci asemenea unui dervig in transi,r-risucind mlciuca vie printre atacatori, pind, ce doi dintre ei'tl"lu.rard, in laturi, cu lestele zdrobite. Dar nu se putea apdra dint r>ate pirgile. IJn mascul costeliv ii slri in spate, proiectAnduJ int runchiul unui copac, gi mdciuca ii scipi din mAini.

- Fugi! strigl cAt tl linurn puterile.Haita se nipusti. Kwuteg igi infipse dinlii in beregata lupului

r'osteliv. Mugcd adAnc, cu toate fo4a de pe urmd a disperirii.Slngele dihaniei ti improgci faga, orbinduJ. Rostogolindu-se, firisrt qtie incotro, Kwuteg inheqe alt lup. O parte a haitei se dizolvd?ntr-o invllmdgeala de hameieli si chmpdnituri de fdlci, unelerlintre animale aruncAndu-se asupra propriilor lor tovar5gi rnnili.

16 [ Fnnrurc HrneEnr

Dar cele mai multe nu-gi abandonardprada. Colli ascutili sfAgiard

beregatalui Kwuteg din doud pirgi deodati.

Siona auzise gi ea urletele lui Ulot. CAnd tdcerea inconfundabile

fusese din nou rupte de zgomotele haitei care-qi relua trmdritea,o cuprinsese o asemenea furie, tncAt crezuse cr va exploda. Ulotfusese ales pentru aceasti expedilie datorttdspiritului sdu analitic,

darului sau de avedeaintregul pornind dela cdtevafragmente. El

fusese cel care, scolAnd nelipsita lupn din kit, examinase cele douivolurne ciudate, pe carele gisiser[ impreuni cu planurile Citadelei.

- Cred ci-i un text cifrat, opinase el.

$i Radi... sdrmanul Radi, primul dintre ei care tgi pierduse

viaqa in cursul acestei aventuri, zisese:

- Nu ne putem permite nicio greutate suplimentarl. Arunci-le!

Dar UIot obiectase:

- Ceva lipsit de importanli n-ar fr disimulat tn felul acesta'

Kwuteg il susqinuse pe Radi:

- Am venit sd punem mAna pe planurile Citadelei Ei le avem.

Cn4ile astea-s prea grele.

Siona fusese insi de acord cu Ulot.

- O si le duc eu, rostise ea, impicAndu-i pe to1i.

Bietul Ulot!

$tiuserd cu totii cd, eracel mai slab alergitor din echipn. Ulotera lent in tot ceea ce fecea, dar limpezimea minlii sale nu putea

fi tdgnduita.

Ulot e demn de incredere.

IJlot fusese demn de incredere.

Siona iqi reprimd furia 9i9i canalizd energia pentru a-gi spori

viteza. Trunchiurile copacilor fulgerau pe lAngn ea, sub razele

lunii. Patrunse tn acel vid atemporal al maratonului, in care nu

mai exista nimic altceva decAt propriile ei migcdri, propriul ei

trup executAnd ceea ce fusese condilionat se execute.

Bnrbalii o giseau frumoasi cAnd alerga. $tia asta' Pdrul ei lung

era strAns l" ,p"t" ca si nu fluture in vAnt. tl "..rt*r"

pe Kwuteg

de incongtienll cAnd refuzase si-i urmeze exemplul.

Unde-i Kuuteg?

ivpAnnrul-zEU AL DUNEr I tl

Ptrrul ei nu era ca al lui Kwuteg. Avea acea nuanld foarteirrc:hisi de brun care se confundi adesea cu negrul, dar nicidecum

t'rrloarea de antracit a pletelor lui Kwuteg.

Cum se intAmph cAteodatd tntr-o linie genetici, trisdturile ei

lc reproduceau intocmai pe cele ale unei strebune de multtlisptrrute. Ovalul delicat al feqei incadrao guri generoasi qi nigte

ochi arzdtori, vigilenli, deasupra unui nas mic. Corpul ei devenise

srrbliratic dupd toli anii de alergdri, dar emitea semnale sexuale

l)r,rternice cetre berbagii din preajma ei.

Llnde-i Kzuuteg?

llaita nu se mai auzea gi asta o alarmd. Aga se intAmplase gi

irrrrinte ca lupii D sll doboare pe Radi. Aga se tntAmplase gi cAnd

t';lzuse Setuse.

iEi spnse cdtdcereaputea si insemne gi altceva. Kwuteg era, gi

cl, tlcut... gi puternic. Rana de la genunchi nu piruse sd-l

st irr jeneascd prea mult.Siona incepu s[ simtd in piept durerea premergltoare tdierii

rcslriratriei, o durere pe care o cuno$tea prea bine din kilometriiIrrngi ai antrenamentelor. Sub colantul negru, trupul ii era scdldat

irr sudoare. Kitul, inchis ermetic pentru a i se proteja pregiosul

r orrlinut in momentul traversdrii fluviului, ii silta in bretele, pe

rrrrrcri. Se gAndi la planurile Citadelei, impiturite in kit.Ilnde i;i ascundea Leto stocul de mirodenie?

lJndeva, in interiorul Citadelei. Nu se putea altfel. $i nu se

llutc:r ca planurile sd nu conqinl un indiciu. Melanjul la care

livnc:ru Bene Gesseritul, Ghilda 9i toji ceilal1i... era un premiu, ,rrc rnerila orice risc.

( )iit despre cele doud volume criptice... cel pulin intr-o privinld,Kwrrtcg avusese dreptate. HArtia-cristal riduliani era grea.DarSiorra irnpirtdgea interesul pe careJ manifestase Ulot. Nu incipeairrrl.iell ci rAndurile acelea cifrate ascundeau ceva impoftant.

llrusc, chefniturile devindtoare ale lupilor prinseri sd risune,lirr nou in pldurea din spatele ei.

l:u.gi, Krauteg!Fugi!