Universitatea “1 Decembrie 1918” Alba Iulia

IMPACTUL ECONOMIC ȘI SOCIAL AL PROIECTULUI ROȘIA MONTANĂ

Universitatea “1 Decembrie 1918” Alba Iulia este o instituţie publică de învăţământ superior care şi-a asumat încă de la înfiinţare dublul rol de a fi instituţie de învăţământ superior şi de cercetare, puternic implicată în viaţa comunităţii. Din această perspectivă un colectiv de cadre didactice al Universităţii a realizat un studiu privind impactul economic şi social al proiectului minier Roşia Montană asupra zonei.

5

CUPRINS

1. Introducere........................................................................................................................5

1.1. Cadrul general......................................................................................................5

1.2. Scopul lucrării......................................................................................................5

1.3. Structura raportului..............................................................................................6

1.4. Metodologia de lucru...........................................................................................6

1.5. Echipa de lucru....................................................................................................6

2. PREZENTAREA PROIECTULUI RMGC.................................................................8

2.1. Promotorii proiectului RMGC.............................................................................8

2.2. Localizarea şi descrierea proiectului....................................................................8

2.3. Etapele derulării proiectului.................................................................................9

3. DESCRIEREA ZONEI DE IMPACT..........................................................................13

3.1. Delimitarea zonei de impact...............................................................................13

3.2. Caracteristici geografice şi administrative..........................................................14

3.3. Aspecte istorice şi culturale.................................................................................26

3.4. Repere demografice şi sociale ............................................................................ 34

3.5. Potenţialul economic al zonei de impact ............................................................ 46

3.6. Analiza SWOT ................................................................................................... 62

4. Impactul economic şi SOCIAL al proiectului Asupra

ZONEI DIN PERSPECTIVA DEZVOLTARII DURABILE ................................... 66 4.1. Achiziţionarea de proprietăţi şi contracte de cesionare a terenului .................... 66

4.2. Construcţia infrastructurii de strămutare ............................................................ 70

4.3. Construcţia dezvoltarea infrastructurii de exploatare şi

valorificarea după închiderea proiectului .......................................................... 71

4.4. Dezvoltarea generala a infrastructurii locale ...................................................... 73

4.5. Locuri de muncă create şi implicaţiile sociale ale acestora ................................ 74

4.6. Protecţia patrimoniului istoric şi cultural ........................................................... 77

4.7. Efectul proiectului RMGC asupra bugetelor autorităţilor locale........................ 84

4.8. Efectul proiectului RMGC asupra bugetului consolidat al statului .................... 90

4.9. Dezvoltarea afacerilor din zonă şi colaborarea cu agenţii economici locali ..... 97

4.10.Iniţiativa de microcreditare –componentă a strategiei de dezvoltare locală ...... 102

4.11. Dezvoltarea învăţământului şi a activităţilor de formare profesională ............. 103

4.12. Crearea unui parteneriat public-privat .............................................................. 105

4.13.Percepţia proiectului şi aşteptările localnicilor .................................................. 109

5. CONCLUZII .............................................................................................................. 119

6

SUMAR EXTINS

Universitatea “1 Decembrie 1918” Alba Iulia este o instituţie publică de învăţământ

superior care şi-a asumat încă de la înfiinţare dublul rol de a fi instituţie de învăţământ

superior şi cercetare, puternic implicată în viaţa comunităţii. Din această perspectivă un

colectiv de cadre didactice al Universităţii a realizat un studiu privind impactul economic şi

social al proiectului minier Roşia Montană asupra zonei.

Realizarea studiului a fost sugerată de implicaţiile acestui proiect în economia şi viaţa

socială a zonei, precum şi de controversele ivite în realizarea acestui proiect. Deşi autorii sunt

convinşi de importanţa impactului de mediu, acesta nu a făcut obiectul cercetării, deoarece

există numeroase alte studii care analizează aspectul respectiv şi fundamentează concluzii

favorabile sau nefavorabile a proiectului din această perspectivă.

Scopul studiului nu este acela de a furniza un verdict definitiv, ci doar de a oferi celor

interesaţi de proiect informaţii cu privire la situaţia economică şi socială a zonei şi impactul

pe care îl are realizarea proiectului minier propus de compania RMGC în zonă. Dimensiunea

impactului cultural al proiectului este abordată tangenţial datorită semnificaţiei acesteia în

zonă şi participării Universităţii la realizarea cercetărilor arheologice din zona de impact a

proiectului.

Studiul este structurat pe cinci capitole a căror sinteză va fi prezentată în continuare.

CAPITOLUL 1 constituie o introducere cu caracter general, în care sunt prezentate

cadrul general al studiului, scopul, structura, metodologia şi echipa de lucru. Se

subliniază faptul că majoritatea datelor necesare analizei au fost culese din surse autorizate,

independente, pentru a se ajunge la concluzii obiective şi imparţiale asupra impactului

proiectului. Echipa de lucru a fost alcătuită din specialişti având competenţe complexe în

domeniul economic şi social.

CAPITOLUL 2 prezintă în sinteză proiectul de exploatare auriferă propus de către

Societatea Comercială Roşia Montană Gold Corporation S.A. (RMGC), care are următoarea

distribuţie a capitalului social: 80 % Gabriel Resources Ltd (Canada), 19,31 % Regia

Autonomă a Cuprului Deva (ulterior Mininvest), 0,23 % trei acţionari minoritari (Cartel Bau,

Foricon S.A. şi Comat S.A.)

Proiectul propus de RMGC are ca obiectiv principal dezvoltarea unei mine de aur şi

argint şi este localizat în vecinătatea satului Roşia Montană, în judeţul Alba, la 80 de km de

Alba Iulia. Activităţile miniere se vor desfăşura în patru cariere deschise (Cetate, Cârnic,

Orlea şi Jig), rezervele exploatabile estimându-se la 215 Mt minereu cu un conţinut de 1,46

g/tAu şi 6,9 t/Ag metale recuperate, producţia totală estimându-se la 247,7 t (7,9 mil.uncii) Au

şi 898,5t (28,9 mil.uncii) Ag.

Cheltuielile proiectului sunt apreciate la 3703 milioane dolari din care 2523 milioane $

se vor cheltui în România. Beneficiile directe aferente statului român din impozite, taxe şi

dividende se ridică la 985 mil. $., iar profitul estimat al companiei se ridică la peste1,4

miliarde dolari.

Proiectul minier este prevăzut a se realiza în cadrul a patru etape distincte:

1. perioada de pre-construcţie;

2. perioada de construcţie;

3. perioada de exploatare;

4. perioada de închidere a proiectului;

Această etapizare a generat necesitatea abordării impactului economic şi social în

dinamică corespunzător etapelor respective.

CAPITOLUL 3 realizează descrierea zonei de impact. Aceasta este delimitată de

perimetrul aparţinând următoarelor localităţi: Roşia Montană, Abrud, Bucium, Ciuruleasa,

Câmpeni, Mogoş, Lupşa, Bistra.

7

Multe studii existente asupra proiectului îşi focalizează atenţia doar asupra localităţii

Roşia Montană atunci când realizează o evaluare asupra impactului proiectului. Considerăm

însă că aria de cercetare trebuie extinsă şi asupra celorlalte localităţi din vecinătate având în

vedere legăturile strânse economice, sociale şi culturale dintre acestea, stabilite de-a lungul

timpului, şi impactul proiectului, care se va resimţii atât în mod direct cât şi indirect. Dintre

localităţile menţionate un impact mai puternic alături de Roşia Montană va fi resimţit în

Abrud şi Bucium datorită caracteristicilor de implementare a proiectului.

Din punct de vedere geografic zona de impact direct se înscrie în bazinul hidrografic

mijlociu al râului Arieş, la limita dintre două unităţi geomorfologie importante ale Munţilor

Apuseni, respectiv Masivul Muntele Mare în jumătatea nordică a zonei şi Munţii Metaliferi,

în jumătatea sudică. Administrativ, perimetrul respectiv cuprinde două oraşe şi şase comune,

fiecare având în componenţă mai multe sate.

Datorită bogăţiilor existente şi în special datorită existenţei zăcămintelor aurifere zona

de impact are particularităţi specifice în raport cu comunităţile învecinate, fiind leagănul

unei civilizaţii cu existenţă bimilenară, fapt dovedit de vestigiile arheologice existente în

zonă. Localitatea Roşia Montană este cunoscută în literatura istorico-epigrafică prin

descoperirea a 25 de tăbliţe de lemn cerate, care prezintă aspecte ale vieţii economico-sociale

din epoca romană.

Au fost identificate în zona de impact direct a proiectului şi alte situri de interes

cultural major printre care remarcăm lucrări miniere si galerii datând din epoca romană, cu o

vechime bimilenară, construcţii din aceeaşi epocă incinte funerare şi o clădire

administrativă), artefacte arheologice variate şi numeroase vestigii din perioada romană (vase

de olărit, monede si unelte).

Programul naţional de Cercetare “Alburnus Maior” (2001-2006) a avut în vedere

identificarea şi cercetarea vestigiilor arheologice din perimetrul zonei de impact a proiectului

în vederea conservării şi valorificării acestora.

Secţiunea privind reperele demografice şi sociale prezintă evoluţiile demografice din

zona de impact în raport cu cele existente la scara judeţului Alba. Analiza evidenţiază

descreşterea accentuată a populaţiei din zonă într-un ritm de aproape trei ori mai mare decât

media pe judeţ datorită sporului natural negativ şi mişcării migratorii. În ipoteza menţinerii

situaţiei actuale populaţia din zonă poate scădea până în anul 2035 cu 41,7%.

În privinţa ocupării şi şomajului în zona de impact remarcăm că s-au făcut

disponibilizări masive (2798 de angajaţi în perioada 1997-2007) datorită încetării activităţii

celor două exploatări miniere CupruMin şi RoşiaMin. Deoarece nu au apărut oportunităţi de

angajare pe măsura disponibilizărilor şi a noilor contigente de populaţie activă rata şomajului

în zonă este extrem de ridicată. Cele mai afectate localităţi din acest punct de vedere sunt

Roşia Montană (unde rata şomajului depăşeşte de două ori media pe rural din judeţ şi de patru

ori media pe urban), Lupşa, Bucium şi Abrud. Cifrele prezentate în studiu se referă la datele

oficiale, în realitate şomajul fiind mai pronunţat deoarece multe persoane nu se mai regăsesc

în evidenţa AJOFM Alba, expirându-le perioada de şomaj.

Potenţialul economic al zonei de impact este prezentat pe ramuri ale economiei şi

anume: potenţialul agricol, silvicultura, industria, resursele turistice, serviciile şi infrastructura

de transport.

Agricultura deşi reprezintă o activitate economică prezentă frecvent în localităţile din

zona de impact nu are resurse pentru a susţine economic comunitatea. Suprafaţa agricolă este

redusă, terenul accidentat, specific zonei de munte, clima şi solul nu sunt favorabile culturilor

de câmp. Suprafaţă arabilă pe o gospodărie este extrem de redusă, ponderea importantă fiind

deţinută de păşuni şi fâneţe. În aceste condiţii există resurse pentru zootehnie, dar insuficiente

pentru organizarea unor exploataţii agricole orientate către piaţă. Amplasamentul terenurilor

ocupate de păşuni şi fâneţe, fărâmiţarea excesivă a lor din punct de vedere a proprietăţii,

8

productivitatea scăzută a acestora şi greutăţile întâmpinate în valorificarea produselor agricole

fac ca şi zootehnia să devină nerentabilă în zonă, pentru persoanele care ar dori să dezvolte

afaceri în această direcţie. Randamentele obţinute din creşterea animalelor sunt

necompetitive. Toate acestea explică faptul că nu există în zonă nici o exploataţie agricolă

comercială. Înzestrare tehnică a agriculturii din zona de impact este aproape inexistentă,

tehnologiile utilizate sunt rudimentare.

Concluziile studiului sunt acelea că agricultura nu poate constitui o alternativă de

dezvoltare durabilă a zonei, aspect întărit şi de opinia locuitorilor în această privinţă.

Silvicultura, ocupă un loc important în economia zonei, dar distribuţia proprietăţii,

administrarea fondului forestier, şi alte probleme specifice fac ca exploatarea lemnului să

constituie o sursă de venituri pentru o categorie destul de redusă a populaţiei din zonă. Roşia

Montană, localitatea cea mai afectată de proiect nu dispune de pădure care poate fi exploatată

pentru valorificări industriale.

Industria din zonă are la bază tradiţia mineritului. Alături de aceasta au o prezenţă

semnificativă prelucrarea lemnului în Câmpeni, şi confecţiile(în Abrud).

Resursele turistice ale zonei de impact a proiectului RMGC sunt prezentate în

contextul întregului areal al Munţilor Apuseni. Zona dispune de resurse naturale şi antropice,

care sunt insuficient valorificate datorită lipsei infrastructurii turistice şi a fondurilor necesare

pentru investiţii în domeniu. De asemenea este de reţinut concurenţa puternică a localităţilor

cu statut de staţiune turistică. Realizarea proiectului propus de RMGC, poate constitui un

factor catalizator de dezvoltare a turismului în zonă prin contribuţia la dezvoltarea

infrastructurii, infuzia de capital în zonă, dezvoltarea unor noi produse turistice, dezvoltarea

iniţiativei private.

Serviciile sunt slab dezvoltate în zonă. Se simte prezenţa doar a serviciilor de transport

rutier de mărfuri şi persoane precum şi a celor de igienă (coafor, frizerie). Dezvoltarea lor este

limitată şi de puterea de cumpărare scăzută a populaţiei din zonă.

Infrastructura de transport rutier este asigurată de intersecţia drumurilor naţionale

DN 74 şi DN 74 A. Infrastructura feroviară lipseşte, iar căile de comunicaţii de interes local

sunt prost întreţinute şi neexploatate corespunzător.

Analiza SWOT realizată în finalul capitolului 3 constituie un diagnostic sintetic al

zonei de impact din punct de vedere economic şi social-cultural. Componentele analizei

evidenţiază dependenţa dezvoltării durabile a zonei de activitatea de minerit, pentru care

există resurse şi tradiţii. Se poate anticipa astfel că proiectul minier propus de RMGC are

implicaţii pozitive economice şi sociale în zonă.

CAPITOLUL 4 prezintă impactul economic şi social al proiectului asupra zonei din

perspectiva dezvoltării durabile. Direcţiile în care se resimte acest impact sunt prezentate şi

analizate în dinamica proiectului, corespunzător fazelor de implementare şi derulare a cestuia.

În secţiunea referitoare la achiziţionarea de proprietăţi şi contracte de cesionare a

terenului sunt analizate aspectele financiare şi materiale legate de strategia companiei de

achiziţionarea de proprietăţi şi contracte de cesionare a terenului de-a lungul anilor,

evidenţiindu-se impactul acesteia asupra populaţiei afectate direct sau indirect de proiect.

Având în vedere impactul proiectului asupra proprietăţilor din zonă şi ţinând cont de

cadrul legal şi instituţional existent în România şi pe plan mondial compania RMGC a propus

locuitorilor din zona de impact a proiectului mai multe variante pentru a compensa cedarea

dreptului de proprietate oferindu-le mai multe opţiuni care să permită proprietarilor

fundamentarea în timp a unei strategii corespunzătoare:

Compensarea proprietăţilor (clădiri, terenuri,culturi perene) în conformitate cu

principiul “valorii integrale de înlocuire” ;

Compensarea pentru activităţile comerciale afectate de proiect;

9

Oferirea unui pachet de strămutare care să includă compensarea dreptului de

proprietate cedat şi oferirea unor alternative de strămutare în alte localităţi

(amplasamente de la Piatra Albă şi Alba Iulia) unde populaţia strămutată are

opţiuni de a-şi construi în regie proprie locuinţa pe terenul oferit sau de a accepta

asistenţa tehnică oferită de companie pentru construirea de locuinţe conform unor

proiecte arhitectonice aprobate. În cazul în care drepturile de proprietate sunt

superioare financiar acţiunii de strămutare atunci se va realiza compensarea

diferenţelor respective. Pachetul de strămutare cuprinde şi alte facilităţi care să

convingă familiile să rămână în zonă;

Oferirea unui pachet special de compensare pentru populaţia care optează pentru

relocare, care se vor muta într-o altă casă la alegerea lor, folosind banii primiţi ca

şi compensaţie de la RMGC. Pachetul oferit include asistenţă pentru transport,

recuperarea materialelor de construcţie şi asistenţă în vederea culegerii recoltelor;

Menţionăm că în calculul compensărilor aferente cedării dreptului de proprietate

compania a ţinut cont de evoluţia preţurilor pe piaţa imobiliară, oferind preţuri juste de

achiziţie. Au fost achiziţionate până în anul 2006 circa 594 de proprietăţi rezidenţiale 62,7%)

şi 1028 proprietăţi nerezidenţiale. Cele 440 de familii de la care s-au achiziţionat proprietăţile

respective au primit în medie suma de 93505 USD fiecare, respectiv 76408 USD pentru

proprietăţile rezidenţiale şi 17025 pentru proprietăţile nerezidenţiale.

Cu banii primiţi o parte din familii au optat pentru relocare (circa 295 de familii),

adică au plecat în alte localităţi, unde şi-au achiziţionat alte gospodării. Aceasta a fost

opţiunea familiilor respective şi probabil că au avut argumente de a alege o anumită locaţie de

relocare cum ar fi: apropierea de copii, locuri de muncă şi condiţii de viaţă mai bune etc.

Nu poate fi negat însă efectul psihologic al strămutării sau relocării pentru că oamenii

mai ales cei mai în vârstă lasă în zonă amintiri de neşters şi relaţii sociale care de asemenea se

refac cu greutate.

Construcţia infrastructurii de strămutare are impact asupra zonei prin realizarea în

cele două amplasamente de strămutare (Piatra Albă şi Dealul Furcilor) a unei infrastructuri

moderne având toate caracteristicile similare localităţilor existente în statele dezvoltate

europene, ceea ce oferă condiţii civilizate de viaţă populaţiei din amplasamentele respective.

Compania va cheltui pentru realizarea celor două locaţii de strămutare sume

apreciabile variind între 35-70 mil. dolari, ceea ce va avea ca efect dezvoltarea afacerilor

pentru firmele de profil din zonă şi crearea de noi locuri de muncă. Secţiunea privind construcţia infrastructurii de exploatare şi valorificarea după

închiderea proiectului are în vedere faptul că realizarea exploatării la capacitatea prevăzută a

proiectului presupune o infrastructură tehnică corespunzătoare. Realizarea infrastructurii va

dura circa doi ani iar impactul asupra zonei va fi resimţit prin construirea unei infrastructuri

care va putea fi utilizată şi pentru alte activităţi economice, prin locurile de muncă create în

această fază şi prin afacerile adiacente necesare realizării infrastructurii, pe care compania

RMGC le va realiza cu alţi agenţi economici din zonă.

La închiderea proiectului o parte din infrastructură va fi dezafectată iar o altă parte va

putea fi utilizată pentru dezvoltarea de afaceri în zonă având alt obiect de activitate.

Dezvoltarea generală a infrastructurii locale ca urmare a realizării proiectului

propus de RMGC constituie o oportunitate pentru dezvoltarea generală a afacerilor din zonă şi

pentru oferirea unor condiţii de trai corespunzătoare locuitorilor din zonă.

Realizarea proiectului creează premisele necesare dezvoltării generale a infrastructurii

locale prin contribuţia directă şi indirectă a companiei RMGC după cum urmează:

- dezvoltarea şi modernizarea reţelei de alimentare cu apă;

- dezvoltarea reţelei de alimentare cu energie electrică;

- dezvoltarea infrastructurii de canalizare şi colectare a deşeurilor solide;

10

- dezvoltarea infrastructurii de transport pe drumuri şi calea ferată;

- dezvoltarea infrastructurii de telecomunicaţii şi internet.

Derularea proiectului are un impact extrem de pozitiv asupra gradului de ocupare a

forţei de muncă din zonă, după cum rezultă din secţiunea privind locuri de muncă create şi

implicaţiile sociale ale acestora.

Contextul actual privind piaţa muncii, prezentat în capitolul 3 demonstrează utilitatea

proiectului RMGC, ca fiind o alternativă fezabilă în vederea absorbţiei forţei de muncă

disponibile existente.

În prezent zona de impact traversează cea mai critică perioadă din punct de vedere a

gradului de ocupare a forţei de muncă, cauzat de închiderea recentă a celor două exploatări

miniere (Minvest şi RoşiaMin), ceea ce s-a soldat cu disponibilizarea unui număr de aproape

2800 de angajaţi în perioada 1997-2007.

În protocoalele semnate cu consiliile locale din Roşia Montană şi Abrud se acordă

prima preferinţă de angajare persoanelor din zonă. Specificul exploatării oferă oportunităţi de

angajare şi pentru muncitorii necalificaţi semi-calificaţi, care şi-ar găsi cu greu un loc de

muncă în altă parte.

Informaţiilor oferite de RMGC arată că numărul angajaţilor în cadrul proiectului a

ajuns la sfârşitul primului trimestru din anul 2007 la 473 de angajaţi din care circa 82 %

provin din zona de impact direct , adică din : Rosia Montană (286), Abrud (73), Bucium (16),

Câmpeni (8), Ciuruleasa (3), Mogos (1).

Firma oferă pachete salariale atractive în raport cu media câştigurilor salariale din

zonă, ceea ce va avea implicaţii sociale pozitive prin asigurarea resurselor financiare necesare

unui trai decent.

RMGC preconizează să ofere 1200 locuri de muncă în perioada de construcţie, iar în

perioada de exploatare vor fi angajate 640 de persoane.

Pe lângă locurile de muncă directe menţionate RMGC consideră că se pot crea încă

5500 de locuri de muncă indirecte în activităţi conexe şi în alte ramuri economice.

Locurile de muncă create, prin pachetele salariale oferite au un puternic impact social,

stopând migraţia forţei de muncă, fiind în acelaşi timp un factor de progres economic şi

social, în conformitate cu cerinţele dezvoltării durabile.

Secţiunea privind protecţia patrimoniului istoric şi cultural are în vedre respectarea

legislaţiei în vigoare din domeniu conservarea şi punerea în valoare a patrimoniului din

domeniu existent. In acest sens sunt prezentate: aplicarea procedurii de descărcare de sarcină

arheologică, monumentele istorice şi zona protejată, acţiunile de conservare şi restaurare a

clădirilor monument istoric şi a Zonei Protejate Centru Istoric din Roşia Montană,

perspectivele de dezvoltare a potenţialului turistic pornind de la valorile de patrimoniu

cultural.

Fondurile pe care compania urmează să le pună la dispoziţie în anii următori – în

contextul implementării proiectului minier – pentru lucrări de cercetare, conservare,

restaurare, punere în valoare şi întreţinere a galeriilor istorice din zona Roşia Montană sunt

de10.727.000 USD, iar cele pentru lucrări de conservare, restaurare şi întreţinere în Zona

Protejată Centru Istoric Roşia Montană, cât şi pentru clădirile monument istoric situate în

afara acesteia se ridică la suma de 3.385.000 $.

Sunt prezentate în cadrul studiului şi o serie de poziţii critice în legătură cu proiectul

minier propus de RMGC, care în opinia exprimată de Academia Română şi alte foruri

ştiinţifice afectează negativ valorile de patrimoniu arheologic şi cultural ale zonei. Precizarea efectului proiectului R.M.G.C. asupra bugetelor autorităţilor locale are

în vedere faptul că Societatea Comercială RMGC S.A. este unul din agenţii economici

din zonă, care prin activitatea sa are rol în dezvoltare locală , în cel mai larg sens al

11

acestei noţiuni, iar una din direcţiile cu impact deosebit al proiectului propus de

companie se referă la contribuţia acesteia la bugetul local.

Pentru prezentarea efectului activităţii economice a companiei asupra bugetelor

locale sau prezentat în studiu analize tabelare si grafice bazate atât pe informaţiile

furnizate de companie cât si pe datele de interes public ale autorităţilor publice locale,

confirmate de acestea sau alte organisme de stat abilitate. S-au avut în vedere

următoarele contribuţii ale companiei:

- cotele defalcate din impozitul pe venit;

- impozitul pe clădiri persoane juridice;

- impozitul pe terenuri persoane juridice;

- taxa asupra mijloacelor de transport persoane juridic;

- venituri din concesiuni, închirieri, asocieri;

- alte impozite şi taxe.

Evident că impactul proiectului RMGC asupra veniturilor bugetului local structurate şi

detaliate la alineatul de mai sus se regăsesc cel mai elocvent în structura bugetului local al

Primăriei Roşia Montană unde aportul acestuia este de 90,49 % în anul 2004, de 87,62 % în

anul 2005 şi 84,34 % în anul 2006 din totalul impozitelor şi taxelor încasate de primărie.

Efectul proiectului RMGC asupra bugetului consolidat al statului are în vedere

faptul că activitatea economică a companiei RMGC S.A. generează importante venituri

pentru bugetul general consolidat al statului.

Realizarea bugetului consolidat al statului în care este cuprins atât bugetul de

stat cat si bugetul asigurărilor sociale de stat determină posibilitatea statului de a

realiza în zonă acţiuni economice, sociale, de mediu şi altele. În felul acesta poate fi

analizat şi prezentat impactul indirect al proiectului asupra zonei.

Principalele impozite şi taxe cu care RMGC contribuie la formarea veniturilor

bugetului de stat sunt:

- impozitul pe veniturile din salarii;

- taxa pe valoarea adăugată;

- taxe pe activitatea de prospecţiune, explorare şi exploatarea resurselor

minerale;

- taxe vamale şi alte taxe pe tranzacţiile internaţionale;

- impozit pe veniturile realizate de persoane juridice nerezidente;

- alte impozite şi taxe;

- majorări şi penalităţi aferente obligaţiilor la bugetul de stat.

Importante contribuţii ale RMGC se regăsesc şi în structura bugetului

asigurărilor sociale de stat, bugetului asigurărilor pentru şomaj, fondului naţional unic

de asigurări sociale de sănătate.

Numai în perioada de exploatare a proiectului beneficiile statului român ca urmare a

dividendelor, impozitelor şi taxelor virate de compania RMGC se ridică la aproape un miliard

de dolari.

Statutul de zonă defavorizată nu limitează decât în mică măsură contribuţia

companiei la veniturile bugetelor locale şi la bugetul general consolidat al statului

întrucât perioada pentru care zona de impact este declarată zonă defavorizată expiră în

luna octombrie 2009.

Dezvoltarea afacerilor din zonă şi colaborarea cu agenţii economici locali

constituie o altă direcţie prin care se manifestă impactul economic al proiectului propus de

RMGC. Acesta poate constitui un catalizator al dezvoltării generale a afacerilor din zonă prin

impulsionarea celor existente şi apariţia de noi oportunităţi de afaceri ca urmare a

externalizării unor servicii oferite companiei.

12

Politica de achiziţii a companiei acordă prioritate firmelor locale, din regiune şi din

ţară. În studiu sunt prezentate exemple concrete de cooperare cu agenţi economici din zonă.

Realizarea proiectului impulsionează cadrul general al afacerilor din zonă în direcţia

dezvoltării de noi filiere economice iar dezvoltarea generală a infrastructurii locale, creşterea

puterii de cumpărare a populaţiei, dezvoltarea spiritului antreprenorial ca urmare a cursurilor

de traning oferite de companie şi existenţa unui climat general de stimulare a afacerilor

creează premisele şi pentru apariţia a noi investitori inclusiv cu capital străin. O altă direcţie a impactului economic al proiectului o constituie iniţiativa de

microcreditare - componentă a strategiei de dezvoltare locală. Acest aspect este realizat

prin crearea de către companie a instituţiei Roşia Montană Microcredit ce are ca obiectiv

asigurarea de împrumuturi individualizate persoanelor interesate să deschidă o afacere şi

micilor întreprinderi care doresc să se extindă. Un obiectiv important şi ambiţios pe care şi-l

propune instituţia de microcreditare este nu numai de a încuraja dezvoltarea afacerilor pe

întreaga durată a proiectului, dar şi după închiderea minei.

Roşia Montană Microcredit face parte din iniţiativa de Dezvoltare Comunitară a

companiei, care a pregătit un program complex pentru dezvoltarea durabilă, menţionat şi în

alte capitole ale studiului.

Clienţii Instituţiei de Microcredit vor beneficia de consultanţă referitoare la

administrarea creditului şi a afacerii precum şi la întocmirea documentaţiei necesare pentru a

demara o afacere. Dezvoltarea învăţământului şi a activităţilor de formare profesională constituie un

obiectiv al RMGC care şi-a propus şi a reuşit să iniţieze şi să dezvolte programe de formare şi

perfecţionare profesională pentru domenii de strictă specializare legate de desfăşurarea

activităţilor din cadrul proiectului, dar şi alte cursuri care se adresează persoanelor adulte ce

doresc să-şi schimbe meseria pentru a găsii noi oportunităţi de angajare sau pentru a dobândi

cunoştinţe şi competenţe necesare activităţilor antreprenoriale. De cursurile de formare

organizate de RMGC au beneficiat aproape 1400 de persoane până în prezent.

Crearea unui parteneriat public-privat ca urmare a managementului practicat de

RMGC, constituie o direcţie importantă de implicare a companiei în asigurarea dezvoltării

durabile a zonei. În derularea parteneriatelor părţile implicate nu-şi exercită autoritatea directă

în cadrul acţiunilor întreprinse, nivelul de implicare şi colaborarea între parteneri sunt stabilite

prin consultări, pe bază de consens general. În studiu sunt prezentate exemple de parteneriate

iniţiate de RMGC, obiectivele şi partenerii implicaţi.

Percepţia locuitorilor şi aşteptările localnicilor faţă de realizarea proiectului propus

de RMGC a constituit un obiectiv important al studiului desfăşurat de echipa de cercetare de

la Universitatea „1 Decembrie 1918” Alba Iulia. Analiza prezentată în studiu s-a efectuat pe

baza informaţiilor culese în urma discuţiilor individuale cu actori locali (lideri locali,

reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale din zonă, reprezentanţi ai administraţiei

locale) precum şi în urma anchetei efectuate pe un eşantion reprezentativ de persoane din

zona de impact. Opinia persoanelor intervievate în cadrul studiului este divizată în raport cu

realizarea proiectului, existând o opinie majoritar favorabilă în cazul persoanelor care se

declară bine informate în legătură cu proiectul. Principalul motiv al exprimării acordului în

legătură cu realizarea proiectului este nevoia urgentă de investiţii în zonă, iar motivul esenţial

al exprimării dezacordului îl constituie teama de distrugere a mediului natural ca urmare a

poluării cu cianuri.

CAPITOLUL 5 reflectă concluziile studiului, care configurează opinia autorilor că

proiectul minier propus de RMGC are un impact general pozitiv din punct de vedere

economic şi social asupra zonei, fiind o alternativă viabilă de dezvoltare durabilă a acesteia.

13

1. INTRODUCERE

1.1. Cadrul general.

În prima parte a anului 2007 Universitatea “1 Decembrie 1918” Alba Iulia a realizat

un studiu privind impactul economic şi social al proiectului de exploatare auriferă propus de

către Societatea Comercială Roşia Montană Gold Corporation S.A. (RMGC) asupra zonei.

Impactul a fost analizat în dinamică, din perspectiva dezvoltării durabile a zonei,

începând cu faza de demarare a proiectului (preconstrucţie) şi continuând cu celelalte faze:

construcţia, exploatarea şi închiderea proiectului.

În felul acesta s-a obţinut o imagine reală asupra oportunităţii proiectului din

perspectiva a două din cele trei dimensiuni ale dezvoltării durabile, respectiv componenta

economică şi socială. Deşi autorii studiului sunt convinşi de importanţa impactului de mediu,

acesta nu a făcut obiectul prezentei cercetări existând numeroase studii care aduc argumente

pro sau contra proiectului propus de RMGC din această perspectivă.

Universitatea “1 Decembrie 1918” Alba Iulia este o instituţie publică de învăţământ

superior care şi-a asumat încă de la înfiinţare dublul rol de a fi instituţie de învăţământ

superior şi cercetare, puternic implicată în viaţa comunităţii. Din această perspectivă există

garanţia că s-a realizat unui studiu independent bazat pe realităţile zonei, care sunt bine

cunoscute de cadrele didactice, cercetătorii şi studenţii Universităţii.

1.2. Scopul studiului

Scopul studiului este de a evidenţia impactul economic al proiectului propus de

RMGC, proiect care vizează realizarea unei exploatări miniere pentru aur şi argint în

localitatea Roşia Montană din România. Studiul va reflecta în dinamică atât impactul direct

cât şi cel indirect asupra zonei. Având în vedere dimensiunile proiectului şi impactul acestuia,

datele oferite în cadrul studiului şi concluziile analizei sunt utile comunităţii locale,

autorităţilor administraţiei locale şi naţionale, instituţiilor abilitate care au tangenţă cu

realizarea şi monitorizarea proiectului, investitorilor şi managerilor companiei, agenţilor

economici, studenţilor universităţii şi tuturor factorilor interesaţi de acest proiect.

Analiza impactului economic este sugerată atât de dimensiunea acestui aspect al

proiectului cât şi de profilul de studii specializate ale Universităţii în care domeniul ştiinţelor

economice ocupă un loc important.

1.3. Structura studiului

Studiul este structurat pe 5 capitole:

Capitolul 1- constituie o introducere cu caracter general;

Capitolul 2 – oferă o prezentare generală a proiectului derulat de RMGC;

Capitolul 3 – descrie zona de impact din punct de vedere geografic, administrativ,

economic, social şi cultural;

Capitolul 4 - analizează impactul economic al proiectului în dinamică, din perspectiva

dezvoltării durabile a zonei;

Capitolul 5 – sintetizează concluziile studiului;

1.4. Metodologia de lucru

14

În elaborarea studiului s-au utilizat metode şi tehnici specifice analizei economico-

sociale. Culegerea datelor s-a realizat din surse autorizate, care sunt menţionate în proiect, iar

documentarea faptică iar documentarea faptică a presupus anchete sociale în cadrul populaţiei

din zonă, discuţii cu lideri locali, reprezentanţi ai agenţilor economici care operează în zonă,

date statistice şi cele de la instituţiile publice etc. De asemenea au fost analizate datele aflate

în rapoartele oficiale ale companiei RMGC, care sunt comparate cu informaţiile culese din

sursele independente menţionate anterior în măsura în care se regăsesc în acestea. Analiza

SWOT a zonei ne oferă posibilitatea să vedem dintr-o perspectivă realistă şi obiectivă

impactul proiectului asupra zonei. S-au avut în vedere şi alte studii similare asupra

proiectului, rapoarte, păreri, atitudini, strategii de dezvoltare a zonei etc., la care ne-am

raportat.

1.5. Echipa de lucru

Membrii echipei de cercetare sunt cadre didactice ale Universităţii „1 Decembrie

1918” Alba Iulia, specialişti în domeniu, având competenţe complexe, care au avantajul

cunoaşterii zonei, datorită apropierii de municipiul Alba Iulia, iar unii dintre ei s-au născut, au

copilărit şi s-au format în zona de impact.

În tabelul numărul 1.1 este prezentată componenţa echipei de cercetare:

Tabelul 1.1

Componenţa echipei de cercetare

Nr

crt

Nume şi

prenume

Poziţia didactică Funcţie Competenţe

1. Achim Moise Profesor universitar Rector Tehnice

Management

Dezvoltare durabilă

2. Briciu Sorin Profesor universitar Prorector Audit financiar-contabil

Contabilitate

Managementul

proiectelor

3. Todea Nicolae Profesor universitar Decan Contabilitate

Finanţe

Analiza economică

Audit financiar-contabil

4. Burja Vasile Profesor Universitar Director

departament

cercetare

Economie generală

Analiza economică

Dezvoltare durabilă

5. Stremţan Filimon Profesor Universitar Şef catedră Economia turismului

Economia serviciilor

Economia comerţului

6. Pascaru Mihai Conferenţiar

Universitar

Şef catedră Sociologie

Dezvoltare rurală

Dezvoltare regională

7. Luduşan Nicolae Conferenţiar

Universitar

Director

departament

IDD

Geologie

Geografie

Statistică

8. Burja Camelia Conferenţiar

Universitar

- Analiza economică

Dezvoltare durabilă

15

Economie agrară

9. Marina Lucian Conferenţiar - Sociologie

Dezvoltare rurală

10. Dimen Levente Lector universitar - Geografie

Topografie

11. Cenar Iuliana Lector universitar - Finanţe

Contabilitate

12. Aldea Mihaela Lector universitar - Matematici aplicate

Modelare-simulare

13 Mihai Gligor Lector universitar - Arheologie

14. Buţiu Călina Lector - Sociologie

Dezvoltare rurală

15. Bolog Andreea Asistent - Marketing

Economia comerţului

16. Dobra Iulian Asistent - Analiza economică

Finanţe

16

2. PREZENTAREA PROIECTULUI RMGC

2.1. Promotorii proiectului RMGC

Proiectul Roşia Montană este deţinut şi gestionat de către Societatea Comercială Roşia

Montană Gold Corporation S.A. (RMGC)1. Societatea a fost înregistrată în anul 1997 sub

numele de S.C. Eurogold S.A. (Eurogold) ca o societate pe acţiuni cu următoarea distribuţie a

capitalului social: 80 % Gabriel Resources Ltd (Canada), 19,31 % Regia Autonomă a

Cuprului Deva (ulterior Mininvest), 0,23 % trei acţionari minoritari (Cartel Bau, Foricon S.A.

şi Comat S.A.). Scopul iniţial al companiei era activităţi de cercetare şi explorare în zonă.

În anul 1999, S.C. Eurogold Resources S.A. şi-a schimbat numele în S.C. Roşia

Montană Gold Corporation S.A. (RMGC).

Licenţa de concesionare a exploatării a fost obţinută în decembrie 1998 de la Agenţia

Naţională a Resurselor Minerale (conform Legii Minelor nr. 85/2003) de către Minvest

(titular) şi RMGC (societate afiliată), iar în octombrie 2000, licenţa a fost transferată de la

Minvest la RMGC, Minvest rămânând în continuare titular afiliat.

Activităţile de exploatare minieră până la încetarea activităţii au fost continuate de

Minvest (prin filiala RoşiaMin), care are responsabilităţile de mediu legate de exploatarea şi

prepararea anterioară, inclusiv pentru închiderea activităţii de la RoşiaMin.

RMGC efectuează şi finanţează toate activităţile de explorare şi dezvoltare asociate

noului proiect, iar pentru a opera o nouă exploatare la capacităţile de producţie propuse (13

mil. t/an) licenţa de exploatare va trebui modificată şi aprobată în conformitate cu noile

cerinţe de către ANRM.

2.2. Localizarea şi descrierea proiectului

Proiectul propus de RMGC are ca obiectiv principal dezvoltarea unei mine de aur şi

argint în vecinătatea satului Roşia Montană, în judeţul Alba, la 80 de km de Alba Iulia.

Amplasamentul este situat într-o veche zonă minieră, în zona central-vestică a României, în

regiunea cunoscută sub numele de „Patrulaterul Aurifer” din cadrul Munţilor Apuseni (Munţii

Metaliferi) din lanţul Carpaţilor.

Activităţile miniere se vor desfăşura în patru cariere deschise (Cetate, Cârnic, Orlea şi

Jig), rezervele exploatabile estimându-se la 215 Mt minereu cu un conţinut de 1,46 g/tAu şi

6,9 g/tAg metale recuperate, producţia totală estimându-se la 247,7 t (7,9 mil.uncii) Au şi

898,5t (28,9 mil.uncii) Ag. Anual se vor obţine circa 16 tone de aur şi 58 tone de argint.

Putem compara aceste cifre cu producţia totală de aur a României care a scăzut de la

2,43 tone în anul 1999 la 1,60 tone în 20052.

Rezerva de aur a BNR era în ianuarie 2006 de 104,8 tone, în condiţiile în care aceasta

a sistat din anul 2001 cumpărarea aurului rezultat din prelucrarea minereurilor concentrate de

la agenţii economici interni.

Suprafaţa administrativă a localităţilor afectate de proiect şi necesarul de teren pentru

proiect sunt prezentate în tabelul 2.13. Observăm că localitatea cea mai afectată din punct de

vedere a schimbării categoriei actuale de folosinţă a terenurilor este localitatea Roşia Montană

pentru care este necesar proiectului circa 25% din totalul suprafeţelor deţinute. Din totalul

1 Proiectul Roşia Montană – Informaţii generale, vol.7., pag 5-6, mai 2006.

2 www.miniind.ro – Proiect de strategie al industriei miniere pentru perioada 2007-2020, pag.6.

3 Proiectul Roşia Montană – Rezumat fără caracter tehnic, pag. 6-8, mai 2006.

17

suprafeţei necesare de 1258 hectare carierele propriu-zise vor cuprinde circa 205 hectare (din

care actualmente sunt afectate de exploatarea existentă 95 ha).

Proiectul atrage după sine şi cel mai semnificativ impact direct şi anume necesitatea

strămutării şi relocării unui număr de 974 de gospodării.

Tabelul 2.1.

Teren necesar pentru proiectul Roşia Montană

Localitate Suprafaţa

administrativă (ha)

Teren necesar

pentru proiect (ha)

% din suprafaţa

localităţii

Roşia Montană 4200 1054 25

Abrud 3500 170 5

Bucium 8778 32 0,4

Câmpeni 8520 1,6 0,02

Total 24998 1258 5

Cheltuielile proiectului sunt apreciate la 3703 milioane dolari din care 2523 milioane

se vor cheltui în România, fiind practic investiţii directe în economia României. Beneficiile

directe aferente statului român din impozite, taxe şi dividende se ridică la 985 mil. $.

Creşterea preţului aurului la peste 600 $ uncia a făcut rentabilă investiţia, profitul estimat al

companiei ridicându-se la peste1,4 miliarde dolari4.

Situaţia actuală şi de perspectivă de pe piaţa aurului, care a condus la creşterea

rentabilităţii proiectului, a diminuat considerabil riscul de faliment a companiei, înlăturând

astfel ipoteza unor studii care luau în calcul posibilitatea închiderii temporare sau permanente

a exploatării miniere ca urmare a fluctuaţiei preţului aurului5.

Proiectul include pe lângă activităţile miniere şi cele legate de prelucrarea

minereurilor, o serie de alte activităţi cum ar fi6:

gestionarea şi minimizarea impactului social şi de mediu a activităţilor din cadrul

proiectului;

ecologizarea şi reabilitarea zonelor exploatate, după închiderea proiectului;

asistenţă acordată închiderii operaţiunilor miniere actuale;

activităţi de strămutare şi relocare;

cercetări arheologice în vederea investigării, conservării şi valorificării patrimoniului

istoric şi cultural;

ameliorarea impactului asupra mediului cauzat de operaţiunile miniere din trecut;

susţinerea diferitelor programe locale şi regionale pentru dezvoltarea durabilă a

comunităţii.

Pe parcursul studiului vor fi reliefate şi alte activităţi ale proiectului cu impact

economic şi social-cultural, care vor apărea în dinamica dezvoltării proiectului.

2.3. Etapele derulării proiectului

Proiectul este prevăzut a se derula în cadrul a patru etape distincte:

5. perioada de pre-construcţie;

6. perioada de construcţie;

7. perioada de exploatare;

8. perioada de închidere a proiectului;

4 Date oferite de companie

5 Ştefan Răgălie, Ionel Haiduc – Riscuri şi alternative de dezvoltare a zonei Roşia Montană,

http://www.racai.ro/RISC1/StefanRagalie.pdf 6 Proiectul Roşia Montană, - Studiu de condiţii iniţiale asupra patrimoniului cultural, vol.6, pag.2-3,

18

Principalele activităţi prevăzute a se desfăşura în cele patru perioade şi impactul

economic al acestora sunt evidenţiate pe scurt în continuare7.

1. Perioada de preconstrucţie este prevăzută a se finaliza anul acesta şi vizează

finalizarea următoarelor obiective:

Activităţi continue de explorare a zăcămintelor;

Sprijin acordat Minvest în vederea închiderii exploatării miniere actuale

Diminuarea efectelor asupra mediului generate de activităţile miniere desfăşurate în

trecut;

Activităţi de finanţare;

Obţinerea acordurilor şi autorizaţiilor necesare pentru exploatare;

Activităţi de proiectare de detaliu;

Licitaţii pentru proiectare şi contract (e) de management pentru construcţie;

Achiziţionarea de proprietăţi şi contracte de cesionare a terenurilor necesare

dezvoltării proiectului;

Protecţia şi valorizarea patrimoniului istoric şi cultural;

Activităţi de relocare şi strămutare;

Sprijin pentru planificarea dezvoltării la nivel local şi regional;

Coordonarea cu părţile interesate relevante.

Apreciem că impactul esenţial asupra zonei în această perioadă este cel legat de

achiziţionarea proprietăţilor, strămutarea şi relocarea populaţiei din zonă. Aceste activităţi vor

avea un impact social în primul rând afectând populaţia locală. Unele consecinţe vor fi

pozitive în sensul că populaţia strămutată sau relocată va beneficia de sume compensatorii,

peste valoarea de piaţă anterioară demarării proiectului pentru proprietăţile deţinute şi vor

avea posibilitatea să locuiască în viitor la standarde superioare. Pe de altă parte desigur că

strămutarea şi relocarea vor avea şi consecinţe negative necesitând schimbarea modului de

viaţa a multor familii, afectarea coeziunii comunităţii locale, implicaţii psihologice faţă de

ataşamentul local etc.

Întârzierea demarării proiectului va accentua consecinţele negative asupra populaţiei

din zonă, o mare parte din proprietăţi fiind deja achiziţionate, construcţia infrastructurii

necesară strămutării va fi întârziată, există o stare de incertitudine care poate crea tensiuni

locale.

2. Perioada de construcţie va dura 2 până la 3 ani. Lucrările necesare acestei

perioade vor fi contractate în urma unor licitaţii cu firme specializate în proiectarea, achiziţia

şi gestionarea construcţiilor. Operaţiunile derulate în această perioadă vizează în principal

construirea infrastructurii necesare proiectului şi a celei necesare strămutării populaţiei

afectate de proiect. Principalele activităţi din această perioadă sunt:

Construirea infrastructurii de strămutare utilizând în principal constructori şi furnizori

locali;

Strămutarea sau relocarea populaţiei afectată de proiect;

Pregătirea amplasamentului viitoarelor cariere;

Deschiderea şi exploatarea viitoarelor cariere care vor furniza materiale de construcţii

pentru drumuri, betoane etc;

Închiderea sau dezvoltarea exploatărilor existente pe amplasamentul proiectului;

Conectarea la reţeaua electrică de înaltă tensiune;

Construirea unei conducte de alimentare cu apă din Arieş;

Construirea unui nou drum de acces spre Roşia Poieni;

7 Proiectul Roşia Montană – Informaţii generale, vol.7., pag 10-14, mai 2006.

19

Construirea iazului de decantare pe Valea Corna şi a barajului secundar de retenţie;

Construirea barajului Cetate pentru colectarea apelor acide în Valea Roşia;

Construirea staţiei de epurare a apelor acide de mină;

Construirea staţiei de tratare a apei potabile şi a unei staţii de epurare pentru apa uzată

menajeră.

Impactul acestei perioade asupra zonei este evident. Construirea amplasamentului

necesar strămutării constituie o şansă pentru populaţia ce va beneficia de noile amplasamente

să locuiască în case moderne cu acces la utilităţi şi servicii la standarde cât mai ridicate. De

asemenea se creează o serie de facilităţi permanente care vor putea fi utilizate şi după

terminarea proiectului de comunitatea locală sau alţi investitori. Activităţile de construcţii

sunt o oportunitate de dezvoltare a afacerilor pentru firmele de profil din zonă şi oferă

posibilităţi suplimentare de angajare populaţiei locale.

3. Perioada de exploatare este prevăzută să dureze 16 ani şi constă din activităţi

convenţionale de exploatare a minereului din carieră la suprafaţă (perforare, puşcare,

încărcare, transport), preparare şi prelucrare a acestuia.

Exploatarea va începe simultan în carierele Cetate şi Cârnic. Exploatarea din cariera de

la Cârnic este prevăzută să se încheie după 9 ani, iar cea de la Cetate va continua până la

epuizarea zăcământului. Exploatarea în cadrul carierelor Orlea şi Jig va demara în cel de-al 7-

lea şi respectiv al 9-lea an.

Prepararea şi prelucrarea minereului presupune următoarele activităţi:

concasare şi haldare ;

măcinare umedă;

leşiere şi adsorbţie;

electroliză;

topire;

neutralizarea cianurii;

depozitarea sterilului de procesare;

recircularea apei.

Impactul economic asupra zonei în această perioadă va fi resimţit în primul rând prin

veniturile provenite din salariile persoanelor angajate şi care vor contribui la creşterea

nivelului de trai al populaţiei din zona de impact. Acestea vor fi cheltuite în principal tot în

zonă ceea ce oferă noi posibilităţi de dezvoltare a afacerilor şi în consecinţă noi angajări. De

asemenea legăturile cu firmele din zonă ale companiei se vor accentua, în măsura în care

acestea îi vor oferi materiale, combustibili, servicii. Veniturile vărsate de companie la bugetul

local şi centralizat al statului sunt substanţiale şi creează resurse financiare pentru dezvoltarea

generală a comunităţii locale şi a economiei naţionale.

Perioada de închidere a proiectului începe în anul al 14-lea al exploatării, când mai

rămâne de prelucrat doar stiva de minereu sărac, şi va continua încă doi ani de la terminarea

proiectului. Obiectivele acestei perioade vizează:

Protecţia sănătăţii publice şi a bunăstării sociale;

Stabilizarea geotehnică a terenului;

Refacerea peisajului

Protecţia calităţii vieţii etc.

Dezafectarea instalaţiilor care nu mai pot fi utilizate

Predarea infrastructurii şi a unor instalaţii utile către autorităţile locale şi agenţi

economici

Important este că prin activităţile de închidere se asigură condiţiile pentru refacerea

zonei din punct de vedere a condiţiilor de mediu şi se asigură posibilitatea utilizării acestuia în

noi activităţi economice şi sociale în concordanţă cu cerinţele dezvoltării durabile.

20

Pentru realizarea obiectivelor asumate de RMGC în vederea închideri proiectului este

prevăzută o anumită garanţie financiară pe care compania este obligată să o depună într-o

bancă comercială, la dispoziţia autorităţilor, ceea ce asigură practic în orice moment al

derulării proiectului disponibilităţile financiare necesare operaţiei de închidere a exploatării.

21

3. DESCRIEREA ZONEI DE IMPACT

3.1. Delimitarea zonei de impact

O mare parte din studiile referitoare la proiectul de exploatare a resurselor auro-

argentifere din zonă s-au focalizat doar la efectele imediate asupra localităţii Roşia Montană,

atunci când se punea problema unei evaluări a impactului zonal al acestui proiect.

O abordare sistemică şi de ansamblu a problematicii impactului trebuie să pornească

de la premisa că între localităţile din zonă există strânse legături de ordin economic, social şi

cultural, stabilite de-a lungul timpului, astfel că impactul proiectului, se va resimţii atât în

mod direct cât şi indirect, şi asupra celorlalte localităţi din vecinătatea Roşiei Montane, asupra

cărora trebuie extinsă aria de cercetare.

Pornind de la aceste considerente, zona de impact imediat a exploatării miniere de la

Roşia Montană, respectiv zona în care se resimt direct şi în perioadă imediat următoare,

efectele de ordin economic, social, cultural şi environmental ale acestei exploatări, cuprinde

teritoriul administrativ al comunei Roşia Montană şi al localităţilor învecinate, respectiv:

oraşele Abrud şi Câmpeni, comunele Bucium, Ciuruleasa, Bistra, Lupşa şi Mogoş (figura

3.1.1). Poziţionarea geografică, plasează zona între paralelele de 46°10' - 46°29' lat. N. şi

22°55' - 23°16' long. E.

Figura 3.1.1- Zona de impact imediat al exploatării miniere

22

0 10 20 30 km

M U N T E L E M A R E

M U

N T

I I

M E

T A

L I

F E R

I

M U

N T

I I

T R

A S

C A

U

M U

N T

I I

B I

H O

R

Accesul în zonă este facilitat de drumul naţional DN 74 Alba Iulia - Abrud -

Ciuruleasa - Brad şi, de la Abrud, în continuare, de DN 74 A Abrud - Câmpeni. Din aceste

drumuri naţionale se deprind drumurile judeţene şi locale, care facilitează accesul în toate

localităţile arealului.

Pe de altă parte, propagarea impactului, îndeosebi al celui socio-economic, se extinde

pe o zonă mult mai largă, constutind aşa numita zonă de impact propagat, care se poate

extinde pe distanţe de câţiva zeci de kilometri. Luând în considerare căile de comunicaţie,

zonele cu activitate minieră, precum şi legăturile tradiţionale dintre satele Ţării Moţilor, zona

de impact propagat ar putea cuprinde (figura 3.1.2): bazinul superior şi mijlociu al Arieşului,

o porţiune din bazinul superior al Crişului Negru (zona Băiţa-Nucet) din judeţul Bihor,

precum şi zona minieră Brad, din judeţul Hunedoara. În măsura în care impactul propagat va

fi relevant pentru aceste zone, aspectele corespunzătoare vor fi menţionate în cadrul studiului.

Figura 3.1.2 - Posibila extindere a zonei de impact propagat

3.2. Caracteristici geografice şi administrative

Zona de impact imediat al exploatării miniere de la Roşia Montană (figura 3.1.1), se

înscrie în bazinul hidrografic mijlociu al râului Arieş, la limita dintre două unităţi

geomorfologie importante ale Munţilor Apuseni, respectiv Masivul Muntele Mare în

jumătatea nordică a zonei şi Munţii Metaliferi, în jumătatea sudică.

A. Relieful.

Aspectul geomorfologic general a zonei de impact imediat este dat de relieful montan,

cu caracteristici determinate de diversitatea formaţiunilor geologie, predominând relieful

vulcanic, în alternanţă cu relieful cu aspect colinar, modelat pe formaţiunile sedimentare din

zona cursurilor importante de ape. Altitudinile reliefului rareori depăşesc 1000 m, maximele

fiind atinse în partea centrală a zonei (Dealul Gârdu-1054 m) şi la limita nordică, în Masivul

Muntele Mare.

23

0 5 10 km

Gradul de fragmentare al reliefului este destul de ridicat, datorat reţelei hidrografice

dense, la fel ca şi amplitudinea fragmentării, dacă se iau în considerare altitudinile minime, de

600 m. (pe valea Arieşului, la ieşirea de pe teritoriul administrativ al comunei Lupşa) şi cele

maxime, de peste 1000 m (în masivul din vestul cariei de la Roşia Poieni şi în Muntele Mare).

Panta reliefului, având în vedere amplitudinea fragmentării, depăşeşte media de 25

grade, ceea ce face ca zona să fie complet nefavorabilă practicării culturilor agricole. Pe de

altă parte, pantele cu înclinare mare favorizează apariţia şi dezvoltarea unor zone de risc

natural, reprezentate prin alunecări de teren, căderi de pietre şi pânze de grohotiş, mai ales în

condiţiile în care, în ultimii anii pădurile care acopereau o bună parte a versanţilor au fost

defrişate fără nici o milă.

B. Caracterizarea geologică a zonei

Zona Roşia Monatnă, din punct de vedere al evoluţiei geologice, se încadrează în

unitatea Apusenilor de Sud, zonă care a funcţionat ca arie geosinclinală, sub numele de

geosinclinalul Mureşului, încă de la începutul orogenezei Alpine.

Arhitectura structurii petrografice (figura 3.2.1), prezintă un fundament alcătuit din

formaţiuni cristalofiliene, material care a fost regenerat începând cu Jurasicul mediu, atunci

când au fost puse în loc formaţiunile aparţinând magmatismului bazic iniţial, de vârstă

laramică.

Peste formaţiunile cristalofiliene din fundament se dispun formaţiunile care alcătuiesc

învelişul sedimentar, reprezentat prin depozite de calcare, cu tipologie foarte variată

(noduloase, masive, recifale), aparţinând Jurasicului superior, peste care, în dispunere

transgresivă şi discordantă, se dezvoltă formaţiunile Cretacicului, cu caracter pregnant flişoid

(alternanţă de şisturi argiloase slab metamorfozate, conglomerate, gresii argile, marne)

(după: Harta Institutului Geologic, sc.1:200000, foaia Turda)

Figura 3.2.1 - Harta geologică a zonei Roşia Montană

24

Vulcanismul neogen. În timpul perioadei neogene a avut loc, pe arii importante ale

Munţilor Apuseni, ultima etapă a magmatismului alpin, cunoscută sub numele de

“vulcanismul neogen”, unul dintre cele mai importante fenomene geologice care au imprimat

aspecte morfo-structurale caracteristice acestei unităţi geomorfologice.

Activitatea vulcanică, desfăşurată pe mai multe cicluri, începând din Badenian şi până

în Pliocenul superior, a fost controlată de structura bazinelor de sedimentare neogene şi de

elementele tectono-magmatice preneozoice, reactivate în timpul erupţiilor neogene.

Activitatea vulcanică a fost însoţită de intense procese metalogenetice .

Formaţiunile vulcanice apar inegal distribuite în mai multe zone disperse, de-a lungul

unor aliniamente oblice faţă de direcţia geosinclinalului Mureşului şi care se suprapun cu

depresiunile posttectonice intramontane, respectiv: zona Beiuş-Brad-Săcărâmb, zona Zlatna-

Stănija, zona Bucium-Roşia Montană- Baia de Arieş şi zona văii Mureşului.

Manifestările cele mai puternice ale vulcanismului neogen se localizează în partea

centrală şi de nord-vest a Munţilor Metaliferi, produsele petrografice rezultate fiind

reprezentate prin tipuri variate de riolite, dacite, andezite şi bazalte.

Studiul raporturilor dintre formaţiunile eruptive neogene şi dintre acestea şi

formaţiunile sedimentare din apropierea centrelor de erupţie, în care s-au intercalat produsele

vulcanice, a permis stabilirea a trei etape distincte de evoluţie, ce corespund la trei cicluri

importante de erupţie, în cadrul cărora se pot individualiza mai multe secvenţe sau faze de

erupţie, caracterizate prin asociaţii de roci cu trăsături petrochimice specifice.

Produsele primului ciclu, care s-a manifestat în timpul Badenianului inferior,

reprezentate prin riolite şi andezite, au fost recunoscute pe suprafeţe mai restrânse, în două

zone asle Apusenilor de Sud.

Al doilea ciclu, desfăşurat din Badenianul superior până în Pannonian, este cel mai

important, atât prin intensitatea cu care s-a manifestat, cât şi prin volumul materialului

vulcanic rezultat în urma erupţiilor. În produsele petrografice rezultate în urma celo trei faze

ale acestui ciclu, predomină dacitele şi andezitele, cu numeroase tipuri şi varietăţi.

În al treilea ciclu activitatea vulcanică este mai puţin intensă şi de mai scurtă durată

(Pannonian-Pleistocen), fiind reprezentată, în zonele marginale ale geosinclinalului, prin

andezite şi bazalte.

Din cele trei cicluri ale magmatismului neogen, numai ciclul al doilea a fost însoţit de

importante procese metalogenetice, care au dus la formarea cunoscutelor mineralizaţii auro-

argentifere şi polimetalice din cadrul aşa numitului “patrulater aurifer” al Munţilor Metaliferi.

Metalogenia auriferă a Munţilor Metaliferi. Având în vedere interesul deosebit faţă

de exploatarea zăcămintelor aurifere, interes datorat cererii tot mai mari, pe piaţa mondială, a

acestui metal, care îşi găseşte utilizarea în tehnologii de vârf ale lumii contemporane, precum

şi conţinutul noilor concepţii privind dezvoltarea durabilă, se impune informarea, nu numai a

specialiştilor ci şi a opiniei publice, cu privire la rezervele de aur cunoscute, pentru a se

diminua impresia că exploatarea intensivă a unui zăcământ aurifer ar putea duce la epuizarea

resurselor acestui metal şi compromiterea vieţii socio-economice a viitoarelor generaţii.

Plecând de la aceste premise, considerăm că este utilă o sinteză, nu neapărat

exhaustivă, ci mai degrabă informativă, asupra rezervelor aurifere din Munţii Metaliferi,

pentru ca cel puţin o parte din suspiciunile legate de epizarea rezervelor de aur, să fie

diminuate sau eliminate.

Din punct de vedere al regionării metalogenetice, Munţii Metaliferi fac parte din

Provincia metalogenetică a Munţilor Apuseni, Subprovincia asociată vulcanismului

neogen (figura 3.2.2)

25

Poni a-Poieni

R ca -V.Vida

Meziad

Ro ia-Albioara

ZeceHotare

Bratca-S c tura-Ana

Cornet

Reme i

Aluni -Leurdi

Serind

Gingineasa

Mun

tele

Rec

e-V

.Ierii

B i

oar

a

Run

c-S

lciu

a Dl.B

ie il

or

Baia de Arie

RO IA MONTAN -BUCIUMBAIA DE ARIE

Seca -V.Prundului

Soimu -Highi

Bulza

Juli a

Dumbr vi a

Baia

S vâr inV. B nie ului

Pietri -TocCerbia

T m e tiVor a

Dl.Mare

Ro ia Nou -T

roa

Pârne t

i

Buceava

Alm

el

C z ne ti-Ciungani

Ro ia MontanRo ia Poieni

Con u-Arama-Corabia

IzvorulAmpoiului

BreazaHane

Fa a B iiLarga

V.Tisa St nija

Mormântu-Vf.Ciungilor

u umanu-Baba-Alma

Propestenia-Trâmpoiele

Techereu

Barza

Caraci

Câinel-B i a

Trestia-M gura Hondol

S c râmb

Cetra

M cri

Cordurea-Cerburea

Bucure ci-Rovina

V li oara

M gureaua Va ei

Brusturi

Râul Mic

B i a Bihorului

Padi

Some ul Cald

BRAD-S C RÂMB

Deva

dupa: Gh.C. Popescu, 1986

R ch

i ele

ZLATNA-ST NIJA

Monor tia

Bru

sturi

Lun

c oa

raP

oia

na

--

GIL U

BA

IA D

E A

RIE

HIGHI -DROCEA

P DUREA CRAIULUI

Moneasa

C lug ri

VA C U

Alma -S li te

S vâr in-Teme e ti

Toc

LEGENDA

Subprovincia Apusenilor de Nord

Subprovincia asociat magmatitelor mezozoice

Subprovincia metalogentic asociat vulcanismului neogen

Subprovincia concentra iilor asociate magmatismului paleogen (banatitic)

Disitrict metalogenetic

Sector metalogenetic

Câmp metalogenetic

Figura 3.2.2 - Regionarea metalogenetică a Munţilor Apuseni

Abordând acestă problematică pe districte metalogenetice, situaţia rezervelor de aur se

prezintă, după cum urmează:

1. Districtul metalogenetic Brad-Săcărâmb (figura 3.2.3) reprezintă unitatea

metalogenetică cu cea mai mare extindere din cadrul subprovinciei, fiind caracterizată,

îndeosebi, prin mineralizaţii auro-argentifere, asociate aparatelor vulcanice neogene. Toate

câmpurile metalogenatice ale acestui district cantonează mineralizaţii auro-argentifere, în cea

mai mare parte fiind vorba de zăcăminte exploatate sau în curs de exploatare.

Câmpurile metalogenetice ale districtului au fost separate în două grupări

[Gh.C.Popescu, 1986], respectiv câmpurile de pe latura sud-vestică a districtului şi câmpurile

de pe latura nord-estică a districtului.

Grupul câmpurilor de pe latura sud-vestică a districtului include:

- câmpul metalogenetic Caraci, în cadrul căruia aurul apare într-un sistem filonian

complex, majoritatea filoanelor fiind deja exploatate, însă au fost puse în evidenţă şi

stockuri, care ar putea constitui obiectul unor exploatări de perspectivă;

- câmpul metalogenetic Barza ce cantonează mai multe grupe de filoane aurifere, alături de

filoanele polimetalice, majoritatea filoanelor aurifere fiind exploatate, însă structura

complexă a vulcanului Barza ascunde încă rezerve importante de metale;

- nodul metalogenetic Câinel-Băiţa cuprinde structurile mineralizate din bazinul văii Băiţa,

respectiv Căinel, Băiţa şi Draica, ce cantonează importante sisteme filoniene aurifere,

majoritatea exploatate, perspectiva de extindere fiind însă foarte optimistă.

26

- nodul metalogenetic Trestia-Măgura-Hondol, care cuprinde câmpul metalogenetic Troiţa-

Măgura, în care sunt incluse mai multe grupuri filoniene (Trestia, Magdalena, Troiţa) şi

grupul de filonian Măcieşu-Măgura, în care predomină filoanele auro-argentifere, în

subsidiar fiind prezente şi mineralizaţii polimetalice;

- cămpul metaogenetic Săcărâmb a devenit cunoscut datorită prezenţei, în parageneza

mineralogică, a telurului nativ şi a telururilor de aur şi argint, fiind unul dintre cele mai

importante câmpuri metalogenetice aurifere, cu rezerve încă nebănuite.

Figura 3.2.3 - Districtul metalogenetic Brad-Săcărâmb

(după: Map of mineral resources, 1983)

Grupul câmpurilor metalogenetice de pe latura nord-estică a districtului se

caracterizează prin prezenţa mineralizaţiilor polimetalice-auro-argentifere. Unităţile

metalogenetice care sunt cuprinse în acest grup (structurile cu mineralizaţii Măcriş,

mineralizaţiile din structura Cetraş, câmpul metalogenetic Vălişoara, structura vulcanică

Cordurea-Cerburea, câmpul metalogenetic Bucureşci-Rovina), au fost mai puţin exploatate,

multe din structurile mineralizate fiind în diferite stadii de crecetare, astfel că potenţialul auro-

argentiger al acestui grup de câmpuri metalogenetice este departe de a putea fi prognozat.

2. Districul metalogenetic Almaş-Stănija cuprinde zăcăminte plimetalice şi auro-

argentifere (figura 3.2.4), cantonate în lungul unor aliniamente tectono-vulcanice cu orientare

dominantă NV- SE.

Mineralizaţiile auro-argentifere din cadrul acestui district nu mai au amploarea celor

din districtul Brad-Săcărâmb, însă şi gradul de cercetare al multora dintre ele se află doar în

faza de prospecţiune grea, prin intermediul lucrărilor miniere subterane (galerii de coastă).

0 2 4 6 8 km.

Săcărâmb

Băiţa

Certeju de Sus

BRAD

Vaţa de Jos

LEGENDA

Vulc ani te neogene

Structuri m eta logenetice neogene

Au ± Ag

Au, Ag, T e

F al ii

Bucureşci

CaraciBarza

Trestia-Măgura

Draica

Figure 1

27

(după: Map of mineral resources, 1983)

Unităţile metalogenetice ale districtului sunt constituite din aliniamente

metalogenetice [GH.C.Popescu, 1986], minelalizaţiile fiind caracterizate prin asocierea

următoarelor elemente metalice: Au nativ ± telururi; pirite aurifere; Au ± Pb, Zn şi Cu; Pb,

Zn, Cu ± Au; Cu,Au; Mo, W ± Cu:

- aliniamentul metalogenetic Haneş-Breaza cuprinde două câmpuri filoniene (Breaza

şi Haneş), în care mineraizaţiile aurifere apar sub formă de cuiburi de aur nativ sau impregnat

în masa cuarţului care formează umplutura filoanelor;

-aliniamentul metalogenetic Prepeştenia-Trâmpoiele cuprinde două câmpuri filoniene,

respectiv Faţa Băii şi Larga, caracterizate prin faptul că în partea superioară, mineralizaţia de

impregnaţie preponderent piritoasă are caracter aurifer, iar spre adâncime, este din ce în ce

mai bogată în Pb şi Zn, menţinându-se însă caracterul aurifer;

-aliniamentul metalogenetic Tuţumanu-Baba-Almaş se dezvoltă paralel cu

aliniamentul Haneş-Breaza, înspre sud-vest şi cuprinde trei câmpuri metalogenetice:

Ţuţumanu, Baba-Băbuţa şi Almaş, exploatarea unora dintre zăcămintele acestor câmpuri fiind

începută cu mult timp în urmă;

-aliniamentul metalogenetic Neagra-Dealul Ungurului se caracterizează printr-o

metalogeneză de tip auro-argentifer, în cadrul principalelor câmpuri metalogenetice

(Muncăceasca Est, Muncăceasca Vest şi Stănija), aurul nativ s-a depus în ultima fază de

mineralizare, în porţiunile brecifiate filoanele fiind mai intens mineralizate cu galenă, blendă,

altait şi aur nativ.

Districtului metalogenetic Zlatna-Stănija îi aparţin şi câmpurile metalogenetice

Mormântu-Vârful Ciungilor (de interes economic minor) şi cel din bazinul văii Tisa şi Dealul

Runculeţi, în filoanele acestuia, în parte exploatate, fiind prezent şi aurul nativ.

3. Districtul metalogenetic Roşia Montană-Bucium-Baia de Arieş este legat de

două mari concentraţii de edificii vulcanice şi centre de erupţie, care au generat o intensă

metalogeneză auro-argentiferă şi de tip “porphyry copper” (figura 3.2.5).

Districtul prezintă caracteristicile unui veritabil aliniament metalogenetic, în cuprinsul

căruia se individualizează trei noduri metalogenetice:

-nodul metalogenetic Conţu-Arama-Corabia care, în ceea ce priveşte mineralizaţiile

auro-argentifere, cuprinde mai multe grupuri de filoane, respectiv: grupul filonian Arama,

constutuit dintr-un filon central, cu mai multe ramificaţii; grupul filonian Corabia,

caracterizat prin zone foarte bogate în aur, cantonate la intesecţia filoanelor, în zonele

denumite “cruci” şi grupul filonian Boteş, în care aurul apare fin dispersat sau sub formă de

cuiburi;

Figura 3.2.4 - Districtul metalogenetic Zlatna-Stănija

Ardeu

Ampoi

ZLATNA

Alma u Mare

St nija0 2 864 Km

Trâmpoiele

LEGENDA

Vulcanite neogene

Struc turi metalogenetice neogene

Au ± Ag

Au, Ag, T e

Fali i

Hane

Breaza

Munc ceasca

Vf. Ciungilor

Tisa

Runcul i

28

Bistra

Lupşa

Roşia Montană

Bucium

Izbita

0 2 4 6 8 km

LEGENDA

Vulc ani te neogene

Structuri m eta logenetice neogene

Au ± Ag

Au, Ag, T e

F al ii

Baia de Arieş

Figura. 3.2.5 - Districtul metalogenetic Roşia Montană-Bucium-Baia de Arieş

(după: Map of a mineral resources, 1983)

-nodul metalogenetic Baia de Arieş cantonează o puternică metalogeneză

polimetalică-auriferă, repartizată în două câmpuri metalogenetice: câmpul metalogenetic

AfiniÕ, ce cuprinde mineralizaÛii repartizate în două stockuri, aurul fiind prezent subordonat,

în asociaţie cu sulfuri, sulfosăuri, sau argentit, majoritatea filoanelor fiind deja exploatate şi

câmpul metalogenetic Ambru, care prezintă o parageneză cu caracter polimetalic, asociată

unor corpuri metasomatice, mai puţin importantă în ceea ce priveşte paragenezele auro-

argentifere;

-nodul metalogenetic Roşia Montană - Roşia Poieni constituie una dintre cele mai

importante concentrări cu caracter metalogenetic din întreaga Provincie metalogenetică a

Munţilor Apuseni. Acest nod metalogenetic grupează două structuri mineralizate, una având o

celebritate câştigată încă din antichitate - Roşia Montană, cu parageneză auro-argentifetă, şi

cealaltă - Roşia Poieni, care a devenit prima structură de tip “porphyry copper” pusă în

exploatare în cadrul Apusenilor de Sud.

În cadrul nodului metalogenetic Roşia Montană-Roşia Poieni, un deosebit interes în

ceea ce priveşte mineralizaţiile auro-argentifere, prezintă câmpul metalogenetic Roşia

Montană. Componentele metalogenetice ale câmpului (volburi, filoane) sunt strâns asociate

şi controlate spaţial de structura vulcanică Roşia Montană, care s-a manifestat în toate cele trei

faze de erupţie ale vulcanismului neogen. În etapa finală, activitatea vulcanică cu caracter

puternic explosiv a dus la formarea unor coloane de brecie şi a unor fracturi şi fisuri care au

constituit căile de acces ale soluţiilor hidrotermale mineralizatoare şi sediul de acumulare al

mineralizaţiilor auro-argentifere. Cele mai importante acumulări de acest tip s-au concentrat

29

în zona de brecifiere, acestea fiind exploatate încă din perioada romană.

Principalele corpuri de mineralizaţie ale câmpului sunt cantonate în dealurile Cetate şi

Cârnic, constituind, fiecare în parte, un grup indpendent de corpuri mineralizate. Astfel,

grupul Cetate cuprinde volburile mineralizate: Roşeţu-Ştefan-Contact; Iuho-Ierusalim-

Chinga; Racoş-Mangan-Cetate; şi filoanele: Custura, Afiniş, Crucile Afinişului, Scaunele

Cordeiului, toate fiind exploatate aproape în întregime, ceea ce a mai rămas fiind doar zonele

de impregnaţie, exploatate în carieră. Grupul Cârnic cuprinde volburile: Cănţălişte, Tisa,

Cotroanţa, Corhuri, Sponghie şi Benţă, precum şi filoanele: Glam, 31, 35, Vâna Mare, Răuţii,

Biscorul, Capra, Drotul etc. În porţiunea nord-vestică a dealului Cârnic s-au exploatat

filoanele de argint Draica şi Napoleon, precum şi ramificaţiile acestora. În zona sudică a

aceluiaşi deal, vechile lucrări miniere au exploatat filoanele Clopari şi Piatra Despicată

(ramificaţie a filonului Glam).

Intensa activitate de extracţie, care s-a întins, aproape neîntrerupt, pe mai mult de două

milenii, a dus la exploatarea aproape totală, prin lucrări miniere, a mineralizaţiilor auro-

argentifere filoniene şi a celor sub formă de volbură, precum şi exploatarea în carieră, în

perioada contemporană, a zonei de impregnaţie din jurul filoanelor şi volburilor, astfel încât

continuarea exploatării în adâncime a corpurilor mineralizate implică tehnologie şi lucrări

foarte costisitoare.

C. Hidrografia şi hidrogeologia

Principala axă hidrologică a zonei o reprezintă râul Arieş, care străbate perimetrul prin

zona centrală, având direcţia de curgere vest-est, şi care delimitează cele două unităţi

geomorfologice majore, respectiv Muntele Mare în nord şi Munţii Metaliferi în sud. Arieşul

îşi adună afluenţii de pe ambii versanţi, cei mai importanţi, din punct de vedere al debitului,

fiind cei de pe versantul sudic.

Principalul afluent al versantului sudic este Abrudul care, la rândul lui, strânge apele

văilor Roşia, Vârtop, Sălişte, Corna şi Henţa, active în tot timpul anului. Valea Abrudului are

un caracter torenţial, care se manifestă îndeosebi primăvara, odată cu topirea zăpezilor şi a

ploilor abundente din acest anotimp, după care debitul se reduce până la ploile torenţiale de

vară, cele mai mici debite înregistrându-se în sezonul vară-toamnă. Valea Roşia, al cărei

debut este localizat în tăul Ţarina, colectează toate apele de mină şi din carierele de

exploatare actuale, devenind unul dintre cele mai poluate cursuri de apă din zonă, şi nu numai,

poluare care o transmite mai departe Abrudului şi Arieşului. Valea Vârtopului îşi are

izvoarele sub culma Zănoaga, şi confluează cu Abrudul în zona localităţii Cărpiniş. Pârâul

Sălişte, este tributar tot râului Abrud, pe traseul acestuia fiind amenajat un iaz de decantare.

Valea Corna izvoreşte din tăul Corna şi se varsă în valea Abrudului pe teritoriul oraşului

Abrud. Pe lângă valea Abrudului, Arieşul mai colectează, de pe versantul sudic, apele văilor

Muşca şi Şasa, pe cea din urmă fiind amenajate iazurile de decantare ale exploatării de la

Roşia Poieni.

De pe versantul nordic, Arieşul colectează apa câtorva pâraie, cu debit mai redus,

respectiv: Bistra, Valea Mare, Dobra, Lupşa şi Valea Caselor, văi cu izvoarele situate pe

versantul sudic al Muntelui Mare, şi cu direcţia de curgere nord-sud.

Pe lângă cursurile de apă amintite, şi care prezită un caracter permanent, în zonă îşi fac

apariţie, în perioadele cu precipitaţii abundente, şi o serie de cursuri de apă cu caracter

semipermanent, având de regulă manifestare torenţială, cu debite maxime în perioada de

primăvară.

Lacurile din zonă sunt, în marea majoritate, de origine antropică, fiind amenajate pe

traseul văilor Roşia şi Corna, pentru a fi utilizate la punerea în mişcare a şteampurilor care

prelucrau minereul aurifer, la începutul secolului XX existând circa 120 de astfel de

acumulări de apă.. Acestea au fost amenajate la altitudini de peste 950 m, rezistând până în

30

timpurile actuale numai 5 dintre ele, cel mai important, ca dimensiuni, fiind Tăul Mare,

urmând, în ordine, tăurile: Ţarina, Corna, Brazi şi Anghel, caracteristicile acestora fiind

prezentate în tabelul 3.2.1.

Tabelul 3.2.1.

Lacurile din împrejurimile localităţii Roşia Montană

Nr.

crt.

Denumi

rea

Altitudi-

nea

(m)

Înălţimea

barajului

(m)

Adâncimea

maximă

(m)

Adâncimea

medie

(m)

Suprafaţa

(m2)

Volumul

(m3)

1 Tău

Mare

1000 25 10, 0 4, 9 32120 160600

2 Tău

Ţarina

950 10 4, 5 2, 6 10480 27300

3 Tău

Corna

961 - 3, 6 1, 8 8830 15930

4 Tău

Brazi

950 10 5, 5 3, 0 7800 22000

5 Tău

Anghel

987 - 4, 5 2, 0 4250 8500

(după Nicolae Breazu si Vasile Ştef, 1980)

Alimentarea acestor lacuri se face, în principal, din apele de precipitaţie ce se scurg pe

versanţi. Lacurile Anghel şi Brazi beneficiază şi de aportul unor mici pâraie care

suplimentează, cu circa 2-4 l/sec., alimentarea din precipitaţii. La ora actuală, aceste tăuri sunt

utilizate în scopuri de agrement şi pescuit sportiv.

În ceea ce priveşte apele subterane, datorită predominanţei, în structura geologică, a

formaţiunilor magmatice, cu grad scăzut de fisurare, acestea nu au permis acumularea unor

rezerve importante. Nici prospecţiunile geologice efectuate în zonă nu au evidenţiat un strat

acvifer semnificativ, fapt explicabil prin discontinuitatea formaţiunilor grezoase din

depozitele jurasice şi cretacice. Depozitele sedimentare superficiale, chiar dacă prezintă

caracteristici propice acumulării de apă, au grosime redusă, aşa încât nu pot oferi condiţii

favorabile de acumulare. Prezenţa, totuşi, a unor acumulări subterane modeste, situate la

limita dintre formaţiunile magmatice şi cele sedimentare, este atestată de prezenţa a

numeroase izvoare active în perioadele de maxime precipitaţii, în perioadele secetoase de vară

debitele fiind reduse la stadiul de mustire. Cu caracter excepţional, au fost semnalate şi câteva

pânze captive de apă, cantonate în depozitele deluviale în urma acumulării apelor de

precipitaţie care, uneori, pot să apară la suprafaţă sub formă de izvoare temporare.

D. Aspecte climatice ale zonei

Partea centrală a Munţilor Apuseni, în care este situată zona de impact imediat al

exploatării miniere de la Roşia Montană, prezintă caracteristicile climatice de tip temperat

continental, zonele mai înalte prezentând un climat montan, cu ierni reci şi căderi importante

de zăpadă.

Temperatura medie multianuală se înscrie în jurul valorii de 6°C, cu oscilaţiile

sezoniere specifice. Temperaturile medii de iarnă prezintă valori de -5.5°C, în sezonul cald

acestea ajungând până la 16-17°C. Primele îngheţuri sunt semnalate în jurul datei de 1

octombrie, stratul de zăpadă menţinându-se până în jurul datei de 1 mai. De regulă, grosimea

stratului de zăpadă măsoară 35-40 cm, în zonele de troienire depăşind 1,5 m.

Precipitaţiile medii multianuale se înscriu în jurul valorii de 1200 mm/m2, cantitatea

de precipitaţii influenţând semnificativ ceilalţi indicatori climatici. Cantităţile maxime de

precipitaţii sunt caracteristice sezonului de primăvară, vara fiind caracteristice ploile

31

torenţiale.

Vânturile dominante sunt cele de circulaţie vestică, la care se adaugă curenţii de aer

cald de tip “föehn”, care accelerează topirea zăpezii, având drept consecinţă creşterea

nivelului şi debitului râurilor. Vitezele medii ale vântului prezintă valori cuprinse între 1,4-4,8

m/s, cele mai mari valori înregistrându-se în cazul vânturilor din direcţia SV şi V. Intervalele

caracterizate de “calm atmosferic” sunt plasate în lunile ianuarie, iulie-august şi octombrie-

noiembrie.

D. Aspecte pedologice

Grupele de soluri caracteristice zonei Roşia Montană aparţin claselor cambisoluri

(soluri brune eu-mezobazice şi brune acide) şi clasei solurilor neevoluate, trunchiate sau

desfundate (regosoluri, coluvisoluri, litosoluri). Pătura de sol se prezintă ca un strat

superficial, cu grosimi variabile (0,4-1,5 m), fiind complet absent în unele locuri, în solul

vegetal fiind frecvent remarcată prezenţa unor elemente nerulate de dacite sau gresii.

Din punct de vedere al calităţii agrotehnice, solurile zonei nu se pretează la

dezvoltarea unor culturi agricole intensive, satisfăcând doar agricultura de subzistenţă.

E. Fauna şi flora

Pe culmile cele mai înalte ale Muntelui Mare se extind grupările vegetale

caracteristice etajului alpin care cuprinde “golurile de munte” situate în afara limitelor

climatice ale vegetaţiei forestiere. În cea mai mare măsură vegetaţia acestui etaj este

reprezentată prin pajişti alcătuite din graminee (Festuca, Agrostis, Helictotrichon). Adeseori,

aceste pajişti sunt degradate în urma păşunatului abuziv care favorizează invadarea ţepoşicii

(Nardus stricta). Tot etajului alpin îi sunt proprii şi asociaţiile arbustive alcătuite predominant

din afini (Vaccinium gaultherioides). La altitudini mai joase se dezvoltă etajul subalpin, ce

cuprinde rariştile de la limita superioară a molidişurilor, ca şi desişurile de jneapăn (Pinus

mugo) şi ienupăr pitic (Juniperus communis ssp.nana), care constituie cenoze de tranziţie

între zona forestieră şi etajul alpin. În realitate, datorită defrişării jnepenişulor, ca şi a celor

mai multe dintre rarişti, vegetaţia actuală a etajului subalpin este reprezentată de cele mai

multe ori prin pajişti secundare de păiuş roşu (Festuca rubra) şi ţăpoşică (Nardus stricta),

împodobite adeseori cu un covor multicolor de Campanula şi Viola. De multe ori stabilirea

limitelor reale ale etajului subalpin rămâne dificilă datorită înlocuirii limitelor climatice ale

vegetaţiei prin limite artificiale. Tot în etajul subalpin, ajung la o dezvoltare luxuriantă şi

buruienişurile înalte ale pâraielor de munte, care vegetează îndeosebi de-a lungul torenţilor. În

alcătuirea acestor buruienişuri, întovărăşite uneori de arini de munte (Alnus viridis), apar

numeroase specii nitrofile, ca Adenostyles kerneri, Doronicum austriacum, Heracleum

palmatum, Carduus personata, Cicerbila alpina, Angelica Archangelica, Aconitum tauricum

etc.

În etajul montan se distinge un subetaj al molidişurilor (superior) şi un subetaj al

făgetelor (inferior). În raport cu o serie de factori locali şi îndeosebi cu variaţia umidităţii,

limitele altitudinale ale etajului montan şi cele ale subetajelor amintite variază între graniţe

destul de largi. Se poate stabili totuşi că limitele etajului montan sunt cuprinse între 400-600

şi 1600-1700 m. Pădurile de molid (Picia abies) alcătuiesc o zonă compactă în zona centrală

a Muntelui Mare. Totuşi, actualul areal al molidişurilor nu mai corespunde cu arealul lor

climatic. La această restrângere a arealului molidişurilor au contribuit atât străvechile defrişări

efectuate de populaţia pastorală autohtonă, care s-a străduit să extindă cât mai mult

perimetrele terenurilor păşunabile, cât şi exploatările forestiere din vremurile mai apropiate.

Cu toate că extinderea iniţială a făgetelor a fost într-o măsură considerabil modificată de

intervenţia factorului uman, întocmai ca şi în restul masivelor carpatice, totuşi acestea

continuă şi azi să reprezinte cel mai important component din patrimoniul forestier al zonei.

32

Cele mai extinse păduri din văile montane sunt reprezentate de făgetele pure sau aflate în

amestec cu bradul şi molidul. La limita inferioară de vegetaţie ajunge în contact cu gorunul

(Quercus petraea), cu care poate constitui amestecuri în zona de tranziţie.

Gradul de împădurire este destul de ridicat, suprafeţele silvice depăşind 50% din

suprafaţa arealului, vegetaţia arboricolă fiind de tip mixt, respectiv amestec de foioase şi

conifere, fapt explicabil prin situarea altitudinală în zona de trecere de la pădurile de foioase

la cele de conifere.

Padurile zonei sunt populate, în special, cu mamifere, fiind frecvent întâlnite: ursul,

lupul, porcul mistreţ, vulpea şi viezurele, alături de variatele specii de cervide şi caprine,

cerbul carpatin fiind colonizat, în ultima perioadă, şi în Munţii Apuseni. Dintre păsările

molidişurilor întinse se pot cita: horoiul, gaiţa de munte sau alunarul şi forfecuţa, în regiunile

mai calcaroase fiind frecvent întâlnită presura de stâncă. Păraiele repezi de munte sunt

populate, îndeosebi, cu păstrăvi.

Se poate concluziona că, din punct de vedere al componentei biologice, fauna şi flora

zonei prezintă o structură mozaicată, destul de complexă, de modul utilizării ei judicioase şi

de intensitatea exploatării depinzând, în viitor, menţinerea acestei varietăţi şi bogăţii

faunistice şi floristice

F. Caracteristici administrative

Zona de impact imediat a exploatării miniere de la Roşia Montană, aşa cum a fost ea

delimitată, delimitată (fig. 1), este amplasată în întregime, pe teritoriul judeţului Alba, în

partea nord-vestică a acestuia, la limita cu două dintre judeţele vecine, respectiv judeţul Cluj

la nord şi judeţul Hunedoara la sud-vest.

Principala localitate a zonei este oraşul Câmpeni, considerat “capitala de suflet a

Ţării Moţilor”, locul în care se întretaie principalele căi de comunicaţie care fac legătura Ţării

Moţilor cu Alba Iulia (DN74, DN74A), Turda (DN75) şi Beiuş (DN75). Oraşul mai cuprinde,

în teritoriul său administrativ, satele şi cătunele:Valea Caselor, Floreşti, Boteşti, Şorliţa,

Mihoeşti, Motorăşti, Dealul Bistrii, Valea Bistrii, Borleşti, Tomuşeşti, Peste Valea Bistrii,

Certege, Coasta Vâscului, Dric, Dealul Capşei, Bonceşti, Poduri, Dânuţ, Faţa Abrudului,

Vârşi şi Furduieşti.

Suprafaţa totală a oraşului este de 86,6 ha, din care 81,5 ha intravilan şi 5,7 ha

extravilan.

Populaţia localităţii numără 8080 locuitori, repartizaţi în 2050 de gospodarii, în care

sunt cuprinse 2886 locuinţe.

Activităţile economice specifice zonei sunt: industria lemnului, industria alimentară,

industria uşoară, prestări servicii şi construcţii.

Oraşul Abrud, situat în partea sudică a zonei, constituie şi el un nod rutier important,

de aici ramificându-se drumurile spre Brad (DN74), Câmpeni (DN74A) şi Alba Iulia (DN74).

Oraşul mai are în componenţa teritorial-administrativă satele şi cătunele: Soharu, Abrud Sat,

Dogăreşti şi Gura Cornei.

Abrudul, prin aşezarea sa geografică,, reprezintă o zona de intersecţie a drumurilor

naţionale de transport (DN74 şi DN74A), care asigură legătura atât cu oraşele din judeţ

(Câmpeni, Zlatna, Alba Iulia), cât şi cu judeţele vecine (Bihor, Hunedoara, Cluj).

Deşi este avantajat de aşezarea geografică, Abrudul are un sistem de transport slab

dezvoltat, iar lipsa de capital investit în acest domeniu devine din ce în ce mai mult o barieră

pentru dezvoltarea economică a oraşului. Insuficienta modernizare a principalelor drumuri

naţionale, lipsa unui drum internaţional si a transportului feroviar, au ca efect o valorificare

precară a avantajelor oferite de poziţia geografică a oraşului.

33

Suprafaţa localităţii este de 320 ha (intravilan - 192,18 ha, extravilan - 127,82 ha)

Populaţia numără 6213 persoane, repartizată în 735 de locuinţe.

Activitaţile specifice zonei sunt cele din domeniile: minerit, prelucrarea lemnului şi

industrie uşoară, oraşul fiind inclus în categoria zonă defavorizată.

Comuna Roşia Montană este situată în partea centrală a zonei de impact imediat

delimitată, având legătură, prin intermediul drumului judeţean DJ742, cu drumurile naţionale

dn74 ţi dn74A. Comuna mai are în componenţa administrativă satele şi cătunele: Cărpiniş,

Coasta Henţii, Iacobeşti, Soal, Vârtop, Gârda-Bărbuleşti, Ţarină, Ignăteşti, Blideşti,

Balmoşeşti, Muntari, Bunta, Curături, Dăroaia, Gura Roşiei şi Corna.

Suprafaţa comunei este de 4346,72 ha (262,13 ha intravilan şi 4084,59 ha extravilan).

Polpulaţia este de 3865 locuitori, repartizaţi în 1200 de gospodării cu 1500 mde

locuinţe.

Activitati specifice zonei sunt din domeniul turismului, creşteri animalelor şi

mineritului, activităţile economice principale fiind mineritul şi comerţul.

Comuna Ciuruleasa este situată în extermitatea sud-vestică a zonei, la limita cu

judeţul Hunedoara, pe drumul naţional DN74, care face lagătura între Abrud şi Brad. Are în

componenţă, pe lângă satul reşedinţă de comună Ciuruleasa, satele şi cătunele: Bodreşti,

Bidigeşti, Bogleşti, Vâlcan, Morăreşti, Mătişeşti, Gheduleşti şi Buninginea.

Suprafaţa este de 5585 ha (intravilan: 3403 ha, extravilan: 2182 ha).

Populaţia numără 1368 locuitori, în 415 gospodarii şi 475 de locuinţe.

Activităţile economice specifice zonei sunt: agricultura, creşterea animalelor, mineritul

şi prelucrarea calcarului (vărăritul), principala activitate fiind prelucrarea lemnului.

Teritoriul comunei este inclus la categoria zonă defavorizată

Comuna Bucium este situată în extremitatea sud-estică a zonei, la sud de Roşia

Montană, pe drumul judeţean DJ107I, care face legătura între Aiud şi Abrud şi mai are în

componenţă satele şi cătunele: Bisericani, Floreşti, Hileşti, Văleni, Valea Abruzel, Petreni,

Poiana, Jurcuieşti, Vâlcea, Valea Şesii, Cerbu, Valea Cerbului, Valea Poienii, Bucium-Sat,

Coleşeni, Izbita, Gura Izbitei, Izbicioara, Ciuculeşti, Lupuleşti, Poieni, Stâlnişoara, Valea

Albă, Angheleşti, Dogăreşti, Măgura, Muntari, Petreni, Poiană, şi Valea Negrileşti.

Suprafata comunei este de 8570 ha (intravilan: 942 ha, extravilan: 7628 ha), situată în

zonă defavorizată.

Populaţia numără 1780 de locuitori în 724 gospodarii şi 923 de locuinţe.

Activitati specifice zonei sunt creşterea animalelor şi agroturismul, iar principalele

activităţi economice: comercializarea produselor alimentare şi nealimentare, debitarea şi

comercializarea materialui lemnos şi minerititul.

Comuna Mogoş, situată la extremitatea sud-estică a zonei de impact imediat, pe

drumul judeţean DJ107I, care face legătura între oraşele Aiud şi Abrud, pe lângă centrul de

comună, mai are în componenţa teritorial-administrativă următoarele sate şi comune:

Bărbeşti, Bârleşti, Bârleşti-cătun, Barzogani, Boceşti, Bogdăneşti, Buteşti, Cojocani, Cristeşti,

Mămăligani, Negreşti, Onceşti, Poienile Mogoş, Tomeşti, Valea Bărluţeşti, Valea Barnii,

Valea Coceşti, Valea Gioreşti, Valea Mlacii, Valea Tupilor.

Suprafaţa comunei este de 8133 ha, dintre care intravilan 5693 ha, extravilan 2440 ha.

Populaţia este 1050 locuitori, repartizaţi în 453 de gospodarii, care adăpostesc 470 de

locuinţe.

34

Activităţile specifice zonei sunt: creşterea animalelor, exploatările forestiere, comerţul

şi mineritul. Comuna dispune şi de numeroase obiective turistice, printre cele mai importante

putând fi amintite: Poiana Narciselor, Poieniţa, Detunatele şi Cheile Râmeţului.

Comuna Bistra, situată la limita nordică a zonei şi judeţului, în vecinătate cu judeţul

Cluj, pe DN75 Turda-cÂmpeni, este considerată comuna cu cea mai mare suprafaţă din ţară

(suprafaţa -11838 ha, intravilan - 998 ha, extravilan - 10840 ha). Pe lângă satul centru de

comună Bistra, mai are în componenţă satele şi cătunele: Dâmbureni, Coasta Vâscului,

Răţitiş, Sălăjeşti, Hudriceşti, Poiana, Aroneşti, Cheleteni, Durăşti, Băleşti-Cătun, Băleşti,

Hodişeşti, Ciuldeşti, Dealul Muntelui, Găneşti, Gârde, Novăceşti, Trişoreşti, Runcuri, Poiu,

Ţărăneşti, Nămaş, Lunca Merilor, Creţeşti, Mihăieşti, Vârşii Mici, Vârşii Mari, Rontu, Lunca

Largă, Ştefanca, Bârleşti, Tolceşti, Nămaş, Lipaia, Rătitiş, Tomnatic şi Prejeşti.

Populaţia este de 5066 locuitori, în 1466 de gospodarii.

Activitati specifice zonei sunt: debitarea, prelucrarea şi comercializarea materialului

lemnos, producţia de mobilier, prestări servicii, alimentaţie publică şi comerţ, creşterea

animalelor.

Comuna Lupşa, situată în extremitatea estică a zonei, pe DN 75 Turda-Câmpeni, pe

lângă satul Lupşa, mai are în componenţă satele şi cătunele: Mănăstire, Valea Lupşii, Piţiga,

Poşogani, Muşca, Lazuri, Trifeşti, Lunca, Hădărău, Poşogani, Pârâul Cărbunarilor, Văi,

Curmătura, Şasa, Geamăna, Bârdeşti, Valea Holhorii, Lunca, Valea Şesii, Mărgaia, Bârzani,

Holobani, Dupădeal şi Vinţa.

Suprafaţa comunei este de 10360 ha (intravilan - 238 ha, extravilan - 10122 ha)

Populaţia comunei numără 3867 de locuitori, în 1374 de gospodării cu 1320 de

locuinţe.

Activitaţile economice specifice zonei sunt: agricultura, creşterea animalelor,

mineritul, exploatarea forestieră şi construcţiile, principalele activităţi economice actuale fiind

confecţiile, mineritul, exploatarea şi prelucrarea lemnului, comuna situându-se într-o zonă

minieră defavorizată.

3.3. Aspecte istorice şi culturale

A. Istoricul cercetărilor la Roşia Montană

Interesul pentru vestigiile antice de la Roşia Montană, s-a manifestat încă din secolul al

XV-lea. Materialul epigrafic şi sculptural, descoperit în zona exploatărilor miniere de la

Alburnus Maior este semnificativ în comparaţie cu aria geografică relativ restrânsă din care a

provenit. De asemenea este de remarcat valoarea sa, prin aportul său documentar în ceea ce

reprezintă istoria social- economică a provinciei Dacia. Aceste piese au constituit obiectul

preocupărilor istoriografice încă din vremea umanismului târziu, de când datează, dealtfel,

primele informaţii referitoare la descoperiri de epocă romană din zona Roşia Montană.

Astfel, aceste monumente romane au fost remarcate de diferiţi cronicari, anticari,

călători străini aflaţi în Transilvania cu misiuni politice, militare sau diplomatice, încă din

secolele XVI – XVII. Este cazul lui Ioannes Mezerzius (1470–1517), arhidiacon la Cojocna şi

mai apoi canonic la Alba Iulia, care descrie în culegerea sa epigrafică, un epitaf (CIL III

1262) găsit la acea vreme în Abrud, într-o biserică, piesa provenind foarte probabil din zona

Alburnus Maior8. Tot în secolul al XVI - lea, un călător francez care studia la Padova, Pierre

Lescalopier, consemnează, în lucrarea sa rămasă în manuscris, copierea câtorva inscripţii

8 IDR, III/3, p. 409 – 410, nr. 418.

35

romane, încastrate în zidurile caselor localnicilor, din aceeaşi regiune aurifera cuprinsă între

Zlatna şi Abrud.

De asemenea, o serie de preocupări legate de vestigiile istorice din zonă le-a avut

Martin Opitz, figură reprezentativă a umanismului transilvănean de la începutul sec. XVII.

Astfel, acesta, în perioada în care a activat ca profesor la Alba Iulia, la gimnaziul principelui

Transilvaniei Gabriel Bethlen (1613-1629), a copiat o serie de inscripţii din zona Alba Iulia -

Zlatna. Manuscrisul său, cu titlul Dacia sive Rerum Dacicarum Commentarius

s-a pierdut,

însă o parte dintre inscripţiile publicate se regăsesc în lucrarea lui Janus Gruterius, Thesaurus

Inscriptionum, ed. a II-a.

Din aceeaşi perioadă datează contribuţiile lui Giuseppe Ariosti, nobil italian, căpitan în

armata austriacă, în timpul împăratului Carol al VI-lea (1711–1740). Participând la lucrările

de construcţie ale cetăţii de la Alba Iulia, Ariosti a desenat monumente sculpturale şi a copiat

inscripţii. El a intenţionat să trimită acest material epigrafic - pe apă - la Viena şi din păcate, o

parte din vasele cu care s-a efectuat transportul s-au scufundat, iar alte piese au fost distruse

după ce au ajuns în capitala Austriei, în vreme ce altele au fost zidite în pereţii Bibliotecii

Naţionale din Viena. Manuscrisul lui Ariosti, păstrat în trei exemplare la Viena, Verona şi

Veneţia se intitulează Iscrizioni antiche trovate e raccolte tra le rovine delle quattro

principali colonie Romane della Transilvania (Ulpia Traiana, Apulum, Abrud-Zlatna, Turda)

dal conte Gioseppe Ariosti nobile Bolognese, Ferrarese e Senese, capitano d'infanteria nel

reggimento Gaier, e parte di esse dal medesimo condotte în Vienna d'Austria per comando

della sacra Cesarea Cattol. Real Maesta di Carlo VI Imperatore de'Romani l'anno

MDCCXXIII.

Antichităţile din zonă au intrat în viziunea umaniştilor mai ales începând cu a doua

jumătate a secolului al XVIII-lea, când Cancelaria Aulică a avut iniţiativa de a moderniza

mineritul, iar prin prin autoritatea forurilor montanistice centrale şi locale (adevărate companii

miniere avant la léttre) a fost iniţiată o vastă operă de amenajare a zonei din punct de vedere

al infrastructurii industriale specifice (tăuri artificiale, reţele de canale, amplasamente de

şteampuri, instalaţii de prelucrare şi preparare primară). Aceste intervenţii asupre

configuraţiei iniţiale a peisajului din perimetrul Roşiei Montane au avut, printre alte

consecinţe, şi descoperirea unor piese arheologice diverse.

De asemenea, în primele decenii ale secolului al XIX-lea (perioada 1830-1840) eruditul

vienez Anton Steinbüchel, directorul Cabinetului imperial de numismaticăşi antichităţi din

Viena, intenţionând să publice un Corpus inscriptionum antiquarum imperii Austriaci,

iniţiază, apelând la autorităţile administrative, o vastă acţiune de a pune la adăpost şi de a

copia monumente epigrafice din întreg Imperiul austro-ungar cu scopul declarat de a da “o

imagine clară asupra situaţiei unei provincii aflate odinioară sub stapânirea romanilor”. Ca

răspuns la solicitarea oficialului imperial, judele suprem al Abrudului Csajka Joszeph,

semnalează, printr-o formulare destul de ambiguă, distrugerea unor inscripţii prin aruncarea

lor în lacul Găurilor9.

Meritorie este şi activitatea lui Ignatius Reinbold, medic cameral pe domeniul Zlatnei, în

perioada 1811–1846, care, între anii 1836-1842 a întocmit un album-manuscris cu desene de

monumente şi inscripţii din judeţul Alba, realizate în acuarelă negru-gri, intitulat Monumenta

Romana quae anno 1836 în Dacie loci delineavit nunc vero a. 1842 ad usum musei

Transilvanici noviter descripsit. Importante sunt cele 39 de monumente consemnate din zona

Zlatnei. Manuscrisul a fost văzut de medicul Lugosi Fodor András din Deva şi de J. F.

Neigebaur (1783-1866), consul şi consilier juridic al Prusiei la Bucureşti, care, facând o

călătorie în Transilvania a consemnat monumente, inscripţii, materiale arheologice în lucrarea

9 N. Lascu, ActaMN, 5, 1968, p. 137 - 142; IDR, I, p. 47; V. Wollmann, Mineritul .., 1996, p. 12, n. 16.

36

sa Dacien aus den Ueberresten des klassischen Alterthums, mit besonderer Rücksicht auf

Siebenbürgen. Topographisch zusammengestellt, Kronstadt (Braşov) 1851.

Revenind la contribuţia lui Lugosi Fodor András, nu trebuie trecute cu vederea,

informaţiile, deosebit de precise, conţinute de lucrarea sa, de asemenea rămasă în manuscris,

Führer durch Siebenbürgen für Freunde vaterländischer Alterthümer în verschiedenen Teilen

und Ortschaften

finalizată în jurul anului 1840. În volumul VII al acestei opere, păstrată în

biblioteca “Muzeului Ardelean”, au fost reproduse o serie de monumente sculpturale şi

epigrafice, mai ales cu caracter funerar, descoperite în prima jumătate a secolului al XIX-lea

la Roşia Montană.

O categorie aparte de descoperiri este reprezentată de tăbliţele cerate găsite întâmplător

în sec. XVIII – XIX în galeriile miniere antice de la Roşia Montană. Deosebite prin unicitatea

şi conţinutul lor, aceste documente epigrafice - al căror text se păstrează până astăzi - sunt în

număr de 25 (numărul iniţial al descoperirilor fiind probabil peste 30)10

. Descoperirea

acestora a fost prilejuită de acelaşi reviriment al activităţii miniere care a început în perioada

domniei Mariei Tereza (1740-1780) şi a lui Iosif al II-lea (1780-1790).

Istoricul succint al descoperirii acestor importante izvoare epigrafice are următoarele

repere cronologice: 1786 – la poalele muntelui Rotunda, la nord-est de Roşia Montană, într-o

galerie a minei “Sf. Laurenţiu”11

; 1788 - în masivul Letea (Lety), situat la est de centrul istoric

al localităţii Roşia Montană, într-o galerie laterală a minei “Sf. Iosif”12

; 1790 –masivul Letea

(Lety)13

; 1791 - masivul Letea (Lety), într-o galerie a minei “Sf. Iosif”14

; 1820 (1824) – în

masivul Cârnicul Mare, la sud de centrul istoric al localităţii Roşia Montană, în mina “Sf.

Ladislau”15

; 1854 în galeria “Ohaba – Sf. Simion”, situată la vest de Tăul Cornei, în zona de

la sud de Roşia Montană, spre satul Bucium, au fost descoperite 11 tăbliţe cerate, dintre care 9

au ajuns în colecţiile Muzeului Naţional din Budapesta, iar două în colecţiile Muzeului

Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj16

; 1855 – într-o galerie părăsită a minei “Sf.

Ecaterina” (“Cătălina -Monuleşti”), situată centrul istoric al localităţii Roşia Montană, au fost

descoperite instalaţii miniere, resturi din construcţii de lemn pentru consolidarea pereţilor

minei, o roată pentru evacuarea apei în caz de inundare a minei, vase de lut şi de lemn, opaiţe

şi unelte antice de minerit şi mai multe tăbliţe cerate (10), publicate ulterior de Th. Momsen17

.

Documente epigrafice deosebite prin unicitatea şi prin abundenţa informaţiilor

conţinute, cele 25 de tăbliţe cerate păstrate şi interpretate oferă informaţii precise asupra

realităţilor economice, sistemului de habitat, vieţii religioase şi a raporturilor juridice care

guvernau comunitatea minieră de aici. De asemenea acestea menţionează o serie de toponime,

atribuite unor structuri de locuire adiacente. Astfel, în aceste documente sunt menţionate

următoarele localităţi: Alburnus Maior, în canabele legiunii a XIII-a Gemina de la Apulum,

vicus Deusara, Kartum, Immenosum Maius.

Părerea unanim acceptată de specialişti, este că tăbliţele au fost puse la adăpost, în

interiorul unor galerii miniere greu accesibile, într-un moment de criză, probabil legat de

10

Numărul descoperirilor iniţiale va fi fost probabil de peste 40, dar cele identificate în mod cert până astăzi sunt

în număr de 32 (3 pierzându-se între timp, dar după publicare), piesele propriu-zise regăsindu-se astăzi în

colecţiile muzeelor din Aiud (2 părţi ale unui triptic), Bucureşti (2 tăbliţe), Cluj (11 tăbliţe, din care 6 sunt

inedite), Sebeş (o tăbliţă inedită), Budapesta (13 tăbliţe), precum şi cele ale Bibliotecii Battyaneum din Alba

Iulia (o tăbliţă) şi ale Bibliotecii „Timotei Cipariu” din Blaj (2 tăbliţe). 11

I. I. Russu, StComSibiu, 12, 1965, p. 68; IDR, I, p. 172, 206 – 209. 12

IDR, I, p. 172, 192 - 198; RepAB, 1995, p. 161, nr. 13. 13

IDR, I, p. 173, 198 - 201; RepAB, 1995, p. 161, nr. 13. 14

IDR, I, p. 173; RepAB, 1995, p. 161, nr. 13. 15

J. F. Neigebaur, Dacien .., 1851, p. 191; IDR, I, p. 173, 253 - 254; RepAB, 1995, p. 160, nr. 11. 16

IDR, I, p. 173 – 174, 231 – 238, 242 – 243; RepAB, 1995, p. 161, nr. 15). 17

CIL III: p. 934 – 935, TabCer V; p. 936 – 939, TabCer VI; p. 940 – 943, TabCer VII; p. 944 – 947, TabCer

VIII; p. 950 – 951, TabCer XIII; p. 953, TabCer XV; p. 956, TabCer XX; p. 957, TabCer XXI; p. 958, TabCer

XXIV; p. 959, TabCer XXV.

37

atacurile marcomanice asupra Daciei din perioada 167-170 p.Chr.

Odată cu descoperirea tăbliţelor cerate, la mijlocul secolului al XIX-lea preocupările

pentru înregistrarea şi publicarea antichităţilor din zona Roşia Montană intră într-o nouă fază.

Este de reţinut în acest context, călătoria în Transilvania din 1857, inclusiv la Roşia Montană,

a lui Th. Mommsen18

.

Deosebit de importante, pentru reconstituirea principalelor repere relative la situaţia

existentă în regiunea Roşia Montană, la sfârşitul secolului al XIX-lea, începutul secolului XX

este opera naturalistului, epigrafistului şi arheologului autodidact Téglás Gábor, unul dintre

organizatorii Societăţii de arheologie şi istorie a comitatului Hunedoara, precum şi ai

muzeului din Deva. El va publica numeroase articole referitoare la antichităţile din zona

Transilvaniei, făcând referire şi la piese cunoscute la acea epocă din zona Roşia Montană,

corectând şi completând o informaţiile despre acestea prezentate anterior de către M. J.

Ackner, J. F. Neigebaur şi C. Gooss.

Un alt moment important în istoricul cercetării regiunii anticului Alburnus Maior îl

constituie redactarea, probabil imediat după 1918/1919, a manuscrisului aşa numitului

Anonymus Montanisticus, păstrat actualmente la Arhivele Statului, filiala Cluj. După opinia

lui V. Wollmann, acest manuscris redactat în limba germană, cu un stil pronunţat tehnic, ar fi

putut fi întocmit de un inginer care a lucrat la una din minele de aur din zona Brad-Crişcior

sau Roşia Montană. Foarte probabil, este vorba de aceeaşi persoană care a tradus în limba

germană lucrările lui G. Téglás. Pe lângă o serie de date compilate din lucrările lui Fr.

Pošepný şi G. Téglás, lucrarea conţine şi o serie de informaţii de teren inedite referitoare la

urme ale exploatărilor miniere antice din zona Roşia Montană19

.

Înainte de al doilea război mondial istoricul antichităţii, Constantin Daicoviciu publică o

serie de inscripţii de la Alburnus Maior într-un studiu intitulat "Neue Mitteilungen aus

Dazien"20

.

Începând cu anul 1975, descoperirile epigrafice de la Roşia Montană au constituit

obiectul publicării sistematice în Corpusul Epigrafic al Daciei Romane. Volumul întâi (IDR I)

al acestei monumentale opere, elaborat de epigrafistul clujean Ioan I. Russu a valorificat

ştiinţific informaţiile conţinute de tăbliţele cerate, totul fiind cuprins într-un amplu studiu care

însoţea publicarea acestora. În 1982, în cadrul aceleiaşi serii (IDR III/3) şi prin grija aceluiaşi

Ioan I. Russu, sunt publicate toate epigrafele cunoscute, din regiunea Roşia Montană şi

împrejurimi, până în momentul definitivării ediţiei. În Repertoriul Arheologic al judeţului Alba (1995) sunt prezentate şi sintetizate toate

informaţiile conoscute până la acel moment cu privire la Roşia Montană, anticul Alburnus

Maior.

Volker Wollmann publică în 1996, la Cluj, o lucrare dedicată istoriei mineritului în

Dacia Romană, cu referiri la zona Roşia Montană (Mineritul metalifer, extragerea sării şi

carierele de piatră în Dacia Romană /Der Erzbergbau, die Salzgewinnung und die

Steinbrüche im Römischen Dakien).

Informaţiile oferite de analiza izvoarelor epigrafice indică la Alburnus Maior o zonă

intens populată -într-un interval destul de scurt din sec. II p. Chr., dacă este să luăm în

considerare datele cronologice furnizate de tăbliţele cerate - cu o varietate de nationes, în care

elementul ilirodalmatin este predominant.

Imaginea unei zone intens locuite, cu o dezvoltare ritmică progresivă şi cu mari variaţii

demografice, surprinsă prin analiza unilaterală a izvoarelor epigrafice, l-a făcut pe V. Pârvan

18

Sub coordonarea lui Mommsen a început în 1863 editarea la Berlin a unei opere monumentale, culegerea de

inscripţii latine intitulat Corpus Inscriptionum Latinarum din întreg imperiul roman, iar inscripţiile din Dacia vor

fi cuprinse în volumul III. 19

V. Wollmann, Mineritul .., 1996, p. 20, n. 43 20

Dacia, 7-8, 1937-1940, p. 229-336

38

să considere zona auriferă o „Californie a antichităţii”, oferind aşezării de la Alburnus Maior

o caracterizare istorico-literară de excepţie: „oraş californian de civilizaţie internaţională”.

Este foarte greu de distins, în stadiul actual al cercetărilor, care va fi fost statutul aşezării de la

Alburnus Maior în cadrul juridic al vieţii municipale din Dacia.

Informaţiile despre centrul antic de exploatare a aurului au fost completate, de-a lungul

timpului, mai ales după conjunctura favorabilă reprezentată de momentul descoperirii

tăbliţelor cerate, de aproximativ 75 de monumente epigrafice21

.

Între anii 1971-1972, în urma unor lucrări miniere complexe, au fost puse în valoare din

punct de vedere turistic şi ştiintific o parte din reţeaua antică minieră din zona Orlea. După

programul de amenajare dintre anii 1973-1975, lucrările romane au devenit accesibile

publicului prin incinta complexului muzeal, organizat de către E. M. Roşia Montană, sub

îndrumarea ing. Aurel Sântimbreanu. În cursul anului 1981, cu ajutorul unor pasionaţi din

zonă şi aportul unei echipe de la muzeul din Alba Iulia, s-a organizat un inedit muzeu al

mineritului, în jurul căruia s-au pus bazele unei expoziţii în aer liber, a unui lapidarium cu un

patrimoniu de peste 50 de monumente litice romane (altare votive, stele funerare, acoperişuri

de aedicule şi sarcofage, ustensile de minerit din piatrăşi lemn, piese inventariate în

patrimoniul cultural naţional), totul plasat în spaţiul din apropierea intrării în galeriile romane

de sub masivul Orlea. Din păcate, muzeul, în forma în care a fost iniţial organizat, a fost

distrus la începutul anilor „90.

Relativ la cercetarea arheologică, trebuie menţionat anul 1983 moment în care, cu ocazia

unei cercetări arheologice cu caracter de salvare, efectuată de către V. Wollmann, în

extremitatea de nord-est a masivului Hăbad, în punctul Brădoaia, a fost descoperită o zonă

sacră romană, cu cca. 25 de altare votive de calcar, întregi şi fragmentare, precum şi o parte

din postamentele acestora22

.

Până în anul 2000, despre Roşia Montană se putea afirma că este o zonă cu potenţial

arheologic, în care nu se efectuaseră săpături arheologice propriu-zise, necesare pentru a

contura în detaliu diversele elemente componente ale sitului. Practic, în zona masivelor

Cetate, Cârnic, Jig şi Orlea, amplasate în partea superioară a văii Roşiei şi respectiv a văii

Corna, în raza administrativă a comunei Roşia Montană, erau cunoscute o serie de descoperiri

arheologice întâmplătoare – monumente epigrafice, piese de arhitectură funerară - care

furnizau suficiente indicii pentru a presupune existenţa unor situri arheologice. Acesta era

nivelul cunoştinţelor anterior efectuării cercetărilor arheologice de amploare prilejuite de

derularea Programului Naţional de Cercetare Alburnus Maior. În lipsa oricăror altor indicii

asupra anticului Alburnus Maior, imaginea de ansamblu despre sit/situri a fost creionată

exclusiv pe baza informaţiilor provenite pe cale epigrafică şi de aceea semnificaţia acestei

zonei a fost relativ distorsionată.

B. Programul Naţional de Cercetare „ALBURNUS MAIOR”

Cercetările arheologice la Roşia Montană au demarat în anul 2000 prin participarea

colectivelor de arheologi de la Muzeul Naţional al Unirii Alba Iulia şi de la Centrul de

Proiectare pentru Patrimoniul Cultural Naţional Bucureşti (devenit din anul 2002 Institutul

Naţional al Monumentelor Istorice). Începând cu anul 2001 a fost instituit Programul Naţional

de Cercetare “Alburnus Maior” prin Ordinul Ministrului Culturii nr. 2504 din 07.03.2001.

Cercetările derulate în fiecare campanie arheologică sunt autorizate de către Ministerul

Culturii şi Cultelor (MCC) în baza planului anual de cercetare arheologică aprobat de către

Comisia Naţională de Arheologie, desfăşurându-se în baza autorizaţiilor de săpătură

21

A se vedea Anexa G Descoperiri arheologice întâmplătoare înainte de anul 2000, Studiu de condiţii

iniţiale asupra patrimoniului cultural, vol. 6, p. 164-167. 22

V. Wollmann, AIIAC, 27, 1985 – 1986; RepAB, 1995, p. 161, nr. 24; V. Wollmann, Mineritul .., 1996, p. 195,

296, pl. XIV298, pl. LI.

39

arheologică preventivă emise de MCC. Programul s-a desfăşurat conform prevederilor legale

cu sprijinul financiar al S.C. Roşia Montană Gold Corporation S.A., adică al companiei

miniere care intenţionează să extindă şi să continue exploatarea de suprafaţă a zăcământului

auro-argintifer de la Roşia Montană.

Astfel, toate cercetările arheologice cu caracter preventiv desfăşurate la Roşia

Montană începând cu anul 2001 şi până în prezent au fost realizate în cadrul Programului

Naţional de Cercetare “Alburnus Maior”. Cercetările arheologice sunt coordonate ştiinţific de

către Muzeul Naţional de Istorie a României, la derularea acestora participând un număr de 21

de instituţii de specialitate româneşti şi 3 din străinătate23

.

Cercetările au constat în efectuarea: studiilor de arhivă, a cercetărilor de teren, a

interpretării aerofoto, a studiilor de arheologie minieră, topografie subterană şi modelare 3D, a

studiilor geofizice şi a altor studii intedisciplinare (sedimentologie, arheozoologie,

palinologie, arheo-metalurgie, geologie, mineralogie). Cercetarea arheologică s-a desfăşurat

prin sondarea tuturor zonelor accesibile şi în acelaşi timp propice locuirii umane, ţinându-se

cont de informaţii bibliografice şi de observaţiile făcute în cursul campaniilor perieghetice, de

analizele magnetometrice, de studiile de rezistivitate electrică şi de datele zborurilor

fotogrametrice.

S-au realizat două zboruri pentru realizarea arhivei aerofotografice a zonei (2000,

2004), s-a achiziţionat o imagine satelitară SPOT 5 (cu rezoluţie 2,5 m) a zonei Roşia Montană (2004)

precum şi ortofotoplanuri (cu rezoluţie de 50 cm) a zonei Roşia Montană (2006). O realizare

notabilă este elaborarea unei hărţi digitale şi a unui proiect GIS care include toate cercetările

arheologice şi descoperirile din această zonă – unul din primele proiecte arheologice GIS

realizate în România.

Astfel, s-au desfăşurat şi sunt în curs de derulare ample cercetări arheologice preventive

în zona de impact a proiectului minier Roşia Montană având ca scop cunoaşterea

caracteristicilor şi distribuţiei elementelor de patrimoniu arhelogic. În funcţie de rezultatele

acestor cercetări s-a aplicat procedura de descărcare de sarcină arheologică a unor perimetre

aflate în zona de intervenţie a investitorului sau au fost luate deciziile de conservare in situ a

unor structuri şi monumente reprezentative, respectiv de continuare a cercetărilor, în

conformitate cu prevederile legale.

Dezvoltarea sistematică a cercetărilor a survenit acolo unde realităţile arheologice

identificate în teren au impus-o. Acolo unde specialiştii au considerat că este cazul, s-a recurs

la conservarea şi restaurarea in situ a obiectivului arheologic, aşa cum este cazul

monumentului funerar circular de la Hop-Găuri24

sau a fost declarată respectiva zonă ca

rezervaţie arheologică ca în cazul dealului Carpeni25

, respectiv a zonei protejate Piatra

Corbului.

Cercetările arheologice preventive de suprafaţă efectuate până în prezent sunt

23

Muzeul Naţional de Istorie a României (Bucureşti); Institutul Naţional al Monumentelor Istorice (Bucureşti);

Institutul de Arheologie “Vasile Pârvan” al Academiei Române (Bucureşti); Muzeul Naţional de Istorie a

Transilvaniei (Cluj-Napoca); Institutul de Arheologie şi Istoria Artei al Academiei Române (Cluj-Napoca);

Muzeul Naţional al Unirii (Alba Iulia); Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane (Deva); Universitatea Babeş-

Bolyai, Facultatea de Biologie şi Geologie (Cluj Napoca); Institutul de Memorie Culturală (Bucureşti); Centrul

Român de Utilizare a Teledetecţiei în Agricultură (Bucureşti); Universitatea “1 Decembrie 1918”- Institutul de

Arheologie Sistemică (Alba Iulia); Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie (Bucureşti); Muzeul Judeţean

de Istorie “Iulian Antonescu” (Bacău); Centrul Pentru Formare, Educaţie Permanentă şi Management în

Domeniul Culturii (Bucureşti); Complexul Muzeal Bucovina (Suceava); Centrul de Istorie Orală “Gheorghe

Brătianu” (Bucureşti); Universitatea Toulouse “Le Mirail” (Franţa); Universitatea Tehnică din München

(Germania); Centrul National de Cercetări Ştiinţifice (CNRS, Franţa).

24

Alburnus Maior II, Bucureşti 2004 25

clasat în LMI 2004, cod AB-I-m-A-00065.03

40

următoarele:

- (2001) au fost efectuate ample cercetări arheologice de teren în zonele cu potenţial

arheologic identificat din zona Roşia Montană, în punctele situate pe dealul Carpeni, valea

Nanului, zonele Hop-Găuri, Hăbad şi Tăul Ţapului, masivul Cetate, cât şi o campanie de

cercetări perieghetice pe valea Cornei;

- (2002) au fost efectuate importante cercetări arheologice de teren în zonele cu potenţial

arheologic identificat din zona Roşia Montană, în punctele situate pe dealul Carpeni, la Tău

Găuri, în zona Hop-Găuri, masivul Cârnic, zona Gura Roşiei, întreaga vale Corna şi la Tăul

Corna, precum şi Valea Săliştei;

- (2003) au fost efectuate cercetări arheologice în zonele cu potenţial arheologic identificat din

zona Roşia Montană, în punctele situate pe dealul Carpeni, în zona Tău Găuri, masivul Jig-

Văidoaia, zona Ţarina şi zona Gura Minei – Balmoşeşti;

- (2004) au fost efectuate ample cercetări arheologice în zonele cu potenţial arheologic

identificat din zona Roşia Montană, în punctele situate în zona Jig – Piciorag, zona Ţarina –

continuarea cercetărilor în necropola romană de incineraţie identificată în campania 2003,

zona Pârâul Porcului – Tăul Secuilor şi zona Tăul Anghel;

- (2005) au fost efectuate cercetări arheologice în zonele cu potenţial arheologic identificat din

zona Roşia Montană, în punctele situate în zona Ţarina – continuarea cercetărilor în necropola

romană de incineraţie identificată în campania 2003 şi zona Pârâul Porcului – Tăul Secuilor,

continuarea cercetărilor în necropola romană de incineraţie identificată în campania 2004;

- (2006) au fost continuate cercetările arheologice în zona Pârâul Porcului – Tăul Secuilor, în

necropola romană de incineraţie identificată şi cercetată în campaniile anterioare.

Rezultatele acestor cercetări au fost publicate anual din 2001 şi până în prezent în

volumul Cronica Cercetărilor Arheologice, în reviste de specialitate, cât şi în cadrul primelor

trei volume din seria monografică Alburnus Maior. De asemenea, în cadru Raportului la

Studiul de Impact asupra Mediului pentru proiectul Roşia Montană sunt prezentate – în

rezumat – principalele rezultate ale acestor cercetări26

.

În contextul preconizatei exploatări miniere în carieră deschisă s-au întreprins

demersurile cuvenite pentru realizarea de cercetările de arheologie minieră. Aceste investigaţii

de specialitate sunt efectuate – începând din anul 1999 şi până în prezent – de către o echipă

specializată, pluridisciplinară, de la Universitatea Toulouse Le Mirail (Franţa), coordonată de

către dr. Beatrice Cauuet şi au avut în vedere realizarea unui studiu de detaliu asupra acestui

tip de vestigii arheologice, respectiv galeriile miniere vechi, de epocă antică şi nu numai.

Au fost investigate până în prezent următoarele zone: masivul Cetate (2000-2002);

masivul Cârnic (1999-2003), (2004 – 2006); masivul Jig Văidoaia (2003-2004); explorare în

vederea cercetării arheologice şi amenajare pentru acces public a galeriei Cătălina-Monuleşti

(2002-2005); explorare şi cercetări preliminare în zona masivelor Ţarina şi Orlea (2004 -

2006).

În decursul a opt ani de cercetări la Roşia Montană, au fost topografiate peste 70 km

de lucrări miniere subterane din toate epocile, două treimi fiind localizate în masivele Cârnic

şi Cetate. Traversând galeriile recente, executate în cursul secolului al XX-lea, echipa

franceză, în care au fost integraţi arheologi şi geologi români din Deva, Cluj şi Bucureşti în

curs de specializare în domeniul arheologiei miniere, a putut să diferenţieze din cei 70 km de

lucrări miniere subterane aproximativ 53 km de lucrări recente (secolele XIX-XX), 10 km de

lucrări moderne, „săpate” cu exploziv (secolele XVII-XVIII) şi aproape 7 km de lucrări

miniere antice săpate cu unelte de fier (daltă şi ciocan) sau cu focul. Lucrările moderne şi

recente, identificabile în urma studierii pereţilor lor (urme de împuşcare prin perforare, forma

generală a lucrărilor, comparaţie cu planurile miniere de arhivă etc.), se datează fără alte

26

vezi vol. 6, Studiu de condiţii iniţiale asupra patrimoniului cultural, cap. 5, p. 66-106, precum şi fişele de

evidenţă a siturilor arheologice identificate prin aceste cercetări în aceeaşi documentaţie, Anexa I, p. 181-243.

41

detalii începând cu secolul al XVII-lea până la începutul secolului al XX-lea, prin intermediul

analizelor de carbon radioactiv efectuate pe cărbune de lemn sau pe lemn conservat.

Cei 7 km de galerii datate în epoca romană reprezintă suma tuturor lucrărilor de acest

tip identificate şi cartate, în toate masivele în care s-a efectuat cercetarea şi nu un tot unitar.

Astfel, conform concluziei echipei care a efectuat cercetarea marea majoritate a lucrărilor

vechi au fost revizitate şi parţial reexploatate de minerii care s-au succedat de-a lungul

secolelor. Din această cauză, cea mai mare parte a lucrărilor datate în epocă romană sunt

parţial desfigurate de reluările moderne executate cu exploziv începând cu secolul al XVII-

lea, perioadă ce marchează introducerea puşcării cu exploziv în minele europene. Ca urmare,

în cea mai mare parte, planul general al lucrărilor miniere antice poate fi reconstituit numai

luând în considerare resturile de pereţi antici, ce se mai păstrează în tavanul sau talpa

lucrărilor. Minerii moderni au utilizat la maximum lucrările miniere vechi ca zone de stocare

a propriului lor steril, astfel încât evacuarea lui actuală în vederea degajării pentru cercetare

presupune realizarea unor ample, ritmice şi costisitoare lucrări de consolidare şi conservare

primară.

C. Rezultatele Programului Naţional de Cercetare „Alburnus Maior” (2001-2006)

ARHEOLOGIE: Identificarea şi cercetarea unor zone de habitat de epocă romană

incluzând clădiri publice localizate pe dealul Carpeni şi în zona Tăul Ţapului; Localizarea

unor aşezări de colonişti illiri situate în zonele Găuri-Hop şi Hăbad; Identificarea şi cercetarea

mai multor arii sacre situate în zonele Hăbad şi Valea Nanului, unde au fost descoperite peste

40 de altare votive epigrafe; Cercetarea a cinci necropole romane de incineraţie şi a două zone

cu caracter funerar în punctele Hop (255 morminte), Valea Nanului (4 morminte), Carpeni (8

morminte), Tăul Cornei (324 morminte), Jig-Piciorag (34 morminte), Ţarina (495 de

morminte) şi Pârâul Porcului – Tăul Secuilor (310 morminte cercetate până în prezent), unde

au fost descoperite peste 1200 de morminte – unul dintre cele mai ample loturi de materiale şi

informaţii (1.430 de complexe funerare) asupra practicilor funerare în provincia Dacia;

Descoperirea în zona Tău Găuri a monumentului funerar circular din sec. II-III p. Chr.;

monumentul este conservat in situ, fiind luate măsuri de conservare primară şi protecţie

permanentă; Investigarea unor zone de prelucrare primară a minereului aurifer (Jig-Piciorag,

Hăbad); Cercetări exhaustive de arheologie minieră în masivele Cetate, Cârnic şi Jig fiind

cartografiate, identificate şi cercetate peste 70 de km lucrări miniere subterane databile în:

epoca romană – cca. 7 km însumând porţiuni din exploatările antice, epoca medievală târzie

(sec. XVII-XVIII) cuprinzând peste 10 km şi lucrări de epocă modernă şi contemporană (sec.

XIX-XX) cu o lungime de peste 53 km – aceste cercetări de arheologie minieră sunt o

premieră pentru arheologia din România; Descoperirea sistemului hidraulic roman din

sectorul minier Păru Carpeni şi cercetări de arheologie minieră preliminare – o descoperire

importantă la nivelul arheologiei româneşti acesta fiind primul caz în care o astfel de instalaţie

antică este descoperită în situ într-o stare de conservare relativ bună şi este studiată de o

echipă specializată de arheologi minieri.

ETNOGRAFIE ŞI ISTORIE: Realizarea unei arhive de istorie orală a localităţii;

Elaborarea unui amplu studiu etnografic comparativ pentru zona Roşia Montană - Corna –

Bucium; Elaborarea unui studiu de istorie contemporană comparativă pentru zona Roşia

Montană şi zona Brad

SERIA MONOGRAFICĂ ALBURNUS MAIOR: Alburnus Maior I – Rezultatele

cercetărilor arheologice preventive din anii 2000-2001- publicat în 2003; Alburnus Maior II –

Monumentul funerar de la Tău Găuri – publicat în 2005; Alburnus Maior III – Necropola

romană de la Tăul Corna – publicat în 2006; Alburnus Maior, seria Anthropos - Studiu

etnografic Roşia Montană 2001 – publicat în 2004.

42

3.4. Repere demografice şi sociale

A. Evoluţii demografice la scara judeţului Alba

Din 1995 până în 2003 populaţia judeţului a scăzut cu 5,1 %, adică s-a înregistrat un

minus anual mediu de 0,56 % (tabelul 3.4.1). Ca proiecţie, în condiţiile menţinerii trendurilor

actuale va rezulta că în 2035 vom avea mai puţin cu 17, 92 % locuitori faţă de 2003, adică

aproximativ 316430. Daca analizăm doar trendurile din perioada 2000-2003, scăderea anuală

este de 0,76 %, ceea ce conduce, ca un scenariu demografic pentru anul 2035, la o populaţie

cu 24,32 % mai mică decât în anul 2003, de aproximativ 291756 locuitori. Pe ambele scenarii,

populaţia judeţului Alba, pentru anul 2035 poate fi estimată în jurul a 300.000 de locuitori,

adică populaţia unui oraş mare din România actuală (oraşele mari ale anului 2035 vor avea

probabil o populaţie şi mai mare).

La scara ultimului secol şi a celui prezent putem sesiza o altă evoluţie demografică a

populaţiei judeţului Alba: în creştere continuă timp de 80 de ani, în perioada 1912-1992 27

( de

la 330.750 la 413.919), populaţia judeţului va scădea în 43 de ani (ca realitate şi ca prognoză)

cu mult sub populaţia anului 1912.

Tabelul 3.1.1.

Populaţia pe grupe de vârstă la 1 iulie 2003 în judeţul Alba

- număr persoane –

Anii Total Grupe de vârstă

0 - 14 ani 15 - 59 ani 60 ani şi peste

1995 406234 83191 250549 72494

2000 395941 71661 248909 75371

2001 394959 69484 250105 75370

2002 385880 66235 244253 75392

2003 385514 63601 246802 75111

Sursa: Anuarul statistic al României, 2004

Scăderea populaţiei judeţului are loc, în condiţiile în care durata medie a vieţii (indice

sintetic al mortalităţii) este într-un proces de stagnare şi chiar uşoară ameliorare în ultimii ani

(tabelul 3.4.2). Rezultă că se va trăi mai mult şi vor fi mai puţine persoane pe un acelaşi areal

geografic, deci densitatea populaţiei judeţului va scădea (per global).

Tabelul 3.4.2.

Durata medie a vieţii , pe sexe în judeţul Alba

- ani –

Anii Ambele sexe Masculin Feminin

1995-1997 69,41 65,89 73,37

1998-2000 70,88 67,35 74,76

1999-2001 71,55 68,50 74,83

2000-2002 71,29 68,05 74,78

2001-2003 71,39 67,92 75,14

Sursa: Direcţia Regională de Statistică Alba

În privinţa fertilităţii, fenomen demografic care influenţează în principal evoluţia

populaţiilor în condiţiile celei de-a treia faze a tranziţiei demografice28

, indicatorul cel mai

27

Anuarul Statistic al României, 2000 28

Vladimir, Trebici; Populaţia Terrei, Editura Politică, Bucureşti, 1991

43

relevant este rata totală de fertilitate (INDICELE SINTETIC CONJUNCTURAL DE

FERTILITATE).

Tabelul 3.4.3.

Ratele de fertilitate* , pe grupe de vârstă, în anul 2003 în judeţul Alba

Rata generală de fertilitate

Grupa de vârstă

35,2

15-19 29,2

20-24 78,1

25-29 78,3

30-34 38,8

35-39 11,7

40-44 2,9

45-49 0,1 *

Născuţi vii la 1000 femei

Sursa: Direcţia Regională de Statistică Alba

Utilizând ratele de fertilitate specifice, pe vârste (vezi tabelul de mai sus) se calculează

rata totala de fertilitate29

(indicele sintetic conjunctural, de moment):

rezultă că RTF = 5* (29,2+78,1+78,3+38,8+11,7+2,9+0,1)/1000 = 5*239,1= 1,195

copii/femeie, valoare care este sub media la nivel national calculata de INS30 de 1,3

copii/femeie. In judeţul Alba indicele sintetic de fertilitate este sensibil sub media la nivel

naţional, ceea ce înseamna că procesul de îmbătrânire demografică poate fi mai accentuat la

nivel judetean decât la nivelul ţării (sigur în condiţiile unor valori apropiate ale indicatorilor

de mortalitate şi migraţie).

În consecinţă, dacă o generaţie va prelua fertilitatea pe vârste a anului 2003, în judeţul

Alba, atunci vom avea la finele vârstei fertile, în medie, la 1000 de femei, 583 de fete născute.

In astfel de condiţii, peste 35 de ani (în 2042), numărul anual de naşteri va fi cu 41,7% mai

mic decât în prezent (1448 de naşteri anual/judeţ).

Pe baza datelor de mai sus, proiecţia generală demografică pentru judeţul Alba relevă,

la nivelul anului 2035, o scădere dramatică a populaţiei (cu 18-24 % mai puţin decât în

2003) şi o înjumătăţire practic a numărului de naşteri (o scădere între 40-42 %). Cauzele

acestor evoluţii sunt, în plan demografic, fertilitatea cu mult sub rata de înlocuire a

generaţiilor, soldul migratoriu extern negativ, sold migratoriu intern negativ şi o intensitate

ridicată a ratei generale de mortalitate (în condiţiile unei structuri pe vârste îmbătrânite).

Notă: Evoluţiile socio-economice pot aduce unele corecţii scenariilor demografice, şi

deşi trendul se va menţine, amplitudinea lui însă ar putea fi redusă sau dimpotrivă ridicată.

Fertilitatea, principala cauză a acestor evoluţii, nu poate fi influenţată totuşi substanţial doar

prin evoluţii economice la nivel general (creştere PIB, creşterea veniturilor medii, etc.). Sunt

necesare investiţii majore în plan zonal care să determine populaţia de vârstă fertilă să aibă un

alt comportament demografic. În speţă populaţia din mediul rural poate avea o fertilitate mai

ridicată prin oprirea depopulării, a migraţiei spre urban prin INVESTIŢII CU CARACTER

29

Este un indice din perspectivă demografică transversală, de moment, ceea ce înseamnă că valorile lui sunt

calculate pe o generaţie fictivă, care poate însă reproduce foarte bine evoluţiile generaţiilor reale. 30

Institutul Naţional de Statistică, 2003

49

15

49

15 xF

x

x

x

xP

NfRTF

44

SUBSTANŢIAL. Evoluţiile demografice presante (într-un orizont temporal relativ scurt)

impun soluţii investiţionale urgente.

B. Evoluţii demografice în zona de impact imediat

Zona de impact imediat cuprinde două oraşe de mărime mică (sub 10.000 de locuitori)

şi 6 comune, dintre care 3 de mărime mare şi medie, cu peste 3500 de locuitori, (Bistra, Lupşa

şi Roşia Montană) şi 3 de dimensiuni relativ mici, sub 2000 de locuitori (Ciuruleasa, Bucium

şi Mogoş). Populaţia zonei de impact reprezintă aproximativ 8,1 % din populaţia judeţului, cu

o pondere mai mare din ruralul judeţului (10,44 %).

Tabelul 3.4.4

Populaţia zonei de impact imediat raportat la populaţia judeţului Alba, 1 iulie 2005

Specificaţii judeţul Alba zona de impact

Total Urban Rural Total Urban Rural

Populaţie (număr) 381650 221418 160232 30919 14185 16734

Populaţie (%)

% din populaţia judeţului 100 57,9 42,1

100

8,1

45,9

6,4

54,0

10,44

Sursa: Direcţia Regională de Statistică Alba

Din 2001 până în 2005, populaţia din zonă a suferit o descreştere accentuată (de -

1,425%), de aproape 3 ori mai mare decât cea de la nivel de judeţ! În ipoteza menţinerii

situaţiei actuale, populaţia poate scădea până în anul 2035 cu 41,7%.

Tabelul 3.4.5.

Evoluţia populaţiei din zona de impact imediat (2001-2005)

Specificaţii zona de impact

Total Urban Rural

Nr. populaţiei în anul 2001 32762 15117 17645

Nr. populaţiei în anul 2003 31626 14343 17283

Nr. populaţiei în anul 2005 30919 14185 16734

Ritm de creştere a populaţiei (%)

2005 faţă de 2001 -5,7 -6,17 -5,17

creştere anuală -1,425 -1,54 -1,292

2035 faţă de 2005-prognoza -41,7 -46,2 -37,7

Populaţia în 2035 (prognoză) 11188 7632 10426

Sursa: Direcţia Regională de Statistică Alba

Scenariile demografice se susţin şi pe analiza comparativă a structurii pe vârste a zonei

de impact cu cea de la nivel de judeţ. Piramida vârstelor (vezi figurile 3.4.1,şi 3.4.2.) ne arată

pentru zona de impact o populaţie cu o bază înjumătăţită, cu numeroase cohorte (generaţii)

problematice din punct de vedere al ponderii lor în total populaţie: generaţiile între 20-24 de

ani din mediul urban şi generaţiile între 60-74 de ani din mediul rural. Prima generaţie are o

pondere mult redusă faţă de medie, iar generaţia vârstnică din mediul rural este cu o pondere

mult peste cea de la nivel de judeţ. Pe de altă parte, trebuie subliniat, cele două structuri ale

zonei de impact, cea din mediul rural şi cea din urban, sunt intrate în procesul de îmbătrânire

demografică, cu regimuri scăzute de fertilitate şi cu rate brute de mortalitate ridicate.

45

Figura 3.4.1 - Piramida vârstelor pe mediul urban (comparativ între zona de impact imediat şi

populaţia urbană pe judeţul Alba)31

populatia judet

0,00%2,00%4,00%6,00%8,00%10,00%12,00%

0--4

5--9

10--14

15--19

20--24

25--29

30--34

35--39

40--44

45--49

50--54

55--59

60-64

65--69

70--74

75--79

80--84

85 si pestezona de impact

0,00% 2,00% 4,00% 6,00% 8,00% 10,00% 12,00%

0--4

5--9

10--14

15--19

20--24

25--29

30--34

35--39

40--44

45--49

50--54

55--59

60-64

65--69

70--74

75--79

80--84

85 si peste

Figura 3.4.2. -. Piramida vârstelor pe mediul rural (comparativ între zona de impact imediat şi populaţia rurală pe judeţul Alba)

32

populatia judet

0,00%2,00%4,00%6,00%8,00%10,00%12,00%

0--4

5--9

10--14

15--19

20--24

25--29

30--34

35--39

40--44

45--49

50--54

55--59

60-64

65--69

70--74

75--79

80--84

85 si pestezona de impact

0,00% 2,00% 4,00% 6,00% 8,00% 10,00% 12,00%

0--4

5--9

10--14

15--19

20--24

25--29

30--34

35--39

40--44

45--49

50--54

55--59

60-64

65--69

70--74

75--79

80--84

85 si peste

Analiza fenomenelor demografice ale mişcării naturale a populaţiei, din punct de

vedere al ratelor brute, ne arată o zonă marcată de o natalitate critică (cu mult sub rata de

înlocuire a populaţiei şi sub mediile judeţene) cu un spor natural negativ, inferior celui

31

Recensămîntul populaţiei şi locuinţelor, 2002 32

Recensămîntul populaţiei şi locuinţelor, 2002

46

judeţean. Ca fapt pozitiv putem nota un număr de divorţuri raportat la mia de locuitori, cu

mult sub media pe ţară şi de pe judeţ. În schimb densitatea căsătoriilor este mai redusă pe

ambele medii din zona de impact (rural şi urban). Rata de mortalitate infantilă (decesele în

rândul copiilor sub 1 an) este şi ea mai mică decât valoarea de la nivel de judeţ (vezi tabelul

3.4.6 pentru toate aceste evoluţii)

Tabelul 3.4.6.

Mişcarea naturală a populaţiei din zona de impact imediat şi judeţul Alba, 1 iulie 2005

Specificaţii judeţul Alba zona de impact

Total Urban Rural Total Urban Rural

Date absolute (număr)

Născuţi-vii 3778 2174 1604 247 104 143

Decese 4826 2249 2577 345 129 216

Sporul natural -1048 -168 -980 -98 -25 -73

Căsătorii 2296 1536 760 145 82 63

Divorţuri 563 410 153 36 20 16

Decese la o vârstă sub 1 an 69 32 37 4 2 2

Rate brute (la 1000 locuitori)

Născuţi-vii 9,9 9,8 10,0 7,97 7,3 8,5

Decese 12,6 10,1 16,0 11,1 9,0 12,9

Sporul natural -2,7 -0,75 -6,1 -3,1 -1,7 -4,3

Căsătorii 6,0 6,9 4,7 4,6 5,7 3,7

Divorţuri 1,47 1,85 0,95 1,16 1,4 0,95

Decese la o vârstă sub 1 an la 1000

născuţi-vii

18,2 14,7 23,0 16,2 19,2 13,9

Sursa: Direcţia Regională de Statistică Alba

Populaţia zonei de impact imediat este caracterizată de o mobilitate ridicată în plan

teritorial (între localităţile din judeţ şi din ţară), cu indici peste cei judeţeni. Soldul migraţiei

interne este unul cu mult mai mare decât media, ceea ce poate duce la o depopulare a zonei în

ansamblul ei.

Tabelul 3.4.7.

Mişcarea migratorie internă a populaţiei din zona de impact imediat şi judeţul Alba, 1 iulie 2005

Specificaţii judeţul Alba zona de impact

Total Urban Rural Total Urban Rural

Date absolute (număr)

Plecări din localitate (intern) 3860 2097 1763 400 186 214

Sosiri în localitate (intern) 3640 1949 1691 223 121 103

Soldul migraţiei interne -220 -148 -72 -176 -65 -111

Rate brute (la 1000 locuitori)

Plecări din localitate (intern) 10,1 9,47 11 12,9 13 12,7

Sosiri în localitate (intern) 9,5 8,8 10,55 7,1 8,5 6,1

Migraţia interna -0,5 -0,6 -0,4 -5,6 -4,5 -6,6

Sursa: Direcţia Regională de Statistică Alba

47

În schimb, migraţia externă33

este un eveniment socio-demografic foarte rar în zonă.

Este posibil ca traseul de migraţie externă să fie totuşi unul în doi paşi: în prima fază se

produce migraţia într-un alt judeţ, iar ulterior se pleacă din ţară. Cert este, că din punct de

vedere al caracterului definitiv al plecării în străinătate se poate nota caracterul conservator al

zonei de impact.

Tabelul 3.4.8. Mişcarea migratorie externă a populaţiei din zona de impact imediat şi judeţul Alba, 1 iulie 2005

Specificaţii judeţul Alba zona de impact

Total Urban Rural Total Urban Rural

Date absolute (număr)

Imigrări 1 0 1 0 0 0

Emigrări 146 123 23 5 4 1

Soldul migraţiei extene -145 -123 -22 -5 -4 -1

Rate brute (la 1000 locuitori)

Imigrări 0 0 0 0 0 0

Emigrări 0.3 0,55 0,14 0,1 0,28 0,05

Migraţia externa (total) -0,3 -0,55 -0,14 -0,1 -0,4 -0,1

Sursa: Direcţia Regională de Statistică Alba

C. Locuirea în zona de impact imediat

Cele 157 localităţi din zona de impact imediat sunt reprezentate de două oraşe (cu

satele aparţinătoare) şi 155 sate grupate în şase comune. Dintre unităţile administrativ-

teritoriale rurale, comuna Bistra are numărul cel mai mare de sate (34), însă în 5 dintre

acestea, în anul 2002 se înregistrau mai puţin de 20 locuitori. În Bucium, tot o comună cu

număr mare de sate, două dintre sate erau locuite de mai puţin de cinci persoane. De altfel,

numărul mic de locuitori din satele Apusenilor Albei este una din caracteristicile distinctive

ale localităţilor zonei, care se datorează dispersiei gospodăriilor nu numai pe cursurile de apă,

ci şi pe culmile care, odată ofereau resurse naturale pentru dezvoltarea gospodăriei (păşuni şi

lemn).

Tabel 3.4.9.

Indicatori ai locuirii în zona de impact imediat

INDICATOR

AB

RU

D

CÂ

MP

EN

I

BIS

TR

A

BU

CIU

M

CIU

RU

LE

AS

A

LU

PŞ

A

MO

GO

Ş

RO

ŞIA

MO

NT

AN

Ă

TO

TA

L

Populaţie (1 ian.2006)* 5980 8178 5199 1739 1312 3820 1022 3557 30807

Număr locuinţe/ gopodării (2005)** 2542 2921 1576 925 483 1324 567 1576 11914

Suprafaţă medie loc./pers. (mp)** 15,18 13,52 11,68 18,11 12,18 13,63 14,12 15,18 - Surse: * Direcţia Regională de Statistică Alba,** Ghidul social al judeţului Alba (2005)

33

Migraţia externă, din unghi demografic, nu se suprapune cu migraţia temporară în căutarea locului de muncă,

care de altfel este tratată conceptual ca „locuire temporară în străinătate”. Estimări la nivel regional ale acestei

migraţii, care să aibă un caracter cert, riguros, lipsesc. În schimb la nivel naţional există studii, anchete (cel mai

recent raport este Locuirea temprorară în străinătate. Migraţia economică a românilor: 1990-2006,

coordonator Dumitru Sandu). Caracterul, adesea nelegal, al acestei migraţii impune ancheta reprezentativă, ca

fiind cel mai cert mijloc de estimare a nivelului ei.

48

În privinţa condiţiilor de locuire, după suprafaţa medie locuibilă pe persoană, din date

reiese faptul că valorile acestui indicator sunt mai ridicate în Mogoş şi Roşia Montană. Ca

termen de comparaţie, în ruralul judeţului Alba, valoarea maximă a acestui indicator se

înregistrează în Rimetea, comuna Livezile (22,92 mp), sat marcat de depopulare şi

îmbătrânire demografică dar al cărui fond locativ este pus în valoare prin agroturism.

D. Ocupare şi şomaj

Gradul de ocupare al populaţiei din zonă este de regulă unul sub media pe judeţ şi pe

mediul rural, respectiv urban. În cadrul zonei există diferenţe între localităţi, atât din punctul

de vedere al ratei de ocupare, cât şi al ratei de activitate. Comuna cu gradul de ocupare cel

mai ridicat, peste media din judeţ, este Mogoş, iar cel mai redus grad se constată în Roşia

Montană. Un procent mare de pensionari sunt la sate (Buciumul are cei mai mulţi pensionari

la 100 de activi), cele două oraşe (Câmpeniul şi Abrudul) fiind apropiate de situaţia la nivel de

judeţ. Tabelul 3.4.10.

Gradul de ocupare34

al populaţiei în zona de impact imediat.

LOCALITĂŢI RATA DE

ACTIVITATE

RATA DE

OCUPARE

RATA

PENSIONĂRII

Abrud 42,2 36,9 18,8

Câmpeni 44,3 38,8 18,5

Bistra 44,5 36,2 17,8

Bucium 43,3 34,7 31,4

Ciuruleasa 44 39,1 23,2

Lupşa 47,6 44,3 23,4

Mogoş 52,4 50,2 27,3

Roşia Montană 39,2 30,9 26,1

Sursa: Recensământul populaţiei şi al locuinţelor, 2002

Restructurările masive care au avut loc în industria minieră au afectat, sub aspectul

ocupării forţei de muncă, şi localităţile din zona de impact a proiectului RMGC. În zonele

montane cu activităţi miniere, salariile reprezintă principala sursă de venit a gospodăriilor. În

lipsa alternativelor care să le asigure venituri comparabile, persoanele active din gospodărie

optează pentru migraţia spre zone prospere economic. În ţările Uniunii Europene obţin mai

degrabă locuri de muncă necalificate iar în România industria minieră oferă tot mai puţine

locuri de muncă. Prin urmare, sub aspectul mobilităţii ocupaţionale, persoanele active din

zone de impact au şanse aproape nule de a obţine locuri de muncă la acelaşi nivel de pregătire

sau care să le ofere posibilitatea fructificării abilităţilor dobândite prin experienţa în muncă.

În zona de impact imediat, conform statisticilor oficiale, industria asigura cea mai

mare parte a locurilor de muncă salarială pentru forţa de muncă din Abrud, Lupşa, Bucium şi

Roşia Montană, unităţi administrativ-teritoriale care arată ca direct şi puternic dependente de

continuarea activităţilor miniere din zonă. Dintre oraşe, Abrudul este grav afectat de încetarea

activităţilor miniere având în vedere faptul că în anul 2002 de exemplu, din totalul populaţiei

ocupate în industrie (1619 persoane), 85% lucrau în industria extractivă (288 persoane)35

.

34

Toate ratele sunt calculate în procente, în felul următor: a) pondere populatie activă din total populatie în

vârstă de muncă, b) pondere populaţie ocupată din total populaţie în vârstă de muncă, respectiv c) pondere

pensionari în toal populaţie. 35

Institutul naţional de statistică

49

Munca în propria gospodărie reprezintă, în rural, una din opţiunile de asigurare a

veniturilor. Tabelul 3.4.11 evidenţiază în aceasta privinţă diferenţele între ruralul şi urbanul

din zona de impac,t dar şi între localităţile rurale cuprinse în analiză. În oraşul Abrud,

ponderea celor care îşi asigurau veniturile din munca în propria gospodărie este de şase ori

mai mică decât în oraşul Câmpeni, datorită locurilor de muncă asigurate de întreprinderile

miniere, amplasate extrem de favorabil pentru locuitorii din Abrud. Proximitatea spaţială a

întreprinderilor care asigură locuri de muncă (ceea ce reduce costurile şi eforturile unei

navete zilnice) este factorul cel mai favorizant pentru ocupare, fapt relevat şi de rata redusă a

ocupării în propria gospodărie în Roşia Montană (unde rata ocupării în gospodărie era

apropiată de cea din oraşul Abrud şi mai mică decât cea din oraşul Câmpeni). Aceasta datorită

ponderii mari a persoanelor ocupate în industria minieră. Rate apropiate de cele din urban se

mai înregistrau la Lupşa, comună pe teritoriul căreia se află amplasat complexul minier

CupruMin. Prin urmare, cele mai puternice efecte negative date de încetarea activităţii celor

două întreprinderi miniere se vor resimţi în oraşul Abrud, urmat de comunele Roşia Montană

şi Lupşa.

Tabelul 3.4.11.

Distribuţia ocupării forţei de muncă pe sectoare de activitate (2002)

LOCALITĂŢI SECTOR RATA DE

OCUPARE

ÎN GOSP.

PROPRIE

(%)

Stat Privat Mixt Gospodă-

ria proprie

Total

Abrud 1317 896 47 32 2292 1,40

Câmpeni 1180 1636 65 260 3141 8,28

Bistra 624 753 21 436 1834 23,77

Bucium 288 199 1 135 623 21,67

Ciuruleasa 163 199 0 174 536 32,46

Lupşa 569 886 16 242 1713 14,13

Mogoş 72 193 0 295 560 52,68

Roşia Montană 774 305 68 53 1200 4,42

Total 4987 5067 218 1627 11899 -

Sursa: Institutul Naţional de Statistică

Din datele statistice furnizate de Agenţia Zonelor Miniere Alba reiese o evoluţie

sinuoasă dar neîntreruptă a disponibilizărilor din zonă (tabelul 3.4.12), făcute ca urmare a

declinului activităţilor economice a întreprinderilor miniere aparţinând de MINVEST Deva

(exploatările miniere şi uzinele de preparare de la Roşia Poieni, Roşia Montană, Baia de

Arieş şi Zlatna). Angajaţi acestor întreprinderi, covârşitor majoritar locuitori ai localităţilor

cuprinse de noi în zona de impact, sunt afectaţi de disponibilizările în masă. Numite de

legislaţia românească drept concedieri colective, actele ca atare se soldează, conform legilor

în vigoare36

, cu câteva drepturi: (a) o sumă egală cu dublul salariului mediu net pe economie;

(b) indemnizaţie de şomaj; (c) un venit lunar de completare egal cu diferenţa dintre salariul

individual net pe ultimele trei luni (dar nu mai mare de salariul mediu net pe economie) şi

nivelul indemnizaţiei de şomaj, acordat o perioadă variabilă, în funcţie de vechimea în muncă

(între 20 şi 24 luni). După expirarea perioadei de acordare a indemnizaţiei, în condiţiile unei

36

A se vedea Ordonanţa de Urgenţă nr.8/2003 privind stimularea procesului de restructurare, reorganizare şi

privatizare a unor societăţi naţionale, companii naţionale şi societăţi cu capital majoritar de stat, precum şi a

societăţilor comerciale şi regiilor autonome subordonate autorităţilor administraţiei publice locale; Ordonanţa de

Urgenţă a Guvernului nr. 34/2004; Legea Nr. 507/2004.

50

pieţe a muncii locale cu ofertă redusă de locuri de muncă, pe lângă activitatea în propria

gospodărie (de regulă, de subzistenţă), o mare parte dintre aceştia recurg la derularea de

activităţi informale37

.

Pe unităţi administrative, numărul cel mai mare de disponibilizaţi se înregistrează în

oraşul Abrud, urmat de Roşia Montană, Lupşa şi Bistra. În perioada 2004 – 2007, cifra

maximă a disponibilizaţilor se înregistrează în Roşia Montană, datorită închiderii unităţii

miniere cu sediul în localitate, RoşiaMin, la finele anului 2006. Anul de vârf al

disponibilizărilor, din perioada avută în vedere, este 2006 când se reduce la minimum şi

activitatea CupruMin şi RoşiaMin – întreprinderi care asigurau cele mai multe locuri de

muncă în minerit pentru locuitorii din zonă. La începutul anului 2007 are loc un nou val de

disponibilizări (după cum se observă din tabelul 3.4.13 şi din graficul alăturat), care pentru

locuitorii Roşiei Montane reprezintă pierderea unui număr de locuri de muncă mai mare decât

în perioada 1997-2003.

Tabelul 3.4.13.

Distribuţia persoanelor disponibilizate pe unităţile administrative din zona de impact imediat

Localitate /an 1997-

2003

2004 2005 2006 2007 TOTAL

Abrud 339 22 17 221 147 746

Câmpeni 113 16 5 59 70 263

Bistra 76 64 13 131 31 315

Bucium 106 9 7 19 29 170

Ciuruleasa 52 4 4 28 27 115

Lupşa 190 109 10 137 6 452

Mogoş 39 1 11 11 2 64

Roşia Montană 232 16 86 86 253 673

Total 1147 241 153 692 565 2798

Sursa: Agenţia Zonelor Miniere Alba

37

Din Planul Naţional Antisărăcie şi Promovare a Incluziunii Sociale (2004) reiese faptul că economia informală

(neînregistrată oficial) crează noi probleme individului care o practică, în principal prin faptul că este lipsit de

orice măsură de protecţie socială.

Evoluţia disponibilizărilor

0

50

100

150

200

250

300

350

400

1997-2003 2004 2005 2006 2007

anul

nu

mă

rul d

e d

isp

on

ibiliz

aţi

ABRUD

BISTRA

BUCIUM

CAMPENI

CIURULEASA

LUPSA

MOGOS

ROSIA MONTANA

51

În contextul disponibilizărilor masive, în zonă creşte în mod firesc numărul şomerilor

înregistraţi la Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă Alba. Şomajul a devenit una

din problemele sociale majore din România începând cu anul 1993 când se înregistra saltul

ratei şomajului de la 5,43% (în anul 1992) la 9,20% (conform datelor ANOFM). Trendul

ascendent al ratei şomajului la nivel naţional din perioada 1993 – 2002 (cu un maxim de

11,36% în anul 1999) a fost una din preocupările majore ale politicilor economice şi sociale

din România, căutându-se luarea de măsuri (active) pentru creşterea gradului de ocupare a

forţei de muncă. Începând cu anul 2003, rata şomajului la nivel naţional începe să scadă,

astfel încât în 2007 înregistrează valoarea de 5%. Prin urmare, cifrele arată o îmbunătăţire în

această privinţă. În lipsa datelor validate de INS care să reflecte valori particulare înregistrate

de rata şomajului în ultimii ani în zona de impact, considerăm ca relevante cifrele care arată

evoluţia numărului şomerilor (tabelul 3.4.14)38

şi a fluctuaţiilor în puncte procentuale, luând

ca an de referinţă 2003 (tabelul 3.4.15) 39

.

Tabelul 3.4.14.

Evoluţia numărului de şomeri în zona de impact imediat (2003-2007)

Localitate /an Dec.

2003

Dec.

2004

Dec.

2005

Dec.

2006

Febr.

2007

Abrud 320 188 231 295 479

Câmpeni 484 464 254 333 380

Bistra 211 231 174 145 241

Bucium 96 89 70 68 139

Ciuruleasa 70 123 25 52 79

Lupşa 149 176 385 222 351

Mogoş 38 101 27 23 18

Roşia Montană 230 176 158 351 391

Total 1598 1548 1324 1489 2078

Sursa: AJOFM Alba

Din tabelul 3.14 se observă saltul în privinţa numărului de şomeri înregistraţi la

AJOFM Alba în februarie 2007 faţă de decembrie 2006, aflat în legătură directă cu

38

http://www.anofm.ro/statistici/evolutia_ratei_somajului_1991_2006.html 39

AJOFM Alba

Evoluţia numărului de şomeri (2003-2007)

0

100

200

300

400

500

600

Dec.

03

Mar

.04

Iun.

04

Sep

.04

Dec.

04

Mar

.05

Iun.

05

Sep

.05

Dec.

05

Mar

.06

Iun.

06

Sep

.06

Dec.

06

data de referinţă

nu

mă

rul şo

meri

lor

ABRUD

BISTRA

BUCIUM

CAMPENI

CIURULEASA

LUPSA

MOGOS

ROSIA MONTANA

52

disponibilizările făcute la finele anului 2006 ca urmare a încetării activităţii celor două

exploatări miniere CupruMin şi RoşiaMin. Sunt afectate de acest fenomen toate localităţile

din zona de impact a proiectului, mai puţin comuna Mogoş, unde numărul şomerilor scade. Tabelul 3.4.15.

Rata de creştere a numărului de şomeri în zona de impact imediat

faţă de anul –reper 2003 (%)

Dec.2004 Dec.2005 Dec.2006 Febr.2007

ABRUD 35,87 -38,53 -8,47 33,19

CAMPENI 20,00 -90,55 -45,35 -27,37

BISTRA -12,83 -21,26 -45,52 12,45

BUCIUM

-84,62 -37,14 -41,18 30,94

CIURULEASA 24,73 -180,00 -34,62 11,39

LUPSA -22,13 61,30 32,88 57,55

MOGOS 0,00 -40,74 -65,22 -111,11

ROSIA MONTANA -25,68 -489,74 34,47 41,18

Raportat la anul 2003, când în România rata şomajului cunoaşte deja o scădere

semnificativă faţă de anul precedent şi când începe, de fapt, trendul descendent al ratei

şomajului la nivel naţional, de la 10,2% la 7,6%, în zona de impact au loc evoluţii diferenţiate

pe localităţi şi în timp ale ratei numărului de şomeri raportat la anul 2003 (tabelul 3.4.15), care

arată: (1) creştere în anul 2004 faţă de 2003 în cele două oraşe şi în comuna Ciuruleasa; (2) În

2005 doar Lupşa înregistra creştere a numărului de şomeri faţă de anul reper, însă cu o rată

semnificativă, de peste 50%; (3) În 2006, în Lupşa se menţine o rată pozitivă de creştere a

numărului de şomeri, chiar dacă este la un nivel ceva mai scăzut, iar pentru comuna Roşia

Montană este anul în care rata de creştere a numărului de şomeri este pozitivă; (4) În anul

2007, luna februarie, cu excepţia comunei Mogoş, toate celelalte unităţi administrativ-

teritoriale înregistrau o creştere semnificativă a numărului şomerilor, ca urmare a

disponibilizărilor masive făcute de exploatările miniere din zonă. Oraşul Câmpeni rămâne în

continuare cu mai puţini şomeri în anul 2007 decât în anul 2003, datorită dependenţei mai

reduse faţă de industria minieră a locurilor de muncă din oraş.

Tabelul 3.4.16.

Ponderea şomerilor înregistraţi în populaţia stabilă în vârstă de 18-62 ani în zona de impact imediat,

perioada 2003 - 2007

Specificaţii Dec.

2003

Dec.

2004

Dec.

2005

Dec.

2006

Febr.

2007

MEDIE JUDET 7,01 7,78 6,42 5,40 5,67

Medie urban judeţ 7,60 7,17 5,71 4,02 4,09

Abrud 7,55 4,79 5,90 7,46 12,11

Campeni 9,22 8,8 4,91 6,35 7,24

Medie rural judeţ 6,02 8,77 7,57 7,67 8,25

Bistra 6,92 7,38 5,60 4,61 7,66

Bucium 8,27 8,6 6,90 6,71 13,72

Ciuruleasa 9,22 16,29 3,32 6,96 10,58

Lupsa 6,93 7,63 16,99 9,90 15,65

Mogos 6,53 18,36 10,47 4,48 3,51

Rosia Montana 9,14 7,79 5,89 16,09 17,88 Sursa: AJOFM Alba

53

În funcţie de un alt indicator relativ, cel al ponderii şomerilor înregistraţi în populaţia

stabilă în vârstă de 18-62 ani, pe baza datelor statistice disponibile la nivel de localităţi,

furnizate de AJOFM Alba, reies alte câteva aspecte (tabelul 3.4.16): (1) în vreme ce la nivelul

judeţului valoarea indicatorului are o tendinţă clar descendentă, în oraşul Abrud are loc o

evoluţie ascendentă, cu un salt în intervalul decembrie 2006 – februarie 2007 care arată valori

de trei ori mai mari decât media pe urban la nivel de judeţ, iar în oraşul Câmpeni, valori

aproape duble; (2) pentru ruralul zonei de impact, în 2003 toate comunele depăşeau media pe

judeţ, cu un maxim în Ciuruleasa iar în februarie 2007, depăşiri importante se înregistrau în

Roşia Montană, Lupşa, Bucium şi Ciuruleasa.

Concluzii:

1. În privinţa reperelor demografice ale zonei de impact imediat se pot sublinia

următoarele evoluţii:

- Rate totale de fertilitate mai scăzute la nivelul zonei de impact decât indicii

comparabili (naţional, pe judeţ, pe mediul urban sau rural), ceea ce subliniază pe

de o parte caracterul presant al unor politici de menţinere a populaţiei fertile (15-49

ani) în zonă, iar pe de altă parte necesitatea unor intervenţii (şi investiţii) strategice

şi politice care să modifice comportamentul procreativ actual al cuplurilor.

- Rata de divorţialitate foarte mică, care alături de o rata a migraţiei externe mică

arată caracterul conservator, tradiţional al populaţiei (din unghi socio-demografic

comparativ cu populaţia judeţului Alba)

- Număr redus de căsătorii, consecinţă şi a unei structuri demografice îmbătrânite

(mai îmbătrânite decât ale structurilor comparabile, aşa cum se vede în figurile

3.4.6. şi 3.4.7.)

- O mobilitate internă a populaţiei (de la o localitate la alta) cu mult peste media pe

ţară şi judeţ, ceea ce poate favoriza comportamentele inovative...dar şi depopularea

2. În privinţa locuirii, ocupării şi somajului, notăm că:

- S-au făcut disponibilizări masive care, chiar dacă nu imediat, afectează bugetele

familiilor care aveau angajaţi la întreprinderile miniere;

- După numărul disponibilizaţilor, cele mai afectate unităţi administrativ –

teritoriale, dintre oraşe este Abrudul iar dintre comune sunt Roşia Montană şi

Lupşa;

- Ratele de creştere a numărului de şomeri la începutul anului 2007 faţă de anul

2003 sunt mai mari în Roşia Montană, Lupşa, Bucium şi Abrud şi se află în

legătură directă cu ultimul val de disponibilizări;

- În zona de impact există resursă de muncă şi se înregistrează o pondere cu mult

peste media pe judeţ a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă din total

populaţie în vârstă de muncă;

- În intervalul 2003 –2007, în vreme ce şomajul la nivel naţional scade, în zona de

impact creşte;

- Reconversia profesională oferă perspective reduse de reabilitare economică a

gospodăriilor întrucât nu au apărut oportunităţi de angajare pe măsura numărului

de disponibilizaţi;

- Persistă o tradiţie a muncii salariale prin urmare sub acest aspect şomajul

reprezintă o problemă socială gravă în zonă.

54

3.5. Potenţialul economic al zonei de impact imediat

A. Potentialul agricol

Agricultura reprezintă una dintre activităţile economice preponderente ce se desfăşoară

în localităţile din zona de impact, în special în cadrul comunelor. Locuitorii acestora au fost

supuşi permanent unor constrângeri considerabile de natură economică şi socială. Lipsa

serviciilor şi a facilităţilor de bază, alături de situaţia economică dificilă a întreprinderilor din

zonă, corelată cu lipsa unor posibilităţi de angajare au determinat multe familii să revină la un

mod de viaţă bazat pe agricultura de subzistenţă.

Potenţialul agricol al zonei de impact, în actuala formă de organizare a exploataţiilor

agricole din zonă nu permite desfăşurarea unei activităţi agricole orientată către piaţă. Nu

există în zona de impact exploataţii agricole comerciale definite în sensul Ordonanţei de

Urgenţă nr.108 din 27 iunie 2001. Conform actului legislativ menţionat pentru sectorul

vegetal o astfel de exploataţie în regiunea de munte trebuie să deţină minimum 25 ha de paşti

naturale cultivate şi culturi furajere. Pentru sectorul animalier o exploataţie agricolă

comercială trebuie să deţină minimum:

a) vaci de lapte 15 capete;

b) taurine la îngrăşat 50 de capete;

c) oi sau capre 300 de capete;

d) porci 100 de capete;

e) alte specii de animale 100 de capete;

f) găini ouătoare 2000 de capete;

g) păsări pentru carne 5000 de capete

h) alte specii de păsări 1000 de capete;

i) apicultură 50 de familii.

Exploataţiile agricole cu dimensiuni sub limitele menţionate sunt exploataţii agricole

familiale. Acestea pot fi stimulate conform actului legislativ menţionat pentru practicarea

agriculturii ecologice.

Suprafaţa agricolă în localităţile din zona de impact imediat a proiectului RMGC se

prezintă în tabelul nr.3.5.1.

Tabelul 3.5.1

Suprafaţa agricolă pe categorii de folosinţă în localităţile zonei de impact imediat (ha)

Suprafaţă în ha Localitate

Roşia

Montană

Abrud Câmpeni Bistra Bucium Ciuru-

leasa

Lupşa Mogoş

Suprafaţa

agricolă totală 2315 1891 4351 3573 2575 1233 5840 4327

Suprafaţa arabilă 280 208 621 785 252 202 539 256 Păşuni 1098 929 1940 1939 1371 327 2932 2896 Fâneţe 937 754 1790 849 952 704 2369 1175 % suprafaţă

arabilă 12 11 14 22 10 16 8 6

Sursa: Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Alba

Observăm că suprafaţa arabilă ocupă o pondere scăzută în totalul suprafeţei agricole,

ceea ce oferă o primă informaţie asupra potenţialului agricol al zonei, care este adecvat doar

creşterii animalelor ce pot valorifica păşunile şi fâneţele naturale.

Raportat la numărul gospodăriilor din localităţile zonei de impact, care pot fi asimilate

exploataţiilor agricole individuale, fiecare deţinând o anumită suprafaţă de teren, structura

55

suprafeţei agricole pe categorii de folosinţă deţinută în medie de o gospodărie se prezintă în

tabelul 3.5.2. Tabelul 3.5.2.

Suprafaţa agricolă medie a gospodăriilor în localităţile zonei de impact imediat pe categorii de

folosinţă (ha)

Suprafaţă în ha Localitate

Roşia

Montană

Abrud Câmpeni Bistra Bucium Ciuru-

leasa

Lupşa Mogoş

Suprafaţa

agricolă totală 2,10 1,44 3,59 2,39 3,29 2,46 4,49 6,66

Suprafaţa arabilă 0,25 0,16 0,51 0,53 0,32 0,40 0,41 0,39 Păşuni 1,00 0,71 1,60 1,30 1,75 0,65 2,26 4,46 Fâneţe 0,85 0,58 1,48 0,57 1,22 1,40 1,82 1,81 Nr gospodarii 1100 1306 1212 1490 783 502 1300 650

Sursa: Date calculate

Observăm dimensiunea redusă a suprafeţelor de teren ce revine unei gospodării, care

nu permite decât practicarea unei agriculturi de minimă subzistenţă, având în vedere şi

specificul zonei.

Desigur că există variaţii în ceea ce priveşte dimensiunea terenului deţinut de fiecare

gospodărie. Pentru comuna Ciuruleasa, la care dispunem de date40

, procentul cel mai mare

revine gospodăriilor agricole care deţin între 1 şi 2 ha de teren agricol (30%), acestea, fiind

urmat de deţinătorii de până la un ha (26 %) gospodăriile deţinătoare între 2 şi 3 ha (19 %) iar

cele care deţin între 3 şi 5 ha, reprezintă 14 %. Gospodăriile care deţin suprafeţe cuprinse

între 5 şi 10 ha reprezintă circa 10 % din numărul gospodăriilor agricole iar cele care deţin în

proprietate peste 10 ha de teren reprezintă doar 1%, fiind în număr de 6 gospodării.

Gospodăriile cu suprafeţe mari de teren sunt amplasate de regulă pe dealuri, în satele

mărginaşe.

Situaţia comunei Ciuruleasa privind suprafeţele de teren deţinute de o gospodărie

poate fi extrapolată la toate localităţile din zona de impact, fiind o caracteristică a zonei de

munte.

Producţia agricolă vegetală a localităţilor din zona de impact imediat este prezentată

sintetic în tabelul nr.3.5.3. Tabelul nr.3.5.3.

Dinamica suprafeţei agricole cultivate şi a producţiei agricole vegetale

LOCALIT

ATE

ANII GRÂU OVĂZ PORUMB CARTOFI LEGUME

-ha- -to- ha- - to- -ha- -to- -ha- - to- ha- - to-

Abrud 2004 - - 6 5 4 5 130 1560 20 72

2005 3 3 5 5 - - 90 1080 20 71

2006 3 3 5 5 - - 90 990 20 59

Câmpeni 2004 50 100 100 200 20 40 220 3520 20 300

2005 80 128 80 96 20 40 300 4200 20 245

2006 100 180 100 120 20 40 250 3500 30 340

Bistra 2004 100 150 200 300 30 54 300 4200 20 151

2005 130 182 150 210 30 45 300 3600 25 180

2006 80 72 150 135 30 75 250 2750 25 89

Roşia 2004 - - - - 5 7 185 2220 20 77

40

Strategia de dezvoltare a comunei Ciuruleasa.

56

Montană 2005 2 2 3 3 - - 135 1620 20 81

2006 2 2 3 3 - - 135 1485 20 67

Bucium 2004 - - - - 10 10 208 2912 16 102

2005 - - - - 10 10 200 2800 16 104

2006 - - 10 8 16 10 201 2412 16 180

Ciuruleasa 2004 - - - - - - 80 960 5 19

2005 - - - - - - 60 660 5 14

2006 - - - - - - 60 660 5 14

Lupşa 2004 20 50 - - 180 720 180 2880 4 55

2005 10 20 20 38 - - 299 3588 5 58

2006 - - 30 27 120 300 260 2860 9 30

Mogoş 2004 - - 20 16 3 15 100 1250 23 437

2005 - - 20 16 - - 80 640 25 350

2006 - - 20 16 - - 85 850 25 338

Sursa: Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Alba

Observăm că zona analizată nu este favorabilă culturilor vegetale. Producţia de cereale

este modestă, ca atare nici creşterea animalelor care valorifică cerealele nu se poate baza pe

producţia din zonă nefiind posibilă practicarea unei agriculturi integrate din această

perspectivă. Randamentele înregistrate nu evidenţiază o agricultură rentabilă ci dimpotrivă

ineficientă. Cultura cartofului poate fi luată în considerare în această zonă.

Creşterea animalelor şi în special zootehnia rămâne principala sursă de venit pentru

agricultura din zonă. Efectivele de animale crescute în localităţile din zona de impact imediat

a proiectului RMGC, în ultimii trei ani sunt prezentate în tabelul 3.5.4.

Tabelul 3.5.4.

Dinamica efectivelor de animale

LOCALITA

TE ANUL

BOVINE OVINE+CAPR

INE

PORCINE PĂSĂRI

Total d.c

matcă

Total d.c.Fătă

toare

Total d.c.

Scroafe

Total d.c.

ouătoare

Abrud

2006 830 500 215 149 280 23 5500 4600

2005 868 530 226 175 273 23 6100 5000

2004 890 550 230 185 304 30 6400 5000

Câmpeni

2006 1900 900 346 277 600 40 10500 4000

2005 1980 1000 452 391 660 40 11700 4000

2004 1980 900 330 260 650 40 11000 4000

Bistra

2006 1950 880 771 622 1198 25 6900 5000

2005 1983 1100 775 650 1800 25 7000 5000

2004 2350 1100 895 650 1800 25 7000 5000

Roşia

Montană

2006 986 530 208 143 170 14 6000 5000

2005 1002 560 225 167 190 14 6485 5000

2004 1070 600 249 192 254 16 6500 5000

Bucium

2006 1250 540 200 180 130 10 3600 2000

2005 1310 590 208 190 120 10 3700 2000

2004 1420 660 342 260 470 10 9000 3000

Ciuruleasa

2006 890 460 181 144 190 24 3400 2500

2005 910 530 196 154 203 24 3400 2500

2004 945 580 196 164 390 24 3400 2500

57

Lupşa

2006 1940 910 338 280 647 20 8000 5400

2005 2300 1000 350 320 760 20 8200 5400

2004 2250 1000 350 320 750 20 8100 5400

Mogoş

2006 1450 700 1100 630 215 10 3650 2600

2005 1520 800 1200 800 200 10 3600 2800

2004 1525 875 1300 750 195 10 6000 3000

Sursa: Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Alba

Raportate la numărul gospodăriilor din zona de impact imediat efectivul de animale

este modest. Populaţia creşte în fiecare gospodărie în general o vacă, 1-2 porci şi circa 10

păsări. Acest efectiv este caracteristic agriculturii de subzistenţă şi nu poate fi privit decât ca o

sursă de completare a unor venituri.

Producţia agricolă obţinută de la animalele crescute în gospodăriile din zona de impact

a proiectului sunt prezentate în tabelul nr 5.

Tabelul 3.5. 5.

Dinamica producţiei obţinută de la animale

LOCALITA

TE

ANU

L

CARNE, TO LAPTE, HL LANA

KG

Bovine Ovine +

Caprine

Porcine Pasăre Vacă Ovine +

Caprine

Abrud

2006 133 7,3 37,5 11,3 14200 82 525

2005 145 3,9 60,6 11,3 14300 87 560

2004 106 6,2 85 18,3 14800 78 525

Câmpeni

2006 167 51 170 38 30000 715 460

2005 163 12 207 42 27500 175 455

2004 136 5,6 229 47 29000 80 460

Bistra

2006 272 21 150 45 27000 274 530

2005 313 24 228,6 15 32000 320 650

2004 248 20 222,5 21,6 30000 500 650

Bucium

2006 122 7 121 24 18180 70 240

2005 71 7 130 20 17500 85 230

2004 96 12,3 125 33 20000 120 350

Roşia

Montană

2006 127 7,9 36 12 15100 79 525

2005 158 6 61,3 13 15000 83 530

2004 145 5,5 50 14,3 22000 69 530

Ciuruleasa

2006 110 7,2 42 11 13500 66 260

2005 116 5,1 54 10 14250 64 275

2004 119 5,3 62 10,2 16200 74 263

Lupşa

2006 226 14 79 33,5 26000 126 590

2005 128 5 122 10 28000 150 626

2004 165 6 161 12 26000 150 560

Mogoş

2006 253 12 77 18 23650 355 324

2005 266 11 80 23,9 23600 385 340

2004 247 13 69 24 25460 405 362

Sursa: Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Alba

Randamentele obţinute sunt necompetitive. Producţia medie de lapte pe cap de vacă

este sub 3000 litri.

58

O problemă dificilă este şi valorificarea produselor agricole obţinute în gospodării.

Acestea sunt valorificate de regulă în interiorul gospodăriei. De cele mai multe ori chiar dacă

există un oarecare surplus nu poate fi valorificat din cauza inexistenţei în zonă a unor unităţi

care să valorifice aceste produse, precum şi datorită cheltuielilor mari de transport de la

producători până la puţinele centre de colectare existente.

Caracterul rudimentar al agriculturii practicate este demonstrat şi de înzestrarea

tehnică a acesteia, sintetizată în tabelul 3.5.6. Tabelul 3.5.6.

Înzestrarea tehnică a agriculturii în zona de impact imediat

LOCALITATEA TRACTOARE MOTOCULTOARE MOTOCOSITORI APARATE

DE MULS

Abrud 4 - 23 5

Câmpeni 8 - 10 10

Bistra 4 - 4 4

Roşia Montană 4 - 3 3

Bucium 2 - 5 5

Ciuruleasa 2 - 8 8

Lupşa 3 4 12 12

Mogoş 1 - 6 6

Sursa: Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Alba

Suprafaţa arabilă ce revine pe un tractor este în unele localităţi de peste 100 ha, ceea ce

este imposibil de lucrat nici dacă terenul ar fi comasat şi ar fi utilizat tractorul exclusiv la

producţia vegetală. Aparatele de muls în raport cu numărul vacilor sunt aproape inexistente.

Această situaţie demonstrează că în agricultura zonei tehnologiile de producţie sunt

rudimentare, fiind bazate pe utilizarea animalelor la munca pământului, iar productivitatea

muncii lucrătorilor din agricultură este extrem de scăzută. Tractoarele sunt utilizate mai ales

în exploatarea lemnului.

Aspectele menţionate anterior caracterizează starea agriculturii în zona de impact care

poate fi definită ca o agricultură de subzistenţă, ineficientă, neconformă cu actualele cerinţe

ale Politicii Agricole Comunitare şi care practicată în actualul sistem de organizare şi

înzestrare tehnică nu poate constitui o alternativă la dezvoltarea durabilă a zonei.

Unele studii recomandă practicarea agriculturii organice în zonă. Aceasta are însă

reguli extrem de precise şi doar certificarea produselor ca produse agricole bio este aproape

imposibil de obţinut de către majoritatea gospodăriilor din zonă în condiţiile actualelor

practici agricole şi datorită regulilor severe ce presupune acest demers.

B. Silvicultura

Silvicultura ocupă un loc important în economia zonei ca urmare a existenţei unor

importante suprafeţe de păduri, atât de răşinoase (brad, molid), cât şi de foioase (fag, gorun,

stejar).

Lemnul a făcut posibilă dezvoltarea unor meserii tradiţionale precum ciubărari,

şindrilari, cercuitori, rotari dar şi a unor meserii noi precum cele legate de producţia de

mobilă. Aceste meserii sunt practicate în toate localităţile din zona de impact a proiectului.

Î n prezent silvicultura se confruntă cu probleme legate de administrarea fondului

forestier şi degradările de mediu, cum ar fi: defrişări şi despăduriri iraţionale a unor suprafeţe

din zonă, productivitatea slabă a pădurilor în zonele poluate, extinderea pajiştilor în

defavoarea suprafeţei împădurite legată de acelaşi fenomen, lipsa accesibilităţii pe întreaga

suprafaţă a fondului forestier, etc.

59

C. Industria

Industria zonei de impact imediat a proiectului are la bază resursele solului şi ale

subsolului cunoscute şi exploatate din cele mai vechi timpuri: resurse minerale, lemn şi

materiale de construcţii.

Mineritul este cea mai veche ocupaţie din zonă fiind practicată încă de pe vremea

invaziei romanilor în Dacia. Industria extractivă a fost şi rămâne o componentă de bază a

activităţii industriale din zonă. În localităţile Roşia Montană, Abrud şi Bucium, mineritul

reprezintă activitatea industrială dominantă şi a fost un important suport material în viaţa

locuitorilor.

Exploatarea minereurilor neferoase, care se practică din perioada administraţiei

romane, a cunoscut o perioadă de dezvoltare deosebită între anii 1970 – 1985. După anul

1990, însă, ca urmare a creşterii permanente a costurilor, liberalizării preţurilor atât la

minereuri cât şi la energie electrică, precum şi în lipsa unor programe viabile de restructurare

şi retehnologizare, activitatea exploatărilor miniere din zonă a intrat în declin. Acest declin al

activităţii miniere a fost însoţit de înrăutăţirea situaţiei economice a populaţiei prin reducerea

veniturilor, creşterea şomajului, scăderea nivelului de trai.

Alături de minerit în zonă s-a dezvoltat şi industria de prelucrare a lemnului, care este

prezentă în majoritatea localităţilor din cadrul zonei de impact a Proiectului. În acest sens se

remarcă societatea S.C. Montana S.A., situată în localitatea Câmpeni, al cărei obiect de

activitate îl constituie exploatarea lemnului şi producţia de mobilă. Produsele societăţii sunt

distribuite pe pieţele externe, iar conducerea acesteia şi-a manifestat intenţia de a dezvolta în

continuare afacerea, oferind astfel posibilitatea creării de noi locuri de muncă. Rezultatele

economice ale acestei firme o clasează în anul 2005 pe locul 1 în topul afacerilor şi al

profitului România , judeţul ALBA, domeniul 36: Productia de mobilier si alte activităţi

industriale .

În oraşul Abrud există o întreprindere de confecţii S.C. Filatura de Bumbac care

absoarbe forţa de muncă feminină. Tot aici îşi are sediul S.C. Cuprumin S.A., la care

activitatea la exploatare a minereurilor neferoase a încetat practic în luna ianuarie 2007,

reuşindu-se cu greu păstrarea a 250 de locuri de muncă pentru întreţinerea iazului de

decantare. Această companie se află în plin proces de privatizare, ceea ce demonstrează că şi

în industria mineritului singura alternativă viabilă rămâne procesul de privatizare.

D. Resurse turistice

Resursele turistice ale zonei de impact imediat a proiectului RMGC nu pot fi tratate

decât în contextul întregului areal al Carpaţilor Occidentali.

Munţii Apuseni reprezintă un ţinut fabulos, din punct de vedere turistic. Valea

Arieşului care străbate această ramură a Carpaţilor de la vest spre est este una dintre cele mai

pitoreşti din întregul areal carpatin. Ea concentrează numeroase resurse turistice naturale şi

antropice, de o deosebită frumuseţe şi atractivitate.

Resurse turistice naturale. Natura a înzestrat această zonă cu o bogăţie de elemente

de atracţie majoră. Principalul element atractiv îl constituie relieful alături de care, la

pitorescul peisajului contribuie şi ceilalţi factori geografici: clima, solul, reţeaua hidrografică,

vegetaţia şi fauna.

Relieful include versanţii Munţilor Bihor, ai Muntelui Găina, ai Masivului Trascăului,

şi culmile Muntelui Mare.

Munţii Bihor, care alcătuiesc axul principal al Munţilor Apuseni au altitudini ce

oscilează între 1400 şi 1800 m, dominate de câteva vârfuri cum sunt: Curcubăta Mare (1841

m), Piatra Aradului (1429 m), Găina (1486 m). Ultimul prezintă o suprafaţă largă, bombată,

cu plaiuri întinse, unde anual se ţine renumitul "Târg de fete". Relieful acestor munţi se

prezintă ca o creastă unitară cu forme greoaie, masive şi pante înclinate dar uniforme, având

60

în genere aspect alpin. Zona cuprinsă între Bihor şi Muntele Mare este formată din calcar, în

care au luat naştere o serie de forme carstice, întâlnite între Complexul carstic Ocoale-

Scărişoara, cu peşterile: Gheţarul de la Scărişoara, Pojarul Poliţei, Poarta lui Ionele, Coiba

Mare şi Coiba Mică sau o serie de chei, din care amintim pe cele ale Ordâncuşei, numeroase

avene (Avenul din Şesari), doline, ponoare şi izbucuri care împreună alcătuiesc un peisaj

deosebit de atractiv.

Muntele Mare, cu altitudini de cca 1600-1800 m, culminează cu vârfurile Muntele

Mare (1862 m) şi Balomireasa (1632 m) fiind paralel cu Valea Arieşului. Se prezintă ca o

spinare largă şi netedă la o altitudine de 1600-1800 m din care se desprind spre Valea

Arieşului culmi uniforme, fără rupturi de pantă sau abrupturi, exceptând porţiunile unde apar

şisturile cristaline şi unde relieful devine spectaculos, cu forme impresionante ca în zona

Scărişoara-Belioara.

În zonele estice benzile calcaroase au generat forme carstice, râurile străbtând chei

sălbatice cum sunt cele ale Pociovaliştei, Runcului, Poşegii.

Munţii Trascău se impun prin relieful carstic dezvoltat într-o bandă de calcare întinsă

pe direcţia nord-sud, de la nord de Arieş până la Valea Ampoiului alcătuind masivele Bujor,

Bedelea, Colţii Trascăului, Platoul Ciumarnei.

Ca altitudine depăşesc 1200-1300 m, doar în câteva vârfuri cum sunt: Vf. Secul (1282

m), Vf. Turburelu (1304 m), Vf. Trascău (1217 m), Poeniţa (1437 m), Piatra Cetii (1233 m),

Negrileasa (1364 m), Albii (1275 m), Dâmbău (1569 m).

Alături de acestea se află şi o serie de peşteri dintre care amintim: Poarta Zmeilor,

Huda lui Papară din culmea Bedeleu, apoi Bisericuţa de lângă Necrileşti, Peştera Liliecilor de

pe Valea Ampoiţei sau cele din masivul Dâmbău şi Corabia de lângă Feneş.

Munţii Metaliferi au înălţimi mici şi mijlocii (în jur de 1000 m) cu suprafeţe domoale

străpunse din loc în loc de vârfuri vulcanice sau stânci golaşe de calcare jurasice - puncte de

mare atracţie turistică.

Rareori depăşesc 1000 m în vârfurile: Vâlcoi (1348 m), Petriceaua (1142 m), Breaza

(1121 m), Vârful Mare (1011 m). Interesante prin formele pe care le-au generat bactivităţile

vulcanice sunt Detunata Flocoasă (1528 m) şi Detunata Goală (1040 m) în care coloanele

columnare reprezintă puncte turistice de atracţie, ambele fiind declarate monumente ale

naturii.

Din punctual de vedere al climei, zona are un climat variat de la continental moderat,

în Valea Arieşului, cu particularităţi determinate de poziţia sa în partea centrală a Munţilor

Apuseni, pe faţeta lor orientală, fiind sub directa influenţă a maselor de aer umed şi răcoros

dinspre vest, peste care se suprapun influenţe sudice şi sud-estice care aduc în tot timpul

anului mase de aer mai calde de origine tropicală, până la climatul alpin întâlnit pe culmile

Bihorului, unde stratul de zăpadă se menţine până către jumătatea lunii mai.

Datorită acestor cadre, cea mai mare parte a zonei, până la altitudini mai joase, are

temperaturi medii anuale de 6º C, ele descrescând pe cursul văilor mai joase.

În unele zone zilele de iarnă cu temperatura maximă sub 0º C, variază de la 80-110

zile pe an (în perioada octombrie-aprilie), în timp ce în depresiuni, numărul acestora este

cuprins între 60-90 zile pe an (în intervalul noiembrie-martie). Zile de var cu temperatura

maximă ce depăşeşte 25º C apar numai în bazinele inferioare ale Văii Arieşului şi Văii

Ampoiului în perioada martie-noiembrie (80-90 zile pe an). Numărul zilelor călduroase scade

odată cu creşterea altitudinii.

Precipitaţiile în zonă sunt abundente, ele variind de la 1400 mm în vestul teritoriului,

pe culmile înalte ale Bihorului şi Muntele Mare până la cca 1100 mm la Arieşeni şi numai 680

mm la Avram Iancu. Înspre est avem mai puţin de 800 mm.

61

Ninsorile cad timp de 60-70 zile în munţi şi 30-40 zile anual în văile intramontane. În

zona de munte stratul de zăpadă durează din luna noiembrie până în luna aprilie, în mod

excepţional mai mult. Regiunile cele mai favorabile pentru practicarea sporturilor de iarnă

sunt înălţimile montane de peste 900 m unde stratul de zăpadă atinge 30-40 cm. Vântul este

adaptat liniilor mari ale reliefului. Astfel în zona montană predomină circulaţia vestică, la

Câmpeni, direcţiile dominante sunt cele de vest, sud-vest, etc.

Ceea ce prezintă importanţă în zonă este existenţa unui calm atmosferic mai ridicat ca

în alte zone, ceea ce permite punerea în evidenţă a unui topoclimat de adăpost, în special în

depresiunile de pe Valea Arie ului.

Din punct de vedere hidrografic, Arieşul are o vale, care pe lângă pitoreascul

extrordinar, drenează o mare parte a Munţilor Apuseni pe direcţia vest-est. Afluenţii de izvor

îşi adună apele din Masivul Bihor prin Rîul Alb şi pârâul Cobli, care, în zona comunei

Arieşeni se unesc, iar de aici spre aval curg sub numele de Arieşul Mare. Pe partea dreaptă

Rîul Alb, şi apoi Arieşul Mare, primesc o serie de ape de pe pante mari, repezişuri şi cascade.

Acestea sunt Valea Vîrciog, cu cascada cu acelşi nume, apoi Valea Cepelor, Galbena,

Bucinişul şi Iarba Rea.

Pe partea stângă în dreptul comunei Gîrda de Sus, Arieşul primeşte apele văii Gîrda

Seacă, de abia unită cu Ordâcuşa. Între ele este situat bazinul închis Ocoale-Scărişoara cu

numeroase drenaje subterane. După confluenţa cu Gîrda, Arieşul străbate o regiune cu

constituţie petrografică diferită, întâlnind sâmburi de calcar pe care îi fierestruieşte sub form

de chei (Cheile Albacului - Zugăi). Pe teritoriul comunei Albac, tot pe stânga, Arieşul Mare

primeşte apele râului Arada, care delimitează Munţii Bihor de Muntele Mare. În amonte de

Câmpeni, Arieşul Mare se uneşte cu Arieşul Mic care vine din dreapta, şi îşi adună apele din

Masivele Curcubăta Mare şi de pe Muntele Găina. După confluenţă poartă denumirea de

Arieş şi primeşte, pe stânga din Muntele Mare o serie de râuri repezi şi pitoreşti cum sunt:

Bistra, Valea Mare, Dobra, Valea Caselor, Lupşa, Poşaga, Ocoliş iar pe dreapta Valea Dolii,

Sohodolul, Abrudul cu Roşia Montană, Cioara, Valea Largă şi Remetea. Debitul mediu anual

al Arieşului este de 3,5 mc/s la Scărişoara, 12,4 mc/s la Câmpeni şi 19 mc/s la Baia de Arieş.

Spre sud curge Ampoiul care adună apele unor pâraie de pe Dealul Mare, culmea care

delimitează bazinul acestuia de bazinul Arieşului. Cei mai importanţi afluenţi ai Ampoiului

sunt Feneşul şi Ampoiţa, pe care le adună de pe versanţii Munţilor Metaliferi.

În general vegetaţia Munţilor Apuseni prezintă o mare varietate şi este o mare

atracţie turistică. Ea este etajată pe verticală în funcţie de altitudinea reliefului şi de etajele

climatice. Această etajare este însă mai puţin evidentă decât în cazul altor munţi. Aici

păşunile au un areal mai restrâns, numai în Munţii Bihor şi partea centrală a Muntelui Mare la

altitudini de peste 1600 m, în schimb sunt răspândite pădurile de foioase şi conifere. Sau, mai

bine zis, au fost răspândite. În ultimii ani, după 1990 zonele împădurite au fost supuse unei

defrişări iraţionale, ajungînd la situaţii în care se poate vorbi despre adevărate dezastre

ecologice. Aceasta pentru că exploatarea şi prelucrarea lemnului a rămas una din puţinele

ocupaţii ale locuitorilor din zona Munţilor Apuseni.

Cu toate acestea nu trebuie neglijat potenţialul turistic al vegetaţiei, altfel extrem de

diversificat. Golurile de munte din Muntele Mare sau Biharia atrag prin policromia florilor

prezente din primăvară şi până toamna târziu, prin spaţiile largi cu perspective splendide,

deranjate pe alocuri de apariţia solitară a câte unui pinten stâncos.

Multe specii de plante prezente sunt varietăţi ale florei noastre şi prezintă un interes

ştiinţific deosebit, unele fiind puse sub protecţia legii în diferite rezervaţii naturale. Astfel în

rezervaţia naturală de la Scărişoara-Belioara, vegetează strugurii ursului, săpunariţa, etc.

62

Floarea de colţ se întâlneşte la Întregalde la numai 500 de metri altitudine, constituind

punctul cu altitudinea cea mai joasă în care vegetează această plantă minunată în Europa.

La Baia de Arieş atrage atenţia "fagul împăratului" (Fagus Sylvatica) care îţi păstrează

frunzele brune în timpul iernii, iar în rezervaţia naturală de la Vidolm se dezvoltă pădurile de

zada (Larix Decidna), specie de brad cu frunze căzătoare.

Nu sunt lipsite de interes pentru turism nici fructele de pădure: zmeura, afine, mure,

coarne, frăguţe sau diferite ciuperci şi bureţi întâlniţi pretutindeni în masivele păduroase.

Pădurile din teritoriu adăpostesc o bogată faună cinegetică ce permite practicarea

vânătorii sportive.

În pădurile de munte trăiesc cerbul, ursul, căprioara, rîsul, jderul iar în pădurile de

stejar, lupul, mistreţul, iepurele şi alte specii de interes cinegetic.

O atracţie deosebită în cazul Văii Arieşului şi a majorităţii afluenţilor săi o reprezintă

fauna piscicolă, cu o zonalitate foarte bine evidenţiată: zona păstrăvului (Bistra, Lupşa), zona

lipanului, zona scobarului, zona cleanului. O parte din lacurile de la Roşia Montană (Ţarina,

Anghel, Brazi, Muntari şi Mare) au fost populate în 1968 cu păstrăvi curcubeu de origine

americană iar o altă parte cu păstrăv indigen, în anul 1979. Ulterior lacurile de la Roşia

Montană au fost populate cu crap, caras, caracudă şi clean.

Încercările sporadice ale autorităţilor de a proteja mediul ambient de agresiunea

distructivă a activităţilor economice, luate în timpul regimului comunist au eşuat definitive în

ultimii ani. Exploatarea aurului la Baia de Arieş s-a făcut de când lumea cu cianuri, numai că

nimeni nu a avut grijă să asigure reţinerea acestora în iazuri bine construite şi sigure. Mai

mereu se întâmpla ca o ploaie mai abundentă să spele depozitele de steril, puse pur şi simplu

în lunca Arieşului, şi să ducă otrăvurile în Arieş.

Zonele declarate rezervaţii naturale sunt lăsate fără nici o protecţie. Nimeni nu mai

are nici un fel de responsabilitate în ocrotirea acestora. Merită amintite cele mai importante

astfel de rezervaţii.

Platoul carstic Scărişoara este reprezentat printr-un bazin închis creat de o vale parţial

oarbă, pârâul Ocoale cu puncte de pierdere a apei (ponoare) şi un sistem etajat de peşteri

corespunzând fazelor de adâncime a reţelei hidrografice.

Pârâul Ocoale în bazinul superior se dezvoltă pe şisturi şi gresii impermeabile având

un curs permanent. La contactul cu calcarele, apa se pierde într-un ponor, la viituri mari îşi

continu drumul, pentru ca să dispară din nou în alte ponoare (trei), situate în aval. Apa care se

pierde în ponoarele văii Ocoale, ce au aspectul unei depresiuni largi cu fundul plat, reapar la

zi mai la sud de marginea platoului, în valea Gîrda Seacă, în puternicul izbuc de la Coteţul

Dobreştilor.

Sistemul Ocoale-Coteţul Dobreştilor, reprezintă drenajul activ al bazinului închis

Ocoale, respectiv etajul inferior, activ, inaccesibil pentru om. Deasupra lui se găsesc alte două

sisteme etajate de peşteri. Primul este constituit din câteva ponoare din avenul-peşteră numit

Avenul din Şesuri, care se află la câteva minute de mers din cătunul Gheţari. Este un aven ce

permite accesul la o reţea de galerii etajate, o parte din galerii fiind active datorită unui mic

izvor - Izvorul din Voiaga - a cărui apă, după ce traversează peştera, apare la zi în Izbucul din

pârâul Poliţei.

Al treilea sistem superior, fosil, este alcătuit din peşterile Gheţarul Scărişoara şi

Pojarul Poliţei. Ambele au intrarea prin câte un aven puternic şi au o mare bogăţie de

formaţiuni de peşteră (încrustaţiile coraliforme şi cristalele din calcit transparent).

Peştera Gheţarul Scărişoara este săpată în calcare triasice pe interfluviul dintre

bazinul Ocoale şi bazinul Gîrda Seacă la altitudinea de 1165 m. Peştera cantonează un gheţar

fosil ce se menţine graţie aerului rece care este depozitat în timpul iernii pe fundul avenului,

acumulându-se aici fără posibilitatea de evacuare în zonele inferioare, situate la baza

63

masivului de gheaţă, se dezvoltă formaţiuni de calcit (stalactite, draperii, domuri, etc.).

Aceasta este zona destinată cercetărilor ştiinţifice. Ea cuprinde două sectoare: unul nord-estic

(Rezervaţia Mică) şi altul sudic (Rezervaţia Mare).

Gheţarul de la Vârtop este situat pe versantul stâng al văii Gîrda Seacă, aproape de

cătunul Casa de Piatră. Este o peşteră fosilă săpată în calcare tithonice bogat concreţionat cu

gheaţă perenă în sala de intrare fiind declarat monument al naturii din 1957.

Detunata Goală Detunata Flocoasă

Detunata Goală (1048 m) şi Detunata Flocoasă (1258 m) – aceasta din urmă

datorându-şi numele învelişului des de păduri de conifere care o acoperă, nepermiţând o

examinare uşoară a structurii geologice. Detunata Goală este parţial lipsită de pădure

prezentând la zi o spectaculoasă anatomie magmatică.

Rezervaţia naturală Întregalde - localizată pe Valea Necrileşti (Găldiţei) şi pe Valea

Gălzii, la nord şi sud de satul Întregalde, cuprinde o suprafaţă de 403 ha, în care vegetează

floarea de colţ (rar. intregaldense).

Punctul fosilier Gîrbova de Sus (1,5 ha) prezintă un faciest calcaros recifal, numit şi

facies al calcarelor de Leitha. Sunt calcare badeniene în care, în afara resturilor de moluşte,

corali şi alge calcaroase se găsesc foarte multe resturi de echinide. Tot aici se găseşte un

gorun cu diametrul de 2 m şi o înălţime de 32 m.

Dealul cu melci (1 ha) este un punct fosilier situat în marginea nordică a şoselei ce

duce din Valea Arieşului la comuna Avram Iancu.

Pădurea de larice de la Vidolm - rezervaţie forestieră situată pe stâncile calcaroase ale

Munţilor Trascău, în apropierea comunei Vidolm, reprezintă cea mai joasă altitudine la care

creşte laricele în ţara noastră.

Muntele Vulcan (5 ha) - rezervaţie geologică aflată pe cumpăna de ape între Munţii

Metaliferi şi Valea Crişului Alb.

Atracţia turistică a frumuseţilor naturale este întregită de numeroase elemente de

cultură materială care reprezintă valori inestimabile: monumente istorice (cetăţi, mănăstiri,

biserici), monumentele memoriale, obiective culturale, elemente de etnografie şi artă

populară.

Din ansamblul atracţiilor antropice interes pentru turişti prezintă:

• Elemente de arhitectură populară întâlnite în bisericile si casele de lemn specifice

Ţării Moţilor, zonei Buciumului şi a mocănimii din Muntele Mare, precum şi la unele

construcţii tehnice (piue de apă pentru ţesături de lână, mori de apă sau cu zbaturi), întâlnite în

64

număr mare pe văile din Munţii Metaliferi, Muntele Mare, etc. Toate variantele de casă din

zona montană se caracterizează prin monumentalitate (datorită acoperişului ţuguiat şi mai

înalt făcut din şindrilă sau paie). Numeroase detalii constructive, de cele mai multe ori

sculptate în lemn, conferă arhitecturii acstora un pronunţat caracter arhaic, original;

• Portul popular se distinge prin câteva elemente specifice acestei zone, şi sunt

evidente influenţe microzonale, cum ar fi portul buciumanilor, considerat "mai elegant şi mai

luxos lucrat" datorită condiţiilor economice şi sociale existente de-a lungul veacurilor Aici

aurul s-a exploatat dintofdeauna). Pe cursul mijlociu al Arieşului (satele Poşaga, Ocoliş) s-a

cristalizat un costum popular deosebit prin structură, stil ornamental, cromatică şi beteala

capului ("conciul") care în această zonă este purtat în mod frecvent sau cu ocazia sărbătorilor

şi târgurilor;

• Elemente de artă populară - în general în zona Munţilor Apuseni cunoaşte o bogată

tradiţie în mesteşugurile populare în special în ceea ce priveşte prelucrarea lemnului şi a

textilelor (sumane, pieptare ornate cu piele, etc.). Sunt renumite produsele din lemn: ciubere,

butoaie, doniţe, şiştare, ghioabe, precum şi fluierele şi cunoscutele tulnice realizate de meşteri

moţi proveniţi din satele specializate în prelucrarea lemnului, cum sunt: Avram Iancu, Vidra,

Horea, Albac, Scărişoara, Gîrda, Arieşeni, etc;

• Manifestări folclorice. Folclorul muzical şi coregrafic în zona Munţilor Apuseni, de

o mare varietate, se încadrează în stilul creator şi interpretativ sud-transilvănean. Aici se

remarcă o creaţie folclorică complexă, elementul spiritual păstrând şi transmiţând tradiţii

milenare privind obiceiurile, cântecele de dragoste, de dor, de lucru, de petrecere, reflectând

puternice stări afective şi implicaţii sociale. S-a dezvoltat mai ales cântecul epic, cu

predilecţie balada şi cântecul istoric, care oglindeşte frământările sociale sau preamăresc

faptele de arme ale lui Horea, Cloşca, Crişan, Avram Iancu.

Între creaţiile coregrafice impresionante prin spontaneitatea şi frumuseţea lor, în zona

Apusenilor se cântă şi se dansează binecunoscutele "ţarine", în diferite variante, "învârtita",

"fecioreasca", etc.

Dintre manifestările folclorice prezintă interes datinile şi obiceiurile tradiţionale ce se

ţin la date calendaristice fixe, anuale, săptămânale sau cu diferite alte ocazii, mai cunoscute

fiind cele de pe Muntele Găina (iulie), Poiana Călineasa (14 iulie), Poiana Negrileasa, Sălciua

de Jos, Lupşa şi Câmpeni. Cu aceste ocazii pe lângă prezentarea pentru comercializare a unor

obiecte de artă populară sau producţie arizanală, se prezintă spectacole de către ansamblurile

folclorice locale sau din împrejurimi.

În Roşia Montană sunt organizate anual (în luna august) două evenimente importante

care atrag turişti în zonă şi anume:

- „Ziua minerului”, un obicei vechi, care onorează tradiţiile miniere ale comunităţii, şi

- „Fânfest”, care este un spectacol de muzică pentru tineri şi care în anul 2006 a fost la

cea de-a treia ediţie.

• Monumente şi locuri legate de trecutul istoric. Acestea sunt foarte numeroase şi

importante, ele amintind evenimentele istorice care au avut loc în aceast zonă: luptele duse de

iobagi sub conducerea lui Horea, Cloşca şi Crişan, de eroica luptă a lui Avram Iancu

împotriva exploatrii austro-ungare. Cele mai importante monumente se găsesc în localităţile:

Albac, Abrud, Câmpeni, Horea, Lupşa, Bucium, Avram Iancu;

• Monumente de arhitectură religioasă, remarcabile prin valoarea artistică,

autenticitatea şi vechimea lor, prezente în majoritatea localităţilor din teritoriu. Astfel:

- Biserici din lemn - Arieşeni (1791), Gîrda de Sus (1781), Lupşa (1429), Ponor

(1783), Sălciua (două biserici din sec. XVII), Vidra (sec. XVII - pictat în 1693),

65

Brăzeşti (1779), Goieşti (1712), Lăzeşti (sec XVIII), Poşaga de Sus (1752), Segacea

(1650), Sartăş (sec. XVIII), Cătunul Sub Piatră (1797), Valea Verde (1725);

- Alte monumente religioase:

- Bisericile ortodoxe din Lupşa (1421 şi 1835);

- Biserica romano-catolică din Abrud (1270);

- Biserica de piatră în stil romanic - Bistra (1844);

- Biserica unită - Roşia Montană (sec. XVIII);

- Biserica lutherană - Abrud.

• Muzee de istorie, etnografice şi memoriale valoroase prin bogăţia, valoarea şi

autenticitatea exponatelor:

- Casa memoriala a lui Horea, conducătorul răscoalei de la 1784, comuna Horea, satul

Fericet;

- Muzeul etnografic al apusenilor, care cuprinde peste 10.000 de exponate (comuna

Lupşa);

- Muzeul "Avram Iancu", Campeni: un muzeu de istorie care conţine descoperirile

arheologice făcute în zona Munţilor Apuseni, adăpostit în clădirea în care a funcţionat

Cartierul General al armatelor lui Avram Iancu, în timpul Revoluţiei de la 1848 - 1849;

- Casa natală a lui Avram Iancu, devenita muzeu in 1924, comuna Avram Iancu, jud.

Alba: 46 km, prin Campeni, barajul Mihoiesti, pe valea Ariesului Mic;

• Ruinele unor aşezări romane - Abrud (castru roman sec. II-III e.n.), Lupşa, Sat Tîrsa,

punctul arheologic com. Poşaga (tezaur dacic).

Peisajul deosebit de atractiv din această zonă, poziţia geografică a teritoriului, numărul

mare al punctelor de interes turistic, precum şi existenţa unei reţele de comunicaţii care să

asigure accesul în zonă, sunt factori determinanţi în stabilirea formelor de turism posibil de

practicat aici.

În zona de impact a proiectului RMGC se poate practica turismul pentru odihnă şi

recreere, turismul de circulaţie (turism de transit sau turism itinerant), turismul pentru pescuit

şi vânătoare sportivă, turismul pentru sporturi de iarnă, speoturismul.

Principalul factor care descurajează practicarea turismului în zonă este infrastructura.

Drumurile sunt nemodernizate, prost întreţinute şi supuse intemperiilor. Numeroase obiective

turistice dintre cele pe care le-am prezentat mai sus, pot fi vizitate doar pe drumuri nici măcar

petruite, cea mai mică aversă transformându-le în râpe adânci. Pe valea Arieşului, între Turda

şi Abrud, a existat o calea ferată îngustă, pe care a circulat faimoasa “mocăniţă”, dar pe care

autorităţile nu au sprijinit-o pentru a supraveţui în economia de piaţă. Astfel că, la ora actuală

ea este o nostalgică amintire a celor care o foloseau în scopuri exclusive practice: locuitorii

Ţării de piatră.

Alături de resursele turistice, baza materială ocupă un loc important în cadrul ofertei

teritoriului, permiţând punerea în valoare a potenţialului turistic de care acesta dispune.

Serviciul de cazare reprezintă alături de cele de transport, alimentaţie publică şi agrement, una

din prestaţiile de bază solicitate de turist, şi totodată factor important de stimulare a cererii

turistice.

Reţeaua unităţilor de cazare existente în zona de impact a proiectului RMGC este

deficitară. Cuprinde două hoteluri, de nivel inferioar (la Câmpeni şi la Abrud), şi câteva

pensiuni agroturistice cu un număr mic de spaţii de cazare. Cea mai mare parte dintre acestea

asigură un grad de confort redus.

66

E. Serviciile

Serviciile sunt slab dezvoltate în zonă, predominând cele de transport rutier de mărfuri,

transport rutier de persoane şi cele de igienă (coafură, frizerie). Amintim în acest sens firmele

S.C. Cris Trans SRL, şi SC Arieşul SA din Câmpeni specializate în transporturi rutiere.

Serviciile financiare sunt oferite de unităţile CEC S.A şi de băncile care operează în

zonă. Numărul persoanelor angajate în domeniul serviciilor financiar- bancare este aproape

inexistent în comunele situate în zona de impact, excepţie făcând cele două oraşe, respectiv

Abrud şi Câmpeni cu un număr mediu de angajaţi în sectorul financiar-bancar de 14 şi

respectiv 36 persoane la nivelul anului 2005. Se remarcă o creştere a numărului de persoane

angajate în domeniul serviciilor de transport şi de poştă în localitatea Roşia Montană de la o

medie de 3 persoane în perioada 1997-2003 la 59 de persoane în anul 2005.

F. Infrastructura de transport

Localităţile din zona de impact imediat prin aşezarea lor geografică, reprezintă o zona

de intersecţie a drumurilor naţionale de transport DN 74 si DN 74A, care asigură legătura atât

cu oraşele din judet (Câmpeni, Zlatna – Alba Iulia) cât si cu cele din judeţele învecinate (Cluj

Napoca, Deva). Insuficienta modernizare a principalelor drumuri naţionale, inexistenta unui

drum internaţional si inexistenta transportului feroviar duce la pierderea avantajelor oferite de

poziţia geografică a localităţilor.

Densitatea reţelei de drumuri judeţene şi comunale din zonă, variază în funcţie de

relief, şi de dispunerea aşezărilor umane. Starea acestora este în general precară, variind de la

drumuri de pământ, inaccesibile autovehiculelor, la drumuri pietruite sau chiar asfaltate, aflate

însă într-un grad de uzură avansată. Reţeaua stradală chiar şi în oraşe este formată în cea mai

mare parte din străzi pietruite sau de pământ.

O sinteză a stării drumurilor din zona de impact este realizată în Planul strategic de

dezvoltare socio-economică al comunei Bistra41

Drumuri de acces de pământ – impracticabile;

Drumuri neîntreţinute si neexploatate corespunzător (lipsa şanţuri/rigole, covor asfaltic

degradat);

Lipsa podurilor rutiere peste Arieş (L. Merilor, L. Largă);

Lipsa podeţelor pe drumurile comunale care traversează cursuri de apă;

Drumuri distruse de apă, ziduri de sprijin neconsolidate.

Zona Munţilor Apuseni este deficitară în ceea ce priveşte transportul pe calea ferată. În

anul 1995 singura cale ferată ce lega oraşul Abrud de oraşul Turda (trenul „Mocăniţa”) a fost

desfiinţată, fapt care a condus la degradarea semnificativă a liniei feroviare existente. Pentru

turişti aceasta reprezenta o atracţie deosebită, repunerea ei in funcţiune putând contribui la

creşterea atractivităţii zonei prin ineditul acesteia şi frumuseţea peisajului din zona pe care o

traversează.

Serviciile de transport sunt asigurate în cea mai mare parte de operatori privaţi.

Transportul public asigură legătura între principalele oraşe din zonă şi comunele cu satele

aparţinătoare însă dotarea tehnică este precară şi frecvenţa legăturilor scăzută.

F. Agenţii economici din zonă

Datele furnizate de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, Direcţia Generală a

Finanţelor Publice Alba arată evoluţia activităţilor economice (ca număr de agenţi economici

şi ca cifră de afaceri) în localităţile Abrud, Câmpeni şi Roşia Montană în care au sediul

principalii contribuitori fiscali din zona de impact.

41

Planul strategic de dezvoltare socio-economică al comunei Bistra, pag.22.

67

Tabelul 3.5. 7.

Evoluţia numărului de agenţi economici în Abrud

Activitate

economică

Anul

1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005

Agricultură 0 0 0 0 0 5 6 11

Comerţ 127 138 138 130 133 130 145 134

Construcţii 1 2 2 3 4 4 6 6

Industrie 17 29 32 29 38 33 46 48

Prestări

servicii

5 3 3 4 4 4 7 11

Turism 1 1 1 1 1 2 3 4

Total 151 173 176 167 180 178 213 214

Sursa: Direcţia Generală a Finanţelor Publice Alba

Observăm în oraşul Abrud creşterea numărului agenţilor economici din industrie şi

apariţia unor agenţi economici în agricultură începând cu anul 2003. Un început timid se

observă şi în turism, iar în sfera comerţului numărul agenţilor economici este relativ constant.

Principalii agenţi economici care operează în oraşul Abrud şi obiectul de activitate al

acestora sunt:

- S.C. Filatura de Bumbac S.A. – confecţii textile;

- S.C. Cominco S.A. – construcţii industriale şi civile;

- S.C. Cuprumin S.A. – industria minieră neferoasă;

- S.C. Cominco Transilvania S.A. - construcţii industriale şi civile;

- S.C. Cupru Sind S.A. - construcţii industriale şi civile.

Tabel 3.5.8.

Evoluţia numărului de agenţi economici în Câmpeni

ACTIVITATE

ECONOMICĂ

ANUL

1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005

Agricultură 0 0 0 0 0 7 6 11

Comerţ 168 170 170 176 167 188 186 182

Construcţii 7 9 6 8 8 13 15 17

Industrie 30 39 40 40 45 56 81 95

Prestări servicii 5 4 4 4 3 3 4 8

Turism 0 0 2 3 2 4 14 17

Total 210 222 222 231 225 271 306 330

Sursa: Direcţia Generală a Finanţelor Publice Alba

În oraşul Câmpeni dinamica numărului de agenţi economici este de asemenea crescătoare

datorită industriei şi comerţului. Se înregistrează în perioada respectivă noi agenţi economici

în agricultură şi creşte numărul celor din construcţii, ceea ce denotă o creştere a investiţiilor în

locuinţe şi spaţii productive. Potenţialul firmelor de construcţii poate fi utilizat de compania

RMGC la construcţia infrastructurii de strămutare şi a celei de exploatare.

Principalii agenţi economici din Câmpeni sunt:

- S.C. Montana S.A. – prelucrarea lemnului;

- S.C. Maria Producion SRL – recondiţionare şi producţie mobilier;

- S.C. Monopolis S.A. producţie băuturi alcoolice şi răcoritoare;

- S.C. Cris Trans SRL- Transporturi terestre;

- S.C. Hermes Montana SRL – confecţii textile.

68

Remarcăm în oraşul Câmpeni apariţia recentă a unui nou agent economic, cu un obiect

de activitate relativ nou în zona de impact şi anume S.C A.C.E. SRL, filială a unei companii

din Cluj, specializată în producţia de cabluri electrice, care are un număr de circa 250 de

angajaţi.

Tabelul 3.5. 9

Evoluţia numărului de agenţi economici în Roşia Montană

Activitate

economică

Anul

1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005

Agricultură 0 0 0 0 0 0 1 2

Comerţ 17 18 18 17 17 18 19 21

Construcţii 0 0 0 0 0 2 3 3

Industrie 4 5 6 6 6 5 7 10

Prestări

servicii

0 0 0 1 1 3 3 5

Turism 0 0 0 0 0 0 0 0

Total 21 23 24 24 24 28 33 41

Sursa: Direcţia Generală a Finanţelor Publice Alba

În Roşia Montană remarcăm dublarea numărului de agenţi economici în perioada

analizată, creşterea cea mai spectaculoasa înregistrându-se în ultimii trei ani. Apariţia unor

firme de prestări servicii şi de construcţii este rezultatul impactului pe care proiectul RMGC îl

are asupra zonei. În turism nu există nici un agent economic.

Cifra de afaceri înregistrată de agenţii economici din zonă urmează în linii generale

dinamica numărului de firme, fiind influenţată însă de restrângerea activităţii din sectorul

minier. Dinamica acesteia în special în primii cinci ani ai perioadei de analiză a fost puternic

influenţată de rata inflaţiei (59,1 % în 1998… 22,5% în anul 2002), care numai în anul 2005

coboară sub pragul critic de 10 %. Tabelul 3.5. 10.

Evoluţia cifrei de afaceri a agenţilor economici din Abrud (mii RON)

Activitate

economică

1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005

Agricultură 0 0 0 0 0 777 2701 9749

Comerţ 43662 54860 77859 120040 172993 244339 305813 320392

Construcţii 227 77 81 18610 30998 68479 83724 104842

Industrie 2502 14741 44706 84788 660663 1134696 1170374 1165901

Prestări

servicii

287 104 185 364 784 3804 10808 18590

Turism 0 0 0 7011 8471 133 434 597

Total 46678 69782 122831 230813 873909 1452228 1573854 1620071

Sursa: Direcţia Generală a Finanţelor Publice Alba

Observăm că în oraşul Abrud veniturile din vânzări provin în majoritate din activităţi

industriale (72 % în anul 2005) în timp ce turismul şi agricultura sunt nesemnificative ca

pondere (sub 1%). Deşi apar noi agenţi economici care operează în industrie, cifra de afaceri a

acestora în ultimii trei ani a perioadei de analiză rămâne relativ constantă (de fapt se reduce în

preţuri comparabile şi aceasta datorită în primul rând activităţii din industria extractivă care se

restrânge), în schimb creşteri importante se înregistrează în sfera serviciilor şi a

construcţiilor.

69

Tabelul 3.5.11.

Evoluţia cifrei de afaceri a agenţilor economici din Câmpeni (mii RON)

Activitate

economică

Anul

1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005

Agricultură 0 0 0 0 0 7272 5309 8319

Comerţ 60249 105921 146203 221325 287360 409657 491174 573080

Construcţii 1875 2119 2528 7530 10184 20733 34387 32337

Industrie 65129 130505 178547 251781 371903 512211 593319 603431

Prestări

servicii

212 93 161 89 399 381 4528 2934

Turism 0 0 12 171 1787 1315 2634 4999

Total 127465 238638 327451 480896 671633 951569 1131351 1225100

Sursa: Direcţia Generală a Finanţelor Publice Alba

Cele mai mari venituri în oraşul Câmpeni sunt înregistrate de firmele din industrie

(49,2% în ultimul an) şi comerţ (46,8 %). O anumită stagnare în dinamica industriei dacă

avem în vedere preţurile comparative se înregistrează în anul 2005 faţa de anul

2004.Veniturile din turism şi prestări de servicii deţin o pondere redusă în totalul veniturilor

înregistrate de agenţii economici din oraş, existând rezerve însemnate în privinţa potenţialului

economic al acestor activităţi.

Tabelul 3.5.12.

Evoluţia cifrei de afaceri a agenţilor economici din Roşia Montană (mii RON)

Activitate

economică

Anul

1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005

Agricultură 0 0 0 0 0 0 208 1610

Comerţ 5200 5824 8397 12010 16795 22750 26951 27096

Construcţii 0 0 0 0 0 5589 9681 9678

Industrie 344 413 541 1083 182385 264261 213520 264470

Prestări

servicii

0 0 0 125 89 3674 8755 16246

Turism 0 0 0 0 0 0 0 0

Total 5544 6237 8938 13218 199269 296274 259115 319100

Sursa: Direcţia Generală a Finanţelor Publice Alba

Şi în comuna Roşia Montană veniturile cele mai importante ale agenţilor economici

provin din activitatea industrială (83 % în anul 2005); veniturile din activităţi agricole sunt

nesemnificative (0,5 %), iar în activitatea de turism nu se înregistrează venituri. Sectorul

prestărilor de servicii se dezvoltă în ultimii ani, datorită prezenţei companiei RMGC în zonă,

către care se îndreaptă o serie de servicii cum ar fi: transport, consultanţă în afaceri, testări şi

analize tehnice, închiriere maşini şi echipamente, reparaţii auto etc.

70

3.6. Analiza SWOT

Analiza SWOT constituie un diagnostic sintetic al zonei de impact imediat din punct

de vedere economic şi social-cultural. Aceasta are ca scop identificarea punctelor tari şi a

punctelor slabe, cât şi a oportunităţilor şi ameninţărilor (riscurilor) induse de mediul extern.

Informaţiile oferite de analiză servesc procesului decizional recomandând următoarele acţiuni:

construieşte pe Punctele tari, elimină Punctele slabe, exploatează Oportunităţile, îndepărtează

Ameninţările.

În tabelul 3.6.1 se prezintă o analiză SWOT pornind de la realităţile zonei, care va

permite ulterior evaluarea impactului pe care proiectul de exploatare minieră RMGC îl poate

avea asupra zonei.

Tabelul 3.6.1.

ANALIZA SWOT

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

Poziţionarea în teritoriu

Poziţionare în partea de N-V a judeţului Alba

în centrul Munţilor Apuseni, în apropierea

DN 74 si DN 74 A, care asigură legătura atât

cu oraşele din judeţ ( Zlatna – Alba Iulia) cât

şi cu oraşe importante din judeţele vecine

Relieful accidentat, specific zonelor de munte

creează dificultăţi în realizarea unor proiecte

majore de infrastructură

Condiţii naturale/Situaţia mediului

Zăcăminte de minereu neexploatate

Existenţa a numeroase rezervaţii naturale

Cursul superior al Arieşului este nepoluat

putând fii utilizat pentru alimentarea cu

apă

Peisaj atractiv şi variat, cu potenţial

turistic ridicat

Existenţa unor suprafeţe întinse de

vegetaţie forestieră care găseşte condiţii

favorabile

Potenţial agricol favorabil creşterii

animalelor

Acces dificil la rezervaţiile naturale

datorită infrastructurii slab dezvoltate;

Poluarea excesivă a zonei în anumite

localităţi datorită mineritului iresponsabil

practicat de-a lungul anilor, precum şi a

prezenţei deşeurilor menajere şi forestiere

Cursuri de apă neregularizate ceea ce

creează pericol de inundaţii

Capitalul social

Forţa de muncă calificată în activităţi

industriale (miniere şi de prelucare a

lemnului în special)

Hărnicia locuitorilor, ospitalitatea şi

spiritul de întrajutorare

Diversitatea etno-culturală

Caracterul multicultural al comunităţii

Îmbătrânirea populaţiei

Migraţia populaţiei ceea ce conduce la

depopularea masivă în special a zonei

rurale

Peste 60% din populaţie este dependentă

economic (copii, şomeri, casnice,

pensionari)

Gradul de sărăcie ridicată în special a

populaţiei din rural

Rata ridicată a şomajului

Lipsa unor programe specifice adresate

grupurilor dezavantajate (copii proveniţi

din familii sărace, şomeri, vârstnici

singuri şi cu venituri reduse)

71

Infrastructura de transport şi comunicaţii

Zona este situată în apropierea de DN 75

şi 75 A

Reţea bine reprezentată de drumuri

Judeţene şi comunale

Reţea de telefonie fixă şi mobilă cu număr

mare de abonaţi

Televiziune prin cablu în special în urban

Prezenţa infrastructurii feroviare cu

ecartament îngust care poate favoriza

turismul

Lipsa infrastructurii feroviare de transport

normal pe calea ferată

Starea proastă a drumurilor judeţene,

comunale şi forestiere

Poduri şi podeţe ce traversează cursuri de

apă degradate în unele localităţi

Nu există televiziune prin cablu în toate

satele

Infrastructura tehnică

Toate localităţile sunt electrificate

Există în zonă surse de apă potabilă

Reţeaua de gaz metan nu există în zonă

Reţeaua de apă potabilă are acoperire

parţială şi este degradată în mare parte

Nu există canalizare în rural şi nici în

oraşe în întregime

Lipsa unor rampe ecologice de colectare a

deşeurilor menajere şi industriale

Lipsa curentului electric

Infrastructura de afaceri şi turism

Existenţa unor căi de comunicaţii rutiere

care facilitează accesul în zonă

Infrastructura turistică foarte slab

dezvoltată

Spaţii de cazare reduse ca număr

Infrastructura socială şi de educaţie

Există spitale şi dispensare umane

Există cămine culturale

Există şcoli şi grădiniţe

Infrastructura sanitară lipseşte în unele

sate

Dotarea şcolilor şi întreţinerea acestora

este deficitară în unele localităţi

Economie /Piaţa muncii

Tradiţii industriale miniere îndelungate

Sector de prelucrare a lemnului bine

reprezentat

Resurse de muncă calificate

Insuficienta dezvoltare a IMM-urilor din

domeniul serviciilor în special

Declinul meşteşugurilor tradiţionale

Emigrarea populaţiei tinere

Turismul

Potenţial turistic natural şi antropic bogat

şi divers

Existenţa unor rezervaţii naturale

atractive

Existenţa unor monumente istorice şi

vestigii arheologice valoroase

Conservarea unor tradiţii şi resurse

etnografice în localităţile din zonă

Disponibilitatea locuitorilor de a se

implica în agroturism

Infrastructura de acces spre zonele

turistice este neîntreţinută

Lipsa de pregătire a locuitorilor în

domeniu

Iniţiativa privată locală lipseşte

Promovarea turistică insuficientă

72

Agricultura

Potenţial agricol ridicat pentru creşterea

bovinelor şi ovinelor

Tradiţii locale în creşterea animalelor

Fărâmiţarea excesivă a terenurilor aflate

în proprietate - productivitate scăzută,

costuri ridicate

Înzestrarea tehnică deosebit de slabă

Forţa de muncă antrenată în activităţi

agricole este îmbătrânită

Lipsa de resurse financiare

Inexistenţa unor exploataţii agricole

comerciale şi forme de asociere de genul

grupelor de producători sau cooperative

OPORTUNITĂTI AMENINŢĂRI

Poziţionarea în teritoriu

Poziţie avantajoasă în raport cu proiectele

regionale şi naţionale ce vizează

infrastructura de transport

Poziţia localităţilor nu avantajează din punct

de vedere a infrastructurii de transport toate

satele

Condiţii naturale/Situaţia mediului

Integrarea în sistemul naţional şi de

păstrare a biodiversităţii şi diversificare a

florei, faunei şi habitatului poate duce la

dezvoltarea turismului

Fenomene de poluare industrială şi cu

deşeuri menajere şi forestiere

Insuficienţa fondurilor pentru reabilitarea

actuală a mediului

Tăieri necontrolate de arbori din pădure,

peste capacitatea de regenerare a fondului

forestier;

Capitalul social

Crearea de noi locuri de muncă prin

relansarea mineritului

Creşterea nivelului de calificare prin

participarea la cursuri de calificare

(inclusiv cele organizate de RMGC)

Sporirea iniţiativei antreprenoriale

Finanţări în creştere pe domeniul social,

care pot conduce la dezvoltarea

serviciilor sociale

Interesul tot mai crescut al turiştilor

străini pentru cunoaşterea specificului

cultural local din satele româneşti

Instabilitatea economică, care generează

efecte sociale negative (şomaj, inflaţie,

sărăcirea populaţiei)

Continuarea fenomenului de migrare spre

urban şi emigrare a populaţiei

Creşterea preţului pentru achiziţia şi

construirea de locuinţe;

Întărirea autonomiei locale în materie de

învăţământ şi cultură fără definirea clară

a noilor surse de finanţare

Infrastructura de transport şi comunicaţii

Proiectele de reabilitare şi dezvoltare a

infrastructurii rutiere vor facilita accesul în

zonă şi vor duce la creşterea atractivităţii

turistice

Creşterea preţului pentru serviciile de

transport şi telecomunicaţii

Infrastructura tehnică

Programe de finanţare din fonduri

europene pentru dezvoltarea

infrastructurii tehnico-edilitare

Lipsa de resurse financiare pentru

susţinerea cofinanţării la proiectele

implementate cu ajutorul UE.

73

Lipsa resurselor financiare la bugetul

local pentru sprijinirea proiectelor de

infrastructură

Infrastructura de afaceri şi turism

Posibilitatea de accesare a fondurilor

europene de către autorităţi locale şi

agenţi economici pentru dezvoltarea şi

modernizarea infrastructurii

Deteriorarea obiectivelor turistice datorită

întreţinerii necorespunzătoare, poluării şi

agresivităţii turiştilor

Neiniţierea programelor de dezvoltare a

infrastructurii turistice compromite

definitiv practicarea turismului în zonă

Infrastructura socială şi de educaţie

Existenţa unor programe guvernamentale

privind dezvoltarea învăţământului în

mediu rural

Existenţa unor ONG care activează în

domeniul social.

Lipsa unor programe adecvate de sprijin

pentru elevii de la sate ar putea

compromite egalitatea de şanse a acestora

în educaţie

Creşterea abandonului şcolar

Economie /Piaţa muncii

Declararea zonei ca „zonă defavorizată”

poate conduce la creşterea interesului

mediului de afaceri

Interesul companiei RMGC de a dezvolta

proiectul de exploatare auriferă în zonă

Privatizarea companiei Cuprumin care să

relanseze exploatarea minereurilor

cuprifere

Atragerea de noi investitori ca urmare a

succesului proiectelor de relansare a

mineritului

Existenţa unor programe de finanţare

pentru dezvoltarea afacerilor în mediul

rural (iclusiv programul Microcredit

iniţiat de RMGC)

Riscul ca închiderea mineritului să fie

definitiv în zonă, ceea ce va crea

numeroase probleme sociale

Lipsa de atractivitate a locurilor de muncă

pentru persoanele de înaltă calificare în

mediul rural

Turismul

Interesul tot mai crescut al turiştilor

străini pentru cunoaşterea specificului

cultural local din satele româneşti

Existenţa unui program de valorificare a

patrimoniului istoric şi cultural iniţiat de

RMGC

Construirea unor case de vacanţă ce pot fi

utilizate şi pentru activităţi turistice

Pericolul degradării florei în zonele

protejate şi a celorlalte elemente naturale

şi antropice datorită poluării şi turismului

necontrolat

Distrugerea în situ a unor elemente de

arheologie ca urmare a proiectului RMGC

Concurenţa localităţilor cu statut de

staţiune turistică

Agricultura

Posibilităţi de realizare şi valorificare a unor

produse ecologice şi tradiţionale

Practicarea unei agriculturi de subzistenţă nu

este viabilă în condiţiile integrării în UE

Din analiza SWOT se poate remarca dependenţa dezvoltării durabile a zonei de

activitatea de minerit şi implicit impactul pozitiv al derulării proiectului de exploatare propus

de RMGC, oportunitatea acestuia generând implicaţii pozitive economice şi sociale în zonă.

74

4. IMPACTUL ECONOMIC ŞI SOCIAL AL PROIECTULUI ASUPRA ZONEI DIN PERSPECTIVA DEZVOLTĂRII DURABILE

4.1. Achiziţionarea de proprietăţi şi contracte de cesionare a terenului

Delimitări terminologice

achiziţie – formă de comerţ care constă în a procura, în condiţii avantajoase, ceva

de preţ, un lucru rar (DEX, 6).

proprietate – stăpânirea deplină a unui bun în baza unui drept recunoscut

cesionare – transmiterea unui drept de creanţă unei alte persoane în temeiul unui

contract de cesiune; renunţarea de bunăvoie la un drept în avantajul cuiva (DEX, 165).

relocare – utilizarea banilor primiţi drept compensaţie pentru mutarea într-o casă a

cărei alegere va fi la latitudinea proprietarilor care au consimţit să se mute într-o altă locuinţă;

contract – acord încheiat ca urmare a înţelegerii intervenite între două sau mai

multe persoane pentru crearea, modificarea sau stingerea unor drepturi şi obligaţii în relaţiile

dintre ele(DEX, 219).

strămutare – exprimarea opţiunii proprietarilor afectaţi pentru o nouă casă,

construită într-unul din amplasamentele de strămutare (Alba Iulia, Piatra Albă).

Compania RMGC a demarat procesul de achiziţionare a proprietăţilor începând cu

luna iunie a anului 2002.

În schimbul cesiunii dreptului de proprietate titularul primeşte un „pachet de

compensare” a cărui expresie valorică se poate folosi, la libera alegere a proprietarilor, pentru

a achiziţiona o locuinţă noua, construita de RMGC in unul din amplasamentele de strămutare

de la Piatra Alba sau Alba Iulia, sau poate fi încasată în numerar.

Pachetul de relocare42

este rezultatul obţinut în urma conversiei în numerar a valorii

totale de compensare obţinută prin evaluarea: (i) casei cu dotările suplimentare - anexe; (ii)

diverselor elemente ale gospodăriei; (iii) terenuri şi pomilor fructiferi.

Pachetul de strămutare43

se edifică pe baza următoarelor reguli cu caracter general:

persoana strămutată are posibilitatea de a construi în regie proprie, dreptul de a alege o

locuinţă în limita compensării (inclusiv din modelele puse la dispoziţie de RMGC), dreptul de

a modifica dotările minimale44

ale locuinţe individuale in limitele valorii totale a compensării

disponibile. Eligibilitatea pentru strămutare presupune rezidenţa persoanei în casa care este

supusă evaluării şi compensării.

În ipoteza opţiunii pentru o construcţie nouă la Piatra Alba, RMGC suportă 25% din

costul total al construcţiei (casa de locuit), iar proprietarul suportă diferenţa.

Preţurile practicate de companie pentru construcţia de case în localităţile la Piatra Alba

si Alba Iulia sunt redate pe intervale de timp în tabelul 4.1.1.

42

Gazeta Proiect Roşia Montană din 16.11.2005, p. 3. 43

Prelucrat după Gazeta Proiect Roşia Montană, p. 3. 44

Structura pachetului minimal de dotări cuprinde următoarele componente: a) zugrăveli simple pentru pereţi şi

tavane, b) vopsitorie în ulei pentru baie şi bucătărie până la 1,5m înălţime, c) tâmplărie lemn vopsita, d) duşumea

de lemn în camere şi holuri, e) pardoseala mozaicată în baie,bucătărie, terasă, cămară, f) ferestre de aluminiu cu

geam termopan, g) pardoseala de ciment sclivisit in pivniţă, h) sobe de teracotă, i) boiler electric pentru apă

caldă.

75

Tabelul 4.1.1.

Preţurile caselor construite la Piatra Albă

Perioada de timp 1.12.2005 –

13.03. 2007

13.03 -

prezent

Preţul pentru construcţie (euro/mp.) 270,00 300,00

Preţul pentru acoperiş (euro/mp.) 17,00 17,00

Preţul terenului (euro/mp.) 8,33 12,37 Sursa: Date oferite de RMGC

Complementar facilităţilor anterior menţionate (cota parte din costul noii locuinţe la

Piatra Albă şi construcţia locuinţelor în cele două zone de strămutare), compania a mai creat o

serie de alte facilităţi, între care identificăm45

:

asigurarea unui loc de muncă pentru cel puţin un membru din familie în faza de

construcţie a proiectului (obligaţia este asumată în scris prin contractele de vânzare -

cumpărare si schimb);

asistenţă în căutarea unei noi gospodării pe o rază de 250 Km în jurul proiectului,

celor care nu optează pentru o locuinţă nouă în Piatra Alba sau Alba Iulia;

asistenţă medicală şi socială pentru acoperirea nevoilor individuale în noua locaţie;

îndrumare pentru mici economii, investiţii, operaţiuni bancare, precum şi pentru

dezvoltarea unor întreprinderi mici;

calificare profesională pentru a putea căuta un loc de muncă in noile locaţii şi

identificarea locurilor de munca împreună cu instituţiile competente;

asistenta în formalităţile de înregistrare la societatea de furnizare a electricităţii, la

politie, administraţia fiscală, la gospodărirea comunală, casa teritorială de pensii, şcoală.

Tabelul 4.1.2

Aspecte cantitative şi valorice privind achiziţia de proprietăţi de către RMGC

în perioada 2002-2006

Anii Tipul proprietăţii achiziţionate (construcţii, terenuri,

altele)

Rezidenţial Nerezidenţial

2002

Numărul de poziţii de proprietăţi achiziţionate 59 4

Numărul familiilor intrate în procedura de achiziţie 49

Numărul proprietarilor de drept persoane fizice care au

intrat în procedura de achiziţie

114 5

Valoarea în USD a sumelor acordate pe total proprietate 2.000.000 16.000

Valoare medie statistică în USD a sumelor acordate

fiecărui proprietar de drept

17.544 3.200

2003

Numărul de poziţii de proprietăţi achiziţionate 334 426

Numărul familiilor intrate în procedura de achiziţie 213 0

Numărul proprietarilor de drept persoane fizice care au

intrat în procedura de achiziţie

656 470

Valoarea în USD a sumelor acordate pe total proprietate 11.550.000 2.452.000

Valoare medie statistică în USD a sumelor acordate

fiecărui proprietar de drept

17.606 5217

2004

Numărul de poziţii de proprietăţi achiziţionate 34 132

Numărul familiilor intrate în procedura de achiziţie 33 0

Numărul proprietarilor de drept persoane fizice care au

intrat în procedura de achiziţie

63 173

Valoarea în USD a sumelor acordate pe total proprietate 1.001.000 723.000

45

Prelucrat după Gazeta Proiect Roşia Montană din 27.09.2006, p.1.

76

Valoare medie statistică în USD a sumelor acordate

fiecărui proprietar de drept

15.889 4.179

2006

Numărul de poziţii de proprietăţi achiziţionate 167 466

Numărul familiilor intrate în procedura de achiziţie 145 0

Numărul proprietarilor de drept persoane fizice care au

intrat în procedura de achiziţie

334 321

Valoarea în USD a sumelor acordate pe total proprietate 19.100.000 4.300.000

Valoare medie statistică în USD a sumelor acordate

fiecărui proprietar de drept

57.186 13.396

Total

Numărul de poziţii de proprietăţi achiziţionate 594 1028

Numărul familiilor intrate în procedura de achiziţie 440

Numărul proprietarilor de drept persoane fizice care au

intrat în procedura de achiziţie

1167 969

Valoarea în USD a sumelor acordate pe total proprietăţi 33.651.000 7.491.000

Valoare medie statistică în USD a sumelor acordate

fiecărui proprietar de drept

27.056 6.498

Datele prezentate relevă o evoluţie în zig-zag şi intermitentă a elementelor generatoare

ale operaţiunii de achiziţie de proprietăţi, respectiv ascendenţa acestora în perioada 2002-

2003, scăderea bruscă în anul 2004, absenţa „fenomenului” în anul 2005 şi intensitatea

maximă a sa în anul următor. În urma procesului de achiziţie cele 440 de familii au primit în

medie 93.505 USD fiecare, respectiv 76.480 USD pentru proprietăţile rezidenţiale şi 17.025

USD pentru proprietăţile nerezidenţiale.

Numărul proprietăţilor rezidenţiale pe care compania şi-a propus să le achiziţioneze

este de 947, în prezent fiind achiziţionate 594 de proprietăţi, ceea ce semnifică faptul că

deocamdată intenţia de achiziţionare s-a concretizat în proporţie de 62,7 %.

Cu banii primiţi o parte din familii au optat pentru relocare, adică au plecat în alte

localităţi, unde şi-au achiziţionat alte gospodării. Aceasta a fost opţiunea familiilor respective

şi probabil că au avut argumente de a alege o anumită locaţie de relocare cum ar fi: apropierea

de copii, locuri de muncă disponibile, condiţii de viaţă mai bune etc.

În ceea ce priveşte operaţiune de relocare, redăm în tabelul 4.1.3 paleta destinaţiilor de

relocare pe judeţe, precum şi gospodăriile pentru care relocarea a reprezentat străinătatea.

Tabelul 4.1.3

Locaţia şi numărul gospodăriilor relocate în perioada 2002-2006

Judeţul Gospodării relocate (nr)

Alba 181

Hunedoara 45

Arad 22

Cluj 17

Timiş 8

Bihor 3

Sibiu 3

Maramureş 2

Braşov 1

Caraş-Severin 1

Mureş 1

Sălaj 1

77

Satu Mare 1

Suceava 1

Străinătate 8

Total 295

Putem vorbi de orientare radială a destinaţiilor de relocare, cu o concentrare mai mare

pe judeţele Alba (care deţine şi poziţia de lider în acest sens), Hunedoara, Arad şi Cluj. Cu

excepţia judeţelor Timiş, Bihor, Sibiu şi Maramureş, în restul judeţelor prezentate în tabel au

fost relocate doar câte o gospodărie.

Sub aspect structural şi al gradului de achiziţie a suprafeţelor de teren situaţia se

prezintă astfel: Tabelul 4.1.4.

Suprafeţele de teren pe categorii de folosinţă şi gradul de achiziţionare al acestora (mp)

Categorie

de folosinţă Achiziţionate Neachiziţionate Total

% suprafeţe

achiziţionate

în total

Arabil 155.689 86.653 242.342 64,24

Construit 69.655 45.204 114.859 60,64

Curte 235.054 176.615 411.669 57,10

Fanat 5.157.960 5.517.567 10.675.528 48,32

Gradină 89.293 47.667 136.959 65,20

Gradină in arabil 7.748 11.751 19.499 39,74

Neproductiv 5.187 2.564 7.751 66,92

Pădure 640.869 624.492 1.265.361 50,65

Pădure fără titlu 102.422 75.623 178.046 57,53

Păşune 15.569 4.996 20.565 75,70

Total 6.479.447 6.593.132 13.072.579 49,57

Datele tabelului relevă faptul că păşunile se situează pe primul loc sub aspectul

gradului de achiziţionare, proporţia fiind de 75,7%. La polul opus se situează grădinile în

arabil unde ponderea este de 39,74%.

În legătură cu strategia de strămutare a companiei se pot formula cel puţin următoarele

întrebări:

- se poate afirma că strămutarea populaţiei a fost efectuată potrivit strategiei

recomandate de Banca Mondială „pământ pentru pământ”? În ce măsură localnicii mai doresc

să continue modul lor tradiţional de a trăi?

- „compensează” echivalentele valorice oferite de companie îndoielile asociate

posibilităţii de restabilire a celor strămutaţi/relocaţi ca producători independenţi sau salariaţi

beneficiari de avantajele proiectului?

Răspunsul la întrebările respective poate fi afirmativ având în vedere argumente

legate de amplasamentul locaţiilor de strămutare care oferă posibilitatea celor care doresc să

continue modul tradiţional de viaţă să opteze pentru locaţia de la Piatra Albă, iar celor care

doresc să-şi schimbe întrucâtva stilul de viaţă rural cu unul urban să opteze pentru locaţia din

Alba Iulia. Compensările pentru proprietăţile vândute companiei RMGC sunt peste preţul

imobiliarelor din zonă, fiind considerat unul din factorii care au contribuit la creşterea

preţului terenurilor şi construcţiilor atât în zona de impact direct cât şi în cea de impact

propagat.

Rămâne însă o altă întrebare legată de efectul psihologic al strămutării sau relocării

pentru că oamenii mai ales cei mai în vârstă lasă în zonă amintiri de neşters şi relaţii sociale

care de asemenea se refac cu greutate. Dar realitatea zilnică arată că mobilitatea populaţiei s-a

78

accentuat şi populaţia, în special tineretul, pleacă în localităţi din ţară sau străinătate unde

găsesc condiţii mai bune de trai.

4.2. Construcţia infrastructurii de strămutare

Având în vedere caracterul şi dezvoltarea spaţială a proiectului care se va dezvolta,

persoanele ale căror bunuri imobile se află in perimetrul de exploatare/siguranţă, se vor

evalua şi se vor compensa la fel fie că optează pentru strămutare fie că optează pentru

relocare. Persoanele care optează pentru strămutare pot utiliza compensările pentru a

achiziţiona o proprietate, incluzând un lot de casă şi o casă nou construită, pe un amplasament

de strămutare construit de RMGC. Totodată există şi posibilitatea ca aceste persoane să-şi

construiască singure casa pe una din amplasamentele de strămutare.

În urma procesului de selecţie, aşa cum s-a menţionat, s-au ales două zone care vor fi

propuse proprietarilor ce vor opta pentru strămutare:

- Piatra Albă aflată în comuna Roşia Montană, mai sus de Gura Roşiei, unde va fi

refăcută funcţionalitatea publică a administraţiei locale;

- Dealul Furcilor în oraşul Alba Iulia.

Compania va construi sau va reface pe cheltuiala ei infrastructura publică din zonele

de strămutare. În acest sens46

:

Vor fi construite drumuri de acces către zonele de strămutare (Piatra Albă) sau vor fi

modernizate (Alba Iulia)- drumurile principale vor fi asfaltate, iar cele secundare

acoperite cu pietriş;

Se va construi o şcoală (grădiniţă, şcoală primară şi gimnaziu) la Piatra Albă;

Se vor reconstrui la Piatra Albă amenajările pentru autorităţile locale şi pentru

serviciile publice existente la ora actuală în Roşia Montană (primărie, postul de poliţie,

oficiul poştal, casa de cultură, dispensar, piaţa de mărfuri);

Se vor asigura utilităţile de apă, energie electrică şi instalaţii sanitare;

Vor fi amenajate zone verzi şi spaţii de parcare;

Se vor construi biserici noi şi se vor oferi amplasamente pentru cimitire.

Proprietarii gospodăriilor afectate de perimetrul de exploatare, care optează pentru

strămutare vor avea libertatea de opţiune între 8 modele de case variind de la 65 m2

la 149 m2

în suprafaţă. Pentru fiecare dintre cele 8 modele de case, vor fi disponibile câte trei tipuri de

loturi de casă şi fiecare model de casă va fi disponibil cu o finisare minimă, existând

posibilitatea unor finisări suplimentare dacă gospodăria care se strămută acceptă să plătească

pentru aceasta. Gospodăriile afectate, eligibile, vor avea de asemenea posibilitatea să opteze

pentru a-şi construi singure casele pe un lot de casă amenajat şi pus la dispoziţie de RMGC pe

unul dintre amplasamentele de strămutare, personalizându-şi în felul acesta ambientul în care

persoanele doresc să trăiască, în conformitate cu dorinţele şi posibilităţile financiare pe care le

au.

Amplasamentele de strămutare vor avea în final din punct de vedere a infrastructurii

toate caracteristicile similare localităţilor existente în statele dezvoltate europene.

Infrastructura modernă se va încadra cu elementele tradiţionale de arhitectură oferind condiţii

civilizate de viaţă locuitorilor din amplasamentele respective.

Impactul direct asupra zonei se va resimţi atât prin îmbunătăţirea infrastructurii

existente cât şi prin locurile de muncă create precum şi prin posibilităţile de dezvoltare a

afacerilor din zonă ca urmare a noii infrastructuri create.

46

Proiectul Roşia Montană – Managementul impactului social, vol.1, pag.62-63

79

4.3. Construcţia infrastructurii de exploatare şi valorificarea după închiderea proiectului

Infrastructura de exploatare a companiei RMGC, prin proiect are în vedere crearea pe

o suprafaţă de aproximativ 1600 ha a unor obiective, care se desfăşoară pe teritoriile

administrative ale localităţilor Abrud, Roşia Montana, Câmpeni şi Bucium. Investiţiile în

infrastructura de exploatare vizează realizarea de suprafeţe uzinale de procesare şi tratare,

cariere de exploatare la zi a minereurilor auroargintifere, cariere pentru exploatarea rocilor de

construcţie pentru anrocamente, spaţii de depozitare în haldă a solului vegetal decopertat,

suprafeţe de depozitare în haldă a sterilului, iaz de decantare, spaţii de depozitare materiale

periculoase toxic/explozibil, modernizare de drumuri de acces, modificări creare de drumuri

de legătură, crearea de drumuri de exploatare, aducţiuni şi transport apă industrială şi apă

potabilă, unităţi de epurare a apelor uzate menajere, deviaţii ale liniei de electrificare, staţii de

transformare, dezvoltarea unei reţele de telefonie fixa pentru uz intern şi mobil.

Amplasamentul principalelor obiective ale proiectului este următorul47

:

- uzina de procesare a minereurilor şi a staţiei de tratare a cianurii amplasată între

Valea Săliştei şi Valea Roşia Montană,

- carierele Cetate şi Cârnic, care vor asigura extragerea minereului în condiţii de

exploatarea la suprafaţă având lângă ele 2 halde de steril, şi un depozit de minereu

sărac în sud– estul haldei Cetate, un depozit de deşeuri inerte în sudul haldei Cârnic;

- carierele Jig şi Orlea, pentru extragerea minereului în cariere de suprafaţă;

- sistemul iazului de decantare Corna care se va amplasa în Valea Cornei, la sud de

amplasamentul uzinei de procesare;

- carierele de anrocamente pentru lucrări de terasamente şi activităţi de betonare care

for fi poziţionate în zona Valea Porcului (gresii) şi amplasamentul Şulei (andezite);

- patru halde de sol vegetal amplasate la vest de cariera Şulei, la sud de uzină şi la

sud-est de barajul iazului de decantare. Acestea vor fi utilizate ulterior la lucrări de

reconstrucţie ecologică;

- barajul şi iazul de colectare ape acide al carierei şi haldei de roci sterile Cetate;

- depozit de material explozibil ce se va amplasa adiacent drumului de acces la iazul

de decantare la 1 km sud de uzină;

- canale de colectare/ deviere a apei atât pentru apele acide cât şi pentru apele de

suprafaţă convenţional curate, care nu vin în contact cu activităţile de minerit,

amplasate în jurul carierelor, a iazului de decantare şi în partea de nord a Văii Roşia.

Pentru realizarea proiectului vor fi necesare construirea unor tronsoane scurte de

drumuri care să asigure accesul la uzina de procesare şi la exploatarea minieră Roşia Poieni.

Drumul de acces la uzină se va desfăşura pe malul stâng al Văii Roşia, cu originea în

drumul naţional DN 74 A la Gura Roşiei. Un tronson din traseul drumului se suprapune peste

traseul existent al căii ferate uzinale care asigura transportul minereului la Gura Roşiei.

Pentru realizarea accesului către Roşia Poieni este necesară construirea unui nou

drum judeţean DJ 107 I (Bucium Sat) în lungime de 6,65 Km care va asigura accesul

vehiculelor dinspre drumul naţional DN 74.

Ambele drumuri vor avea lăţimea de 10 m şi vor fi asfaltate pe aproximativ 80% din

lungime48

.

În afara celor două drumuri principale pentru realizarea accesului corespunzător a

autovehiculelor de mare tonaj de la cariere la uzina de preparare, haldele de steril şi iazul de

decantare este necesară construirea unor drumuri interne de transport, care vor fi acoperite

cu pietriş. Pentru vehiculele uşoare se vor amenaja drumuri separate.

47

Proiect Alba S.A. - Plan urbanistic zonal - zona industrială Roşia Montană. pag. 6-8 48

Proiectul Roşia Montană – Procese tehnologice, vol 8. pag.45.

80

Alimentarea cu apă are în vedere asigurarea atât a apei industriale cât şi a celei

potabile pentru satisfacerea necesităţilor curente din perimetrul industrial. Sistemul de

alimentare cu apă industrială cuprinde captarea de apă şi amenajările aferente din albia râului

Arieş, rezervorul tampon, staţia de pompare şi conducta de transport a apei până la limita

incintei de utilizare.

O parte din apa brută adusă din Râul Arieş va fi potabilizată într-o staţie de tratare

amplasată în cadrul uzinei de procesare pentru satisfacerea necesităţilor curente din cadrul

perimetrului industrial.

Sistemul de canalizare are în vedere atât canalizarea apelor uzate tehnologic cât şi

canalizarea menajeră.Apele acide rezultate în urma percolării rocilor din halde, cât şi apele de

mină se vor colecta într-un lac de acumulare, de unde vor fi pompate către staţia de

neutralizare aflată în incinta uzinei. După neutralizare, acestea fie vor fi descărcate pe văile

Corna şi Roşia, fie vor fi utilizare ca apă tehnologică în uzina de procesare minereuri.

Apele uzate de tip menajer rezultate de la birouri şi alte amenajări aferente uzinei de

procesare (de exemplu, apele uzate provenite de la grupurile sanitare, de la bucătărie şi de la

maşinile de spălat) vor fi dirijate către o staţie de epurare a apelor uzate menajere, care va fi

amplasată în cadrul uzinei de procesare. Efluentul epurat de la această staţie va fi eliminat în

conformitate cu practicile acceptate şi cu normele de protecţie a mediului în vigoare.

Alimentare cu energie electrică49

se va realiza de la linia electrică existentă cu circuit

dublu de 110 kV de la Zlatna către Roşia Poieni ce traversează zona propusă spre exploatare

şi care va fi deviată pe o lungime totală de aproximativ 7 km la vest de uzina de procesare

pentru a evita traversarea drumurilor de transport şi haldele de steril. Această linie va fi legată

de staţia de transformare din incinta uzinei, de unde printr-o reţea de linii aeriene şi cabluri de

suprafaţa va fi distribuită la tensiunea de 20 kV.

Reţelele de telecomunicaţii au în vedere în primul rând menţinerea în funcţiune

extinderea sau modernizarea reţelei Romtelecom din zona industrială.

O conectare cu fibra optică va fi extinsă de la terminaţia curentă de la Gura Roşiei

până la amplasamentul uzinei pentru a deveni principala metodă de comunicare pentru

Proiectul Roşia Montana. Un sistem de telefonie va asigura comunicarea pe amplasament

împreună cu radiouri şi telefoane mobile. Va exista de asemenea un sistem de telefonie

publică ce va avea puncte strategic amplasate cu telefoane pe amplasamentul uzinei,

atelierului şi magaziei.

Impactul infrastructurii asupra zonei va fi resimţit atât în perioada de construcţie, când

firmele locale au posibilitatea de a-şi valorifica potenţialul în această direcţie, utilizând forţa

de muncă disponibilă, cât şi în perioada de exploatare (este necesară întreţinerea ei).

După închiderea proiectului o parte a infrastructurii care a fost creată pentru

necesităţile proiectului va fi dezafectată şi valorificată de companie sau va fi integrată în

mediu astfel încât să nu afecteze capacitatea de folosinţă a acestuia. Altă parte va fi predată

autorităţilor locale sau va fi valorificată prin vinderea acesteia către alţi agenţi economici care

au dorinţa de a dezvolta afaceri în zonă.

Câteva direcţii posibile de utilizare a infrastructurii create după închiderea proiectului

sunt următoarele:

Drumurile de acces de pe amplasament pentru care există interes public sau tehnic vor

fi puse la dispoziţia populaţiei din zonă;

Liniile de curent electric de joasă şi medie tensiune vor fi lăsate pe loc pentru a fi

utilizate de populaţia locală şi eventualii întreprinzători;

Sistemele de alimentare cu apă potabilă şi tehnologică precum şi sistemul de epurare

vor fi predate autorităţilor locale, în măsura în care există interes pentru acestea.

49

Plan urbanistic zonal., pag 67-68

81

Clădirile administrative spaţiile de depozitare, care pot fi utilizate şi alte elemente ale

infrastructurii vor fi valorificate prin vânzare către persoane fizice sau juridice sau

donate către autorităţile publice locale.

Desigur că noul proiect va afecta puternic mediul ca urmare a exploatării la suprafaţă a

minereului aurifer şi a infrastructurii tehnologice de obţinere a aurului utilizate, dar

managementul de mediu propus de companie şi verificat la alte exploatări anterioare oferă

perspectiva remodelării mediului după închiderea exploatării în aşa fel încât să fie minimizate

impactul acesteia asupra zonei.

La închiderea proiectului se va realiza stabilizarea solului, se va reface stratul de

pământ care să permită dezvoltarea unei vegetaţii specifice zonei şi se va îmbunătăţi

arhitectura peisagistică astfel încât mediul să nu fie afectat din punct de vedre estetic ci

dimpotrivă să constituie un punct de atracţie pentru locuitorii din zonă şi pentru vizitatori

4.4. Dezvoltarea generală a infrastructurii locale

Analizând componentele mediului antropic, reiese că infrastructura actuală este

necorespunzătoare din punct de vedere a capacităţilor, a gradului de diversificare, şi a

condiţiilor de utilizare oferite. Aceasta constituie de altfel un impediment pentru dezvoltarea

generală a afacerilor din zonă şi pentru oferirea unor condiţii de trai corespunzătoare

locuitorilor din zonă.

Realizarea proiectului creează premisele necesare dezvoltării generale a infrastructurii

locale şi zonale prin contribuţia directă şi indirectă a companiei RMGC.

Având în vedere faptul că dezvoltarea zonei este ghidată de planul strategic de

dezvoltare50

, al fiecărei unităţi adminstrative, s-a realizat o analiză comparativă între

dezideratele comunităţilor locale cu privire la dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii şi

ceea ce este prevăzut în proiectul de investiţii a companiei RMGC. Conform planurilor

strategice a localităţilor şi a cererilor de finanţare pentru proiecte, reies următoarele direcţii

majore de dezvoltare a infrastructurii zonei:

- dezvoltarea şi modernizarea reţelei de alimentare cu apă;

- dezvoltarea reţelei de alimentare cu energie electrică, electrificare gospodării;

- dezvoltarea infrastructurii de canalizare şi colectare a deşeurilor solide;

- dezvoltarea infrastructurii de transport pe drumuri şi calea ferată;

- dezvoltarea infrastructurii de telecomunicaţii şi internet, televiziune prin cablu.

Analizând planurile strategice de dezvoltare a comunităţilor locale aflate în zona de

impact imediat, nu s-au pus în vedere situaţii conflictuale în ceea ce priveşte dezvoltarea

infrastructurii generale. Cu toate că la majoritatea strategiilor în analiza SWOT, existenţa

minereurilor auro-argintifere este trecut ca şi oportunitate, nu se au în vedere posibilităţile

oferite de realizarea investiţiei de către RMGC, fiind menţionate însă la fiecare unitate

administrativă la puncte slabe starea infrastructurii.

Compania Roşia Montana Gold Corporation are prevăzut prin proiect51

o dezvoltare a

elementelor de infrastructură strict orientat pe programul de exploatare şi prelucrare a

minereurilor, respectiv pe programul de construire a dotărilor anexe şi de reabilitare a

efectelor activităţilor lucrărilor miniere de suprafaţă.

Parţial aceste activităţi se converg cu planurile de dezvoltare ale unităţilor

administrative din zona de impact imediat, şi determină o dezvoltare a infrastructurii care se

realizează pe două fluxuri: directe şi indirecte.

50

Plan urbanistic zonal. 51

Proiectul Roşia Montană – Informaţii generale

82

Fluxurile directe sunt determinate de investiţiile directe în modernizarea, reabilitarea

şi crearea de drumuri şi căi de acces, linii de înaltă tensiune, staţii de transformare, amenajări

complexe de alimentări cu apă potabilă şi industrială, staţii de epurare şi tratare a apelor care

pe de o parte sunt prevăzute ca deziderate în dezvoltarea locală iar pe de altă parte prin

proiectul de investiţie este prevăzut ca la închiderea exploatării să intre în patrimoniul

administraţiei locale.

Fluxurile indirecte contribuie la dezvoltarea infrastructurii prin efectele economice

generate de exploatarea şi prelucrarea minereurilor, determinând dezvoltarea unui lanţ

generator de plus valoare creată în întreprinderile productive care susţin activitate de

exploatare (echipamente de protecţie, scule, utilaje uşoare, piese de schimb) şi unităţi de

servicii conexe activităţilor principale. Aceste fluxuri vor determina venituri suplimentare la

bugetele locale.

Totodată se preconizează ca acţiunile educaţionale pe care RMGC le intenţionează a le

realiza, direct sau prin finanţarea de ONG-uri se vor finaliza prin modificarea mentalităţii şi

orientarea factorilor decizionali către accesarea fondurilor de dezvoltare a infrastructurii.

4.5. Locuri de muncă create şi implicaţiile sociale ale acestora

Derularea proiectului are un impact extrem de pozitiv asupra gradului de ocupare a

forţei de muncă din zonă.

Contextul actual privind piaţa muncii din zona de impact, demonstrează utilitatea

proiectului RMGC, ca fiind singura alternativă posibilă în vederea absorbţiei forţei de muncă

disponibile existente.

În prezent, zona de impact traversează cea mai critică perioadă din punct de vedere a

gradului de ocupare a forţei de muncă, cauzat de închiderea recentă a celor două exploatări

miniere (Minvest şi RoşiaMin), ceea ce s-a soldat cu disponibilizarea unui număr foarte mare

de angajaţi după cum urmează52

:

1167 în perioada 1997-2003;

241 în anul 2004;

73 în anul 2005;

575 în anul 2006;

700 în anul 2007 (luna februarie).

Protocoalele semnate cu consiliile locale din Roşia Montană şi Abrud specifică faptul

că se acordă prima preferinţă de angajare persoanelor din zonă pentru ocuparea locurilor de

muncă create.

La sfârşitul primului trimestru din anul 2007, componenţa teritorială a angajaţilor

corespunzătoare ofertei locurilor de muncă din cadrul companiei RMGC, se prezintă astfel:

Tabeul 4.5.1

Situaţia angajaţilor de la RMGC în anul 2007 pe judeţe

JUDEŢ NR.ANGAJAŢI %

Alba 424 89,7

Cluj 6 1,3

Hunedoara 22 4,6

Bucureşti 8 1,7

Alte judeţe 13 2,7

Total 473 100

52

Conform statisticilor furnizate de Agenţia Naţională a Zonelor Miniere

83

Fiind cea mai mare investiţie din comunitatea locală, compania RMGC reprezintă

principala formă de absorbţie a persoanelor disponibilizate aflate în şomaj, reprezentând deci,

o extraordinară oportunitate de angajare, în primul rând pentru locuitorii din zonă. Se constată

că aproape 90 % din locurile de muncă ale companiei sunt ocupate de locuitori din judeţul

Alba, circa 6 % din locurile de muncă sunt ocupate de persoane provenite din judeţele

limitrofe şi doar 4 % revin locuitorilor din Bucureşti şi alte zone. Desigur că cea mai mare

parte a angajaţilor (82 %) provin din zona de impact direct, adică din: Rosia Montană (286),

Abrud (73), Bucium (16),Câmpeni (8), Ciuruleasa (3), Mogos (1).

Specificul exploatării oferă oportunităţi de angajare şi pentru muncitorii necalificaţi şi

semi-calificaţi, care şi-ar găsi cu greu un loc de muncă în altă parte. Pe lângă locurile de

muncă create în domeniul exploatării propriu-zise, ofeta ocupaţională a companiei cuprinde şi

alte locuri de muncă specifice activităţilor de construcţie şi întreţinere: electricieni, instalatori,

tâmplari, zidari, fierari, sudori etc.

O situaţie a forţei de muncă după gradul de calificare, ilustrează structura locurilor de

muncă din RMGC şi calitatea forţei de muncă solicitate în anul 2007 (tabelul 4.5.2). Tabelul 4.5. 2

Structura locurilor de muncă după nivelul de calificare

NIVEL DE

CALIFICARE AL

FORŢEI DE MUNCĂ

NUMĂR DE

LOCURI DE

MUNCĂ

%

Studii medii 343 72,5

Studii universitare 130 27,5

Total 473 100

În prezent nevoile companiei se îndreaptă în special către forţa de muncă cu calificare

medie, aproximativ trei sferturi din totalul locurilor de muncă fiind ocupate de angajaţi cu

studii medii, ceea ce demonstrează că la companie sunt oportunităţi de angajare şi pentru

locuitorii din zonă care nu au calificări superioare. Totodată firma manifestă o preocupare

sporită pentru generarea sau dezvoltarea abilităţilor profesionale ale locuitorilor zonei, prin

cursurile de calificare sau reconversie profesională oferite. În perioada 2006-2007, RMGC a

antrenat circa 1390 de persoane în diverse cursuri de calificare sau reformare profesională,

oferind facilităţi financiare persoanelor interesate în finalizarea studiilor.

Informaţiile oferite de RMGC arată că numărul angajaţilor în cadrul proiectului a

evoluat în perioada 1998-2006 conform graficului din figua 4.5.1.

050

100150200250300350400450500

1998

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

Angajati

Figura 4.5.1 - Evoluţia angajaţilor la RMGC în perioada 1998-2006

84

Firma oferă pachete salariale motivante în raport cu media câştigurilor salariale din

zonă, ceea ce va avea implicaţii sociale pozitive prin asigurarea resurselor financiare necesare

unui trai decent.

Veniturile medii salariale la compania cercetată în perioada 1999-2006 au evoluat

conform graficului din figura 4.5.2. Acestea s-au situat mult peste nivelul salariului mediu

nominal din economie. Se observă trendul crescător al acestora, iar inflexiunea din anul 2002

se datorează probabil ponderii specialiştilor angajaţi temporar în cadrul proiectului ale căror

salarii au fost mai ridicate.

0

200

400

600

800

1000

1200

1400

1600

1800

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

Salariul mediu

lunar la companie

Salariul mediu

lunar pe economie

Figura 4.5.2- Evoluţia salariului mediu net lunar la RMGC în perioada 1999-2006,

în comparaţie cu salariul mediu net pe economie (ron)

Conform datelor oferite de companie salariul mediu net pe durata de exploatare a

proiectului va fi de 3920 RON (aprox. 1400 $). Comisia Naţională de Prognoză estimează că

la nivelul economiei naţionale până în 2010, ritmul anual de creştere a salariului mediu va fi

de peste 10%, iar în intervalul 2007-2013 se va situa peste pragul de 8%, ajungându-se în anul

2013 la un salariu mediu net lunar de 1735 lei53

.

Rezultă că şi în viitor politica de salarizare a firmei este generoasă, salariul mediu net

lunar oferit de companie angajaţilor săi, va fi de peste două ori mai mare decât valoarea

aceluiaşi indicator la nivelul economiei naţionale.

RMGC preconizează să ofere 1200 locuri de muncă în perioada de construcţie, iar în

perioada de exploatare să fie angajate un număr de 640 de persoane.

Desigur că specificul proiectului reclamă anumite calificări, de aceea RMGC are în

vedere o permanentă analiză a ofertei de muncă din zonă în comparaţie cu cererea companiei.

În situaţia în care cererea poate fi satisfăcută din oferta existentă atunci se vor angaja direct

persoanele respective, iar persoanele interesate de angajare, care nu au calificările necesare

vor urma cursuri de formare profesională, pe perioada cărora li se va oferi o retribuţie peste

limita salariului minim pe economie şi vor avea garanţia companiei că vor fi angajate la

terminarea cursurilor respective.

Pe lângă locurile de muncă directe menţionate, RMGC consideră că se pot crea încă

5500 de locuri de muncă indirecte în activităţi conexe şi în alte ramuri economice. Această

cifră este discutabilă însă şi depăşeşte chiar oferta de muncă disponibilă a zonei, dar evident

că orice investiţie de asemenea anvergură va crea şi alte locuri de muncă ca urmare a

impactului direct, în amonte sau aval, şi indirect în alte ramuri ale economiei.

O serie de studii54

consideră că realizarea proiectului va avea un impact negativ asupra

zonei prin dispariţia unor locuri de muncă din activităţi tradiţionale cum ar fi agricultura,

53

www.cnp.ro – Prognoza pe termen mediu 2007-2013, varianta finală de primăvară, 2007 54

Bran P. (coord.), Raportul comisiei din Academia de Studii Economice, Bucureşti privitor

85

creşterea animalelor, silvicultura, industria de prelucrare a lemnului. Pierderile respective, în

opinia autorilor, sunt de aproape şase ori mai mari decât veniturile din salariile angajaţilor la

RMGC. Nu putem fi de acord cu această opinie deoarece la data elaborării studiului respectiv

în localitatea Roşia Montană, lucrau în agricultură conform datelor monitorizate de Agenţia

Zonelor Miniere, doar 1 persoană, în timp ce peste 60 % din numărul angajaţilor lucrau în

minerit, ale căror locuri de muncă prin realizarea proiectului RMGC, nu numai că vor fi

conservate, dar vor fi şi suplimentate. În acelaşi timp veniturile salariale oferite de compania

RMGC sunt superioare mediei veniturilor din economia naţională şi chiar celor din industria

extractivă, care se ştie că oferă în general salarii ridicate. Agricultura practicată în zonă în

majoritatea gospodăriilor este de subzistenţă şi aceasta este nerentabilă, inputurile valorice

fiind mai mari decât outputurile, deci nu au cum să realizeze veniturile (de fapt ar trebui luat

în considerare profitul şi nu veniturile) arătate de autorii studiului menţionat. De altfel nici

localnicii nu cred că agricultura poate fi o alternativă de obţinere a veniturilor. În comuna

Bistra, care are u potenţial agricol superior comunei Roşia Montană circa 89 % din populaţie

afirmă că veniturile obţinute din agricultură sunt nesemnificative55

Speranţa locuitorilor din zona de impact de a găsi de lucru la compania RMGC este

ilustrată de numărul cererilor de angajare. Conform datelor furnizate de companie în ultimii

doi ani au fost depuse la compartimentul de resurse umane a companiei circa 1400 cereri de

angajare din care 80% sunt din Abrud şi Roşia Montană.

Considerăm că locurile de muncă create, prin pachetele salariale oferite au un puternic

impact social, stopând migraţia forţei de muncă, fiind în acelaşi timp un factor de progres

economic şi social, în conformitate cu cerinţele dezvoltării durabile.

4.6. Protecţia patrimoniului istoric şi cultural

În România, majoritatea valorilor de patrimoniu cultural, inclusiv patrimoniul

arheologic şi monumentele istorice sunt reglementate printr-o serie de legi specifice56

. La

elaborarea documentaţiilor de specialitate şi a planurilor de lucrări privind patrimoniul

cultural din zona Roşia Montană s-au avut în vedere prevederile celor mai importante

la probleme economice, financiare, sociale, de mediu şi de durabilitate ale proiectului

minier Roşia Montană, http://www.academiaromana.ro/rosia_montana/doc_fin/raport_ase_final_2.doc, pag.7. 55

Planul strategic de dezvoltarea socio-economică al comunei Bistra 2007-2013, pag. 15. 56

OG 43/2000 (completată prin Legea nr. 378/2001 privind protejarea patrimoniului arheologic şi declararea

unor situri de interes naţional, revizuită şi completată de Legea 462/2003, apărută în noiembrie 2003, precum şi

de Legea 258/2006); Legea nr. 182 / 2000 privind protejarea bunurilor mobile de patrimoniu cultural naţional,

publicată în Monitorul Oficial nr. 530 din 27 octombrie 2000, partea I; Legea nr. 422/2001 privind protejarea

monumentelor istorice, revizuită şi completată prin Legea 468/2003, precum şi OMCC 2682/2003, OMCC

2684/2003 şi HG 1430/2003, respectiv prin Legea 259/2006 referitoare la protejarea monumentelor istorice;

Legea nr. 5/2000, publicată în Monitorul Oficial nr. 152 din 2000, privind aprobarea Planului de Amenajare a

Teritoriului Naţional (PATN) şi lista zonelor naturale şi a celor cu valori de patrimoniu de interes naţional;

Legea nr. 311/2003 privind muzeele şi colecţiile; HG nr. 1430/2003 care revizuieşte Legea 422/2001 privind

monumentele istorice; Ordinul Ministrului Culturii şi Cultelor OMCC 2682/2003 privind aprobarea Normelor

metodologice de clasare şi evidenţă a monumentelor istorice, a Listei monumentelor istorice, respectiv Ordinul

Ministrului Culturii şi Cultelor 2807/2003 cu privire la Normele metodologice de clasare şi evidenţă a

monumentelor istorice; Ordinul Ministrului Culturii şi Cultelor OMCC nr. 2392/2004 privind standardele şi

procedurile în arheologie.

86

convenţii europene referitoare la protejarea patrimoniului cultural57

, precum şi prevederile

unor reglementări internaţionale din domeniul protecţiei patrimoniului cultural58

.

Cea mai amplă categorie patrimonială pentru zona Centrului Istoric, situl, este

reprezentată de sitului arheologic Alburnus Maior – Roşia Montană (cod L.M.I. 2004: AB-I-s-

A-00065) la care se adaugă şi Centrul Istoric al localităţii (cod L.M.I. 2004: AB-II-s-B-

00270).

Categoria cu cea mai largă reprezentare este cea a monumentelor, în care sunt incluse: 41

de construcţii, respectiv două biserici şi 39 de case (cod L.M.I. 2004: AB-II-s-B-00269, şi

apoi de la de la AB-II-m-B-00271 la AB-II-m-B-00311); cele 6 elemente componente ale

sitului arheologic Roşia Montană, identificate ca şi monumente istorice, respectiv Aşezarea

romană de la Alburnus Maior, Zona Orlea, Exploatarea minieră romană de la Alburnus Maior,

Masivul Orlea, Vestigiile romane de la Alburnus Maior, Zona Carpeni, Incinta funerară

romană din Zona “Hop-Găuri” şi Galeria „Cătălina-Monuleşti” din zona protejată a centrului

istoric al localităţii (cod L.M.I. 2004 de la AB-I-m-A-00065.01 la AB-I-m-A-00065.05) şi

galeriile romane din Masivul Cârnic, punct Piatra Corbului (cod L.M.I. AB-I-s-A-20329).

A. Aplicarea procedurii de descărcare de sarcină arheologică

În perioada 2001-2006 s-au desfăşurat la Roşia Montană ample cercetări arheologice

preventive, în baza rezultatelor acestora obţinându-se descărcarea de sarcină arheologică sau

impunându-se măsurile necesare pentru conservarea şi protejarea anumitor zone59

.

Delimitarea zonei protejate a Centrului Istoric este instituită prin Planul Urbanistic

General din 2002, fără ca teritoriul astfel delimitat să cuprindă în întregime zona de

concentrare a valorilor de patrimoniu, acest detaliu urmând să fie soluţionat prin realizarea

Planului Urbanistic Zonal pentru Zona Protejată Centru Istoric Roşia Montană.

Cercetările în zona Centrului Istoric Roşia Montană nu au fost o prioritate în cadrul

programului arheologic din anii 2001-2006, deoarece acest perimetru nu va fi direct afectat de

dezvoltarea viitoare a proiectului minier, fiind desemnată ca şi zonă protejată.

În ceea ce priveşte domeniul ARHITECTURĂ sunt vizate: Declararea şi implementarea

centrului istoric ca zonă protejată, incluzând 35 de clădiri monument istoric şi 3 biserici;

Realizarea unui inventar exhaustiv al clădirilor monument istoric şi elaborarea unor ample

studii privind istoria localităţii şi peisajul ei cultural; Elaborarea Planului de Urbanism Zonal

pentru Zona Protejată Centru Istoric Roşia Montană; Lucrări de întreţinere la o serie de clădiri

(inclusiv clădiri monument istoric) din cuprinsul Zonei Protejate Centru Istoric Roşia

Montană; Clasarea în Lista Monumentelor Istorice (2004) a zonelor Carpeni şi Piatra

Corbului, precum şi a galeriei Cătălina Monuleşti; 11 clădiri monument istoric au fost propuse

57 Convenţia privind protejarea patrimoniului arhitectural al Europei (1985), cunoscută şi sub denumirea de

Convenţia de la Granada; Convenţia europeană privind protejarea patrimoniului arheologic (1992), cunoscută şi

sub denumirile de Convenţia de la La Valletta sau Convenţia Malta; Convenţia europeană a peisajului (2000),

cunoscută şi sub denumirea de Convenţia de la Florenţa.

58 Recomandările UNESCO asupra principiilor internaţionale aplicabile cercetărilor arheologice (1956);

Convenţia Naţiunilor Unite referitoare la Protejarea Patrimoniului Mondial Cultural şi Naţional (1972); Charta

ICOMOS asupra protecţiei şi managementului patrimoniului arheologic (1990).

59 Conform prevederilor Legii 422/2001, completată de Legea 258/2006 şi Legea 259/2006, descărcarea de

sarcină arheologică este procedura prin care se confirmă că un teren în care a fost evidenţiat patrimoniu

arheologic poate fi redat activităţilor umane curente, iar investitorul are obligaţia să finanţeze „stabilirea, prin

studiul de fezabilitate al investiţiei şi prin proiectul tehnic, a măsurilor ce urmează să fie detaliate şi a necesarului

de fonduri pentru cercetarea preventivă sau supravegherea arheologică, după caz, şi protejarea patrimoniului

arheologic sau, după caz, descărcarea de sarcină arheologică a zonei afectate de lucrări şi aplicarea acestor

măsuri.”

87

pentru restaurare şi în prezent sunt în faza finală de redactare documentaţiile proiectelor de

restaurare.

Ţinând cont de importanţa reţelelor studiate, operaţiunile de restaurare ar fi extrem de

ample, foarte costisitoare, la care trebuie adăugat un cost de întreţinere deloc de neglijat pe

termen lung. Spre exemplu, chiar dacă ansamblul de reţele miniere în conexiune din partea

central sudică a masivului Cârnic reprezintă un ansamblu frumos, este de notat că acelaşi tip

de lucrări miniere există în mai multe puncte ale acestui ansamblu, prin urmare se observă o

anumită repetitivitate în acest spaţiu minier. O bună parte din aceste tipuri de lucrări se pot

regăsi în sectoarele ce vor fi protejate de impactul proiectului minier, cum este cazul zonelor

Coş, Păru-Carpeni şi Piatra Corbului, toate având elemente de unicitate şi reprezentativitate

care argumentează o decizie ştiinţifică în sensul conservării in situ. În acest context, nu este

indispensabil să se urmărească restaurarea integrală a unui astfel de ansamblu minier, ţinând

cont atât de costurile extrem de ridicate ale unei astfel de acţiuni, cât şi de costurile care

urmează în etapa de întreţinere şi utilizare ca resursă turistică şi culturală.

Pentru partea de galerii, în perspectiva organizării unui muzeu de sit, cu conservarea şi

păstrarea unor vestigii miniere in situ, este indicat să se selecţioneze zone remarcabile în care

să existe diferite tipuri de lucrări miniere specifice minelor antice de la Roşia Montană.

Reţeaua minieră antică Cătălina Monuleşti situată în masivul Coş pare a fi cel mai bine

adaptată unui astfel de scop. Se poate prevedea un program de reconstituire, prin construirea

de copii subterane ale unor structuri miniere reprezentative, care au fost cercetate şi se află

într-o stare precară de conservare şi nu permit elaborarea unui program coerent şi fezabil

pentru includerea lor într-un circuit public de vizitare. În acest fel se va putea completa în

mod interactiv imaginea autentică a vestigiilor miniere ce se intenţionează a fi puse în valoare

în sectoarele Coş, Carpeni şi Piatra Corbului.

În cursul fazei de construcţie a proiectului (2007-2009) va fi asigurată supravegherea

arheologică permanentă de către o echipă arheologică independentă, urmărindu-se astfel

evitarea oricărei pierderi ireversibile legate de patrimoniul arheologic (date care ar putea

completa imaginea deja conturată despre istoria şi semnificaţia descoperirilor arheologice de

la Roşia Montană), deşi zonele în discuţie au fost descărcate din punct de vedere arheologic în

anii 2001-2005.

În perioada 2007 – 2012 este planificată continuarea cercetării arheologice de teren, într-

o zonă cu potenţial arheologic identificat, respectiv - zona masivului Orlea, atât în ceea ce

priveşte potenţialul arheologic de la suprafaţă cât şi din subteran. În Studiul de Condiţii

Iniţiale asupra Patrimoniului Cultural se precizează că în ceea ce priveşte zona masivului

Orlea este planificată continuarea cercetării arheologice de teren, respectiv într-o zonă cu

potenţial arheologic presupus sau identificat. Cercetările arheologice din subteran în masivul

Orlea au început în anul 2004, având ca şi coordonator pe dr. Beatrice Cauuet, cercetător la

Universitatea Le Mirail Toulouse. Cu această ocazie a fost descoperită o cameră cu roata

hidraulică, cu un sistem hidraulic creat pentru a evacua apa din subteran. Acest ansamblu

indentificat în sectorul Păru Carpeni a fost datat în perioada romană şi face obiectul unor

ample cercetări şi a măsurilor speciale de conservare in situ, obiectivul nefiind afectat de

construcţia viitoarei cariere Orlea. Cercetările arheologice de amploare pentru Orlea-suprafaţă

coroborate cu cercetări în sectorul Orlea – Ţarina – subteran, sunt prevăzute conform EIM

pentru intervalul 2007, probabil până în 2012.

Această situaţie este posibilă deoarece cariera proiectată pentru masivul Orlea nu se va

construi decât în a doua jumătate a perioadei de evoluţie a proiectului. Etapizarea şi

eşalonarea lucrărilor nu înseamnă distrugerea vreunui monument istoric.

Măsurile preconizate pentru partea de PATRIMONIU vizează: Conservarea, restaurarea,

inventarierea şi înregistrarea într-o bază de date a bunurilor de patrimoniu arheologic mobil

descoperite în cursul cercetărilor arheologice preventive, un proces permanent început în anul

88

2001 care continuă şi în prezent – peste 7.500 de piese restaurate şi inventariate pentru

colecţiile viitorului muzeu de la Roşia Montană-păstrate în depozitul de tranzit de la Roşia

Montană sau aflate în studiu la instituţiile care au efectuat cercetările; Ample lucrări miniere

de redeschidere a galeriei Cătălina – Monuleşti pentru acces public (lungime de peste 300 m);

Restaurarea primară a incintei funerare de la Tău Găuri şi elaborarea documentaţiei de

specialitate pentru conservare in situ (aprobată de Comisia Naţională a Monumentelor Istorice

în 2004); Conservarea primară a sistemului hidraulic roman din sectorul minier Păru Carpeni;

Dezvoltarea şi implementarea unui Plan de Management pentru patrimoniul cultural având ca

obiective identificarea, cercetarea, conservarea, valorificarea şi monitorizarea valorilor de

patrimoniu cultural, conform prevederilor legale60

; Realizarea unui model tridimensional de

reconstrucţie a unor galerii romane descoperite la Roşia Montană.

B. Monumentele istorice şi zona protejată

Avizul pentru instituirea Zonei Protejate Centru Istoric Roşia Montană a fost emis de

Ministerul Culturii şi Cultelor în cursul anului 2002 (avizele nr. 61/14.02.2002 şi nr.

178/20.06.2002) ca parte a procedurii de autorizare a documentaţiilor de urbanism. În baza

acestor avize, Ministerul Culturii şi Cultelor a solicitat elaborarea Planului de Urbanism Zonal

pentru Zona Centrului Istoric Roşia Montană. Treizeci şi cinci (35) din cele 41 de imobile

monument istoric, sunt localizate în cuprinsul Zonei Protejate Centru Istoric Roşia Montană,

care este preconizat să acopere o suprafaţă de peste 135 de ha şi să cuprindă cca. 300 de

construcţii. Aceasta, va cuprinde astfel valorile de arhitectură din cadrul acestei localităţi

(restaurate şi puse în valoare), organizate sub forma unui muzeu al mineritului cu expoziţii de

geologie, arheologie, etnografie (cu o secţie în aer liber), patrimoniu industrial şi o importantă

componentă subterană localizată în jurul galeriei Cătălina Monuleşti (clasată ca monument

istoric). În această parte a localităţii compania va urmări să promoveze dezvoltarea turismului

tradiţional (pensiuni, mici localuri).

În cuprinsul viitoarei zone de dezvoltare industrială vor fi situate totuşi 6 clădiri

monument istoric şi 4 situri arheologice - Aşezarea romană de la Alburnus Maior, Zona Orlea

(cod LMI AB-I-m-A-00065.01), Exploatarea minieră romană de la Alburnus Maior, Masivul

Orlea (AB-I-m-A-00065.02)., Vestigiile romane de la Alburnus Maior, Zona Carpeni (AB-I-

m-A-00065.03), Incinta funerară romană din Zona “Hop-Găuri” (AB-I-m-A-00065.04).

De asemenea, măsuri specifice privind monumentele istorice şi siturile arheologice din

cuprinsul zonei de dezvoltare industrială sunt descrise în Studiul de Impact asupra Mediului61

.

Studiile de urbanism şi de specialitate pentru delimitarea zonelor protejate din cadrul

comunei Roşia Montană, sunt în curs de aprobare - în conformitate cu prevederile legale - de

către instituţiile şi comisiile cu atribuţii în această zonă de interes. Trebuie precizat că nici una

dintre casele monument istoric din cuprinsul proiectului propus de către RMGC nu va fi

afectată în mod negativ, ci vor fi incluse într-un amplu program de reabilitare şi restaurare62

.

Acest program este absolut necesar, dacă se doreşte ca aceste case - indiferent de punerea în

practică sau nu a proiectului minier - să nu dispară în totalitate, datorită stării avansate de

degradare în care se află în prezent.

În această ordine de idei, 11 case monument istoric din zona Piaţă Roşia Montană, sunt

60

vezi Planul M – Plan de Management al Patrimoniului Cultural, partea I –Plan de management pentru

Patrimoniul Arheologic din zona Roşia Montană, vol. 32; partea II – Plan de Management pentru Monumente

Istorice şi Zone Protejate din Roşia Montană; partea III – Plan de Management al Patrimoniului Cultural,

vol. 33). 61

vol. 32-33, Plan M – Plan de Management al Patrimoniului Cultural, partea I – Plan de Management pentru

patrimoniul arheologic din zona Roşia Montană, p. 75-76 şi partea II-a – Plan de Management pentru

monumente istorice şi zonele protejate din Roşia Montană, p. 74-91. 62

vezi Studiul de Impact asupra Mediului (vol. 33), respectiv Plan de Management al Patrimoniului Cultural,

partea II-a – Plan de Management pentru monumente istorice şi zonele protejate din Roşia Montană, p. 74-91.

89

actualmente în faza finală de redactarea a documentaţiei necesare pentru demararea lucrărilor

de restaurare.

Un obiectiv principal al planului de gestionare a valorilor de patrimoniu cultural este şi

acela de redactare a unui proiect de realizare a viitorului muzeu dedicat mineritului din zona

Munţilor Apuseni din cele mai vechi timpuri şi până astăzi, evident existând o componentă

semnificativă referitoare la punerea în valoare a galeriilor miniere istorice.

În perspectiva organizării unui muzeu de sit, cu conservarea şi păstrarea unor vestigii

miniere in situ, specialiştii au considerat că este mult mai indicat să se selecţioneze zone

remarcabile în care să existe diferite tipuri de lucrări miniere specifice minelor antice de la

Roşia Montană. Se are de asemenea în vedere un program de reconstituire, prin construirea de

copii (replici) subterane ale unor structuri miniere reprezentative, care au fost cercetate şi se

află într-o stare precară de conservare şi nu permit elaborarea unui program coerent şi

sustenabil pentru includerea lor într-un circuit public de vizitare.

În viitorul muzeu arheologic ce se va construi la Roşia Montană se vor regăsi toate

colecţiile de mobilier arheologic şi informaţiile istorice, arheologice şi etnologice majore ale

sitului. În acest edificiu public, un departament va fi dedicat istoriei mineritului. În acest

spaţiu vor putea fi prezentate toate cunoştinţele referitoare la activitatea minieră antică, dar şi

a celei moderne şi recente. Spre exemplu, vor putea fi expuse obiectele antice descoperite în

cursul săpăturilor în diferitele reţele miniere, lămpile, uneltele din lemn şi echipamentele din

lemn, cum sunt roţile hidraulice, susţinerile în lemn, scările monoxile, canalele de drenare,

precum şi şinele şi macazurile moderne din lemn.

În egală măsură, în interiorul muzeului vor putea fi construite facsimile care să prezinte

susţinerile şi podurile suspendate antice din lemn, precum şi porţiuni din galeriile moderne cu

susţinere în lemn, dar mai ales dispozitivul antic de evacuare a apelor prin intermediul roţilor

hidraulice. Într-un sector al muzeului vor putea fi prezentate reconstituirea tridimensională a

unei porţiuni a lucrărilor miniere antice din Cârnic. Expoziţia cu practicile miniere din trecut

va trebui să fie completată cu o serie de machete care să reconstituie anumite tipuri de

activităţi miniere, cum este abatajul cu focul, prepararea şi îmbogăţirea minereului,

operaţiunile metalurgice, etc.

Fondurile pe care compania urmează să le pună la dispoziţie în anii următori – în

contextul implementării proiectului minier – pentru lucrări de cercetare, conservare,

restaurare, punere în valoare şi întreţinere a galeriilor istorice din zona Roşia Montană sunt

de: 10.727.000 USD

Bugetul este structurat pe trei componente esenţiale: cercetare, conservare şi restaurare,

acesta fiind planificat pentru perioada 2007 – 202263

. Astfe, compania şi-a asumat concluziile

studiilor şi cercetărilor specialiştilor în arheologie minieră desfăşurate din 1999 şi până în

prezent. Pentru vestigiile situate în masivele Văidoaia (urme de exploatare de suprafaţă) şi

Lety (galeria Cătălina Monuleşti) trebuie precizat că acestea nu vor fi afectate de dezvoltarea

Proiectului Roşia Montană, totuşi compania urmând să asigure resursele financiare pentru

investigarea şi conservarea lor. În ceea ce priveşte vestigiile din zona Orlea – Ţarina

compania va pune la dispoziţie resursele necesare pentru evaluarea preliminară şi cercetarea

acestora în cursul anilor 2007 – 2012.

Ca urmare, vor fi păstrate şi instalaţiile miniere de tipul roţilor hidraulice din zonele

Păru Carpeni şi Cătălina Monuleşti, atât sub forma pieselor originale restaurate, cât şi în

forma unor reconstituri ale respectivelor instalaţii la scara 1:1.

63

Vezi Raportul la Studiul de Impact asupra Mediului, vol. 32, Plan de Management pentru patrimoniul

arheologic din zona Roşia Montană, p. 78-79

90

C. Acţiuni de conservare şi restaurare a clădirilor monument istoric şi a Zonei

Protejate Centru Istoric din Roşia Montană

În momentul de faţă compania RMGC deţine 14 clădiri cu statut de monument istoric.

Acestea au fost achiziţionate urmând procedurile legale prevăzute de către Legea 422/2001, la

momentul achiziţiei imobilele aflându-se în diferite stări de conservare, acest lucru fiind

consemnat atât în contractele de vânzare-cumpărare, cât şi în diferite imagini realizate de la

achiziţionarea acestora şi până astăzi.

Pe de altă parte trebuie amintită Zona Protejată – Centrul Istoric al Roşiei Montane.

Aceasta va avea o suprafaţă de peste 135 ha şi va cuprinde valorile de arhitectură din cadrul

acestei localităţi (restaurate şi puse în valoare), organizate sub forma unui muzeu al

mineritului cu expoziţii de geologie, arheologie, etnografie (cu o secţie în aer liber),

patrimoniu industrial şi o importantă componentă subterană localizată în jurul galeriei

Cătălina Monuleşti. În această parte a localităţii compania va urmări să promoveze

dezvoltarea turismului tradiţional (pensiuni, mici localuri). În zona estică şi sud-estică a

centrului vechi se află tăurile istorice: Tăul Mare, Tăul Brazi şi Tăul Anghel. În această zonă

se poate dezvolta un turism modern, de agrement. Toate propunerile făcute de companie în

acest sens trebuie însă să primească girul şi sprijinul comunităţii locale, precum şi al

autorităţilor.

O componentă foarte importantă a acestei zone protejate o reprezintă cele cca. 300 de

case existente în acest perimetru. Conform Planului de Urbanism Zonal pentru Zona Protejată

Centru Istoric Roşia Montană vor exista grade diferite de protecţie a patrimoniului arhitectural

construit. Astfel, va fi desemnată o zonă semnificativă cu destinaţia clară de locuire, precum

şi zone în care vor putea fi admise activităţi complementare funcţiunii de locuire, dar va fi

strict interzisă orice activitate industrială sau care să aibă efecte negative asupra acestei zone

protejate. Exploatarea proiectată de RMGC constituie un impact potenţial. Reluarea

mineritului va necesita evaluarea în detaliu a impactului asupra mediului, inclusiv asupra

componentelor patrimoniului cultural. Planul de exploatare, definitivat doar după încheierea

evaluării impactului asupra mediului, va trebui să fie adaptat de către companie în funcţie de

rezultatele acestei evaluări, astfel încât să nu afecteze negativ şi ireversibil patrimoniul

cultural reprezentat de monumentele istorice şi zona protejată Centrul Istoric Roşia Montană.

Toate aceste lucruri compania doreşte să le protejeze şi să le promoveze, iar pentru asta

vor fi luate măsuri speciale atât în cuprinsul zonei protejate Centru Istoric Roşia Montană

(restaurare - consolidare - conservare), cât şi în perimetrul industrial (utilizarea de tehnici

speciale de puşcare, crearea de zone tampon între cele 2 perimetre, monitorizarea continuă a

vibraţiilor şi adaptarea puşcărilor în funcţie de viteza de propagare a undelor de şoc etc.).

Fondurile pe care compania urmează să le pună la dispoziţie în anii următori – în

contextul implementării proiectului său – pentru lucrări de conservare, restaurare şi întreţinere

în Zona Protejată Centru Istoric Roşia Montană, cât şi pentru clădirile monument istoric

situate în afara acesteia sunt: 3.385.000 $

D. Perspective de dezvoltare a potenţialului turistic pornind de la valorile de

patrimoniu cultural

Trebuie precizat că se disting şi elemente reprezentative pentru peisajul cultural derivat din

componentele patrimoniului arheologic: în zona Tău Găuri se află un monument funerar

circular bine conservat; în zona Dealului Carpeni au fost investigate două edificii publice

realizate din piatră legată cu mortar şi dotate cu instalaţie de hipocaustum, o zonă funerară şi

foarte probabil o zonă sacră, toate întegrându-se unui ansamblu arheologic coerent conservat;

în zona Centru Istoric sunt localizate marea majoritate a galeriilor unde în cursul secolelor

XVIII-XIX au fost găsite celebrele tăbliţe cerate, cea mai cunoscută galerie fiind Cătălina

Monuleşti, unde a fost descoperit cel mai mare număr de tăbliţe cerate, precum şi un sistem

91

antic de exploatare minieră, dotat de asemena cu un sistem de drenaj, cuprinzând foarte

probabil un alt sistem de roţi hidraulice. Tot în acest areal se află şi masivul Văidoaia, unde

sunt vizibile urme ale exploatărilor antice de suprafaţă.

Cele cinci necropole şi zone funerare delimitate arheologic până în prezent, situate în

zonele Tăul Corna, Hop-Găuri, Carpeni, Valea Nanului, Ţarina, Jig-Piciorag şi Pârâul

Porcului (Tăul Secuilor), sunt martori importanţi ai dinamicii, diversităţii şi numărului crescut

al populaţiei antice de la Alburnus Maior. Acestea se integrează în aria mult mai largă a

necropolelor funerare de incineraţie de epocă romană dintr-o serie de provincii ale Imperiului

Roman, din zona danubiană şi balcanică.

Cele mai semnificative descoperiri – în opinia specialiştilor care au efectuat cercetările

– şi care întrunesc condiţiile pentru a fi conservate in situ sunt: incinta funerară romană de la

Tău Găuri; locuirea romană (incluzând o zonă funerară şi o posibilă zonă sacră) de pe Dealul

Carpeni; exploatările miniere antice din zona Piatra Corbului (pe versantul de SE al

Cârnicului); sistemul hidraulic roman din sectorul minier Păru-Carpeni; vestigiile arheologice

din zona Centrului Istoric Roşia Montană, incluzând galeria Cătălina Monuleşti (în care a fost

descoperit un sistem hidraulic de lemn datând din epoca romană, precum şi descoperirea - în

secolul XIX – a unui lot semnificativ de tăbliţe cerate) şi zona de exploatare antică de

suprafaţă din zona Văidoaia .

Ţinând cont de situaţia actuală a stării de conservare a vestigiilor arheologice, de

rezultatele cercetărilor din anii 2000-2006, într-o abordare de ansamblu a posibilităţii de

utilizare a resurselor de patrimoniu arheologic în vederea unei dezvoltări a potenţialului

turistic se au în vedere următoarele direcţii prioritare: realizarea unui muzeu al mineritului;

Clădirile monument istoric, Zona Protejată Centrul Istoric Roşia Montană şi elementele de

peisaj din zona tăurilor

În anii ‟70 s-a produs o migrarea masivă a populaţiei care a condus la abandonarea

multor construcţii: bisericile din Centrul Istoric, Casina, grădina de vară, mare parte a spaţiilor

comerciale din Piaţă. În consecinţă, lucrările de intervenţie asupra fondului construit devin

primordiale pentru salvarea Centrului Istoric Roşia Montană şi pentru posibilitatea de

exploatare viitoare a potenţialului său turistic.

În ceea ce priveşte Piatra Corbului şi Piatra Despicată, acestea sunt încadrate conform

Legii 5/2000 din 6 martie 2000 la secţiunea Zone naturale protejate de interes naţional şi

monumente ale naturii, punctele 2.8 (Piatra Despicată) şi 2.83 (Piatra Corbului).

În acelaşi timp, ca rezultat al cercetărilor arheologice efectuate la Roşia Montană prin

Programul Naţional de Cercetare Alburnus Maior, finanţat in conformitate cu prevederile

legale de către RMGC, zona Piatra Corbului a fost clasată monument istoric, respectiv

Galeriile romane din masivul Cârnic, zona “Piatra Corbului” (cod LMI AB-I-s-A-20329) (cf.

Monitorul Oficial Nr. 646 bis, din data de 16.07.2004, jud. Alba, poziţia 146).

Din perspectiva implementării proiectului minier de către RMGC pentru cele două

monumente ale naturii sunt preconizate următoarele:

- Piatra Despicată este un bloc de andezit cu o greutate de aproximativ două tone. In

anul 2002, Comisia pentru ocrotirea monumentelor naturii a Academiei Române, a avizat

mutarea acesteia pe un alt amplasament, care nu va fi afectat de viitoarele exploatări. În

consecinţă, cu mijloace tehnice absolut normale în ceea ce priveşte gabaritul, sub coordonare

şi supraveghere de specialitate, Piatra Despicată va fi mutată într-un amplasament avizat de

către Academia Română şi Ministerul Culturii şi Cultelor;

- Piatra Corbului - În proiectul propus de către RMGC, Piatra Corbului nu este

afectată, fiind situată în afara viitoarei cariere Cârnic. Vor fi luate toate măsurile tehnice de

minimizare a impactului pe parcursul fazelor operative ale exploatării în apropierea acestei

zone, astfel încât integritatea acesteia sa nu aibă de suferit, acest monument al naturii urmând

să fie conservat în aceeaşi stare în care se află şi la ora actuală.

92

În ceea ce priveşte un alt element definitoriu al peisajului Roşiei Montane, respectiv

tăurile, trebuie subliniat că doar unul dintre acestea, respectiv Tăul Cornei urmează să fie

afectat în contextul implementării proiectului minier. Celelalte tăuri vor fi păstrate, respectiv

Tăul Mare, Tăul Anghel şi Tăul Brazi vor fi integrate în planurile de dezvoltare turistică

preconizate pentru Zona Protejată Centru Istoric Roşia Montană, Tăul Găuri este inclus în

zona de protecţie a incintei funerare romane care va fi restaurată in situ, iar Tăul Ţarina, Tăul

Secuilor şi Tăul Ţapului nu vor fi nici ele afectate.

E. Planurile de management referitoare la patrimoniul cultural din zona Roşia

Montană

Ţinând cont de importanţa patrimoniului cultural de la Roşia Montană şi de prevederile

legale în vigoare S.C. Roşia Montană Gold Corporation S.A. a alocat în perioada 2001-2007

un buget pentru cercetarea patrimoniului de peste 10 milioane USD. Mai mult decât atât,

ţinând cont de rezultatele cercetărilor, de opiniile specialiştilor şi deciziile autorităţilor

competente, bugetul prevăzut de către companie pentru cercetarea, conservarea şi restaurarea

patrimoniului cultural al Roşiei Montane în viitorii ani, în condiţiile implementării proiectului

minier, este de 25 de milioane de dolari, aşa după cum a fost făcut public în Studiul de Impact

asupra Mediului în mai 200664

.

F. Poziţii critice în legătură cu Proiectul Minier al RMGC

Se impune a fi menţionată poziţia exprimată de către Academia Română, cel mai înalt

for ştiinţific al ţării, printr-o serie de declaraţii din perioada 2003-2006, ce fac referire la

aspecte referitoare la cercetările arheologice de la Roşia Montană, respectiv asupra valorilor

de patrimoniu arheologic şi cultural din această zonă: periclitarea gravă a zonei arheologice

Alburnus Maior de mare valoare istorică şi culturală, având caracter de unicat, periclitarea

galeriilor romane, proiectul contravine Convenţiei patrimoniului mondial, cultural şi natural,

modul de acordare a certificatelor de descărcare de sarcină arheologică – raportul dintre

suprafaţa cercetată şi cea descărcată.

Detalii privind cercetările preventive de arhelogie minieră de la Roşia Montană şi

rezultatele acestora obţinute până în prezent, precum şi modalităţil preconizate de punere în

valoare a acestor descoperiri sunt prezentate în cadrul Raportului la Studiul de Impact asupra

Mediului pentru Proiectul Roşia Montană65

.

4.7. Efectul proiectului R.M.G.C. asupra bugetelor autorităţilor locale Delimitări terminologice

66

buget - document prin care sunt prevăzute şi aprobate în fiecare an veniturile şi

cheltuielile sau, după caz, numai cheltuielile, în funcţie de sistemul de finanţare a instituţiilor

publice;

bugete locale - planuri financiare regionale (întocmite la nivel de comună, oraş,

municipiu, judeţ) prin care se finanţează acţiuni de interes local

64

vezi Raport la Studiul de Impact asupra Mediului, vol. 32, Plan de Management pentru patrimoniul arheologic

din zona Roşia Montană, p. 78-79 65

Studiu de condiţii iniţiale asupra patrimoniului cultural din cadrul Raportului Studiu de Impact asupra

Mediului, secţiunea 5.5.; lucrările miniere vechi de la Roşia Montană (pag. 80-81, 85-92, 96-97) şi Anexa I -

Fişe de evidenţă arheologică a siturilor identificate la Roşia Montană, fişele de sit nr. 4 şi nr. 9. 66

În definirea termenilor s-au avut în vedere prevederile Legii 500/2002 privind finanţele publice, Monitorul

Oficial nr. 597 din 17.08.2002.

93

impozitul – prelevare obligatorie, fără contraprestaţie şi nerambursabilă, efectuată

de către administraţia publică pentru satisfacerea necesităţilor de interes general;

taxa - suma plătită de o persoana fizică sau juridică, de regulă, pentru serviciile

prestate acesteia de către un agent economic, o instituţie publică sau un serviciu public;

venituri bugetare - resursele băneşti care se cuvin bugetului de stat, bugetului

asigurărilor sociale de stat, bugetului fondurilor specialele, bugetului instituţiilor publice

autonome în baza unor prevederi legale, formate din impozite, taxe, contribuţii şi alte

vărsăminte (cum ar fi preţul bunurilor vândute şi serviciilor prestate);

fonduri publice - sume alocate din bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de

stat, bugetul fondurilor specialele, bugetele instituţiilor publice autonome etc.;

cheltuieli bugetare - sumele aprobate în bugetul de stat, bugetul asigurărilor

sociale de stat, bugetul fondurilor specialele, bugetele instituţiilor publice autonome prevăzute

în limitele şi potrivit destinaţiilor stabilite prin bugetele respective(Legea nr. 500/2002 privind

finanţele publice);

Primăriile şi consiliile locale funcţionează ca autorităţii ale administraţiei publice

locale. În această calitate administrează resursele financiare şi bunurile proprietate publică sau

privată ale comunelor, oraşelor şi judeţelor. Au rolul de a gestiona şi soluţiona treburile

publice din comunele şi oraşele în care îşi desfăşoară activitatea, rol atribuit pe considerentul

că se găsesc cel mai aproape de cetăţean.

Pentru a înfăptui acest deziderat sunt necesare resurse financiare a căror estimare sub

aspect constitutiv şi al modalităţilor de utilizare se realizează prin buget.

Bugetul local este actul în care se înscriu veniturile şi cheltuielile colectivităţilor locale

pe o perioadă de un an. Reprezintă un instrument de planificare şi conducere a activităţilor

financiare a unităţilor administrativ teritoriale şi reflectă fluxurile veniturilor şi cheltuielilor

administraţiei locale.

Bugetele locale ale unităţilor administrativ-teritoriale în calitate de planuri financiare

publice cu titlu executoriu asigură dezvoltarea economico-socială într-un cadru echilibrat şi

cuantifică resursele financiare şi cheltuielile finanţate din acestea, urmărind realizarea

echilibrului pe toata durata anului. Prin intermediul bugetelor locale sunt mobilizate şi

redistribuite resursele în funcţie de sarcinile ce revin fiecărei unităţii administrativ-teritoriale

(activităţi social-culturale, cheltuieli de întreţinere şi funcţionare, obiective şi acţiuni

economice de interes local etc.).

Autorităţile locale dispun de capacitatea de a mobiliza şi administra eficient resursele,

stabilesc priorităţi, niveluri şi criterii pentru producerea şi distribuirea bunurilor şi serviciilor

publice mai apropiate de nevoile şi standardele comunităţii, faţă de care răspund în mod

nemijlocit şi cu care sunt în contact permanent.

Contribuţia RMGC la formarea fondurilor bugetare ale localităţii Roşia Montană se

prezintă, pe surse de venituri, astfel:

94

36770 37325

86924

294295

473384

401385

330509

2960

60032

277237

458507

382585

304898

0

50000

100000

150000

200000

250000

300000

350000

400000

450000

500000

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 Anii

Lei

Prinaria Rosia Montana RMGC

Figura 4.7.1 - Comparaţie între impozitul pe clădiri încasat la bugetul Roşia Montană şi cel plătit

de RMGC

Contribuţia RMGC la formarea veniturilor a căror provenienţă o constituie impozitul

pe clădiri este preponderentă. Astfel, în perioada 2002-2006 ponderea acestui impozit in

totalul creanţei bugetare de această natură a înregistrat următoarele valori: 69,06 %, 94,20 %,

96,86 %, 95,32 %, 92,25 %.

30083912

9739

13112

19218

21300

30556

64 809

8302

11863

15114

17180

0

5000

10000

15000

20000

25000

30000

35000

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 Anii

Lei

Prinaria Rosia Montana RMGC

Figura 4.7.2 - Comparaţie între impozitul pe terenuri încasat la bugetul Roşia Montană şi cel

plătit de RMGC

Situaţia este similară şi în cazul impozitului pe terenuri, fiind remarcată evoluţia

ascendentă a acestui impozit şi ponderea mare a contribuţiei RMGC în total.

Taxa asupra mijloacelor de transport a înregistrat o evoluţie ascendentă până în anul

2005, deţine o pondere mai mică în totalul veniturilor de acest fel ale localităţii Roşia

Montană, însă destul de semnificativă 19,42 % în anul 2004, 24,09 % în anul 2005 şi 20,22 %

în anul 2006. Acest aspect rezultă din graficul următor:

95

3206

13891

8802

11780

14827

1593016604

335 714 580 448

28803838

3358

0

2000

4000

6000

8000

10000

12000

14000

16000

18000

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 Anii

Lei

Prinaria Rosia Montana RMGC

Figura 4.7.3 - Taxa asupra mijloacelor de transport încasată la bugetul Roşia Montană şi cea

plătită de RMGC

Veniturile din concesiuni şi închirieri provenite de la RMGC şi totalul acestora la

bugetul local al localităţii Roşia Montană se prezintă în figura 4.7.4.

1034116637

55590

87100 89712 91900

99620

1034

44653

67653 6842664171

77754

0

20000

40000

60000

80000

100000

120000

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 Anii

Lei

Prinaria Rosia Montana RMGC

Figura 4.7.4 - Veniturile din concesiuni şi închirieri încasate la bugetul Roşia Montană şi cele

plătite de RMGC

Şi această categorie de venituri bugetare se constituie îndeosebi pe seama contribuţiei

companiei care în anul 2004 reprezintă 76,27% din totalul veniturilor din concesiuni şi

închirieri, iar în anul 2006 78,05%.

Centralizat, paralelismul între destinaţia şi provenienţa impozitelor şi taxelor locale se

prezintă în tabelul 4.7.1.

96

Tabelul 4.7.1.

Impozite şi taxe încasate la bugetul local al comunei Roşia Montană şi plătite de RMGC

Anul Speci

ficatii

Denumire venit bugetar

TOTAL % Impozit pe

clădiri

Impozit pe

terenuri

Alte impozite

şi taxe pe

proprietate

Taxa asupra

mijloacelor

de transport

Venituri din

concesiuni şi

închirieri

2000 RMGC - 64 34.022 335 - 34.421 64,36%

RM 36.770 3.008 153 3.206 10.341 53.478

2001 RMGC 2.960 - 1.034 714 1.034 5.742 7,97%

RM 37.325 3.912 318 13.891 16.637 72.083

2002 RMGC 60.032 809 - 580 44.653 106.074 65,64%

RM 86.924 9.739 550 8.802 55.590 161.605

2003 RMGC 277.237 8.302 - 448 67.653 353.640 86,61%

RM 294.295 13.112 2.008 11.780 87.100 408.295

2004 RMGC 458.507 11.863 - 2.880 68.426 541.676 90,49%

RM 473.384 19.218 1.450 14.827 89.712 598.591

2005 RMGC 382.585 15.114 - 3.838 64.171 465.708 87,62%

RM 401.385 21.300 1.008 15.930 91.900 531.523

2006 RMGC 304.898 17.180 - 3.358 77.754 403.190 84,34%

RM 330.509 30.556 786 16.604 99.620 478.075 Sursa: Bugetul Primăriei Roşia Montană

RM – Roşia Montană

Din datele prezentate în tabel rezultă aportul substanţial al companiei RMGC la

formarea veniturilor bugetului localităţii Roşia Montană, acesta fiind de 90,49 % în anul

2004, de 87,62 % în anul 2005 şi 84,34 % în anul 2006.

Comparativ cu impozitele şi taxele de natura celor prezentate anterior, dimensiunile

valorice ale veniturilor care au alimentat bugetul oraşului Abrud întrunesc dimensiunile din

tabelul 4.7.2. Tabelul 4.7.2.

Impozite şi taxe încasate la bugetul local al oraşului Abrud şi plătite de RMGC

Anul Speci

ficaţii

Denumire venit bugetar

TOTAL % Impozit pe

cladiri

Impozit pe

terenuri

Venituri din

concesiuni şi

închirieri

2002 RMGC 4.247 128 - 4.375 1,78%

Abrud 216.868 28.922 - 245.790

2003 RMGC 53.922 3.109 - 57.031 23,38%

Abrud 203.185 40.718 - 243.903

2004 RMGC 56.895 7.863 - 64.758 16,84%

Abrud 316.666 67.965 - 384.631

2005 RMGC 12.598 1.713 - 14.311 4,92%

Abrud 220.543 70.183 - 290.726

2006 RMGC 13.256 10.958 22.224 46.438 12,22%

Abrud 238.429 76.375 65.259 380.063

97

Observăm din tabelul 4.7.2. ponderea semnificativă deţinută de RMGC în cadrul

impozitelor şi taxelor specificate în tabel la bugetul local al oraşului Abrud în special în anii

2003 şi 2004, iar începând din anul 2006 RMGC contribuie şi cu venituri din concesiuni şi

închirieri, ceea ce face ca să crească din nou ponderea contribuţiei companiei la bugetul

menţionat

Începând cu anul 2005 RMGC a contribuit la formarea surselor de venituri ale

localităţii Bucium, aspect redat în graficul următor:

20052006

272

17

244

36

0

50

100

150

200

250

300

Impozit pe cladiri Impozit pe terenuri

Figura 4.7.5 - Contribuţia RMGC la formarea surselor de venituri ale localităţii Bucium

Structura veniturilor cu care RMGC a alimentat bugetul localităţii Bucium este

formată din impozit pe clădiri şi impozit pe terenuri.

La bugetul local al oraşului Alba Iulia, RMGC a datorat şi plătit impozit pe teren

începând cu anul 2003, dimensiunile valorice ale acestuia fiind redate mai jos:

550

1532

2121 2072

0

500

1000

1500

2000

2500

2003 2004 2005 2006

Figura 4.7.6 - Evoluţia impozitul pe teren plătit de RMGC la bugetul local al municipiului Alba Iulia (lei)

Potrivit datelor grafice, impozitul pe terenuri cu care compania a contribuit la bugetul

local al localităţii Alba Iulia a înregistrat o evoluţie ascendentă în perioada 2003- 2005.

98

Din analiza prezentată se remarcă următoarele:

RMGC a contribuit la formarea surselor de venituri ale bugetelor locale cu

următoarele categorii de impozite şi taxe: impozit pe clădiri, impozit pe terenuri, venituri din

concesiuni şi închirieri, taxa asupra mijloacelor de transport, alte impozite şi taxe pe

proprietate;

există mai mulţi destinatari (bugete locale) pentru impozitele şi taxele plătite de

companie, respectiv localităţile Roşia Montană, Abrud, Bucium, Alba Iulia;

compania demonstrează flexibilitate în activitate, fapt ce generează posibilitatea de

adaptare la anumite circumstanţe şi implicare în viaţa comunităţii locale.

4.8. Efectul proiectului RMGC asupra bugetului consolidat al statului

Delimitări terminologice67

bugetul general consolidat - ansamblul bugetelor, componente ale sistemului

bugetar, agregate şi consolidate pentru a forma un întreg (Legea nr. 500/2002 privind

finanţele publice.

În structura bugetului general consolidat se regăsesc: bugetul public naţional (bugetul de

stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele locale), bugetele fondurilor speciale (fondul

naţional unic al asigurărilor sociale de sănătate, fondul asigurărilor pentru şomaj) etc.

contribuţie - prelevare obligatorie a unei părţi din veniturile persoanelor fizice şi

juridice, cu sau fără posibilitatea obţinerii unei contraprestaţii (Legea nr. 500/2002 privind

finanţele publice)

consolidare - operaţiunea de eliminare a transferurilor de sume dintre două bugete

componente ale bugetului general consolidat, în vederea evitării dublei evidenţieri a acestora

(Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice);

Activitatea economică a companiei RMGC S.A. generează venituri pentru bugetul

general consolidat al statului. Analiza va fi direcţionată în principal pe structura bugetului de

stat şi pe structura bugetului asigurărilor sociale de stat pentru perioada 1997 – 2006 cât si

perspectiva pentru perioada de exploatare efectivă.

Realizarea bugetului consolidat al statului în care este cuprins atât bugetul de stat cat si

bugetul asigurărilor sociale de stat determină posibilitatea statului de a realiza acţiuni

economice, sociale, de mediu, şi altele. În felul acesta poate fi analizat şi prezentat impactul

indirect al proiectului asupra zonei.

Între categoriile de venituri ce constituie surse de finanţare ale bugetului de stat

regăsim:

- impozitul pe veniturile din salarii reprezintă prelevarea de la beneficiarii de venituri

din salarii, care se calculează şi se reţine la sursă de către plătitorii de venituri.

Se determină prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul determinate ca

diferenţă între venitul net din salarii (stabilit ca diferenţă între venitul brut şi contribuţiile

obligatorii aferente unei luni) şi următoarele elemente: deducerea personală acordată pentru

luna respectivă; cotizaţia sindicală plătită în luna respectivă; contribuţiile la fondurile de

pensii facultative, fără a depăşi la nivelul anului echivalentul în lei a 200 euro;

- veniturile din salarii - toate veniturile în bani şi/sau în natură obţinute de o persoană

fizică ce desfăşoară o activitate în baza unui contract individual de muncă sau a unui statut

special prevăzut de lege, indiferent de perioada la care se referă, de denumirea veniturilor ori

67

În definirea termenilor s-au avut în vedere prevederile Legii 500/2002 privind finanţele publice, Monitorul

Oficial nr. 597/17.08.2002

99

de forma sub care ele se acordă, inclusiv indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de

muncă68

.

- taxa pe valoarea adăugată este un impozit indirect datorat la bugetul statului. Este

un impozit unic, perceput în mod fracţionat asupra valorii adăugate, reprezentate de diferenţa

dintre vânzările şi cumpărările aferente aceluiaşi stadiu al circuitului economic

- impozitul pe veniturile obţinute din România de nerezidenţi se aplică asupra

veniturilor brute impozabile obţinute din România. În această categorie de venituri, regăsim:

a) dividende de la o persoană juridică română; b) dobânzi, redevenţe comisioane de la un

rezident sau de la un nerezident care are un sediu permanent în România, dacă redevenţa este

o cheltuială a sediului permanent; j) venituri reprezentând remuneraţii primite de nerezidenţi

ce au calitatea de administrator, fondator sau membru al consiliului de administraţie al unei

persoane juridice române etc.

- redevenţele69

- plăţile de orice fel primite pentru folosirea sau concesionarea oricărui

drept de autor asupra unei opere literare, artistice sau ştiinţifice, inclusiv asupra filmelor de

cinematograf şi software, orice patent, marcă de comerţ, desen ori model, plan, formulă

secretă sau procedeu de fabricaţie, ori pentru informaţii referitoare la experienţa în domeniul

industrial, comercial ori ştiinţific; plăţile pentru folosirea sau dreptul de folosire a

echipamentului industrial, comercial ori ştiinţific.

Contribuţia RMGC la formarea surselor de venit ale bugetului de stat este redată în

tabelul 4.8.1. Tabelul 4.8.1.

Structura şi evoluţia impozitelor şi taxelor cu care RMGC a contribuit la formarea

veniturilor bugetului de stat (lei)

Anul

Impozit pe

veniturile din

salarii

Taxa pe

valoarea

adăugată

Taxe pe

activitatea de

prospecţiune,

explorare şi

exploatare a

resurselor

minerale

Taxe vamale

şi alte taxe pe

tranzacţiile

internaţionale

Impozit pe

veniturile

realizate de

persoane

juridice

nerezidente

Alte

impozite şi

taxe

Majorări şi

penalităţi

aferente

obligaţiilor la

bugetul de stat

1997 3.319,70 21.733,90

1998 25.669,00 134.274,00 75,50

1999 128.946,30 46.384,90 96.959,40 4.849,60

2000 621.687,60 10.770,00 29.904,00 363.871,50 5.540,80 152.794,80

2001 675.030,90 18.311,56 5.785,00 437.357,90 9.896,20

2002 976.322,00 1.697.225,00 60.400,00 50.875,90 316.883,00 2.018.396,00

2003 863.560,00 3.164.078,00 60.400,00 78.190,00 181.832,00 189,00

2004 1.268.414,00 59.707,00 189.039,00 10.909,00

2005 762.007,00 61.313,00 84.549,00 37.190,00

2006 1.241.653,00 37.021,00

Total 6.566.609,50 4.879.614,56 258.375,00 361.362,70 1.707.512,80 20.362,10 2.219.478,80

Sursa: Date oferite de RMG

Datele prezentate în tabelul 4.8.1 conduc la formularea următoarelor concluzii cu caracter

general:

- evoluţie sinuoasă şi pe alocuri intermitentă a impozitelor şi taxelor care alimentează

bugetul de stat;

68

M.O nr. 927 din 23.12.2003, Legea 571/2003 privind codul fiscal, art. 55 cu modific.şi complet.e ulterioare. 69

Codul fiscal, art. 124^19.

100

- structura impozitelor şi taxelor ce reprezintă aportul companiei la formarea veniturilor

aferente bugetului de stat este formată din: impozit pe veniturile din salarii; taxa pe

valoarea adăugată; taxe pe activitatea de prospecţiune, explorare şi exploatare a

resurselor minerale; impozit pe venitrile realizate de persoane juridice nerezidente;

majorari şi penalităţi aferente obligaţiilor la bugetul de stat,

- caracterul constant al alimentării bugetului de stat cu sumele reprezentate de impozitul

pe veniturile din salarii;

- în perioada în care a fost datorată taxa ape valoarea adăugată, respective anii 2001,

2002, 2003 aceasta a înregistrat o evoluţie ascendentă, de la 18.311,56 lei în anul 2001

la 3.164.078 lei la finele perioadei la care am făcut referire;

- intermitenţa taxelor vamale, respectiv existenţa acestuia în calitate de element ce intră

în relaţiile de decontare cu bugetul statului în perioada 1997 – 2000 şi 2002 - 2003;

- impozitul provenit de la persoanele nerezidente a fost datorat începând cu anul 1999

şi a avut de asemenea o evoluţie sinuoasă;

- spectrul creanţelor bugetului de stat este completat cu majorările şi penalităţile pentru

nedecontarea la timp a obligaţiilor anterioare cu bugetul de stat. Acestea s-au datorat

în 5 din cei 10 ani supuşi analizei, iar nivelul maxim a fost atins în anul 2002.

Bineînţeles că o asemenea situaţie poate genera atât interpretări pozitive, legate de

suplimentarea veniturilor la bugetul de stat, cât şi negative, în ceea ce priveşte

sincronizarea cu termenele legală de plată a impozitelor şi taxelor datorate.

Circumstanţa atenuantă pentru această ultimă remarcă ar putea să o reprezinte tendinţa

de diminuare a penalităţilor şi majorărilor începând cu anul 2003.

Relevanţa evoluţiei impozitului pe veniturile din salarii poate fi oferită de analiza

acestei creanţe bugetare în raport cu numărul de angajaţi conform tabelului 4.8.2.

Tabelul 4.8.2.

Evoluţia impozitului pe veniturile din salarii în raport cu numărul de angajaţi

Anul

Impozit pe

venituri din

salarii

Număr

angajaţi Raportul

1998 25.669,00 78,00 329,09

1999 128.946,30 127,00 1.015,33

2000 621.687,60 237,00 2.623,15

2001 675.030,90 184,00 3.668,65

2002 976.322,00 240,00 4.068,01

2003 863.560,00 317,00 2.724,16

2004 1.268.414,00 454,00 2.793,86

2005 762.007,00 340,00 2.241,20

2006 1.241.653,00 394,00 3.151,40

Se constată evoluţia sinuoasă a impozitului pe venit raportat la numărul de

angajaţi în perioada analizată, respectiv evoluţia crescătoare până în anul 2002, scăderea

acestuia în anul 2003, creşterea destul de semnificativă in anul 2004 şi anul 2006. Bineînţeles

că această stare de fapt este edificatoare la nivel global, însă poate fi interpretabilă, în sensul

că ea depinde semnificativ de categoriile de personal angajat

Paleta surselor de formare a fondurilor de asigurări sociale de stat. În România,

finanţarea costurilor generate de pensionare se realizează îndeosebi pe seama contribuţiilor

suportate de asiguraţi şi angajatori acestora, la care se adiţionează contribuţiile pentru bilete

de tratament şi odihnă, transferuri primite de la bugetul de stat şi alte surse. Contribuţia pentru

101

asigurări sociale reprezintă principala sursă de formare a fondurilor băneşti necesare finanţării

cheltuielilor cu pensiile publice şi este datorată lunar de către asiguraţi obligatoriu (în calitate

de viitori beneficiari de pensii) şi de angajatori.

În perioada anilor 2001-2006 au fost stabilite cote de contribuţii pentru asigurările

sociale de stat conform tabelului 4.8.3.

Tabelul 4.8.3.

Cotele de contribuţii la asigurările sociale de stat în perioada 2001-2006

Perioada

Cota contribuţie (%)

Asiguraţi

Angajator

Condiţii

normale

Condiţii

deosebite

Condiţii

speciale

2001 - 2002 11,67 23,33 28,33 33,33

2003 9,50 24,50 29,50 34,50

2004 - 2005 9,50 22,00 27,00 32,00

2006 9,50 19,75 24,75 29,75

Contribuţia RMGC la realizarea indicatorilor cuprinşi în Bugetul asigurărilor sociale de stat se

prezintă în tabelul 4.8.4.

Tabelul 4.8.4.

Structura şi evoluţia veniturilor bugetului asigurărilor sociale de stat plătite de RMGC

în perioada 1997 - 2006

Anul

Denumire venit bugetar

Total

Contribuţii de

asigurări

Contribuţii de

asigurări

Contribuţii de

asigurări

Fond Fond

sociale de stat

datorate de

angajatori

pentru

accidente de

munca şi boli

sociale de stat

datorate de

asiguraţi

pensie

suplimentară

risc şi

accident

profesionale

datorate de

angajatori

1997 182,60 - -

24,00

25,60

232,20

1998

30.535,70 - - 3.192,20 1.061,60

34.789,50

1999 378.250,30 - -

48.912,20

-

427.162,50

2000 793.809,50 - -

105.679,20

-

899.488,70

2001 726.575,10 - 176.260,00

39.895,00

-

942.730,10

2002 1.184.599,00 - 493.069,00

-

-

1.677.668,00

2003 1.197.208,00 19.002,00 434.596,00

-

-

1.650.806,00

2004 1.568.288,00 33.799,00 626.480,00

-

-

2.228.567,00

2005 1.483.034,00 58.497,00 570.718,00

-

-

2.112.249,00

2006 1.879.475,00 177.364,00 722.707,00

-

-

2.779.546,00

102

Structura contribuţiilor ce constituie venituri la bugetul asigurărilor sociale de stat

poartă amprenta modificărilor legislative, respectiv eliminarea contribuţiei la pensia

suplimentară începând cu luna aprilie 2001 coroborată cu introducerea contribuţiei la

asigurările sociale datorată de asiguraţi în aceeaşi perioadă, crearea fondului de asigurări

pentru accidente de muncă şi boli profesionale, crearea şi detaşarea fondului pentru concedii

şi indemnizaţii de bugetul asigurărilor sociale de stat etc.

Bugetul asigurărilor pentru şomaj. Şomajul reprezintă fenomenul caracterizat prin

excedentul ofertei în raport cu cererea de muncă, surplusul forţei de muncă în raport cu

numărul de angajaţi în condiţii de rentabilitate impuse de economia de piaţă.

Asigurările de şomaj reprezintă o formă specială de asigurare creată pentru a

compensa lipsa veniturilor pe o perioadă limitată de timp. Programele de asigurare pentru

şomaj au fost create iniţial pentru a furniza o formă de asistenţă financiară celor care şi-au

pierdut locul de muncă şi care sunt în căutarea altuia.

Constituirea fondurilor necesare pentru asigurarea funcţionării asigurărilor pentru

şomaj se realizează pe seama următoarelor surse:

a) contribuţiile angajatorilor şi ale persoanelor juridice la care îşi desfăşoară activitatea

funcţionarii publici şi membrii cooperatori. Din anul 2007 aici se include şi contribuţia de

0,25% datorată de angajator la fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale în

conformitate cu L200/200670

cu privire la constituirea şi utilizarea fondului de garantare;

b) contribuţiile individuale ale persoanelor care sunt asigurate obligatoriu (inclusiv

persoanele care desfăşoară activităţi pe baza de contract individual de muncă).

c) veniturile din alte surse ale bugetului asigurărilor pentru şomaj se constituie, în

principal, din: dobânzi, majorări pentru neplata la termen a contribuţiilor, restituiri ale

creditelor acordate în baza legii, taxe încasate de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de

Munca din activitatea de formare profesională şi cele pentru acreditarea furnizorilor de

servicii de ocupare, penalităţi, amenzi şi orice alte sume încasate potrivit legii la bugetul

asigurărilor pentru şomaj.

Tabelul 4.8.5

Aportul RMGC la formarea surselor de venit ale bugetului

asigurărilor sociale pentru şomaj

Anul

Denumire venit bugetar

Total

Contribuţii de

asigurări pentru

şomaj datorate

de angajatori

Contribuţii de

asigurări

pentru şomaj

datorate de

asiguraţi

Majorări

bugetul

asigurărilor

sociale de stat

1997 39,70 7,90 -

47,60

1998 5.286,80 1.053,00 -

6.339,80

1999 49.489,80 9.893,90 -

59.383,70

2000 105.184,40 17.585,30 59,60

122.829,30

2001 128.413,75 21.984,00 -

150.397,75

2002 240.463,90 47.965,24 -

288.429,14

70

Monitorul Oficial nr. 453 din 25.05.2006.

103

2003 168.742,00 47.800,00 -

216.542,00

2004 209.628,00 69.804,00 -

279.432,00

2005 186.841,00 61.236,00 -

248.077,00

2006 225.513,00 83.608,00 -

309.121,00

Total 1.319.602,35 360.937,34 59,60 1.680.599,29

Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate se constituie pe seama

contribuţiilor persoanelor fizice şi juridice Persoanele juridice sau fizice la care îşi desfăşoară

activitatea asiguraţii au obligaţia sa calculeze şi sa vireze la fond o cotă de contribuţie asupra

fondului de salarii, datorată pentru asigurarea sănătăţii personalului din unitatea respectivă.

Fondul de salarii este perceput ca totalitatea sumelor utilizate de o persoana fizică şi juridică

pentru plata drepturilor salariale sau asimilate salariilor (inclusiv indemnizaţia pentru

incapacitate temporară de muncă).

Tabelul 4.8.6

Aportul RMGC la formarea surselor de venit ale bugetului asigurărilor sociale de sănătate

Anul

Contribuţii

de asigurări

sociale de

sănătate

datorate de

angajatori

Contribuţii

de asigurări

sociale de

sănătate

datorate de

angajatori

Fond

special

pentru

sănătate

Fond

susţinere

învăţământ

de stat

Fond de

solidaritate

socială

pentru

pers. cu

handicap

Fond

naţional de

solidaritate

Fond risc

şi

accident Total

1997 - - 15,90 - - -

25,60

41,50

1998 - - 27,00 - - -

1.061,60

1.088,60

1999

149.334,00 - -

7.272,60

25.231,60 - -

181.838,20

2000

310.440,50 - -

42.073,70

72.028,60

811,60 -

425.354,40

2001

198.229,00

199.648,80 -

51.365,50 -

85.983,30 -

535.226,60

2002

355.948,00

359.407,00 -

3.960,90 -

103.858,00 -

823.173,90

2003

337.766,00

321.461,00 - - -

6.511,00 -

665.738,00

2004

493.947,00

460.507,00 - - - - -

954.454,00

2005

443.241,00

412.903,00 - - - - -

856.144,00

2006

633.799,00

583.376,00 - -

54.291,00 - -

1.271.466,00

Total

2.922.704,50

2.337.302,80 42,90

104.672,70

151.551,20

197.163,90

1.087,20

5.714.525,20

Planificarea este esenţială pentru reuşita unei organizaţii, deoarece constituie

determinantul pentru structurarea obiectivelor la nivelul organizaţiei şi ierarhizarea

priorităţilor în abordarea decizională şi operaţională a problemelor. În acelaşi timp este

modalitatea cea mai eficace de valorificare a potenţialului economic, financiar, managerial,

104

comercial, tehnic şi tehnologic, uman de care dispune organizaţia pe fondul existenţei şi

acţiunii a numeroase variabile care nu trebuie neglijate.

Redăm în tabelul următor estimările companiei în legătură cu sursele de alimentare a

diverselor bugete până in perioada 2007-2025. Tabelul 4.8.7

Taxe impozite şi dividende estimate pentru RMGC în perioada 2007-2025 ($)

NR.CRT. SPECIFICAŢII TOTAL

1 Impozit pe salarii 121.334.555

2 Impozit pe profit 283.953.000

3 Redevenţe 101.148.000

4 Impozit pe proprietate 11.381.500

5 Impozit pe teren 20.512.800

6 Accize 112.000.000

7 Alte taxe şi impozite 522.337

8 Dividende 305.865.220

10 TOTAL 956.717.413

Observăm din tabelul 4.8.7 că în perioada de exploatare beneficiile statului român ca

urmare a dividendelor, impozitelor şi taxelor virate de compania RMGC se ridică la aproape

un miliard de dolari.

Consideraţii legate de statutul de zonă defavorizată.

Zonele defavorizate sunt percepute71

ca arii geografice strict delimitate teritorial, care

satisfac cel puţin una dintre următoarele condiţii:

au structuri productive monoindustriale care mobilizează mai mult de 50% din

populaţia salariată, în activitatea zonei;

sunt zone miniere unde personalul a fost disponibilizat, prin concedieri colective, în

urma aplicării programelor de restructurare;

concedierile colective afectează mai mult de 25% din numărul angajaţilor care au

domiciliul stabil în zona respectivă;

rata şomajului depăşeşte cu 25% rata şomajului la nivel naţional;

sunt lipsite de mijloace de comunicaţii şi infrastructura este slab dezvoltată.

Perioada pentru care o arie geografică poate fi declarată zonă defavorizată este de cel

puţin 3 ani, dar nu mai mult de 10 ani

Statutul de zonă defavorizată atribuit localităţii Roşia Montană prin Hotărârea de

Guvern nr. 813 din 7.10.1999 privind declararea zonei miniere Apuseni, judeţul Alba ca zonă

defavorizată72

determină scutirea de la plata următoarelor categorii de impozite şi taxe:

- taxe vamale şi taxa pe valoarea adăugată pentru maşinile, utilajele, instalaţiile,

echipamentele, mijloacele de transport, alte bunuri amortizabile care se importă în vederea

efectuării de investiţii în zonă;

- taxa pe valoarea adăugată pentru maşinile, utilajele, instalaţiile, echipamentele,

mijloacele de transport şi alte bunuri amortizabile produse în ţară în vederea efectuării şi

derulării de investiţii în zonă;

- scutirea de la plata impozitului pe profit pe durata existenţei zonei defavorizate;

Potrivit articolului 3 din actul normativ menţionat anterior, perioada pentru care zona

71

Monitorul Oficial nr. 378 din 2.10.1998, art. 1, Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 24 din 30 septembrie

1998 privind regimul zonelor defavorizate. 72

Monitorul Oficial nr. 497 din 14.10.2007.

105

minieră Apuseni (inclusiv Roşia Montană) a fost declarată zonă defavorizată este de 10 ani.

Implicaţiile acestei limitări temporale sunt favorabile din punct de vedere al bugetului de stat,

în sensul că acesta va fi alimentat, potrivit estimărilor companiei, în perioada anilor 2009-

2024 cu impozit pe profit în sumă de 283.953.000 $.

Cum statutul de zonă defavorizată a fost atribuit in anul 1998, facilităţile aferente vor

înceta efectul în anul 2009.

4.9. Dezvoltarea afacerilor din zonă şi colaborarea cu agenţii economici locali

Proiectul RMGC poate constitui un catalizator al dezvoltării generale a afacerilor din zonă

prin impulsionarea celor existente şi apariţia de noi oportunităţi de afaceri ca urmare a

externalizării unor servicii oferite companiei.

În perioada de construcţie a proiectului compania cooperează cu societăţi de

construcţii din zonă, cu alţi agenţi economici pentru furnizarea de materii prime şi materiale,

diferite utilităţi şi servicii necesare realizării infrastructurii operaţionale a proiectului.

Politica de achiziţii a companiei acordă prioritate firmelor locale, din regiune şi din

ţară. În tabelul următor este prezentată situaţia plăţilor către furnizorii din zonă în perioada

iulie 2006-martie 2007, conform datelor oferite de companie.

Tabelul 4.8.8

Situaţia plăţilor către furnizorii din zonă în perioada iulie 2006-martie 2007

NR.

CRT.

FURNIZOR RMGC. LOCALITATE SUMA

(RON)

1 ALVIS COM SRL / echipamente electrote-hnice:

drujbe, motofierăstraie, piese, accesorii

- 2910,3

2 ANDA COMEX / produse protocol Roşia Montană 23641,67

3 ANDY SRL / produse protocol Roşia Montană 17461,86

4 AUTOCOMPANY / piese de schimb auto Sohodol 6872,18

5 BRADET IMPORT EXPORT BM SRL / servicii

de amenajări teritoriale, demolări, drumuri acces

Roşia Montană 234650,9

6 CUPRU SIND. SA / piatra concasata, transport Abrud 61343,68

7 DIDI SRL / materiale de construcţie Abrud 35051,79

8 DIVERTIS COM SRL / materiale de construcţie Abrud 12107,58

9 ECO INVEST SRL / construcţii - 124620,7

10 GOSEN / confecţii textile Abrud 2209

11 IUSTY CRY SRL / produse protocol Roşia Montană 19643,84

12 L.M. MIHAITA / materiale de construcţie Abrud 12986,06

13 MADALIN&CAMY SRL / transport cu basculante Roşia Montană 16492,1

14 NICU-VIO SRL / lemn de foc Ciuruleasa 84913,3

15 PROTECTOR PHOENIX SRL / echipamente de

protectţe individuala si colectiva

Câmpeni 128818,8

16 R&M PRATA SRL / materiale de construcţie Abrud 40170,79

17 RO&NELU ROSIA SRL / produse protocol Roşia Montană 153642,7

18 ROSIA CONSTRUCT PREST SRL / servicii de

amenajări teritoriale

Roşia Montană 186062,7

19 SEDAC SRL / lemn pentru construcţii Bistra 36153,78

20 TEHNO DOMA SRL / echipamente electrice:

pompe, motocompresoare, piese de schimb

Câmpeni 34604,93

106

21 VIVA / materiale de construcţii Punct de lucru

Abrud

37640,92

22 ZAMOLXIS ALFA SRL / electronice si

electrocasnice

Câmpeni 25097,25

23 FUNNY BOYS / reparaţii auto Roţia Montană 143447,1

24 FLADAR TRANS / transport Câmpeni 32551,75

25 PAM TRANS / transport Zlatna 67057,58

26 ARIESUL PRODIMEX SRL / transport Baia de Arieş 12018,55

27 ARIESUL SA / transport Câmpeni 134162

28 CRINUL ARIES SRL / transport Baia de Arieş 10074,45

29 ADY INTERNATIONAL TRANSP. / transport Abrud 120343,1

30 DOFANY TRADE / transport, aprovizionare

materiale de construcţie

Abrud 47845,35

31 LAZEA STELIAN PFA / reparaţii auto - parte

electrică

Roşia Montană 928,8

32 TOTAL 1865525,43

Majoritatea furnizorilor companiei RMGC au sediul în localităţile zonei de impact a

proiectului, cei mai mulţi fiind chiar din localitatea Roşia Montană.

De asemenea, societatea RMGC S.A. a avut şi are încheiate contracte de închiriere cu

mai multe societăţi, acestea fiind prezentate în tabelul 4.8.9. Tabelul 4.8.9

Contracte de închiriere

Societate Localitate Data începerii

execuţiei

Data

finalizării Obiectul închirierii

Cartel Bau SA Cluj Cluj Napoca Mai-02-2000 Sep-11-2000 Echipament

Cominco SA-

Sucursala Demec

Abrud

Abrud Mar-20-2000 Nov-30-2000 Echipament

Hidroconstructia SA

Bucuresti- Sucursala

Raul Mare Retezat

Deva Apr-24-2000 Oct-30-2000 Echipament

Persoană fizică Roşia Montană 01-Mai-02 31-Oct-02 Echipament

Persoană fizică Roşia Montană 01-Mai-02 31-Oct-02 Echipament

Persoană fizică Roşia Montană 01-Mai-02 31-Oct-02 Echipament

Persoană fizică Roşia Montană 01-Apr-02 01-Jul-02 Echipament

Persoană fizică Roşia Montană 03-Iun-02 31-Jul-02 Echipament

Persoană fizică Roşia Montană 15-Iul-02 15-Sep-02 Echipament

Persoană fizică Deva 23-Iul-02 01-Oct-02 Echipament

Persoană fizică Carpenis-Alba 16-Mai-02 16-May-03 Echipament

Persoană fizică Roşia Montană 01-Aug-02 31-Aug-02 Echipament

Persoană fizică Roşia Montană 01-Aug-02 31-Aug-02 Echipament

Persoană fizică Roşia Montană 01-Iul-02 01-Jul-02 Echipament

Persoană fizică Roşia Montană 01-Aug-02 31-Aug-02 Echipament

107

Persoană fizică Roşia Montană 01-Aug-02 31-Aug-02 Echipament

Persoană fizică Gura Roşiei 01-Aug-02 31-Aug-02 Echipament

Persoană fizică Roşia Montană 08-Iul-02 08-Jul-02 Echipament

Persoană fizică Roşia Montană 01-Aug-02 31-Aug-02 Echipament

Persoană fizică Abrud 19-Iun-02 19-Aug-02 Echipament

Persoană fizică Gura Cornei 23-Iul-02 23-Jul-02 Echipament

Inspectoratul de Politie

al judetului Alba Alba Iulia 20-Nov-02 20-Nov-03 2 pistoale şi asistenţă tehnică

Persoană fizică Roşia Montană 01-Aug-02 31-Aug-02 Vehicul (Aro).

Deva Gold SA Deva Ian-01-2001 nelimitat Echipament şi servicii de reparaţii

Laris & Dan SRL Roşia Montană 01/02/2003 31/12/2003 Autovehicul

Manuel Inter SRL Roşia Montană 10/02/2003 31/12/2004 Autovehicul

Beton Expert SRL Abrud 17/09/2003 30/09/2003 Echipament de construcţii

Beton Expert SRL Abrud 13/10/2003 Dec 2004 Echipament

Bradet Import Export

BM SRL Roşia Montană 26/01/2004 17/04/2004 Echipament foraj

Manuel Inter SRL Roşia Montană 26/01/2004 17/04/2004 Tractor

Avanti Trans SRL Roşia Montană 16/02/2004 31/10/2004 Autovehicul

Bradet Import Export

BM SRL Roşia Montană 01/04/2004 01/08/2004 Echipament de foraj

Alin Forest S.R.L. Roşia Montană 01/04/2004 01/08/2004 Echipament silvicol

Laris & Dan SRL Roşia Montană 01/04/2004 31/12/2004 Autovehicul

Manuel Inter SRL Roşia Montană 01/05/2004 31/12/2004 Camion

Rosia Construct Prest

SRL Roşia Montană 01-Dec-04 01-Apr-05 Buldozer pentru curăţat zăpada

Inspectoratul de Politie

al judeţului Alba Alba Iulia 24-Mar-04 24-Mar-05 2 pistoale şi asistenţă tehnică

Romtelecom SA-

Directia de

Telecomunicaţii Cluj

Cluj-Napoca 12-Aug-05

8/12/2007 +

yearly

renewal

Echipament PABX

Inspectoratul de Politie

al Judetului Alba Alba Iulia 22-Apr-05 22-Apr-06 2 arme şi asistenţă tehnică

Map Timisoara SRL Timişoara/ 02-Mar-06 27-Mar-06 Sistem de tip Roll-up

Inspectoratul de Politie

al Judeţului Alba Alba Iulia 20-Apr-06 19-Apr-07 2 arme şi asistenţă tehnică

Classicom SRL Timisoara 13-Jun-06 14-Jun-06 Microbuz

Ady International

Transport SRL Abrud 14-Jul-06 31-Aug-06 Camion

Serviciul de

Ambulanta Judeţean

Arad

Arad 25-Aug-06 25-Aug-06 Ambulanţă

PFA Dura Sorin Dan

"Top Dan" Baia de Arieş 05-Sep-06 05-Oct-06 Staţii topografice

Brădet Import Export

BM SRL Roşia Montană 30-Oct-06 N/A Echipament

108

Deşi potenţialul economic al zonei ar permite dezvoltarea unor activităţi economice

altele decât cele din minerit, analiza desfăşurată la punctul 3.5. scoate în evidenţă faptul că

potenţialul economic al zonei este insuficient valorificat. Derularea proiectului RMGC ar

putea impulsiona cadrul general al afacerilor din zonă în direcţia dezvoltării de noi filiere

economice care să conducă la valorificarea zonei şi în special a forţei de muncă disponibile.

Posibilităţile de dezvoltare a afacerilor şi de valorificare a potenţialului economic în

cadrul localităţilor din zona de impact a proiectului sunt următoarele:

Dezvoltarea industriei uşoare (confecţii, textile, tricotaje) care să absoarbă forţa de

muncă feminină (îndeosebi în oraşul Abrud, unde există forţă de muncă calificată în

acest sens);

Dezvoltarea industriei de prelucrare a lemnului care să valorifice tradiţiile locale şi să

crească gradul de utilizare a uneia din cele mai importante resurse locale lemnul, care

în prezent este valorificat în cea mai mare parte în stare brută (buşteni) sau produse

semifinite (cherestea). Se poate înfiinţa astfel un centru de brichetare a lemnului (la

Bistra), precum şi o fabrici de mobilă.

Dezvoltarea turismului montan şi agroturismului care să valorifice potenţialul turistic al

Munţilor Apuseni prin îmbunătăţirea spaţiilor de cazare existente, crearea altora noi de

tip mini- hoteluri sau pensiuni agroturistice, înfiinţarea unor unităţi de alimentaţie

publică pentru servirea turiştilor etc. Atragerea turiştilor în zonă va duce la dezvoltarea

unor afaceri precum ateliere de meşteşuguri tradiţionale, comerţul cu acest tip de

produse, înfiinţarea unor agenţii de turism în zonă etc. După crearea amplasamentului

de la „Piatra Albă” se pot lua măsuri de includere a acestuia în circuitul turistic şi chiar

de obţinere a statutului de staţiune turistică.

Dezvoltarea agriculturii şi a industriei alimentare de prelucrare a laptelui şi a cărnii. În

zonă pot fi înfiinţate centre de colectare şi prelucrare a laptelui, mici ateliere de pielărie

şi cojocărie, ateliere pentru spălatul, torsul şi ţesutul lânii, ateliere pentru ţesut covoare,

Dezvoltarea meşteşugurilor tradiţionale, prin înfiinţarea unor ateliere pentru produse de

artizanat din lemn, împletituri din nuiele şi din răchită, ciubere, butoaie, instrumente

muzicale. De asemenea, în zonă pot fi înfiinţate mici centre de achiziţionare şi

valorificare a fructelor de pădure şi a plantelor medicinale.

Dezvoltarea generală a infrastructurii locale, creşterea puterii de cumpărare a

populaţiei, dezvoltarea spiritului antreprenorial ca urmare a cursurilor de traning oferite de

companie şi existenţa unui climat general de stimulare a afacerilor creează premisele şi pentru

apariţia a noi investitori în zonă inclusiv cu capital străin. Pentru investiţiile străine reuşita

proiectului RMGC poate constitui un exemplu şi un imbold pentru a dezvolta noi afaceri în

zonă.

De iniţiativa şi experienţa proiectului cercetat poate beneficia un alt mare agent

economic din zonă aflat în declin, legat de tradiţia mineritului şi anume CUPRUMIN S.A.

Abrud, care administrează exploatarea minieră de la Roşia Poieni.

Serviciile care vor fi externalizate de firmă sau se vor dezvolta datorită proiectului

RMGC se referă în principal la:

teste de laborator-geologie – ce se pot dezvolta în faza de explorare;

servicii turistice – ca urmare a intensificării îndeosebi a turismului de afaceri în zonă;

servicii poştale (regular, express, courier);

serviciile de comunicaţii (telefonie fixă şi mobilă, Internet);

banking (toate tipurile de servicii);

servicii medicale;

servicii de curăţenie;

109

servicii de pază şi de securitate (pentru nevoi "on site");

servicii de transport securizat pentru valori (bani, aur);

servicii profesionale de consultanţă în domeniul afacerilor, managementului,

marketingului, contabilităţii;

servicii de închiriere spaţii pentru sedii de birouri şi întâlniri de afaceri, subînchiriere

de diverse spaţii;

servicii de traducere autorizată;

servicii de tipărire şi editare profesională;

servicii foto (procesare, scanare, imprimare pe diverse medii – laborator foto);

servicii de sunet şi lumină pentru diverse evenimente;

servicii notariale şi servicii de asistenţă şi consultanţă juridică;

agenţii de management a evenimentelor interculturale.

Societatea S.C. Roşia Montană Gold Corporation S.A. oferă posibilitatea de formare

profesională prin organizarea unor cursuri şi traning-uri Prin „Centrul de Instruire şi

Perfecţionare şi Programul de Dezvoltare a Abilităţilor” . Ariile de formare / training-uri sunt

următoarele:

Formare antrepenorială generală (cursuri de managment general);

Cursuri de secretariat, administraţie, computer, limbi străine;

Contabilitate;

Atragere de fonduri şi completare de aplicaţii pentru bănci şi alte instituţii

finanţatoare;

Traducători, interpreţi;

Manageri de evenimente moderne (evenimente de afaceri, ştiinţifice, culturale,

sportive) şi tradiţionale (târguri, festivaluri, pelerinaje, hramuri, sărbători din ciclul

vieţii);

Personal pentru activităţi turistice, recepţie, birouri de informaţii, personal agenţii

&ticketing, orientare turistică, ghizi, instructori sportivi în general şi de sporturi de

munte, în special;

Personal pentru hoteluri şi restaurante, catering, bucătărie tradiţională si

multiculturală.

Afaceri dezvoltate deja în zonă ca urmare a impactului direct a Proiectului Roşia

Montană sunt următoarele73

:

GenFor – este o firmă de foraj înfiinţată de Roşia Montană în anul 2002, care are 140

de angajaţi din rândul localnicilor.

S.C. Brădet S.R.L. – este o firmă de închirieri de echipamente; a fost înfiinţată în

Roşia Montană în sprijinul programului de cercetare geologică a Proiectului; are 60 de

angajaţi din rândul localnicilor.

Gold Essay Laboratory – acest laborator a fost înfiinţat la baza văii Roşia Montană în

scopul efectuării de analize chimice pentru proiectele de explorare ale Proiectului.

Este dotat cu tehnologie ultra - modernă şi are contracte şi cu alte firme din România,

Ucraina, Bulgaria, Serbia şi Rusia.

73

Proiectul Roşia Montană, Planul L- Plan de dezvoltare durabilă a comunităţii, volumul 31, Mai 2006, pag. 63

110

4.10. Iniţiativa de microcreditare –componentă a strategiei de dezvoltare locală

Pe lângă oportunitatea de angajare pe care o reprezintă, o altă faţetă a efectelor

economice rezultate din derularea proiectul Roşia Montană Gold Corporation, este implicarea

sa în dezvoltarea comunităţii pe linia încurajării mediului de afaceri din zonă, prin schimbarea

percepţiei asupra beneficiilor aduse de adoptarea unui comportament investiţional activ.

Deschiderea instituţiei Roşia Montană MicroCredit (2006) contribuie implicit, la

diversificarea dezvoltării economice şi obţinerea de beneficii viitoare durabile în cadrul

comunităţii locale, obiective importante ale actualei strategii de dezvoltate rurală formulată la

nivel naţional şi european. Roşia Montană Microcredit face parte astfel, din iniţiativa de

Dezvoltare Comunitară a companiei, care a pregătit un program complex privind dezvoltarea

durabilă, menţionat şi în alte capitole ale studiului.

Programul de Dezvoltare Durabilă care şi-a propus îmbunătăţirea serviciilor medicale

şi sociale, a locuinţelor, a învăţământului şi a mediului, precum şi păstrarea şi valorificarea

întregii moşteniri culturale a comunităţii nu a omis faptul că toate acestea nu sunt fezabile fără

existenţa pe termen lung a unui climat economic favorabil în zonă.

Potrivit legii74

societatea de microfinantare este o persoana juridica română constituită

cu scopul de a acorda microcredite beneficiarilor, care nu poate desfăşura activităţi de

atragere de depozite sau alte fonduri rambursabile de la public, în sensul Legii bancare nr.

58/1998, asftel cum a fost modificată şi completată. Microcreditul în accepţiunea legii este un

împrumut, cu sau fără dobândă, acordat la cererea beneficiarilor, persoane fizice sau juridice,

cu valoare nominală de până la 50.000 EUR, cu o perioada de rambursare de maximum 60 de

luni, cu sau fără perioadă de graţie, destinat dezvoltării unei activităţi, afaceri sau proiecte,

susţinerii proiectelor de dezvoltare comunitară sau economică, a iniţiativelor comunităţilor

locale şi a programelor sociale în scopul îmbunătăţirii standardului de viaţă al comunităţilor

locale.

Societăţile de microfinanţare sunt apărute relativ recent în economia României.

Potrivit Registrului general al instituţiilor financiare nebancare au fost înregistrate la BNR

până la începutul lunii iunie a acestui an 3 societăţi de microcreditare în anul 2006 şi 4 în anul

2007.

Sistemul de microcreditare iniţiat de Roşia Montană MicroCredit este conceput ca un

adevărat instrument financiar nebancar de dezvoltare a spiritului antreprenorial al locuitorilor

din Roşia Montană, Abrud, Câmpeni şi cetăţenilor din localităţile înconjurătoare (zona de

impact propagată), prin intermediul elementelor componente şi a condiţiilor ce trebuie

îndeplinite de aceştia pentru a se putea obţine un împrumut.

Gama largă de produse şi servicii puse la dispoziţia celor interesaţi îndreaptă atenţia

persoanelor particulare sau a micilor întreprinzători către activităţi ce pot deveni afaceri de

succes prin facilitarea finanţării acelor idei de afaceri ce se dovedesc a fi valoroase şi viabile.

Astfel, într-o etapă premergătoare acordării propriu-zise a creditului, persoanele

beneficiază de un Program de Pregătire care în principal urmăreşte să îi ajute pe antreprenori

să identifice tipul de afacere care răspunde necesităţilor regionale, instrumentele necesare

pentru iniţierea afacerii sau să cunoască elementele de bază ale unui plan de afaceri menit să

fundamenteze viitoarea lor activitate economică.

În cazul micilor întreprinderi care intenţionează să îşi dezvolte afacerea existentă,

Roşia Montană MicroCredit asigură servicii de consiliere în domeniul financiar, juridic,

administrativ şi organizaţional în vederea îmbunătăţirii efectelor economice ale deciziilor

luate. Clienţii Instituţiei de MicroCredit vor beneficia de asemenea, de consultanţă referitoare

74

Legea nr.240 din 15 iulie 2005 privind societăţile privind societăţile de microfinanţare, publicată în Monitorul

Oficial nr. 663 din 26 iulie 2005

111

la întocmirea documentaţiei necesare pentru demararea afacerii, de exemplu documentaţia

solicitată pentru înregistrarea firmei, întocmirea planului de afaceri şi a strategiei etc. dar şi

ulterior, privitor la administrarea creditului şi a afacerii.

Condiţiile de acordare a împrumuturilor ilustrează faptul că facilităţile de creditare

vizează în special, dezvoltarea mediului economic din zonă, adresându-se selectiv,

întreprinzătorilor individuali sau de grup care locuiesc în comunitate sau a căror afacere, nouă

sau existentă, este localizată în comunitate, şi care fac dovada unei solide strategii vizibilă în

propriul plan de afaceri.

Se dovedeşte totodată că Instituţia de MicroCredit are meritul de a acorda

împrumuturi şi celor care vor să demareze o afacere fără a avea un istoric bancar sau al

afacerii (băncile neavând această facilitate); în acelaşi timp însă întreprinderile mici şi mijlocii

care au nevoie de capital pentru a se dezvolta pot de asemenea, solicita credite. În acest fel,

Instituţia de MicroCreditare se adresează unui anumit segment antreprenorial şi anume,

întreprinzători care vor să îşi transforme potenţialul de creativitate în potenţial economic, mai

întâi la scară mică în limita microcreditelor primite iar ulterior, prin accesarea de fonduri

bancare, vizează o altă dimensiune economică.

Unitatea de MicroCredit Roşia Montană devine astfel o oportunitate şi respectând

conceptul de microcredit oferă împrumuturi accesibile unui număr de solicitanţi, la scară mică

şi pe perioade de timp relativ scurte. Valoarea împrumuturilor acordate se va situa în limita

plafonului de 5000 Euro, cu o dobândă care încă nu e stabilită, dar se apreciază a fi sub

nivelul mediei dobânzii practicate de băncile comerciale.

Tipurile de împrumuturi derulate prin Roşia Montană MicroCredit, atractive prin

dobânda scăzută, şi prin efectul de multiplicare vor fi în măsură să îmbunătăţească mediul

economic şi să contribuie totodată, la prosperitatea Roşiei Montane ca şi comunitate.

Un obiectiv important şi ambiţios pe care şi-l propune Instituţia de MicroCreditare

este nu numai de a încuraja dezvoltarea afacerilor pe întreaga durată a proiectului, dar şi după

închiderea minei.

În felul acesta, Roşia Montană MicroCredit contribuie alături de veniturile substanţiale

salariale şi de sumele compensatorii oferite pentru achiziţionarea de proprietăţi, (care de

regulă nu sunt cheltuite integral pentru achiziţionarea sau construirea de noi locuinţe) la o

infuzie de capital în zonă, necesar stimulării economico-sociale a zonei în perioada viitoare.

Sintetizând compania RMGC, iniţiatoarea activităţii de microcreditare urmăreşte prin

aceasta următoarele obiective ale dezvoltării durabile locale:

Stimularea ocupării persoanelor în căutarea unui loc de muncă;

Consolidarea micilor societăţi comerciale;

Sprijinirea ocupării persoanelor disponibilizate pentru a deveni întreprinzători, dacă

dispun de o suma iniţială cu care pot demara o afacere;

Stimularea dezvoltării mediului economic prin incurajarea sectorului privat.

În acelaşi timp proiectul minier RMGC creează prin dimensiunile sale cerere de

servicii auxiliare, de utilităţi şi de aprovizionare, care pot constitui oportunităţi de afaceri

directe în zonă, la care se adaugă oportunităţile indirecte.

4.11. Dezvoltarea învăţământului şi a activităţilor de formare profesională

Proiectul RMGC şi-a propus şi a reuşit să iniţieze şi să dezvolte programe de formare

şi perfecţionare profesională care pot fi considerate un pionierat în România, ca preocupare a

unui investitor străin.

Prin programul de dezvoltare durabilă RMGC a reuşit să contureze care sunt

necesităţile de dezvoltare a învăţământului şi a formării profesionale pentru locuitorii din zona

112

de impact. O parte din măsurile luate în acest sens sunt în conformitate cu normele pe care le

propune şi le impune Comunitatea Europeană pentru dezvoltare şi perfecţionare profesională

care acoperă o paletă largă de calificări, specializări, începând cu domenii legate de activitatea

de secretariat-birotică, calculator, resurse umane, inspector protecţia muncii până la cele de

strictă calificare profesională pentru meserii ca: lucrător în comerţ, bucătar, dulgher, agent de

pază, electrician, excavatorist, faianţar, mozaicar, fierar-betonist, fochist, instalator instalaţii

tehnico-sanitare, zidar, sudor, stivuitorist etc.

Preocuparea de a asigura dezvoltarea unor afaceri în zonă s-a concretizat prin iniţierea

şi derularea unor cursuri pentru încurajarea iniţiativei antreprenoriale locale, susţinând

localnicii să devină întreprinzători, să-şi conducă propria afacere.

De asemenea RMGC are în vedere pregătirea profesională pentru domenii de strictă

specializare legate de desfăşurarea activităţilor din cadrul proiectului.

Situaţia cursurilor organizate de RMGC şi a numărului de persoane ce au beneficiat de

cursurile respective în perioada iulie 2006 mai 2007 este prezentată în tabelul 4.11.1.

Tabelul 4.11.1

Cursuri de formare profesională organizate de RMGC

NR.CRT. DENUMIRE CURS NR.

PARTICIPANŢI

1 Gestiunea documentelor şi secretariat 40

2 Administrator pensiune turistică 123

3 Agent pază 36

4 Bucătar 23

5 Operator calculator ECDL 153

6 Curs de perfecţionare în domeniul SSM 25

7 Dulgher, tâmplar, parchetar 39

8 Electrician în construcţii 30

9 Evaluarea riscurilor de accidentare si îmbolnăviri profesionale

18

10 Excavatorist 56

11 Faianţar mozaicar 53

12 Fierar betonist - montator prefabricate 25

13 Fochist 39

14 Inspector Resurse Umane 80

15 Instalator încălzire centrală şi gaze 26

16 Instalator instalaţii tehnico - sanitare 44

17 Lucrător in comerţ 131

18 Lucrător in structuri pentru construcţii 8

19 Operator introducere validare si prelucrare date

79

20 Stivuitorist 23

21 Sudor 55

22 Vânzător mărfuri alimentare si mărfuri nealimentare

28

23 Zidar, pietrar, tencuitor 89

24 Zugrav, ipsosar, tapetar, vopsitor 39

25 Business Training 127

Total 1389

Sursa: date furnizate de RMGC

113

Observăm atracţia locuitorilor din zonă pentru cursurile care le oferă noi perspective

pe piaţa muncii sau urmăresc dezvoltarea competenţelor antreprenoriale şi anume:

administrator pensiune turistică (123 persoane), operator calculator (153 persoane), lucrător în

comerţ (131 persoane) şi bussiness trening (127 persoane).

Forţa de muncă locală, prin programele de instruire oferite de RMGC, ocupă o poziţie

competitivă pe piaţa locurilor de muncă, nu numai în ceea ce priveşte cererea din sectorul

minier, dar şi în alte sectoare de activitate.

Prin parteneriatele realizate cu şcolile din zonă, RMGC se implică direct în

perfecţionarea actului educativ, în special în ceea ce priveşte dezvoltarea conştiinţei civice a

elevilor.

RMGC acordă sprijin financiar şcolilor din zonă prin sponsorizări directe efectuate.

Menţionăm în continuare câteva şcoli care au beneficiat de sponsorizări din partea companiei:

Şcoala generală Bistra, Grup Scolar Forestier Câmpeni, Liceul HCC Abrud, Colegiul Naţional

„Avram Iancu” Câmpeni, Scoala Generală „Simion Balint” din Roşia Montană, Colegiul

Tehnic „Dorin Pavel” Alba Iulia etc.

4.12. Crearea unui parteneriat public-privat

Managementul proiectul RMGC poate fi un exemplu de realizare şi gestionare a

parteneriatului public-privat. În acest sens evidenţiem câteva direcţii de manifestare acestui

parteneriat:

Consultarea cetăţenilor în privinţa deciziilor importante referitoare la proiect;

Acorduri specifice cu administraţia locală în vederea sprijinirii unor iniţiative ale

acestora;

Colaborarea cu instituţiile de învăţământ din zonă, şi acordarea de sprijin material şi

financiar acestora;

Colaborarea cu alte instituţii social-culturale din zonă (biserică, case de cultură,

cămine culturale, dispensare medicale, poliţie pompieri);

Colaborarea cu ONG-urile din zonă;

Consultarea societăţii civile prin reprezentanţii autorizaţi în vederea identificării

problemelor cu care se confruntă comunitatea locală, pentru a veni în sprijinul

acesteia;

Colaborarea cu mediul de afaceri din zonă în vederea identificării şi soluţionării unor

probleme de interes comun pentru asigurarea dezvoltării durabile a zonei.

Vom exemplifica în continuare câteva programe şi parteneriate propuse de RMGC,

care se află în curs de derulare75

. La acestea participă mai mulţi parteneri, dar părţile implicate

nu-şi exercită autoritatea directă în cadrul acţiunilor întreprinse, nivelul de implicare şi

colaborarea între parteneri sunt stabilite prin consultări, pe bază de consens general.

Parteneriatul de mediu Roşia Montană urmăreşte conştientizarea de către public a

importanţei unui mediu curat şi participarea la soluţionarea problemelor legate de acest

deziderat a tuturor factorilor interesaţi din zonă:autorităţi locale, şcoli, agenţi economici,

ONG-uri.

Dintre obiectivele parteneriatului menţionăm:

- informarea publicului şi factorilor interesaţi în ceea ce priveşte problemele mediului

natural;

- identificarea principalelor ameninţări şi probleme cu care se confruntă mediul;

75

www. rosiamontanaforum.ro- Iniţiative pentru dezvoltare durabilă în zonele miniere din bazinul râului Arieş

114

- acordarea de sprijin şi încurajarea acţiunilor de voluntariat pentru soluţionarea

problemelor legate de mediu;

- realizarea unor activităţi educaţionale în vederea conştientizării importanţei protecţiei

mediului;

- întreţinerea şi dezvoltarea zonelor de recreere;

- promovarea ecoturismului.

Pentru realizarea obiectivelor parteneriatului au fost identificate deja câteva activităţi

comune ce vizează în principal campanii educaţionale a copiilor în şcoli, dar şi a publicului

larg în centre de informare special amenajate. Se propun de asemenea amenajarea unor zone

de recreere (Tăul Brazi, parc ecologic la Gura Cornei, terenuri de joacă etc.), plantarea de

puieţi forestieri, managementul modern al deşeurilor ş.a.

Principalii parteneri sunt primăriile şi şcolile din zona de impact a proiectului RMGC,

dar şi diferite ONG-uri care acţionează în zonă (Asociaţia Pro Roşia Montană, Asociaţia

EcoAbrud, Asociaţia ProDreptatea - Roşia Montană, CERT Apuseni).

Parteneriatul pentru biodiversitate este strâns legat de parteneriatul de mediu şi are

ca scop refacerea echilibrului ecologic şi a biodiversităţii sistemelor locale de floră şi faună ce

au fost serios afectate de activitatea umană.

Activităţile care se vor derula au în vedere atât informarea cetăţenilor şi a factorilor

interesaţi în ceea ce priveşte importanţa biodiversităţii, cât şi acţiuni concrete în vederea

cercetării, monitorizării şi refacerii echilibrului ecologic bazat pe biodiversitate.

În acest parteneriat sunt implicate institute şi autorităţi importante din zonă, dar şi din

ţară care sunt interesate în problematica bidiversităţii cum ar fi: Muzeul Naţional de Istorie

Naturală „Grigore Antipa” Bucureşti, Parcul Naţional Retezat, Institutul de cercetări şi

Amenajări Silvice (ICAS) etc.

Programul de reîmpădurire Roşia Montană compensează afectarea celor 246 ha de

teren forestier alocate implementării proiectului RMGC. În locul acestora se vor reîmpădurii

circa 335 hectare de teren în Roşia Montană şi împrejurimi cu specii valoroase (molid, platan,

salcie, pin negru, arţar şi brad).

Principalii parteneri în proiect sunt primăriile din Roşia Montană şi Abrud, Ocolul

Silvic Abrud şi Alba Iulia, ICAS, CERT Apuseni, Uniunea Studenţilor din cadrul

Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca, Grupul Şcolar Silvic din Câmpeni.

Parteneriatul pentru educaţie Roşia Montană are ca scop îmbunătăţirea activităţii

educaţionale în comunităţile afectate de Proiectul minier Roşia Montană şi se adresează

tinerilor care sunt beneficiarii direcţi ai actului educaţional, dar şi profesorilor care îi

pregătesc. Obiectivele parteneriatului şi activităţile ce se vor întreprinde au în vedere

perfecţionarea actului educaţional în vederea dobândirii de noi cunoştinţe, formării de noi

priceperi şi deprinderi a tinerilor şi altor categorii de persoane care doresc să-şi sporească

competenţele. Se vor realiza în cadrul parteneriatului acţiuni în cadrul şcolii dar şi extra –

curiculare pentru elevi. În acelaşi timp o atenţie deosebită se va acorda învăţătorilor şi

profesorilor în vederea cointeresării acestora pentru realizarea stabilităţii pe post şi

perfecţionarea pregătirii lor.

Parteneri în proiect sunt desigur în primul rând şcolile şi primăriile din zonă din zonă,

care beneficiază de sprijin din partea RMGC.

Parteneriatul „Vecin Bun”, are ca scop menţinerea coeziunii sociale şi ajutorarea

persoanelor vulnerabile. Dincolo de ajutorul social efectiv parteneriatul este construit în

spiritul subsidiarităţii, adică a mobilizării resurselor interne ale comunităţii şi a fiecărei familii

115

pentru asigurarea prin forţe proprii a mijloacelor materiale şi financiare necesare vieţii

cotidiene.

În acest moment partenerii proiectului sunt ONG-urile care sprijină proiectul RMGC,

precum şi bisericile şi celelalte instituţii de cult, care sunt prezente în zonă. De asemenea este

prezentă şi Şcoala cu clasele I-VIII „Simion Balint” Roşia Montană, deoarece copiii sunt

prezenţi în special în ajutorarea persoanelor vulnerabile, acţiunea respectivă fiind şi un mijloc

de educaţie socială.

Parteneriatul pentru Patrimoniu Cultural Roşia Montană urmăreşte cercetarea

conservarea şi valorizarea bogatului patrimoniu cultural al localităţii Roşia Montană. Se

creează astfel premisele dezvoltării turismului cultural.

Activităţile desfăşurate până în prezent au vizat realizarea unor investigaţii arheologice

de salvare, studii de etnografie, cercetarea arhitecturii locale şi inventarierea monumentelor

istorice, alte cercetări de suprafaţă şi subterane în vederea identificării izvoarelor istorice

importante pentru civilizaţia locală şi naţională. S-a elaborat Planul de Urbanism Zonal pentru

Zona Protejată Roşia Montană şi au fost publicate mai multe volume conţinând rezultatul

cercetărilor efectuate de specialiştii în domeniu.

Reuşita parteneriatului este garantată de valoarea partenerilor implicaţi printre care

enumerăm: Muzeul Naţional de Istorie al României (Bucureşti), Muzeul Naţional al Unirii

(Alba Iulia), Institutul de Arheologie Sistemică (Alba Iulia), Muzeul Civilizaţiei Dacice şi

Romane (Deva), Muzeul Naţional de Istorie al Transilvaniei (Cluj _Napoca), Universitatea

Babeş-Balyai, (Cluj-Napoca), Universitatea „Le Mirail” (Toulouse –Franţa) etc.

Centrul de Cercetare Socio-Economică Roşia Montană cuprinde o reţea de

specialişti în domeniul socio-economic, care colaborează în vederea identificării şi

soluţionării problemelor social-economice din zonă. Informaţiile obţinute sunt furnizate

agenţilor economici, autorităţilor locale şi altor factori interesaţi pentru fundamentarea

deciziilor vizând dezvoltarea durabilă a zonei.

Parteneri în cadrul acestui centru sunt Primăriile din Roşia Montană şi Abrud,

Universitatea „1 Decembrie 1918” Alba Iulia, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială

(UBB Cluj-Napoca), Universitatea Tibiscus (Timişoara), Asociaţia Patronală Munţii Apuseni,

Centrul de Mediu şi Sănătate Cluj-Napoca etc.

Parteneriatul pentru valorificarea potenţialului turistic al zonei ni se pare unul din

obiectivele importante urmărite de RMGC, în vederea dezvoltării durabile a zonei.

Patrimoniul natural şi antropic al zonei nu poate fi pus în valoare fără existenţa unei

infrastructuri adecvate, fără un marketing adecvat şi în lipsa spiritului antreprenorial şi a

personalului calificat în domeniu. Toate acestea pot fi realizate doar cu resurse financiare

importante ce pot fi atrase pe calea parteneriatului public-privat. Primăria Roşia – Montană

este iniţiatoarea parteneriatului „Descoperă Roşia Montană●Zonă Istorică Protejată”, care este

sprijinit de RMGC. Acesta urmăreşte dezvoltarea turismului în zonă, ca o direcţie de

dezvoltare durabilă a zonei. Punctele de atracţie turistică propuse în cadrul parteneriatului

sunt:

Turism de sec XVII-XIX, au de istorie a Imperiului Austro-Ungar;

Patrimoniu cultural şi patrimoniu roman;

Minerit industrial modern;

Eco-turism, combinat cu turism montan.

Pentru succesul activităţii turistice temele respective de turism trebuie realizate în mod

combinat, sporind astfel atracţia turistică a zonei.

116

Alte programe şi parteneriate în care este implicată compania RMGC şi care vizează

dezvoltarea durabilă a zonei sunt:

- Centrul APELL pentru conştientizarea riscurilor de către comunitate;

- Programul de Monitorizare a Mediului Roşia Montană;

- Programul de Modelare Hidrochimică a râului Mureş;

- CERT Apuseni;

- Programul Şcoala de Vară Roşia Montană;

- Programul de Pregătire Profesională şi Meserii Roşia Montană;

- Parteneriatul de Dezvoltare a Afacerilor Roşia Montană;

- Roşia Montană Watch.

Realizarea obiectivelor parteneriatelor respective prin activităţi specifice constituie un

mijloc de realizare a dezvoltării durabile a zonei sub aspect economic, de mediu şi social-

cultural.

117

4.13. Percepţia proiectului şi aşteptările localnicilor Realizarea proiectului propus de RMGC afectează populaţia din zona de impact, de

aceea este important de văzut care este percepţia şi aşteptările localnicilor în legătura cu

proiectul.

Pentru a reliefa acest lucru s-a desfăşurat o anchetă sociologică în perioada 3-14 iulie

2007. De asemenea au fost intervievaţi lideri locali, reprezentanţi ai societăţii civile şi ai unor

ONG-uri reprezentative, care şi-au manifestat atitudinea faţă de realizarea proiectului minier.

A. Ancheta asupra percepţiilor şi aşteptărilor locuitorilor din zona de impact

în legătură cu realizarea proiectului minier propus de RMGC a cuprins trei etape. În

primele două s-au delimitat aspectele ce vor fi investigate şi s-a definitivat metodologia,

iar în cea de-a treia etapă a avut loc culegerea efectivă a datelor din zona de impact şi

analiza acestora.

Prima etapă a cuprins delimitarea aspectelor de investigat, respectiv identificarea

nevoilor generale ale oamenilor din zonă (problematica), determinarea percepţiilor şi

motivaţiilor faţă de proiectul de exploatare a R.M.G.C. în funcţie de o serie întreagă de factori

şi structuri sociale (tradiţia minieră a zonei de impact, nivel de informare, mediu urban sau

rural, intensitatea impactului, educaţie, distribuţii de sex şi vârstă, structură familială şi stare

civilă, ocupaţie şi nivel de venituri).

Tot în această etapă s-au realizat discuţii cu experţii din cadrul colectivului de

cercetare de la Universitate în scopul de a evalua mai bine gama de nevoi, percepţii şi

aşteptări ce urmau să fie investigate.

O ultimă componentă a primei etape de cercetare a constituit-o finalizarea

chestionarului de aplicat în ancheta de teren.

A doua etapă a anchetei a constituit-o construcţia procedurii de eşantionare (alegere)

a subiecţilor în aşa fel încât să fie satisfăcută cerinţa de reprezentativitate a eşantionului la

nivelul populaţiei din zona de impact. Procedura de eşantionare a fost de asemenea testată pe

teren, în condiţiile în care trebuiau selectate aleator şi proporţional persoane din listele

electorale (s-a optat pentru această procedură deoarece ea este cea mai adaptată condiţiilor de

teren din România şi datorită valorii superioare a rezultatelor produse).

Procedura de eşantionare este astfel una tristratificată aleatoare (s-au utilizat ca şi

straturi: distribuţiile după sex, mediu urban-rural, şi localitate). S-a mai controlat de asemenea

straturile mari de vârstă.

Cea de a treia etapă a studiului a constat într-o cercetare de mare amploare în zona de

impact la care au participat 6 cadre didactice din echipa de proiect în calitate de coordonatori

pentru diversele operaţiuni realizate: identificare subiecţi din listele electorale, culegere date

la domiciliul subiecţilor, deplasări la diverse locaţii, construcţia bazei de date, introducerea

datelor, verificare datelor, verificarea şi validarea eşantionului, analiza primară a datelor şi

realizarea raportului de anchetă.

Cercetarea de teren a fost realizată în perioada 3-14 Iulie pe un eşantion reprezentativ

pentru populaţia de peste 15 ani, de 1231 de subiecţi din zona de impact: oraşele Abrud şi

Câmpeni, precum şi comunele Bistra, Bucium, Ciuruleasa, Lupşa, Mogoş şi Roşia Montană.

Eşantionul a fost realizat prin selecţii proporţionale şi aleatoare cu pas pe localităţi

urbane şi pe comune a subiecţilor din listele electorale, la care s-a mai adăugat un subeşantion

de tineri de 15-19 ani. Subiecţii au fost chestionaţi la domiciliu.

Eroarea de eşantionare calculată este de +/-2,82%, la un nivel de probabilitate de 95%.

Ancheta a identificat de asemenea nevoile generale ale oamenilor şi dorinţele lor în

legătură cu dezvoltarea zonei pentru a schiţa reperele unei strategii de dezvoltare locală şi a

vedea rolul proiectului propus de RMGC în cadrul acestei strategii.

118

Principalele probleme ale familiilor din zonă sunt:

a) Veniturile scăzute (tabelul 4.13.1.)

Tabelul 4.13.1.

Categoria de venit lunar al familiei

CATEGORII DE VENIT

(LEI)

FREVCENŢĂ

Absolută

(nr.persoane)

% % valid Cumulată %

10-99 26 2,1 2,2 2,2

100-499 302 24,5 25,0 27,2

500-999 466 37,9 38,6 65,8

1000-1499 221 18,0 18,3 84,2

1500-1999 103 8,4 8,5 92,7

2000-2499 48 3,9 4,0 96,7

2500-2999 16 1,3 1,3 98,0

3000-3499 9 7 7 98,8

Peste 3500 15 1,2 1,2 100,0

Total 1206 98,0 100,0

Raspunsuri invalide 25 2,0

Total subiecţi

chestionaţi

1231 100,0

Din datele tabelului 4.13.1. rezultă următoarele:

2/3 din populaţia din zona de impact are probleme în a-şi asigura surse băneşti pentru

procurarea alimentelor, lipsa banilor fiind şi mai acută în cazul achiziţionării de bunuri

de folosinţă îndelungată;

aproape două treimi din populaţia zonei de impact are sub 1000 de lei lunar/familie.

b) Lipsa locului de muncă:

a devenit o problemă acută în condiţiile disponibilizărilor din minerit;.

este resimţită ca problemă de mare urgenţă, fie sub forma imposibilităţii găsirii unui loc

de muncă bine plătit, fie conform calificării de jumătate dintre familii (43-53 %);

26,6% din familii au avut în ultimii 10 ani cel puţin un membru plecat la muncă în

străinătate.

c) Servicii deficitare:

Pentru o treime din familii (32,6%) apar numeroase probleme legate de achiziţionarea

de medicamente sau de accesul la servicii medicale;

Şcoala este un alt serviciu public care necesită cheltuieli greu de suportat pentru 1 din 6

familii (16,5%);

Accesul la utilităţile de maximă stringenţă (apă, curent şi telefonie) este o mare

problemă în cazul a 1 din 16 familii (5,8%).

119

Beneficiile generale percepute ale proiectului propus de RMGC se referă la:

a) Crearea de noi locuri de muncă:

42,1% dintre familii speră ca, prin deschiderea exploatării, cel puţin un membru al lor

să găsească acolo un loc de muncă;

6,9% din familii au deja cel puţin un membru angajat la RMGC;

26,8% dintre subiecţi apreciază că locurile de muncă sunt deja mai bine plătite ca

urmare a proiectului propus de companie;

mai mult de 2/3 din persoanele chestionate (77,7%) se aşteaptă ca să se creeze noi

locuri de muncă ca efect direct sau indirect al exploatării RMGC.

b) Stimularea iniţiativei private în domeniul afacerilor şi creşterea iniţiativei civice:

a fost stimulată iniţiativa privată, fiind mai mulţi oameni dornici să înceapă o afacere,

anticipând revigorarea economică a zonei, cred aproape jumătate din subiecţi (48,9%);

peste 2 treimi (74,5%) cred că prin proiect a fost stimulată direct sau indirect iniţiativa

civică, oamenii devenind mai interesaţi de ceea ce se petrece în localitatea lor, ceea ce

a condus şi la o mai bună informare a membrilor comunităţii despre ceea ce se petrece

în cadrul ei (56,1%).

c) Modernizarea infrastructurii:

faptul că deschiderea proiectului va conduce la modernizarea infrastructurii din zonă

este sesizat corect de 40% dintre subiecţi, la care mai adăugăm pe alţi 27,5% care sunt

convinşi parţial de această idee;

modernizarea infrastructurii are impact asupra standardului de viaţă şi implicit asupra

calităţii locuinţelor şi locuirii, fapt ce este de asemenea bine perceput de un sfert (25%)

dintre subiecţii din zona de impact.

d) Relaţiile intracomunitare:

în ciuda unor anticipări nu tocmai optimiste, legate de “febra îmbogăţirii rapide”

relaţiile dintre oameni din zona de impact nu s-au schimbat ca urmare a proiectului

R.M.G.C., cred 51% dintre ei.

Doar aproximativ un sfert dintre persoanele chestionate cunosc aportul R.M.G.C. la

păstrarea patrimoniului istoric (doar 29,9% apreciază ca fiind în totalitate adevărată această

informaţie), iar alţi 19,3% percep ca parţial adevărat acest fapt. Totuşi noţiunea de

neprotejare a patrimoniului istoric se referă, în accepţiunea subiecţilor, predominant la biserici

şi cimitire şi mai puţin monumente arheologice.

În ceea ce priveşte exprimarea opiniei privind faborabilitatea faţă de proiectul

minier propus de RMGC, ancheta sociologică a evidenţiat faptul că atitudinea faţă de

proiect este infuenţată de experienţa şi valorile rezultate din tradiţia mineritului în zonă,

precum şi de aşteptările faţă de viitor.

Aproape 2/3 din subiecţii chestionaţi au avut în familie membri mineri (62,7%), iar

percepţiile şi aşteptările pozitive faţă de proiect sunt mai puternice în familiile de foşti

mineri.

De asemenea percepţiile şi aşteptările faţă de proiect sunt diferite în funcţie de aria de

impact. Cu cât aria este mai apropiată cu atât subiecţii se declară mai informaţi şi au aşteptări

pozitive faţă de proiect. Subiecţii din Roşia Montană, Abrud şi Bucium sunt mult mai

120

favorabili proiectului decât cei din Câmpeni, Bistra sau Lupşa, după cum rezultă din diagrama

prezentată în figura 4.13.1.

Figura 4.13.1 – Persoane favorabile proiectului pe localităţi din zona de impact

Putem defini astfel 3 ZONE DE IMPACT:

- ZONA 1 – de maxim impact: comuna Roşia Montană

- ZONA 2 – de impact mediu: oraşul Abrud şi comuna Bucium

- ZONA 3 – de impact redus: oraşul Câmpeni şi comunele Bistra, Lupşa şi Mogoş.

Apartenenţele de sex, vârstă, educaţie, pensionar sau persoana activă, stare civilă nu

influenţează semnificativ ,statistic,favorabilitatea faţă de proiect.

Doar un sfert dintre subiecţi (26,2%) se apreciază ca fiind bine informaţi în legătură

cu proiectul RMGC, restul se declară ca puţin sau chiar deloc informaţi. Din această

perspectivă percepţia asupra proiectului este diferită.

Percepţia celor care se declară bine informaţi asupra proiectului RMGC a fost

testată prin întrebarea: „Având în vedere viitorul zonei, în ce măsură sunteţi de acord

(favorabil) cu proiectul de exploatare al RMGC ?"

Figura 4.13.2- Percepţia persoanelor informate

După prelucrarea chestionarelor rezultă că majoritatea absolută sunt de acord , doar

o treime declarându-se total nefavorabili (figura 4.13.2).

deloc putin mult

foarte mult

deloc putin mult

foarte mult

Rosia Montana Mogos Lupsa Ciuruleasa

Bucium Bistra Campeni Abrud

0,00%

10,00%

20,00%

30,00%

40,00%

50,00%

60,00%

Series1 54,70% 11,90% 33,30%

mult si foarte

multputin deloc

121

Cei din zona 1 şi 2 de impact (comuna Roşia Montană, oraşul Abrud şi comuna

Bucium) sunt cu mult mai favorabili proiectului decât cei din zona 3 (figura 4.13.3). Zona

de impact nu are astfel un caracter omogen din cauza aşteptărilor diferite (legate în special

de percepţia asupra locurilor de muncă la care pot avea acces prin proiectul R.M.G.C.).

Figura 4.13.3 – Favorabilitatea pe zone

Percepţia generală din zona de impact, a subiecţilor de peste 15 ani, care au

răspuns la aceeaşi întrebare este următoarea:

doar un sfert din subiecţi (26,2 %) se declară bine informaţi în legătură cu proiectul în

vreme ce restul se consideră puţini informaţi (54,6%) sau deloc informaţi (19,2 %);

mai mult de jumătate (55,5%) din subiecţii din zona de impact sunt de acord mai mult

sau mai puţin, cu proiectul R.M.G.C. Acordul puternic, fără rezerve, este prezent însă

doar la 31,7% dintre subiecţi.

Figura 4.13.4 – Percepţia generală asupra proiectului RMGC

Şi în acest caz locuitorii din zona 1 şi 2 de impact (comuna Roşia Montană, oraşul

Abrud şi comuna Bucium) sunt mai favorabili proiectului decât cei din zona 3 (figura 4.13.5).

0,00%

10,00%

20,00%

30,00%

40,00%

50,00%

60,00%

70,00%

80,00%

90,00%

mult si foarte mult putin deloc

Zona 1

Zona 2

Zona 3

0,00%

10,00%

20,00%

30,00%

40,00%

50,00%

Series1 31,70% 23,80% 45,00%

mult si foarte

multputin deloc

122

Figura 4.13.5 – Favorabilitatea generală pe zone

Cele mai vehiculate motive ale faptului de a fi favorabil proiectului sunt cele de

ordin general, legate de viziunea asupra dezvoltării zonei. Cei care sunt de acord cu

exploatarea au următorul pattern motivaţional: “nevoia investiţiilor urgente este mare în toate

domeniile (economic, social, utilitar, cultural, etc), iar R.M.G.C. are potenţa de a fi implicat

în aceste domenii şi de a atrage alţi investitori”.

Motivele declarate ale dezacordului sunt în ordine: ecologice, sociale,

informaţionale, culturale, economice, legate de discriminarea în muncă şi financiare. Cei

(78%) care spun că “se va distruge mediul natural” şi 77,8% din cei care spun că “va fi

poluare cu cianuri” s-au declarat ca puţin sau chiar deloc informaţi în legătură cu proiectul –

DECI CELE MAI PUTERNICE MOTIVE AL DEZACORDULUI APAR ÎN CONDIŢIILE

NEINFORMĂRII!.

O ierahizare a motivelor pentru care persoanele şi-au exprimat acordul/dezacordul cu

derularea proiectului minier propus de RMGC este prezentată în tabelul 4.13.2.

Tabelul 4.13.2

Motivele acordului şi dezacordului faţă de proiect

MOTIVELE ACORDULUI DA

%

MOTIVELE DEZACORDULUI DA

%

În zonă este nevoie urgentă de

investiţii economice

93,7 Se va distruge mediul natural 99,4

Pentru că acest proiect va atrage

după sine alţi investitori

78,7 Va fi poluare cu cianuri 99,2

În zonă vor fi îmbunătăţite

drumurile după deschiderea

exploatării „RMGC”

76,3 Vor fi schimbări cu care oamenii se

vor obişnui greu 94

Ştiu că „RMGC-ul” investeşte şi în

domeniul social (ajutoare sociale,

cluburi, etc.)

73,8 Aş vrea ca oamenii din Roşia

Montană să nu părăsească zona 88,7

Deoarece sper ca eu sau cineva din

familie va primi un loc de muncă la

companie

68,3 Compania nu oferă informaţii

corecte despre viitoarea exploatare 88,3

Pentru că tinerii vor avea un viitor

aici

67,3 Compania nu protejează patrimoniul

istoric 85,7

Ştiu că „RMGC-ul” investeşte şi în

domeniul cultural (patrimoniu

istoric)

67,0 Locurile de muncă bine plătite vor fi

ale străinilor de zonă 84,1

0,00%

10,00%

20,00%

30,00%

40,00%

50,00%

60,00%

70,00%

mult si foarte mult putin deloc

Zona 1

Zona 2

Zona 3

123

Pentru că nu văd pe cineva care să

mai facă ceva concret pentru

dezvoltarea zonei

65,1 Creşterea nejustificată a preţurilor

locuinţelor în zonă 82,9

Pentru că situaţia veniturilor

familiei mele se va îmbunătăţi

58,4 Nu vreau să plec din zonă 77

Vreau să plec din zonă şi prin acest

proiect mi se oferă compensaţii

suficiente

30,3 Compensaţiile oferite de companie

sunt insuficiente 61,2

B. Pentru identificarea percepţiei şi aşteptărilor liderilor din Roşia Montană privind proiectul RMGC s-a construit un ghid de interviu, care conţine întrebări axate pe

principalele rezultate (preliminare) obţinute în urma aplicării chestionarului, pentru a le afla

reacţiile la percepţia şi aşteptările locuitorilor comunei privitor la proiect dar şi propriile

percepţii şi aşteptări76

. Instrumentul a fost utilizat în interviurile individuale luate la patru

lideri, codificaţi astfel: A - lider informal; B – reprezentant al Primăriei Roşia Montană; C –

lider organizaţie neguvernamentală, D – reprezentant al Consiliului Local. Criteriile selecţiei

liderilor intervievaţi au fost: (1) poziţia (cunoscută public) faţă de proiect, realizând echilibrul

“pentru proiect”: 2; “contra proiect”: 2. şi (2) statusul în comunitate. Interviurile au fost

realizate în perioada 13 – 14 iulie 2007.

Rezultatele obţinute în urma analizei conţinutului interviurilor sunt grupate sub trei

aspecte: (1) Nivelul de informare al locuitorilor comunei privind proiectul RMGC; (2)

Acordul faţă de proiect; (3) Alternative proiect.

1. Nivelul de informare al locuitorilor comunei privind proiectul RMGC

La faptul că puţini locuitori au afirmat că ştiu totul despre proiect, reacţiile liderilor

intervievaţi au făcut referire la mai multe aspecte. Privind cantitatea şi calitatea informaţiei

furnizate de companie., trei dintre cei patru lideri intervievaţi au remarcat faptul că în ultima

perioadă se furnizează o mare cantitate de informaţie referitoare la proiect, în mod constant,

prin centre de informare, întâlniri publice şi publicaţii. Referiri speciale se fac privind

campania de informare a RMGC demarată în ultimii ani, ca parte a unei noi strategii de

abordare a problematicii proiectului. “Când a venit mai întâi Gabriel la Roşia, informaţiile legate de proiect erau secrete, oamenii nu ştiau

nimic, şi au început să fabuleze: „ăştia au venit să ne ia aurul şi să ne exploateze!”. Ulterior, Gold şi-a

schimbat strategia, a venit cu centre de informare, întâlniri publice unde s-au explicat problemele social

economice, de mediu...” (C)

“Referitor la acest proiect s-au făcut şi dezbateri publice. În ultimii ani, de exemplu, este un centru de

informare sus, în piaţă..” (B)

Însă, în opinia unuia dintre lideri, informaţia nu ajunge la destinatari sau nu produce

efectele scontate, datorită lipsei de interes a locuitorilor faţă de informaţiile furnizate şi

datorită nivelului de pregătire a locuitorilor din satele periferice ale comunei.

“Cei interesaţi participă, iar cei neinteresaţi nu participă la aceste discuţii. Mediatizarea a fost

făcută destul de bine (...). Depinde şi de nivelul de pregătire a fiecăruia. Ăla din deal nici nu-i interesat

săracul, şi n-are el nivelul de pregătire necesară ca să înţeleagă acest proiect.” (B)

76

Conform metodei restituirii rezultatelor, aplicată în dezvoltarea comunitară de către echipele de cercetare

coordonate de M. Pascaru în cadrul a 3 proiecte de cercetare – dezvoltare realizate de Universitatea “1

Decembrie 1918” Alba Iulia, în perioada 2004 – 2006.

124

În privinţa credibilităţii informaţiei, aprecierile sunt diferite, detaşându-se două poziţii

distincte, a celor care sunt de acord cu proiectul, care sugerează un grad înalt de credibilitate,

bazat pe încrederea în sursa informaţiei, şi a celor care se opun proiectului. Abundenţa de

informaţie care exprimă punctul de vedere al companiei, difuzată pe plan local cât şi

neconcordanţa dintre declaraţiile de intenţie ale companiei şi ceea ce pune în aplicare, sunt

apreciate de către liderii care se opun proiectului drept sursă de dezinformare.

“Un om bine informat nu poate fi bine informat când în Roşia Montană, de când a venit compania,

se dau ziare pe gratis, ca Unirea, Informaţia de Alba, Monitorul. Se dau, se distribuie prin Roşia Montană

unde este spus numai punctul de vedere al companiei. Şi acum or făcut un ziar cu care intoxică toată zona

Munţilor Apuseni, cât de bun este proiectul lor. Deci asta nu este informaţie, omul nu este informat.” (D)

“În general e normal că nu sunt oamenii informaţi. În ce sens, omul, când după un anumit timp vii

şi-i spui un lucru, şi vede că nu se face lucrul acela, omul nu mai are încredere în lucrul acela. Ei au nişte

“centre dezinformare”, lumea merge acolo” (D)

Susţinătorii proiectului fac acelaşi gen de apreciere referitor la informaţiile furnizate

de opozanţi.

“Există aici şi un centru de „dezinformare”, a lui Soros, care dă informaţii luate de la popi şi de la Academia Română, de la

Renate Webber, ăştia care nu vor exploatări miniere, şi promovează alternative.” (C)

Modalitatea de diseminare a informaţiei, prin presa scrisă, dezbateri publice şi centre

de informare este considerată de lideri ca neadecvată specificului local, sugerându-se că ar fi

mai potrivită informarea fiecăruia în parte.

“Ce informaţii ? Astea-s poveşti de adormit copiii. Păi dacă nu te duci la nimeni să spui la nimeni nimica,

ce informaţii e aia ?” (A)

Într-o altă opinie, centrele de informare ar suplini deficienţa cu condiţia să fie utilizate

şi informaţia să le fie furnizată într-un mod accesibil.

“Ei de fapt nu se informează personal, doar se întâlnesc prin piaţă şi şoşotesc, şi nici chiar ăia care merg la informare nu prea înţeleg cum stă treaba” (C)

Privind efectele informaţiilor furnizate şi asimilate de locuitori, unul dintre lideri

(opozant al proiectului) afirmă că părăsirea zonei nu s-a făcut pentru că a lipsit informaţia ci

datorită unei bune cunoaşteri a efectelor negative ale proiectului.

“De aceea ar fi bine ca d-voastră să mergeţi la cei care au plecat de aici la d-voastră la Alba, la Şard,

Miceşti, să-i întrebaţi: ”D-le, de ce aţi plecat din Roşia Montană? V-au tentat banii? Sau aţi plecat pur şi

simplu?”. Eu am stat de vorbă cu dânşii: ”am plecat pentru că eu ştiu ce înseamnă un astfel de proiect”.

(D)

2. Acordul faţă de proiectul RMGC

Principalul aspect discutat cu liderii intervievaţi a fost acela al acordului exprimat de

locuitorii comunei faţă de proiect. Explicaţiile oferite la nivelul relativ ridicat al acordului faţă

de proiect au fost axate în jurul beneficiilor materiale personale pe care le-a obţinut sau speră

să le poată obţine subiecţii anchetei. Acestea ar consta în creşterea valorii proprietăţilor

imobiliare din zona de impact direct a proiectului şi în asigurarea de locuri de muncă bine

plătite.

125

“Acordul a crescut fiindcă începând de anul trecut, din octombrie, au început să cumpere iarăşi

proprietăţi. (...) Tot mai mulţi sunt de acord, pentru că totul se rezumă la bani. Aşa am fost, săraci. Cine

visa că poate fi miliardar?” (B)

“Este simplu d-le, banul este ochiul dracului.” (D)

Însă a fost reliefat şi aspectul beneficiilor comunitare produse de companie prin

programele de dezvoltare socială pe care le are în derulare, ca factor al creşterii nivelului de

încredere în companie şi, implicit, al creşeterii gradului de acord cu proiectul.

“Acordul a crescut fiindcă oamenii au început să aibă încredere în Gold, care le-a adus

Internet, Fitness, club pentru tineret, şi a făcut multe pentru comunitate. Departamentul Social al Gold,

a avut grijă şi de oamenii fără ajutor. Le-a curăţat zăpada, le-a adus lemne.” (C)

Detaliind motivele care determină acordul faţă de proiect, liderii fac următoarele

aprecieri:

(a) privitor la locurile de muncă nou create, opozanţii consideră că acestea

nu vor fi, nici pe departe, în numărul anunţat de companie, că locuitorii vor accede

doar la locuri de muncă slab calificate, prin urmare, slab plătite şi că după închiderea

exploatării (10-15 ani), cei angajaţi riscă să rămână în afara pieţei muncii.

”Avem organigrama lor... în 8 ani de exploatare sunt 200 de angajaţi. Deci încep 114 de angajaţi merg

până la 200 şi de acolo scad. Deci ce-a rezolvat ? Şi să nu ne mai zică d-le ăla din Bucureşti de 7000 de

locuri de muncă (...) sunt acele servicii cu 148 de angajaţi dintre care cel puţin 100 sunt străini de

România,” (D)

“Că de exemplu îs de 35 de ani, zic eu lucrez 10 ani, apoi Compania o plecat, servus şi eu ce fac după

aia ? La 45 ani cine mă mai ia pe mine la lucru ?” (A)

Susţinătorii proiectului, în schimb, fac trimitere la prevederile din contractul de

vânzare-cumpărare a proprietăţilor prin care compania (cumpărătorul) se obligă să angajeze

cel puţin un membru al familiei fostului proprietar.

(b) referitor la afirmaţia că proiectul va atrage şi alţi investitori în zonă, ca motiv al

acordului locuitorilor faţă de proiect, din nou comentariile sunt contrastante. Nu sunt de

acord, liderii opozanţi ai proiectului:

“Nu, domnule, nu va veni nici un investitor ... Venim, ocupăm toată zona cu un proiect şi zicem că nu

se poate face decât minerit.” (D);

şi sunt de acord susţinătorii proiectului:

“Pe lângă mină vor veni şi alte firme din alte ramuri economice, deci şi alţi investitori cu alte locuri de

muncă. Şansa destinului pentru Roşia e Gabriel, numai Gold poate salva mineritul din Roşia.” (C).

Aprecierile liderilor privitor la principalele motive invocate de locuitorii care nu sunt

de acord cu proiectul (faptul că locurile de muncă bine plătite vor fi ale străinilor de zonă şi

faptul că proiectul va distruge mediul natural), nu sunt de negare a afirmaţiilor ci, din partea

opozanţilor la proiect, de detaliere iar din partea susţinătorilor, de justificare,. Primului motiv i

se aduce ca argument lipsa expertizei locale în asemenea gen de exploatare iar celui de-al

doilea, faptul că poluarea este un preţ plătit oriunde în lume pentru obţinerea bunăstării

materiale dar dimensiunea lui poate fi redusă prin respectarea prevederilor legale.

126

“V-am zis că o să-şi ia oameni de specialitate, şi bineînţeles că ăştia lucrează şi acuma. De multe ori ne

zic oamenii: bă, de ce îl aduci pe cutare din Iaşi, s-au pe popa din Ploieşti?... Acuma oamenii sunt

suspicioşi că se exploatează masiv, probabil că au şi ei dreptate într-o oarecare măsură” (B)

”Ei vor să fie mari deschizători de mine, ceeea ce nu pot fi. Pentru asta trebuie specialişti, cae trebuie

aduşi, şi doar străinii au bani să facă asta. ... Vin aici şi bat toba cu frumuseţea zonei, dar asta nu satură

burta omului. Bogăţiile sunt aici ca să fie exploatate raţional, după normele UE.” (C)

3. Alternativele la proiectul RMGC

Prezentând liderilor primele trei alternative care au reieşit ca viabile în opinia

locuitorilor comunei, respectiv continuarea mineritului în forma practicată anterior,

creşterea animalelor şi turismul, s-au făcut următoarele comentarii şi aprecieri:

Mineritul poate fi continuat în acelaşi mod doar dacă este susţinut de stat întrucât s-a

dovedit că nu mai este rentabil în actualul context economic. Ideea este exprimată de doi

dintre lideri dar răzbate şi din discursul celorlalţi lideri.

“Păi cum se exploata până acuma, a făcut statul român. Numai că statul nu se mai implică acuma, a

privatizat totul, şi dacă statul nu mai investeşte, zona e moartă.” (B)

“Mineritul nu mai poate fi făcut ca înainte pentru că de asta a fost închis deja, că a fost falimentar” (C)

Creşterea animalelor, ca alternativă în sine, nu are susţinere însă este privită în

legătură cu turismul pentru care conservarea unor aspecte din economia tradiţională şi ale

peisajului natural este un lucru vital. Acesta este punctul de vedere al liderilor opozanţi

proiectului.

Concluziile interviurilor cu lideri locali din Roşia Montană sunt următoarele

- în urma interviurilor de restituire, liderii au validat informaţiile care au corespuns

poziţiei faţă de proiect şi le-au invalidat pe cele care veneau în contradicţie cu

poziţia adoptată de ei;

- au fost identificate câteva bariere în recepţionarea informaţiei de către locuitorii

comunei, dintre care unele ţin de transmiţător (neadecvarea formei sub care este

transmisă informaţia şi a canalului de transmitere la specificul local), altele, de

receptor (lipsa de interes pentru informaţia care nu are caracter personal) dar şi de

alţi factori subiectivi cum ar fi gradul de încredere pe care receptorul îl are faţă de

sursa informaţiei;

- faptul că nu s-a produs o schimbare de poziţie faţă de proiect în urma interviurilor,

era previzibil. În schimb s-au produs nuanţări prin argumentare şi comentarii ale

datelor statistice generate de anchetă. Se reduce astfel riscul inferenţelor forţate

care ar putea să apară la interpretarea datelor.

127

5. CONCLUZIILE STUDIULUI

În urma analizei impactului economic al proiectului de exploatare auriferă propus de

către Societatea Comercială Roşia Montană Gold Corporation S.A.(RMGC) asupra zonei se

desprind o serie de concluzii utile comunităţii locale, autorităţilor administraţiei locale şi

naţionale, instituţiilor abilitate care au tangenţă cu realizarea şi monitorizarea proiectului,

investitorilor şi managerilor companiei, agenţilor economici, studenţilor universităţii şi tuturor

factorilor interesaţi de acest proiect.

Analiza realizată de echipa de cercetare a avut în vedere doar impactul economic al

proiectului, care bineînţeles atrage şi un impact social. Nu s-a luat în considerare impactul

asupra mediului, care de altfel face obiectul a numeroase controverse pro şi contra proiectului,

asupra cărora realizatorii studiului de faţă nu se pronunţă.

Zona avută în vedere a cuprins perimetrul administrativ al comunei Roşia Montană şi

al localităţilor învecinate, respectiv: oraşele Abrud şi Câmpeni, comunele Bucium,

Ciuruleasa, Bistra, Lupşa şi Mogoş.

Localităţile din perimetrul zonei de impact au o tradiţie minieră îndelungată, fiind

puternic afectate de situaţia mineritului din zonă, care practic a dispărut o dată cu închiderea

celor două exploatări RoşiaMin şi Cupru Min, ceea ce s-a soldat cu disponibilizarea a peste

1200 de oameni din zonă doar în ultimi doi ani.

Situaţia socială a locuitorilor din zona de impact este afectată de lipsa acută a locurilor

de muncă, care accentuează nivelul de sărăcie şi conduce la migraţia în special către zonele

urbane dezvoltate din ţară sau emigraţia în străinătate în special a populaţiei tinere. Ca urmare

zona este într-un proces continuu de depopulare şi îmbătrânire demografică.

Alternativele de dezvoltare economică a zonei prin agricultură şi turism pot fi avute în

vedere doar ca activităţi complementare de creare a unor venituri suplimentare pentru

persoanele care nu sunt antrenate în activităţi industriale sau de servicii. Potenţialul agricol

este favorabil creşterii animalelor, dar această îndeletnicire trebuie realizată pe principiile

economiei moderne de piaţă, ceea ce presupune investiţii, cunoştinţe şi mai ales schimbarea

mentalităţilor şi practicilor agricole, ceea ce nu este uşor. Presupunând toate condiţiile

realizate, doar agricultura nu are potenţialul de a asigura mijloace de trai locuitorilor din zonă.

Zona dispune de un potenţial turistic natural şi antropic ridicat, dar lipsa infrastructurii

turistice face ca potenţialul zonei să fie foarte puţin utilizat. Sunt necesare investiţii majore în

infrastructura de transport şi infrastructura specifică turismului, implementarea unor programe

de marketing adecvate pentru ca potenţialul zonei să fie valorificat. Chiar şi aşa concurenţa

puternică a unor localităţi din apropierea zonei de impact declarate staţiuni turistice

descurajează iniţiativa privată din domeniu.

Tradiţiile de prelucrare a lemnului şi potenţialul forestier constituie de asemenea o

oportunitate în zonă. Valorificarea lemnului brut sau prelucrat primar conduce la tăieri masive

a pădurilor din zonă peste capacitatea de regenerare a acestora şi poate compromite această

şansă a locuitorilor. Nu toate localităţile dispun însă de resurse forestiere care pot fi

valorificate industrial şi una din localităţile cele mai deficitare din acest punct de vedere este

Roşia Montană.

Faţă de consideraţiile menţionate proiectul propus de compania RMGC, constituie una

din oportunităţile viabile de dezvoltare a zonei.

Impactul economic direct al proiectului este resimţit în mod deosebit în comunele

Roşia Montană, Bucium, şi oraşul Abrud.

În sinteză impactul economic al proiectului RMGC se materializează în:

Crearea unui număr de 1200 de locuri de muncă în perioada de construcţie iar în

perioada de exploatare vor fi angajate circa 640 de persoane, în majoritate din zona de

128

impact. Veniturile realizate de angajaţi vor fi de peste două ori mai mari decât media

câştigurilor salariale la nivelul economiei naţionale;

Impulsionarea dezvoltării afacerilor din zonă ca urmare a politicii de achiziţii a

companiei RMGC, externalizării unor servicii, creşterii puterii de cumpărare a

populaţiei. Toate acestea vor crea noi locuri de muncă;

Acordarea de compensaţii băneşti substanţiale mult peste valoarea de piaţă anterioară

pentru proprietăţile achiziţionate de companie, ceea ce induce fluxuri financiare către

populaţie ce pot fi utilizate nu numai pentru refacerea gospodăriilor afectate dar şi

pentru demararea unor afaceri proprii, menite să conducă la obţinerea unor profituri

suplimentare;

Contribuţii majore la bugetele locale şi la bugetul de stat ceea ce oferă posibilitatea

realizării de investiţii de utilitate publică în zonă. Valoarea totală a impozitelor, taxelor

şi dividendelor care vor fi plătite pe durata de exploatare a proiectului este de circa un

miliard de dolari;

Realizarea unei infrastructuri moderne în zonele de strămutare şi oportunitatea

valorificării unei părţi din infrastructura de exploatare creată după închiderea

proiectului;

Oferirea unor facilităţi de microcreditare şi programe de pregătire adecvate, menite să

contribuie la dezvoltarea spiritului antreprenorial al populaţiei din zonă;

Valorificarea şi valorizarea patrimoniului istoric şi cultural, ca urmare a programelor

de cercetare arheologică întreprinse de companie;

Dezvoltarea învăţământului prin activităţi de formare profesională;

Iniţierea unor parteneriate care prin activităţi specifice contribuie la dezvoltarea

durabilă a zonei.

Este de remarcat faptul că realizarea proiectului propus de RMGC nu vine în

contradicţie cu alte proiecte de dezvoltare economică a zonei ci dimpotrivă poate acţiona ca

un factor catalizator al acestora.

Desigur că impactul proiectului nu este numai pozitiv. Consecinţele negative pot fi

avute în vedere în planul relaţiilor sociale în sensul că este afectată o anumită coeziune socială

prin strămutarea şi relocarea populaţiei afectată de proiect. Persoanele care decid să plece din

zonă lasă în urmă amintiri şi un anume mod de viaţă cu care erau obişnuiţi.

Ancheta sociologică desfăşurată pentru a vedea percepţia proiectului şi aşteptările

localnicilor în legătură cu proiectul minier propus de RMGC a reliefat o atitudine favorabilă

proiectului în zona de impact maxim şi mediu (Roşia Montană, Abrud şi Bucium) şi mai

puţin favorabilă în zona de impact redus. Atitudinea favorabilă sau nefavorabilă este

influenţată şi de gradul de informare a persoanelor, cele care sunt informate mai bine

declarându-se favorabile realizării proiectului.

Proiectul este contestat în special sub aspectul riscurilor de mediu. Studiile realizate

de companie, avizate de instituţii specializate şi experienţa unor proiecte similare dau

asigurări în privinţa minimizării unor astfel de riscuri. De altfel orice activitate umană şi în

special cea economică comportă un anume risc. Factorii responsabili au datoria monitorizării

riscurilor şi fundamentării deciziilor în cunoştinţă de cauză.

Care ar fi însă alternativa de dezvoltare durabilă a zonei fără realizarea proiectului?

Răspunsurile oferite până în prezent de opozanţii proiectului nu au convins. Rămâne

ca factorii responsabili să ia deciziile cele mai înţelepte în deplină cunoştinţă de cauză,

respectând şi opiniile locuitorilor din zonă direct afectaţi de situaţia existentă, iar într-o

democraţie autentică deciziile sunt adoptate de majoritate, care trebuie să ia în considerare

ocrotirea minorităţii, prin acordarea de şanse egale de afirmare.