lrlsnrg Bososcfi-fduculuminoasd, in poieni{a de sub Buila, unde Dumnezeu va frcu mil6. Este greu de inleles cu ce eforturi incredibile seridicl incetul cu intetul noua biserici, allturi de vechiulschit care la fel de greu a fost construit cu 264 de ani inurm6. Ideea noii construcfii a pornit din necesitatea unuiloc de rugdciune mai incdpdtor deoarece s-au strdns acolopeste 40 de vieEuitori care s-au hotdrdt si trliasci in post girugdciune, aga cum se trdieqte la Sfhntul Munte.

Hotdrdrea de construire a unei noi biserici s-a luatcu binecuvdntarea P.S. Gherasim Cristea, episcopulRdmnicului care este plin de bundtate, de ingiduinl6 qiinifiative, hdrdzite marilor ?nfdptuiri, insuflate oamenilor deBunul Dumnezeu.

Proiectul lucrdrii a fost preluat de la bisericaSfinfilor imp6rali Constantin gi Elena de la Rdureniconstruiti cu sprijinul directorului general al S.C. Oltchim,Constantin Roibu.

Sursele de venituri pentru finanfarea lucrdrii provindin donafiile credincioqilor din toatd fara, care poartd olegdturd strdnsd cu schitul.

in ziua de 3 martie 2002, pe culmea strAmtd giabruptd, urca spre indlfimile cerului preasfinfitul episcopvicar al R0mnicului, Irineu Sldtineanul, care apus piatra detemelie qi a sfin{it spafiul de ridicare a noii biserici.Totodatd s-a stabilit atunci ca patronul bisericii si fie Sf.Apostol qi Evanghelist Ioan.

t9

Hous PgrnuHsg

Piatra de temelieSi SfAntu Crucecgre a marcatlocul de tnceperea noii constractii

Au ?nceput apoi lucrdrile de amenajare a locului cucredincioqii din Bdrbdtegti, alituri de personalul schitului gialli bine{dcdtori de prin imprejurimi.

Conform proiectului, biserica va avea forma ovalS aunei coribii, poate corabia in care s-a a$ezat Mdntuitorulnostru Iisus Hristos pentru a domoli valurile dezllntuitecare arneninlau pe discipolii sii. Are o lungime de 23 m. lacare se adaugi un pridvor de 2 m., l5limea este de 7 m.,indllirnea pdnd la streqind este de 6 m., iar turla cea mare(dintre cele 3) este de l6 m indl t ime. in inter ior b iser icaeste alcdtuita din altar, naos, pronaos gi pridvor. Pdnd in

20

lrlsnm Bososcs-Mecu

ianuarie 2003 c6.nd am vizitat l1caqul, s-au executat dejamai multe lucr[ri: turnarea fundaliei 9i ridicarea zidurilor laindllimea de 5 m.

21

Stadiul lucrdrilor la Noua Pdtrunsa

F{oug FsrnurussPentru aceste lucrdri s-au folosit 200 t. de c[rdmidd

urindnd a se mai aduce p6nd la terminare ?ncd o tond. S-aufolosit 1500 saci de ciment, urmdnd a se mai aduce inci800 de saci. S-au pus 15 t. de f ier-beton la fundalie qi lacei 20 de stAlpi de beton armat care s-au aqezat pe fata dininterior a perelilor pentru asigurarea rezistenfei lucrdrii.Mai trebuie pentru boltd gi pentru cele trei turle,aproximativ 8 - 10 tone de fier beton. Aceste materiale suntprocurate rind pe rdnd din judetul Vdlcea sau din alte locuridin lard gi aduse cu camioanele pdni la baza muntelui, lacasula din pddure.

22

tfrlgrus Bogoscg-hlecuDar de aici incolo incepe epopeea curajului celor ce

transportd materialele spre schit. De la c[sufa de la r6u qip6ni biseric[ sunt vreo 6 km. de urcu$ pe o potecufi cdndabruptd cu hdu (vii abrupte) de o parte gi alta, cdnd maiaccesibild, unde se mai regleazd oarecum pulsul. Nu sepoate ajunge sus dec6t cu piciorul qi cu calul de frdu, alteposibilitdli nu existd. Aga se chinuie preofii de la Pdtrunsacu transportul materialelor. Fierul beton a fost transportatcu caii, ce s-a putut; valurile qi spiralele dar barele lungi depeste 12 m., neputdndu-se pune pe cai, au fost cdratemanual. Este incredibil dar adevdrat, ca pe o pantf abruptdcare-fi taie respira{ia la urcug, sd mai pofi duce cu tine gibare grele de fier. Dar au fost oameni credincioqi giputernici care le-au dus gi incd le vor mai duce pdnd lasfhrqitul lucririlor. Tot aqa qi cimentul gi cdrimida - mii detone, s-au urcat cu cali: 2 saci de ciment pe cal (100 kg.)sau 7 cdrdmizi (blocuri ceramice - 80 kg.) la un transportde cal. Varul s-a ftcut acolo fiind piatrd de calcar dinst6ncile Albului qi lemnul din p6dure. Cu balaskul a fostmai greu deoarece se obline cu eforturi deosebite prinperforarea cu picamerul in st6ncile muntelui din apropiere.La inceput cu apa a fost o probleml deoarece fiind pufin5la izvorul din apropiere, au fost nevoifi sd o aducd prinpompare de la un bazin situat ceva mai jos de bisericd(aproximativ 300 m.).

Arhitectul proiectant al bisericii a fost inginerulDdescu Dumitru din Turnu-severin care aexecutat gratuitproiectul spre cinstea qi slava numelui sdu gi al luiDumnezeu. Echipa de zidari alcdtuitd din gase meqteri,

aaLJ