IMI II Sil -...

8
IMI II Sil P R O P R I E T A R : SOC. AN. „UNIVERSUL" BUCUREŞTI, BREZOIANU 23 DIRECTOR ŞI AD-TOR DELEGAT, STELIAN POPESCU înscrisă sub No. 163 Trib. Itfov ABONAMENTE: autorităţi ţi instituţii 10001*1 de onoare 500 „ particulari 220 IEDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA BUCUREŞTI I tir, Brexolanu 23-2S TELEFON 3.30.10 APARE SĂPTĂMÂNAL PREŢUL 5 L E I ANUL X L I X • Nr. î l SÂMBĂTA 9 Martie 1940 Redactor responsabil : MÍHAI 'NICULESCU Meşterul G. Petrascu de K. H. ZAMBACCIAN Domnului Lazăr Munteanu, în amintirea pri- melor mele emoţiuni în intimitatea unei colec- ţiuni de artă. In adolescenţa mea. eram un obicinuit vizitator el expoziţii- lor Tinerimei Artistice, care aveau loc în clădirea rotondă de pe Bulevardul Brătianu, fosta Panoramă a Griviţei, dărâmată astăzi. Pe atunci preferinţele mele mergeau la pânze, ce-mi evo- c a u s c e n e mitologice, idile rustice sau peisaje suave, calităţile picturale propriu zise îmi scăpau şi deaceea în faţa tablouri- lor lui Petrascu rămâneam în nedumerire, aveam senzaţii stranii, bănuiam ceva, dar firavele mele cunoştinţe de artă, nu m'ajutau să pătrund îndeajuns în carcterul şi valoarea unei adevărate opere. Ceva mai târziu după ce ochiul s'a mai educat, m'am îndreptat către acest mare meşter român ş i i - a m rămas un entuziast admirator. Este în pictura lui Petrascu o gravitate şi o austeritate, o nobleţe de coloare, valorificate prin c e a m a i autentică viziune plastică din arta noastră. Uneori pictura lui Petrascu e halucinantă prin armoniile sale mai sumbre, colorile par ţâşnite din pirosfera, lumini in- candescente d a u u n mister valorilor, îl v ă d p e artist c a u n alchimist cu viziuni apocaliptice. H o t á r i t lucrau, este în arta acestui meşter român, o licărire d e g e n i u ce-1 înrudeşte cu Greco, Goya şi Cézanne. într'o convorbire avută cu unul din artiştii noştri mai pri- cepuţi, am comparat pictura lui Petrascu cu acea a unui spa- niol. „Un Velázquez ratat" mi-a ripostat el, nedându-şi seama, că prin resentimentul său. s'a strecurat un o m a g i u i n t i m pen- tru arta lui Petrascu. In general o fatalitate ne împiedică să judecăm pe contim- porani la justa lor valoare, poate că ne lipseşte un recul, ori- zontul nostru fiind prea strămt şi încă plin de banalităţile vieţii curente, suntem totuşi mai indulgenţi cu mediocrităţile şi le acordăm mai uşor simpatie. Ce tare ancestrale defor- m e a z ă o a r e s i m ţ u l nostru de proporţie? Rămânem prizonierii prejudecăţilor în care ne complăcem şi în fine ne vine foarte greu, s ă n e desprindem de rutină. Ca s ă n u n e cufundăm în istoria veacurilor, s ă n e amintim numai de cazuri din secolul trecut; Delacroix, Manet, Cézanne şi alţii, au întâmpinat enorme adversităţi; dar la noi» cine poate susţine că Luchian şi Petrascu treceau prin 191U drept cei mai reprezentativi pictori ai generaţiei? Nu sunt încă pe buzele tuturor numele contimporanilor mai favorizaţi, cari şi astăzi înţelinesc calea artei române? Totuşi Petrascu a învins, el are admiratori fanatici, cari au lărgit cercul amatorilor săi şi astăzi arta meşterului sa impus „noiens volens" şi a c o l o u n d e uneori lumina pătrunde prin crăpăturile obloanelor. Uu prilejul decernării marelui premiu naţional de pictură în 192э. dacă n'ar fi fost stăruinţa dârză a unor tineri şi va- loroşi artişti. î n c a p c u H a n ş i Tonitza, Petrascu ar fi fost în- lăturat, i a r m a i târziu în alegerea s a c a membru al Acade- miei Române, susţinătorii s ă i s a u prevalat de această primă indicaţie. ba câteva zile după alegere, întâlnindu-mă o Excelenţă, care trecuse pe vremuri pe ia departamentul Artelor, surprins fiind de această alegere m'a întrebat, ce cred? l-am răspuns că algerea onora rireşte Academia, dar dân- sul mi-a replicat: ,,Cred c ă e r a m a i indicat X, pentrucă face o pictură mai academică". — S ă m ă iertaţi Excelenţă, d a r c e înţelegeţi p r i n a r t a aca- demică? — „Academică sau clasică cum vrei, t o t u n a e ş i m ' a p ă - răsit subit. In odaia m e a d e lucru stau în faţa unor frumoase pânze de alle marilor înaintaşi ai picturei române, din privirea l o r c u - leg senzaţii, contemplaţia l o r î m i d ă emoţiuni senine. Pânzele lui Petrascu mă animeazâ însă şi imaginaţiunea mea îşi ia aripi. Nişte fiori simple, cărciumărese de ţară, pictate atât d e p a - tetic de meşter, îmi apar prin dinamismul lor ca o cavalcadă; Văd rosuri ce încalecă rozuri şi sar peste verde, strivind stig- mate galbene, e u n iureş de culori. Am botezat tabloul acesta de flori „Caii Iui Gericault" după numele marelui romantic francez, care picta cu aceiaşi vervă o întrecere d e c a i e t c . Petrascu făcând haz de comparaţia m e a î m i mărturisi, că tabloul lusese pictat cu încordare şi spontan, deoarece fami- lia sa îl aţâţase la masă, făcându-i aluziuni de moliciune şi bă- trâneţe. Întruna din naturile sale moarte, contrastul straniu al albu- lui mesei cu negrul toslorescent ai fondului mă predispune la o stare transcendentală; in halucinantul climat al tabloului, un v a s d e metal îmi pare o nălucă şi gândul m e u s e duce ia Hamlet şi récitez pasajul „ A f i s a u a n u f i " . Priviţi marinele sale in cari modulează ondulaţiuni transpa- Pentru cunoaşterea Orientului de МШСЕА ELIADE Zilele pe care scriitorul turc trece, astăzi, o mare schim- Aka Güzdü le va petrece în oare în istoria lumii. As:a re- România, ar putea fi un bun intră în istene. Or.entul în- prilej de meditaţie pentru cepe să act.veze, autonom, în fiecare din noi. Ce cunoaştem istoria universală, unde înce- lin viaţa spirituală şi cultu- tase de a mai fi prezent aela rală a Orientului apropiat ? Gengiz Khan şi Baiazid. Câţi dintre cărturarii noştri Popoarele asiatice încep să-şi stăpânesc una din limbile creieze propriul lor destin, sud-estului european sau ale Delà japonezi — care au dat, Orientului ? Facem parte — cei dintâi, semnalul deştepta- şi ca aşezare geografică, şi rii — şi până la arabi, cu prin descendenţă culturală — care suntem aproape vecini, Un Răsărit, dar privirile noa- Orientul întreg se trezeşte la sire sunt îndreptate exclusiv o viaţă proprie în conformi- spre Apus. Dacă nu cunoşti täte cu trad.ţiil'e lor istorice ultima carte a celui mai nou şi forţele lor creiatoare. dintre scriitorii francezi, eşti Asia reintră în istorie dé- considérât „incult". Dacă nu venind asiatică ; regăsmdu-Şi, poţi vorbi cu amănunte de- adică, propria sa substanţă şi spre Paris, Viena, Nisa sau urmăndu-şi propria sa voca- Londra, e şti privit cel puţin u e . orientul, atâtea veacuri cu mirare. Dar nu turbură ve ţ'nut departe de centrele cre~ nimeni faptul că nu cunoaş- iatoare de cultură, începe să tem niciun autor turc, grec colaboreze efectiv la clădirea mu sârb ; că nu ştim nimic unei lumi noi, întemeiate pe despre cultura lor modernă, valori spirituale ecumenice — despre problematica lor spiri- aşa cum nu prea s'au mai tuală ; că n'am învăţat să iu- răspândit în Apus după Marea bnn peisajul şi trecutul isto- Schismă (individua.ismul) şi ric al Asiei Mici; că n'avem Renaştere (naturalismul). Se prieteni ia Ankara, Athen a . m vedea curând, atunci când Beiruth sau Cairo, aşa cum valorile spirituale orientale avem la Berlin. Paris sau îşi vor găsi interpreţi mai di- Londra. o u c i i n ţ a ţ a occidentalilor — Fireşte, nu e nevoie să re- ca Iviaţa orientală nu este nunţăm la „luminile Apusu- „confuză'', „haotică" şi .mis- tică", nici in ordinea metafi- zică, nici în cea etică sau so- ciala. Se va vedea că viziu- G. PETRASCU. Amintiri despre Tonitza Când în 1917, cu vreo săptămână şi ceva înainte de Paşti, bulgarii ne-au mutat în cele 2 hanuri delà marginea de sus a Kârjaliei, pentrucă cele două lagăre de jos din mijlocul orăşelului, cel delà şcoală şi cel delà hotel Arda, se desfiinţaseră, Petrică Ronda, bucu- ros că mă regăsise, m'a luat să stau cu el în aceeaşi odăiţă, sus la etaj. Noua încăpere în care aveam să-mi petrec aproape un an, era mai arătoasă decât săliţa rece şi întunecoasă delà hotel Arda. Era mai luminoasă, — avea două ferestre măricele — şi poate din cauza albeţii părea veselă şi prietenoasă. Eu cu Ronda ne-am aşezat în partea dinspre drum, cu capul sub fereastă şi cu picioarele spre mijlocul odăii, iar în partea dimpotrivă, cu picioarele spre noi, alţi 4 ofiţeri, la care s'a adăogat mai târziu al cincilea, Ionică Vieaţă- rente de verde smarald, măritându-se cu ultramarinul zărilor Lungă. Paturi dacă am fi avut pentru îndepărtate, ce armonii nostalgice.' Intr'unele din pânze pic- 5.7 [nşi, n > a r fj avut loc într'o încăpere torul aşează monumental şi cate o figură, pentru a d a u n ritm tabloului, dar şi prilej de discretă delectare a ochilor, cari ră- mân agăţaţi de rozul unui v ă i s a u d e galbenul unei pălării de pae. In atmosfera vaporoasă a ţărmurilor mării, paleta l u i P e - trascu se înmoaie in fluiditate, contrastele se estompează, ne- grul se topeşte şi roşul rămâne pe ţărm, plutesc singure sma- raldul cu safirul, cari f a c u n duet p e a p e . I n a m b i a n ţ a tihnită a interioarelor găsim „calm, l u x ş i v o - luptate". O pernă, un scrin s a u u n fotoliu de piele se animea- ză prin paleta meşterului şi par personaje de altă dată d i n p a - latele renaşterii Veneţiene. In unele figuri în cari meşterul şi-a transpus imaginea pro- prie, materia pare înmuiată în suflul vieţei sale. Prin elanul juvenil al penelului şi cromatică caldă, n e - a d a t autoportretul de tinereţe dedicat lui Piky, fiul artistului. Ceva mai târziu a construit robust şi în forme largi, în armonie argintie, u n a u - toportret al maturităţii şi înainte d e a n e picta imaginea ex- presivă a ultimilor ani (figura înicărfunţată cu eşarfa roză) ne-a dat acea capodoperă din pragul bătrâneţii (1923). Portre- tul artistului cu boneta roşie, pictură magistrală c e v a trâm- biţa în veacuri, că pe a c e s t e v r e m u r i n e a m u l românesc a avut un superb colorist. E o comoară vie într'o pânză de a lui Petrascu, pictura a- ecasta prin calităţi specifice de materie ajunge cu timpul la străluciri de agată. „Pictura trebuie să fie ca vinul de cali- ate, pe măsură ce se învecheşte să devină mai bună" mi-a spus-o pictorul. L'am surprins uneori în faţa şevaletului pri- vind o pânză şi apoi luând'o în mână, plimba palma s a p e s u - prafaţa picturei, savurând tactil materia şi tuşa. îmi povesti» caaul unui pictor ce orbise, dar care continua să frecuenteze expoziţiile pipăind pictura şi delectându-se cu modelajul unui sâu s a u c u relieful unui şbld. Ca încheiere vom stărui, că Petrascu caută mai întâi armo- nia şi coloarea prin care forma ia viaţă, tot aşa ca la Cézanne, care explica: „ A u f u r e t à mesure que l'on peint, la forme se précise". Acest nabab al cojoarei plămădeşte instinctiv materia, care rămâne grasă şi onctuasă, vânjoasă sau sclipitoare după caz, (Urmare în pag. S-a) cam de 3 pe 4 metri. Stăteam deci şi dormeam, învelindu-ne cu hainele ce aveam, pe jos pe nişte rogojini cu care ne dăruise într'un moment de entu- ziasm Chircef, comandantul lagărului. Mai târziu ne-am făcut rost şi de câte un sac umplut ou paie, lucru ce ni se părea un confort extraordinar. Cum am ajuns sus, eu ostenit de dru- mul la deal printre bolovanii ce mai rămăsese din vechiul caldarâm al ora- şului, m'am aşezat pe o margine de ro- gojină, frânt în două, cu partea de sus a trupului sprijintă de zidul casei şi cu picioarele întinse. Ascultam numai cu o ureche pe Ronda, care-mi spunea că s'a săturat deocamdată să tot facă pe bucătarul prizonierilor şi că are să se mai odihnească şi el în lagăr cu noi până l-o răzbi iar foamea. In timpul acesta, unul dintre cei 4 ce erau întinşi înspre peretele opus, stând în capul oaselor, tot sucea şi în- vârtea nişte foi de hârtie. Cel care trebăluise cu acele foi era un om bine legat, vânjos, cu un chip rotund, în care două sprincene stufoase umbreau şi-i făceau şi mai mari prin obscuritate doi echi expresivi, vii ca de veveriţă. Faţa îi era rasă cu îngrijire şi, cu toate liniile ce se lăsau delà nas spre colţurile gurii şi în bărbie, avea ceva tineresc, deschis, de băieţaş. Col- ţurile gurii puţin ridicate accentuau un zâmbet ghiduş. — Ce mai meştereşti acolo, d. Toniţă? 4 întrebă Ronda, după obiceiul lui de a fi politicos la culme, chiar şi cu cei mai apropiaţi. — II vezi ? Nu te uita că este aşa de tăcut şi modest, că el te-a şi cântărit de mult şi ca mâine îţi toarnă şi o poe- zie ca lui Ronda, adaogă artileristul din fund. — Domnu Sărbătoare, las'o uitării şi d-ta, poezia, cum mi-a făgăduit şi d. Toniţa. Ronda fusese, am aflat mai târziu, tare nenorocit când se citise poezia maestrului, în care se spunea în versuri glumeţe că Petrache Ronda e b u n d e tăiat mărunţel şi de dat la „raţe", gră- sun cum ajunsese după stagiul la bucă- tărie. Astea le-am aflat mai în urmă, dar în momentul întrebărilor nu ştiam încă nimic, pentrucă cel întrebat le - făcu semn să tacă şi îşi urmă liniştit lucrul. După un timp ne arătă ce fă- cuse. Văzându-mă că stau atât de li- niştit, — parcă eram căzut de mal — fusese ispitit să-mi prindă în 2-3 schiţe atitudinea. Mi le-a şi arătat apoi. In câteva linii şi chipul şi trupul. Faţa îmi era, cum mă văzuse el puţin cam din profil, numai linii ascuţite, ce ară- tau scofâlceala şi slăbiciunea după ră- nire, iar restul trupului era aşa cum lui", ca să învăţăm să iubim şi să cunoaştem Răsăritul. Putem, cei mult ; să contro- lăm această pasiune a noa- nea orientală a lumii şi a o stră pentru Occident şi cul- mului e mult mai coherentă tura occidentală, ca să găsim şi mai vastă decât concepţiile timp şi energie şi pentru în- moderne, fie ele vitaliste, ra- ţelegerea Orientului. Dacă ţionaliste sau atomiste, n'ar fi decât faptul că suntem Reintrarea Asiei în istorie de aici, din părţile răsărite- va aduce după sine mari ne ale Europei, nutriţi secole schimbări de perspectivă, dearândul cu spiritualitatea Una din consecinţele nnediate r ă$ăriteană — ţi încă ar fi va fi, fără îndoială, depărta- deajuns pentru a justifica in- rea popoarelor orientale de teresül nostru pentru Orient. Occident — de pe urina că- Aùtôportret Dar nu e numai atât. Se pe- ruia au suferit atâta în ulti- . mele două sute de ani. a.m- patie nu va arăta t deocam- dată, Orientul, decât acelor ţări care nu şi-au exercitat sub niciun fel stăpânirea a- supra-i, şi nici nu ameninţă că va face lucrul acesta în- tr'ur viitor apropiat. Deaceia, est e foarte probabil că Sud- Estul european se va bucura de o mare consideraţie în toate centrele orientale : pen- trucă, pe deoparte acest Sud- Est este totuşi in Europa, şi ca atare preţios pentru presti- giul şi experienţa sa — iar pe de altă parte, pentru că acest Sud-Est aparţine prin tradiţia sa culturală şi prin atituamea sa pacifică. Orien- tului. Noi, românii, nu putem ra- de G. BĂNEA putea să se înfăţişeze în sdrenţele cu care plecasem din spitalul bulgăresc. A adăogat apoi ca un fel de lămurire pentru toţi că eu sunt un model ideal pentru un pictor, deoarece stau nemiş- cat. — Te cred, a răspuns artileristul Sărbătoare, dacă 1-a cuminţit şrapnelul bulgăresc. Numai că, să vezi d-ta, măi meştere, că postul ăsta în care ne ţin bulgarii, o să ne facă pe toţi nişte mo- dele ideale pentru pictat. Urmând unui îndemn tainic, m'am a- propiat de pictor şi repede am ajuns mâne indiferenţi faţă de a- prieteni buni. Era un om cult în cea mai preten- ţioasă accepţie a cuvântului şi la el cultura era altoită pe un caracter ge- neros, care 1-a oprit întotdeauna delà vreo izbucnire de mânie, ori nerăbdare. Viaţa noastră în lagăr a fost strâns legată de el. Deaceea i-am şi făcut o largă parte în cartea ce-am scris-o des- pre acele zile neuitate. Pentrucă sărăcia era tot mai mare în ceasta transformare totală a lumii cu care ne învecinăm. Căci este, într'o mare măsu- ră, lumea noastră şi, chiar tând nu ne dăm seama, vor- b'm aceiaşi limbă spirituală. Civilizaţiile ţărăneşti si struc- tura morală a acestui Orient — fie el creştin, musulman sau „păgân" — se aseamănă. In sufletele acestor noroade ale Răsăritului zac încă ne- istovite rezerve de energie lagăr, cum am mai spus şi în carte, toţi băieţii îşi găsiseră câte o meserie, ba creiatoare. Crizele car e ame de croitor, ba de cismar. Măiestrul nos- Шп № culturile occidentale, nu tru era bărbier. Tundea părul şi rădea s T u n t primejdioase în Orient. bărbile cu mare îndemânare. Această [» i s t o r ™ modernă a spiritu- lui — istorie care începe cu (Urmare în pag. 8-a) AUREL DIACONESCU. Peisaj Balcic, Renaşterea — Orientul încă nu şi-a adus partea lui de contribuţie personală. Euro- pa t şi întreaga cultură mo- dernă, s'a făcut fără orien- tali. Dar toate semnele arată că reintrarea Asiei în istorie va aduce cu sine şi o înflo- rire excepţională a culturilor orientale ; culturi care, de data aceasta, vor vorbi lumii în graiul lor, iar nu într'un graiu împrumutat. România este considerată, în tot Orientul apropiat, ca o ţară mare şi puternică. Se cuvine să dovedim vecinilor noştri că avem şi o mare cul- tură, sinteză desăvârşită între Orient şi Occident. Dar pen- tru asta, trebuie să învăţăm să iubim valorile spirituale creiate în Orient ; să le iu- bim şi, uneori, chiar să le a- jutăm să pătrundă în lumea largă prin iniţiativa şi pres- tigiul nostru. Cultura româ- nească va fi chemată să joa- ce, în această reg'une unde (Urmare în pag. ultima)

Transcript of IMI II Sil -...

Page 1: IMI II Sil - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/18984/1/BCUCLUJ_FP_P3441_1940...imi ii sil proprietar: soc. an. „universul" bucureŞti, brezoianu 23 director

IMI II Sil P R O P R I E T A R :

S O C . A N . „ U N I V E R S U L " B U C U R E Ş T I , B R E Z O I A N U 23

D I R E C T O R Ş I A D - T O R D E L E G A T , S T E L I A N P O P E S C U

î n s c r i s ă s u b N o . 163 T r i b . I t f o v

A B O N A M E N T E :

autorităţi ţ i instituţii 10001*1 d e onoare 500 „ particulari 220

IEDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA

BUCUREŞTI I t i r , Brexolanu 23-2S

T E L E F O N 3.30.10

APARE SĂPTĂMÂNAL

P R E Ţ U L 5 L E I

A N U L X L I X • Nr. î l

SÂMBĂTA 9 Martie 1940 R e d a c t o r r e s p o n s a b i l : M Í H A I ' N I C U L E S C U

Meşterul G. Petrascu d e K . H . Z A M B A C C I A N

Domnului L a z ă r M u n t e a n u , î n amint i rea pr i ­melor mele emoţiuni în int imitatea u n e i colec-ţ iuni de artă.

I n a d o l e s c e n ţ a m e a . e r a m u n o b i c i n u i t v i z i t a t o r e l e x p o z i ţ i i ­l o r T i n e r i m e i A r t i s t i c e , c a r e a v e a u l o c î n c l ă d i r e a r o t o n d ă d e p e B u l e v a r d u l B r ă t i a n u , f o s t a P a n o r a m ă a G r i v i ţ e i , d ă r â m a t ă a s t ă z i .

P e a t u n c i p r e f e r i n ţ e l e m e l e m e r g e a u l a p â n z e , c e - m i e v o ­c a u s c e n e m i t o l o g i c e , i d i l e r u s t i c e s a u p e i s a j e s u a v e , c a l i t ă ţ i l e p i c t u r a l e p r o p r i u z i s e î m i s c ă p a u ş i d e a c e e a î n f a ţ a t a b l o u r i ­l o r l u i P e t r a s c u r ă m â n e a m î n n e d u m e r i r e , a v e a m s e n z a ţ i i s t r a n i i , b ă n u i a m c e v a , d a r f i r a v e l e m e l e c u n o ş t i n ţ e d e a r t ă , n u m ' a j u t a u s ă p ă t r u n d î n d e a j u n s î n c a r c t e r u l ş i v a l o a r e a u n e i a d e v ă r a t e o p e r e . C e v a m a i t â r z i u d u p ă c e o c h i u l s 'a m a i e d u c a t , m ' a m î n d r e p t a t c ă t r e a c e s t m a r e m e ş t e r r o m â n ş i i - a m r ă m a s u n e n t u z i a s t a d m i r a t o r .

E s t e î n p i c t u r a l u i P e t r a s c u o g r a v i t a t e ş i o a u s t e r i t a t e , o n o b l e ţ e d e c o l o a r e , v a l o r i f i c a t e p r i n c e a m a i a u t e n t i c ă v i z i u n e p l a s t i c ă d i n a r t a n o a s t r ă .

U n e o r i p i c t u r a l u i P e t r a s c u e h a l u c i n a n t ă p r i n a r m o n i i l e s a l e m a i s u m b r e , c o l o r i l e p a r ţ â ş n i t e d i n p i r o s f e r a , l u m i n i i n ­c a n d e s c e n t e d a u u n m i s t e r v a l o r i l o r , î l v ă d p e a r t i s t c a u n a l c h i m i s t c u v i z i u n i a p o c a l i p t i c e .

H o t á r i t lucrau, e s t e î n a r t a a c e s t u i m e ş t e r r o m â n , o l i c ă r i r e d e g e n i u c e - 1 î n r u d e ş t e c u Greco, Goya ş i Cézanne.

î n t r ' o c o n v o r b i r e a v u t ă c u u n u l d i n a r t i ş t i i n o ş t r i m a i p r i ­c e p u ţ i , a m c o m p a r a t p i c t u r a l u i P e t r a s c u c u a c e a a u n u i s p a ­n i o l . „ U n V e l á z q u e z r a t a t " m i - a r i p o s t a t e l , n e d â n d u - ş i s e a m a , c ă p r i n r e s e n t i m e n t u l s ă u . s ' a s t r e c u r a t u n o m a g i u i n t i m p e n ­t r u a r t a l u i P e t r a s c u .

I n g e n e r a l o f a t a l i t a t e n e î m p i e d i c ă s ă j u d e c ă m p e c o n t i m ­p o r a n i l a j u s t a l o r v a l o a r e , p o a t e c ă n e l i p s e ş t e u n r e c u l , o r i ­z o n t u l n o s t r u f i i n d p r e a s t r ă m t ş i î n c ă p l i n d e b a n a l i t ă ţ i l e v i e ţ i i c u r e n t e , s u n t e m t o t u ş i m a i i n d u l g e n ţ i c u m e d i o c r i t ă ţ i l e ş i l e a c o r d ă m m a i u ş o r s i m p a t i e . C e t a r e a n c e s t r a l e d e f o r ­m e a z ă o a r e s i m ţ u l n o s t r u d e p r o p o r ţ i e ? R ă m â n e m p r i z o n i e r i i p r e j u d e c ă ţ i l o r î n c a r e n e c o m p l ă c e m şi î n f i n e n e v i n e f o a r t e g r e u , s ă n e d e s p r i n d e m d e r u t i n ă .

C a s ă n u n e c u f u n d ă m î n i s t o r i a v e a c u r i l o r , s ă n e a m i n t i m n u m a i d e c a z u r i d i n s e c o l u l t r e c u t ; D e l a c r o i x , M a n e t , C é z a n n e ş i a l ţ i i , a u î n t â m p i n a t e n o r m e a d v e r s i t ă ţ i ; d a r l a noi» c i n e p o a t e s u s ţ i n e c ă L u c h i a n ş i P e t r a s c u t r e c e a u p r i n 191U d r e p t c e i m a i r e p r e z e n t a t i v i p i c t o r i a i g e n e r a ţ i e i ? N u s u n t î n c ă p e b u z e l e t u t u r o r n u m e l e c o n t i m p o r a n i l o r m a i f a v o r i z a ţ i , c a r i ş i a s t ă z i î n ţ e l i n e s c c a l e a a r t e i r o m â n e ?

T o t u ş i P e t r a s c u a î n v i n s , e l a r e a d m i r a t o r i f a n a t i c i , c a r i a u l ă r g i t c e r c u l a m a t o r i l o r s ă i ş i a s t ă z i a r t a m e ş t e r u l u i s a i m p u s „ n o i e n s v o l e n s " ş i a c o l o u n d e u n e o r i l u m i n a p ă t r u n d e p r i n c r ă p ă t u r i l e o b l o a n e l o r .

U u p r i l e j u l d e c e r n ă r i i m a r e l u i p r e m i u n a ţ i o n a l d e p i c t u r ă î n 1 9 2 э . d a c ă n ' a r f i f o s t s t ă r u i n ţ a d â r z ă a u n o r t i n e r i ş i v a ­l o r o ş i a r t i ş t i . î n c a p c u H a n ş i T o n i t z a , P e t r a s c u a r f i f o s t î n ­l ă t u r a t , i a r m a i t â r z i u î n a l e g e r e a s a c a m e m b r u a l A c a d e ­m i e i R o m â n e , s u s ţ i n ă t o r i i s ă i s a u p r e v a l a t d e a c e a s t ă p r i m ă i n d i c a ţ i e .

b a c â t e v a z i l e d u p ă a l e g e r e , î n t â l n i n d u - m ă o E x c e l e n ţ ă , c a r e t r e c u s e p e v r e m u r i p e i a d e p a r t a m e n t u l A r t e l o r , s u r p r i n s f i i n d d e a c e a s t ă a l e g e r e m ' a î n t r e b a t , c e c r e d ?

l - a m r ă s p u n s c ă a l g e r e a o n o r a r i r e ş t e A c a d e m i a , d a r d â n ­s u l m i - a r e p l i c a t : , , C r e d c ă e r a m a i i n d i c a t X , p e n t r u c ă f a c e o p i c t u r ă m a i a c a d e m i c ă " .

— S ă m ă i e r t a ţ i E x c e l e n ţ ă , d a r c e î n ţ e l e g e ţ i p r i n a r t a a c a ­d e m i c ă ?

— „ A c a d e m i c ă s a u c l a s i c ă c u m v r e i , t o t u n a e ş i m ' a p ă ­r ă s i t s u b i t .

I n o d a i a m e a d e l u c r u s t a u î n f a ţ a u n o r f r u m o a s e p â n z e d e alle m a r i l o r î n a i n t a ş i a i p i c t u r e i r o m â n e , d i n p r i v i r e a l o r c u ­l e g s e n z a ţ i i , c o n t e m p l a ţ i a l o r î m i d ă e m o ţ i u n i s e n i n e .

P â n z e l e l u i P e t r a s c u m ă a n i m e a z â î n s ă ş i i m a g i n a ţ i u n e a m e a î ş i i a a r i p i .

N i ş t e f i o r i s i m p l e , c ă r c i u m ă r e s e d e ţ a r ă , p i c t a t e a t â t d e p a ­t e t i c d e m e ş t e r , î m i a p a r p r i n d i n a m i s m u l l o r c a o c a v a l c a d ă ; V ă d r o s u r i c e î n c a l e c ă r o z u r i ş i s a r p e s t e v e r d e , s t r i v i n d s t i g ­m a t e g a l b e n e , e u n i u r e ş d e c u l o r i .

A m b o t e z a t t a b l o u l a c e s t a d e f l o r i „ C a i i I u i G e r i c a u l t " d u p ă n u m e l e m a r e l u i r o m a n t i c f r a n c e z , c a r e p i c t a c u a c e i a ş i v e r v ă o î n t r e c e r e d e c a i e t c .

P e t r a s c u f ă c â n d h a z d e c o m p a r a ţ i a m e a î m i m ă r t u r i s i , c ă t a b l o u l l u s e s e p i c t a t c u î n c o r d a r e ş i s p o n t a n , d e o a r e c e f a m i ­l i a s a î l a ţ â ţ a s e l a m a s ă , f ă c â n d u - i a l u z i u n i d e m o l i c i u n e ş i b ă ­t r â n e ţ e .

Î n t r u n a d i n n a t u r i l e s a l e m o a r t e , c o n t r a s t u l s t r a n i u a l a l b u ­l u i m e s e i c u n e g r u l t o s l o r e s c e n t a i f o n d u l u i m ă p r e d i s p u n e l a o s t a r e t r a n s c e n d e n t a l ă ; i n h a l u c i n a n t u l c l i m a t a l t a b l o u l u i , u n v a s d e m e t a l î m i p a r e o n ă l u c ă ş i g â n d u l m e u s e d u c e i a H a m l e t ş i r é c i t e z p a s a j u l „ A f i s a u a n u f i" .

P r i v i ţ i m a r i n e l e s a l e i n c a r i m o d u l e a z ă o n d u l a ţ i u n i t r a n s p a -

Pentru cunoaşterea Orientului d e М Ш С Е А E L I A D E

Zilele pe care scriitorul turc trece, astăzi, o mare schim-Aka Güzdü le va petrece în oare în istoria lumii. As:a r e -România, ar putea fi un bun i n t r ă în i s t ene . Or.entul în-prilej de meditaţie pentru cepe să act.veze, autonom, în fiecare din noi. Ce cunoaştem istoria universală, unde înce-lin viaţa spirituală şi cultu- tase de a mai fi prezent aela rală a Orientului apropiat ? Gengiz Khan şi Baiazid. Câţi dintre cărturarii noştri Popoarele asiatice încep să-şi stăpânesc una din limbile creieze propriul lor destin, sud-estului european sau ale Delà japonezi — care au dat, Orientului ? Facem parte — cei dintâi, semnalul deştepta­şi ca aşezare geografică, şi rii — şi până la arabi, cu prin descendenţă culturală — care suntem aproape vecini, Un Răsărit, dar privirile noa- Orientul întreg se trezeşte la sire sunt îndreptate exclusiv o viaţă proprie în conformi-spre Apus. Dacă nu cunoşti täte cu trad.ţiil'e lor istorice ultima carte a celui mai nou şi forţele lor creiatoare. dintre scriitorii francezi, eşti Asia reintră în istorie dé­considérât „incult". Dacă nu ven ind as ia t ică ; regăsmdu-Şi, poţi vorbi cu amănunte de- adică, propria sa substanţă şi spre Paris, Viena, Nisa sau urmăndu-şi propria sa voca-Londra, eşti privit cel puţin ue. orientul, atâtea veacuri cu mirare. Dar nu turbură ve ţ'nut departe de centrele cre~ nimeni faptul că nu cunoaş- iatoare de cultură, începe să tem niciun autor turc, grec colaboreze efectiv la clădirea mu sârb ; că nu ştim nimic unei lumi noi, întemeiate pe despre cultura lor modernă, valori spirituale ecumenice — despre problematica lor spiri- aşa cum nu prea s'au mai tuală ; că n'am învăţat să iu- răspândit în Apus după Marea bnn peisajul şi trecutul isto- Schismă (individua.ismul) şi ric al Asiei Mici; că n'avem Renaştere (naturalismul). Se prieteni ia Ankara, Athena. m vedea curând, atunci când Beiruth sau Cairo, aşa cum valorile spirituale orientale avem la Berlin. Paris sau îşi vor găsi interpreţi mai di-Londra. o u c i i n ţ a ţ a occidentalilor —

Fireşte, nu e nevoie să re- ca Iviaţa orientală nu este nunţăm la „luminile Apusu- „confuză'', „haotică" şi .mis­

tică", nici in ordinea metafi­zică, nici în cea etică sau so­ciala. Se va vedea că viziu-

G. P E T R A S C U .

A m i n t i r i d e s p r e T o n i t z a C â n d în 1917, cu v r e o s ă p t ă m â n ă şi

ceva î n a i n t e de Paş t i , bu lga r i i n e - a u m u t a t în cele 2 h a n u r i delà m a r g i n e a de s u s a Kâr ja l i e i , p e n t r u c ă ce le două l a g ă r e d e jos d in mi j locu l o ră şe lu lu i , cel delà şcoală şi cel de là ho te l A r d a , se desf i in ţaseră , P e t r i c ă Ronda , b u c u ­ros c ă m ă regăs ise , m ' a l ua t s ă s t au cu el în aceeaş i odăi ţă , sus la e t a j .

N o u a î n c ă p e r e în care a v e a m să-mi p e t r e c a p r o a p e u n an , e r a m a i a r ă t o a s ă decâ t să l i ţ a r ece şi î n t u n e c o a s ă de là ho te l A r d a . E r a m a i l uminoasă , — avea două f e r e s t r e măr i ce l e — şi poa t e d in cauza a lbe ţ i i p ă r e a vese lă şi p r i e t e n o a s ă . Eu cu R o n d a n e - a m aşeza t în p a r t e a d i n s p r e d r u m , cu capu l s u b fe reas tă şi cu p ic ioare le sp r e mi j locu l odă i i , i a r în p a r t e a d impo t r i vă , cu p ic ioare le s p r e noi, a l ţ i 4 ofi ţeri , l a c a r e s'a a d ă o g a t m a i t â r z iu al c inci lea , Ionică V i e a ţ ă -

r e n t e d e v e r d e s m a r a l d , m ă r i t â n d u - s e c u u l t r a m a r i n u l z ă r i l o r L u n g ă . P a t u r i d a c ă a m fi a v u t p e n t r u î n d e p ă r t a t e , c e a r m o n i i n o s t a l g i c e . ' I n t r ' u n e l e d i n p â n z e p i c - 5 . 7 [nşi, n > a r fj a v u t loc î n t r ' o î n c ă p e r e t o r u l a ş e a z ă m o n u m e n t a l ş i c a t e o f i g u r ă , p e n t r u a d a u n r i t m

t a b l o u l u i , d a r ş i p r i l e j d e d i s c r e t ă d e l e c t a r e a o c h i l o r , c a r i r ă ­m â n a g ă ţ a ţ i d e r o z u l u n u i v ă i s a u d e g a l b e n u l u n e i p ă l ă r i i d e p a e .

I n a t m o s f e r a v a p o r o a s ă a ţ ă r m u r i l o r m ă r i i , p a l e t a l u i P e ­t r a s c u s e î n m o a i e i n f l u i d i t a t e , c o n t r a s t e l e s e e s t o m p e a z ă , n e ­g r u l s e t o p e ş t e ş i r o ş u l r ă m â n e p e ţ ă r m , p l u t e s c s i n g u r e s m a ­r a l d u l c u s a f i r u l , c a r i f a c u n d u e t p e a p e .

I n a m b i a n ţ a t i h n i t ă a i n t e r i o a r e l o r g ă s i m „ c a l m , l u x ş i v o ­l u p t a t e " . O p e r n ă , u n s c r i n s a u u n f o t o l i u d e p i e l e s e a n i m e a -z ă p r i n p a l e t a m e ş t e r u l u i ş i p a r p e r s o n a j e d e a l t ă d a t ă d i n p a ­l a t e l e r e n a ş t e r i i V e n e ţ i e n e .

I n u n e l e f i g u r i î n c a r i m e ş t e r u l ş i - a t r a n s p u s i m a g i n e a p r o ­p r i e , m a t e r i a p a r e î n m u i a t ă î n s u f l u l v i e ţ e i s a l e . P r i n e l a n u l j u v e n i l a l p e n e l u l u i ş i c r o m a t i c ă c a l d ă , n e - a d a t a u t o p o r t r e t u l d e t i n e r e ţ e d e d i c a t l u i P i k y , f i u l a r t i s t u l u i . C e v a m a i t â r z i u a c o n s t r u i t r o b u s t ş i î n f o r m e l a r g i , î n a r m o n i e a r g i n t i e , u n a u ­t o p o r t r e t a l m a t u r i t ă ţ i i ş i î n a i n t e d e a n e p i c t a i m a g i n e a e x ­p r e s i v ă a u l t i m i l o r a n i ( f i g u r a î n i c ă r f u n ţ a t ă c u e ş a r f a r o z ă ) n e - a d a t a c e a c a p o d o p e r ă d i n p r a g u l b ă t r â n e ţ i i ( 1 9 2 3 ) . P o r t r e ­t u l a r t i s t u l u i c u b o n e t a r o ş i e , p i c t u r ă m a g i s t r a l ă c e v a t r â m ­b i ţ a î n v e a c u r i , că p e a c e s t e v r e m u r i n e a m u l r o m â n e s c a a v u t u n s u p e r b c o l o r i s t .

E o c o m o a r ă v i e î n t r ' o p â n z ă d e a l u i P e t r a s c u , p i c t u r a a -e c a s t a p r i n c a l i t ă ţ i s p e c i f i c e d e m a t e r i e a j u n g e c u t i m p u l l a s t r ă l u c i r i d e a g a t ă . „ P i c t u r a t r e b u i e s ă f i e c a v i n u l d e c a l i -a t e , p e m ă s u r ă c e s e î n v e c h e ş t e s ă d e v i n ă m a i b u n ă " m i - a s p u s - o p i c t o r u l . L ' a m s u r p r i n s u n e o r i î n f a ţ a ş e v a l e t u l u i p r i ­v i n d o p â n z ă ş i a p o i l u â n d ' o î n m â n ă , p l i m b a p a l m a s a p e s u ­p r a f a ţ a p i c t u r e i , s a v u r â n d t a c t i l m a t e r i a ş i t u ş a . î m i p o v e s t i » c a a u l u n u i p i c t o r c e o r b i s e , d a r c a r e c o n t i n u a s ă f r e c u e n t e z e e x p o z i ţ i i l e p i p ă i n d p i c t u r a ş i d e l e c t â n d u - s e c u m o d e l a j u l u n u i s â u s a u c u r e l i e f u l u n u i ş b l d .

C a î n c h e i e r e v o m s t ă r u i , c ă P e t r a s c u c a u t ă m a i î n t â i a r m o ­n i a ş i c o l o a r e a p r i n c a r e f o r m a i a v i a ţ ă , t o t a ş a c a l a C é z a n n e , c a r e e x p l i c a : „ A u f u r e t à m e s u r e q u e l ' o n p e i n t , l a f o r m e s e p r é c i s e " .

A c e s t n a b a b al c o j o a r e i p l ă m ă d e ş t e i n s t i n c t i v m a t e r i a , c a r e r ă m â n e g r a s ă ş i o n c t u a s ă , v â n j o a s ă s a u s c l i p i t o a r e d u p ă c a z ,

(Urmare în pag. S-a)

c a m de 3 p e 4 m e t r i . S t ă t e a m deci şi d o r m e a m , î n v e l i n d u - n e c u h a i n e l e ce a v e a m , p e jos p e n i ş te rogoj in i cu c a r e n e d ă r u i s e î n t r ' u n m o m e n t de e n t u ­z iasm Chircef, c o m a n d a n t u l l a g ă r u l u i . Ma i t â r z i u n e - a m făcut ros t şi de câ te un sac u m p l u t o u pa ie , l u c r u ce n i se p ă r e a u n confor t e x t r a o r d i n a r .

C u m a m a juns sus , eu os ten i t d e d r u ­m u l la d e a l p r i n t r e bo lovani i c e m a i r ă m ă s e s e din vechiu l c a l d a r â m al o r a ­şului , m ' a m aşeza t pe o m a r g i n e d e ro ­goj ină, f rân t în două, cu p a r t e a de sus a t r u p u l u i sp r i j i n t ă de z idul case i şi cu p ic ioare le în t inse . A s c u l t a m n u m a i cu o u r e c h e pe Ronda , ca re -mi s p u n e a că s'a s ă t u r a t d e o c a m d a t ă să tot facă p e b u c ă t a r u l p r i zon ie r i lo r şi c ă a r e să se m a i od ihnească şi el î n l a g ă r cu noi p â n ă l-o răzb i i a r foamea.

In t i m p u l acesta , u n u l d i n t r e cei 4 ce e r a u în t inş i î n s p r e p e r e t e l e opus , s t â n d în capu l oaselor , to t sucea şi î n ­v â r t e a n i ş t e foi de h â r t i e .

Cel c a r e t r e b ă l u i s e cu ace le foi e r a u n om b i n e legat , vânjos , cu u n ch ip ro tund , în ca re două s p r i n c e n e s tufoase u m b r e a u şi-i f ăceau şi m a i m a r i p r i n o b s c u r i t a t e doi echi expres iv i , vi i ca d e vever i ţ ă . F a ţ a îi e r a r a s ă cu îng r i j i r e şi, cu t o a t e l in i i le c e se l ă sau de là n a s sp re co l ţu r i l e gur i i şi în b ă r b i e , a v e a ceva t ine resc , deschis , de bă i e ţ a ş . Col ­ţ u r i l e gur i i p u ţ i n r i d i c a t e a c c e n t u a u u n z â m b e t g h i d u ş .

— Ce m a i m e ş t e r e ş t i acolo, d. Ton i ţ ă? 4

î n t r e b ă Ronda , d u p ă ob ice iu l l u i d e a fi pol i t icos la cu lme , c h i a r şi cu cei m a i ap rop ia ţ i .

— II vezi ? N u t e u i t a că es te aşa d e t ă c u t şi modes t , că el t e - a şi c â n t ă r i t d e m u l t şi ca m â i n e î ţ i t o a r n ă şi o poe­zie ca lu i Ronda , adaogă a r t i l e r i s t u l din fund .

— D o m n u S ă r b ă t o a r e , las 'o u i t ă r i i şi d - t a , poezia, c u m m i - a făgădu i t şi d. Ton i ţa .

R o n d a fusese, a m aflat m a i t â rz iu , t a r e neno roc i t c â n d se ci t ise poezia m a e s t r u l u i , î n care se s p u n e a în v e r s u r i g l u m e ţ e c ă P e t r a c h e R o n d a e b u n d e t ă i a t m ă r u n ţ e l şi de d a t l a „ r a ţ e " , g r ă ­s u n c u m a junsese d u p ă s t ag iu l la b u c ă ­t ă r i e . A s t e a l e - a m af lat m a i în u r m ă , d a r în m o m e n t u l î n t r e b ă r i l o r n u ş t i a m încă n imic , p e n t r u c ă cel î n t r e b a t l e -

făcu s e m n să t acă şi îşi u r m ă l in iş t i t l uc ru l . D u p ă u n t i m p n e a r ă t ă ce fă­cuse . V ă z â n d u - m ă că s t au a t â t d e l i ­niş t i t , — p a r c ă e r a m c ă z u t de m a l — fusese i sp i t i t s ă -mi p r i n d ă în 2-3 sch i ţe a t i t ud inea . Mi l e -a şi a r ă t a t apoi .

In câ teva l ini i ş i ch ipu l şi t r u p u l . F a ţ a îmi era , c u m m ă văzuse el p u ţ i n c a m din profi l , n u m a i l inii a scu ţ i t e , ce a r ă ­t a u scofâlceala şi s l ăb ic iunea d u p ă r ă ­n i re , i a r r e s t u l t r u p u l u i e r a aşa c u m

lui", ca să învăţăm să iubim şi să cunoaştem Răsăritul. Putem, cei mult; să contro­lăm această pasiune a noa- nea orientală a lumii şi a o stră pentru Occident şi cul- mului e mult mai coherentă tura occidentală, ca să găsim şi mai vastă decât concepţiile timp şi energie şi pentru în- moderne, fie ele vitaliste, ra-ţelegerea Orientului. Dacă ţionaliste sau atomiste, n'ar fi decât faptul că suntem Reintrarea Asiei în istorie de aici, din părţile răsărite- va aduce după sine mari ne ale Europei, nutriţi secole schimbări de perspectivă, dearândul cu spiritualitatea Una din consecinţele nnediate ră$ăriteană — ţi încă ar fi va fi, fără îndoială, depărta-deajuns pentru a justifica in- rea popoarelor orientale de teresül nostru pentru Orient. Occident — de pe urina că-

A ù t ô p o r t r e t Dar nu e numai atât. Se pe- ruia au suferit atâta în ulti-. mele două sute de ani. a . m -

patie nu va arătat deocam­dată, Orientul, decât acelor ţări care nu şi-au exercitat sub niciun fel stăpânirea a-supra-i, şi nici nu ameninţă că va face lucrul acesta în-tr'ur viitor apropiat. Deaceia, este foarte probabil că Sud-Estul european se va bucura de o mare consideraţie în toate centrele orientale : pen­trucă, pe deoparte acest Sud-Est este totuşi in Europa, şi ca atare preţios pentru presti­giul şi experienţa sa — iar pe de altă parte, pentru că acest Sud-Est aparţine prin tradiţia sa culturală şi prin atituamea sa pacifică. Orien­tului.

Noi, românii, nu putem ra­

de G . B Ă N E A

p u t e a să se înfă ţ i şeze în s d r e n ţ e l e cu ca re p l ecasem d in sp i t a lu l b u l g ă r e s c .

A a d ă o g a t apoi ca u n fel de l ă m u r i r e p e n t r u to ţ i că eu s u n t u n m o d e l ideal p e n t r u u n pic tor , deoa rece s t a u n e m i ş ­cat .

— T e c red , a r ă s p u n s a r t i l e r i s tu l S ă r b ă t o a r e , dacă 1-a c u m i n ţ i t ş r a p n e l u l bu lgă resc . N u m a i că, să vezi d- ta , m ă i m e ş t e r e , c ă pos tu l ă s t a î n ca re n e ţ i n bulgar i i , o să n e facă p e toţ i n i ş te m o ­de le i dea l e p e n t r u p ic ta t .

U r m â n d u n u i î n d e m n ta inic , m ' a m a-p rop i a t d e p i c to r şi r e p e d e a m a j u n s mâne indiferenţi faţă de a-p r i e t e n i b u n i .

E r a u n o m cu l t în cea m a i p r e t e n ­ţ ioasă accep ţ i e a c u v â n t u l u i şi la el c u l t u r a e ra a l to i tă p e u n c a r a c t e r g e ­neros , c a r e 1-a opr i t î n t o t d e a u n a de là v r eo i zbucn i r e de m â n i e , o r i n e r ă b d a r e .

V ia ţ a n o a s t r ă în l a g ă r a fost s t r â n s l ega tă de el. Deaceea i - am şi făcu t o l a rgă p a r t e î n ca r t ea c e - a m scris-o d e s ­p r e ace le zile n e u i t a t e .

P e n t r u c ă să răc ia e ra to t m a i m a r e în

ceasta transformare totală a lumii cu care ne învecinăm. Căci este, într'o mare măsu­ră, lumea noastră şi, chiar tând nu ne dăm seama, vor-

b'm aceiaşi limbă spirituală. Civilizaţiile ţărăneşti si struc­tura morală a acestui Orient — fie el creştin, musulman sau „păgân" — se aseamănă. In sufletele acestor noroade ale Răsăritului zac încă ne­istovite rezerve de energie lagăr , c u m a m m a i spus şi în ca r t e , to ţ i

bă ie ţ i i îşi găs i se ră câ te o mese r i e , b a creiatoare. Crizele care ame de croi tor , b a de c i smar . M ă i e s t r u l n o s - Шп№ culturile occidentale, nu t r u e ra b ă rb i e r . T u n d e a p ă r u l şi r ă d e a s

T

u n t primejdioase în Orient. b ă r b i l e c u m a r e î n d e m â n a r e . Aceas t ă [ » i s t o r ™ modernă a spiritu-

lui — istorie care începe cu

(Urmare în pag. 8-a)

A U R E L D I A C O N E S C U . P e i s a j B a l c i c ,

Renaşterea — Orientul încă nu şi-a adus partea lui de contribuţie personală. Euro-pat şi întreaga cultură mo­dernă, s'a făcut fără orien­tali. Dar toate semnele arată că reintrarea Asiei în istorie va aduce cu sine şi o înflo­rire excepţională a culturilor orientale ; culturi care, de data aceasta, vor vorbi lumii în graiul lor, iar nu într'un graiu împrumutat.

România este considerată, în tot Orientul apropiat, ca o ţară mare şi puternică. Se cuvine să dovedim vecinilor noştri că avem şi o mare cul­tură, sinteză desăvârşită între Orient şi Occident. Dar pen­tru asta, trebuie să învăţăm să iubim valorile spirituale creiate în Orient ; să le iu­bim şi, uneori, chiar să le a-jutăm să pătrundă în lumea largă prin iniţiativa şi pres­tigiul nostru. Cultura româ­nească va fi chemată să joa­ce, în această reg'une unde

(Urmare în pag. ultima)

Page 2: IMI II Sil - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/18984/1/BCUCLUJ_FP_P3441_1940...imi ii sil proprietar: soc. an. „universul" bucureŞti, brezoianu 23 director

UNIVERSUL LITERAR 9 Martie 1940

C R O N I C A L I T E R A R A I n b i o g r a f i a î n t o c m i t ă , d. Ş e r -

b a n C i o c u l e s c u ş i - a i n t e r z i s a p o ­log ia , şi n'a apreciat d e c â t in m ă s u r a î n care a crezut că n u stărue p r e a m u l t . I n t r ' a d e v ă r , o b i e c t i v i t a t e a d - l u i Ş e r b a n C i o ­c u l e s c u , v o m s p u n e , — i s b e ş t e p e c i t i tor . Cr i t i cu l ş i - a a l e s ce l m a i l iber , c e l m a i n e i m p o v á r a t t o n d e c o m p u n e r e . D a c ă ar fi s ă p u n e m a c c e n t u l p e d o c u m e n t a ţ i a e x c e p ­ţ i o n a l ă a lucrăr i i , a m z . ce că a u ­t o r u l u i n u i - a m a i r ă m a s e n e r g i e şi p e n t r u u n e f o r t i n t e r p r e t a t i v , s a u că a s o c o t i t c ă o car te î n ă l ­ţ a t ă p e a r m ă t u r a i n f o r m a ţ i e i e x a c t e , n u a r m a i a v e a n e v o i e şi d e î m p l i n i r e a t e o r e t i c ă . J u d e c â n d as t f e l , n ' a m c â ş t i g a î n s ă m a r e l u c r u p e n t r u î n ţ e l e g e r e a o p e r e i şi a i n t e n ţ i i l o r a u t o r u l u i . A m r ă m â n e voit, p e d i n a f a r ă . D a r ;

î n fa ţa u n e i r e a l i z ă r i c a „ V i a ţ a lui I. L. C a r a g i a l e " , d e c ă t r e u n cr i t ic d e p r e s t i g i u l d - l u i C i o c u ­l e scu , n u ne c c n v i n e o n e a d â n -c ire tac t i că . S e n s u l p r i m a l a c e ­ste i t ipăr ir i , e s t e d e s i g u r , a l u -nui p r o f i t d e m e t o d ă în p l a n u l l i t e ra tur i i c o n t e m p o r a n e Or, t o c m a i cond i ţ i . l e da prof i t n i se par cu p r i s o s i n ţ ă î m p l n i t e .

V o m î n c e p e cu u n a s p e c t a l a c e s t u i p r o f i t d a m e t o d ă , oare n i s e p a r e d e o n a t u r ă m a i g i n g a ş ă . C u ori câtă „ c u m p ă t a r e " ar fi a -d u n a t e f a p t e l e , e l e t o t o sumă d a u p r i n î m p r e j u r a r e a s i m p l ă c ă s u n t o „ a d u n a r e " . C o n f o r m p r o ­p u n e r i i a b s o l u t e de o b i e c t i v - t a t e , o as t f e l d e a d u n a r e t r e b u e să f i e e x a c t ă . C a l c u l a t o r u l u i i s e c e r e suma p r e c i s ă , a d i c ă v i a ţ a u n u i o m . Ce s e î n t â m p l ă î n s ă , c â n d p r i n t r e m e m b r i i o p e r a ţ i e i s e i v e s c şi t e r m e n i c a r e s e e x c l u d , s a u s e n e a g ă u n u ; p e a l t u l ca p u r t ă t o r i d e s e m n e a l g e b r i c e c o n t r a r a ? F i i n d v o r b a d e v i a ţ a u n u i o m , s e p a r e c u n e p u t i n ţ ă ca f a c t o r i i să l*e s u p r . m a ţ . , a ş a încât , u n b u n c a l c u l a t o r , s e v a r e s e m n a s ă - i a ş e z e fa ţa î n fa ţă , f ă r ă a - i s u p r i m a , dar şi f ă r ă a - i e f ec tua . . .

M e t o d a d - l u i C i o c u l e s c u î n î n s u m a r e a f a p t e l o r ce t r e b u i a u să d a a v i a ţ a lu i C a r a g i a l e , e s t e a b u n u l u i c a l c u l a t o r .

N u m a i a ş a e x p a c ă m , b u n ă o a ­ră, g e n e r a l zăr i d e s p r e a t i t u d . n e a lui C a r a g i a l e f a ţ ă de „ o a m e n i " , e x c l u s i v e p r . n c o n ţ i n u t u l lor „mora l i s t" . C o m e n t â n d b u t a d a s a ­t i r i c u l u i d r a m a t u r g , p u s ă î n c i r -c u - a ţ i e : „ S u n t e m o r a s ă p r o a ­stă", d . C - o c u l e s c u g e n e r a l i z e a ­ză": C a r a g i a l e n u ş i - a urât s e m e ­n i i şi n u i - a d i spre ţu i t . P r . n i-.-

r e a s a s o c i a b i l ă , a avuit n e n u m ă ­r a t e p r i e t e n i i . M a i m u l t , îi p l ă ­c e a s ă s t e a d e v o r b ă c u o a m e n i s i m p l i ş i d e r â n d , c u n e c u n o s ­cuţi , în care p s i h o l o g u l s u r p r i n ­d e a m a i m u l t b u n s i m ţ ş i o r o s ­t i r e m a i p l a s t i c ă d e c â t la a ţ â ţ i p r e t i n ş i i n t e l e c t u a l i , d i n d r o j d i a soc ia lă , a v a n t a j o s i e r a r h i z a t ă . A ş a dar, n u a p u t u t c r e d e î n p r o s t i a f ă r ă l e a c a c o l e c t i v i t ă ţ i i n o a s ­tre, ei n u m a i î n a c e e a a u n e i o -b r a z n i c e şi to t a t â t d e t r i v i a l e s u p r a - s t r u o t u r i A c e a s t a 1-a i s g o -n i t d i n ţară , p r i n n e c u n o a ş t e r e a m e r i t e l o r l u i , p r i n u m i l i n ţ e l e i m ­p u s e c a r a c t e r u l u i s ă u i n d e p e n ­d e n t şi m â n d r u , p r i n s e n s u l z ă ­d ă r n i c i e i ş i a l i n o p o r t u n i t ă ţ i i p e

' c a r e - l d ă d e a u ar te i ş i a r t i s t u l u i " (pag . 365). R â n d u r i l e s u n t s c r i s e în cap i to lu l c o n s a c r a t e x p a t r i e r i i s c r i i t o r u l u i , l a B e r l i n . E v o r b a d e c i d e j u s t i f i c a r e a a c e s t e i pa­r a s ri a ţări i , ce n u p u t e a fi t r e c u t ă cu v e d e r e a . C o n f o r m m e t o d e i i m p u s e , c r i t i c u l b i o g r a f n u s t ă r u i e î n s ă . I n o h i d e î n s c h i m b , î n fraze le c i tate , p u n c t e l e e s e n ţ i a l e a l e lucrăr i i , g h i c i t e d e o c h i u l a t e n t : s i t u a ţ i a s p e c i a l ă a s c r i i t o r u l u i r o m â n , c u c a r i e r a l i ­terară f ă c u t ă î n t r e 1870 ş i 1910; — e x i s t e n ţ a u n e i c l a s e s u ­p r a p u s e , — „boeri i" , „dro jd ia s o ­cială", „ p r e t i n ş i i i n t e l e c t u a l i " e t c . . apoi . . . c a r a c t e r u l „ i n d e p e n d e n t ş i m â n d r u " a l art i s tu lu i . . . c a r e a f o s t i s g o n i t d i n ţ a r ă d e t o a t e „aces tea" . D a r la a f i r m a ţ i a : „ C a r a g i a l e n u ş i - a u r î t s e m e n i i ş i n u i - a dispreţui t . . ." se a l ă t u r ă u r ­m ă t o a r e a , d e la s f â r ş i t u l v o l u m u ­lui , u n d e d. C i o c u l e s o u , „da tor c u o p r i v i r e s i n t e t i c ă " , a l e g e „d .n d i ­v e r s i t a t e a t r ă s ă t u r i l o r p e cea f u n d a m e n t a l ă , g e n e r a t o a r e a a c ­ţ i u n i l o r m o r a l e " . P l e c a r e a la B e r -l u e s t e şi ea o a c ţ i u n e g e ­n e r a t ă prinitr'o „ t r ă s ă t u r ă f u n d a ­m e n t a l ă " . D e s p r e a c e l a ş C a r a g i a ­le, c r i t i cu l s p u n e dec i : „ C u n o ş ­t e a p e o a m e n i , î i d e s p r e t u i a şi şt ia s ă - i j o a c e p e d e g e t e . C u n a i ­v i i , s e p u r t a s e n t i m e n t a l i c e ş t e c â n d v o i a s ă ,le i n t r e î n v o i e s a u s ă - ş i f a c ă u n m i c i n t e r e s . S e p u ­n e a to t a ş a d e l e s n e î n u n i s o n c u m i t o c a n i i , e x a g e r â n d t r i v i a l i ­ta tea , d e ş i p r e ţ u i a i n t e l e c t u a l i c e -ş t e t i p u l u m a n a l c i v i l i z a ţ i e i a -p u s e n e . M e d i u l r o m â n e s c s'a r á s b u n a t î m p o t r i v ă - i , n i v e i â n d u - 1 a d e s e a i n sp i r i t c u M i t i c ă , c u M a c h e , s a u c u C a ţ a v e n c u . . . (pag . 431)

N u v o m r e c u r g e la n ic i o a c r o ­b a ţ i e s p r e a d o v e d i că d. C i o c u -

Şerban Cioculescu : Viata iui I. L. Caragiale, Fundaţia pentru literatură şî artă „Regele Carol II"

lesicu s e c o n t r a z i c e , d u p ă c u m nic i n u s o c o t - m n e c e s a r s ă a r ă ­t ă m că c e l e d o u ă g e n e r a l i z ă r i s u n t v a l a b i l e , s u b m o t i v c ă s u n t n u m a i c o n t r a r e , n u ş i c o n t r a d i c ­torii. . . N e m u l ţ u m i m s ă s u b l i ­n i a m că d. C i o c u l e s c u a r e î n v e ­d e r e s u m a ce d ă v i a ţ a u n u i o m şi e a l c u . e a z ă c a a t a r e . Ca s ă a -d â n c i m l u c r u r i l e , n u v o m a p e l a la f r a z e r e p e t a t e d e s p r e o „ a n u ­m e d r a g o s t e d e o a m e n i " a s c r i i ­toru lu i" , c a r e - l î n d e m n a s ă - ş i î m b u n e z e p r i e t e n i i , d u p ă c e ü maibratase / - , (pag. 431). A n . a m i n aută p a r t e o diiterm.naţie ocol i tă de d. C o c u l e s - u tot t i m p u l i n c u ­p r i n s u l cărţ i i , dar care n o u ă n i se p a r e a z u g r ă v i d e s ă v â r ş i t c a ­r a c t e r u l c o n t r a d i c t o r i u a n a l i z a t . P a r a g r a f u l u n d e e p r o n u n ţ a t e -pi tenul „deiuinjinc", isoi.darizcază c u p r i n s u l ce lor d o u ă d e m a i sus , f ă c a n d u - n e s ă l e a d m i t e m i n c o m ­p l e x i t a t e a p e r s o n a l i t ă ţ i i l u i C a ­r a g i a l e : „ O m u l e r a d e m o n i c i n v o r b i r e , c u u n d e b i t n e s e c a t , c u o f a n t e z i e s t â r n - t ă , ş i î n t r e ţ i n u ­tă d e p r e z e n ţ a u i m i t ă a a s c u l ­tă tor i lor , î n a p o i a o c h e l a r i l o r , o c h i i d e m i o p s f r e d e l e a u ş i se m i ş c a u ca a r g i n t u l v i u .

F a ţ a s e o n s p a a e t o i t c e ş t e , b r a ­ţ e l e şi t r u n c h i u l i n t r a u i n c o n ­vulsionne, r ă s p u n z â n d c u a u t o m a ­t i s m d e reflexe, d - a i e c t i c e i p a ­s i o n a t e . Era î n s ă o pas i iune l a rece , a u n e i i n t e l i g e n ţ e m o b . l e şi nes ta tornúce , v â n â n d i n p ă r e r i d u p ă t o a n e . U n a m e s t e c b izar , d e b u n s i m ţ f u n d a m e n t a l ş i d e c ă u t a r e a p a r a a o x m u i p e n t r u p l ă c e r e a d e a c o n t r a z i c e şi a u -lui. . . e tc ." (p. 429—39) .

S i n g u r a în fc i i i şare „si intetică", a c h i p u l u i lu i C a r a g i a l e , d i n t o a ­tă car tea . P r o d u c e r e a ei o înles­n e ş t e e x p r e s i a „ d e m o n i c î n v o r ­bire". I n p r e c i z a r e a că e r a d e ­m o n i c „ î n v o r b i r e " , n u t r e b u e s ă v e d e m o i n t e r d i c ţ i e d e a v e d e a d e m o n i s m u l p r e z e n t şi î n a l t e m a n i f e s t ă r i .

D e c â t e o r i d . C i o c u l e s c u a r a t ă ce e g l ă t u r ă a f o s t î n t r e v i a ţ ă şi v o c a ţ i a a r t i s t i c ă , l a C a r a g i a i e , c o n s i d e r a ţ i i l e d - s a l e p u n o p e r a s c r i i t o r u l u i i n s tr i c tă d e p e n d e n ţ ă d e l u m e a e x t e r i o a r ă , văzută ," au­zi tă , şi o b s e r v a t ă .

M a r e a i n t e l i g e n ţ ă a l u i Cara-

giiaCe a f o s t d e a î n r e g i s t r a c e e a ce se î n t â m p l ă î n p r e a j m ă , f ă r ă ca e l să p a r t i c i p e s e n t i m e n t a l ş: să d e f o r m e z e g e n e r o s , f a p t e şl a d e v ă r u r i . I n s p i r i t u l s ă u l u c i d p â n ă la e x a s p e r a r e , f e n o m e n a l i ­t a t e a s o c i a l ă s e î n t i p ă r e ş t e in c h i p n e c e s a r , ca p r o e c t a t ă p e u n e c r a n , d e o f a s c i c u l ă l u m n o a s ă .

N u m a i i n t e l i g e n ţ a ş i - a p ă s t r a t - o C a r a g i a i e , t rează , d m b o g a t a sa d o t a ţ i e spi ir i tuală , ş i c â n d îş i a -p l i e a a c e a s t ă f a c u l t a t e a s u p r a u -n u i o b i e c t i v , — î n g r o p a ca î n ­t r ' u n î n t u n e r i c c e . e i a l t e în suş i r i , sipre a n u - i s t â n j e n i i n c a p ^ r e a v iü t -me i . F o l o s i r e a inte- igenţ i i i î n p o t e n ţ i a l u l ea m a x i m , ş t i m i n ­s ă ca d u c e ia d e i o r m i t â ţ i . Z a d a r ­n i c î n c e r c a u D e i a v r a n c e a şii V l â -h u ţ ă să s e c o n v i n g ă d e r o m a n ­t i s m u l a s c u n s a l „satiinicuiui". P e n t r u c e să s e î n j o c u i a s c ă n e a ­p ă r a t i r o n i a , c i n i s m u l , c r u z i m e a ch iar , ca m o d a l i t ă ţ i a i e i n i e l i -genţid e x c l u s i v e , c u s u r o g a t e a l e u n e i b ă n u i t e s e n s i b i l i t ă ţ i ' ' In d a s i ă ş u r a r e a n o r m a l ă a v i e ţ i i , s e n s i b - a t a t e a e s t e o v a l o a r e m o -Ѵал l i e e v . U i U i a . P e ea n o s o m n i a să sa p r o d u c ă , f i resc , s t r u c t u r a s o c i a i u i u i .

In „ v o r b i r e a " o b i ş n u i t ă , nru s e f a c e p r e z e n t ă ca u n d a t n e c e s a r a i o m e n e s c u l u i . E a fruct i f ccâ i n ­d i v i d u a l u l , c u c o n d i ţ i a s ă o c u l -t - V e s ingura tec . . . i n ы i a , t ipare t a u n p r o a u a ai v i e ţ i : u n e i i u r . z a t e , iar n u a l vieţui o b s e r v a t e . D . O i o -c u i e s c u „ a p a r ă " d e r o m a n t i s m p e C a r a g i a i e . r a i a а і г е î n t r e b a a a u i n a „ ide i i" d e s p r e r o m a n t i s m a c r i ­t i cu lu i , t r a n s c r i e m fraza c o n c l u ­d e n t a : „Carag .aue n u are in*a u . -m i c r o m a n t i c î n a l c ă t u i r e a i n t e r i ­oara . N a e s-rnţuor ia u n i v e r s u l s e n s i b i l , mu s e î m p ă r t ă ş e ş t e d i n

s e n s u r i l e miist ice a l e n a t u r i i , n u s e î n f i o a r ă î n a i n t e a d u m n e z e i r i i r e v e l a t e . . . R e l i g i a lud s u p e r i o a r ă e s t e c r e d i n ţ a i n f r u m o s , e l a b o ­r a t c u e v l a v i e ' şi p e r m a n e n t p r i n s e r i o z i t a t e a m u n c i Art is t ice", (pag. 429). In p r i v i n ţ a a c e s t e i r e ­l ig i i a , frumosuliuii":, C a r a g i a l e s e deosebùa d e „ r o m a n t i c i " p r i n concepv ia s a f o r m a l ă . In l i t e r a ­tură , e i f o l o s e a l i m b a r e a l ă , a v o r b i r i i z i l n i c e : „ C u t a l e n t u l s ă u s c e n i c ce s e c e r e a î n t r e b u i n ţ a t , e l s u s ţ i n e a î n t â i e t a t e a g r a i u l u i v o r ­bit, a s u p r a l i m b i i l i i ierare p r o -v i n c i a l i z a n t e s a u a r h a i z a n t e . S l a ­v i c i şi E m i n e s c u s e d ă d e a u p â n ă la u r m ă bă tu ţ i , r e o u n o s c â n u , u - i s i m ţ u l d e o s e b i t a l s i n t a x e i " , (p. 2 4 / j . F ă i a înao.a^â, „ g r a . u i v o i -blt" c o n ţ i n e u n i m p o r t a n t d e ­p o z i t da e x p e r . e i i ţ a s a t i s i ă -

f ă c â n d c e r i n ţ e a l e a r t e i o r i c â t d e p r e t e n ţ i o a s e . FoJosLirea o m e n e . sou iu t , d i n „ g r a i u l v o r b i t " î n o r e a ţ i a l i t e r a r ă n e c e s i t ă t o c m a i i n t e l i g e n ţ a c a f a c u l t a t e d o m i ­n a n t ă , cu a s p e c t e l e e i : i r e n i a , c a ­r icatura , şarja , a n e c d o t a . P e r s o ­n a g i u l oreiait p n i n o b s e r v a ţ i a e x ­t e r i o a r ă c r e ş t e î n a d â n c i m e n u ­m a i p n i n p r o c e d e u l a d m i s î n a r ­tă a i d e f o i m ă r u i n i x a n u l v i ta l , c u c o m p e n s a ţ i a ob ţ iner i i u n e i „ f o r m e " p e p i a n u l art -s t ic . D e o e v e n t u a l ă a c u z a ţ i e d e n e v e r o s i m i l , m e t o d a d e f o r m ă r i i s e a p ă r ă p r i n f o r m a l i s m u l r i g u r o s a l l imbi i . . .

C e l e m a i p r e c i s e af r m a ţ i i l e f a c e d. C i o c u l e s c u p r i v i t o r la f o r m a l i s m u l a r t s t i c a l lui C a ­r a g i a l e . N u m e r o a s e s u n t c a ­r a c t e r i z ă r i l e d e fa lu l a c e ş t i a : „ C a r a g i a l e e r a c u r i o s d e t o a t e a r t e l e f r u m o a s e şi a v e a p r i n c i p i i s i m e t r i e , p r o p o r ţ i e ş i a r m o n i e " , (p. 248). D o u ă m a r i e x i g e n ţ e o b ­s e d a p e ar t i s t p â n ă i a m . t o m a -n i e : p r o p r i e t a t e a ouvâni tu lui şi c o r e c t i t u d i n e a s i n t a c t i c ă . N o r o ­c o a s a î n z e s t r a r e i - a f o s t c u p u ­t i n ţ ă d e m i c , p r i n i n s t i t u t o r u l B a z i l D r ă g o ş e s c u , la P l o e ş t i : „El a f o s t a d e v ă r a t u l p r o f e s o r a l lu i C a r a g i a l e , c e l c a r e i - a p u s c o n ­d e i u l î n m â n ă , c u r e s p e c t u l c a şi r e l i g i o s p e n t r u t e r m e n u l p r o p r i u ş i s i n t a x a f ă r ă g r e ş " (p. 51). E x ­p r i m a r e a c l a r ă şi o u p r i n z ă t o a r e . p u s ă î n s l u j b a i n t e l i g e n ţ e i ca fa­c u l t a t e u n i c ă a a r t i s t u l u i , d e v i n e a s t f e l o a r m ă d e l u p . ă ş i o s i g u ­r a n ţ ă d e v i c t o r i e . D e s p r e d a r u l e x p r i m ă r i i ş i a l bunuLui s i m ţ . î n s u ş i C a r a g i a i e i n f o r m e a z ă î n ­tr'o s c r i s o a r e c ă t r e V i a h u ţ ă , f ă -c ă n d u - ş i p o r t r e t u l r e t r o s p e c t i v , la 20 de a n i : „ A m o e d u c a ţ i e n u t o c m a i î n g r i j i t ă , f i i n d c ă p ă r i n ţ i i m e i n ' a u a v u t m i j l o a c e s ă - n u d e a u n a a l e a s ă ; d a r a m p u ţ i n b u n s i m ţ şi , c u m p o ţ i c o n s t a t a ş i d - t a , m ă e x p r i m f ă r ă v r e u n fe l o r . g i n a l d e g â n d i r e , d e s t u l d e l i m p e d e şi c o m o d " . (75). Asit -f e l p r e g ă t i t î n c e p e .car ieră l i t e r a ­ră , d i n v o c a ţ i e . N i m i c m a i n i m e ­rit î n ţ e l e g e r i i a c e s t e i p r o d i g i o a ­s e ac t iv i tă ţ i , d e c â t c u n o a ş t e r e a u n o r e p i t e t e f o l o s i t e de C a r a g i a l e , î n d e s c r i e r e a c o n t e m p o r a n i l o r s a u a p e r s o n a g i i l o r sa ie . I v i r e a

v o c a ţ i e i s e î n r e g i s t r e a z ă ou e x ­p r e s i a : „ a p u c ă t u r i l e m e l e d e b j u c h e r " (p. 76). S p i r i t u l d e o b ­s e r v a ţ i e d e s v o l t a t e x c e s i v î l ѵя f a c e p e scr i i tor u n „ şuetar" , cu m e t o d e s i g u r e d e r e ţ i n e r e a do­c u m e n t a ţ i e i s u r p r i n s e . I n t e l i g e n ­ţa ş i - o c u l t i v ă î n d i s c u ţ i i fornia-le, î n c a r e „ o l e n c i u r i l e " (p. 244) ( a r g u m e n t a ţ i a ) b i r u e a p r o a p e

t o t d e a u n a c h i a r p e a d v e r s a r i s e ­rioşi , c a E m i n e s c u , V i a h u ţ ă , e t c . p e c a r e d e a l t m i n t e r i îi f a r m e c ă . . . O b i e c t u l i n t e l i g e n ţ e i a p l i c a t e e s t e „ g u g u m ă n i a s o c i e t ă ţ i i n o a s t r e " , (p. 280); C i n e î n c e a r c ă s ă c o n t r a ­z ică r e z u l t a t e l e s p i r i t u l u i s ă u c r i ­tic, e s t e , d u p ă g r a d e de i n t e n ­s i t a t e u n rahagiu, f i e e l r a h a g i u d a c o - r o m a n (p. 370), s a u r a h a g i u g a l l o - r o m a n (p. 372): U n a d v e r ­sar m a i s e r i o s , ce -1 c o m b a t e m a i . . subţ ire ' 1 , î n c h e s t i i d e l i c a t e ca „ d u r e r e a de m ă s e a " , e s t e u n h â ­t r u c a G h e r e a (p. 317). N u m e da p r e s t i g i u a l e g â n d i r i i u n i v e r ­s a l e , n u - 1 s p e r i e , d e ş i s e l a s ă i n ­s t r u i t d e E m i n e s c u c u c â t e c e v a d e s p r e n i ş t e „ m o f t a n g i i " ca S h o -p e n h a u e r ş i K a n t . I n s fârş i t , s c r i i t o r u l p r i v i t î n c a d r u l d e s r i -n u l u i s ă u d e c r e a t o r d a r şi d e i n d i v i d soc ia l , î n c e p e p r i n a fi u n „ n e t r e b n i c " ş i t e r m i n ă ca u n . .nepr icops i t" . S i n g u r a o a l e d e a -pr.rare a v i e ţ i i s c r i i t o r i c e ş t i , o d e s c h i d e h o t ă r î r e a d e a trata e x i s ­t e n ţ a î n c o n j u r ă t o a r e ca o p i a ţ ă c i „ m u ş t e r i i " , a s u p r a g u s t u l u i i ărora n u t r e b u e s ă s e î n ş e l e . î n ­treaga s o c i e t a t e , s o a r t a î n s ă ş i a tări i , s t ă î n m â n a „boer i lor" , cari , i-a T i t u M a i o r e s c u a f i r m ă că, i n ­tr 'adevăr , s c r i i t o r u l c o n s t i t u e o a p a r i ţ i e i n e x p l i c a b i l ă p r i n s t r u c ­tura s o c i a l ă şi dec i e l n u t r e ­b u e s ă c e a r ă p r e a m u l t d e l a ^ s o -

c i e ta t e . S p a i m a , o r o a r e a d e a fi p r i m i t d e „boer." , n u m a i la b u c ă t ă r i e i - a f ă c u t p e C a r a ­g i a l e să scr ie c u a m ă r ă c i u ­n e : „ D o u ă z e c i şi p a t r u d e copi i să am. . . , p e toţ i i - a ş f a c e o a m e n i po l i t i c i , a d i c ă a v o c a ţ i ; ş i d a c ă u n u l n'ar fi î n s t a r e s ă î n v e ţ e m ă c a r a t â t a , l - a ş î n v ă ţ a să p r m -ză c â i n i i c u la ţu l . H e n g h e r d a !, da' l i t e ra t , n u ! M a i b i n e s ă - ş i ba tă e l joc d e l i t era t , c â n d o î n ­t â l n i l a u n a n o d a t ă u n u l , d e cât. s ă - ş i b a t ă j o c h e n g h e r i i d e el , p e t o a t e d r u m u r i l e " , (p. 359).

A m î n c e r c a t să t r a s e m o l i n i e d e c e n t r u , p r i n c a r e s ă e x p l i c e a p a r e n t e l e „ c o n t r a d i c ţ i i " c a r e n u - s a l e cărţ i i d - i u i C i o c u l e s c u , c i a l e v i e ţ i i l u i C a r a g i a l e . M a ­r e l e d r a m a t u r g u t i l i z a i n t e l i g e n ­ţa, î n d a u n a c e l o r l a l t e î n z e s t r ă r i , p â n ă l a d e m o n i e ! In p e r s p e c t i v a acesitei p u t e r i s p i r i t u a l e , s e e x ­p l i c ă ş i c i u d a t a s a c o n d u i t ă f a ţ ă d e M a i o r e s c u , E m i n e s c u , ş i c e i -lai'i, d e s p r e care v o m p ă s t r a t o ­tuşi , ş i d u p ă d o c u m e n t a ţ i a d - i u i C i o c u l e s c u , a m i n t i r e a că i - a u fos t s fă tu i tor i şi pr i e t en i d e v o t a ţ i .

î n c h e i e m , s u b l i n i i n d s p i r i t u l de

e x t r e m ă p r o b i t a t e p r o f e s i o n a l ă , a d o p t a t d e a u t o r i n s t r â n g e r e a mater ia ' lu lu i b iograf i c . D . Ş e r b a n C i o c u l e s c u n'a a f i r m a t n i c i u n fapt n e b i z u i t p e d o c u m e n t ş i î n p r e o c u p a r e a de a n u se î n ş e l a , şi, î n d e o s e b i , d e a u m p l e go lur i , a c e r c e t a t p â n ă la 423 de i s v o a r e . N u ­m ă r u l a c e s t a de p r o b e autentifica-te, i m p u n e n e a p ă r a t i s tor i cu lu i l i ­t e r a r ş i - i s m u l g e a d m i r a ţ i a p e n ­t r u m u n c a d e a n i , a d - l u i C i o ­c u l e s c u , ş t i i n d m a i a l e s că „ i s v o a -re le '" n u s 'au a f l a t d e l o c la î n ­d e m â n ă c e r c e t ă t o r u l u i , i a r c â n d p ă r e a u că s e a f lă , e l e e r a u c o m ­p r o m i s e ş i dec i n e c e s i t a u s t r ă d a ­n i a s c r u p u l o a s ă a r e a b i l i t ă r i i . F ă ­ră a in tra î n a m ă n u n t e , s t a b i ­l i m , a n t i c i p â n d că i s tor ia l i t e ­rară va ut i l i za d e a c u m î n c o l o u n c r i t e r i u a l o n e s t i t ă ţ i i , c e m e r i t ă a s e n u m i „ C i o c u l e s c u " . Ţ i n e m t o t d e o d a t ă s ă f a c e m d i s t i n c ţ i a că n e r e f e r i m la a c e e a istorie lite­rară ce î ş i p r o p u n e să p u n ă în c r i c u l a ţ i e p e n t r u m a r e l e p u b l i c , raai lzărj le s a i e şi s e s e p a r ă as t fe l d e i s t o r i o g r a f i a u n i v e r s i t a r ă , d e pi ldă , hărăz - tă spec ia l i ş t i l or , şi v r e d n i c ă , p r i n d e s t i n a ţ i e d e c o n ­s a c r a r e a c a d e m i c ă . L a m i n u ţ i o z i ­t a t e a p r o f e s o r a l ă şi la l u c i ­d i t a t e a m e t o d . c ă , d. C i o o u -l e s c u a a d ă o g a t „ s c o p u l u r ­m ă r i t " , c a r e e s t e a c e l a d e a c o m p u n e „ V i a ţ a lu i I. L . C a -rag ia . e" , c u u n p . u s de c a n t a t e ca>". s'o f a c ă să p ă t r u n d ă î n m a s s a ce­t i tor i lor . P r i n a c e a s t ă s o r t i r e a lucrăr i i , a u t o r u l s e î n t â l n e ş t e i n s ă c u g e n u l a t â t d e m o d e r n şi n o r o c o s al „ b i o g r a f i e i " c e a p r o a p e n u m a i p o a t e l i î n c h i p u i t ă n e r o ­m a n ţ a t ă . N u s'a b u c u r a t î n s u ş i C a r a g i a l e d e o „ b i o g r a f . e r o m a n ­ţa tă" a r u n c a t ă p e p i a ţ ă a c u m u n an, d e c o l a b o r a r e a u n u i r o m a n ­c ier ,şi a u n u i d o c t o r î n i s t o r i a l i t e r a t u r i i r o m â n e ?

C r i t i c u l a a v u t d e c i d a l u p t a t ou „ g e n u l t r i u m f ă t o r " I s b â n d a d - s a i e e s t e î n s ă e * e m p ! a i ă , ş i s p e r ă m c ă d a l a s p e f a p r o p u s ă , p r i n t r ' o c r e ş t e r e f i r e a s c ă d o m e ­n i u l u i l i t e rar , s e v a a j u n g e l a u n gen n o u , c e v a s i â r p i p e c e l f r a u d u l o s . V o r t r e b u i s ă s e r e s ­p e c t e , d e a c u m î n c o l o , c e l e c â t e ­v a abstracţiuni, n e c e s a r e s c r i s u ­lu i î n a f a r ă d e o b i e c t , c u m s u n t c i n s t e a p r o f e s i o n a l ă , r i g o a r e a ş t i ­in ţ i f i că , e tc . , e t c . F ă r ă a s e m e ­n e a a b s t r a ţ . u n i n u s e p o a t e î n ­t o c m i n i c i o o p e r ă , n e c u m o b i o ­g r a f i e . . E l e s t a b i l e s c p r i n c i p i u l d e c a r e a m s p u s că f o r m e a z ă î n ­t â i u l pro f i t a l cărţ i i .

C O N S T A N T I N J K A N T A N J E R U

t DEMION CHIEUŞ P r i n t r e c o l a b o r a t o r i i r u b r i c e i „ C o r e s p o n ­

d e n t a n o a s t r ă " , o e s e n i s ă n u d e m u i t de „U-m v t r s u i i i i c r a v , a m r e m a i x a t u e i a î n c e p u t pa UmiviIUrJ С і Ш і и ^ . Ьі n t - a t r i m e s la l U k r . v a i e r e g u i a t e , p o e z i i , d i n c a r e c e i e m a i m u i i e a u f o s t t ipar.i .e. Ca ş i p e c e u a i ţ i t ă i e r i c e soi ic i i .au p u o i i c a r e a la „^orespu i iuer i ţa n o a s ­tră", n i c i p e Dt in . . on C i i i i u ş n u - i cui ioş i /cam. Puicuri ie i u i c u b c i i s d e ş c o l a r , n e p r o d u c e a u m u l ţ u m i r e , fiindcă i r a g e u o i t a l e n t n e n i ^ p i i a î n c i t d e r e . I n r t a a c ţ i a r e v i z i e i î n c e p u s e ьа ье v o r b e a s c ă d e s p r e e i ca d e s p r e u n n u m e c e a v e a s ă treaba r e p e d e , i n a l t i o c a i p a g i n i l o r , ca s e m n a l l a n s ă r i i .

O s - r i s ü a r e m j o i . a t ă n e a d u c e a s t ă z i t r i s t a v e s t e a m o r ^ i iu i U e m . o n C n u u ş . r>le-o t r i m e t p ă r i n ţ i i î n d u r e r a ţ i , carura i e e x p r . m a m au.i a -d a n c u i n o a u ' u i v g r c i p e n t r u p - ^ i d e r e a t a l e n ­t a t u l u i f iu . „ D e n i i o n C h i r u ş " e r a p s e u d o n i ­m u l lu i L u u a n iv lar .us A n d r a ş i u , e i e v la L c e u l „ G h . B a n ţ l u - ' d i n C iUj . Ы a m u r i t l a 29 F e b r u a r i e , a. c, i n v â r s t ă d e 17 a n i . T a t ă l s ă u , d. A l e x a n d r u A n d r a ş i u , e s t e a v o e a t , i n CiUj .

R e p r o d u c e m m a i j o s p o e z i a А , А т о п " , a p ă ­r u t ă m a c e s t loc , ia d a t a d e 3 i e b r u a r i e , s p r e a î n v e d e r a t a i e n t u i p o e t i c a i iu i D c m i u n C u i -r u ş , c u r m a t d . n n e n o r o c i r e , i n p r i m u l m o ­m e n t a i p l ă p â n d e i i u i m a n i f e s t ă r i .

A M O N Copil ce vii înconjurat, târziu, De ochii negrei ameţiri, ce viu iţi e s t e drumul sfânt spre cer, Când vii tremurător de ger.

Ce jalnic diamantul tău cu zări, Luceste, fuge poate pe j cărăr i , ,z, Tu plângi ş'arunci mereu şi txnzi „ . . In besna cerului, să-l prinzi.

Şi tot alergi şi împleteşti ^ covor, Din tremurate fire de izvor, L C e n a s c d i n neştiut târziu Pe malul mort şi trist

C o r e s p o n d e n ţ a n o a s t r ă

Copilul meu mângăetor ce treci ?

Nu te cobori din lumea ta ? nu pleci ? Să-mi luneci pân' la geam şi viu

Să îţi a s c u l t poveşti târziu ? . ! J

O, cum te -uiţi cu ochi s c l i p i n d , t r e c â n d , Spre Lutul ce te cere-aşa pta?igand. P o n u t s p r e a p u s d e s c h i s Te clieamă ne'ncetat spre vis.

Nu mă lăsa să rog atât un gând, In rugăciuni, c a un orfan striguua : Coboară mic copil pe cer, Kuuai d'un suflet plâns stingher.

DEMION CHIRUŞ MĂRŢIŞOR,

Ţi-am trimes in zi de Faur, Mărţişor cu ]ir a e aur... Împletit c u jir a e - a r g i n t . . . C u u n boü a e m a r g a r i n t . .

C u el, dorul meu } i - a d u c e M i e l u ş e i i n s e a r a dulce . . . £ i c u n u n e de mălin... Împletite cu p e l i n . . .

Din vâlcele şi ponoare Ţi-am cules s i l ă c r ă m i o a r e . . . G h i o c e i şi mivşunele... Toporaşi s i viorele...

Iar când mâna ta le-or strânge Lăcrămioarele or plânge... Şi Lopindu-se in cânt Mărpisor c u margarint,

M i c ş u n e l e l e - o r s ta mute... V i o r e l e l e — t ă c u t e — Ghiocei şi toporaşi, Singurateci s ă î i laşi...

Ţi-am trimes în zi de Faur... Mărţişor cu fir de aur... Împletit cu fir de-urgint... Cu un bob de margarint !..

V . P E T R E S C U - L A U R

R E G A L E L E UMBRE

Sălbatec, regalele umbre se sparg în cavoul [regal...

Pe marmora neagră pătată'n reflexe albastre [de vin

Amarul regalelor umbre se sparge'n tăcere [farde ecou,

Ca limbile roşii stârnite feeric de focul [bengal...

Şi m.umia plânge'n cavou — Şi mumia plânge'n cavoul grozavelor clipe

[de chin...

Şi noaptea se'ntinde barbară... Şi umbrele [joacă într'una,

Se 'ndreaptă spre mumie cu braţele reci şi [macabre

S'o prindă... Dar, mumia-fantomă, cu zâmbe­tul, nou,

întinde scheletica mână să'nhaţe în aer [minciuna

Ce joacă sinistru'n cavou — C e joacă sinistru'n cavoul eteric cu mii

[candelabre...

Şi lupta tot creşte... ca secera lunii în [noaptia de vară...

Pe marmora neagră p ă t a t ă ' n reflexe albastre [de vin,

Eternul regalelor lacrimi se sparge'n tăcere [făr'de ecou

Şi'n colţuri, barbarele umbre strâng pătimaşe [în ghiară

Mumia, ce plânge'n cavou — Mumia ce plânge'n cavoul grozavelor clipe

[de chin... Ilie Măjniţiu

VERSURI PENTRU MOARTEA DOMNIŢII DIN POVESTE

P r i n i e r b u r i mărunte — s'a r i s ip i t cerul în clocot albastru

Burueni otrăvite, iarbă de leac... Domniţa trage să moară. Cărturari de veac î n c â l c i t , •Slouele voastre fără 'nţeles poate spun Unde-i isvorul de apă vie şi iarba de leac ? Trage să moară domniţa poveştii... Şi nu c n i m e n i pe-aproape Şi-aşteaptă domniţa, şi plânge seara Că sa prăpădit Iarba de leac şi temeiul apelor vii.. Cărturari ! Cărturari !

Fir de românită ruptă şi necrescută, învelit în borangic de rostul viu

Şi 'n paharul de cleştar, bob curat, neîntinat, Farmec in farmec închis — uitat... Creangă de măr domnesc, împărătesc...

tresare domniţa în vis... Greeri mici şi gândaci şi furnici, bulgăre de

soare de aur...

Paftale de perle... în cupe de vin, venin. Salbă de mărgăritare... aomniţa moare Şi >n jurul ei e colb şi păienjeniş ca 'n

poveştile vechi — Şi nimeni nu ştie că ea mai crede —

ş i - a s t e a p l ă i n n o a p t e târz iu , c â n d vrăjile rele bat surd

în fereastră... BIJI G. URSULA

RUSTICA

C ă t u n u l îngenunche sub patrafirul greu Al cerului ce 'neacă corăbii şi n â e r i S p r e v e ş n i c i i nescrise şi zodii nevisate Se scurge toamna tristă în albii de dureri.

In turla ruinată ce priveghează veacul O cucuvea şopteşte s i l a b e l u n g i de vaer Pădurile î n v i n s e , c u frunţile plecate Torc fire lungi de cântec din al vieţii caer.

Şi'n seara zămislită din umbre şi tăceri Mi-a c h i o t i t î n s u f l e t t r e c u t u l şi întristarea Ce vrere, ce descântec m'a ridicat pe piscuri Să mă 'nfrăţesc cu v i s u l , c u « b u c i u m u l , c u

ÎNVINS

A s t ă z i s u f l e t u - m i s'a 'ntors din drum. (Nici-o mangâere nu e'n stele) Desnădejdea s'a coclit pe vise Şi pe vrere port c ă t u ş e grele. r • * • . Iar pe drumul de amurg al tinereţii Jalea mă'nfrăţeşte cu castanii M'au minţit şi visele şi zarea Şi în mine plâng nostalgic anii.

Nimeni nu m'aşteaptă 'n pragul vremii Braţul să mi-l razem o b o s i t O c h i i - s două candelabre stinse In cari visul doarme zăvorit.

Azi prin pulberea lucirilor stelare Gândul mi s'aşterne curcubeu Peste apele înfrângerilor mute Doamne ! din l u m i n a T a să b e u .

AUREL HOLIRCA

MELODIE DE RUBINSTEIN

Iată-l iar trist de dorinţi ne'mplinite, Mănile-i freamătă 'n spasmuri cumplite, Ochii, sub pleoape^ se sbat în delir.

Tu te aşezi la clavir. Toate adierile 'ntăi sunt uşoare.

Acorduri s c l i p i n d c a o p l o a e c u soare... O Jrunte se nal\â, o cieanya se pitacă," Durerea dm sujiel curana va sa iacă. Sunt ape ce 'n volburi se sbat şi recad. E mugetu 'ntreg al pădurii a e urad. E geamătul trupului trist. Stânga ta Іпаца o j lamura neagra şi ea. Dar m o a r t e a nu-şi ajia popasul aici, C a c i p a ş i i t r i s te ţ i i p r e a rari suni şi mici. Cum dreapta la u t u p a n a nireaga poveste, Talazul tucert i l - a prins fărâ veste.

Şi iată-l cu fruntea 'n ţărână căzut, Cu su)1etul liber ae sânge şi lut. Apasă p e u a l a . I n c â n t e c u l l i n Zumbi-va :

— Fac mea culpa. Amin !

BALADA

Pe unde-a fost cumplita vânătoare Ogarii se ciutină-acum pe p i c i o a r e , I m o a t a t t d e sângele fioroasei jivine. Nici vântul nu mai Ştie o r u m u i pan' lă mine. Numai jocul palpue cu bucurie, Trimiţanau-şi jumul spe veşnicie.

Blănile scumpe stau aruncate In noroi, ca nişte nestemate. Seara îşi ninge imateriala povară Peste copacii cu frunze de ceară. Hăitaşn i n r e l e ' n v e c h i f i , S u n t d e ooa?iă şi somn b iruif i . S i î n ş i ş i a p r i o t i u â n a t o r i S u n t bepi a e sânge, de-avânt şi fiori. Vinul ca seva se urcă in vine, Aprinzand sub pleoape zări apriline.

In vale, undeva, pădurarul Îşi scapără 'n tihnă amnarul, Apoi înalţă peste noapte de zbucium Mătăsoasa rugă de bucium.

VICTOR MĂGURĂ

POCĂINŢA

Eu ţi-am pictat un cer de gladiole, Şi ţi-am urcat pe lujere de gânduri chipul. In sera sufletului meu f i - a m scuturat nisipul, L ă s â n d u - f t i n i m a - m i i n m â i n i , rod greu in

albe alveole

Ţi-am prelucrat din căi lactee vălul de m i r e a s ă .

Tot eu am pungăşii pădurea de suspine. Te-au lăudat amanţii sălciilor blajine Ca tu să fugi departe de-aţâta çânt, fricoasă-

Acum mă dor şi crinii şi ierburile ninşş Şi ramuri verzi de-alun çu ură faţa mi-Q

lovesc Genunchii grei pe muşchiul aspru-i umilesc, Cerşind la toate milă cu braţele întinse,

TEODOR CAZABAN

http://soiicii.au
Page 3: IMI II Sil - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/18984/1/BCUCLUJ_FP_P3441_1940...imi ii sil proprietar: soc. an. „universul" bucureŞti, brezoianu 23 director

9 Martie 1940 UNIVERSUL LITERAR 3

JLa cap de tinereţe I a t ă că s 'a d u s şi t i n e r e ţ e a F ă r ă să c lădească , să r idice . Ani i m i - a u c r e scu t î na l ţ i c â t plopii, I n s ă n ' a u a v u t n i m i c a 'n spice.

P e - i m d e m ă î n t o a r c e a m i n t i r e a P a r c ă s â n t At i la , fac pâr jo l .

P e - u n d e p l o u ă c â n d t r e c eu, s taf ia , Se î n e a c ă d r u m u l în n ă m o l .

C i n e m ă ' n t â l n e ş t e î n a i n t e - i I se ' n t â m p l ' u n r ă u , s a u c ine ştie. . . Vorba m e a de to ţ i e b l e s t e m a t ă . Am fost cobi tor ş i 'n bucu r i e .

C e - a m privi t , s 'a s f ă r â m a t ' n a i n t e - m i ; V ia ţ a î n s u m i e u m i - a m d ă r â m a t - o ; D e - a m g â n d i t la o g r ă d i n ă verde, G â n d u l s'a d u s iute. şi-a usca t -o .

T o a t e ' n v i a ţ ă l e - a m făcu t pe dos. I n bordée a m v ă z u t pa la te . . . î n s u m i zilele, s p e r a n ţ e l e şi visul L e - a m v ă z u t c a ' n ape , r ă s t u r n a t e .

N ' a m c lăd i t n imic , a m fost d e g e a b a U n boem, c a r e - a m c rezu t destul . . . Am t r ă i t d e - a ' n d c a s e l e u : î n loc să s t r ig Am t r e c u t p r i n u m i l i n ţ a m e a fudul. . .

V I R G I L C A R I A N O P O L 1) D i n vo lumul „ S c a r ă la C e r " s u b t i p a r în colecţia

„Un ive r su l L i t e r a r " .

SPrietenufui mort Albastrul nostru mers , ,spre soare... Un cer de-argint, duminical . Isvoarele-oglindeau în val Păduri de brazi cu-aromă tare.

In strahl de nuntă , zarea largă La ţarna zilei ne-aştepta. Şi pieptul m e u şi t âmpla ta Păreau că n'or să se mai spargă.

Şi râsu-atunci părea de criţă ; In sânge se 'ndemnau răzeşi. Doriau-se, chinuit , culeşi Prea copţii struguri de pe viţă.

Răni t , apoi, în partea s t â n g ă D e . u n vânător cu braţul crud, Te-a i d u s — n ă l u c ă — înspre Sud; Cercau panere să te s trângă

Din asfinţit . P lângând rămasă, Aceeaşi lună 'n ochi o port ; — Prieten scump, prieten mort, Mereu te s imt aici, la masă. . .

TEODOR AL. M U N T E A N U

Snutoportret PRLETENILOR MEI.

Atâta jaf de cântec şi de lună, Tot s ingur prin vâltori terestre. Ştii, viaţa mea, când împreună, Priveam în zări, prin m a g i c e ferestre ?

Să n u zâmbeşt i : eu sunt o hoinăreală. Pornită din murdare cafenele, Dar dusă des şi fără oboseală Spre zimţii albi ai galbenelor stele.

Printre l ighioane, printre semeni i înguşti , Te-am întâlnit , amară ironie, Eu n'am ş t iut că vulpe eşti — şi muşti , Tovarăşe de drum, mărire ţ ie !

O spadă la picior, melancoli i mărunte , O legătură doldora de gânduri Şi u n luceafăr care-mi creşte 'n frunte : Statuie de azur, de lut şi scânduri.

D i n lume a m cules iubirea, prietenia. Visând pe trepte trufaşe şi reci. Şi uneori, de sus, vedeam invidia şi prostia Cum se târăsc, ca şerpii pe poteci.

STEFAN BACIU

Zinica n u se pu t ea s ă t u r a p r i v i n d u - ş i b ă r b a t u l p r in somn. P a r c ă m u l ţ ă m i r e a v isu lu i îi împl in i se f rumuse ţ ea . H o t ă ­rî t, ea nu era v r e d n i c ă de a t â t a ferici­re. F r u m o s , t ână r , voinic.. .

Z in ica a r fi v r u t să d o a r m ă , a r fi t r e ­bui t , rnai ales, să d o a r m ă . Ce D u m n e ­zeu, d o a r e ra doctor!. . . Toa tă d i m i n e a ­ţa în ae ru l infect ai a m b u l a t o r u l u i şi pes te o oră, consul ta ţ i i le . . . Şi apoi o femeie î n să rc ina t ă , ca ea, t r e b u i a să se od ihnească mul t , cât ma i m u l t cu p u ­t in ţă . E e l emen ta r . . .

D a r un g â n d a scuns , p r i n s de suflet ca u n deochiu , o t u r b u r a , o ch inu ia şi o înfrica. De aceea, ţ i n â n d u - ş i r ă su f l a ­rea, p a r c ă să-şi facă t r u p u l m o a l e ca lâna, se r ă suceş t e în p a t şi d e sub t p e r ­nă scoate o ogl ing ioară . O a r e n ' a u î n ­cepu t să-i m u r d ă r e a s c ă faţa pe te le sa r ­cinii sau sbâ rc i t u r i l e oboseli i să- i în ­scr ie pe la coada ochi lor o v â r s t ă m i n ­cinoasă? Când v rea să r ă m â n ă f r u m o a ­să, m e r e u f rumoasă , cu ob razu l ca a-luna şi cu ochii ca dude le , să fie ea s ingură şi să răc ie şi be lşug, să-1 a r g ă -ţească cu f r u m u s e ţ e a şi să-1 po topea ­scă cu iub i r e .

Cu aceeaşi p r e c a u ţ i u n e p u n e la loc o-g l ing ioara . P o a t e s'o î n d u r a s o m n u l cu t r u p u l ei t i u d i t . Să n u m e r e p â n ă la o sută , c u m o î n v ă ţ a bunica , să zică cinci ori „Ta t ă l n o s t r u " şi n o u ă „ î m p ă r a t e ceresc". . . ca pe v r e m e a c â n d era e levă, sau m a i b ine să n u se m a i gândească la n imic . D a r g â n d u r i l e în m i n t e , ca apa şi ca focul în odaie, se s t r ecoa ră pr in or ice c r e s t ă tu r ă , p r i n orice sc r i -ja lă . C u m să d o a r m ă c â n d m â i n e e un an delà n u n t a lor, când m â i n e din b a ­nii pe care- i va lua delà avoca tu l Do-br i ţă , o să c u m p e r e lui G k u . iub i tu l ei Gicu, u n ceas b r ă ţ a r ă . Şi d i n t r o d a t ă se s imte n ă p ă d i t ă de gri j i . O m m a i n e ­sufer i t ca Dobr i ţ ă n u se mai află pe p ă m â n t . F i indcă p lă t e ş t e b ine îi sch in -g iueş te su t l e tu l ca s u b pa ra de l u m â ­na re . Ba să nu-1 doa ră injecţ ia , ba să nu- i u m b l e cu s f redelul , ba să- i n i m e ­rească d inţ i i d i n t r o d a t ă fără sâ- i î n ­cerce.. . Zinica îşi z â m b e ş t e m u l ţ ă m i t ă . A t ăcu t o luci a r e m i n u n a t ă . U n pod de p la t ină a tâ t de mas iv şi a t â t dc uşor to tdeoda tă , cu dinţ i i abia să-i deose ­beş t i de cei a d e v ă r a ţ i , impl ică , or ice s 'ar zice. nu n u m a i ş t i in ţă da r şi a r t ă .

Ii p r iveş t e cu ochii min ţ i i în v i t r i na să­lii de consu l ta ţ i e . P l a t i n ă mul t ă , de cea m a i b u n ă ca l i ta te , l uc ru migălos de m e ş t e ş u g a r p r i cepu t şi î n d e m â n a t i c . A şi che l tu i t mu l t , d a r fie, cä face... Ii iese chir ia , îi iese cadoul . El a u i ta t ce zi e m â i n e . Vezi b ine , b ă r b a ţ i i sun t a-tâ t de ocupaţ i . . . D a r ea, nu . Un an dola n u n t a lor... şi pa rcă t i m p u l ăs ta nu 1-a t r ă i t pe p ă m â n t . Un an de miere . . . şi aşa o să fie tot mereu . . .

— Coni ţă , coniţă. . . Zinica s imte pa rcă o lov i tură in i;-

m e r i şi în spa te şi apoi o ploaie de ce­nuşă , d in cap şi p â n ă în tot t r u p u l .

— Coni ţă , coniţă. . . E se rv i toa rea , ca re - i vo rbeş t e delà

uşă. ' — Ce e?.. . şop teş te ea cu ochii n u ­

ma idecâ t la Gicu. De n u l -a r trezi . . . — Un bolnav. . . Ii cu rge sânge le delà

măsea . Zinica se înfur ie . — N ' a m a c u m ore de consul ta ţ ie . . . Să

se ducă la spital . . . — Nu v rea să plece, r ă s p u n d e servi -

toa rea . Zinica p r iveş te d i spe ra t ă la soţul de

lângă ea. Pof t im, 1-a scula t mizerab i la .

Coano dentisto... D

— Ce s'a î n t âmpla t ? . . . î n t r e b ă el cu vocea lui de bas p rofund .

— Un bo lnav m ă de ran jează . — li c u r g e sânge le din măsea , c o m ­

ple tează de dincolo d e uşă s e rv i t oa r ea . — Să se ducă la spital . . . n u - s o re le

m e l e de consul ta ţ ie . . . — T r e b u e , Zinico. . . Nu se face... o

m u s t r ă b inevo i to r soţul . — E ora m e a d e odihnă. . . — N ' a r e aface.. . Un m e d i c n u t r e b u e

să a ibă nici somn, n ic i masă . . . Zinica s'a convins . S e scoală n u m a i ­

decâ t şi-şi t r a g e pes te capot b luza a lbă de consu l ta ţ i e . A r e d r e p t a t e Gicu. U n medic nu t r e b u e să a ibă nici s o m n nici masă .

— Ce să fac, coni ţă?. . . Lu i Gicu, la s e n t i m e n t u l de m ă r i n i ­

mie s'a a d ă u g a t şi u n u l de a u t o r i t a t e . — Du-1 în sala de consu l ta ţ i e . Şi f i indcă a fară e cald, o a r ş i ţ ă ca-

re- ţ i t opeş te oasele în î nche ie tu r i , s en ­t i m e n t u l lui de m ă r i n i m i e se î n t i n d e a c u m şi la b ia ta s e rv i toa re .

— Şi dac 'a i spă la t vasele , te poţ i o-d ihni şi tu, Măr iu ţo . . .

Zinicăi i-a t r e c u t s u p ă r a r e a . Câ t e d e b u n Gicu şi de în ţe l ep t . F ă r ă i n t e r ­ven ţ i a lui, a r fi gon i t b o ln av u l şi c ine ş t ie ce u r m a r e p u t e a avea fapta ei n e ­socoti tă .

— Culcă - te , d ragă , la loc... îl îmb ie ea. E a t â t de cald...

Şi p leacă în sala de consu l ta ţ ie . Aci o a ş t e a p t ă bo lnavu l , ţ i n â n d u - s e cu m â ­na de ob raz .

— Pof t im pe scaun . Şi începe să se spe le pe m â i n i . Bol­

navu l îşi h â r â i e b ine sgu ra d in p iep t si scuipă pe jos. Zinica se î n toa rce fu­rioasă. Sa la de consu l t a ţ i e va să fie cu­ra tă ca un p a h a r . Şi c â n d colo, l ino leu l e n u m a i pe t e de s â n g e şi d e scu ipa t . D a r n u m a i d e c â t îşi a m i n t e ş t e d e Gicu. T r e b u e să fie b u n ă , î n g ă d u i t o a r e .

— Coană dant is to . . . Suf le tu l femeii se s t r â n g e urz ica t .

P a r c ă i -a r fi spus coană moaşo. . . Şi d i n ­t r o d a t ă se vede mică, grasă , l ă b ă r ţ a t ă , cu ochii închiş i în p l e o a p e l e b u h a v e , cu pielea gâ tu lu i n u m a i su lur i de g r ă ­s ime.

— Coană dan t i s to , m i - a scos azi d i ­m i n e a ţ ă o măsea la corporaţ ie . . .

Ea n u r ă s p u n d e . Măca r a t â t a d r e p t să a ibă in casa ei, să n u lege vo rbă cu oa ­m e n i ca ăs ta . B o l n a v u l scuipă încă -oda tă pe jos. A c u m de d i sp re ţ .

— Aia nu - s doctori . . . ă ia -s câni. . . In suf le tu l ei, u n s e n t i m e n t de r ă s -

v r ă t i r e şi de so l ida r i t a t e p rofes iona lă o face să-şi u i t e h o t ă r î r e a .

— S u n t medic i foar te buni . . . — Cu alţi i , coană dant is to . . . face ş i ­

re t b o ln av u l mi şcând două dege te . Cu al ţ i i ca re u n g osia. D a r vezi.. . eu - s proletar . . .

— Bine.. . Desch ide g u r a . Va lu r i de că ldu ră , înso ţ i te de f ier ­

binţel i reci , s i m t e ea pe l a t â m p l e . Să se ţ i nă b ine , a l t c u m cade jos lângă bolnav . Căci t r e b u e să luc reze î n t r ' o g u r ă m u r d a r ă , cu gingi i p u t r e d e , roase de u lce re ca de v i e rmi . De când e î n ­să rc ina tă , vede rea şi m i rosu l i s 'au s u b ­

ţ ia t a tâ t , î ncâ t pa rcă n u m a i e doc tor ci n u m a i femeie .

In fine, i-a t a m p o n a t p laga , i-a opr i t sânge le . N u poa t e î n să să- i dea d r u m u l aşa pe s t r a d ă , t r e b u e să-1 m a i ţ i nă în obse rva ţ i e m ă c a r o j u m ă t a t e de ceas .

— Ascul tă , d ragă . . . Zinica s i m t e că-şi iese d i n fire. P a r ­

că i -ar fi t r a s u n gh iont . A c u m îi s p u n e şi dragă. . .

— C u m îţi spun , dragă. . . — Taci d in gu ră , se r e p e d e ea, şi

n u m a i d e c â t îşi a m i n t e ş t e d e s fa tu l bur­ai lui Gicu.

—- Nu tac , dragă. . . La t oa t ă l u m e a a m să, spun. . . şi o să d a u şi la j u rna l e . . . Noi, t i m b r e ; noi , cotizaţi i . . . ca să-şi umf le b u r g h e z u l osânza. . .

Zinica se ap rop ie de d u l a p u l c u i n ­s t r u m e n t e , u n d e se găsesc d inţ i i d e p l a t i n ă ai d o m n u l u i Dobr i ţ ă şi, ca să-i t r eacă t impu l , ii ia în m â n ă şi îi e x a ­minează .

— Tot p e n t r u u n b u r g h e z s u n t şi ăia, d ragă? . . . Nu- i aşa?. . .

Z in ica n u r ă s p u n d e . Cerce tează l u ­c r a r e a p e toa te feţele . E a d m i r a b i l ă .

—- Nouă, la corpora ţ ie , n u ne p u n e din ţ i . Ii scoa te numai . . . vezi, e m a i u -şor. Ce- i pasă b u r g h e z u l u i ? Cleş te le î n gură , şi gata. . . Da r cu ce o să m ă n â n c i p e u rmă? . . . cu ce-o să t e a ră ţ i în lu ­me?. . .

— Taci , d o m n u l e , t e rog.. . Iar s e p o r ­neş te sângele . . .

— Las ' să se pornească , dragă. . . că v r e a u să fac proces. . . şi o să t e c h e m mar to ră . . .

Z in ica s i m t e că n u m a i poa te supo r t a . Sensa ţ i a d e g r e a ţ ă d e a d i n e a o r i s'a m ă ­r i t a c u m . E a t â t d e cald în c a m e r a d e consul taţ ie! . . . i a r m i r o s u l t a r e d e a n t i ­sept ice a fost copleşi t de m i r o s u l p r o ­l e t a ru lu i .

— Să s ta i aşa c u m i n t e , că m ă î n t o r c pes te zece minu te . . . să văd dacă s'a o-pr i t sânge le .

— S tau , d r a g ă . Dincolo. în odaia răcoroasă , cu p e r ­

dele le lăsa te , în ca re nici bâzâ i t de m u ­scă n u se aude , Zinica îşi r e v i n e d in s l ăb ic iunea avu tă . Cu m u l t ă b ă g a r e de seamă, să n u se t r ezească b ă r b a t u - s ă u , se aşează în pa t . Ce t r i s tă soa r t ă au bieţ i i medic i ! Dar cu vo in ţă îşi î n t o a r ­ce g â n d u l delà g u r a p r o l e t a r u l u i . Mai b i n e să se gândească la t i m p u l c â n d vor fi bogaţ i , c â n d n 'o să m a i facă cl i ­en te lă , când n 'o să m a i p r i m e a s c ă p r o ­le tar i , c ând o să a ibă copii... şi tot t i m ­pul l iber îl va d ă r u i lui Gicu. Şi d in nou îşi a m i n t e ş t e de ceasu l b r ă ţ a r ă . Şi as ta - i un î ncepu t de avere . . . D a r m a i a les o m a r e b u c u r i e . El o să-1 p o a r t e la

b r a ţ v i a ţ a î n t r eagă . Şi a r fi v r u t să fi fost ea ceasorn ica ru l , să-1 fi l u c r a t ea piesă cu piesă, ea să fi t ă i a t ro t i ţe le , ea să fi a scu ţ i t acele. Ea să fi î n v â r t i t sp i ­r a l a arcului , . . . a rcu l , ca re e u n fel de in imă .

Deoda tă g â n d u l îi r e t ează b u c u r i a p lăsmui r i i . A u t r e c u t douăzec i de m i ­n u t e . Iu te , să- i s c h i m b e t a m p o n u l , să nu se infecteze . I n i m a îi b a t e d e gr i jă . Să n u se infecteze. E a t â t de ferici tă,

de VICTOR PAPILIAN

î ncâ t i-a u i t a t şi g roso lăn ia ş i m u r d ă ­ria. P r o l e t a r , p ro le ta r . . . d a r t o t om. Şi n u m a i c â n d eşt i fer ici t dev i i b u n . De aceea Gicu e a t â t de bun. . .

Cu aceeaş i p r u d e n ţ ă , să nu -1 d e r a n ­jeze d in somn, desch ide uşa b in i şo r şi i n t r ă în sala d e consu l t a ţ i e . D a r i n i m a i se op reş t e î n t r ' u n câ rce l . C a m e r a d e c o n s u l t a ţ i e e goală . A p leca t . A p leca t cu p a n s a m e n t u l n e s c h i m b a t . Dacă se infectează?. . . Şi d e o d a t ă î n ţ e l ege to t p l a n u l lui m u r d a r . V r e a să se in fec ­teze da s 'o dea în j u d e c a t ă ca şi p e cei delà co rpora ţ i e . A r v r ea să s t r ige , să cheme. . . Dar , să n u de ran j eze s e r v i ­toarea . Gicu s 'ar s u p ă r a . E a t â t de m i ­los!... Şi p e u r m ă , a s t a - i r ă s p u n d e r e a ei. Va m e r g e la p roces , la j u d e c a t ă , s i n ­gu ră . Ea e med ic , t r e b u e să a ibă cu ra j să î n f r u n t e s i n g u r ă or ice lov i tu ră . A plecat? . . . T r e a b a lu i .

Şi î ncepe să facă o rd ine . P e s t e u n s fer t de ceas v ine Dobr i ţ ă . Ah , şi p e t e l e as tea d e sânge. . . Ii e s te s c â r b ă d e e le . Dar , v o r b a lu i Gicu e lege , să n u d e ­r an j eze s e r v i t o a r e a . I n g e n u n c h e p e p o ­dea ş i cu o c â r p ă m u i a t ă î ncepe să ş t e a r g ă p a t ă d e pa t ă . Aşa e b ine , omul în v iea ţă să facă d e toa te . Ii face ch ia r p l ă c e r e g imnas t i c a as ta si l i tă . Se r id ică d e jo s u ş o a r ă şi b i n e d ispusă . A c u m c a m e r a d e consu l t a ţ i e e d in n o u c u r a t ă ca p a h a r u l . P r i v e ş t e d e j u r î m p r e j u r m u l ţ ă m i t ă . To t ce- i a ic i e m u n c u l i ţ ă ei. Deoda tă , p r i v i r ea i s e î nneacă în ochi . I n v e d e r e l ipseş te ceva. Da, da.. . l ipsesc d in ţ i i . î n t r ' o c l ipă ea a în ţe les to tu l . P r o l e t a r u l i -a fu ra t . A c u m n u ma i p o a t e supo r t a . P l â n s u l o podideş te . L a u r m a u r m e i , e to t femeie . D e s n ă -dă jdu i tă , desch ide uşa.

— Gicule , Gicule. . . Gicu se t r e z e ş t e g r av , ca d i n t r ' o p r e ­

o c u p a r e p r o f u n d ă . — Gicule , m i - a fu ra t d in ţ i i de p l a ­

tină.. . Gică a d e v e n i t sever . — Cine i-a fu ra t? — P r o l e t a r u l . Gicu n u p r i c e p e inimic. — P r o l e t a r u l c a r e a ven i t ad ineaor i . El a d a t s en t i n ţ a . — Vezi, d a c ă eşt i nea ten tă . . . Zinica s'a t r â n t i t pe p a t şi p l ânge cu

p e r n a în b r a ţ e . Cadou l ei... cadoul ei... — Şi cât făcea?.. . î n t r e b ă el d u p ă ce

a r u m e g a t b i n e ches t iunea . — D o u ă s p r e z e c e mi i de lei... — D o u ă s p r e z e c e m i i d e lei?... r e p e t ă

Gicu, p a r c ă să n u - ş i c r eadă u rech i lo r . Şi fur ios î ncepe s'o j u d e c e p e n t r u el. Vezi bine, cap de femeie. . . El , p e n t r u douăsp rezece m i i de lei , m u n c e ş t e t r e i luni . . . Şi ce muncă . . . ş a p t e o r e d e b i ­rou , c u u n şef „ p a r ş i v " ca B u r l a c u . Şi toa tă z iua să a d u n i la cifre... Mese r i e g r ea ca a lu i , d e con tab i l la a d m i n i s ­t r a ţ i a f inanc ia ră , c u a t â t a r ă s p u n d e r e , m a i ra r . Vezi b ine , d e aceea c u n o a ş t e el p r e ţ u l ban i lo r . P e c â n d ea, c a p de gâsică... Ce ş t i e ea de bani? . . .

Gicu e u n om d e m n , se înfur ie l ă ­un t r i c , d a r î n a f a ră se s t ă p â n e ş t e .

O soner i e p r e l u n g ă . E a s a r e spe r i a t ă . E Dobr i ţ ă . Ce-o să - i spue? Ce a r g u ­m e n t o să - i a d u c ă o m u l u i ă s tu ia r ă u ­tăcios, capr ic ios şi neomenos , ca re a-

t â t a face să su fe re p e med ic? O s 'o dea şi în j u d e c a t ă poa t e , ca ş i p r o l e t a r u l .

— D u - t e , Zinico.. . o î n d e a m n ă b ă r ­ba tu l şi în suf le tu l lui r ân je ş t e o b u c u ­rie r ău t ăc ioa să . Să v a d ă ce -o să facă... Aşa- i t r ebue . . . Mer i t a o pedeapsă . . . Să se î n v e ţ e minte . . .

Ea p leacă . I n i m a îi ş ch iopă tează în piept . Paş i i ab ia o m a i ţ in . I n sala d e c o n s u l t a ţ i e însă , u n d o m n t â n ă r şi e-legant .

— S ă r u t m â n a , d u d u e . î m i p e r m i ­te ţ i să m ă p rez in t . S u n t T ib i Suzan. . .

Şi v o r b i n d îşi a l i n t ă d i n înche ie tu r i , manile, n i ş t e m â n i f rumoase , a lbe , cu d e g e t e sub ţ i r i , t e r m i n a t e p r i n ungh i i roza te .

— Poft i ţ i , lua ţ i loc. D o m n u l Tibi S u z a n în tâ rz ie . — Vede ţ i , dudue . . . Şi când s p u n e „ d u d u e " îşi ţ u g u i e b u ­

zele ca şi c u m a r s ă ru t a . — Vede ţ i , dudue . . . e u s u n t un om

sensibi l , e x t r e m d e sensibi l . A c u m îşi joacă ochi i pe s t e fo rmele

r o t u n d e a le femeii , scoase la v e d e r e şi mai m u l t de ş o r ţ u l a lb .

— Poft i ţ i , l ua ţ i loc. — De aceea n u m ă d u c ia den t i ş t i .

Ei au m â i n i l e groase. . . p e c â n d o m â ­n u ş i ţ ă de femeie. . .

Şi aici, vocea lui c ân t a — Poft i ţ i , lua ţ i loc... D a r d o m n u l T ib i S u z a n mai avea

ceva expl ica ţ i i d e d a t . — A m b ă g a t d e s e a m ă că D u m n e a ­

voas t ră , dent i ş t i i , f ixa ţ i c a p u l p a c i e n ­ţ i lor s u b t b r a ţ u l s t â n g . Ş i a t u n c i , n u m ă sfiesc s'o s p u n , cu m u l t m a i p l ăcu t es te d e a a sp i ra u n p a r f u m d i sc re t d e femeie , decâ t m i r o s u l d e m a h o r c ă al bă rba ţ i lo r . E u s u n t u n om sensibi l , e x t r e m de sensibil . . .

— Să v ă d ce vă doare. . . D o m n u l Tib i S u z a n se î n d r e a p t ă

sp r e scaun, o n d u l â n d cu paşi mlăd ioş i de ba l e r ină . O d a t ă aşezat , e l ridică n i ­ş te p r iv i r i s u s p i n ă t o a r e , oa n i ş te ofuri .

— Dudue . . . c u m v ' a m văzu t m i - a m dat s e a m a n u m a i d e c â t tie de l i ca t e ţ ea m â n u ş i ţ e l o r şi d e d i s t inc ţ ia suf letului . . .

— Vă rog, deschideţ i . . . — Căci s u n t f izionomist . . . Cunosc

nefer ic i rea femeii d in m e r s , din a t i t u ­dine , d u p ă fizionomie. . . şi m i - a m zis că D u m n e a v o a s t r ă n u s u n t e ţ i fer ici tă .

Zinica i-a înce rcu i t capu l cu b r a ţ u l s t â n g şi 1-a obl iga t să-şi desch idă g u r a . Cerce tează să vadă v r eo m ă s e a s t r i ca ­tă, da r n ' o găseş te . P o a t e f i indcă suf le ­tu l ei- e gol... p o a t e f i indcă a r e l ac r imi în ochi şi n u p o a t e p lânge . . . A f a r ă e cald, g r o a v de ca ld . D o m n u l Tibi S u z a n îşi lasă capu l g r e u p e s â n u l ei- Ea c a u ­tă de zor v r e u n d in t e bo lnav . Niciu-nu l . Ce silă îi e d e tot, şi d e d a n t u r a lui m i n u n a t ă , şi de capu l lu i î ncâ r l ion -ţ a t cu o n d u l a ţ i e p e r m a n e n t ă p e care- l s i m t e tot m a i g r e u p e s ân . P e l ino leum, în icolţul d e l â n g ă f e r e a s t r ă a r ă m a s o

p a t ă de sânge , p e oa re s 'au s t r â n s câ­t e v a m u ş t e . N ' a f reca t de s tu l d e b ine . Şi a fa ră e cald... cald. . . Deoda tă , î n t r u p u l ei s 'a s m u c i t u n g h e m o t o c d e c a r n e vie. E i n i m a ei c a r e s 'a p r i n s î n ­t r ' u n cârcel , s a u copilul ca re s'a m i ş ­ca t în pân tece? . . .

1) D i n ѵЫшгшД „Schiţe şi epigrame"

Page 4: IMI II Sil - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/18984/1/BCUCLUJ_FP_P3441_1940...imi ii sil proprietar: soc. an. „universul" bucureŞti, brezoianu 23 director

4 UNIVERSUL LITERAR 9 Martie 1940

Maiorescu Cri t ica lu i G h e r e a e s t e a d u s ă î n d i s ­

cu ţ ie o r i d e c â t e o r i se v o r b e ş t e d e M a ­iorescu, aşa d u p ă c u m F e d r a lu i R a c i n e a m i n t e ş t e p e a l u i P r u d o n , p r e f e r a t ă d e in t r iga u n u i c e n a c l u l i t e r a r p e v r e ­m u r i .

N u e vo rba de l u p t a lui D a v i d cu Goliat , ci m a i m u l t de l u p t a u n u i a t l e t î m p o t r i v a u n u i a m a t o r . Cu t o a t e as tea , G h e r e a a d a t p r i l e j u l lu i Maio rescu să t r iumfe , î n t r ' o l u p t ă l i t e r a r ă foa r t e g r e a ; zic grea , f i indcă la s p a t e l e lu i G h e r e a e ra Ta ine , i a r cr i t ica a cea s t a is tor ică, gene t i că e s t e m a i i sp i t i t oa re decâ t cr i t ica filosofică a l u i Maiorescu .

In tp l cazul , î n po lemica d i n t r e M a ­iorescu şi G h e r e a se o b s e r v ă o d e c e n ­ţă, o u r b a n i t a t e , c a r e onorează şi p e u -nul şi p e a l t u l .

Concep ţ ia c r i t i că a lui G h e r e a şi a-pl icarea ei la câ ţ iva poe ţ i e ra , d u p ă Maiorescu , n u n u m a i falsă, d a r c h i a r p r ime jd ioasă . Şi î n t r u c â t n u e ra vo rba d e u n caz s ingu la r , c i de o rev i s tă c u m era , , C o n t e m p o r a n u l " deci d e o g r u p a ­re, Ma io rescu c a r e s u p r a v e g h e a l i t e r a ­t u r a r o m â n ă ca u n câ ine c red inc ios a l u a t a t i t u d i n e şi a a r ă t a t g reşe l i l e lu i G h e r e a . Socia l i s tu l G h e r e a , ca re avea c u l t u r a soc ia l i s to -marx i s t ă , e r a p r i n s t r u c t u r a l u i «culturală î nc l ina t în s p r e cr i t ica i s to r i co -mate r i a l i s t ă , decâ t cea metaf iz ică .

D u p ă G h e r e a , o p e r a de a r t ă es te p r o ­dusu l m e d i u l u i social . P o e t u l es te u n t r â m b i ţ a ş al d u r e r i l o r şi n ă z u i n ţ e l o r sociale . El es te o cu t ie de r e z o n a n ţ ă al idea lu r i lo r sociale. Cu rădăc in i a d â n c i în med iu , în care t r ăeş te , poe tu l o-g l indeş t e aces t m e d i u î n o p e r a lui.

Ca s ă în ţ e l eg i opera , t r e b u e să s t u ­diezi m e d i u l . D u p ă c u m S a i n t B e u v e cau t ă să descifreze ope ra l i t e r a r ă d in biografia poe tu lu i , d in i n t i m i t ă ţ i l e lui, tot a şa G h e r e a , r e spec t iv Ta ine , cau tă să des luşească idea lu r i l e societăţ i i , su ­fe r in ţe l e c o n t e m p o r a n i l o r , ca să d e d u ­că e conomia ope re i l i t e r a r e .

O d a t ă ope ra — p r o d u s u l m e d i u l u i şi al poe tu lu i — înfăp tu i t ă , ea v a in f lu ­e n ţ a la r â n d u l ei m e d i u l în u n d e larg i , căci or ice o p e r ă c u p r i n d e în e a m o r a ­l i t a te s a u i m o r a l i t a t e , d e p i n d e de î m ­p r e j u r ă r i şi orice o p e r ă c u p r i n d e în ea o t e n d i n ţ ă , c a r e e d r e p t , G h e r e a n u o confundă cu teza. Din aces te p o s t u l a t e cr i t ice ghe r i s t e se d e s p r i n d , ca f ructul de pe r a m u r ă , d o u ă m a r i p r o b l e m e : imoralitatea î n a r t ă şi a r t ă cu tendinţă, p e c a r e G h e r e a le a d m i t e cu j u m ă t ă ţ i de m ă s u r ă .

La aces te două p r o b l e m e de es te t ică l i t e ra ră , Maio rescu r ă s p u n d e m a g i s t r a l şi în l u p t a lu i l i t e r a r ă s u n t două d e c o ­ra ţ i i car i s t r ă lucesc p e p i e p t u l l u i de polemis t i s te ţ şi ne în f r i ca t .

Când se (prezintă p u b l i c u l u i o p e r a lui Carag ia le , d i n toa te p ă r ţ i l e i s e a -dupeau acuza ţ i i că o p e r a lui e s t e i m o ­rală . Ba s'a m e r s aşa d e d e p a r t e , î ncâ t s'a ce ru t s coa te rea d e p e afiş a p iese lor lui Carag ia le , în deosebi a comedie i , ,Noaptea F u r t u n o a s ă " .

Maiorescu , într ' .un a r t i co l c e l e b r u p u ­bl ica t în 1886, a r a t ă o d a t ă p e n t r u t o t ­d e a u n a ce î n s e m n e a z ă i m o r a l i t a t e in o p e r a de a r t ă . D e o s e b i n d u - s e izbi tor de G h e r e a , î n cri t ică, p l e c â n d de l à o c o n ­cep ţ i e d i a m e t r a l o p u s ă : că ope ra l i t e ­r a r ă e s t e p r o d u s u l une i m a r i p e r s o n a ­l i t ă ţ i a r t i s t ice , în a fa ră d e c o n t i n g e n ­ţe le m e d i u l u i , el def ineş te şi o p e r a şi m e n i r e a e i . R id i când opere i , or ice t e n ­d i n ţ ă socială şi a ş e z â n d - o î n s fe ra p u r estet ică, el p u n e d r e p t c r i t e r i u a l a r t e i emoţiunea artistică, c a r e a m i n t e ş t e a-cel c a t h a r s i s a r i s to te l ic sau p r i n c i p i u l iden t i t ă ţ i i în logică.

Dacă opera l i t e r a r ă es te — d u p ă G h e r e a — imora l ă , c â n d î n t r ' o l u m e c o n r u p t ă s ' a r p r e z e n t a u n t a b l o u cu scene l u b r i c e , de l u p a n a r , s au î n t r ' u n r eg im de fec tuos s 'ar l ă u d a defecte le — p e n t r u Maio rescu o p e r a l i t e r a r ă es te abso lu t m o r a l ă , dacă e s t e o p e r ă de a r ­tă ş i e s t e imora l ă , dacă n u es te o p e r ă d e a r t ă .

şi Gherea d e C. G E R O T A

Ceea c e a l ips i t s i s t e m u l u i lu i G h e ­rea ş i l u i T a i n e chiar , e s t e e r a r h i a o-p e r e l o r d e a r t ă şi mi j locu l lo r d e valo­r i f i ca re . Căci a a d m i t e d r e p t c r i t e r i u m ă s u r a , p r o p o r ţ i a i dea l u r i l o r socia le î n t r ' o o p e r ă d e a r t ă , a r î n s e m n a să n e d e p ă r t ă m cu to tu l d e ope re l e d e a r t ă ve r i t ab i l e .

Emoţ i a a r t i s t i că şi i m p e r s o n a l i t a t e a a r t i s t ică , aceas t a d in u r m ă aşa de e-n igmat i că p e n t r u G h e r e a , n u s u n t c r i ­t e r i i infa i l ib i le î n a r t ă , da r nu c u n o a ­ş t e m a l t e le m a i b u n e .

P l a t o n p u n e a d r e p t c r i t e r i u în a r t ă lumea ideilor. C ine p o a t e să p r i ndă , în v ă l m ă ş a g u l r ea l i t ă ţ i i t r e c ă t o a r e , l u m e a ide i lor p e r m a n e n t e , ace la a r e u ş i t să p r i n d ă e t e r n i t a t e a , căc i ide i le s u n t e -t e r n e .

I a r l u m e a ide i lo r la P l a t o n t r ă i e ş t e în lumea numenală a lu i K a n t , p e n t r u ca r e l u m e a aceas ta î n s ine n u es te a c ­cesibi lă m u r i t o r i l o r de r â n d .

I a r S c h o p e n h a u e r p e teor i i l e de m a i s u s fundează es te t ica lui , în ca re p u n e d r e p t c r i t e r i u p e n t r u a r t i s t contempla­ţia, ca re n u es te în esenţă , decâ t e m o ­ţ iunea şi i m p e r s o n a l i t a t e a m a i o r e s -c iană .

Soco t ind ope ra d e a r t ă ca p rodusu l

- P e n t r u p r ie ten i i ap rop ia ţ i , Ton i t za era p i e r d u t d e c â t e v a l un i încă. Căci, se p a r e că soa r t a a v r u t să p l ă t ească cu ce l e m a i m a r i s u f e r i n ţ e gene roz i t a ­tea, b u n ă t a t e a şi t a l e n t u l a ce s tu i m a r e a r t i s t . C u v â n t u l ca şi ges tu l lu i a u fost ace le a le p r i e t en i e i — şi că t r e cei m a r i şi m a i a l e s că t r e cei umi l i p e n t r u ca r e m ă r i n i m i a lu i n u avea m a r g i n i . To ţ i a m fost. de n e n u m ă r a t e or i m a r t o r i i î n t â m p l ă r i l o r î n car i î n ch ip cu to tu l s p o n t a n Ton i tza lua s u b oc ro t i r ea sa p e ce l n e d r e p t ă ţ i t s au îşi golea l i t e r a l ­m e n t e b u z u n a r e l e p e n t r u o v ă d a n ă sau u n i n f i rm. L a Balele Ton i tza e ra a ş ­t e p t a t de p r i e t en i , de a d m i r a t o r i da r n i m e n i nu-1 a ş t ep t a cu a t â t dor, c u a -tâ ta n e r ă b d a r e ca s ă r ăc imea oraşului . . . Ion, u n in f i rm — j u m ă t a t e p a r a l i z a t — era mosa f i ru l 1ш. La m a s a lui , Ion, g o ­nit, de toa tă l u m e a e ra c ins t i t şi î n d e ­s t u l a t ca cea m a i p r e ţ i oa să „ r e l a ţ i e " .

Astfel e ra în tot locul , la Iaşi , la M a n g a l i a s au la B u c u r e ş t i . Ton i t za a-vea o a t â t de m a r e comoară de b u n ă ­ta t e , î ncâ t n u m ă sfiesc să- l a s e m u i s f ân tu lu i F r a n c i s e de Assisi . Ce p u t e a a r t i s t u l ra f ina t , i n t e l ec tua lu l a les Tn-nitza, găs i în tovă răş i a lui Ion? Găsea p u t i n ţ a d e a se d ă r u i . S implu , c r e ş t i ­neş t e . El n u a u r î t pe n i m e n i , a u r î t r ă u t a t e a şi p ros t i a fudulă . In cronic i le lui — m o d e l de gen — n u în t â lneş t i n i căe r i a l t ceva decâ t p ă r e r i j u s t e şi adeseor i i ron i i uşoare , p l in d e duh , i-roni i d i n c a r e a r t i s t u l în ţ e l egea m a i m u l t d e c â t d i n t r ' u n v o l u m de es te t ică . L - a u s u p ă r a t fa r i se i smul „cunoscător i ­l o r " noş t r i . N u m a i ei i - au p u t u t î n v e ­n i n a pen i ţ a . Ce l m a i or ig ina l , cel ma i înzes t r a t d i n t r e pic tor i i noş t r i , cel mai p u ţ i n „ p a r i s i a n " d i n t r e noi a fost t r a ­t a t ca o mod i s t ă ca re n u şt ie să se a-d a p t e z e capr ic i i lor de cucoană ale co­lec ţ ionar i lo r noş t r i . El ca re în ţ e l egea a r t a s u b t o a t e în fă ţ i şă r i le ei: fie cubism, fauvisme, impre s ion i sm a fost închis în ţ a r c u l odios şi s t r â m t al gus tu lu i nf-dr-svoltat. p r i m a r al burse i a r t i s t i ce Dacă s'a cabra t , dacă n u a p u t u t r ăbda fără să-ş i a p e r e cu vio lenţă t eme iu r i l e conv inge r i lo r sale, e că îşi iubea a r t a , p ic tu ra .

Şi I i sus a l u a t biciul ca să gonească p e zaraf i i d in templu . . . Toni tza a fost cel d in tâ i — şi a făcut -o cu u n n e î n t r e -

exc lus iv a l gen iu lu i , el îndepărtează or ice t e n d i n ţ ă d i n o p e r a d e artă, ea f i ind ca şi la K a n t u n ob iec t c a r e să t r ezească p l ă c e r e a dez in t e r e sa t ă , f ă ră n i c i u n s cop î n s ine , e m o ţ i a a r t i s t i că . I n t o t cazul , G h e r e a p r i n Contempora­nul a d a t p r i l e ju l l u i Maioresou să s e des făşu re î n t r ' o s p l e n d i d ă m i ş c a r e s t r a ­tegică, p r i n z â n d a d v e r s a r u l î n t r ' o lo­gică d e f ier şi î n t r ' o a t m o s f e r ă d e n e ­t u r b u r a t ă s e n i n ă t a t e . G h e r e a n ' a v e a o -r i zon tu l l a r g filosofic, n ' a v e a p e r s p e c ­t iva e v e n i m e n t e l o r , a v e a î n s c h i m b sp i r i t u l de obse rva ţ i e , d e ch i ţ i buşa r , de d ia l ec t i c i an şi o ap rec iab i l ă c u l t u r ă l i ­t e r a r ă .

P o r n i n d d e l à Ta ine , c a r e cu to t s t i ­l u l lu i seducă to r , n ' a p u t u t să dea o cr i t ică def ini t ivă, t r e c â n d p r i n l i t e r a ­t u r a socialistă, G h e r e a a r fi do r i t să găsească în l i t e r a t u r ă i dea lu l social, p e care-1 u r m ă r e a socia l is tul . De aci , i n ­t e r p r e t a r e a i s t o r i co -ma te r i a l i s t ă a l i t e ­r a tu r i i , pe c a r e a d a t - o el.

Maio rescu în v i ea ţ a lu i l i t e r a r ă a p rec i za t n o ţ i u n i l e şi a de f in i t iva t p r o ­b l eme le . D u p ă el, n i m e n i n ' a m a i r e ­lua t m o r a l i t a t e a î n a r tă , p â n ă î n vre­m u r i l e n o a s t r e , c â n d poezia m o d e r n ă şi m a i a l e s r o m a n u l m o d e r n cau t ă să descr ie toarte scene le de l u p a n a r , s u b p r e t e x t u l că în l i t e r a t u r ă r e a l i t a t e a v i e es te la ea acasă, n u d i n t r ' o in sp i ra ţ i e ar t i s t ică , câ t d in a s p i r a ţ i e m a t e r i a l ă .

I n to t cazul , se s i m t e şi az i l ipsa u -n u i Maiorescu , c a r e să p u i e o r d i n e în l i t e r a t u r a n o a s t r ă haot ică , b â n t u i t ă de u n m o d e r n i s m c r u d şi v ă t ă m ă t o r .

eut t a l en t — să d e a un în ţ e l e s s implu d a r j u s t no ţ i un i l o r de cu loa re şi d e l i ­nie , să p u n ă capă t i m p o r t u l u i a r t i s t i c românesc , să disc ipl ineze r i t m u l î n l i ­nii şi cu loa rea î n va lor i . P i c t u r a lu i T n -ni tza , u şo r cr i t icabi lă în u l t imi i ani , n u scade cu .nimic semnif ica ţ ia opere i , în î n t r e g u l e i . Din locur i le pe c a r e le-a cerce ta t , Pa r i s , I ta l ia , G e r m a n i a , T o ­ni tza n u a ven i t cu n i c i u n s t ă p â n , cu nic i o i n f l uen ţ ă s au „ e c h i v a l e n t " cum se s p u n e a c u m . F i r e a lui , p ro fund c in­st i tă , n u i-a î n g ă d u i t să p ic t eze ,,â la m a n i è r e d e " f i indcă a ş a se p o a r t ă a -cum, f i indcă aşa se c e r e

Dârzen ia , o modes t i e de sfânt l -au a j u t a t să cape te o s t r ă l u c i t o a r e p e r s o ­nal i ta te , să dea un f a rmec n o u p ic tur i i . A c u m câţ iva an i l-am î n t r e b a t de ce n u a înce rca t sau n u încea rcă să e x p u n ă la Pa r i s . S u n t s igur că a r fi fost p u s în r a n g u l celor m a i m a r i a r t i ş t i , tocmai p e n t r u c ă n u s e m ă n a ou ei. (Cei m a i m u l ţ i î ncea rcă să p ă t r u n d ă i m i t â n d u - i ) . Mi-a r ă s p u n s cu acea s impl i t a t e şi m o ­des t i e care î l ca rac t e r i za că n u a î n c e r ­cat f i indcă.. . îşi cunoaş t e l u n g u l n a s u ­lui ! Se ci tează adeseor i p e L u c h i a n c â n d se vorbeş t e de Toni tza dar , e x ­c e p t â n d l uc r ă r i l e u l t im i lo r ani , opera lui Toni tza ni se p a r e m a i i m p o r t a n t ă , mai p u r ă . E c u deoseb i re r e m a r c a b i l că opere le ce le m a i r e p r e z e n t a t i v e L u ­ch ian l e -a făcut d u p ă ce s'a îmbo lnăv i t , iar Ton i t za în p l ină s ă n ă t a t e , căci b o a ­la ş i n e n o r o c u l a u desech i l ib ra t u n om admi rab i l , m i n u n a t înzes t r a t .

L u c h i a n — a m v ă z u t în expozi ţ ia de la Da l les — a scăpa t cu m a r e g r e u t a t e d e i n f l uen ţ a lui Gr igorescu . T r e i pă ­t r i m i d in ope re l e d i n expoz i ţ i e e r a u g r igoresc iene sau văd i t i n f l u e n ţ a t e de academia de la M ü n c h e n .

O Mai e nevoe să s p u n e m că Toni tza ,

ca şi Luch ian , a m u r i t bo lnav şi să rac , s ă r ac l ip i t p ă m â n t u l u i . Aceas tă d r a m ă s'a p e t r e c u t s u b ochii noşt r i , a unor gene ra ţ i i c a r e a m fost pe l a r g in fo r ­m a t e p r in n e n u m ă r a t e d i scursur i , a r ­t icole şi căr ţ i de sfârş i tul lui Eminescu , L u c h i a n şi a ţ â ţ i al ţ i i , a u n o r o a m e n i ca re a u l ă c r ă m a t , mi şca ţ i de v i t r eg ia u n u i a s e m e n e a dest in . To tuş i a fost p o ­sibil să se r e p e t e t r aged ia . P o a t e s 'ar fi p u t u t face ceva, d a r acel ceva să fi fost

Biata limbă D a c ă s'ar a d u n a l a o l a l t ă a r t i c o l e l e p u b l i ­

c a t e c u p r i v i r e l a l i m b a r o m â n e a s c ă s c r i s ă şi v o r b i t ă d e „edita" n o a s t r ă inte lectuală ' , s'ar s t r â n g e v r a f u r i , p e c a r e n u l e - a r p u t e a c u p r i n d e o b i b l i o t e c ă p u b l i c ă . D a r r o d u l a c e s t o r s t r ă d a n i i n u v r e a să s e a r a t e . P e zi c e t r e c e , p a r c ă î n c i u d ă , r ă s a r p e o g o r u l p u ­b l i c i s t i c e i n o a s t r e t o t m a i m u l ţ i a g r a m a ţ i . Mâniaţi d e u n ' d u h r ă u şi s t ă r u i n d c u o î n ­c ă p ă ţ â n a r e d e catâr , a c e ş t i i n t r u ş i î ş i f a c l o c o u m â i n i l e şi c u p i c i o a r e l e , d a u d e o p a r t e o a m e n i d e t r e a b ă , p r i c e p u ţ i şi h a r n i c i şi s e instai lează ,cu o b r ă z n i c i e î n fo to l i i d i r e c t o r i a l e , d â n d î n d r u m ă r i c u m s e f a c e şi c u m s e d r e g e o r e v i s t ă , c e s e s c r i e şi c u m s e scr ie . D i n s e n i n , c a l o v i ţ i d e - o m ă c i u c ă m i r a c u l o a s ă î n m o a l e l e c a p u l u i , s i m t c o b o r î n d u - s e a s u p r a lor h a r u l u n e i m i s i u n i , p e c a r e o î n d e p l i n e s c c u to t h o o u s - p o c u s u l u n u i c e r e m o n i a l d e c i r -

plastică

d e P A U L М Ш А С О Ѵ Ю І

făcut n u n u m a i cu b u n ă t a t e şi cu tac t , ci şi c u r e spec tu l ce d a t o r ă m u n u i c t i ­t o r sp i r i tua l a l a r t e i r o m â n e ş t i .

Dar , de foa r te m u l t t i m p Toni tza ca re ş t ia să fie a t â t de bun , n u m a i a-vea i luzi i de sp re o a m e n i şi, î n p a t i m a lui , î n t ovă ră ş i a ce lor s impl i , c ă u t a c i ­ca t r i z a r ea une i de l ica te sensibi l i tă ţ i , s fâş ia te de v ia ţă . Ton i t za a s imţ i t m a i b ine decâ t o r ic ine a m ă r ă c i u n e a c u v i n ­t e lo r lu i Vol ta i re ; n u vă faceţi i luzii , ve ţ i p ă r ă s i aceas tă l u m e tot a t â t de s t u p i d ă şi de rea c u m aţ i găs i t -o .

C â t e v a b i o g r a f i i , c â t e v a s t a t u i saiu c â t e v a t a b l o u r i — b i n e î n ţ e l e s d i n a c e l e a p e oare o m e n i r e a l e - a î n g l o b a t d e f i n i t i v î n p a t r i m o ­n i u l s ă u a r t i s t i c — a l e s e l a î n t â m p l a r e , po t d a o r i c â n d m ă s u r a d i f i c u l t ă ţ i i , ca s ă n'o n u ­m i m i m p o s i b i l i t a t e , t r a n s p u n e r i i î n a r t ă a v i e ţ i i uhiui o m c u i d e n t i t a t e i s t o r i c ă . M ă r e ­fer l a a c e l e c r e a ţ i i d e s i g u r , c a r e t i n d s ă j u s ­t i f i c e a c e a s t ă i d e n t i t a t e , d e s v ă l u i n d e l e m e n ­t u l s u p r a u m a n c a r e a d e t e r m i n a t - o . Ori , t o c m a i a i c i i n t e r v i n e d i f i c u l t a t e a , p e n t r u c ă o s i n g u r ă zi, o s i n g u r ă o l ipă d i n v i a ţ a u n u i o m i m p o r t ă . O cot i tură , o r ă s c r u c e , c e e a c e s'ar p u t e a n u m i , д п а г е а î n c e r c a r e " — şi e s t e v o r ­b a d e o „ î n c e r c a r e " d e o r d i n p s i h o l o g i c , s tr ic t i n t i m ă — c a r e d e t e r m i n ă î n t r e a g a e v o l u ţ i e l e n t ă , v i i t o a r e .

O r i c â t a m v r e a să p ă r e m a l t f e l , a c e a s t a s u n t e m : o a l u n e c a r e l e n t ă d e t i m p şi g â n ­dur i . Ş i n u m a i o d a t ă î n v i a ţ ă , a c e a „ m a r e î n c e r c a r e " p e c a r e a r t r e b u i s'o p r i n d ă s c u l ­p t o r u l î n staitue, p e o a r e a r t r e b u i s 'o a ş t e a r ­n ă p e p â n z ă p i c t o r u l s a u s'o c r o i a s c ă d i n c u ­v i n t e SCTÜ toru l . R e s t u l , e s t e v i a ţ a n o a s t r ă , a or i căru i , d i n t o a t e z i l e l e . N u m a i u n s i n g u r m o m e n t ş i r e a o ţ i u n e a î n f a ţ a lu i n e d e s p a r t e , n e s e l e c ţ i o n e a z ă .

Ş i a c u m , g r e u t a t e a , „de n e t r e c u t u l " . P e n ­t r u c ă m o m e n t u l a c e s t a , d e t e r m i n a n t u l b i o ­g r a f i c d e v i n e , p r i n s t r u c t u r a lu i s t r i c t i n t i m ă , f a d p e p i a n ar t i s t i c . In c e l m a i b u n c a z e l p o a t e fi a c c e s i b i l „ î n ţ e l e g e r i i 1 ' , a p a r ţ i n â n d u n u i g r e u d e d e f i n i t o r d i n p s i h o l o g i c . In o r i c e c a z î n s ă , c h i a r î n i p o t e z a a c e a s t a , m o m e n t u l e i n t e r z i s r e d ă r i i a r t i s t i c e .

P o a t e a a e a s t ă i n t e r z i c e r e a r t i s t i c ă a m o ­m e n t e l o r e s e n ţ i a l e e s t e d a t o r i t ă f a p t u l u i că v i a ţ a u n u i o m n u p o a t e fi e x p l i c a t ă p r i n e l e ­m e n t e a b s t r a c t e ( R e n a n r e f u z a s e a c e s t l u c r u c h i a r lu i I i s u s ) ; ea s e c e r e f u n d a t ă p e a m ă ­n u n t e c o n c r e t e , m a i a p r o p i a t e d e n i v e l u l î n ­t â m p l ă r i l o r n o a s t r e . N e i n t e r z i c e m a c c e p t a ­rea u n o r s u p r a o a m e n i , p e c a r e î i s i t u i a z ă ca

românească d e Ş T E F A N G E O R G E S C U

e u m s t a n ţ ă şi c u i m p e r t i n e n ţ a l i p s e i d e r ă s ­p u n d e r e .

S c r i s u l n u m a i e azi î n f u n c ţ i e d e v o c a ţ i e s a u c e l p u ţ i n d e t a l e n t , oi e p u r şi s i m p l u î n f u n c ţ i e d e p r o p t e l e . Iar d a c ă şti i s ă t e r ă ţ o i e ş t i şi să t e s b e n g u i e ş t i c a a p u c a t d e a l t e r e l e . a t u n c i ai s to fă d e o m m a r e , d e r e ­f o r m a t o r . Că d o a r d e a i a t e - a i c o c o ţ a t t o c m a i s u s ş i eş t i m a i c u m o ţ , — c a s ă l e arăţ i c e şi c u m , lor, p r o ş t i l o r , c a r e n u ş t i u c e vor , p e c e l u m e t r ă i e s c şi c e l e l i p s e ş t e .

D i l e t a m u s m u l a f o s t t o t d e a u n a fur ia v r ă ­j i tă , c a r e a v e a d a r u l s ă t e s c o a t ă la i v e a l ă d i n m â l u l m e d i o c r i t ă ţ i i a n o n i m e , m a i d a n u l d e d r a g o s t e al t u t u r o r r a t a ţ i l o r c u „ambi ţ i e 1 - . Ş i c a r e f e m e i e n ' a r e a m b i ţ i e ? M ă c a r aşa , cât d e ^ cât , c a s ă s e aille î n t reabă , c a s â n u z ică l u m e a că n u ş t i e să s e n e , c o l e a , la o r e v i s t ă p e n t r u copi i . Ş i deila a m b i ţ i e p â n ă la c o n d u c e r e a u n e i r e v i s t e n u - i d e c â t o d e s c h i ­d e r e d e c o m p a s , c â n d şt i i s ă râzi î n n e ş t i r e şi s ă d a i d i n c a p ea raţa. D a r , d e c e s ă scr i i şi s ă n u t e m u l ţ u m e ş t i să „ c o n d u c i " ? C â n d e a t â t d e u ş o r să î n c a s e z i l e a l ă , s t â n d o m e ­n e ş t e p e s c a u n , la o c a f e i u ţ ă şi d â n d î n bobi . Pă i , d e , a ş a o fi ! v e z i d u m n e a t a , c e t i t o r u l e , că n u t e l a s ă c o n ş t i i n ţ a s ă - ţ i v e z i d e t r e a b ă , ci t e ' m p i n g e , a ş a , ca n e c u r a t u l , l a b o r o b o a ţ e , patrcă î n t r ' a d i n s , ca s ă - ţ i ta i s i n g u r n a s u l şi s ă - ţ i s p u n ă l u m e a c ă eşt i c â r n !

A c u m c â t e v a z i l e , o n e p o a t ă m'a r u g a t s'o l ă m u r e s c a s u p r a u n u i a r t i c o l a ş d i n „ D i m i n e a ­ţa Copi i lor" , i n t i t u l a t : „ L u n e t a e c u a t o r i a l ă a o b s e r v a t o r u l u i d i n P a r i s " şi c a r e p u r t a s u b ­t i t l u l : „Şt i ţ i c e esite u n t e l e s c o p m o n t a t e c u a ­t o r i a l ?"

Ia tă e x p l i c a ţ i a d a t ă cop i i lor : „ S t e l e l e s e m i ş c ă c u o c â t i m e i n a p r e c i a b i l ă

p e n t r u n o i ; u n t e l e s c o p , a ş e z a t p e u n p i c i o r o b i ş n u i t a r fi d e a j u o s d e b u n ca să s e f o t o ­g r a f i e z e o s t e a f i x ă . D a r p l a n e t e l e ş i s a t e ­l i ţ i i l or , s e d e p l a s e a z ă p e cer, ş i s t r ă b a t cu r e p e z i c i u n e c â m p u l i n s t r u m e n t e l o r d e o b s e r ­v a ţ i e . O i m a g i n e f o t o g r a f i c ă , l u a t ă î n t r ' u n t e ­l e s c o p , s a u în tr 'o l u n e t ă a s t r o n o m i c ă o b i ş ­n u i t ă , nu s e va putea reprezenta p e o p l a c ă c o l o d i o n a t ă î n t r ' u n m o d c lar şi p r e c i s , ci v a fi r e p r o d u s ă c a o d â r ă l u m i n o a s ă , a d i c ă v a o b ţ i n e r e z u l t a t u l d e p l a s ă r i i s a l e î n c â m p u l d e o b s e r v a ţ i e . D e ac i , n e v o i a d e a d a t e l e s c o p u ­lu i s a u l u n e t e i o m i ş c a r e d e translaţ iei , c a r e să c o i n c i d ă a b s o l u t , p e n t r u d u r a t a sa . c u m i ş ­c ă r i l e a c e s t o r c o r p u r i c ere ş t i , şi oare , î n p l u s , să s e e x e c u t e î n a c e l a ş p l a n , a d i c ă î n p l a n u l d e s e m n a t s u b d e n u m i r e a d e e c u a t o r c e r e s c . O l u n e t ă s a u u n . t e l e scop , s u n t m o n t a t e e c u a ­torial, ori d e c â t e ori s u n t î n z e s t r a t e c u u n m e c a n i s m o a r e l e f a c e s ă s e d e p l a s e z e î n a c e e a ş i p r o p o r ţ i e c u a s t r a l e m i ş c ă t o a r e p e

c a r e l e c o n s i d e r ă m , şi, c a r e l e m e n ţ i n e î n jpila-n u l e c u a t o r u l u i ceresc" .

(Urmare în pag. ultimă)

d e C O S T I N I . M U R G E S C U

a t a r e n u m a i f a p t u l d e a fi î n f r u n t a t a l t f e l d e c â t n o i u n a n u m i t „ m o m e n t " p e c a r e şi n o i l - a m î n t â l n i t t o t u ş i î n v i a ţ ă , d a r l - a m oco l i t , p e n t r u c ă n e p l a c e s ă c r e d e m î n î n t â m ­p l ă r i şi î n d e t e r m i n i s m d i n a f a r a n o a s t r ă , o a r e n e - a o b l i g a t la a n o n i m a t u l i s tor ic .

D e a c e e a l e g ă m v i a ţ a u n u i m a r e a r t i s t d e m o a r t e a iub i t e i , a u n u i m a r e o m d e ş t i i n ţ ă d e o d r a g o s t e d u m n e z e i a s c ă p e n t r u u m a n i ­t a t e s a u a u n u i m a r e c u c e r i t o r d e c â t e v a v o r b e d e s p i r i t s p u s e î n ce l m a i g r e u m o m e n t a l l u p t e i , c â n d a c e s t e a n u s u n t d e c â t „ a n e c ­d o t e " o m e n e ş t i , c a r e s e r e p e t ă î n f i e c a r e zi, d e c â t e v a m i i d e or i î n f i e c a r e co l ţ a l l u m i i . P e c â t ă v r e m e u n „crea tor" s i m t e o s i n g u r ă d a t ă î n u m b r a u n e i b i b l i o t e c i s a u a p l e c a t p e s t e o p a g i n ă d e c a r t e o t r e s ă r i r e p e c a r e o v a u i t a c u r â n d c h i a r öl, d a r c a r e îi h o t ă ­r ă ş t e d e s t i n u l d e s a v a n t , a ş a o u m f iu l d u l ­g h e r u l u i d i n N a z a r e t a s i m ţ i t o s i n g u r ă c l i p ă că t r e b u e să p l e c e d e - a c a s ă , să c o l i n d e l u ­m e a . T o t c e a m a i u r m a t n u p r i m e a s e m n i ­f icaţ i i d e c â t d i n c a u z a a c e l e i c l i p e , tot c e e a c e a m a i u r m a t n u a v e a s e m n i f i c a ţ i i d e c â t p e n ­t r u no i .

Ia tă p e n t r u c e m o m e n t e l e a r t i s t i c e î n b i o ­g r a f i a u n u i o m c u i d e n t i t a t e i s t o r i c ă , n u s i m t a c e l e a „ e s e n ţ i a l e " , ci c e l e u m a n e , — d e c e r e ­c o n s t i t u i r e a ca şi d r a m a t i z a r e a , î n ar tă , a u n e i a t a r e v i e ţ i i s t o r i c e n u s e p o a t e b a z a p e a b s t r a c ţ i u n i p s i h o l o g i c e . A ş a c u m or i ce p r o -a e s s a u c a t a c l i s m i s t o r i c s e f u n d e a z ă p e c o o r ­d o n a t e r a ţ i o n a l e , a c e s t e r e c o n s t i t u i r i b i o g r a ­f i c e s e c l ă d e s c p e c o n d e n s a r e a a n u m i t o r e l e ­m e n t e c o m u n e , c o n d e n s a r e care să e x p l i c e c u a c e s t e d a t e o m e n e ş t i , s u p r a o m e n e s c u l .

C u a l t e c u v i n t e , î n l o c s ă p o r n i m î n t r e a g a c o n s t r u c ţ i e d e l à u n p u n c t d e p l e c a r e d i f e r i t d e c â t a l n o s t r u — o a r e e s t e a c e l m o m e n t e -s e n ţ i a l — d e t e r m i n a n t — p e n t r u a c o n t i n u a a p o i c u a c e l e a ş i e l e m e n t e d e v i a ţ ă c o t i d i a n ă , noi p o r n i m d e l à u n p u n c t c o m u n c u a l n o s ­tru , p e n t r u a d i f e r e n ţ i a a p o i a c e s t e e l e m e n t e , a c c e n t u â n d u - l e a t â t cât n u a v e m p r o b a b i l v o e .

Cronica

+ Mcolae I\. Tonitza

S i m p l e n o t e

Momente „esenţiale" si neartistice

Cuvântările lui Grad că u n g â n d i t o r n u p o a t e r ă s p u n d e

v a l a b i l î n t r e b ă r i l o r c a r e i s e a d r e s e a z ă , d a c ă

o f a c e i n t u i t i v , f ă r ă o s p e c i a l ă a f e c ţ i u n e şi

î n ' a f a r a u n e i p a r t i c u l a r e c e r c e t ă r i a s u p r a

u n u i s i n g u r s e m n d e î n t r e b a r e . S p o n t a n e i ­

t a t e a e s t e o c a l i t a t e d i z o l v a n t ă î n f i l ozo f i e

ş i a v o r b i d e s p r e i n t u i ţ i e ca s e m n a l u n e i

p o s i b i l i t ă ţ i a t o t c u p r i n z ă t o a r e , î n s e m n e a z ă a

a d e r a î n c ă o d a t ă la s u p e r f i c i a l i t a t e . F i l o z o ­

fu l n u e s t e u n s p i r i t „ b u n p e n t r u toa te ' ' . N u

p u t e m p u n e î n d i s c u ţ i e p r o b l e m e l e c e l e m a i

g r a v e a l e e x i s t e n ţ e i , n ă d ă j d u i n d că e l e s e r e ­

z o l v ă , în tr 'o c u v â n t a r e l i b e r ă — ori m ă r a r

că s e p o t a n u n ţ a , î n a d e v ă r a t a lor c o n d i ţ i u n e

e p i s t e m o l o g i c ă — p r i n e x e r c i t a r e a i n t e m p e s ­

t i v ă a s p i r i t u l u i . E s t e i n u t i l să n e î n d r e p t ă m

c ă t r e u n g â n d i t o r — c h i a r î n c a z u l î n c a r e

este genial — cu s p e r a n ţ a s u p e r s t i ţ i o a s ă că

s l o v a lui inspirată defflea-gă îndoelMe de c a r e

Cronica ideilor

Krishnamurti" de MIRCEA MATEESCU

e s t e s t r ă b ă t u t ă m i n t e a n o a s t r ă , d i n î n c e p u ­tur i . Fütozof iü n u se a r a t ă ca u n „ i s v o r d e î n ţ e l e p c i u n e " . S a u , m a i b i n e z i s , d a c ă a i e v e a e s t e î n ţ e l e p t î ş i d ă c e l d i n t â i s e a m a d e s p r e n e p u t i n ţ a f o n d a r ă a e f o r t u r i l o r s a l e p r i n r a ­p o r t l a d i f i c u l t ă ţ i l e i n e r e n t e o r i c ă r e i c e r c e ­tăr i s e r i o a s e . D i n t r e a c e s t e d i f i c u l t ă ţ i , a c e i a p r i m o r d i a l ă , e s t e d e s i g u r d i f i c u l t a t e a m e t o d e i . D u p ă o v i a ţ ă d e o m , g â n d i t o r i i luş tr i a u t r e ­b u i t u n e o r i s ă r e c u n o a s c ă d e b i l i t a t e a u n e i

m e t o d e n e c o m c l u d e n t e . î n t r ' u n a n u m e f e l , s 'ar

p u t e a s p u n e că, î n g â n d i r e a c e a m a i c la s i că ,

m e t o d a ţ i n e d e n a t u r a p a r t i c u l a r ă a g â n d i ­

tor i lor , ş i a a f i r m a , p a r a f r a z â n d c u v i n t e l e

c l a s i c u l u i f r a n c e z , că „ m e t o d a e s t e o m u l " n u

n i se p a r e i n a c t u a l . M e t o d a ţ i n e a t â t d e m u l t

d e s t r u c t u r a i n t e r i o a r ă a f i l o s o f u l u i şi d e

t e m p e r a m e n t u l s ă u p r o p r i u , î n c â t m a r i i g â n ­

ditori îşi m a r c h e a z ă c o n t r i b u ţ i a p r i n p r o m o ­

v a r e a u n e i m e t o d e propr i i , î n v r e m e c e f i ­l o z o f u l d e m o d e s t e r e s u r s e s p i r i t u a l e , a d e r ă , m a i d e v r e m e ori m a i t â r z i u , la o m e t o d ă p e care , î n m o d o f i c i a l , ce i m a i m u l ţ i o soco t p e d a g o g i c ă .

D e a ic i î n c e p î n s ă t o a t e œ n f u z i u n i l e .

D a c ă „ m e t o d a e s t e omul" , e a n u p o a t e fi însă c o n f u n d a t ă c u c e e a o e , î n l i t e r a t u r a b e ­l e t r i s t i c ă , î n ţ e i e b e m p r i n st i l . î n t r u c â t i n s t r u ­m e n t e a z ă î n f i l ozo f i e şi t o c m a i d e a c e i a , m e ­t o d a n u e s t e stal. M a j o r i t a t e a s c r i i t o r i l o r tem­p e r a m e n t a l i , a u st i l , d e c i p o t l u c r a e f i c a c e î n l i t e r a t u r ă , î n s ă i m i x t i u n e a g r o s i e r ă a p l a n u ­r i lor c u l t u r a l e — a m p u t e a z i ce : f a l s i f i c a r e a cu l tur i i — î n c e p e o d a t ă c u i n t r o d u c e r e a s t i ­l u l u i î n f i lozof i e , a d i c ă p r i n s u b s t i t u i r e a lu i , m e t o d e i . D a c ă m e t o d a , a d i c ă c e r c e t a r e a f i l o ­zof ică , e s t e c a r a c t e r i z a t ă î n d e o s e b i p r i n î n ­c e r c a r e a d e a i d e n t i f i c a , în u l t i m ă e s e n ţ ă , şi în a f a r a o r i c ă r o r obses i i b i o p s i h i c e , m o d a l i ­t a t e a r e a l ă a e x i s t e n ţ e i — l i t e r a t u l s t i l i s t o b ­ţ i n e î n s ă r ă s u n ă t o a r e e c o u r i î n „ i n i m a " a s ­c u l t ă t o r i l o r t o c m a i p e n t r u c ă , n e p o s e d â n d o

m e t o d ă , u t i l i z e a z ă î n d e o s e b i u n s t i l d e p o p u ­l a r i z a r e i d m t i v ă e c h i v a l e n t c u i g n o r a n ţ a . M e ­t o d a este s t r u c t u r a s u p e r i o a r ă a s p i r i t u l u i omenesc. în vreme ce stilull este m a n i f e s t a r e a

f o r m a l ă a t e m p e r a m e n t u l u i b i o p s i h i c : c e e a c e e x p l i c ă a t â t i n u t i l i t a t e a s t i l u l u i î n i n v e s t i g a -ţ i u n i l e f i l o s o f i c e , c â t şi s u c c e s u l n e m e r i t a t p e c a r e î l d o b â n d e ş t e c u v â n t ă t o r u l l iber , d a t ă f i ind a f i n i t a t e a stffluliui c u c e e a c e n o i o a m e n i i a v e m d e o o m u n î n t r e n o i : f i r e a b i o l o g i c ă .

P o s e s o r u l d e s t i l n u p o a t e s c ă p a l e s n e d e o b s e s i a b i o l o g i c ă . î n c e r c e t a r e a M m e t a f i z i c ă , d e a c e e a eu s e v a r e f e r i m e r e u , î n s t u d i i l e ce î n t r e p r i n d e , la r e z u l t a t e l e i m e d i a t e a l e e x ­p e r i e n ţ e i b i o p s i h i c e . N a ş t e î n t r e b a r e a d a c ă e x p l i c a r e a i n t u i t i v ă a l u m i i , — or i î n s tare

d e t r a n s ă a f e c t i v ă — a r e v r e o l e g ă t u r ă c u î n c e r c a r e a m e t a f i z i c ă d e s p r e r o s t u r i l e m a l a d â n c i a l e e x i s t e n ţ e i ; d a c ă n u t e m p e r a m e n ­tul , d o t a t c u p u t e r n i c ă i n t u i ţ i e , r e u ş e ş t e s a u n u să „ p r i n d ă " c e v a d i n m i s t e r u l u n i v e r s u ­lui . I n n t e r a t u r ă , p r o c e d e u l e s t e a d m i s i b i l ; în tr 'o p r e o c u p a r e m e t a f i z i c ă în să , l u m e a t r e ­b u e e x p l i c a t ă m o t i v a t n u c o n s t a t a t ă in tu i t i v .

K r i s h n a m u r t i n u e s t e n u m a i u n tempera­m e n t a l i n t e l i g e n t . E s t e a d e v ă r a t că e l r e ­a m i n t e ş t e , a c t u a l i z â n d u - 1 , a c e l p a n t e i s m al f i l o so f i e i v e d i c e , a d e s e a s p e c u l a t î n m e t a f i ­z i c a m o d e r n ă . Ii r e c u n o a ş t e m totuşi m a i p u ­ţ i n o p r e g ă t i r e c â t o v o c a ţ i e . K r i s h n a m u r t i are v o c a ţ i a d e a ' e x p r i m a s i m p l u şi c u e c o u

i m e d i a t , a n u m i t e o p i n i u n i , î n t o t d e a u n a p l ă ­c u t e l e c t o r u l u i , î n s ă i n e f i c i e n t e p e m a i m u l t e p l a n u r i cr i t ice .

In p r i m u l r â n d , c o n s i d e r â n d t e m a t i c g â n ­d u r i l e p e c a r e A l c i o n l e - a a d u n a t î n l u c r a ­rea d e s p r e o a r e s c r i e m — n u s e p o a t e s u s ­ţ i n e că é l e p r e z i n t ă o c o n t r i b u ţ i e î n p l u s p e s t e c e e a c e c u n o a ş t e m d e l à toţi a u t o r i ; o -r i e n t a l i ş t i .

S'ar p u t e a r ă s p u n d e î n s ă că g â n d i t o r u l i n ­d i a n t r e b u e j u d e c a t d i n p u n c t u l d e v e d e r e al p o s i b i l i t ă ţ i l o r lu i , n u d i n a c e l a a l u n o r c o n t r i b u ţ i i ş t i i n ţ i f i c e p e c a r e n'a p r e t i n s v r e ­o d a t ă să l e a d u c ă .

S ă p r o c e d ă m , dec i , ca a tare . U r m e a z ă , f i ­resc , să n e î n t r e b ă m : i n t u i ţ i a l iberă , p o a t e a -d â n c i , p â n ă la z e n i t u l sp i r i tu lu i , p r o b l e m e l e a s u p r a cărora se o p r e ş t e ? P e n t r u c ă , d a c ă i n ­t u i ţ i a l i b e r ă , n u e s t e metodă î n f i l o so f i e , d a r ce l m u l t s t i l u l d e g â n d i r e a l cu tăru ia t a l e n t a t , n u m a i r ă m â n e d e c â t s ă a f l ă m d a c ă n u c u m v a totuşi i l u m i n a t u l a f e c t i v i s b u t e ş t e , î n a f a r ă d e e f e c t e o r i c e r e f l e x e s t i l i s t i ce , ch iar o r e a l ă p ă t r u n d e r e i d e a t i v ă .

1) R o s t i t e î n 1937-1938 î n O l a n d a , t r a d u s e d i n o r i g i n a l u l e n g l e z e s c în 1939 — B u c u r e ş t i .

Page 5: IMI II Sil - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/18984/1/BCUCLUJ_FP_P3441_1940...imi ii sil proprietar: soc. an. „universul" bucureŞti, brezoianu 23 director

9 Martié 1940 U N I V E R S U L L I T E R A R 5 LA P E S C U I T

ies î n t r o zi, cam pela amiaza , când pr ipea soa re le foc, p e u l i ţ ă în jos, cu g â n d să m ă duc la scă lda t . N u m a i ce văd p e Melu b ă t â n d .drumul delà dea l la va l e c u m â i n i l e î n b u z u n a r şi cu c a p u l î n p ă m â n t .

— U n ' e t e t u c i I ancu le ? — s t r igă el. — Să m ă scald. — Ia .stai o ţâră . . . — S t a t u i . Se a p r o p i e de m i n e . — L a s ă scă lda rea — zise el — şi

ha i să î m b ă t ă m câ ta peş te , c ă m ' a p u c ă aşa u n dor... de, de , de ! . . .

— Pă i n ' a v e m r â m e , zic eu. — Găsesc eü, v i e r m u e p ă m â n t u l s u b

piva p o r c u l u i la m i n e , — a l ea rgă t u de ceré v reo două b o a b e la n e n e a lo rgu . •

De c â t ă v a v r e m e încoace , uni i r u ­m â n i d i n s a tu l nos t ru n u se m a i p r e a t r udesc să p r i n d ă p e ş t e l e cu câ r s taşe le şi -cu vârş i i le ca în deobş t e . C u m ­p ă r ă de l à s p i ţ e r i e n i ş t e doftor i i ce se c h e a m ă „ b o a b e d e p e ş t e " , c a m cât fa­solea bobă rg i că de m a r i ; le p isează b ine şi l e i r n p e l m e a z ă fie cu r â m e toca te , fie cu c a r n e de c ioară ori cu m a ţ e l e uniui p u i u şi le a s v â r l în apă. C u m a-j u n g e b i e tu l p e ş t e la ele, şi m a r e şi mic, se u m f l ă în p â n t e c e - c a r a b ă şi iese p â n z ă pe d e a s u p r a apei $!e u n d e îl a m i -ru i c u c iu re lu l o r i cu m â i n i l e ca din s t r a c h i n ă . Mai de m u l t n u m a i d o m n u l T i c a n — i n v ă ţ ă t o r u l se î nde l e tn i cea cu t r e a b a as ta ; n u e ra voie să o t r ăveş t i p e ş t e : de te p r i n d e a u „ j a n d a r i i " n u te p lă t ea i d e g loabă n ic i cu pie lea de pe t ine ; e ra p r ic ină de p u ş c ă r i e chiar .

Astăz i , ca re m a i de ca r e se î n t r e c să- l p r i n d ă p e peş t e ; — c ine- ţ i m a i dă d e u r m ă p r i n cele î n f u n d ă t u r i de ză ­voa ie şi r ă c h i t ă r i ş u r i ce se ţ in lan ţ pe m a r g i n e a apei Coşuş tea ?

P e u r m ă nici „ j a n d a r i i " n u p r ea m a i d a u c u s ă p t ă m â n i l e p r i n sa t (că a l t fe l n u s ' a r m a i p l â n g e n ic i l u m e a nevo ie m a r e că se fu ră h o r ă t e n i l e pe capete) , d a r m i t e să-ş i m a i zâ r îe c iubote le p r i n cele zănoage ? !...

...Ei,... ş i d u p ă c u m î n c e p u s e m — că m ă c a m î n t i n d la vo rbă ca să răc ia — pleca i eu acasă şi d u p ă m u l t e r u g ă ­m i n t e deab ia — deab ia scûsei v r eo ş a p t e op t b o b i t e delà ta ta , că... de, delà sp i ţ e r i e l e c u m p ă r a s e .

Mă în to r se i fuga la Melu acasă, să l -t â n d d e d r a g şi c u m in t r a i pe p o a r t ă : ţalo, ţalo, ţalo,. . . o scorpie de d u l ă u se n ă p u s t i a s u p r a - m i şi m ă t r â n t i la p ă m â n t .

— Niii.. . că te cân tă răii , săr i Mar i a lu i B a b e delà u m b r a i agudu lu f cu fur ­ca 'n f ip tă 'n b râu .

— Niii.. . l o v i - t e - a r izdatu, . . . a l ea rgă Melule , m a m ă , că n e bagă ' n belea , t r ă s -n i - l - a r m o a r t e a de j igodie , ieşi şi b a b a Nas tas ia de pes te uşe , c u fa ţa î m b u j o ­r a t ă de dogoarea ve t re i şi cu un m e s t e ­cau în m â n ă p l i n p e j u m ă t a t e de m ă ­măl igă .

F u g i câ ine le 'n n o u r i şi p â n ă să v ină Melu m ă scula i de jos. N u m ă încol ţ i se de l o c ; m a i m a r e „ s p ă m â n t a " .

— N u ne m e r g e b ine , Melu le , — zic. — Ei, şi tu , n u m a i cob i ; acuş i p r i n ­

d e m o t r a i s t ă ; ai încoace la m ă r să m a i s cob im r â m e .

C â n d m ă dusei , m ă m i n u n a i de ce văzui! Dedese piva r a v â n ă d e o p a r t e şi făcuse Melu o g roapă la r ădăc ina m ă r u l u i de p u t e a i b ine -ha să te ascunz i î n ea . Şi ţ ă r n a e ra î m p i e s t r i ţ a t ă c u r ădăc in i l e b ie tu lu i m ă r , t ă i a te şi z d r e -me l i t e .

— Şi găsişi v reo r â m ă d u p ă a t â t a fă-r â m a r e — zic.

—• Aaaaa . . . s a re Melu în ,sus ca a r s de că rbune . . . . f i - ţ i -ar cloţa afurisi tă, . . . îmi m a n c ă r â m e l e , m a m ă Mar i eee ; — şi u n d e n u începu el să se vă ică rească şi să se a m ă r a s c ă ; şi a p u c â n d un r e t e -veiu, o tân j i cloţa p e s t e sp ina r e d e se s p e r i e cocoşul nevoe m a r e la vae tu l e i ' cu t cudac , cu tcudac , — cudac , cudac ,— îi s ă r i ţ a n ţ o ş în a ju tor .

— Mă m ă r t u r i s î t u l e , — scoase baba ia răş i capul , veniş i cu poc inogul î n o-bor ; — d u - t e de aci, că- ţ i a p r i n d şele le cu m e s t e c ă u l ăs ta .

E u o b ă g a i p e mânecă , ia r Melu n u ma i g r ă m u ş t i .

— Ha i că găs im noi r â m e la a lui Mi ţa ru , zise el a m ă r î t de tot. . .

„A lu i M i ţ a r u " es te moaşa noas t r ă . A r e casa colo d in vale de noi. îm i i s to ­riseşte m a m a adesea că ea m ' a ţ i n u t în b r a ţ e , m i - a t ă i a t bu r i cu l , şi toa tă z iu­lica m ă l egăna şi m ă să l ta 'n g r indă , z i c â n d : „ tââ taa . . . m a r e crească b ă i a t u " ! Şi d e a c e e a nici a cuma , când s u n t şi eu, vo rba m u i c h i i „ o m în toa tă f irea nu j ucă r i e " , n u m ă dau în l ă tu r i de a-i s ă r u t a m â n a la f iecare vacan ţ ă . I a r moaş i i îi s capă să p l â n g ă de d r a g şi nici a c u m a n 'a p i e r d u t obiceiul să scoată câ te u n ou şi să î n t i n d ă m â n a ;

— Na la m o a ş a u n or icel !... Moş D u m i t r u M i ţ a r u a t r e c u t d e

m u l t în l u m e a drep ţ i lo r , da r b a b a Cal i ­n a şi cu m o ş P a t r u Mi ţ a ru , socri i m o a ­şii, au t r ă i t p â n ă m a i i e r i - a l a l t ă i e r i .

— Moaşe , zic e u când a junse i î n d r e p t u l po r t i ţ i i — scob im şi no i v r e o două r â m e de là m a t a d i n bă lega r , că- ţ i d ă m şi m a t a l e u n peş t e .

— Scobi ţ i m â n c a - v ' a r moaşa!

T r e c u r ă m noi l â n g ă ş o p r u u n d e e r a l ega tă vaca f ă t a t ă de c u r â n d , s c o r m o n i ­răm,. . . s co rmoni răm, . . . g ă s i r ă m r â m e ce foc g ă s i r ă m , c â n d : h a i t că v ine baba Ca l ina de p r i n g r ă d i n ă .

— U i t e — a c u — i t e — a c u — i teacu. . . Vospod ipomi lu i e ! ! Ce săpa ţ i voi s u ' t a l -pa ş o p r u l u i m e u ? !...

— R â m e , b a b ă Calină,. . . v o r b i r ă m noi c u moaşa. . .

— P o i m o a ş e - t a - i s t ă p â n ă aici,... s c o a t e - v ' a r c io r i l e şi ş t i r ic i le ochii . . . a ţ i m â n c a c iorbă d e v i ţe l , că v i -s ' a u r î t cu fasuiu ;... şi c ând î n h a ţ ă u n s tobor , o şi t u l i r ă m pe l a s p a t e l e şop ru lu i şi de aci î n obor la Melu .

T o c m a i v e n e a u de pe l in ie d in sus doi „ j a n d a r i " .

— D o m n u l e j e n d a r i ! le ieşi baba îna in te .

— Ce- i babo. ce u m b l i cu p a r u l în s p i n a r e ?

— Hoţi i , d o m n u l e j e n d a r i ! — U n d e - s b a b o ? — Te. j e fue în a m i a z a mare . . . să -mi

fure v i t a lu l , să m ă l a s e s ă r acă ! !... — C u m ? Ce v i ţe l ?, s p u n e oda tă că

n ' a v e m v r e m e d e p i e r d u t ! . . P ă i să m e r g e ţ i d u m n e a v o a s t r ă să v e ­

de ţ i c u m făcură b ă l e g a r i u praf, c u m scobi ră cu t ă r n ă c o a p e l e s u ' t a lpa ş o ­p r u l u i s ă - m i fu re vi ta lul . . . că ş t iu eu că aşa estă , că n u i -am c h e m a t la „co ­l a s t r ă " .

M e r s e r ă „ j a n d a r i i " la şopru , v ă z u r ă pr ic ina , se m a i suci ră , se m a i î n v â r t i r ă şi p o r n i r ă s p r e noi .

I n g l e s n a s e m , i a r p ă r u l n i -se făcuse măc iucă . M e l u se v â r î s e c u m t ă t a r se vâ r î s e în coşul cu ovăz în casă, ia r eu î m i d e d e s e m s u b p a t în sobă.

Auzi i p o a r t a : z d r a n c ! şi câ ine le ţ ă l ă -ind m e r e u . Acasă la Melu n u m a i noi e r a m . M a m ă - s a M a r i a şi c u m a i c ă - s a Nas tas ia tocmai p l ecase ră cu cămăş i l e la r âu .

— N u - i lăsa i d i n ochi d o m n u l e j e n -da r . p â n ă i n t r a r ă în casă — a u z i r ă m pe b a b a Căl ina .

A u D o a m n e e e ! . . . Mă f ăcusem g h e m s u b p a t şi m e r e u m ă v â r a m ma i în fund şi m ă r ă s u c e a m a m a r n i c , că î n c e -

de I A I N C U B A R N E A N U

p u s e r ă a m ă î n b l â n d a n iş te „a r s i ţ i " de purici , . . . eu zic că de cinci s ă p t ă m â n i e r a u n e m â n c a ţ i !

— Ia ieşi j u p â n e , auzi i pe j e n d a r ; găs ise p e Melu ; jupanul ce lă la l t u n -de- i?

— E s u b pa t în sobă — se seninei Melu .

î m i t r e c u un s fâr p r i n in imă . D e s c h i ­se j a n d a r u uşa , se ch ior i s u b pa t şi doa r îmi făcu cu m â n a .

î n c e p u i să m ă s m â r c â i şi când ieşii d e acolo c ine p u t e a să se ap rop i e de m i n e ? ! e r a m n e g r u de pu r i c i d in t ă lp i î n creştet , . . . m i - s e l ip iseră v reo t r e i -p a t r u şi d e vâ r fu l nasu lu i .

I e ş i r ă m c u m i e ş i r ăm din h o d a e ; câ i ­ne le n u n e da pace de loc şi c â n d se

răs t i „ j e n d a r i i " oda tă cu c a r a b i n a la el se şi p e r d u p r i n fundu l g răd in i i .

— Ce c ă u t a r ă ţ i voi să scobi ţ i s u b şo-p r u l babi i , u r eeh i a ţ i l o r ?

— R â m e d o m n u l e j e n d a r , zisei eu — d a r M e l u m ă t r a s e de m â n e c ă :

— S â t !... Ş t ia el ce p ă ţ i s e Vasi le a lui G i c ă L . — Ce- i faci s e m n , m ă i u r e c h i a t u l e ?

ia s p u n e t u a tunc i , că d e nu, n u m a i p e t ine t e leg .

T ă c u r ă m ca peş t i i . — Măi, spu i or i t e l eg : una d i n două .

— S ă - m i fu re v i ţ ă lu la n o a p t e d o m ­nu le j e n d a r — zise b a b a Cal ina .

— Taci babo d in g u r ă . In v r e m e a as ta n u m a i că v e d e m pe

Mar i a lu i B a b e v e n i n d d e pe potecă, tot de - a 'n fuga, cu o fa lcă 'n cer şi cu u n a 'n p ă m â n t , î n i e r b a t ă foc, că de-ai fi t ă i a t c a rne din ea. n u ieşea sânge e u j u r ă m â n t .

— Ce-i cu d u m n e a v o a s t r ă ' n oborul m e u ? — începu să s t r ige , ce vă lua ţ i d u m n e a v o a s t r ă , o a m e n i î n toa tă firea, d u p ă s m i n t i t a a s t a de b a b ă ? !... N u v e ­d e ţ i că- i s ă r i t ă d in că ră ten i i , apese-o tămâi le . . . şi c â n d a p u c ă u n h a r a g din m ă n u n c h i u l r ă z i m a t de şopru , n e m e r i baba p o a r t a n e v ă z â n d , i a r j e n d a r i i se t r a se ră şi ei î nce t ine l şi a p u c a r ă l inia în jos ; noi „ s p ă l a r ă m p u t i n a " : cât ai da în a m n a r î n f u n d a r ă m porumbi i . . .

S e d e p ă r t a r ă j enda r i i , da r baba se ţ inea b ă t e a l ă de capu l lor, că d e n u n e leagă fedeleş şi de n u n e p o a r t ă p r i n sa t cu m â i n i l e la s p a t e şi să s t r i ­g ă m : c ine-o face ca noi, ca noi să p e ­t reacă, . , apoi a d u c e „ P r o c o r o d u " şi n u se lasă. . •

Aşa p ă ţ i r ă m noi o frică z d r a v ă n ă ; d a r p â n ă u n a a l ta n e l e c u i r ă m de ea .

D u p ă p e ş t e n u n e - a m m a i d u s . A m p u s pof ta 'n cui şi a m tăcu t . I - a m s p u s e u lu i M e l u : că r ă u o ' n c e p u r ă m , r ă u o sfârşim.. .

Al tceva. . . eu m ' a m m a i u m p l u t şi de pur ic i , f i re -a l să fie de necaz : v r eo t re i zile m ' a m î n t r e c u t cu Zăl inca şi cu G r i -ve iu la scă rp ina t . A t â t a tot, că la u r m a u r m e i d o a r n u i n t r a s e m noi î n obor cu v r e u n g â n d rău , c u m c redea a m a r ă -m o a r t e baba Călina. . .

P o v e s t e a n u se s fârşeş te aci. — Melu le , zic, c u m să i-o facem şi

noi bab i i Căl in i i ? — Că la as ta m ă g â n d e a m şi eu, f ra-

te-meu! . . . — Nuc i l e ei s - ap roape „ z g â m b o i a t e " :

ha i să le s c u t u r ă m . — A, ha , că b ine zici, ha i . P ă z i r ă m noi b a b a p â n ă ieşi cu vaca

pe u l i ţ ă şi o l u a r ă m p e i n i m a ogaşulu i , s u i r ă m cost i ţa p l ină de boji şi rug i şi n e c ă ţ ă r a r ă m ca m â ţ a pe nuc în sus . S c u t u r a r ă m ce s c u t u r a r ă m , m a i b ă g a -r ă m şi în săcuie , p r i n b u z u n ă r i , c ând : h o p şi Moş P a t r u M i ţ a r u s u b n u c .

— D ă - t e jos., l u m â n a r e a şi colacu şi prec is tan ia . . . m u m ă ă ă . . . când v ă z u r ă m că t r a g e b a r d a delà b r â u n e ' n ţ e l e n i r ă mâ in i l e p e crengi şi a m u ţ i r ă m .

Nămiez de vară în Vlasca Pleca t ă de d i m i n e a ţ ă , p e jos, să văd

p e u n p r e o t b ă t r â n d in j ude ţ , a j u n g la v r e m e a m â n c ă r i i î n P â s l a r i .

E cald, m i - e se t e şi î n t r ' u n a din p r i ­m e l e cur ţ i , la c u p t o r u l de s u b t u m b r a r , o femee sufla î n foc. M ă a b a t d in d r u m , îi d a u z iua b u n ă şi m ă rog d e o spă t a r e . B u c u r o a s ă de oaspe ţ i , f emeea m ă pof­t e ş t e pe scăune l , l ângă va t r ă , la u m ­b ră .

In că lda re , p e p i ros t r i i , f ie rbe a p a de m ă m ă l i g ă , i a r î n t r ' o oală , l â n g ă foc, f i e r tu ra c locoteş te încet .

In copaea c u m ă l a i , p e s t e g r ă m ă j o a r a de t ă r â ţ e , 3 o u ă d i n t r e car i u n u l în ­sânge ra t .

Din fundu l cur ţ i i , d e d u p ă clăi, v ine o fe t i şcană n e p i e p t ă n a t ă , c u un b r a ţ de crăc i u sca t e ; i a r d e d u p ă casă, iese u n m u c o s mic , n e s p ă l a t de-o s ă p t ă m â n ă , cu c ă m a ş a ridicată şi cu u n d u l ă u g u -d u r â n d u - s e în u r m a lu i •— fusese în poiană!

Gazda p u n e v rea scu r i în foc, ia u n p u m n de s a r e d i n t r ' o don ic ioa ră d e s ­che ia tă şi-l a r u n c ă în apa ce f ierbe , a-poi p u n e măla i , p u m n d u p ă p u m n , m e ­s t ecând m e r e u . C â n d se face t impu l d e mes t eca t mămă l iga , dă c ă l d a r e a jos d u p ă foc, îşi aşează b ine fusta pe s t e p i ­c ioare , p r i n d e că lda rea î n t r e t ă lp i l e î n ­g r o ş a t e şi c r ă p a t e de p ă m â n t şi î ncepe să m e s t e c e cu năde jde .

Fe t i ş cana i n t r ă în t i n d ă şi p r i n c r ă ­p ă t u r a uşii i ese u n pisoi ce se f reacă l e ­neş d e p e r v a z , apoi d ă fuga la c u p t o r î n c u r c â n d u - s e p r i n t r e p ic ioare le noas ­t r e .

P e p o a r t ă i n t r ă s t ă p â n u l casei, cu c a ­lul şi cu vaca de funie şi î n t r e a b ă în ­c iuda t :

— „Hai , fa, to t n 'ai mai t e r m e n a t m ă m ă l i g a a ia?

— „Stai mă , că n u ţ i -o r c r ă p a ochii de foame!"

O m u l leagă vi te le la locu l lor , vaca s u b şop ron şi calul de leoca căru ţ i i , a-poi v ine sp r e cup tor , dă z iua -bună , p u ­n e don i ţ e l e p e eobi l i ţă şi p leacă să a-ducă a p ă p r o a s p ă t ă .

Po rcu l , f l ămând , s imţ ind mişca rea p r â n z u l u i , gu i ţ ă asurz i to r . O puică m o ­ţ a t ă c i u g u l e m ă l a i din copae. Din podu l p ă t u l u l u i , s a re o găină , cotcodăcind spe r i a t ă de a l b e a ţ a oului oe-a făcut .

Din t indă , iese fe t i şcana cea n e p i e p ­t ăna t ă , a d u c â n d o mesc ioa ră r o t u n d ă , p e t r e i p ic ioare î na l t e n u m a i de -o p a l ­m ă şi o p u n e jos l ângă cuptor , la în ­d e m â n a maică-s i . Apoi ia a ţ a de m ă m ă ­ligă d i n s t â l p u l u m b r a r u l u i şi r ă m â n e cu ea în m â n ă şi cu ochii la m i n e . Când

m ă uit la ea, p leacă ruş inoasă capu l în­t r 'o p a r t e şi p r i v e ş t e î n jos .

F e m e i a m a i p u n e o l e c u ţ ă că lda rea p e p i ros t r i i , se ridică, d e s g r ă d i n e a z ă cu l i n g u r a m ă m ă l i g a d u p e m a r g i n i l e ei şi apo i o r ă s t o a r n ă r e p e d e pe m a s ă . A d u ­n ă ce-a m a i r ă m a s p e că lda re , p u n e c o -coloşul p e s t e m ă m ă l i g ă ş i s p u n e fet i i :

— „ A d u fa t igaia ş i o l i n g u r ă d e u n ­t u r ă d in a g a r n i ţ ă şi n u t e m a i u i t a aşa la cucoana , că ă i deoch ia -o !" — şi p â n ă să v ie fa ta cu t igaia , ea şi m ă r u n ţ e ş t e o ceapă c u cus tu ra . P u n e u n t u r a şi ceapa în t igae , î n v â r t e ş t e d e câ t eva ori , apoi s p a r g e o u ă l e de m a r g i n e a t igăi i şi le mes t ecă c u ceapa p e foc. I n ăs t t i m p , n u - i t a ce g u r a de loc ; a a f la t d e s p r e m i n e to t ce-a v r u t să ş t ie , şi m ' a făcut să cunosc to t s a tu l d i n spuse l e ei.

O m u l , ven i t c u don i ţ e l e d e apă , le p u n e pe l av i ţ ă a l ă tu r i , apoi r u p e o m â ­n ă d e foi d i n s a l c â m u l d e l â n g ă u m ­b r a r şi le p u n e p e m a s ă l ângă m ă m ă ­ligă.

T iga ia e p u s ă în mi j locu l mesei , p e f runze , şi s u n t pof t i tă să m ă n â n c . Îmi m u t s căune lu l l â n g ă m a s a scundă , în t i m p ce femeia t a e m ă m ă l i g a cu a ţa , p u n â n d u - n e f iecăruia în fa ţă c â t e o b u ­cată. Se aşează cu toţ i i pe jos în j u r u l mese i . O m u l îşi face c ruce s p u n â n d „ D o a m n e - A j u t ă ! " , apoi gazde le m e l e ro tun je sc b i n e î n t r e p a l m e cocoloaşe de m ă m ă l i g ă şi î n t i n d în t iga ia d e ca re s ta r e z e m a t ă l i n g u r a cu c a r e fuseseră m e s ­t e c a t e j u m ă r i l e . N ' a m înco t ro , i a u l in ­g u r a şi î ncep să m ă n â n c . J u m ă r i l e s imt m i n u n a t e !

Apoi , v ine r â n d u l f ie r ture i . P u s ă î n ­t r ' o s t r a c h i n ă l a mi j locu l mese i , m â n ­c ă m cu toţ i i d i n ea — eu, ch ip c u l i n ­g u r ă n o u ă — şi d in câ teva so rb i tu r i , n u m a i r ă m â n e n imic . P r i c h i n d e l u l , şi-a făcut c ămaşa to t una de ciorbă.

P e s u b m a s ă , pisica m i o r l ă e f recân-du - se de p ic ioa re le n o a s t r e şi m ă t u r â n d masa cu coada; i a r m a i la o p a r t e , câ i ­nele , în a ş t e p t a r e a codru lu i d e m ă m ă ­ligă, h â p ă e d u p ă m u ş t e .

O d a t ă m a s a t e r m i n a t ă , o a l t ă c ruce şi u n „ B o g d a p r o s t e D o a m n e ! " Câ ine le şi pisica îşi c a p ă t ă î m b u c ă t u r i l e c u v e ­n i t e i a r m ă m ă l i g a r ă m a s ă , e î m p ă t u r i ­t ă î n ş t e r g a r şi p u s ă în coşni ţa ce a t â r ­n ă d e g r i n d a u m b r a r u l u i . F e m e i a spu­n e fe te i :

— „Ridică fa m a s a , c'o mor fo l e ş t e ăs t câ ine de p o m a n ă ! "

Mai apoi , n e - a m t r a s cu to ţ i i î n t i n ­dă la u m b r ă , s p o r o v ă i n d c â t e cele.

D u p ă v r e - u n ceas, a m m u l ţ u m i t cum

d e M A R I A C O L . P A N T E I J M O N E S C U

se cuv ine , p e n t r u o s p ă t a r e şi a m porn i t la d r u m .

O E în p l in nămiez . S o a r e l e a r d e c u m ­

pl i t z a r ea înc insă t r e m u r ă , dogorea l a î n v ă l u e p ă m â n t u l ca o cea ţă . U m b r e s cu r t e , r o t u n d e , l ângă t r u n c h i u r i l e po­mi lo r .

I n u m b r a ga rdu r i l o r , abia-ş i găseş te loc c â t e u n câ ine . Când t e s imte t r e ­când , ridică înce t capul , t e m â r â e în s i ­lă, t e u r m ă r e ş t e o f r â n t u r ă de t i m p cu p r i v i r i somnoroase , apoi se culcă ia r . Cu r ţ i l e - s pus t i i , case le d o r m cu uşi î n ­chise, o a m e n i i s u n t la dea l sau s u n t a s ­cunş i în u m b r e l e t inzi lor şi ale g r ă d i ­nilor .

Ici, colo, gă in i codcodăcesc, d a r abia le auzi p r in pâc la f ierbinte .

P a s u l t ău , p r i n p ra fu l şoselei , n u p a r e a fi al t ău ; îl auzi î n d e p ă r t a t , ca al u n u i o m care t e u r m ă r e ş t e . Dogo­rea la îţ i a r d e nă r i l e .

In fundu l u n e i cur ţ i , un cal l ega t de leoca unei că ru ţ e , î nch ină g r ă b i t d in cap . Ma i d e p a r t e , în u m b r a u n o r sa l ­câmi , ş ap t e oi, g r ă m ă d i t e u n a î n t r ' a l t a şi au c a p e t e l e a s c u n s e î n t r e ele. pa r ş a p t e g h e m e d e l â n ă î ncu rca t ă .

U n câ ine n e g r u , j igăr i t , t r e c e drumu' i s p r e p u ţ u l -din r ă spân t i e . .Fuge l eneş , cu capu l plecat , cu l i m b a lungă , r o ş u -sânge , b ă l ă b ă n i n d de p a r c ă e ga t a s'o p ia rdă . Te a u d e ven ind , se opreş te , r i ­d ică capul , îşi t r a g e l i m b a 'n g u r ă şi cu coada î n t r e p ic ioare t e p r i ve ş t e c u u n a m e s t e c de fur ie şi frică. Apoi p o r n e ­ş te din nou cu capu l î n jos, cu l imba scoasă, cu coada b ă l ă b ă n i n d .

A j u n s la pu ţ , p l e scăe cu g r a b ă în apa m u r d a r ă şi f i e rb in te d i n ş an ţu l înămol i t , te p r i v e ş t e c u m t e duci , ma i p lescăe d e câ t eva ori cu silă, încearcă să p r i n d ă o m u s c ă ce l -a c iupi t de coa­s t e şi p leacă înapo i c u m a veni t , r id i ­c â n d n o r u l e ţ i de praf î n u r m a lui .

L â n g ă o uşe , la s t â lpu l pr i spe i , o la­v i ţ ă ga t a să cadă , c u o doni ţă p e ea şi o b ă r d a c ă d e a s u p r a ; i a r m a i sus î n ­t r ' u n cui, s p â n z u r ă o oală cu o m u ş c a t ă înf lor i tă , m u ş c a t ă c e a ş t eap t ă ca D u ­m i n i c ă pe ' n se r a t , s'o fure Ion din pă­r u l G h e r g h i n i ţ e i .

L a c â r c i u m a cu uşile deschise , un b ă e t a n descu l ţ şi m u r d a r , d o a r m e l u n ­g i t p e o lav i ţă .

In m a r g i n e a sa tu lu i , u n p u ţ ; i a r p e ­s t e d r u m , la u m b r ă de nuc , o c ruce de l e m n şi o l av i ţ ă p o t r i v i t ă p e n t r u h o d i -nă . C ă l d u r a m ' a a m e ţ i t şi p ic ioare le îmi s u n t g re le . Mă o p r e s c s u b t u m b r a de n u c

— Pie t ree . . . v ină că -mi scapă vi ta lul la vacă — se p i ţ igă ie b a b a de pe u l i ţ ă d in jos .

— Lasă v i ţ e lu l şi săr i încoace că ne făcură n u c u praf — s t r igă Moş P a t r u .

C u m auzi b a b a de n u c lăsă şi v i ţe l şi vacă şi to t şi c u m v e n e a aşa venea , p r i n p o r u m b i , pa rcă era o a r ă t a r e .

— Ce-i aci? — Hoţi i , ce să fie? — Iiii... p u p a - v ' a ş i tă lp i le voas t re ,

d u - t e P e t r e la vacă şi lasă că- i j u ­dec eu.

P l ecă Moş P a t r u şi u n d e n u începu b a b a a n e afurisi , a n e ocăr i , a n e s b u -r ă t u r i cu bolovani , d a r d e s u r d a , că n u e r a c h i p să n e a jungă . D a c ă v ă z u ce văzu ne luă cu b l â n d e ţ e :

— Mă maică. . . d a ţ i - v ă jo s că n u vă fac n imic , ha ide ţ i m â n c a - v ' a r ma ica , d a ţ i - v ă că v ă m a i şi c ins tesc .

Ce să t e da i jos?!.. . he!.. . — Melu le , şopti i eu — făcui planul! . . . — Ei? — N e cobor îm, d a r dă - i t u p e c r e a n ­

ga cea m a i d in dea l şi e u a m să t r e c p e cea m a i d in va le ; o să m ă fac că m ă co­bor eu şi b a b a a r e să v i n ă la m i n e şi t u a t u n c i sa r i jos şi o tu leş t i p e g u r a o g a ­şu lu i ; ea a re să a l e r g e d u p ă t ine şi a-tunc i s a r şi eu. Zis şi făcut .

— Ha i că n e d ă m , b a b ă Căl ină , d a r să n u n e ba ţ i .

— N u vă bat, nu!... poi ce -am cu voi?!...

Scobor î M e l u p e c r eanga d in dea l şi h a i t şi eu p e cea d in va le .

B a b a a ş t e p t a la r ă d ă c i n a nucu lu i , cu capu l în p ă m â n t şi răzdmată în c iomag.

— H a i de sp r i j oane -mă , b a b ă Căl ină . Şi când ven i la m i n e , M e l u : zdup ,

să r i jos şi-o î n t i n s e la s ănă toasă . Dă- i şi b a b a d u p ă el. Z d u p şi e u pe d i n va le şi fuga p r i n p o r u m b i . F u g i , fugi, a ţ i n e -te Ioane la g o a n ă barem, . . . şi când la u n ogor dé cânepă : c lean ţ căleai în n i ­ş t e p â r d a l n i c e d e „ f i e ră" ce e r a u p r i ­pon i t e de u n p r u n d e c ă t r e m o ş P a t r u , ca să p r i n d ă gă in i l e p e s e m n e . M ă scu ­lai ; b a b a la s p a t e l e m e u . T rage , t r a g e ; sbici i ; se r u p s e p r i p o n u l p e j u m ă t a t e ; ha ţ , îl apucă b a b a : şi ea t r a g e î n d ă r ă t , e u îna in t e , ea t r ă g e a , e u t r ă g e a m p â n ă se r u p s e f r ângh ia şi căzui p e p â n t e c e , — b a b a în u r m ă pes te cap.. . vai d e s t e a u a noastră! . . .

R e p e d e o lua i î n m â i n i şi î n p ic ioare , mă p i e r d u i p r i n p o r u m b i şi c â n d a j u n ­sei î n oboru l porc i lo r la noi acasă , ră--suflai o d a t ă în l a r g u l m e u .

T o c m a i v e n e a t a t a p e p o a r t ă şi ca să n u m ă v a d ă i n t r a i î n coc ina porc i lor cu f ia ră le s u b m i n e . Mă aşezasem să - l e clocesc ca ţ i g a n u l dov leacu l ; n u m a i că eu le c loceam de nevo ie , apesă - l e t ă ­mâia . .

I n v r e m e a as ta n u ş t iu c i n e o m a i a-d u s e şi p e m u i c a c u c ă l d a r e a cu l ă tu r i aă dea la porc i ; c u m p iva e r a t a m a n în uşa cocinei , m ă zăr i fuga:

— Ce cau ţ i aci? Ieşi d e acolo ma ică l ă , că t e 'înfunzi d e d u h o a r e . D u - t e încolo p r i n g r ă d i n ă că-i de s tu l loc, îmi zise cu b l â n d e ţ e .

î m i pică ob razu l de ruş ine , d a r n ' a -vuse i ce face: s t a t u i g h e m p â n ă plecă .

P r i n g r ă d i n ă baba Ca l ina sporo ja s i n g u r ă m e r e u :

— Poi dară. . . v i ţă lu , vi ţă lu. . . a v e a u de gând!. . . a l t ceva ce c ă u t a u ei su ' t a l ­pa şop ronu lu i ? Al Băboani i? . . . un hoţ!... t u m n a i el ca re n ' a g u s t a t colastră. . . , v e -nisă la nuci!.. . He!... d a n u le m e r s e b i ­ne nici aci!... A!... poi că nu s c ă p ă r a ţ i voi n u m a cu atât . . .

Procorodu! . . . Procorodu! . . . p ă ida r ă , t r e b u e să- l aduc , că al t fel t e s t r â n g d e g â t m â n e - p o i m â n e hoţ i i ăştia!!... F i r e ţ i -arsâţ i . . . vă găs i r ă ţ i voi leacul cu sacu, cu mine! . . . •

D u p ă p u t i n a v r e m e c ineva b ă t u la por t i ţ ă .

— N e p o a t e Iorgu le? — Tiiiii... baba Căl ina ; m i se sbur l i

i a r p ă r u l ' v ine să m ă pâ ra scă la tata!.. . — N e p o a t e Iorgule? . . . — A u d - a u d , ieşi t a t a r e p e d e : ce-i

m ă t u ş e Căl ină? — D ă - t e m a i încoaci. . . — Ei!?... — N ' a u z i dumne ta l e , . . . eşti ma i u m ­

blat, . . . şt i i m a i mul te . . . f ă -mi o r ă c l ă -m a ţ i e , că m ă duc să a d u c P roco rodu , că s 'a a p u c a t h o ţ u l Mar i i lu B a b e şi... cu al n u ş t i u m a i cui să m ă jefuie .

N u m ă cunoscuse!. . . T a t a ş t ia s e a m a babi i ; d o a r nu - ş i ie­

şise ea a c u m a în t â i d i n socoteli . — M ă t u ş e Căl ina — îi zise — ia vino

pe la m i n e să- i t r a g e m c â t e u n c iocănel d e rach iu , că v e d e m noi ce-i facem şi cu „ P r o c o r o d u " .

— A, ha!, că a la - i m a i b u n d e câ t toa te , mă tuşe . . . A u i n t r a t î n bec iu şi câ t e c iocănele o fi suc i t b a b a n u ş t iu , d a r c â n d a ieşi t a fară , e r a făcu tă t u l e a u .

P e s t e v r eo d o u ă - t r e i zi le a v e n i t L i -save ta moaş i i pe l a noi şi s'a p l â n s zoi şi n e v o e că i - a m o m o r î t baba .

— C u m Lisave to , a m u r i t ? ! — N 'a m u r i t , nepoa te , d a r n u se m a i

deş t eap tă ; deab ia o puse i în p ic ioare la p r â n z ; beù u n u r c i o r de apă şi se c u l ­că iar .

- A, a!... s'a a p r i n s m a ţ e l e bie ţ i i m u ­ieri, . . . ce -a i f ăcu t Iorgule!? — se- 'vaită muica , î m p r e u n â n d u - ş i p a l m e l e ca p e n ­t r u r u g ă c i u n e .

— Bieţ i i muier i ! . . . zise t a t a r â z â n d ; — că d e b ia t ă d o a r m e ş i ea!... s ă r m a n a !

— O fi u i ta t , ta tă , şi de P r o c o r o d şi de tot!..

Page 6: IMI II Sil - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/18984/1/BCUCLUJ_FP_P3441_1940...imi ii sil proprietar: soc. an. „universul" bucureŞti, brezoianu 23 director

U N I V E R S U L L I T E R A R 1 9 Martie 1940

O I D I L A F U R T U N O A S A D e n i s e r a u n b ă r b a t î n t r e d o u ă z e c i şi n o u ă

ş i t r e i z e c i d e a n i . D e o s t a t u r ă m i j l o c i e , f ă ­c â n d m a i d e g r a b ă p a r t e d i n t r e o a m e n i i p u ­ţ i n d e s v o l t a ţ i la t r a p , e l m a i era p e d e a s u ­p r a şi s l a b , a v â n d o f i g u r ă u s c ă ţ i v ă , a p r o a p e a s p r ă şi s p i r i t u a l i z a t ă p â n ă la e x c e s , p u t â n -d u - s e d a s o i f r a u ş o r î n c u t e l e e i t o a t e c a r a c ­t e r e l e s â n g e l u i e l e n c a r e - i c i r c u l a c u v i o i c i u ­n e p r i n a r t e r e l e s u b ţ i r i şi î n c o r d a t e . C a p u l m i c , c u t r ă s ă t u r i a s c u ţ i t e , o c h i i s t e ţ i şi î n ­f l ă c ă r a ţ i , u r e c h i l e s u b ţ i r i , p ă r u l n e g r u ş i î n ­c r e ţ i t — t o a t e a c e s t e a t r ă d a u î n e l a m b i ţ i e şi a g i l i t a t e s p i r i t u a l ă . C u o n e r v o z i t a t e a c ­c e n t u a t ă î n g e s t u r i şi o r e p e z e a l ă s u p ă r ă ­t o a r e î n v o r b ă , e l p ă r e a t o t d e a u n a p o r n i t î n c o n t r a c u i v a , d â n d d r u m u l a c e l o r s c ă p ă r ă r i d i a b o l i c e d i n o c h i i î n c i n ş i d e m â n i e a i o m u ­lui care , d i n t i m i d i t a t e s a u c h i a r d i n S l ă ­b i c i u n e , s e ş t i e n e p u t i n c i o s î n fa ţa u n e i forţe a d v e r s e c e - i a ţ â ţ ă i r a s e i b i l i t a t e a . I n f o n d , a v e a u n s u f l e t b u n , c o n t e m p l a t i v , d e ar t i s t , d a r c a l i t ă ţ i l e a t a v i c e a l e rase i , a c c e n t u a t e d e m a n i f e s t ă r i l e u n e i c o n s M t u ţ i u n i p u ţ i n î n z e s ­t r a t ă p e n t r u l u p t ă , î i c r e i a u î n s u ş i r i l e u n e i s e n s i b i l i t ă ţ i e x a g e r a t e , m e r e u î n s p ă i m â n t a t ă , p r e d i s p u s ă î m p o t r i v i r i l o r p ă t i m a ş e . C â n d e r a i n d i g n a t p e s t e m ă s u r ă , o c h i i lui c ă p ă t a u s t r ă ­lucir i s ă l b a t i c e , i a r g l a s u l , d e o b i c e i u b l â n d şi s t ă p â n i t , d e v e n e a a t u n c i ţ i p ă t o r şi d u r e r o s .

I n m o m e n t u l c â n d A r a b e l a i n t r ă p e u ş ă , c e a s u l e r a a p r o a p e d o u ă s p r e z e . D e n i s , a ş t e p ­t â n d - o d e tre i ore , c u o r ă b d a r e d i n c e î n c e m a i f r ă m â n t a t ă , s e p l i m b a n e r v o s d e a l u n -g u l odă i i , c u m â i n i l e î n f u n d a t e î n b u z u n a ­r e l e d e l à p a n t a l o n i şi c u paş i i î n f i p ţ i a p ă s a t î n d u ş u m e a ; d in c â n d î n c â n d s e o p r e a î n faţa f e r e s t r e i , s c r u t â n d c u s t r ă l u c i r e a î n f u ­r ia tă a o c h i l o r î n t u n e r i c u l d e a f a r ă , ca şi c u m s'ar f i u i ta t c u d i s p e r a r e şi c u o m a r e po f tă d e r ă z b u n a r e p e u r m e l e u l t i m e i b u c u ­rii f u r a t ă d e u n v r ă j m a ş m a i t a r e d e c â t e l şi d i s p ă r u t c u e a î n n o a p t e .

V e n i s e a c a s ă m a i d e v r e m e ca d e o b i c e i u , căc i u l t i m e l e d o u ă z i l e l i p s i s e d i n o r a ş , f i i n d c u o r c h e s t r a î n o a r e l u c r a la n u n t a u n e i t i ­n e r e p e r e c h i d e l à o m o ş i e b o e r e a s c ă d i n p r o ­v i n c i e , d e u n d e s e î n t o r s e s e p e n e a ş t e p t a t e , fără r e g u l a p r o g r a m u l u i d i n f i e c a r e s e a r ă . A r a b e l a n u ş t ia d a c ă a r e s ă s e î n t o a r c ă a s t ă ­s e a r ă şi f i i n d m a i m u l t s i g u r ă c ă n u v a v e n i , n i c i n u - 1 a ş t e p t a s e a c a s ă , c u m f ă c e a d e o b i c e i u . D e n i s s e î n t o r s e s e î n s ă p e n e p r e ­v ă z u t e şi f a p t u l c ă A r a b e l a l i p s e a d e a c a s ă l a o oră a t â t d e î n a i n t a t ă , î i r ă s c o l i s e to t f e l u l d e g â n d u r i r e l e , î i t u l b u r a s e s u f l e t u l p â n ă î n c e l e m a i a d â n c i co l ţur i , î l f ă c u s e să u i t e d e t o a t e şi să n u s e m a i g â n d e a s c ă d e c â t l a ea ş i la l o c u l u n d e a r p u t e a să î n t â r z i e a t â t d e m u l t , n o a p t e a . T o a t e c e l e l a l t e n u m a i a v e a u n i c i o i m p o r t a n ţ ă p e n t r u e l a c u m . S a c u l î n c a r e e r a î n v e l i t ă c h i t a r a s e a f l a t r â n t i t p e p a t , a l ă t u r i d e p a l t o n u l e l e g a n t d e p ă r d e -cămilă, a r u n c a t ş i e l , c u c i u d ă şi d i s p r e ţ p a r c ă , î n m i j l o c u l o d ă i i . O m â n e c ă a p a l t o ­n u l u i a t â r n a p e m a r g i n e a d i v a n u l u i şi sfc s p r i j i n e a p e c o v o r u l d e l à p o a l e l e lu i , p ă r â n d b r a ţ u l u n u i î n e c a t a b i a s c o s la m a l ; g u l e r u l larg , d e s f ă ş u r a t a n a p o d a a c o p e r e a j u m ă t a t e d i n i n s t r u m e n t u l care r ă m ă s e s e s i n g u r u l to» v a r ă ş f i d e l d e p â n ă a c u m a l lui D e n i s ş l c a r e s ta , î n t r i s t a t şi m u t , î n f u n d u l d i v a n u ­l u i , ca u n c o p i l o a r e v ă z â n d u - ş i p ă r i n t e l e î n f u r i a t î n c e a r c ă s ă - ş i o p r e a s c ă r e s p i r a ţ i a s p r e a n u î n t ă r i t ă şi m a i m u l t m â n i a c e l u i c e s e p l i m b a n e r v o s d i n t r ' u n c a p ă t la a l t u l aii odă i i .

C u m p ă ş i p r a g u l , A r a b e l a o b s e r v ă d e z o r ­d i n e a o s t i l ă şi p r e s i m ţ i a t m o s f e r a î n c ă r c a t ă d i n casă . O î n t â m p i n ă u n a e r g r e u , o d u ­h o a r e d e d u r e r e şi a d v e r s i t a t e , ca şi c u m ar fi i n t r a t î n c u ş c a u n u i t i g r u f e r e c a t . I s e p ă r e a p r e a c a l d î n o d a i e şi a v u o s c u r t ă s e n ­z a ţ i e d e l e ş i n s u f l e t e s c .

— D e n i s ! f ă c u ea s e o ţ â n d u - ş i p ă l ă r i a şi în_ d r e p t â n d u - s e s p r e e l t a n d r ă , c u o c h i i m a r i .

D e n i s , c u m â i n i l e î n ţ e p e n i t e î n b u z u n a r , c u b u z a t r e m u r â n d u - i d e m â n i e , s e opr i î n f a ţ a ei m u t , s t r ă f u l g e r â n d - o c u pr iv ir i a s c u ţ i t e d e f iară m i c ă şi s ă l b a t i c ă .

— D e n i s !... D e n i s !... D e n i s !... z b i e r ă apoi d e o d a t ă , r e p e z i t şi v i o l e n t , a r u n c â n d u - ş i m â i ­n i l e î n aer . Ţ e ' n s e m n e a z ă as ta ? U n d e ai fos t p â n ă a c u m ? !

— Ei, d a r c e ? e x c l a m ă A r a b e l a c u o v o c e l i m p e d e şi l argă , p l i n ă d e o r e z o n a n ţ ă h o -tăr î tă şi g r a v ă . C e - ţ j p a s ă ţ i e ?... A m fost la c i n e m a t o g r a f . . .

— Ţ i n e m a t o g r a f ! . . . N o a p t e a ţineimiatograf!.. . Z i u a n'ai ţ i n e m a t o g r a f ? ! . .

— N ' a m . Z i u a t r e b u e s ă l u c r e z , r ă s p u n s e e a c u o s i g u r a n ţ ă d e z a r m a n t ă , s c o ţ â n d u - ş i h a i n a şi a g ă ţ â n d u - ş i - o fără n i c i o t e a m ă î n c u i e r u l d i n s p a t e l e u ş i i .

î ş i r e c ă p ă t a s e tot o u r a j u l în faţa p e r i c o l u ­lu i ce -1 a v e a d e î n f r u n t a t şi î i p ă r e a c h i a r b i n e că s c a n d a l u l , p e care -1 ş t i a s i g u r şi i n e ­v i t a b i l , i z b u c n i s e a t â t d e r e p e d e . î n t r ' u n f e l s a u a l tu l , v o r t e r m i n a c u r â n d d i s c u ţ i a , a r u n -c â n d u - ş i f i e c a r e î n f a ţ ă toată f i e r e a p e c a r e o s t r â n s e s e în i n i m ă p e n t r u c e l ă l a l t , a p o i s e vor l i n i ş t i i arăş i şi v o r r ă m â n e d i n n e u p r i e ­ten i , oa î n t o t d e a u n a .

— L u c r e z i ?!... Ş i ţe, m ă rog, lucrez i d u -m i t a ?... A s t a - i lucru . . . a s t a - i l u m i ? ţ ipă şi m a i în tărâta t D e n i s , r ă s t u r n â n d m e s u ţ a da l â n g ă p a t , d â n d p e s t e c a p s c a u n u l d e l â n g ă f e r e a s t r ă , d e s c h i z â n d u ş a g a r d e r o b u l u i ş i a -r u n c â n d p r i n c a s ă b u c ă ţ e l e l e d e p â n z ă u n e l e a b i a t e r m i n a t e , a l t e l e n e î n c e p u t e î n c ă , p e c a r e l e p u s e s e a c o l o A r a b e l a , c â n d v e n i s e M i n a i la e a .

— D e n i s , a s t â m p ă r ă - t e ! Ce , a i drac i ?! — A m d r a ţ i O r d i n a r a ! . . . A m d r a ţ i ?

S b i a r ă e l a c o e n i t u â n d u - ş i ş i m a i mULt d i a ­l ec tu l . D i n c a u z a e n e r v ă r i i p r e a m a r i c e - i a s c u ţ e a l i m b a , el sitâlcea u n e l e c u v i n t e p e care , d e a l t m i n t e r i , î n m o m e n t e l e l in i ş t i t e , l e p r o n u n ţ a f o a r t e c o r e c t .

— E u a ş t e p t a l ţ i tra i ţ e a s u r i si d u m i t a la ţ inematognaif , a ? N o a p t e a ţ i n e m a t o g r a f !.... O r d i n a r a !...

— D e n i s , toătu-te-ar D u m n e z e u , diacă n u - ţ i p l a c e i e ş i a f a r ă . P l e a c ă ! Ţ â r înfur ia t . . . L a s ă - m ă î n p a c e , n ' a m n e v o e ide t ine , s t r i g ă A r a b e l a f ă r ă t e a m ă , d â n d s ă - ş i a d u n e l u c r u ­r i l e d e p e jos .

— Ţ e ? S ă p l e c ?... N a ! n a ! n a !... N a p l e c a r e ! s ă r i e l a s u p r a ei Î n f u r i a t , c u s â n ­g e l e i s v â c n i n d u - i î n t â m p l e , l o v i n d - o c u p u m n u l î n s p a t e îşi t r â n t i n d - o p e c a n a p e a , p e s t e p a l t o n u l d e p ă r d e c ă m i l ă şi c h i t a r a î n ­f ă ş u r a t ă î n s a c u l d e m u ş a m a .

— N e b u n i i l e , c h i t a r a — o f a c i praf . A s t â m ­p ă r ă - t e , n e b u n u l e ! s e v ă i c ă r i A r a b e l a s u b p l o a i a d e l o v i t u r i a l c ă r o r e f e c t n u e r a a t â t d e d u r e r o s ipe c â t d e î n t ă r â t a t ă e r a m â n i a c e l u i c e - o ilovia.

C â n d a u z i d e c h i t a r ă ş i î ş i a d u s e a m i n t e d e e a , D e n i s s ă r i n u m a i d e c â t , c a s p e r i a t d e o p o r u n c ă s u p r e m ă , şi s m u l s e d e s u b f e m e e a p r ă b u ş i t ă i d e a l u n g u l p a t u l u i s a c u l î n c a r e s e af la . i n s t r u m e n t u l l a o a r e ţ i n e a m a i m u l t d e c â t la or i ce . iGânidul că ş i - a r f i s t r i c a t s i n g u r c h i t a r a î i t ă i e f u r i a d i n t r ' o d a t ă , c a şi c u m A r a b e l a n i c i n ' a r m a i e x i s t a p e n t r u e l . .

— Tâtmpi to ! E r a m s'o s p a r g d i n c a u z a ta,

z i s e e l c u totuil î m b l â n z i t , s c o ţ â n d i n s t r u m e n ­t u l d i n s a c ş i c e r o e t â n d u - 1 a m ă n u n ţ i t s ă v a d ă d a c ă e î n b u n ă s t a r e . A r a b e l a , s c ă p a t ă d e r o p o t u l p u m n i l o r c e i s e d e s c ă r c a u î n s p i n a r e , r ă m a s e î n p a t , tânguin idu- i se î n c e t , o u f a ţ a a s c u n s ă î n p a l m e .

K In a c e s t t i m p , î n c a m e r a a l ă t u r a t ă , c e d a

î n a c e l a ş cor idor , P a n a i t , c u u r e c h e a l i p i t ă d e p e r e t e , a s c u l t a , c u g e n u n c h i i î n g r o p a ţ i î n p a t , c e e a c e s e p e t r e c e a d i n c o a c e . D e c â n d i z b u c n i s e c e a r t a , e l d e s c h i s e s e u ş a d i n s p r e c a m e r a D o c t o r u l u i , t o v a r ă ş u l u i s ă u d e l o c u ­i n ţ ă , ş i c u u n z â m b e t d e m e f i s t o f e l i c ă p l ă ­cere , î n s o ţ i t d e u n g e s t a b r a c a d a b r a n t d i n och i , îi s p u s e :

— V i n o î n c o a c e , a v e m iarăş i t e a t r u . A v e n i t G r e c u şi n'a g ă s i t - o a c a s ă p e A r a b e l a . . .

D o c t o r u l s e a p r o p i e s ă a s i s t e , m a i m u l t p e n t r u a f i a t e n t s ă n u ,se î n t â m p l e c e v a g r a v d i n c o l o . î n t r ' u n m o m e n t d e f u r i e c i n e ş t i e oe i - a r p u t e a f a c e G r e c u l b i e t e i f e t e . Panant n 'ar fi s ă r i t s ă - i d e s p a r t ă c h i a r d e s 'ar f i o m o r î t a c o l o u n u l p e a l t u l . C â n d a a u z i t c ă A r a b e l a a f o s t b u ş i t ă d e z id , P a n a i t s c o a s e o e x c l a ­m a ţ i e d e b u c u r i e c a ş i c â n d a r fi a s i s t a t l a u n k n o k - o u t î n t r ' u n m a t c h d e b o x , d a r D o c ­torul s e î n t r i s t a î n i n i m a l u i ş i s e p r e g ă t i s ă i a s ă p e n t r u a s e d u c e d i n c o l o , s ă - i d e s p a r t ă . E i e r a u s i n g u r i i l o c a t a r i m a i v e c h i a i m a n ­s a r d e i , c u n o ş t e a u r i t m u l v i e ţ i i d e a ic i şi ş L a u c e î n s e a m n ă o c e a r t a i n t r e A r a b e l a ş i D e n i s , b ă r b a t u l c u c a r e e a l o c u i a î m p r e u n ă , î n c ă d i n a i n t e d e a v e n i e i a i c i . D e c â t e or i s e c e r t a u , A r a b e l a î l p ă r ă s e a p e D e n i s ş i t r e c e a î n c a m e r a D o c t o r u l u i , o m m a i î n v â r s t ă ş i s e r i o s , u n d e s t ă t e a , c a la u n f r a t e m a i m a r e , p â n ă c â n d l u c r u r i l e s e p o t o l e a u şi c o n f l i c t u l s e u i t a c u d e s ă v â r ş i r e . T o ţ i p a t r u i n t r a u i a r ă ş i î n v i a ţ a n o r m a l ă , . f a n a i t r a v n m d - o î n t r a s c u n s p e A r a o e l a , D o c t o r u l m â n g â i n d - o c u d r a g o s ­t e a l u i p r i e t e n e a s c ă ş i D e n i s i u b i n d - o oa u n a d e v ă r a t s o ţ ş i a m a n t c e era . C a m a i î n v â r s t ă d e c â t toţ i . D o c t o r u l s e s i m ţ e a î n s ă r e s p o n s a b i l o e to t ,ce s e p e t r e c e a s u s şi t o t ­d e a u n a e r a a t e n t ca n e b u n i a t i n e r e ţ i i c e l o r -M p s ă n u d t t p ă ş e a s c ă o a n u m i t ă l i m i t a î n ­g ă d u i t ă . P e n t r u a c e a s t a ş i a c u m e l e r a p r o -g â u t s ă t r e a c ă d i n c o l o , s p r e a - i d e s p ă r ţ i p e ce i d o i o a m e n i c e r t a ţ i ş i a - i î m ă c a i a r ă ş i c u v o r b a l u i b l â n d ă ş i m a i î n ţ e l e a p t ă d e c â t a c e l o r l a l ţ i . O b s e r v â n d î n s ă că l u c r u r i l e s 'au l in i ş t i t d i n t r ' o d a t ă , e l z i s e c u o u ş o a r ă m e ­l a n c o l i e î n g l a s :

— B i a t a f a t ă , î n s e a r a a s t a i ar o s ă v i e la m i n e s ă - ş i p e t r e a c ă o n o a p t e d e v e g h e . . .

— D e c e n u v i n e ila m i n e , m ă , m â n e a - i - a ş o b r a j i i ! l - a ş eaiiima e u n e r v i i , z i s e p a n a i t c u g l a s u l l u i p i ţ i g ă i a t , c o D o r i n d d i n p a t d e z o l a t că s p e c m c o i u i a c e s t a , c a r e - j p r o d u c e a o c i u ­d a t ă v o i u p t a t e , a m e s t e c a t ă c u p u ţ i n ă r ă z b u ­n a r e , s'a s t â r c i t a t â t d e r e p e d e .

D u p ă c e î ş i e x a m i n a ins t rument iu l b i n e , D e n i s î l b ă g a d i n n o u î n s a c ş i -1 a ş e z ă b i n i ­ş o r d e a s u p r a g a n d e r o n u l u i r ă m a s c u o u ş ă c ă s c a t a î n s p r e A r a b e l a c a r e p l â n g e a î n c e t i n p a t . A p o i , a d u n â n d s i n g u r l u c r u r i l e î m p r ă ş ­t i a t e p r i n o d a i e , i e p u s e g r ă m a d ă p e m ă s u ţ a d e l â n g ă p a t ş i s e îndreipiă s p r e l a m e e a î n ­t r i s t a t a , a p r o p i m d u - e e u ş o r d e e a , p u n â n d u - i î n c e t p a l m a p e c o a p s a l e c i o r e l i m e ă p r o f i l a t ă î n t r ' o l i n i e g r a ţ i o a s a ş i supilă._

— H a i d e , s c o a l ă . Ţ i - a m a d u s iceva f r u m o s d e l à n u n t ă . L a s ă , n u m a i p l â n g e , v o r b i e l c u ­p r i n s d e o d u i o ş i e a d â n c ă p e n t r u f i in ţa c a r e - i i n s p i r a a c u m n e v i n o v ă ţ i e şi m i l ă .

— P l e a c ă d e a i c i ; p ă c ă t o s u l e ! L a s a n m a î n p a c e , n ' a m n e v o i e d e n i m i c .

— S o o a l ' s ă - m i i a u p a l t o n u l . U i t e , t e - a i p u s ipeste el . . .

— D a ' i a - ţ i - 1 , f ă c u e a a r u n c â n d c u m â n a p a l t o n u l la o p a r t e , f ă r ă a - ş i d e s c o p e r i f a ţ a . Şi m ă c a r d e - a i iplaca c u ö l p e n t r u to - tdeauna .

— A r a b e l a , h a i d e , i i i c u m i n t e . D a c e m a i f ă c u t s ă s u x a r ? E o r a d o u ă s p r e z e c e ş i m a m e n e r v a t s ingur . . . H a i d e , s c o a i â s ă m â n c ă m şi s ă n e c u l c ă m . U i t e , a m a d u s c e v a b u n d e l à n u n t ă , v o r o i Demis c u a c c e n t e c o r e c t e ş i s e n ­t i m e n t e n o r m a l e , r e c â i p ă t â n d u - ş i c a i m u i d u p ă fur ia c e - i isgaiiţanse t o a t ă t u n ţ a m a i î n a i n t e .

— M ă n â n c ă t u , e u n u m ă n â n c , z i s e e a c u î m p o t r i v i r e , ţ j n â m d u - ş i m e r e u f a ţ a î n g r o p a t ă în p a l m e , î n t o a r s ă s p r e p e r e t e .

C u n o s c â n d u - i c a r a c t e r u l , D e n i s ş t i a c ă e z a d a r n i c să m a i s t ă r u i e . R e g r e t a to t c e s e î n ­t â m p l a s e , r ă m ă s e s e c u o d u r e r e n e p o t o l i t ă î n a d â n c u l su f i e tU iUi şi s e b l e s t e m a s i n g u r d e s o a r t a a c e a s t a m i z e r a b i l ă ş i t r i s tă . A b i a a ş t e p ­t a s e s ă a j u n g ă a c a s ă , î n t r ' o o d a i e c a i d ă , l â n g ă o f e n i e e f r u m o a s ă şi t â n ă r ă , s ă - ş i d e s ­c a r c e î n b r a ţ e l e ei t o a t e n e c a z u r i l e c a r e s e a g ă ţ a u s c a i u d e e l d e c â t e or i s e a v â n t a s i n ­g u r p r i n t r e o a m e n i . A r a b e l a e r a s i n g u r a l u i b u c u r i e , s i n g u r a l e g ă t u r ă r e a l ă c u v i a ţ a , s i n ­g u r a p r e z e n ţ ă c a r e - d î n t ă r i a ş i î n c u r a j a d e c â t e ori e r a s l a b , ş i - l î m b i â n z i a d e c â t e or i e r a c u p r i n s d e o r e v o l t ă p r e a m a r e . <De d o i a n i , d e c â n d s e c e r t a s e c u f a m i l i a ş i f u g . s e d i n G r e c i a , a j u n g â n d aic i , u n d e o c u n o s c u s e p e ea , A r a b e l a î n s e m n a p e n t r u D a n i s t o t d e a ­u n a u n r e f u g i u ş i o î m b ă r b ă t a r e . F ă r ă ^ ѳ а n u s 'ar fi s i m ţ i t î n s t a r e s ă t r ă i a s c ă ş i n i c i n'ar f i a v u t p e n t r u c e s ă m a i t r ă i a s c ă d e s ­p ă r ţ i t d e ea . S e t e m e a s ă n 'o p i a r d ă , t r ă i a v e c i n i e s u b t e r o a r e a g â n d u l u i c ă e a l - a r p u t e a p ă r ă s i s a u că în tr 'o b u n ă zi s 'ar p u t e a s ă n 'o m a i g ă s e a s c ă a c a s ă ş i d i n c a u z a a c e a s t a c e a m a i m i c ă p r e s i m ţ i r e că a p i e r d u t - o îi r ă s ­c o l e a s â n g e l e , î i î n t u n e c a m i n t e a şi n u s e m a i s i m ţ e a î n s t a r e s ă f a c ă n i m i c . C â n d o v e d e a p e e a în să , s u f l e t u l i s e u m p l e a d i n n o u d e n ă d e j d i ş i ichiar d a c ă s e c e r t a u s a u s e b ă ­t e a u u n e o r i , f a p t u l că o a v e a a l ă t u r i ş i ş t i a că e î n c ă a lu i , î l f ă c e a s ă s u p o r t e s u f e r i n ţ a o u v o l u p t a t e , s ă - ş i r e c a p e t e î n c r e d e r e a î n v i a ţ ă , s ă - ş i u i t e d e s i n g u r ă t a t e a l u i p e n i b i l ă c a r e ar d e v e n i ş i m a i p e n i b i l ă d a c ă A r a b e l a l - a r p ă r ă s i p e n t r u t o t d e a u n a î n m i j l o c u l u n e i l u m i c u t o t u l s t r ă i n ă d e el .

O m a i c h e m ă o d a t ă l a m a s ă , s p u n â n d u - i că i - a a d u s n i ş t e p r ă j i t u r i şi o s t i c l ă o u v i n r a r da la n u n t a b o e r e a s c ă , d a r e a n u ise s i n ­c h i s i ş i - i t ă i e şi ilui p o f t a d e m â n c a r e . D e n i s a r fi v r u t a c u m m a i b i n e s ă d o a r m ă , s ă - ş i î n v i n g ă o b o s e a l a u l t i m a l o r d o u ă n o p ţ i p e t r e ­c u t e l a n u n t ă . N e m a i a v â n d p o f t ă d e n i m i c , n ic i m ă c a r d e a o m a i c h e m a o d a t ă la m a s ă , î n c e l e d i n u r m ă s e r u g ă d e e a s ă s e r i d i c e p e n t r u a f a c e a ş t e r n u t u l şi A r a b e l a s e r i d i c ă î n c e t , d o c i l ă , a d u n â n d u - ş i l u c r u r i l e î m p r ă ş ­t i a t e p r i n o d a i e ş i p u n â n d u - l e p e f i e c a r e l a l o c u l s ă u . P e u r m ă d e s f ă c u p a t u l ş i - i a r a n j a a ş t e r n u t u l s ă s e c u l c e , a p o i s e r e t r a s e î n g u r a f e r e s t r e i m a n s a r d a t e , p r i v i n d i n d i f e r e n t ă î n î n t u n e r i c c u g â n d u r i l e r i s i p i t e î n t o a t e p ă r ­ţ i l e , c a miş te s t e l e . O c h i i e i m a r i ş i t r i ş t i s e r e f l e c t a u î n o g l i n d a g e a m u l u i d i n fa ţă , a v i z i d e î n t u n e r i c ş i v i i p a r c ă ar fi v r u t e ă s o a r b ă î n t r e a g a n o a p t e . S u f l e t u l îi e r a g o l c a n o a p ­t e a — şi t o t u ş i p l i n d e î n t u n e r i c ş i d e s te le . . . S t e l e l e . . . „ D e s t i n e l e . n o a s t r e şi s t e l e l e " , î ş i a m i n t i e a c u v i n t e l e l u i M i h a i , p e c a r e a c e s t a i l e s p u s e s e c â n d s e î n t o r c e a u î m p r e u n ă p r i n ­t r e z ă p a d ă şi cer. c u c â t e v a dl ipe m a i î n a i n t e .

Miha i . . .

( n u v e l a ) D e o d a t ă , g â n d u l a c e s t a îi l u m i n ă f a ţ a ş i - i

u m p l u s u f l e t u l d e o s p e r a n ţ ă b o g a t ă c a o g r ă d i n ă . S e g â n d e a la î n f ă ţ i ş a r e a lu i , la g i n ­g ă ş i a c u c a r e o p u r t a s e p r i n o r a ş , p e s t r ă z i î n z ă p e z i t e ş i p u s t i i , l a m u z i c a l i t a t e a g l a s u ­lui s ă u , la c u v i n t e l e d e î m b ă r b ă t a r e , d e d r a ­g o s t e p e c a r e i l e s p u s e s e c u a t â t a s i n c e r i t a t e şi i n o c e n ţ ă . C e bă ia t a d m i r a b i l , c e f r u m o a s ă i s e p ă r e a v i a ţ a a l ă t u r i ide e l , c u r a t ă , s i n c e r ă , fără a s c u n z i ş u r i , fără b r u t a l i t ă ţ i l e c e î m b o ­g ă ţ i s e r ă e x i s t e n ţ a e i d e p â n ă a c u m . N i c i n u - i v e n e a a c r e d e c ă p e M i h a i î l c u n o a ş t e n u m a i d e d o u ă z i l e , d e c â n d ©1 a î n c h i r i a t u l t i m a o d a i e g o a l ă , d i n f u n d u l c o r i d o r u l u i p e c a r e s u n t î n ş i r a t e o d ă i l e l or : a ei , a l u i P a n a i t , a D o c t o r u l u i , şi , u l t i m a , a lu i M i h a i . U l t i m a a lui , ş i t o t u ş i p a r c ă c e a m a i a p r o p i a t ă d e e a , c e a m a i f r u m o a s ă . A c o l o i s e p ă r e a c ă s t ă d e c â n d l u m e a t â n ă r u l e i a d o r a t , p e c a r e ab ia a s t ă z i 1-a c u n o s c u t m a i b i n e , a b i a a s t ă z i a a f l a t c i n e e s t e , c e s u f l e t a r e şi c e m u l t ţ i n e a la ea . „ D e s t i n e l e n o a s t r e şi s t e l e l e " , d a , a ş a îi ş o p t i s e a s t ă s e a r ă M i h a i ţ i n â n d - o d e b r a ţ şi a l u n e c â n d c u e a p e s t e z ă p s d ă . c a d o u ă f a n t o m e . D e s t i n e l e l o r e e î n t â l n i s e r ă p e n e ­a ş t e p t a t e , c a i u m i n a a d o u ă s t e l e , şi s e r a c u -n o s c u s e r ă , p o a t e , s u r o r i şi r ă m ă s e s e r ă , p o a t e p e n t r u totdeauna, î m b r ă ţ i ş a t e ca d o u ă ş u v i ţ e d e l u m i n ă c e s t r ă b a t î m p r e u n ă î n t u n e r i c u l s i h a o s u l l u m i i .

Mihai . . . i n î n t u n e c i m e a d e d i n c o l o d e f e r e a s t r ă

A r a b e l a î n c e p u să d i s t i n g ă m a i î n t â i c â t e v a ş u v i ţ e d e l u m i n i , a l b ă s t r u i ş i r o ş c a t e , apo i c â t e v a p e t e c o l o r a t e c a r e s e c o n t u r a u î n î n ­t u n e r i c î n c e t , apropi in iduse d e g e a m şi c ă p ă ­t â n d f o r m e tot m a i p r e c i s e . P e u r m ă i s e p ă r u c ă z ă r e ş t e c h i p u l u n u i t â n ă r c a r e o p r i ­v e a , m u t , c u o c h i i m a r i şi g a l e ş i ^ z â m b i n d u - i c u o n e s f â r ş i t ă d e l i c a t e ţ e d i n c o l ţ u l b u z e l o r f r u m o a s e , d i s c r e t e . A r a b e l a î ş i î n c o r d a p r i v i ­r i l e , s c r u t â n d m a i a d â n c î n t u n e c i m e a şi v ă z u m a i b i n e f i gura t â n ă r u l u i c a r e s e u i t a î n och i i e i ş i - i z â m b e a m e r e u , c h e m â n d - o p a r c ă la s i n e . A c e l t â n ă r e r a et. F r u n t e a lui , o c h i i , g u r a , g â t u l , z â m b e t u l lu i d i s c r e t . p r i v i r i l e lui î n ţ e l e g ă t o a r e . . . î n c e t , b u z e l e ei şopt i ră u n

n u m e , a b i a a u z i t d e î n t u n e r i c şi d e ea î n ­s ă ş i : M i h a i !... D a r c a şi c u m ş o a p t a e i f u s e s e u n s a c r i l e g i u , v i s u l s e d e ş i r ă b r u s c , c h i p u l t â n ă r u l u i s e p i e r d u î n n o a p t e ş i î n l o c u l lu i s e f ă c u u n m a r e go l d e î n t u n e r i c . A r a b e l a zăr i a t u n c i î n o g l i n d a g e a m u l u i i m a g i n e a e i , c ă r e i a î i î m p r u m u t a s e p e n t r u o c l ipă î n f ă ­ţ i ş ă r i l e u n u i v i s m i n u n a t . . .

D e n i s i n t r a s e î n p l a p u m ă şi a l u n e c ă în tr 'un s b o r u ş o r s p r e f e r m e c a t e l e t ă r î m u r i a l e s o m ­n u l u i сагечі c u p r i n d e a u d i n toate p ă r ţ i l e ca n i ş t e b r a ţ e d u l c i ş i m â n g â e t o a r e . C â n d e r a g a t a s ă a d o a r m ă c o m p l e c t , A r a b e l a t r e c u p e l â n g ă e l , î n d r e p t â n d u - s e d e l à f e r e a s t r ă s p r e u ş ă , işi-'l î n t o a r s e d i n n o u la r e a l i t a t e . R i d i c ă î n c e t p l e o a p e l e o b o s i t e , î m b ă t a t e d e p r i m e l e l i cor i a l e s o m n u l u i şi o zări p e A r a b e l a p u -n â n d u - ş i p a l t o n u l p e u m e r i , p r e g ă t i n d u - s e s ă d e s c h i d ă u ş a şi s ă iasă .

— P l e c i i ar ? z i s e D e n i s p r i v i n d - o c u t r i s ­t e ţ e c u m s e d u c e .

—• P l e c . Ce , a m să d o r m c u t i n e , r ă s p u n s e e a ca î n t o t d e a u n a rece , o s t i l ă

D e n i s e r a i a r ă ş i r e v o l t a t p e s i n e c ă o f ă c u s e s ă s u f e r e şi că o f a c e s ă - ş i p i a r d ă d i n n o u o n o a p t e f ă r ă s o m n î n c a m e r a f r i g u r o a s ă a D o c t o r u l u i . Ii v e n e a s ă p l â n g ă şi s ă - ş i d e a c u p u m n i i î n oaiŢ, d e c iudă . D a r îş i a d u s e a m i n t e că e m a i b i n e aşa , o n o a p t e d e s p ă r ­ţ i ţ i p â n ă c â n d v a t r e c e rău l , şi că p â n ă d i ­m i n e a ţ a ei v o r u i t a t o t u l şi m â i n e v o r fi i a ­răş i p r i e t e n i : s e î n t â m p l a s e l u c r u l a c e s t a d e a t â t e a ori, s e c e r t a s e r ă , s e des ipărţ iseră, e a f u ­g i s e î n c a m e r a D o c t o r u l u i u n d e v e g h i a p â n ă d i m i n e a ţ a a l ă t u r i d e ce l c e l u c r a t o a t ă n o a p ­t e a , d a r a d o u a zi fo t î m p r e u n ă e r a u , ca ş i c u m n i m i c n u s'ar fi î n t â m p l a t . R ă m â n e a d o a r o s u b ţ i r e a m ă r ă c i u n e î n f u n d u l p i e p t u ­r i lor , î n s ă î n c u r â n d d i s p ă r e a şi a c e a s t a şi n u m a i r ă m â n e a n i m i c .

F o r t i f i c a t d e o f e r i c i r e d u l c e - a m a r ă , D e n i s s e s c u l ă d i n p a t şi s t i n s e l u m i n a , a p o i s e c u l c ă d i n n o u şi a d o r m i î n c u r â n d .

• C â n d i n t r ă î n c o r i d o r u l d i n f a ţ a o d ă i l o r ,

M i h a i zăr i p e s u b uşi l u m i n a a p r i n s ă î n t o a t e c a m e r e l e , a f a r ă d e a lui , şi f u a s i g u r a t că t o a t ă l u m e a e a c a s ă , e l f i i n d u l t i m u l o a r e s e î n t o r c e a la o r a a c e a s t a t â r z i e d i n n o a p t e . S e d e s p ă r ţ i s e d e A r a b e l a c u c â t e v a c l i p e m a i î n a i n t e , o l ă s a s e p e e a să i n t r e s i n g u r ă î n casă , şi p u ţ i n d u p ă c e i n t r ă şi e l , a u z i ţ i p e t e l e a s c u ţ i t e a l e lui D e n i s , d a r n u - ş i î n c h i p u i că l u c r u r i l e a u să ia o î n t o r s ă t u r ă a tâ t d e v i o ­l e n t ă . I s e p ă r e a f i rească r e v o l t a lu i D e n i s c â n d A r a b e l a s e î n t o r c e a a t â t d e t â r z i u a c a s ă , d a r p e n t r u a n u o p u n e p a A r a b e l a în tr 'o s i t u a ţ i e şi m a i g r a v ă f a ţ ă d e D e n i s , n u s e g â n d i n ic i o c l ipă să i n t e r v i n ă , î n c r e ­d i n ţ a t că l u c r u r i l e s e v o r l in i ş t i e l e d e l à s i n e . D e a s e m e n i , n u s e g â n d i s ă m a i t u l b u r e n i c i p e v r e u n u l d i n c s i d o i c o l o c a t a r i cu care , d e ş i î i c u n o s c u s e a b i a d e d o u ă z i l e , s e î m p r i e t e n i s e to tuş i f o a r t e r e p e d e D e a l t f e l , n i c i n u d o r ia să v a d ă p e c i n e v a î n m o ­m e n t u l a c e l a . Ca u n h o ţ c a r e s e î n t o r c e a a c a s ă c u o f e r i c i r e p r o a s p ă t ă , f u r a t ă c u i v a d i n o r a ş — şi c o n ş t i i n ţ a că e furată , furată ou a d e v ă r a t , î l f ă c e a să e v i t e şi m a i m u l t o a m e n i i — e l v o i a s ă f i e s i n g u r , a b i a a ş t e p t a să s e v a d ă î n t r e para ţ i i o d ă i i lu i , să v i ­s e z e , să tse b u c u r e , s ă - ş i r e f a c ă î n p a c e , c l i p ă c u c l i p ă , t o t m a r e l e v i s î m p l e t i t a s t ă z i î n t r e i n i m a lu i şi i n i m a ce i s e d e s c h i s e s e cu a t â t a î n c r e d e r e a A r a b e l e i . E r a m a i b o g a t a c u m , m a i m â n d r u , p u r t a c u e l s o a r t a şi î n ­c r e d e r e a u n e i f i i n ţ e î n t r i s t a t e ş i f a p t u l a c e s t a îi d ă d e a f o r ţ e n o u i ş i -1 f ă c e a să p r i v e a s c ă r e a l i t a t e a d i m p r e j u r , l u m e a , c u a l ţ i och i , m a i calz i , m a i p r i e t e n o ş i , m a i î n ţ e l e g ă t o r i . P r i n

A r a b e l a , c a r e - i p o v e s t i s e a s t ă z i î n t r e a g a v i a ţ ă , c u t o a t e n e n o r o c i r i l e ş i t r i s t e ţ i l e e i , i s e p ă r e a că a l u a t c u a d e v ă r a t c o n t a c t c u l u m e a î n c o n ­j u r ă t o a r e , p e o a r e o p r i v e a c u a l ţ i o c h i p â n ă a c u m , m a i h i m e r i c i , m a i i n d i f e r e n ţ i . L u m e a î n c e p e a s ă e x i s t e ş i p e n t r u e l şi î n s ă ş i v i a ţ a , f e r i c i r e a l u i d e a s t ă s e a r ă i s e p ă r e a c ă e î n f u n c ţ i e d e a c e a s t ă l u m e r e a l ă , d e a c e a s t ă u m a n i t a t e v a s t ă şi c o m p l e x ă . î n t u n e c a t ă s a u s e n i n ă , p e c a r e o i g n o r a s e p â n ă a c u m . A r a ­b e l a î l p u s e s e î n c o n t a c t c u e a şi p e n t r u a c e a s t a îi d e v e n i s e a t â t d e d r a g ă , a t â t d e n e ­c e s a r ă f r ă m â n t ă r i l o r lu i s p i r i t u a l e .

I n t r ă î n c a m e r a l u i p e c a r e o g ă s i t r i s t ă şi r e c e ca o c o l i b ă p ă r ă s i t ă , d a r a c u m n u s e m a i s p e r i e , c a î n z i u a p r e c e d e n t ă , d e a t m o s ­f era odă i i , n e p r i e t e n o a s ă şi a s p r ă . A c u m n u s e m a i s i m ţ e a s i n g u r , v i b r a î n j u r u l s ă u o s i m f o n i e î n t r e a g ă d e v i s u r i şi d e s e n t i m e n t e c a r e - i c o l o r a u e x i s t e n ţ a c u c e l e m a i v i i n u ­a n ţ e . A p r i n s e f o c u l c u c e l e c â t e v a b u c ă ţ i d e l e m n e î m p r u m u t a t e d a l a v e c i n i î n c u r s u l z i ­lei şi î n c â t e v a m i n u t e a e r u l d i n c a s ă î n c e p u să .se s c h i m b e , d e v e n i n d c a l d , f a m i l i a r , p l ă c u t .

M i h a i s e g â n d i c ă e ora c â n d ar t r e b u i s ă s e c u l c e , d a r n u s i m ţ e a n i c i o t r a g e r e s p r e s o m n . S u f l e t u l ş i m i n t e a îi e r a u î n c ă r c a t e d e o c o m o a r ă d e f a p t e n o u i , m a i p u t e r n i c ă d e c â t s o m n u l şi m a i b o g a t ă c a v i s u r i l e u n e i n o p ţ i î n t r e g i . A r fi v r u t să s c r i e c e v a . d a r n i c i a c e a s t ă i d e e n u - 1 a t r ă s e s e a t â t d e m u l t c a s ă - 1 p o a t ă d e s p r i n d e c o m p l e c t d e reali­t a t e a m i n u n a t ă d i n jur , p e n t r u a-1 f a c e să s e c o n c e n t r e z e a s u p r a u n e i t e m e a b s t r a c t e î n fa ţa h â r t i e i a lbe . Era î n c o n j u r a t d e o a t m o s ­f eră i n t i m ă şi d u l c e , ce -1 p r e d i s p u n e a s p r e r e v e r i e şi l e n e . A b i a a c u m o b s e r v a că, î n c ă l ­zită b i n e , o d ă i ţ a lu i e o b i j u t e r i e f ă c u t ă p a r c ă a n u m e p e n t r u v i s ş i i s e p ă r e a o i m p i e t a t e g â n d u l că a r p u t e a l u c r a c e v a î n t r ' u n d e c o r a t â t d e p o t r i v i t p e n t r u r e c u l e g e r e şi v i s a r e . Ar fi v r u t să v i s e z e c u och i i d e s c h i ş i ş i s ă p a r c u r g ă î n g â n d c l i p e l e t ră i t e cu c â t e v a c e a ­sur i m a i î n a i n t e î n c a m e r a A r a b e l e i , u n d e s e s e d u s e s e p e n t r u p r i m a d a t ă c h e m a t d e ea şi o d e s c o p e r i s e a t â t d e f r u m o a s ă şi s t r a n i e , a t â t d e i n t e r e s a n t ă şi p a s i o n a t ă , a t â t d e s i n ­g u r ă şi f a m i l i a r ă ; ar fi v r u t să a s c u l t e î n c ă o d a t ă p o v e s t i r e a c i u d a t ă a v i e ţ i i ei , p e care A r a b e l a i -o s p u s e s e a s t ă e e a r ă , c u l a c r i m i î n och i , în tr 'o c â r c i u m ă s ă r ă c ă c i o a s ă ş.j m u r ­dară . N u s e m a i s i m ţ e a i zo la t a c u m , p u t e a să s t e a d e v o r b ă c u a m i n t i r i l e c e l e m a i p r o a s ­p e t e şi s ă f a c ă p r o i e c t e p e n t r u t o a t e z i l e l e c e v o r u r m a d e a ic i î n c o l o . A r a b e l a s t ă t e a î n c e n t r u l r e v e r i i l o r lu i , p l i n ă d e o t a i n i c ă şi m i s t e r i o a s ă f r u m u s e ţ e , ca o l u m i n ă î n j u ­rul c ă r e i a d a n s a u mi i d e i m p r e s i i c o l o r a t e î n m i i şi m i i d e n u a n ţ e .

T â r z i u , m a i m u l t s p r e a - ş i a m ă g i c o n ş t i i n ţ a că t o t u ş i as tăz i a l u c r a t c e v a , s e a p u c ă s ă - ş i î n s e m n e z e î n j u r n a l u n e l e d i n i m p r e s i i l e şi r e f l e c ţ i i l e p e r i n d a t e în u l t i m u l t i m p p r i n c â n m p u l c o n ş t i i n ţ e i sa l e . D e z e c e z i l e , d e c â n d p l a c a s e d i n t r e ai lui , n u m a i s c r i s e s e n i m i c î n j u r n a l u l s ă u i n t i m . A c u m a v e a o m u l ţ i m e d e g â n d u r i d e î m p ă r t ă ş i t ace s tu i c o n ­f i d e n t i l u z i o n a r şi o d a t ă p r i n s î n f a ţ a h â r t i e i a l b e , p e n i ţ a îi a l e r g a f r e n e t i c ă p e s t e p a g i n i , s c r i i n d a p r o a p e a u t o m a t , a b i a p u t â n d u - ş i s t ă p â n i r e p e z i c i u n e a c u c a r e a m i n t i r i l e şi i d e i i e îi d e f i l a u p r i n m i n t e .

In v r e m e c e s c r i a , a d â n c i t î n l u m e a i m ­p r e s i i l o r ce c ă p ă t a u c a r a c t e r d e d u r a b i l i t a t e d e a l u n g u l p a g i n i l o r a l b e , i s e p ă r u că auz i c â t e v a c i o c ă n i t u r i î n u ş ă , a t â t d e u ş o a r e î n c â t m a i în tâ ' c r e z u că e o p ă r e r e şi nioi n u r ă s ­punse-, n i c i n u s e d u s e să d e s c h i d ă . D u p ă c â t e v a s e c u n d e , a c e l e a ş i c i o c ă n i t u r i , ş i m a i u ş o a r e î n c ă , î l f ă c u r ă să c r e a d ă că e v i c t i m a v r e u n e i v i z i t e s t r a n i i şi s e î n d r e p t ă s p r e u ş ă m u t , s p r e a s u r p r i n d e a p a r i ţ i a a e r i a n ă oe v e n i s e să-ii t u l b u r e l i n i ş t e a la o o r ă a t â t d e t â r z i e d i n n o a p t e . S e a p r o p i e î n c e t d e uşă , c ă l c â n d în v â r f u l p i c i o a r e l o r , a p o i o d e s c h i s e b r u s c — dar 'în loc d e u n corb m i s t e r i o s v e n i t s ă - i c e a r ă o s p i t a l i t a t e s a u d e c i n e ş t i e c e a l t ă f a n t o m ă , i n f a ţ a lui s e a f la A r a b a l a , f r u m o a s ă ş i r e a l ă , c u d e g e t u l p u s p e s t e b u z e , f ă c â n d u - i s e m n să n u s c o a t ă n i c i o v o r b ă ş i i n t r â n d r e p e d e î n c a m e r a lu i fără să p r o ­n u n ţ e n i c i u n c u v â n t . M i h a ; f u c o v â r ş i t d e b u c u r i e şi m i r a r e . î n t r ' o c l ipă î n s ă î ş i d ă d u f u l g e r ă t o r s e a m a d e s i t u a ţ i e şi n u m a i p u t u p r i c e p e n i m i c . A c u m A r a b a l a e r a î n c a m e r a lui , a l ă t u r i d e el , r e a l ă şi d e s ă v â r ş i t ă ca î n t o t ­d e a u n a , aşa c u m ş i - o î n c h i p u i a c â n d e r a s i n ­gur , — d a r n u p u t e a î n ţ e l e g e ce c a u t ă î n o d a i a sa a c e a s t ă n e b u n ă f e r m e c ă t o a r e a c ă r e i p r e z e n ţ ă îl î n ă l ţ a ş i -1 d i z o l v a î n a p e l e n e d u ­m e r i r i i .

A r a b e l a î ş i a r u n c ă h a i n a d e a c u r m e z i ş u l p a t u l u i , şi s e a ş e z ă p e m a r g i n e a l ă t u r i d e ea . In c a m e r ă e r a ca ld , p l ă c u t , p u t e a să r ă ­m â n ă în r o c h i e .

— M i h a i , s ă n u te s u r p r i n d ă : a m v e n i t să d o r m la t i n e .

M i h a i era fără h a i n ă , î n t r ' u n p u l l - o v e r v e r z u i , fără m â n e c i ; c ă m a ş a d e s c h i s ă i a g â t lăsa să i s e î n t r e v a d ă p i e p t u l a t l e t i c şi f r u ­m o s , iar d i n m â n e c i l e s c u r t e îi c ă d e a u b r a ţ e l e r o ş c a t e a c o p e r i t e c u f ire c â r l i o n ţ a t e d e p ă r c e s t r ă l u c e a u î n l u m i n a b a c u l u i , i r i z a t e ca o b e t e a l ă d e aur . Ea n i c i o d a t ă n u m a i v ă z u s e u n t r u p b ă r b ă t e s c a t â t d e t â n ă r , d e p r o a s p ă t , d e f r u m o s .

— A r a b e l a , d a r c e î n s e a m n ă as ta ? N u - ţ i d a i s e a m a . . .

— M i h a i , n u m ă d o j e n i z a d a r n i c . A m v e n i t să d o r m la t ine . V r e i să p l e c d e a ic i la D o c ­t o r ? N u p o t să p lac , c r e d e - m ă M i h a i , s u n t , v r e a u să r ă m â n l â n g ă t i n e , să f i m î m p r e u n ă , n u p o t a l t f e l .

— B i n e , dar g â n d e ş t e - t e , c e v a s p u n e b ă r ­b a t u l t ă u c â n d v a a f l a *

d e P E R I C L E M A R T I N E S C U

— B ă r b a t u l m e u ! A h , c e c o p i i e ş t i , şopt i ea p r ă b u ş i n d u - s e c u fa ţa î n p a l m e , î n m i j ­locul p a t u l u i , î n e c a t ă î n p ă r u l s t r ă l u c i t o r c a r e - i a c o p e r e a gâ tu l , f r u n t e a , t â m p l e l e . B ă r ­b a t u l m e u ! El n ic i n u ş t i e că t u e x i ş t i , a c u m d o a r m e şi c r e d e că s u n t î n c a m e r a D o c t o r u ­lui, ca d e o b i c e i u . Cel p u ţ i n , a o u m câtă v r e m e e l î n c ă n u ş t ia că tu e x i ş t i , ar t r e b u i să f i u m a i fer ic i tă că m ă a f l u aici că s u n t e m î m ­preună . . . M i h a i , p e n t r u c e v r e i s ă - m i t u l b u r i a c e a s t ă f er i c i re ? A h , d a c ă ai ş t i ce î n s e a m n ă p e n t r u m i n e , a s t ă s e a r ă , v e n i r e a m a a aic i , la t ine , î n s i g u r a n ţ ă , în f er i c i rea noas tră . . . D e c e v r e i s 'o t u l b u r i ?...

M i h a i s e s i m ţ e a , e d r e p t , f o a r t e î n c u r c a t . N u m a i î n c a p e î n d o i a l ă c ă se î n d r ă g o s t i s e d e A r a b e l a c h i a r d i n p r i m a zi , c â n d v e n i s e să v i z i t e z e oda ia a c e a s t a d e î n c h i r i a t şi o g ă s i s e n u m a i p e e a aici , d e r e t i c â n d s i n g u r ă p i i n c a m e r e l e a c e s t u i „ v a g o n d e v i sător i ' ' , c u m n u m i a D o c t o r u l m a n s a r d a lor. S e î n d r ă ­g o s t i s e d e ea d e l à p r i m e l e v o r b e , d e l à îmtâi le î n t â l n i r i a l e och i lor , p e u r m ă s e a p r o p i a s e r ă şi m a i m u l t as tăz i c â n d a u s tat o d u p ă a m i a z ă î n t r e a g ă d e v o r b ă în c ă m a r a e i , f i ind s i n g u r i a c a s ă , a p o i a u p l e c a t î m p r e u n ă î n o r a ş , să s e r ă c o r e a s c ă , să s e p l i m b e , n i m e r i n d î n t r ' u n birt d e m a h a l a u n d e i -a p o v e s t i t t o a t ă v i a ţ a , tot s b u c i u m u l ei — t o a t e c o n t r i b u i s e r ă şi m a i m u l t la î n t ă r i r e a s e n t i m e n t e l o r s a l e f a ţ ă d e ea . D u p ă t o a t e a c e s t e a , trez i t s i n g u r î n o d a i a lui , M i h a i s e g â n d i la ea , o v e d e a p e s t e tot , t o a t e g â n d u r i l e l u i f o r m a u u n c o l i e r î n j u r u l f igur i i ei p e c a r e îi p l ă c e a s 'o a d m i r a , s'o c h e m e , s'o s c o a t ă d i n m a t e r i a l i t a t e şi s'o p u n ă în m i j l o c u l v i z i u n i l o r şi r e v e r i i l o r lui i z v o r i t e n u m a i d i n a m i n t i r e a i m a g i n i i e i La a c e a s t ă î n t o r s ă t u r ă n u s e g â n d i s e î n s ă n i c i o d a t ă . N u p r t v ă z u s e că l e g ă t u r a lui c u A r a b e l a ar p u t e a c ă p ă t a a t â t d e r a p a d e u n c a r a c t e r s er ios , c u r e s p o n s a b i l i t ă ţ i şi g e s t u r i c a r e ies d i n c a d r u l p u r e i r e v e r i i , d e v e n i n d o r e a l i t a t e — o s p l e n d i d ă şi, t o t u ş i , o r i s c a n t ă rea l i t a t e . A r a b a l a în o d a i a lui !... P â n ă a c u m n i m i c n u i - a r fi s u r p r i n s în a c e a s t a , căc i totul era u n joc al f a n t e z i e i , t o t u l e r a o r e ­v e r i e , dar a c u m a c e s t joc s'a t r a n s f o r m a t b r u s c în tr 'o s i t u a ţ i e rea lă , s e r i o a s ă . P a r c ă se t e m e a d e a c e a s t ă î n t o r s ă t u r ă n e a ş t e p t a t ă , dar cu toa te a c e s t e a , n'ar fi r e n u n ţ a t n i c i o d a t ă la ea . N u ş t i e totuşi c e t r e b u e să facă. . . C e v o r s p u n e m â i n e , ce i la l ţ i c h i r i a ş i d e a l ă t u r i , c â n d v o r af la că A r a b e l a a d o r m i t î n c a m e ­ra lui, c u m îl v o r j u d a c a . c u m s e v a d e s c u r c a cu D e n i s a căru i fur ie v a c ă p ă t a propor ţ i i f ă r ă , m a r g i n i 9 . . . V a ti un s c a n d a l m o n s t r u o s , p e a tâ t d e m o n s t r u o s , p e cât d e f r u m o a s ă e clip;-a c e a s t a : A r a b e l a î n c a m e r a lui... D a r M i h a i n u s e g â n d i n u m a i la e l ; sa g â n d e a şi la p e r s o a n a A r a b e l e i , p e c a r e n'ar fi v r u t d e l o c s'o p u n ă în tr 'o s i t u a ţ i e d e l i c a t ă ; d i m p o t r i v ă , ar fi v r u t s'o î n a l ţ e cât m a i m u l t î n faţa ce lor la l ţ i , s i m ţ i n d că a t u n c i ar i u b i - o şi m a i m u l t . şi m a i a d e v ă r a t , p r i v i n d - o cu o î n c r e -<1eia şi cu u n e n t u z i a s m m u l t m a i m a r e .

— A r a b a l a d r a g ă , z i s e e l î n c e r c â n d s'o r i ­d i c e s p r e a pr iv i î n faţa e i . dar c â n d v o r aflu v e c i n i i . P a n a i t , D o c t o r u l ?...

A r a b e l a s e r id ică î n t r e b r a ţ e l e lui s p r i j i ­n i t e d e u m e r i i oi şi-1 p r i v i l i m p e d e şi s e r i o a s ă in o c h i c u e x p r e s i a u n e i r e z o l u ţ i i d e f i n i t i v e .

— P e n t r u c e n u t e î n t r e b i c e s p u n a c u m . că t r ă e s c c u u n g r e c ? M i h a i , î n f a ţ a d r a g o s t e i n u m a i e x i s t ă o a m e n i , l eg i şi p ă r e r i . D a c e n u vre i să m ă î n ţ e l e g i ?... C e î n s e a m n ă e i p e n t r u m i n e , s a u ce î n s e m n e u p e n t r u ei, ca ,să m ă f e r e s c ? Ei m ă c u n o s c f o a r t e b i n e . ş t iu c u m tră i e sc , p o a t e m ă c o m p ă t i m e s c , p o a t e îmi d o r e s c s i n g u r i o soar tă m a i bună . . . D e c e să m ă f e r e s c d e ei ? E o a r e o c r i m ă că t e i u b e s c . M i h a i ?

U r m ă o c l ipă d e t ă c e r e î n care o c h i i lor s 'au p r i v i t r e c i p r o c , a d â n c p â n ă la h i p n o t i ­z a r ă M i h a i p ă r e a u l u i t d e f e r i c i r e şi surpr i ză .

— I u b i t a m e a , n u m ă a ş t e p t a m să f ie a t â t d e f r u m o s î n s e a r a a s t a ! z i s e el o u p r i n z â n d - o c u b r a ţ e l e şi s t r â n g â n d - o la p i e p t c u d r a ­g o s t e , c a p e o p ă p u ş ă d e m ă t a s e . î ş i î n f u n d ă faţa î n p ă r u l e i b o g a t r i s ip i t la p i e p t u l lui apo i îi c u p r i n s e g u r a în tr 'un s ă r u t î n f o m e t a t c ă r u i a fa ta i se d ă d u c u toată c u c e r i t o a r e a e i v r a j ă f e m e e a s c ă .

C â n d s 'au d e s f ă c u t d i n î m b r ă ţ i ş a r e s 'au s u r p r i n s u n u l î n faţa ce lu i l a l t , u lu i ţ i şi f e r i ­ciţ i , ca şi c u m ar fi c ă z u t p e n e a ş t e p t a t e , a m â n d o i p e m a r g i n e a a c e l u i a ş pat , d u p ă o r ă t ă c i r e f r ă m â n t a t ă pr in tr 'o n o a p t e d a c o ş ­m a r u r i , î n t r ' o c l ipă , cât ţ i n u s e s ă r u t u l lor. l u m e a s e s c h i m b a s e c o m p l e c t , d i n i n i m i l e lor d i s p ă r u s e r ă t o a t e n e l i n i ş t i l e şi n e d u m e r i r i l e , t o a t e a m i n t i r i l e şi t e m e r i l e şi p ă r e a u d o u ă f i i n ţ e . i n o c e n t a şi p u r e ca p r i m i i v i e ţ u i t o r i ai u n u i p ă m â n t c a r e n'a m a i c u n o s c u t o a m e n i î n a i n t e a lor. In s ă r u t u l lor s e î n e c a s e r ă şi s e t o p i s e r ă t o a t e t r i s t e ţ i l e şi g r i j i l e l u m i i , şi

r ă m ă s e s e r ă n u m a i ei doi , pr imi i şi u l t i m i i , ce i m a i f r u m o ş i ş i ce i m a i s i n g u r i fii ai une i v i e ţ i l ips i tă d e m a r t o r i . D i n c o l o d e ei n u m a i e x i s t a n i m i c a c u m , l u m e a e r a u n n e s f â r ş i t p u s t i u , o i m e n s ă t ă c e r e în m i j l o c u l c ă r e i a v i e t u i a u n u m a i e i do i . l iber i şi î m p ă c a ţ i . F i ­g u r a A r a b e le i s t r ă l u c i a ca u n s o a r e , i a r ei i sa p ă r e a c a p u l lui M i h a i un F ă t - F r u m o s d i n p o v e ş t i . R i d i c ă m â n a ş i - i a t i n s e uşor cu m i j l o c u l p a l m e i t â m p l a î n c u n u n a t ă d e m i ­raco l , s p r e a s e c o n v i n g e că v i su l a c e s t a e u n v i s r e a l .

M i h a i se r i d i c ă şi s e î n d r e p t ă s p r e m a s a s ă - ş i s t r â n g ă c a i e t u l şi c e r n e a l a u i t a t e d e s ­ch i se . A r a b e l a îşi p u s e h a i n a în cu ier , a r a n ­j â n d - o f r u m o s a l ă t u r i d e a lui M i h a i , pa u r m ă d e s f ă c u p a t u l , î n t i n s e l i n j e r i a a lbă , a ş t e r n u to tu l c u g e s t u r i d e o d o m o a l ă g r a ţ i e , în tr 'o t ă c e r e e x t a t i c ă d e c e r e m o n i a l r e l i g i o s , a p o i s t i n s e l u m i n a şi î n c e p u să se d e s b r a c e .

ЗПоаНеа pândarufui Măciuca grea lovise tâmpla'n plin Şi omul a căzut sdrobit între butuci. Pe frunte sângele s'a năclăit ca şi un vin Şi-i vezi spărtura 'n tidvă, mare, de-l însuci.

Sticlos i-e ochiul drept ; căci pe cel s tâng Aceiaşi lovitură 1-a strivit. Pe creerul ţâşnit , în chită muşte le s'astrâng, Căci m â n a i-e'nlemnită pe cuţit .

Şi numai piersicii se c lat ină spumos. . . Miros dé coarnă răbufneşte 'n boare ; Alăturea coliba, ca tăiată'n os, Surîde alb, cu dinţi de var, la soare.

încolo l iniştea se-aşterne ca o plasă. In boabe mustu l fierbe liniştit. . . Un nuc foşneşte lung frunzişu-i de mătasa . Şi omul pare-aşa, cum stă, c'a adormit.. .

PAVEL P. BELU

http://fug.se
Page 7: IMI II Sil - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/18984/1/BCUCLUJ_FP_P3441_1940...imi ii sil proprietar: soc. an. „universul" bucureŞti, brezoianu 23 director

9 Martie 1940 U N I V E R S U L L I T E R A R 7

Noţiuni d e arta dramatica —Lecţia V-a—

de V. MAXIMILIAN

E a d e v ă r a t , s e î n t â m p l ă d e s m a s ă . c â n d s u n t e m sua -ăra ţ i , aicbcruauti, cuire j o a c ă m t i e c u r e c a n d p r e i e s t á a i s a u c a n a v r e m s e a r a a c e e a ş i p i e s a , s ă - ş i m e c a - s a c o n v i n g e m p e c i n e v a . ŞL t o t n_a_ae, o a ы л і р л , j œ n ş i SĂ s e a ş a , n u m e n i n u n e î n v a ţ ă , c u m f o u u s â a s c a ae *W>O<*SIÁ m e c a n i - s ă v o r l x a n d e a p r o a p e , « e a e -z a . e , j u c â n d .cLsurut s a u v o r _ p a r t e , d e f o a r t e a e p a r t e ş i с а д і b iru i m u e r e p i - c i c a p a a ^ e n e i u i n u v r e m s ă n e a iuua c i n e v a c a ­s a u u e s p r e c n e s t i u n i peavsoiiaiie. re t r a g e o u u i r e c h i a . i S i m ţ u l ş i D i d ó i m t a c e chuar a i u z a e da o e x p e r i e n ţ a n e s í á u n s c m d e a -а & ш г е а и а s c e n a a u n t r e u n a c - j o n s . P e s c e n ă і ш а , a c t o r u l n u t o r ş i s o ţ i a s a , c a r e i n u u p c e a L j A e s t e cea aua v iaţa , d e t o a t e juoàiui o comeidue ide M o n e r e , z i l e l e . C e l c a r e b a t e i n m a s ă . c a p r i n t r e r e p . i c i i ş i a u r e s a u u n u i о е ц C i i í ű v e c b a ş t e , est-e ш і

a-Duüa. . d i l taute п ц u r a t u r i . D a r p e r s o n a g i u áramai tac , c a r e p o a _ c l i a i ' m a s e m e n e a c a z u r i a t u u - t e f i um b ă d ă r a n , u n o o b i i e t c . ш » exipiciaiüa.Z3 amobia , s a a r - ŞJ a t u n c i e n e v o i e d e o „ i c - i m â t i s b i c a uuin s e n i l e p n e c e u e n t e , o a r t i s t i c ă " i n c a r e a c t o r u l s ă î n -s p m n e п ш г а е a c t o r ü e o r g e f ă ţ i ş e z e a s e m e n e a peo'soniaşc 1. b i t i r , d e d a U a m e c i i u F r a a i o e z a , E s t e a d e v ă r a t , c ă s e c e r e a o t o -p j o u t w o r l a Ooaisei-viator. „ K e s - n u l u i s a l i e c a t s e p o a t e ide s i n ­tonie u n e i nte.se b o g a t e — o C e r i n c e l e c e s p u n e , f o r m a s p u n e t o t a o n i n o a s a — s e p o t c o n c r e t ă i n c a r e s e m a t e r i a l i -m a n c a ş i reçu a d o u a za, a u z e a z a a c e a s t ă s i n c e r i t a t e i n s ă , е а і л - ш г е s a v o a r e , a a r і ш ţ i n e t n s b u e ş t e n e a p ă r a t s ă c o n ţ i n ă muut-. АОІОІШІ cuire ş i _ a m e c a - n o ţ i u n e a „ d e i n u m o s " . Ş i d i n miaaib g e s u i r n e ş i t i u t u a a n u i e a c e s t p u n c t d e v e d e r e s t a t u r i l e s l a i ş e ş u ; pr im a ш m a i а ш р т е - p r o f e s o r u l u i s u n t b . n e v a n ne ş i s - o n a puiu.iicui. M C I A I I . z a r e a , s e i n d i s p e n s a b i l e . E l r e v i z u i e ş t e ş t i e , e s i * u y s i i a a e s i n c e r i t a t e " , m i j l o a c e l e d e e x p r e s i e a l e e . e -

Ш с а i i i s e ш і і а ш р и а s a a b - vuaui şa i e о о о г к ш п е а и а pen i tou s e r v a n i d e p e s c e n a p e s p e e t a - a l u a o înfăţişare artistică. ta-im., c a r e с а а л а s a u а и о ш і е M i j l o a c e l e de e x p r e s i e î n iin s a l a , s a u p e a o m n u l c a n e sie C i a r e S e m c a r n e a i z â v i a ţ a л и ш і u i t a prun i o j . , s a - ş i g a s e u s c ă p e r s o n a j d r a m a i t i c s u n t : vor-vire .o o u a i o ş t i n ţ â , a c e a a t a і ш Ыіеа ş i mimica. I n a c e a s t a d i n î n s e m n e a z ă c a , n o i a c t o r i i , n u u r m ă i n t r ă , e x p r e s i a f e ţ i i , a

p u n e m s-imbirs m r o i u r i l e n o a ­s t r e . Uoniirioiuil d e s p r e c a r e v o r ­b e ş t e D i U e r u t n u e x c l u d e s e n s i -buiiitaitea. £íl e a c e l a ş c a ş i i n V iată- n o a s t r ă de boaite z i i e i e .

т а . и t o r ş i toate a t i b u d i n i l e c a p u l u i

A ş a c u m v o n b i m f i e c a r e , e s t e d e a j u n s p e n t r u ra iparturj le z i l n i c e . P e n t r u а c o n v j n g e p e

S imnamimuede n o a s t r e n u s u n t . c i n e v a , o u m s e in i tâ impiă m o -e t e uaiie s u p u s e i n o r i c e m o ­m e n t imnul c o n t r a i '/ „ fcs te un p r o c e d e u n a t u a u i , e s t e auinul e . chiiiibrui iad j u d e c a t u l n o a s t r e , ciute b u n a sânabaibe a nervi i ior , f ă r a ö a s e pottita s p u n e că d t a ciaoiz-a acesűou cooi.iicd suniDem f a l ş i s a u preiăouiţa . Gine di intre

r i ' j tone s a u m- t e a t r u , s e c e r e um î n v ă ţ ă m â n t » . Hiwaţămant iu i l „vombiirei" s'air î m p ă r ţ i m t r e i r a m u r I : Vorbirea corectă, rit­mica ş i expresivă.

P r i n v o a b i r e a . c o r e c t ă se în­ţelege pronuiniţiia e x a c i t â a c u ­v i n t e l o r ş i r e s p e c t a r e a pumobui-

n o i üti i a s ă y - a u a g e m e г е . о г u n e i aţ . ie i . P r o n u n ţ i a o i n v ă ţ ă m d i n d u r e r i s u I l e D e ş t i de d i m . n e a ţ a p a n a s e a r a ? u a r m a i a l e s c i n e dlnt-re n o i mu-işi d ă seaonta c u c a . CAT d e m a r e ş i r e c e n t a a r îi . o d u r e r e , n u і ш о и . е s a s e m â ­n u i e ş t e , p e s t r a d ă s a u i n l o c a _ I u n PUDLIICE, e i n u m a i a t u i n c i c â n d împrejua-aniLa o î n g ă d u i e .

p r i m i i a n i a i c o p i l ă r i e i , c u a j u -tonuil .• pâininiţuor, d a c ă a c e s t o r a n u l e p l a c e s ă s t r â m b e c u v i n ­tele c â n d î ş i m â n g â i e o d r a s l e l e . A t t f e l s a r c i n a d e a î n d r e p t a c e a u s t r a c a t p ă i r i o ţ l i r e v i n e p r o -f e s o - r l o r d e c l a s e l e p a m a r e d a ­c ă a u p r e g ă t i r e p e n t r u un . a s e -

( R e n é u u u i n i c , „ r h e a u - ţ n o u - m e n e a c u r s . I n c e p r i v e ş t e " ' pií inictuatáa, a t e n ţ i a c e t r e b u i e

s ă i s s d s a , e t o t a ş a d e i m p o r ­tantă c a ş i a pnomiuaitţiiei. N e r e s -p e o t a r e a p u i n a b u a ţ i e i s c h i m b ă s a u ' t u r b u r ă e n o r m î n ţ e l e a u u fraKelor . S ă n e aanmiMim n u m a i c e e f e c t f ă c e a m u t a r e a v i r g u l e i im răspunsa ir i i l e o r a c o l e l o r . A c e ­l a ş l u c r a s e p o a t e î n t â m p l a ş i a s t ă z i , c u o r i c a r e d i n t r e с э і е

v e a u " ) . A c e l a ş l u c r u s e î n t â m p l a ş i PE s c e n a , öeo i s ib j l i ta t e ja a c -ticu'uiu: e s t e s u p u s a uniui c o n -

. t r o l . D e o s e b i r e a m a r e i d t o t í e viai^a DE t o a t e z i l e l e ş i v i a ţ a ECTOR.uUia p e s c e n a , c a p e r s o n a ­g i u DRIAJNAITIX, еиье AOEEA c e a m s p u s ş i a l t a d a t ă : ш v t a ţ a p e toa . te z i l e l e d u n ă r e a s u f l e t e a s c ă revjuie i a r ă v o i a n o a s t r ă ş d e ş i e g r e u -sa ,ші NE_O m a i n u i e s t ă m Oriu i iae , t o t u ş i ICUŞ-m s a N E - o î n â o u ş u i i . i n t i m p CE actor ,u l i -mediiait c e î n l â L u r â i i m a g u n e a oupriiiiisà ini voi, s e n s i b u i t a t e a M4>esaira exprimăiivi i e m c ţ i e i , i n c e t e a a â . Ş : d u p a c u m o POA*E fi.iice s a ÎNCETEZE toc a ş a ş i -O POAITE p r o v o c a i m e d i a t , c o n t i -n u â n d u - ş i j o c u l .

A c e a s t ă s incen ' tar te o u c a r e aictorua trebuie SĂ-şi 1 t r ă i a s c ă r o l u l N ' a l i p s i t n i c i o d a t ă m a ­rilor o r e a ţ i u n i idramiat ice . N u ­m ă r u l MARE DE p i e s e s o r i s e P O -t r l v IT tempeirarrienit iuiui і ш ю г а d i n t r e actori i , e s t e cea, m a i b u _ n ă d o v a d ă . Miol ieae a ç i n u t s e a ­m a d e n e c e s i t a t e a d e a y i m ţ i î n m o d ISANCER u n r o l . iDe a c e e a p e n t r u i o s f a s a p r i e t e n ă M a d e ­l e i n e B e j á r t , a l c a r e : c a r a c t e r ü CIUIIWSTEA p e r l e o t , a SCAI S r o i u l D o r i n e i дші 'l'artuiit'E. D u p ă c ă v i v a a n i , p e n t r u t â n ă r a s a s o ţ i e A r m a a i a e Beja ir t , a l e c ă ­REI c a l i t ă ţ i DE LOOCHEITÁ a vnuit s ă l e p u n ă im e v i i d e n ţ ă p e s c e ­n ă , a s c r i s r o l u l C-e iunene i d i n M i z a n t r o p u l , i a r K a c i n e s e d u s

ş i s t ă p â n i t d e f i r e a c a m n e s t a _ t c r n a c a a artiisitei C h s m p m e s l é , a SCIRIS u n u l d i n c e l e MAC .SPIEN-tíude r o l u r i : F e dna. D e a l b i e i a -c e s t p r o c e d a u c o i t i n u â ş i i n z i ­l e l e n o a s t r e , mais c u s e a m ă î n t e a t r e l e d e l à Paniis. P r i n u r m a ­re, s i n c e r i t a t e a PE c a r e o d e p u . n e m un JTOÙUIRIIE n o a s t r e n u n i SE p o a t e p u o e l a î n d o i a l ă , d e c â t niumiad d e c ă t r e a c e i a c a r i n ' a u s i m ţ i t n i c i o d a t ă f i o r u l

s c e n e i .

A m î n c e r c a t s ă e x p l i c , p e c â t s e p o a t e c e i n s a m n e c . z â ; i m a ­g i n a ţ i a 'şi s e n s i b i l i t a t e a , , a d i c ă a n c e r ű b a i t e a , ş i d e c e c e l e b r u l a c t o r ş i p r o f e s o r H e n r i I r v i n g c e r e a a c e s t e î n s u ş i r i e l e v i l o r , l a i n t r a r e a i n Consea -va tor . C â t da i m p o r t a n t e e r a u p e n t r u e i . SE v e u e d i n r e c o m a n a a ţ i a c e - o

f a c e î n d l s o u r s u l s ă u : „ L u a ţ i a m i m b e , d r a g i : m e i , p r i n n e s i ­g u r a n ţ a ED, т е з э п а d e a o t a r e g r e a , d a c ă remseata ş i toarte t : i i i t á d a c a niui reuişeş t i . E b i n e d a r , c a primtir'un a i u t o c o n t n o l

z e c e s e m n e d e p u n c t u a ţ i e , c â m d s u n t s c r i s e s a u cátilte g r e ş i t . D e pilLdă :

î n t r ' u n r e s t a u r a n t c m i e v a î ş i v a d e u n p r i e t e n înau ira t s o n g u r l a m a s ă . C a s a - 1 t a c n m e z e i i t r i m i t e р т і ы ш і с і і е ш е г u n BIAEI-euü c u a c e a t e cuv-агсе : „ T a 1а l e s t ä u i a n t т\ Aüiesu in i tu i II r à s p u a i d e itut i n scaiis : „öutnt Süjgui ' іа ішеа, n e v a s t a - m e a e l a BĂI". N i c i o i n t e n ţ i e . U a r d a c a

c e i c a r e p r i m e ş t e » m w u a i e a c i_ t e s t e I 'a ipui ioui l p u n â n d u n s e n i n d e e x o l a o n a r e : ä u u i t s i n ­g u r a c a s ă , n e v a s t à - I I L E A e l a Dai ! T o t u n a e V JMu. Jü uin r e ­g r e t . Da.r c a n d II c i t e ş t e c u t-rei v i n i l e d e e x c a a m a a i e : ö u n t s i n ­g u r а о а д а , i i i e v a a t â . m e a e l a Dai ! ! ! A r u n c i e o D u c u r . e .

C i t i r e i c o r e c t ă , d i n p u n c t d e v e d i e i e a l l u i t u n a ţ i e i e s t e î n t u n c ţ i e d e i i m i e a g a u ţ a ccuarul iui ŞJ d e o b u n a CiUaioştunţâ a m u ­z i c a l i t ă ţ i i i m i D i i . i > e s e o r i e l e v i i

şa uaiieo.il c inai" a c t o r i i t i n e r i , c i t e s c i n t o n a i i d g r e ş i t , s c i i i m -b a u u a a u a t i i i ţ e i e i u i inazea . A -ttuicii a i i i e i v i n e proiesui 'ui i s a u diireotoi-ui a e s c a n a , c o r i j â n d îa i tui iaţua. D m a c e a s t ă piracaná s e IVTUC Ü I I S O I I CUIIÍIIUI-e. Já-i e v u ŞI a c t o r i i s e p . a n g , a i n a -

c e f . s t ă p r i c i n ă , î m p o t r i v a a c e s ­t o r a , t i i i i a e ă v o r s â l_ s e i m p u ­n ă Jintionaţi i le . Ctiuitul g r e ş i t d u c e l a o m e m o r i z a r e g r e ş n â , i a r a c e a s t a i a o e x p r i m a r e g r e ­ş i t ă ş i c a i ton (ŞI c a m i m i c ă . S u n t cazuiri , HI c a r e , f ă r ă s ă s c t e m b e s e m n u l p u n c t u a ţ i e i , i n t o n a ţ i a s e ö c n i m b a , daică c e l c a r e cur-eşte n u î n ţ e l e g e u ş o r ş l r e p e d e , u e ş p . e c e e s t e v o n o a ş i i n c e siitiuaţiie s u f l e t e a s c ă s e GĂ­s e ş t e c e l c a r e v o r b e ş t e . D e e x e m p l u : S a s e c i ţ e a s c ă u r m ă . b o a r e a î n t r e b a r e p e a c e i a ş t o n d e l à î n c e p u t p a n a l a s i a i i ş i t : „Cnie a putiit jace una ca as­ta?-' v a v e ţ i d a s e a m a n u ­m a i d e c â t , c ă v ă g ă s i ţ i î n t r ' o s t a r e d e i m i ş t e ŞI n e d u m e ­r i r e m c a r e v ' a ţ i p u s o a s e m e ­n e a î n t r e b a r e . C i b ţ i _ o a p o i î n ­c e p â n d b r u s c , c u t o n u l r i d i c a t ŞI a p o i s c o b o r â n d u - 1 p r o g r e s i v . Vă v e ţ i g ă s i î n t r ' o s t a r e d e r e ­venită împotriva cuiva. C i t i ţ i - o apoi. i a r ă ş i , î n c e p â n d o u tomu/l j o s ŞI u r c a n d u - 1 a p o i p r o g r e s i v . V ă v e ţ i g ă s i î n t r ' o s t a r e d e „ s c â r b ă " p e n t r u f a p t a d e s p r e c a r e e voirtaa,. Ş l e x e m p l e l e p o t cointeniua l a i n f i n i t .

Primi u r m a r e p r o f e s o r u l s a u direetoriuá d e s c e n ă i s i î m p r r . e tatcenaţia p e n t r u a d a a s t f e l poeibff i in i te celuil' s f ă t u i t , s â e x ­p r i m e ini m o d j u s t s e n t i m e n t u l p e c a r e e l — e l e v u l s a u t â n ă r u l a c t o r — n u 1-a p u t u t descopeari l a c i t i r e îmihr'o p u n c t u a ţ i e , caire r ă m â n e n e s c h i m b a t ă î n s i t u ­a ţ i i d î e r i t e .

Rolurile interpretate dealungu! unei structura sufletească a

cariere Fniime i n v e s t i g a ţ i i p r i n t r e p r o -

tagoni i ş t i i s c e n e l o r b u c u r e ş t e n e . R ă s p u n d e a s t ă z i : M a r i o a r a V o i -o u l e s c u , G e o r g e V r a o a şi C i p r i a n .

Dialog- cu d-na Voi-culescu L a S t u d i o , c a b i n a d - n e i M a r i o a r a V o i c u -

l e s c u , e u n m i c l a b o r a t o r s a u m a i b i n e z i s o m i c ă v i t r i n ă d i n -t r ' u n I n s t i t u t d e c o s m e t i c ă . C a ­b i n a ! A c e s t i n t e r i o r m a g n e t i c c u t a i n e d e m i r a j î n c a r e parcă . . . f i e c a r e a t o m d a v i a t ă c a p ă t ă i m ­

p u l s u l u n e i n o u i g r ă i r i c u a l t s u ­f le t , c u a l t g â n d . P r i m p o p a s a l u n u i o m care t r e b u i e s ă s e l e ­p e d e d e s i n e , d - n a V o i c u l e s c u , m'a p r i m i t c u f i g u r a s e n i n ă , î n ­f i o r a t ă d e u n z â m b e t c o p i o s !

— C e fac i , p u i u l e ? m ă î n t r e a ­b ă î n t i n z â n d u - m i a m a b i l ă m â n a . C u v i n t e l e m ă c u p r i n d ca în tr 'o h a i n ă c a l d ă ş i o c r o t i t o a r e . D e c â t e or i a m s ta t d e v o r b ă c u d - n a V o i c u l e s c u , i - a m d e s p r . n s a c e l a ş c u v â n t î m b i e t o r , a c e l e a ş i p r i v i r i p l i n e d e m i s t e r d i n c o l o d e c a r e s e a s c u n d e a t a i n i c o r i z o n t u l l a r g a l u n u i s u f l e t p l ă s m u i t î n v o c a ­ţ ie ! I n f a ţ a o g l i n z i i i n c a r e d - n a V o i c u l e s c u î ş i e s t o m p a c u m ă ­i a s t r ă i s c u s i n ţ ă i m a g i n e a , i n d i ­c â n d p a r c ă î n a c e l a ş t i m p o n o u ă p e r s o n a l i t a t e „ i n d e v e n i r e " , î n ­cerc s ă - m i d e p ă n î n t r e b a r e a :

— I n ce m ă s u r ă v ă p o t i n ­f l u e n ţ a s u f l e t u l r o l u r i l e p e c a r e l e j u c a ţ i 1...

— D u p ă ce a m t e r m i n a t d e j u c a t u n rol, i m г е с а р - л p e r s o ­n a l i t a t e a m e a , r ă m â n c e e a c e s u n t .

— I n c a z u l a c e s t a c r e a ţ i a p r o ­d u c e o p e r s o n a l i t a t e d e c i r c u m ­s t a n ţ ă ?

— D a ! O p e r s o n a l i t a t e a p a r t e . A p e r s o n a g i u l u i p e c a r e - i a m d e î n t r u c h i p a t .

— F ă r ă să v ă m a i a m i n t i ţ i d e e l p r i n t x ' u n g e s t , p n n t r ' o e m o ţ i e ? F ă r ă să v ă a p r o p i a ţ i n i m i c d i n a t r i b u t e l e e s e n ţ i a l e a l e v r e u n u i ro l ? . . A

— D a c ă a r fi să r ă m â n e m i n ­f l u e n ţ a t e d e ro lur i , c e s'ar Î n ­t â m p l a c u n o i î n c a z u l c â n d a -

v e m d e s ă v â r ş i t o c r i m ă p e s c e ­nă , u n furt , o e s c r o c h e r i e s a u c â n d a v e m d e r e d a t t i r a n i a u n u i s u f l e t !? N u ! N u ! N u r ă m â n c u n i m i c , d a r a b s o l u t c u n i m i c !

— A t u n c i , d a c ă to tu l s e î n f ă p -t u i e d u p ă u n MECANISM a t â t d e s i m p l u , d e ce î n u n e l e ro lur i s e i s b u t e ş t e m a i m u l t şi i n ac te l e m a i p u ţ i n D e v r e m e c e p s r -s o n a i i t a t e a a c t o r u l u i r ă m â n e i n at'arâ de or i ce jou î n c a r c e u sa l ă m u r e s c .

— P e n t r u c ă u n e l e ro lur i m ă a t r a g to ta l , iar a l t e l e 'n p a r t e s a u c h i a r d e l o c . D e p i n d e d e l o r e s p o n -d e n w _ p e c a r e - i g ă s e s c î n s u L e -t u l m a u , n u m a i i n r o i u r i l e cari a u î n p l ă m ă d e a l a lor c e v a d i n s t r u c t u r a m e a s u f l e t e a s c ă , v i ­b r e a z ă f i in ţa m e a î n t r e a g ă .

— D u p ă c u m v ă d a c t o r u l îş i „ a d u c e " r o l u l l a e l ş i n u e l s e d u c e la ro l !

— D a ! S u n t ro lur i î n car i l u ­c r ă m c u s u f l e t u l — a c e l e a î n c a r e n e r e g ă s i m . S u n t ro lur i la cari п з d u c e m cu c a p u l — a c e ­l ea cari n e l a s ă i n d i t e r e n ţ i . D a r î n a c e s t d i n u r m ă c a z n i m i c n u v i b r e a z ă i n n o i .

— E v i d e n t , c r e a ţ i a e p u r c e ­r e b r a l ă , c o m p l e c t e z e u .

. . .Aud s o n e r i a p e n t r u a tră ia oară , c u n o s c s e m n a i u l ! S e a n u n ­ţă r i d i c a r e a cor t ine i . D - n a V o i ­c u l e s c u t r e b u i e s ă i n t r e î n s c e ­nă . P ă r ă s e s c c u t r i s t e ţ ă a c e a s t ă p e r s o n a l i t a t e o c r o t i t ă p a r c ă d e Zei ! I m a g i n e a d - n e i V o i c u l e s c u , s e p r o f i l e a z ă e t e r i c î n i n f i n i t , î n t i m p CE in M . n i e a m i a р г . п а е s ă se in f i r ipe un. s e m n d s î n t r e b a r e . C i n e - i v a u r m a ?... Ş i î n t r e b a r e a m e a s e a f u n d ă într 'o m a r e t ă ­c e r e !...

D e v o r b ă c u un g e n t l e m a n al rampe i

E t â r z i u ! G r ă b e s c p a s u l ca să a j u n g î n a i n t e d e o r a У în p a s a ­j u l C o m e d i a . F a p t u l că v a t r e ­bui s ă s t a u d e v o r b ă c u d. V r a c a , cu c â t e v a m i n u t e î n a i n t e d e r i ­d i c a r e a c o r t i n e i n u m ă m u l ţ u ­m e ş t e p r e a m u l t . N u - i c u n o s c f i ­r e a şi n u ş t i u d a c ă îş i p ă s t r e a z ă î n t r e g c a l m u l . î n a i n t e d e î n c e ­p e r e a s p e c t a c o l u l u i .

„Biblioteca Teatrului Naţional" S u n t a c t e d e c u l t u r ă o a r e s c a p ă

s p e c t a t o r u l u i g r ă b i t ş i n e a t e n t , d a r c a r e î n med u n c a z n u t r e b u e

s ă f i e t r e c u t e c u v e d e r e a d e ce i c a r e m a i p o a r t ă u n i n t e r e s a c e s ­t u i f e n o m e n . A n u l t r e c u t , c â n d

d e o s e b i t a p r i c e p e r e a d o m n u l u i I o n M a r i n S a d o v e a n u a r e î n t e -m e i a t . . B i b l i o t e c a T e a t r u l u i N a ­ţ ional" , i d e e a a t â t d e f e r i c i t ă a lui P o m p i l i u E l i a d e , p r e a p u ţ i n i a u fos t ce i car i a u c o m e n t a t a -c&astă p o r n i r e l a d r u m . A ţ â ţ i s g o m o t o ş i a p o l o g e ţ i a i „ t e a t r u l u i " a ţ â ţ i p r e ţ u i t o r i a i b u f o n e r i e i ş i -ai f a r s e i r i d i c a t e la r a n g u . u n e i a r t e , a ţ â ţ i s p e c i a l i ş t i , şi p o a t e cá n ic i u n u l n u s'a o p r i t o c u p ă , la a p a ­r i ţ i a p r i m u l u i o p u s c u l d i n a d o u a s e r i e a b i b L o t e c i i . L u c r u d e s t u l

d e s e m n i f i c a t i v şi d e e x p l i c a b i l î n a c e l a ş i t i m p .

N e s p e c i a u ş t i f i i n d î n m a t e r i e d e t e a t r u , i u b i n d u - 1 î n s ă , f u g a ­r e l e n o a s t r e c o m e n t a r i i v o r s ă r e l e v e r o l u l i m p o r t a n t p e c a r e îl a r e a c e s t g e n d e t ipăr i tur i , a t â t

î n p u b l i c , c â t şi î n t e a t r u : „ T e a ­t r u l N a ţ i o n a l n u v r e a s ă - ş i î n c h i ­d ă s e r i l e î n c u p r i n s u l z i d u r i l o r sa l e" , s c r i e d. I o n M a r i n S a d o ­v e a n u î n a r t i c o l u l p r o g r a m a l „ B i b l i o t e c a " ş i c u v i n t e l e D o m n i e i S a l e d e s c h i d o g r a v ă p r o b l e m ă .

D a c ă a c t o r u l c a r e ş t i e s ă - ş i p ă ­t r u n d ă ro lu l , s ă t r e a c ă d i n c o l o d e e i , e u n l u c r u rar, c u a t â t m a i rar e s p e c t a t o r u l c a r e s e m a i a p r o ­p i e d e p i e s ă d u p ă p l e c a r e a d i n t e a t r u , s a u m a i n t e d e i n t r a r e . B u r g h e z i m e a гійѳ.ог n o a s t r e p r i ­v e ş t e t e a t r u l ou o î n g r i j o r ă t o a r e s u p e r f i c i a l i t a t e , p e n c r u c ă n u - 1 p n i c e p e I N A D Â N C şi d e a i c i

v i n e f r e c v e n t a c o n f u z i e a t e a t r u ­lu i c u c i n e m a t o g r a f u l , s p e c t a c o l e f u n d a m e n t a l d e o s e b i t e î n s u b ­s t a n ţ a lor . T e a t r u l p u n e p r o b l e ­m e , c i n e m a t o g r a f u l o m o a r ă t i m p u l . C o m o d u l s p e c t a t o r a l c l i ­p e i a a m e s t e c a t a c e s t e n o ţ i u n i şi a z i n i c i n u le m a i p o a t e d i s c e r n e -T e a t r u l n u e n u m a i d e p r i v i t , t e a ­t r u l e ş i d e c e t i t — i a t ă i o r m u l a c a r e e x p l i c ă şi j u s t i f i c ă p e d e a ' n -

treguil m e n i r e a „ B i b l i o t e c i i T e a ­t r u l u i N a ţ - o n a l " . S u n t s i m b o l u r i d e p r i c e p u t , p r o b l e m e d e a d â n c i t , n u a n ţ e d e s e s i za t , s u n t g â n d u r i r i s i p i t e ş i s c h i m b a t e d e v o c e a a c ­t o r u l u i şi d e l u m i n a r a m p e i şi t o a t e a c e s t e a p o t fi m a i b i n e i n ­t e r p r e t a t e î n l i t e r a cărţ i i — ca o c o m p l e t a r e a t e a t r u l u i v ă z u t . I n p r i m e l e n u m e r e f i g u r e a z ă n u m e ca : G e r h a r t H a u p t m a n n , C a r a ­g i a l e , P a u l C l a u d e l , P i r a n d e l l o , G. B . S h a w , G h e r a r d o G h e r a r d i , a ş a c ă s e r i o z i t a t e a ş i i m p o r t a n ­ţa a c e s t e i b i b l i o t e c i , n i c i n u m a i p o t fi p u s e î n d i s c u ţ i e . M e n i r e a e i e s t e ca t e a t r u l s ă r e d e v i n ă o a r t ă l a f e l d e g r a v ă c u c e l e l a l t e , p e n t r u c ă a p i e r d u t d e s t u l , p r i n ЕХРЕГ-IENŢE s iupi ide şi d ă u n ă t o a r e . O r e d r e s a r e şl î n a c e l a ş i t i m p u n i m b o l d , n o u l d r u m p e c a r e 1-a t r a s a t d. I o n M a r i n S a d o v e a n u e o p i a t r ă d e h o t a r î n i s t o r i a t e a ­t r u l u i r o m â n e s c . Ş i s u n t a t â t d e r a r e a c e s t e b u c u r i i , î n c â t n u s e p o a t e ca r â n d u r i l e n o a s t r e să n u treacă d i n c o l o d e r ă c e a i a p r o f e ­s i o n a l ă a c o m e n t a t o r u l u i , î n s i n ­c e r e l e a p l a u z e p e c a r e l e m e r i t ă u n p o p a s ca a c e s t a !

ŞTEFAN BACIU

A m v ă z u t ac tor i car i p â n ă la i n t r a r e a î n s c e n ă s u n t u n f r e a ­m ă t , î n c e a r c ă t o a t ă g a m a d e e -m o ţ i i . A l ţ i i , r e p e t ă n e r v o ş i r o l u ­ri le , p r i n t r e c u l i s e , n e v ă z â n d şi n e m a i a u z i n d p e n i m e n i , d e ş i c u n o s c p e r f e c t t e x t u l .

I n c a b i n a d-ilui V r a c a m ă î n ­t â m p i n ă D o c t o r u l T o k e r a m o , c a l m , s t ă p â n p e e l ! T r e s a r , î n ­t i n d m â n a c u s f ia lă . S i g u r a n ţ a că a m î n fa ţa m e a p e c e l p e n t r u c a r e a m v e n i t , s e c l a t i n ă . E c i u ­da t şi n o u s e n t i m e n t u l p e c a r e - 1 î n c e r c . N u ş t i u ou c i n e s t a u d e v o r b ă . C u e u r o p e a n u l d e d i n c o l o d e m a s c ă ? C u j a p o n e z u l ? I s c o ­d e s c f i g u r a g a l b e n ă d i n f a ţ a m e a c u d o r i n ţ a v i e d e a d e s p r i n d e d e p e ea , o t r ă s ă t u r ă , u n a m ă n u n t cât d e m i c c a r e s ă - m i r e a d u c ă î n m i n t e i m a g i n e a r e a l ă a d - l u i V r a c a . N i m i c n u - m i ' m a i v o r -

Cronica muzicală

Compoziţii şi cărţi muzicale româneşti recent apărute

de ROMEO ALEXANDRESCU

„ALLEGRO DE CONCERT" ŞI „TREI sătura tehnică bine specializata instru-STUDII PENTRU FLAUT" DE mentailiiceşte şi prilejurile pline pe oare

PETRE ELINESCU le prezintă peniferu punerea în valloare a calităţilor de brio şi sonoritate ale exe-

friterajtuira de concert a flautului, des- cutantului . tal de fitravă, l imitează câmpuu de cer- P e d e a ' J t ă p a r t e ; d И : т е 8 с і 1 prezintă, cetare al artiştilor şi candmdaţiior ,ja a fca într'un caet de trei studii de concert, fe-

firească, dispuse pentru voce şj pian fără monotonie, 1 ' і е с л і Ц ; cântec d. Lungu gasindu-i micile lui desemne insoy-toa-re aparte, figuraţiile instrumentale de justă corespondenţa expresiva, armoni­zările d-lui Lungu sunt prim aportul d-sale compoziţii, iar prin păstrai ea a-tentă a conţrnututlfui original, folclor. Concilierea acestor e lemente rezuma un eiJogiiu. Ii înregistrăm cu deosebita sat i s ­facţie.

„STUDIUL GAMELOR" DE IOAN KES ARIS

Blmef aicierîle rezuiltate dim practica ga­melor, muiit prea propovăduită de peda­gogii muzicaii pentru a mai putea fi

acestui minunat şef de grupă s imfonică І ш - М trăsături de mecanism dificifl, c,are STde S t o l S Î r l a Î A «I INATINIIMNNT. « « ' I S T ÎN / . H I N л« ... ... . . . . . . . . w e , a e m e i o o a ?» ідоадгеа aproiundaru

f i e c a o e s ă - ş i e x a m i n e z e btae * * » t o m n « i t solist, In chip desimi de c o n s t i t a e u n f o l o s i t w d e m _ P 7 O O M O R таашак> şi m u ^ c ^ d e s -m j l o a o s l e a i c ta t i c e ş td î n a i n t e strâns. Muzica românească nu face ex- citare, potrivit aplicat, atât ca şcoală chise de acest vast capitol D Ioan Ke-U^T^u^ţfÎ^ Г£ ST£tien?i ^ 0 " " * 0 ^ f a a T t e cât şi ca formaire pentru concert. De a- «wie, violonist şi membru'a l "orchestrei S e irSa^a D"ci m c ă odatö * • . ' ^ Г Ю . Ш А Ш ° ^ е а lucrările d-lui profesor ELineseu „Filarmonica", a grupat într'un s e t e -T II A HI HIN,P СЛ.ЕІ M A " ЯІ MAI RI P

: româneşti în actist domenCu instrumen- m e r i r t ă s ă f : e cercetate cu a i f c m f i e de toţi m a t i c ^ amănunţ i t volum, formutele - - - - - - - - oale mai apte să ducă la un rezultat ge­

neral unitar şi la o adaptare cât mai completă ia toate „cazurile" de execu-ţiiuaiie instrumentală cărora gamele lie

pot sluji de material de realizare. Lu­crarea d-lui l oan Kesaris ..Studiul ga­melor" parcurge cu continuitate in ana-

Seria de opt cântece populare armoni- ^ А ^ ? " - ¥ ^™' totbDeai T'?-zate de d. Nicolae Lungu, profesor de ^Jsc^lm:^ violonistice care poate fi _ , , . . . , . ' . . cultivat prun gamă şi v a r a t e l e ei deri-muzîcă şi dirijorul umuia dm cele mai vâri, şi poate fi un credincios îndreptar bune coruri delà noi, „România", este celor care înţeleg să tragă cât mai trai-operă de muzucian pricepător şi pios. fodoa.se d l n această însemnată la-

Nuingreunate cu adaosuri nepotrivite, ture a meşteşugului violonistic, î n speţu

l u a t ' b i n e s e a m a " , ş i m a i d e - A 1 . , . .^ , . . . , . p a r t e a a d ă u g a t : J c o i s e r v a - * a l > s u n * deosebit <*e bine venite şi de m u z M e n i i f lautişti iar hotărîrea auto-t o i u l . d i s c i p l u e a z â p e e l e v , d a r demne de redevat. Cunoscutul profesor ш Ы ш d e a ^ • ^ c u

m i j î n v a ţ ă n - m i e . T a l e n t u l i n conceirtast şi compozitor Petre Ellnescu, totuü nimeri tă sc l i m b s e modelează d u p ă a n t a muilţ,umitâ sfaturilor căruia, serii de e-profesoituiluii". meriţ i flautişti au putut fi formaţi la

A ş a d a r ipen/tra a c e a s t a mo- „Áoaidbmiia regală", şi primi n u numai o delare v n e e l e v u l l a C o n s e r v a - dip omă, da r bazele serioase şi sigure ale tor. M i j l o a c e l e . a c t o r i c e ş t i s ă ş i unei vér i tab le maeştrii , a ed i a t o serie l e a idueâ o u e l d e a c a s ă . S â ve_ ^ c o m p 0 Z i W menite s ă aducă însemna-

te servicii învăţâmânitujuii superior al tehniioei f lautului şi repertoriiu.ui româ-nteisc de concert.

,CANTECE POPULARE DIN OLTENIA" DE PROF. N. LUNGU

b e s t e d e o m u l p e c a r e - 1 caut . A d e v ă r u l s tă î n f i p t î n m a s c a d i n f a ţ a m e a . P e r s o n a l i t a t e a d - l u i V r a c a d i s p a r e to ta l î n i l u z i e . O n o u a p e r s o n a U t a ţ e , o n o u ă i n ţ e -l e p c i u a e . A u a i n i i e x i u n e în v o c e , a l t r i t m î n g â n d i r e . G e s t u r i l e , c u v i n t e l e , u r m e a z ă p a r c ă d r u m u l u n e i Ln . i s i n u o a s e î n t r ' u n t e m p o d e c â n t e c şi d e l e g ă n a r e . S e n t i ­m e n t u l m e u d e c u r s o z i t a t e ş i u i -m . r e creş te cu ATAT m a i m u i t , cu cât p r i v e s c m a i a t e n t p e o m u l c a r e - ş i ţ i n e a b s e n t i n c o i ţ u l g u r i i „ p i p a n i p o n ă " , î n t r ' o a t i t u d i n e şi g e s t fle S a m u r a i ! R a r e o r i a p u t u t s u b s t i t u i o „ m a s c ă " , a t â t d e to ta l u n i n d i v i d !

— A i v ă z u t T a i f u n i p r i n d e s ă m ă î n t r e b e j i . V r a c a .

— N u - i n c a . — V r e i sâ -1 v e z i ? — C u PLĂCERE ! D a r e u a m v e ­

n i t PENTIRU.. — Ş t i u ! M ă î n t r e r u p e d. V r a c a . A p o i c u u n z â m b e t a b i a p e r -

c e p t . b i l : — Ş i e u c a r e a m c r e z u t că

ai v e n i t să m ă vez i . . . — N a t u r a l , a m v e n i t ş i p e n t r u

D o c t o r u l T o k e r a m o , a c c e n t u e z e u p e „si".

— D u p ă c e a m f o r ţ a t e u u n r ă s p u n s '! c o n t i n u ă să s c h i ţ e z e p e a c e i a ş z â m b e t , D o c t o r u l T o k e ­r a m o .

— N u ! D u p ă ce a i a n t i c i p a t d - t a o d o r i n ţ ă a m e a . Ş i a c u m r a s p u n d e - m i , te rog, da..a ГВ.ШІІЕ p e c a r e l e i n t e r p r e t e z i îţi i n f l u e n ­ţ e a z ă s t r u c t u r a s u f l e t e a s c ă V

— N o m a i p e s c e n a ! A t â t ! R ă s ­p u n d e p r o m p t d. V r a c a . A c o l o , p e s c e n ă s e d a m a r e a l u p t ă . Şi d a c ă t o a t e f r ă m â n t ă r i l e AOTORUDUI r ă ­m â n f ă r ă e c o u , n u a u p u t e r e ae c o n v i n g e r e , a t u n c i c r e a ţ i a n u s e î n f ă p t u l e .

— „ C e e a c e î n s e a m n ă c ă î n t r e s c e n ă şi p u b l i c t r e b u i e s ă s e p r o ­d u c ă o p e r m a n e n t ă c o m u n i c a ­t i v i t a t e ? !

— „ E v i d e n t ! E n e c e s a r ă o c o n ­t r i b u ţ i e r e c i p r o c ă .

— „Când vă aflaţi pe scenă , nu face ţ i a b s t r a c ţ i e d e p u b l i c ?...

— „ N u ! A ş ; p u t e a s y u n e „ trag m e r e u c u o c h i u l " . T r e b u i e să c u n o s c c o n t i n u u p u l s a ţ i i l e d i n s a l ă :

— S u n t u n b u n t o n i c , g â n d e s c e u . D u p ă c e a ţ i t e r m i n a t d e j u ­cat u n ro l v ă m a i g â n d i ţ i l a e l ?...

— „ N u ! i n t r u t o t a l î n r e a l i ­t a t e — m ă ' l ămureş t e d. V r a c a .

. . . P ă r ă s e s c o m u l ca s ă v ă d m a s c a î n s c e n ă . D a r , aco lo . . . m a s c a e t r a n s f i g u r a t ă ! T r ă i e ş t e s u b i m p u l s u l u n e i p u t e r i n e v ă ­z u t e , î n t r u c h i p â n d u n o m , u n s u ­f let , u n s i m b o l î n t r e g .

A d e v ă r s a u f i c ţ iune ? N o ţ i u n e l e s e s u p r a p u n , s e î n t r e t a i e ş i d i n c i o c n i r e a l o r r ă s a r e o s i n g u r ă s c â n t e i e : v i a ţ a !

E anta d - l u i Vraca-, a a c e s t u i g e n t l e m a n al r a m p e i !... Ins tantaneu cu autorul „Capului

de Răţoiu' ' P e d. C i p r i a n î l p r i n d l a i n ­

trarea d i n C â m p i n e a n u a T e a t r u ­lui N a ţ i o n a l . A v e a f i g u r a v e s e l ă , l u m i n o a s ă , „ C a p u l d e Kăţoi" , îi d ă r u i s e g e n e r o s t o a t e s a t i s f a c ţ i i l e . СэЬо.- înd р э scară , î l o p r e s c c u u n g e s t :

— „ T e a r e s t e z ! — „ U i t e c i n e v a c a r e î n c e a r c ă

s ă - m i f a c ă u n b i n e , r ă s p u n d e d . C ipr ian , î n f r ă ţ i n d u n r â s p u n c u o t u s e 'n c a s c a d ă !...

D u p ă c e - m i f o r m u l e z î n t r e b a ­rea d a c ă r ă m â n e s a u n u i n f l u e n ­ţa t d e r o l u l p e care -1 j o a c ă , d. C i p r i a n î m i r ă s p u n d e c a u n a d e ­v ă r a t f i u a l p ă m â n t u l u i .

— „Nici î n Clin n ic i î n m â n e c ă . D i m p o t r i v ă , n e s i l i m p e r p e t u u ca s ă n u n e r e p e t ă m p e „no i" î n p e r s o n a g i i l e p e c a r e l e i n t e r p r e ­t ă m . Ş i c r e d că a c e a s t ă v i r t u t e d e a n e d e g a j a î n l i m i t e l e p o s i b i l i t ă ­ţ i lor d s p e r s o a n a n o a s t r ă f a c e p e a c t o r u i d s rasă . Cu toate a s t e a , s u n t ac tor i car i s e j o a c ă p e r p e t u u p e e i î n ş i ş i , d a r e u a t â t a m ă e s -tr ie , că d e v i n î n l m t a b i l i .

— „ A ş a d a r , n u r ă m â n e ţ i c u n i c i o l e z i u n e s u f l e t e a s c ă , d u p ă c e aţi p ă r ă s i t s c e n a ? i n s i n u e z t u u n r ă s p u n s p e c a r e l - a ş i fi d o r i t a f i r m a t i v .

— „ N u - m i a d u c a m i n t e ş i n i c i n u v r e a u s ă - m i a d u c a m i n t e că a m f ă c u t f r u m o s l a bo i er i , i ar c â n d i n t r u în tr 'o s a l ă d e s p e c t a ­

co l ş i - m i p r i v e s c c a m a r a z i i a g l -t â n d u - s e i a r a m p ă , m ă î n t r e b î n ­t o t d e a u n a n e d u m e r i t : „ D o a m n e D u m n e z e u l e , ş i e u o i fi f ă c â n d aşa ?" Uit , uit, u i t ! D o v a d a că n u a m n i c i o p o z ă , n ic i o a m i n ­t i re c â t d e n e î n s e m n a t ă , n i c i o r e l i c v ă !

— „ I n c a z u l ă s t a c r e a ţ i a a c t o ­ru lu i e s t e o FUNCŢIUNE a d - h o c ?...

— „ D a s i g u r ! —„L>ar... c e a l a l t ă , d e a u t o r ?...

— „ A ! E c u t o t u l a l t c e v a . A i c i s e î n t i n d t o a t e c o a r d e l e f i i n ţ e i m e l e . A i c i , c r e a ţ i a s e î n i ă p t u i e c a u n f e n o m e n d e g e r m i n a r e , d e t o p i r e şi e x t e r i o r i z a r e . A u t o r u l t r e b u i e s ă - ş i m u l t i p l i c e p r o p r i u l s ă u „eu", r e d â n d n u u n s i m p l u p e r s o n a g i u , ci o l u m e î n t r e a g a da p e r s o n a g i i c ă r o r a t r e b u i e — c a sa f i e v a l a b i l — s ă l e g ă s e a s c ă h a i n a c e a m a i p r o p r i e ş i m a i d i ­v e r s ă .

— „ D i n c e l e d o u ă l u c r ă r i d - t a l e . „ O m n i cu m â r ţ o a g a ' „ C a p u l d e Hăţoi" , p e c a r e o s o ­c o t e ş t i m a i v a l o r o a s a ?...

— „b'aiă e z i t a r e : „ C a p u l Răţo i" .

— „ M o t i v u l ?... — „Fii indcă p r i m a l u c r a r e

„ O m u l c u m â r ţ o a g a " , r n e r g e p e u n p l a n ş i î r t r ' u n c a d r u m a i a p r o a p e d e o b i c i n u i t , p e c â n d „ C a p u l d e Răţo i" , e s t e o e v a d a r e d i n c o n s t r u c ţ i a o b i c i n u i t ă , e s t e t e n d . n ţ a c ă t r e u n a l t o m , o u o l o g i c ă l ă r g i t ă ş i c u p o s i b i l i t ă ţ i m a i a m p l e d e e v o l u a r e î n t i m p şi s p a ţ i u . F a p t u l a c e s t a c o n s t i t u i e o c a n a v a p e c a r e s e b r o d e a z ă m u l t m a i d i f i c i l ş i e s t e p e n t r u m i n e o m a r e s a t i s f a c ţ i e c ă a c e a s -* . j o n g l e r i e c u „ a b s u r d u l " a p u ­tu t f i î n ţ e l e a s a , e l o g i a t ă şi a p l a u ­d a t ă a t â t d e p r e s ă cât şi d e p u ­b l i c u l d e t o a t e c a t e g o r i i l e .

. . . D i n t r u c o l e c ţ i e d e m ă r ţ i ş o a r e , d. C i p r i a n , î m i o f e r ă de l i ca t . . . u n minuisuul ră ţo iu .

O m a g i u şi s i m b o l t o t o d a t ă . . . A D R I A N A K I S E L E F F

a l e ŞI

d e

«FC i Ö A №VJU

d e m acosma ce î n ţ e l e g e a I r v i n g p r i n a c e a s t ă modelare d u p ă a n t a p r o f e s o r u l u i ?

A m s p u j a l t ă d a t ă , c ă n i m e n : n u n e î n v a ţ ă , i n v i a ţ a d e t c u t e aileiie s ă b a t j m c u p u m n u l î n

Vn „afilegrq- de oomeert" întitulat „Se- _ . (

VOPUIS" se recomandă delà s toe prùn ţ e - păstrate î n súmpCicitatea lor vorbitoare şi iinstirumentaî, în generai.

T R I A N O N (în continuare la E l y s é e ) : Gorila

Acum câţiva ani, un prieten mi-a f ă c u i o jarsă. Mi-a dat o cutie de chibrituri ca să-mi a-prind ţigara. Când am deschis cut ia , a u }ájf7iít din ea s c â n t e i . B u c i u c a ^ a c u t i e mi-a căzut din mană — semn că mam speriat. Asta nu m'a împiedecat insă ca peste o secundă să râd şi să con­stat că farsa este reuşită.

Un sentiment asemănător, cred că l-au avut şi spectatorii fil­mului „Gorila".

începând în chip foarte sum­bru, cu un castel misterios, un lacheu cu zâmbet straniu, o ca­meristă i s t e r i c ă şi o destul de urită gorilă, filmul îi face pe spectatori să se cutremure, iar pe doamnele uşor emoţionabiie să regrete că au intrat în cinema­tograf.

Dar la un moment dat, îşi fac apariţia în film fraţii Ritz.

li ştiţi? Sunt descreeraţii aceia cari se agită făra nictun rost şi cari încurcă toate lucrurile, pen­trucă, până la urmă, tot ei să le descurce.

Fraţii Marx, comici în genul lor, se deosebesc de ei prin aceea că fiecare şi-a făcut o mască deosebită, fiind, fiecare în parte, o personalitate.

Dimpotrivă, fraţii Ritz seamă­nă între ei, şi toţi trei sunt tot atât de nebuni.

S'ar putea întreba lumea dece fraţii Ritz sunt trei Un nebun n'ajunge? Nu, fiindcă cei trei fraţi se întregesc, unul pe altul, realizând culmea nebuniei.

Dacă fraţii Ritz ar trebui să prezinte într'un film o sinuci­dere, sunt sigur că unul ar lua revolverul, al douilea şi-ar trage un glonte în cap, şi al treilea ar muri.

Ultimul lor film e o parodie a filmelor poliţiste de groază.

Dovada: In acest film în care apar gorile şi criminali, cea mai „tare" scenă de groază este aceea în care o p i s i c ă fuge pe uşe.

Pentru a se reda atmosfera de groază, s'a recurs la j o c u l iu i Bela Lugosi şi Lionel Atwick şi la strigătele disperate ale lui Patsy Kelly.

Foarte amuzant este sfârşitul acestei parodii.

De obiceiu, filmele poliţiste, după descoperirea c r i m i n a l u t u t , devin plicticoase. Mai urmează vreo trei scene — explicarea cri­mei, declaraţia de dragoste o d e ­t e c t i v u l u i ş i p l e c a r e a lui , c u i u ­b i ta p e m a r e .

I n u t i l i t a t e a acestor scene o a-arată fraţii Ritz în u l t i m u l lor film. După descoperirea crimina­lului, cei trei detectivi mai vor să spună ceva. Se răspândesc şi pleacă pentru ca apoi să se în­toarcă spre public, să deschidă gura făra să spună nimic şi, plic­tisiţi, să plece, de astădată defi­nitiv.

Foarte simplu şi foarte amu­zant.

C A P I T O L : V r ă j i t o r u l d i n O z ( a v a n t - p r e m i e r ă )

Am văzut în avant premieră un film care este prea bun pen­tru ca să aibe, atunci când va fi prezentat, succes.

Ne mulţumim acum să spunem că „Vrăjitorul din Oz" ne-a rea­mintit „Albă ca zăpada şi cei 7 pit ic i" , isbutind cu oameni „în carne şi oase" să ne plimbe prin „lumea de poze" a c ă r ţ i l o r c u b a s m e .

Scenele din ţara piticilor sunt minunate, după cum, m a s c a vră­jitoarei e e x t r a o r d i n a r ă — f i l ­m u l e în tehnlcolor.

Dar totul trebue lăudat în acest film.

Şi omul de pae (perfect dan­sator), şi omul de tinichea şi acel extraordinar de reuşit leu fără curaj.

Dar soldaţii vrăjitoarei rele? Dar vrăjitoarea bună (Billie Burke)? Dar copacii indignaţi? Dar de fetiţa (Juddy Garland) şi căţelul ei?

Trebue să recunosc: de mult n'am mai fost atât de entuziast cu ocazia unei cronici. Dar tot de atâta timp n'am mai văzut un film că acesta. Voiu reveni la premieră asupra acestui „basm pentru copii scris pe înţelesul ce­lor mari".

TRAI AN LALESCU

http://nte.se
http://uaiieo.il
http://odoa.se
Page 8: IMI II Sil - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/18984/1/BCUCLUJ_FP_P3441_1940...imi ii sil proprietar: soc. an. „universul" bucureŞti, brezoianu 23 director

U N I V E R S U L L I T E R A R 9 Martie 1940

L i t e r a t u r ă , a r t ă , i d e i . . . Premiul italian literar

pentru autorii streini i n 1 9 3 8 , A c a d e m i a i t a l i a n ă ,

de acord cu ministerul educa­ţiei naţionale italian, a înfiin­ţat un premiu în valoare de 50.000 (cincizeci de mii de lire), care să se dea în fiecare an, unui scriitor strein pentru activitatea desfăşurată în ţara

sa în direcţia cunoaşterii litera­turii şi c u l t u r i i italiene. Până acum, acest premiu s'a a c o r d a t , o s i n g u r ă d a t ă , î n 1939, unui scriitor german. A doua oară „premiul italian

p e n t r u a u t o r i s t r e i n i " , avem bucuria să anunţăm că se ofe­ră, <pentru 1940, d-lui AL. MARCU, profesor de l i m b a şi literatura italiană la facul­tatea de litere din Capitală. Desigur, distincţia ce se face cărturarului român, se răs­frânge luminos şi asupra ţării. Prin d. prof. A l . M a r c u , Ro­mânia este a doua ţară către care s'a îndreptat recunoştinţa Academiei şi ministerului ita­lian.

MIHAIL CHIRNOAGA: Logodna I n c o l e c ţ ' a „ U n i v e r s u l l i t e r a r "

a aipărut r o m a n u l „ L o g o d n a " , d a ­tor i t d - l u i M i h a i l C h i m o a g ă . L u c r a r e a t â n ă r u l u i a u t o r , c u ­n o s c u t p u b l i c u l u i c i t i tor p r i n o f r u m o a s ă a c t i v i t a t e l i t e r a r ă d e s ­f ă ş u r a t ă p r i n r e v i s t e l e c e l e m a i

î n s e m n a t e , p r e c u m şi p r i n d o u ă v o l u m e p u b l u i c a t e , c r e d e m că v a î n r e g i s t r a u n m e r i t a t s u c c e s . P r i n t i p ă r i r e a r o m a n u l u i „ L o £ o d n a " , c o l e c ţ i a „ U n i v e r s u l l i t e rar" îş i p r o p u n e s ă d e a î n v i l e a g u n ta ­l e n t r e a l d e scr i i tor .

E D I Ţ I A П

P r i m i t ă d e s p e c i a l i ş t i ca o l u ­c r a r e de m a r e i m p o r t a n ţ ă p e n t r u n i v e l u l cu l tur i i r o m â n e ş t i şi ca o p e r a cea m a i î n s e m n a t ă de a s ­tăzi, în ce p r i v e ş t e e v o l u ţ i a l i m ­bii n o a s t r e , „ i s t o r i a l i m b i i româ­ne" de d. A l . R o s e t t i , p r o f e s o r la f a c u l t a t e a de l i t ere şi f i l o so f i e d i n B u c u r e ş t i , a d e s c h i s p e r s p e c t i v e

i n e d i t e a e e s t u : s tud iu , a d u c â n d în a c e l a ş t i m p o c o n c e p ţ i e o r i g i ­n a l ă şi o p r e z e n t a r e n o u ă a m a ­ter ia lu lu i .

V o l u m u l I e p u i z â n d u - s e , z i le le a c e s t e a s'a p u s s u b tipar ed i ţ i a I l - a .

O p e r ă d e c o n c e p ţ i e şi a n v e r g u ­ră, d e ur ia şă m u n c ă şi p e r s o n a l ă s i s t e m a t i z a r e şi i n t e r p r e t a r e , aşa

c u m n i c i u n u l d i n t r e l i n g u i ş t i i

n o ş t r i de s e a m ă n u a m a i î n c e r ­cat da la O v i d D e n s u ş i a n u , „ I s t o ­r ia l'rnbii române" а d^lui prof. Al . R o s e t t i a ' lcătueste o l e c t u r ă e s e n ţ i a l ă şi d e ce l m a i v i u i n t e ­res .

Faptull că e d i ţ i a H - a a p a r e la u n i n t e r v a l a t â t de scurt , c o n f i r ­m ă m a r e l e s u c c e s p e c a r e a c e a ­s tă l u c r a r e îl c u n o a ş t e î n r â n d u ­r i l e o a m e n i l o r d e ş t i i n ţ ă şi c i t i ­tori lor î n d e o b ş t e d e l à no i . P r e ­z e n t a t ă î n B i b l i o t e c a E n c i c l o p e ­d ică a e d i t u r e : F u n d a ţ i e i p e n t r u l i t e r a t u r ă ş; ar tă „ R e g e l e C a r o ! II" a l ă t u r i d e „Is tor ia r o m â n i l o r " a d-Cui prof. Cons t . G i u r e s c u , l u ­c r a r e a d - lu i prof. A l . R o s e t t i a -p a r e ca o c o m p l e t a r e a a c e s t e i o -p e r e p e c e l ă l a l t p l a n : al e v o l u ­ţiei l i m b i i n o a s t r e .

LICĂRIRI IN BESNA

A c e s t a e s t e t i t l u l n o u l u i v o l u m d e s c h i ţ e şi n u v e l e al d - lu i M i ­hai l L u n g i a n u , a p ă r u t î n e d i t u r a „ U n i v e r s u l " . D i n c e l e 20 s u b i e c t e , n u m a i p r i m u l „ L a butuc" şi „ I n umbra carului" e v o c ă v i a ţ a p a ­t r i a r h a l ă şi m i s t i c ă d e l à ţară . „ M a m a " d e s c r i e , î n c a d r u l u n o r o b s e r v a ţ i i a s u p r a b e r z e l o r . s e n ­t i m e n t u l m a t e r n a d â n c î n r ă d ă c i ­n a t la a n i m a l e . I n c e l e l a l t e e r e d a t p l a s t i c şi p u t e r n i c « b u ­c i u m u l d i n î n c h i s o r i şi al u n o r v a g a b o n z i , c r â m p e e d in v i a ţ a b a r o u r i l o r şi a t r i b u n a l e l o r , t o a t e r a d i i n d , ca primtr'un v ă l t r a n s ­p a r e n t , că in ţă , or n ă d e j d i . E o î m p l e t i r e d e stări d e f a n t m i n u ­n a t p r i n s e şi a r t i s t i c d a t e .

C a r t e a a r e 200 p a g i n i , î n g r i j i t t i p ă r i t e , şi o a d m i r a b i l ă c o p e r t ă , d a t o r i t ă p i c t o r u l u i A l e x a n d r e s c u , e a î n s ă ş i u n a d e v ă r a t t a b l o u d e artă .

A a p ă r u t : „ R E V I S T A F U N ­D A Ţ I I L O R R E G A L E " , n r . 3 ( M a r t i e 1940), a n u l V I I c u u r m ă ­t o r u l c u p r i n s :

T . A r g h e z i : S t i h u r i d e a b e c e ­d a r ; G h . B r ă e s c u : M a r g o t (VI ) ; N . D a v i d e s c u : D i n c i c l u l „ R e n a ş ­t e r e a " ; M i r c e a B l i a d e : T ă r â m u l n e v ă z u t (I); N . C a r a n i c a : I m n d e p e c â m p i e ; I o a n a Pos te indou: E -r o a r e a ; T u d o r V i a n u : P r o b l e m a s t i l i s t i c ă a i m p e r f e c t u l u i ; A l . M i -r o n e s c u : D e t e r m i n i s m u l p r o b l e ­m e l o r s o c i a l e .

C E N T E N A R U L L U I T I T U M A ­I O R E S C U : G. C ă l i n e s o u : Tatu M a i o r e s c u , p o l e m i s t ; P o m p i l i u C o n s t a n t i n e s c u : T i t u M a i o r e s c u f a ţ ă d e n o i ; M i h a i l S e b a s t i a n : T i t u M a i o r e s c u şi „ J u r n a l u l " s ă u ; V l a d i m i r S t r e i n u : M a i o r e s c u ş i r o l u l cr i t i ce i ; Ş e r b a n C i o c u l e s o u : T i t u M a i o r e s c u ş i E m i n e s o u .

C R O N I C I : I. Gr . P e r i e ţ e a n u : I o n P i l l á t , p o e t u l m ă r i i n o a s t r e ; A . R o l l a n d d e Renev i i l l e : P o e ţ i i s u p r a r e a l i ş t i ; E . L o v i n e s o u : P a ­g i n i d i n c a r n e t u l u n u i m e m o r i a ­l i s t ; I o n B i b e r i : U n i t i n e r a r u l a l p o e z i e i f r a n c e z e ; M a r i a G o l e s c u : O r e m i n i s c e n ţ ă a „ c i n e g e t i c e l o r lui O p p i a n " î n p i c t u r a b i s e r i c e a ­s c ă ; N i c o l a e A r g i m t e & c u - A m z a : A r t ă şi i d e e ; St . Z i s s u l e s c u : C r o ­n i c a s u e d e z ă ; V i r g i l G f t e o r g m u : C r o n i c a m u z i c a l ă .

N O T E : F e b r u a r i e — „ Ţ a r a n o a s t r ă " — M u z i c ă d e c a m e r ă r o m â n e a s c ă — M e d j c i n a s o c i a l ă î n R o m â n i a — M a n u s c r i s e d e B e e t h o v e n î n M o s c o v a — T r i -c e n t e n a r u l luj R a c i n e — D r a m e l e d e i u b i r e a l e lu i R a c i n e — C ă r ­ţ i l e d e a c t u a l i t a t e — M o n t a i g n e ş i r ă z b o i u l d e f o r t i f i c a ţ i e — B a -zi l M' imteanu — M o a r t e a lu i L u ­

c i e n D u b e c h — M a u r i c e B l o n d e i — S p i r i t u l e n g l e z şi M a r t a B i -b e s c u — P u b l i c i t a t e a m e r i c a n ă — O m u l c e l m a i c a r a c t e r i s t i c şi m a i n e u i t a t — S c r i s o a r e a u n u i l u p t ă t o r .

O SINTEZA A ECONOMIEI ROMANEŞTI

S e v o r b e ş t e a tâ t d e m u l t d e s ­p r e b o g ă ţ i i l e ţări; şa a c e s t e b o ­gă ţ i i s i m t c u n o s c u t e a t â t d e p u ­ţ i n s u b u n g m u i a d e v ă r a t e i lor rea l i tă ţ i , m e a t o p e r a î n f ă p t u i t ă d e cei m a i buni c u n o s c ă t o r i ai

e c o n o m i e : n o a s t r e n a ţ i o n a l e p r i n p u b l i c a r e a u n e i e n c i c l o p e d i i euu-n o m i c e e de n a t u r ă să î m p l i ­n e a s c ă u n m a r e go l .

V o l u m u l III a l „ E n c i c l o p e d i e i R o m â n i e i " î n f ă ţ i ş e a z ă întregul , p r o c e s a l e l e m e n t e l o r c e t-oncu-ţ i a n e a z ă v i a ţ a economJcă c u c a ­d r u l n a t u r a l g e o g r a f i c , c a d r u l u m a n şi ce l s o c i a l po l i t i c , precurm şi î n t r e g u l p r o c e s a l f o r m e l o r a c ­t iv i tă ţ i i e c o n o m i c e î n c o m p a r t i ­m e n t u l p r o d u c ţ i e i r o m â n e ş t i . V o ­l u m u l I V v a p r e z e n t a sectorul! e m u l a ţ i e i , repart i ţ i e i şi c o n s u ­m u l u i .

F i e c a r e cap i to l al l u c r ă r i i s e re feră la u n c a d r u s a u la o r a ­m u r ă de m a n i f e s t a r e e c o n o m i c ă şi c u p r i n d ; p a r a g r a f e p r i v i t o a r e la i s t o r i c u l a c t i v i t ă ţ i i e c o ­n o m i c e r e s p e c t i v e , a n a l i z a f a c ­tor i lor cari i a u p a r t e l a e a s a u o c o n d i ţ i o n e a z ă ; e x p u n e r e a t e h ­n i c ă a f o r m e l o r p r . n c i p a l e d e a c ­t i v i t a t e şi a n a l i z a e c o n o m i c ă ş i

s ta t i s t i că a f a p t e l o r î n s e m n a t e d i n d o m e n i u l r e s p e c t i v . E l m a i cu -p r i n d e a r t i c o l e p r i v i t o a r e la le -g^slaţia ş i t e n d i n ţ e l e g e n e r a l e a l e f e n o m e n u l u i s tud ia t .

VIAŢA OMULUI

I n b i b l i o t e c a d e t r a d u c e r i a F u n d a ţ i e i p e n t r u L i t e r a t u r ă ş i A r t ă „ R e g e l e C a r o l I I " a p a r e e-d:ţ ia I l - a a m o n u m e n t a l u l u i p o e m a l s c r i i t o r u l u i m a g h i a r M a d á c h î n m i n u n a t a t ă l m ă c i r e r o m â n e a s ­c ă d a t o r i t ă lu i O c t a v i a n G o g a . I n a c e s t p o e m M a d á c h i n f l u e n ţ a t d e „ F a u s t " a l l u i G o e t h e d e „ K a i n " a l l u i B y r o n şi î n t r u c â t v a d e S h e l l e y , p ă r ă s i n d u - ş i î n s ă i n ­d e p e n d e n ţ a d e c o n c e p ţ i e n e a l t e ­r a t ă , m a r e l e s c r i i t o r m a g h i a r ş i - a p u s c a p r o b l e m ă d e d e s l e g a t

s o a r t a o m e n i r i i , r o s t u l e x i s t e n ţ e i a c e s t e i p l a n e t e .

VOUA ŞI MIE, DUHOVNICIE

D e c u r â n d , d. S . C u c i u r e a n u a p u b l i c a t o c u l e g e r e d e v e r s u r i c u t i t lu l : „ V o u ă şi m i e , D u h o v -nic ie" , d e c a r e în tr 'o c r o n i c ă , n e v o m o c u p a c u a t e n ţ i e .

JEAN NAUM

L a . . B u c o v i n a " I. E . T o i m i ţ h J , s 'a t i p ă r i t v o l u m u l „ D i n v o l b u r a v r e m i i " , a l d - l u i J e a n N a u m . A u ­t o r u l n u m e ş t e „ î n s ă i l ă r i " p o r ­

t r e t e ş i a r t i c o l e d e s p r e p e r s o n a ­l i tăţ i m i l i t a r e , p o l i t i c e şi U t e r a r e , v a l o r o a s e p r i n c ă l d u r a c u c a r e s u n t s o r i s e ş i p r i n gr i ja d o r u -memtări i .

C E C Ă R Ţ I V O R A P Ă R E A Ш Ш01

I N E D I T U R A F U N D A Ţ I E I P E N ­T R U L I T E R A T U R A Ş I A R T A

, , R E G E L E C A R O L П "

P r i n t r e n o u t ă ţ i l e v e v o r a p ă ­r e a p r i n t r e p r i m e l e l u n i a l e a n u ­l u i 1940, s u n t î n o r d i n e a c r o n o -

Pentru cunoaşterea Orientului Amintiri despre Tonitza (Urmare din pag. 1)

Occidentul se întâlneşte cu Orientul, ralul pe care Га a-vut Franţa faţă de Olanda, Danemarca şi unele provin­cii germanice ; de a le ajuta, adică, să ia conştiinţa de sine, şi de a imprima creaţiilor lor culturale valoare circulatorie mondială.

Să nu uităm că Ţările Ro­mâneşti au avut cândva un asemenea rol, deşi exercitat în condiţii mai modeste, in tot Orientul creştin. „Hegemonia spirituală" a Ţăr lor Româ­neşti a încetat odată cu re­voluţia industrială occidenta­lă, care a dus fatal la domi­naţia Apusului. Dar se pare că în lumea nouă, de care ne apropiem, asemenea valori nu vor mai juca rolul exclusiv pe care l-au deţinut în ulti­mele două sute de ani. Este foarte probabil că, într'un vii­tor apropiat, oamenii de pre­tutindeni, vor înţelege că nu numai valorile concrete sunt r e a l i taţi — că tot atât de reale, şi de creiatoare de is­torie, sunt valorile spirituale — în care Sud-Estul euro­pean şi Orientul n'a fost nici­odată sărac.

Dar pentru a înţelege toate

acestea, pentru a afla, bună­oară, că simbolismul arhitec­tonic al unui templu din Java sau cosmologia arhaică a popoarelor de mult dispărute din Asia mică, sunt mult mai apropriate de înţelegerea noastră decât filozofia lui Kant sau neliniştile lui Pas­cal — e nevoie, înainte de toate, să ne iubim şi să cu­noaştem Orientul, de care ne-am desprins prea brutal. Trebuie să ne convingem că ceeace se petrece la Ankara, Beiruth sau Bagdat, şi chiar ce se petrece la Caicuta sau Tokyo, ne interesează mai profund decât ceeace se pe­trece în Apus. Nu că n'am avea nevoie să cunoaştem şi să ne asimilăm rezultatele muncii occidentale. Dar nu ne putem permite luxul să ig­norăm ceeace se face la noi. Şi noi, încă odată, suntem la porţile Orientului^

Aşa că, dacă va fi nevoie, ne vom putea dispensa de lec­tura câtorva romane şi re­viste occidentale, ca să găsim timp si pentru o mai atentă cercetare a rosturilor răsări­tene.

MIRCEA ELIADE

Mester uî G. Petras cu 9 9

(Urmare din pag. I-a) după temperament, indiferent de mijloace techmce, căci din jocul cuţitului de paletă redă cel mai suav şi lucid modelaj precum şi cea mai forforescentă şi grunjoasă pastă, cu aceaşi niăestrie şi brio intervine şi cu penelul.

In general nu eboşează, ci atacă direct pictura, lucrează „a la prima" după cum se spunea în Renaştere.

Nu caută abstracţii şi unele exagerări sunt proprii tuturor pictorilor de temperament, iar deformaţiile lui Petraşcu se mai explică şi prin condiţiunile speciale ale retinei sale, pic­torul fiind miop.

Retina sa înregistrează funele retracţiuni, spre fericirea ar­tei noastre, altfel poate că ne-ar fi lipsi artistul care să împle­tească realul cu irealul şi să ne dea magicul.

K. H. ZAMBACCIAN

p r i c e p e r e şi-o descoper i se p r i n s t r e ină - , t ä te , pe u n d e u m b l a s e ca să-şi d e s ă v â r ­şească a r t a p ic tu r i i . Ci -că m a i а іез la M ü n c h e n ş i . la D a c h a u v ă z u s e r ă ai noş t r i a junş i p e acolo câ t de p roş t i s u n t bă rb ie r i i n e m ţ i . Şi a t u n c i u n u d i n ei făcea p e b ă r b i e r u l . A c u m , în l agă r , m e ş t e ş u g u l b ă r b i e r i t u l u i îi a d u c e a a -m i n t e m ă i e s t r u l u i de ani i de s t uden ţ i e , ceeace-i făcea p l ăce re .

Când 1-a î n t r e b a t î n t r ' o zi b r i g a d i e r u l Răşcanu , d e ce n ' a ce ru t să fie î na in ­t a t sub loco tenen t , el a r ă s p u n s că a p r e ­fe ra t să r ă m â i e to t e lev p lu ton ie r . S u n ă m a i b ine , că a r a t ă m a i t â n ă r , c a şi m e ­ser ia de b ă r b i e r - a m a t o r d in an i i d e ucenic ie în a r t a p i c tu r i i .

î n t r ' o zi în să v i n e sus în oda ie şi n e s p u n e că o să lase la na iba p e n s u l a d e bă rb i e r şi a p u c ă i a r p e cea de p ic tor .

— Şt i i , ce e ra să pă ţesc , Ghioca, azi? E r a să i n t r u c u b r i c iu l în b e r e g a t a lui Bechi .

— C u m as ta ? — Să vezi tu , b r e , c u m a fost. C u m

s t ă t ea pe scaun b ie tu l Moş T ă g â r ţ ă d e maior , şi eu îl r ă d e a m , îi v ine , b re , u n sughi ţ . Şi s u g h i ţ e , mă i , o d a t ă l u n g şi eu t ocmai cu b r i c iu l p e b e r e g a t a lui . Noroc că m ' a m opr i t la t i m p şi d o a r i-am c re s t a t o l eacă pielea. . . P r i m e j ­dioasă mese r i e , b r e , şi b ă r b i e r i t u l . B ine , zău, că a m m a i î n v ă ţ a t să d a u şi cu al t fel d e репэиіа. . .

— I a r b ă r b i e r i t u l lasă- l , m e ş t e r e , c ă n u - i vezi p e to ţ i f ra ţ i i c u m fac as ta t oa t ă z iua , îi l uă v o r b a d in g u r ă S ă r ­b ă t o a r e , c l ip ind cu ochiu l sp r e V i a ţ ă -L u n g ă , ce n e poves t ea m e r e u şi cu be l ­şug de a m ă n u n t e pă ţ an i i l e l u i d e p e f ron tu l dob rogean .

— Adică te lea , dacă-i vo rba p e b ă r -b ie rea lă , ce c u s u r a r e p r i m a r u l de là A lba I u l i a ?

P r i m a r u l cap i ta le i lu i M i ha i -V i t eazu l e r a m eu. D a r m e ş t e r u l , ca re ţ inea î n t o t ­d e a u n a cu m i n e , îmi luă p a r t e a n u m a i ­decâ t :

(Urmare din pag. I) — Ghioca n u se b ă r b i e r e ş t e , b r e . „ U i -

t ă - t e la fa ţă şi m ă î n t r e a b ă de v i a ţ ă " . Mai t â r z iu ceva, c â n d cel ce sc r i sese

î m p o t r i v a m e a in t e rv iew-u l fantezis t , ca să se r ă z b u n e că- i r ă s t u m a s e m o -d a t ă t ab la de şah , m a e s t r u l Ton i ţ a , u n u l din r edac to r i i rev is te i l agă ru lu i , n u voise să i lus t reze el scena. . .

D u p ă cap t iv i t a t ea b u l g ă r e a s c ă l - a m m a i găs i t da Iaşi , î n toamna a n u l u i 1918. A t u n c i m b a spus că s t ă t u s e m u l t d e v o r b ă e u M a r g h i l o m a n , p r i m - m i n i s t r u pe acea v r e m e şi apoi şi cu d. C. Arge -to ianu . Şi u n u i a şi a l tu i a le poves t i se pe l a rg v iea ţa ce-o dusese ră p r i zon ie r i i r o m â n i în Bu lga r i a . P e u r m ă a m â n d o i îi c u m p ă r a s e m a i m u l t e sch i ţ e r e p r e ­z e n t â n d c h i p u r i şi m o m e n t e d in l agăr .

N u l - am m a i v ă z u t de a tunc i . F o a r t e b u c u r o s a m fost în ani i u r m ă t o r i să c i ­tesc denpre v r e o expoz i ţ i e de - a lui , să- i u r m ă r e s c r e c u n o a ş t e r e a tot m a i spor i t ă a a l e su lu i s ău t a l en t , să - i ci tesc sp i r i ­tua le l e şi mic i l e lu i cronic i p las t ice , î n ca re - l r e c u n o a ş t e a m a t â t de b ine . A -v e a m i luzia că-i a u d g lasu l domol c u in f l ex iun i moldovineşti şi că-i v ă d z â m ­b e t u l g l u m e ţ şi sc l ip i rea och i lo r i ronic i .

Pen t ru ică rmi m ă r t u r i s i s e că î n a i n t e de r ăzbo i făcuse şi g a z e t ă r i e şi că p u ­bl icase m u l t e a r t i co le i scă l ind N e r v a Teohar i , în Zile de lazaret l - a m zugră­vit d â n d u - i aces t n u m e . V o i a m să- i fac o su rp r i ză , să v ă d d a c ă s'o r e c u n o a ş t e s i n g u r şi e r a m cur ios m a i a les ce -o să zică la c i t i rea că r ţ i i . D u p ă a p a r i ţ i e m i - a scris d o u ă s c u r t e scr isor i . I n cea din­tâ i m i - a spus că i - a m d a t p r i l e ju i să a ibă o deoseb i tă v o l u p t a t e — „dacă se poa t e s p u n e a şa ceva" , — t r ă i n d încă oda t ă ace le n e u i t a t e zi le d in B u l g a r i a războ iu lu i . D u p ă ce-şi m a i a r ă t a b u c u ­ria că n e - a m m a i r egăs i t d u p ă a t â ţ i a ani , î nche ia f ă g ă d u i n d că o să -mi m a i scr ie . Mi -a m a i scr is n u m a i o d a t ă to t scur t şi ves t indu-mi sc r i sor i şi c o m e n ­t a r i i m a i l ung i .

Aces t e scr isor i ş i c o m e n t a r i i n u l e - a m m a i p r im i t .

In a ş t e p t a r e a uinui r ă s p u n s delà m e ş ­t e r u l d rag , în v a r a lu i 1938, c â n d m ă î n t â l n i s e m cu P e t n a c h e R o n d a ş i cu B a r b ă de A r a m ă , p a r c ă e r a m — V i n g t a n s ap rè s , — n e - a m opr i t şi noi u n d e v a p e s u b D e a l u - S p i r e i . Acolo , d i n v o r b ă în vo rbă , a m a j u n s şi la m a e s t r u l c e n e fusese s c u m p t u t u r o r .

P e t r a c h e R o n d a a a d ă o g a t e u v o r b a lui d o m o a l ă şi cu h o h o t i r i s c u r t e :

— P e d. T o n i ţ a l - a m v ă z u t de m a i m u l t e or i . E to t aşa c u m l-am cunoscu t , tot a şa î ţ i t o a r n ă câ te ' n l u n ă şi ' n soaro^ u n a caldă, a l t a rece . D a r e o m în lege şi n u ca tă că e l e e o g e a - m i - t e r e c t o r al A c a d e m i e i d e A r t e F r u m o a s e d in Iaşi , ci d ă la to t o m u l c ins tea c u v e n i t ă . C â n d l -am î n t â l n i t eu, m e ş t e r u l nos t ru , m ' a poft i t î n t r ' o bodegă la u n p a h a r d e vin şi a m a i c h e m a t şi p e şofe ru l ce-1 adusese c u m a ş i n a .

— I aca aşa, m ă i f ra te , că ş i e l e s t e m u n c i t o r ca şi noi. . .

N u m ' a u m i r a t spuse l e lu i R o n d a , deoa rece c u n o ş t e a m şi a fab i l i t a t ea m a ­es t ru lu i , şi g e n e r o z i t a t e a lud sufletească^

Nu-mi p u t e a m însă l ă m u r i t ă c e r e a lu i d u p ă cele d o u ă scr isor i .

Ceva m a i t â r z i u a m aflat că a r fi bo lnav , i a r a s t ă t o a m n ă u n a d i n t r e r u ­de le lui m ' a i n f o r m a t că zace pa ra l i z a t , fă ră n ă d e j d e d e scăpa re .

M'a ch inu i t de a t u n c i încoace m e ­r e u i m a g i n e a o m u l u i de i n i m ă t i n t u i t f ă ră p u t e r i p e p a t u l d e ch in . A c u m a m u r i t .

Cât loc ocupă în p i c t u r a r o m â n e a s c ă şi ce a î n s e m n a t N. Ton i ţ a , n u es te î n g â n d u l m e u să s p u n .

D a r n u m ă po t opr i să sub l in iez că în n i ş te zile ca ace lea d i n cap t i v i t a t e a bu lgă rească , p i c to ru l Ton i ţ a , ca şi m e ­ta le le nobi le , s'a doved i t cu p r i s o s i n ţ ă a fi fost un om.

G. BĂNEA

l o g i c ă c ă r ţ i l e : „Accidentul", r o ­m a n d e M i h a i l S e b a s t i a n ; m o n u ­m e n t a l a m o n o g r a f i e a d - l u i E. L o v i n a s c u : „Titu Maiorescu", c o m p u s ă d i n d o u ă v o l u m e , v o l u _ m u l „Dictando divers" I, d e I ' e r -p e s s i c i u s , a t â t a ş t e p t a t d e c i t i t o ­r i i c r i t i c u l u i ş i a u t o r u l u i e d i ţ i e i E m i n e s c u , „Istoria literaturii ro­mâne vechi" d e N . C a r t o j a n , „ L i m b a r o m â n ă " v o l . I d e S e x t i l P u ş c a r i u , „Timp şi destin" d e C. R ă d u l e s c u - M o t r u , „Diferenţiale­le d i v i n e " d e L u c i a n B l a g a , „ O -pere" d e M i h a i l S a d o v e a n u .

Iar p s n t r u s e z o n u l d e t o a m n ă u n m ă n u n c h i u t o t a t â t d e b o g a t ş i d e v a r i a t d e c ă r ţ : d e g e n ş i s p e c i a l i t ă ţ i d i v e r s e p r e c u m u r ­m e a z ă : „ I s t o r i a l i t eratur i i - r o m â ­n e " d e G. C ă l i n e s c u , „Curtea de Argeş" d e A r h . Gr. I o n e s c u , „ R e n a ş t e r e a ş i reforma" d e A l . O ţ e t e a , „Tudor Arghezi", s t u d i u d e P o m p i l i u C o n s t a n t i n e s c u , „Po­eţi şi poezie" d e O c t a v S u l u ţ i u , „Aspecte din teatrul contempo­ran" d e A l i c e V o i n e s c u , „Ver­suri" d e T u d o r A r g h e z i , „Firimi­turi" d e O c t a v i a n G o g a , „Monar­hie socială" d e M i h a i l F ă r c ă ş a -n u , „D. A n g h e l " — P o e z i i — e -d i ţ i e î n g r i j i t ă d e Ş e r b a n C i o c u -l e s c u .

I n B i b l i o t e c a „ E n e r g i a " „ Ş t i r i d i n Tartaria" d e P . F l e m i n g , JtCălătoriile mele în Africa" d e C o l o n e l A u g u s t v o n S p i e s s , „Dia­loguri asupra comandamentului" d e A . M a u r o i s , „ O a n t o l o g i e a poeţilor ardeleni" î n t o c m i t ă d e E m i l G i u r g i u c a , „Antologia poe­ţilor simbolişti" î n t o c m i t ă d e N . D a v i d e s c u , „Balade" de Fran­çois Villon, t ă l m ă c i t e d e Z o e V e r b i c e a n u , t r a d u c e r i d i n N o v a .

l i s ş i S h a k e s p e a r e ş i v o l u m u l d e versuri „Cântece de faun" d e V i r g i l G h e o r g h i u .

„ B U L L E T I N L I N G U I S T I Q U E " p e 1939

R e v i s t a d e l i n g u i s t i c ă p u b l i c a ­t ă , î n l i m b a f r a n c e z ă , d e d. prof. Al. Rosetti a a p ă r u t d e c u r â n d î n t r ' u n f r u m o s v o l u m (al V l l - l e a ) p e n t r u a n u l 1939. C o n s t a t ă m î n p r i m u l r â n d că c e r c u l c o l a b o r a ­t o r i l o r s e m ă r e ş t e p e f i e c a r e r.n. A s t f e l î n v o l u m u l a l V l l - l e a î n ­t â l n i m n u m e l e m a r e l u i r o m a n i s t L e o S p i t z e r ş i a l f o n e t i c i a n u l u i H . A R o s i t z k e , a m b i i d i n A m e ­r i c a ; a l p r o f e s o r u l u i s u e d e z A l f L o m b a r d , a l l i n g u i s t u l u i b i n e c u n o s c u t I o r g u I o r d a n ş i a l g e r ­m a n u l u i E u g e n S e i d e l , a m â n d o i d e l à Iaş i , l a c a r e s e a d a u g ă c o l a ­b o r a t o r i i b u c u r e ş t e n i a i r e v i s t e i , d - n i i A l . R o s e t t i , J. B y c k , A L G r a u r ş i C. R a c o v i ţ ă .

C a d e o s e b i t d e i n t e r e s a n t e s e m n a l ă m a r t i c o l e l e u r m ă t o a r e : V i i t o r u l r o m â n e s c , d e d. A l f L o m b a r d ; î n t r e b u i n ţ a r e a d a t i v u ­lu i î n l i m b a r o m â n ă a c t u a l ă , d e d. I o r g u I o r d a n ; V a l o a r e a t i m ­p u r i l o r t r e c u t e î n r o m â n e ş t e , d e d. E u g e n S e i d e l ; S t u d i i d e s i n ­t a x ă ş i s t i l i s t i c ă d e d. J . B y c k , ş i m a i a l e s i m p o r t a n t u l s t u d i u d e l i n g u i s t i c ă s o c i a l ă a l d - l u i C o n s t . R a c o v i ţ ă , î n t i t u l a t „ M u n c a " ş i „ s u f e r i n ţ ă " : a u t o r u l a r a t ă c u m î m p r e j u r ă r i l e s o c i a l e a u c o l o r a t m a i p e s t e t o t c u v i n t e c a r e n u ­m e a u m u n c a ş i l e _ a u a p r o p i a t î n ţ e l e s u l d e a c e l a d e „ s u f e r i n ţ ă " .

C a d e o b i c e i u Bulletin-ul d - l u i Pro f . R o s e t t i r e p r e z i n t ă o f o a r t e i m p o r t a n t ă c o n t r i b u ţ i e l a c e r c e ­t a r e a ş i c u n o a ş t e r e a l i m b i i r o ­m â n e î n t o a t e a s p e c t e l e ei . D i n c e î n c e m a i m u l t , a c e s t p e r i o d i c s e i m p u n e c a r e v i s t a r e p r e z e n t a ­t i v ă a h n g u i s t i c e i r o m â n e ş t i .

„ C O N F E R I N Ţ A "

A aparent mir. 3 ( p e F e b r u a r i e ) ашиі I V , d i n r e v i s t a e n c i c l o p e d i c ă l u n a r ă „Conferenţa" c o n d u s ă d e 4. N. C. L u n g u l e s c u . I n s u m a n u l d e 80 p a g . g ă s i m : d o u ă c u v â n t ă r i ai d - l u i iUi t i fâ C o n s t a n t i n e s c u ; L a F o n t a i n e d e praf . Ch. Drou-het ; E v o l u ţ i e (tehniira r o m a n ţ a t ă ) d e prof . Şerban Ionescu ; 24 I a ­n u a r i e d e prof . M. R a r i n c e s c u ; î n s e m n ă r i d e icăilătorie a l e l u i

D . G o l e s c u d e I. P i i l a t ; D u n ă r e a ş i M a r e a N e a g r ă d e R. S e i ş a n u ; P e i s a g i i u n i c e (Tuiloea) d e A p . C u l e a ; M e ş t e ş u g u l v o r b i r i i d e d i r e c t o r u l r e v i s t e i .

Biata limbă românească (Urmare din pag. 4-a)

M i - a m z is î n s i n e a m e a că t r ă i m în tr 'o e p o c ă ş t i i n ţ i f i c ă ş i că copi i i „e d e ş t e p ţ i " ş i p r e c o c i şi că l u n e t a r e p r o d u s ă n u e c h i a r -c h i a r a t â t d e n o u - n o u ţ ă , ci c a m d e l à p a ş o p t , — a ş a că b i a t ă - m e a n e p o ţ i c ă s e v a d e s c u r c a e a s i n g u r ă . I n s ă c h e s t i a c u „o i m a g i n e f o t o ­g r a f i c ă n u s e v a p u t e a r e p r e z e n t a p e o p l a c ă c o l o d i o n a t ă " e tc . , p r e c u m şi „ o l u n e t ă s a u u n t e l e s c o p , ( v i rgu lă ) s u n t m o n t a t e e c u a t o r i a l , ( v i rgu lă ) ori d e c â t e ori s u n t î n z e s t r a t e ou u n m e c a n i s m ( fără v i r g u l ă ) c a r e l e f a c e s ă s e d e p l a s e z e î n a c e e a ş i p r o p o r ţ i e ou a s t r e l e

m i ş c ă t o a r e p e c a r e l e c o n s i d e r ă m , (v i rgu lă ) , şi , ( v i r g u l ă ) , care" e t c . e t c . . m i - a u r ă m a s la i n i m ă . M ' a m h o t ă r î t a t u n c i să r ă s f o e s c p u ţ i n r e v i s t a cu N o . 384, şi s ă r e p r o d u c c â t e v a e x e m p l e e d i f i c a t o a r e , î n c e e a c e p r i v e ş t e c o n ­fuz ia c e l o r m a i e l e m e n t a r e n o ţ i u n i d e l i m b ă şi d e c o n s t r u c ţ i e g r a m a t i c a l ă . C r e d d e p r i s o s să s p e c i f i c că e v o r b a d e t r a d u c e r i , — b i n e î n ţ e l e s d e t r a d u c e r i d i n l i m b a f r a n c e z ă , p e c a r e s e „ p r i c e p e " să l e f a c ă o r i c e o m d e p e s tradă . . . M ă rog , n u s u n t e m no i s o r a m a i m i c ă a F r a n ţ e i şi n u v o r b i m f r a n ţ u z e ş t e p e t o a t e c ă r ă r i l e ?

D a r s ă t r e c l a f a p t e . S u b l i n i e r i l e s u n t a l e s u b s e m n a t u l u i . A r t i c o l u l „ O c h i i o r i e n t a l i l o r s u n t ob l i c i" î n c e p e a s t f e l : „Contrariu p ă r e r i i

o b i ş n u i t e p o p o a r e l e d e r a s ă g a l b e n ă n u a u och i obl ic i . JVoi ii vedem aplecaţi, dar nu sunt ! L a e i ( p o p o a r e l e ) e t c . . D a c ă o c h i i a l ­b i l o r p a r d r e p ţ i şi ai C h i n e z i l o r p i e z i ş i , e d o a r o i l u z i e o p t i c ă . Ca să n e c o n v i n g e m d e p u t e r e a o b i c e i u l u i , a j u n g e s ă p r i v i m într 'o o g l i n d ă o figură familiară, s a u s ă n e p r i v i m p e n o i p r i n d u b l ă reflexiune î n d o u ă o g l i n z i p a r a l e l e ; c e e a c e erai d e p r i n s s ă v e z i la s t â n g a v ă z â n d u - 1 la d r e a p t a şi i n v e r s , d e o d a t ă veţi o b s e r v a s t r â m b ă t u r i şi a s i m e t r i i n e b ă n u i t e . ( O b s e r v a ţ i a d m i r a b i l a m e t a m o r f o z ă a p r o n u ­m e l u i , d e l à p e r s o a n a î n t â i a p l u r a l la o a d o u a s i g u l a r , a p o i l a a d o u a p l u r a l . D a r s ă c o n t i ­n u ă m ) : „ F o t o g r a f i i s e s t r ă d u e s c s ă î n l ă t u r e a c e s t e f e c t , nepozând n i c i o d a t ă p e c l i e n t de-a-dreptul d i n faţă", e t c . .

P o v e s t i r e a „Leu l , p a p a g a l u l şi v r ă j i t o r u l " î n c e p e a s t f e l : „ B ă t r â n u l u i V a l d a g e o r g i s , c a p u l c a r a v a n i i , îi p l ă c e a g r o z a v s e a r a , c â n d p o p o s i a u şi s e î n t i n d e a u cor tur i l e , î n i n t e d e a s e cu l ca , să p o v e s t e a s c ă o l e g e n d ă ; a s t f e l

şi d e as tă d a t ă cu f a ţ a lu i n e a g r ă , a s p r ă , l u ­m i n a t ă d e f l a c ă r a f o c u l u i , î n c e p u c u o v o c e î n c e a t ă şi groasă . . . C â n d A b d u t e r m i n ă p r i m a p a r t e a d e s c â n t e c u l u i , Ror- leui l ş e s i m ţ i a d e j a m a i b i n e . Deodată î n s ă T a o t u î n c e p u să r e p e t e to t c e a u z i s e ş i d e o d a t ă a d o r m i c h i a r

A b d u ; A b d u adormise p e n t r u c ă d e s c â n t e c u l era a t â t d e p u t e r n i c î n c â t adormea d u r e r e a ce lu i b o l n a v şi adormea ş i p e ce l s ă n ă t o s . R o r î n s ă n u e r a î n c ă v i n d e c a t , n u e r a t o c m a i s ă n ă t o s . . . (Păi d a c ă n u e r a î n c ă v i n d e c a t , d e ­s i g u r că n u e r a n ic i t o c m a i s ă n ă t o s !) N o i t o a t ă n o a p t e a a u z i r ă m — m a i t a r e d e c â t u r ­l e t u l h i e n e l o r şi a l ş a c a l i l o r — r â s u l lu i T a c t u , p a p a g a l u l c a r e devenise n e b u n .

I n „ F e t i ţ a c u o c h i i a l b a ş t r i " g ă s e s c a c e s t e r â n d u r i : „— Iţi p l a c e ? î n t r e b ă I s a — e u n c a d o u d e l à m a m a m a r e , m i 1-a d ă r u i t d e P a ş t i ; v e z i e s t e c h i p u l S f i n t e i F e c i o a r e p e medalia delà brăţară pe o parte, i a r p e c e a ­la l tă p a n t e stă scris . . . I sa n e p u t i n c i o a s ă să s t r i g e , r ă m a s e î n c r e m e n i t ă " .

O e x p l i c a b i l ă c u r i o z i t a t e m'a î n d e m n a t s ă r ă s f o e s c a l t n u m ă r a l „ D i m i n e ţ i i Copi i lor" , No . 833, d i n c a r e v o i u r e p r o d u c e u n a r t i c o l s cr i s s p e c i a l ş i c u t o t d i n a d i n s u l p e n t r u ) V f e -t i ţ e" şi a n u m e l a „ p a g i n a f e t i ţ e l o r " .

„ D i n c e l e m a i v e c h i t i m p u r i c a p r i c i i l e m o ­d e i a u t i r a n i z a t p e f e m e i l e e l e g a n t e . A s t ă z i î n s ă h i g i e n a ş i p r o g r e s e l e ş t i i n ţ e i m e d i c a l e o a j u t ă să s e î n f r u m u s e ţ e z e , f ă r ă s ă - ş i p u e s ă n ă t a t e a î n p r i m e j d i e .

I n t r e î n g r i j i r i l e e s t e t i c e , f e m e i a a c o r d ă o d e o s e b i t ă i m p o r t a n ţ ă p â r u l u i şi c u d r e p t c u ­v â n t , căc i a c e s t a o g l i n d e ş t e p e r f e c t s ă n ă t a t e a g e n e r a l ă .

P e n t r u a a v e a u n p ă r f r u m o s şi a b u n d e n t , î n a i n t e d e a v ă c u l c a s e a r a , şi d i m i n e a ţ a , p i e p t ă n a ţ i p ă r u l b i n e d e l à c e a f ă p e s t e o b r a z ; îl p e r i a ţ i c u o p e r i e c u p ă r u l f o a r t e a s p r u , d e l à r ă d ă c i n a lu i s p r e vârf . R e p e t a ţ i a c e s t l u c r u d e l à s t â n g a l a d r e a p t a ; d e l à d r e a p t a l a

s t â n g a s p r e c r e ş t e t ; d u p ă a c e e a î l p o t r i v i ţ i î n c o a f u r a dor i tă .

E b i n e să-1 p u r t a ţ i t ă i a t s c u r t , s a u d a c ă e l u n g e v i t a t ; a c e l e şi t o t f e l u l d e a g r a f e oare s tr ică f i r e l e d e p ă r .

II s p ă l a ţ i c e l p u ţ i n o d a t ă p e s ă p t ă m â n ă cu s ă p u n d e M a r s i l i a ş i a p ă c a l d ă ; î l l i m p e ­ziţ i b i n e c u a p ă m a i r e c e î n c a r e p u t e ţ i a -d â u g a z e a m a u n e i l ă m â i

N u v o p s i ţ i p ă r u l n i c i o d a t ă ; ce l m a i u r î t p ă r n a t u r a l e m u l t m a i f r u m o s d e c â t u n p ă r co lorat . T i n c t u r i l e f o l o s i t e î n a c e s t s c o p a l t e ­r e a z ă e p i d e r m a , a s p r e s c f i ru l şi p o t p r o d u c e a c c i d e n t e car i d e ş i t r e c n e o b s e r v a t e î n a p a ­r e n ţ ă , a u u n e f e c t n o c i v a s u p r a o r g a n e l o r î n ­v e c i n a t e .

N u m a i v o r b i m d e o n d u l a ţ i i l e p e r m a n e n t e p r a c t i c a t e p e o s c a r ă a t â t d e î n t i n s ă c h i a r d e f e t i t e c a r e v o r să f i e „ c o a f a t e " şi c â n d s u n t î n a p ă ! ş i - ş i a rd p ă r u i î n a i n t e d e a p l e c a la m a r e , î n l o c sâ -1 t a e scurt . V a p o r i i d e g a j a ţ i d e a p a r a t u l d e o n d u l a ţ i i p e r m a n e n t e u s u c ă p ă r u l , î l c a r b o n i z e a z ă şi t e r m i n ă p r i n a l ă s a s u p r a f e ţ e î n t r e g i l i p s i t e d e f i re d e păr, căc i ast i 'e l d i s t r u s e n u s e m a i r e g e n e ­rează n i c i o d a t ă .

In ţ ă r i l e m a i c i v i l i z a t e , c u m e D a n e m a r c a d e p i ldă , v o p s i r e a p â r u l u i , o n d u l a ţ i i l e p e r ­m a n e n t e , s u n t i n t e r z i s e , iar p r o d u s e l e z i s e d e î n f r u m u s e ţ a r e , s u p u s e u n u i s t r i c t c o n t r o l m e d i c a l " .

Da , î n ţ ă r i l e m a i c i v i l i z a t e , c u m e D a n e ­m a r c a d e p i l d ă , v o p s i r e a p ă r u l u i (şi) o n d u ­l a ţ i i l e p e r m a n e n t e ( sunt ) s u p u s e u n u i s t r i c t c o n t r o l m e d i c a l . B r a v o , D a n e m a r c o ! N u m a i că n o i t r ă i m î n R o m â n i a ş i n e i n t e r e s e a z ă

î n p r i m u l r u n d p r o d u s e l e z i s e l i t e r a r e „ c u e f e c t n o c i v " a l e b a b e i R a d a — z i să m a d a r n B r i g i t t e P o p e s c u — c a r e a r t r e b u i s u p u s e

u n u i „ s t r i c t c o n t r o l " d i n p a r t e a o r g a n e l o r î n ­v ă ţ ă m â n t u l u i p r i m a r , d i n M i n i s t e r u l E d u c a ­ţ ie i N a ţ i o n a l e . C ă c i e i n a d m i s i b i l , ca î n e p o c a d e c u l t u r a l i z a r e a Ţ ă r i i s u b e g i d a R e g e l u i C a r o l a i I I - l e a s ă s e m a i î n g ă d u i e t i p ă r i r e a şi r ă s p â n d i r e a u n e i p u b l i c a ţ i i d e stâilcire a l i m b i i , d e p r o p a g a n d ă a n t i g r a m a t i c a l ă ş i a n ­t i c u l t u r a l ă .

M a m u ţ i i ş i m a i m u ţ e l e o u i f o s e d e i n t e l e c ­t u a l i s ă - ş i v a d ă d e s i n e c u r i la i n d u s t r i i l e d e z a h ă r ş i s ă l a s e m i e r e a , g r e u d e s t r â n s î n f a g u r i , a l b i n e l o r p r i c e p u t e , m o d e s t e şi h a r ­n i c e . S ă s e î n ţ e l e a g ă o d a t ă ş i î n a c e a s t ă ţ a r ă , că s c r i s u l n u e u n r e f u g i u , iar r e v i s t e l e — m a i c u s e a m ă p e n t r u e d u c a r e a c o p i i l o r — u n a z i l p e n t r u c h i v u ţ e l e n a u f r a g i a t e p e s c ă ­r i l e u n e i r e d a c ţ i i . A v a t a r i i ş i tr i şor i i s c r i s u ­lu i t r e b u e s c d a ţ i î n v i l e a g , f ă r ă m e n a j a m e n t e , p e n t r u a s e c u r m a — o d a t ă ou h a t â r u l — u n a d i n c e l e m a i v i t r e g e şi m a i r u ş i n o a s e p r o b l e m e d e î n v ă ţ ă m â n t : a c e e a a s c r i s u l u i r o m â n e s c ! N u î n t r e v ă d alită p o s i b i l i t a t e d e m â n t u i r e d i n b e z n a g r a m a t i c a l ă î n c a r e s e b ă l ă c e s c scr ib i i n o ş t r i c u p a t a l a m a l a m â n ă . C o n t i n u a r e a p a s i v i t ă ţ i i , î n a c e a s t ă c h e s t i u n e s p i n o a s ă , t i n d e s ă d e v i n ă c o m p l i c i t a t e . D e a c e e a , s o c o t e s c că az i , m a i m u l t ca o r i c â n d , e m o m e n t u l , s ă s e p o r n e a s c ă o t r a d i ţ i o n a l ă t ă r b a c ă a i n t r u ş i l o r î n p u b l i c i s t i c a r o m â n e a ­scă , i a r a p o i s ă f i e t r i m i ş i l a u r m ă .

D a r v o m r e v e n i ! ŞTEFAN GEORGESCU

TIPOGRAFIA ZIABULUI „UNIVEBSUL" BUCUREŞTI, STB. BEEZOIANU 23 Taxa poştali plătită m numerar conform aprobării dir. O l e P. T. T. Nr. 24464-938.


Newsletter 07 imi-net_2012-02

Newsletter 07 imi-net_2012-02

Sistemul IMI - Alexandru-Ionuţ Chiuţă

Sistemul IMI - Alexandru-Ionuţ Chiuţă

Extinderea Sistemului IMI - Cristina Sătmărean

Extinderea Sistemului IMI - Cristina Sătmărean

Imi Reuşesc Toate Conservele de Legume

Imi Reuşesc Toate Conservele de Legume

Sil Vic Ultra

Sil Vic Ultra

Dumnezeu Imi Cunoaste Masura

Dumnezeu Imi Cunoaste Masura

Laurence Pernoud - Cum Imi Cresc Copilul

Laurence Pernoud - Cum Imi Cresc Copilul

IMI VERSIUNEA 5

IMI VERSIUNEA 5

Perspectiva coordonatorului național IMI - Claudia Secu

Perspectiva coordonatorului național IMI - Claudia Secu

Cum Imi Vopsesc Bicicleta

Cum Imi Vopsesc Bicicleta

Cum Imi Peterec Timpul Liber[1]

Cum Imi Peterec Timpul Liber[1]

IMI II Sil - CORE · 2018-08-26 · rente de verde smarald, măritându-se cu ultramarinul zărilor Lungă. Paturi dacă am fi avut pentru îndepărtate, ce armonii nostalgice.' Intr'unele

IMI II Sil - CORE · 2018-08-26 · rente de verde smarald, măritându-se cu ultramarinul zărilor Lungă. Paturi dacă am fi avut pentru îndepărtate, ce armonii nostalgice.' Intr'unele

ІМѴШІІ - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/18985/1/BCUCLUJ_FP_P3441_1940...clasice, sau ale literaturii franceze moderne, de pildă; le-au prezentat, au

ІМѴШІІ - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/18985/1/BCUCLUJ_FP_P3441_1940...clasice, sau ale literaturii franceze moderne, de pildă; le-au prezentat, au

0 o Scrisoare Pierduta Imi Place

0 o Scrisoare Pierduta Imi Place

Sistemul de informare al pieței interne (IMI) Ghidul ...ec.europa.eu/internal_market/imi-net/_docs/library/user_handbook_ro.pdf · prezentată o introducere generală despre IMI

Sistemul de informare al pieței interne (IMI) Ghidul ...ec.europa.eu/internal_market/imi-net/_docs/library/user_handbook_ro.pdf · prezentată o introducere generală despre IMI

Proiectul nu imi apartine

Proiectul nu imi apartine

Newsletter 12 imi-pq-net_2012-07

Newsletter 12 imi-pq-net_2012-07

Prezentarea DAE a sistemului IMI - Cristina Sătmărean

Prezentarea DAE a sistemului IMI - Cristina Sătmărean

Utilizarea Sistemului IMI - Alexandru-Ionuţ Chiuţă

Utilizarea Sistemului IMI - Alexandru-Ionuţ Chiuţă

Prezentare IMI (Magdalena Talaban Comisia Europeana)

Prezentare IMI (Magdalena Talaban Comisia Europeana)