IMG_0002

1
sefirnal cd sint considerate obiecte qi puncte de vedere diferite; iar scopul teoriei este tocmai acela de a le delimita qi a le clarifica dupd principiile lor de bazd, distingind ceea ce este exigenfd autenticd qi ralionald, de ceea ce poate fi falsd exigenfd, miraj ori deviere. 1.2. Sociolingvistica actualS a fost determinatd in dezvoltarea ei de diverse circumstanle qi, de aceea, s-a dezvoltat in mai multe direclii deosebite. Pe de o parte, unul dintre stimulenlii dezvoltdrii sociolingvisticii a fost un impuls aqa-zis negativ: verificarea unui qir de aspecte qi relafii importante pentru inlelegerea funclion6rii concrete a limbajului in comunitdlile lingvistice, dar pe care lingvistica, in epoca ei structuralistd, le 15sa, in mod necesar (gi justificat), la o parte: le punea, dacS putem spune aga, in paranteze, pentru a se concentra asupra propriului sdu obiect de studiu. Ca urnare, obiectul propriu al lingvisticii structurale l-au constituit tocmai structurile lingvistice funcfionale considerate in sinea lor insflgi. insfl aceasta implicS, pe de o parte, distinc{ia intre lingvistica numitf, <extern6> qi cea numitd <intern6> qi concentrarea asupra acesteia din urm6, toate relafiile gi determin[rile nonstructurale ale limbajului fiind, in mod legitim <externe>. Pe de altd parte, structurile funclionale pot fi studiate, la rigoare, numai in <limba funcfionald>, adic[ in cadrul unui sistem lingvistic omogen (vezi mai jos). Aceasta implicd faptul cd varietatea de limbi in cadrul comunit5lilor lingvistice rdmine in fiecare cazinparte in afara obiectului strict al lingvisticii structurale: dacd existi varietate, este vorba de alte limbi funcfionale, care vor trebui studiate fiecare in sine gi pentru sine; descrierea funcfionald va trebui sd se fac6, in principiu, de atitea ori, cite limbi funclionale vor putea fi distinse in interiorul unei limbi istorice. Aceeaqi exigenfd de omogenitate a obiectului care urmeazd, a fi descris apare, deqi pe alte baze, qi in gramatica transformalionald caxe, in acest plan, menline principiile explicite ori implicite ale structuralismului. Este evident, ins6, cd aceasta implic[ dificultd{i notabile in ceea ce priveqte delimitarea concretd a obiectului, deoarece varietatea limbii ajunge pind la discursurile sau <textele> individuale (care adesea confin fapte din mai multe sisteme diferite) qi chiar pind la individul vorbitor, care, cel pulin intr-o misurd oareeare, cunoaqte qi foloseqte mai mult de o limbd funclionald. lns6 tocmai aceste dificultdfi sint acelea care austimulat studiul varietdlii lingvistice. Pe de altd parte - qi tot in relafie cu alte discipline sociale qi cu problemele practice ale politicii lingvistice qi culturale -, a ap5rut problema rela{iilor dintre diferitele limbi din cadrul statelor plurilingve ori de imigrare, ca gi problema, de asemenea de ordin practic, a noilor limbi nafionale sau de culturd in statele noi. In sfirqit, au fost qi rafiuni, ca sd le spunem aga, <pedagogice>, in leg6turd cu studierea limbilor comune sau (exemplare> qi cu studierea altor discipline prin intermediul acestor limbi ca instrumente de exprimare gi de comunicare. Iat6 de ce s-au dezvoltat trei tipuri principale de studii sociolingvistice: a) studiul varietdfii limbilor, in mdsura in care aceastd varietate nu este luatd in considerafie deja in cadrul dialectologiei (dar, in parte, gi cu referire la ceea ce era deja considerat ca linind de dialectologie); b) studiul <statutului> a diferite tradi{ii lingvistice in una gi aceeagi comunitate; c) studiul gradului de cunoaqtere qi al utilizdrii limbii comune de cdtre o parte din diferitele straturi socio-culturale ale unei comunitafl. Este vorba, evident, de studii care cu greu pot fi reduse la un numitor comun. Din acest punct de vedere se pare, agadar, cd obiectul studiilor sociolingvistice ar urma sd se rcpartizeze intre diferite discipline. 1.3.1. Lucrurile nu se schimbd cu mult dac[, in loc sd recurgem la studiile sociolingvistice ca atate, recurgem la definifiile care, pornind de la aceste studii inseqi, au fost formulate in lingvistica actual6, in particular in sociolingvistica propriu-zisd (cu alte cuvinte, in teoria sa fundamentatd empiric). Astfel, o definilie ca: <Sociolingvistica este studiul limbajului in relafie cu contextul social (sau cu structura sociald a comunitdlilor vorbitoare)> este excesiv de imprecisd qi prea larg6. Excesiv de imprecisf,, pentru cd, dacd nu se precizeazd despre ce plan al limbajului qi despre ce tip de relafie cu contextul social este vorba gi cum trebuie formulate problemele respective, atunci o asemenea definilie permite dezvoltarea de sociolingvistici foarte diferite, ca aceea a lui Bernstein sau aceea a lui Labov. Prea largd, pentru cd tinde sd cuprind[ toatd lingvistica: intr-adevdr, dat fiind faptul cd tntregul limbaj se realizeazd ?ntr-un anumit context social qi in strinsd legdtur6 cu o anumit6 structurd sociald a comunitAlilor vorbitoare, sociolingvistica, dupi -3-

description

IMG_0002

Transcript of IMG_0002

  • sefirnal cd sint considerate obiecte qi puncte de vedere diferite; iar scopul teoriei este tocmai acelade a le delimita qi a le clarifica dupd principiile lor de bazd, distingind ceea ce este exigenfdautenticd qi ralionald, de ceea ce poate fi falsd exigenfd, miraj ori deviere.

    1.2. Sociolingvistica actualS a fost determinatd in dezvoltarea ei de diverse circumstanle qi,de aceea, s-a dezvoltat in mai multe direclii deosebite. Pe de o parte, unul dintre stimulenliidezvoltdrii sociolingvisticii a fost un impuls aqa-zis negativ: verificarea unui qir de aspecte qi relafiiimportante pentru inlelegerea funclion6rii concrete a limbajului in comunitdlile lingvistice, dar pecare lingvistica, in epoca ei structuralistd, le 15sa, in mod necesar (gi justificat), la o parte: le punea,dacS putem spune aga, in paranteze, pentru a se concentra asupra propriului sdu obiect de studiu. Caurnare, obiectul propriu al lingvisticii structurale l-au constituit tocmai structurile lingvisticefuncfionale considerate in sinea lor insflgi. insfl aceasta implicS, pe de o parte, distinc{ia intrelingvistica numitf, qi cea numitd qi concentrarea asupra acesteia din urm6, toaterelafiile gi determin[rile nonstructurale ale limbajului fiind, in mod legitim . Pe de altdparte, structurile funclionale pot fi studiate, la rigoare, numai in , adic[ incadrul unui sistem lingvistic omogen (vezi mai jos). Aceasta implicd faptul cd varietatea de limbi incadrul comunit5lilor lingvistice rdmine in fiecare cazinparte in afara obiectului strict al lingvisticiistructurale: dacd existi varietate, este vorba de alte limbi funcfionale, care vor trebui studiatefiecare in sine gi pentru sine; descrierea funcfionald va trebui sd se fac6, in principiu, de atitea ori,cite limbi funclionale vor putea fi distinse in interiorul unei limbi istorice. Aceeaqi exigenfd deomogenitate a obiectului care urmeazd, a fi descris apare, deqi pe alte baze, qi in gramaticatransformalionald caxe, in acest plan, menline principiile explicite ori implicite alestructuralismului. Este evident, ins6, cd aceasta implic[ dificultd{i notabile in ceea ce priveqtedelimitarea concretd a obiectului, deoarece varietatea limbii ajunge pind la discursurile sau individuale (care adesea confin fapte din mai multe sisteme diferite) qi chiar pind laindividul vorbitor, care, cel pulin intr-o misurd oareeare, cunoaqte qi foloseqte mai mult de o limbdfunclionald. lns6 tocmai aceste dificultdfi sint acelea care austimulat studiul varietdlii lingvistice.

    Pe de altd parte -

    qi tot in relafie cu alte discipline sociale qi cu problemele practice alepoliticii lingvistice qi culturale

    -, a ap5rut problema rela{iilor dintre diferitele limbi din cadrulstatelor plurilingve ori de imigrare, ca gi problema, de asemenea de ordin practic, a noilor limbinafionale sau de culturd in statele noi.

    In sfirqit, au fost qi rafiuni, ca sd le spunem aga, , in leg6turd cu studierealimbilor comune sau (exemplare> qi cu studierea altor discipline prin intermediul acestor limbi cainstrumente de exprimare gi de comunicare.

    Iat6 de ce s-au dezvoltat trei tipuri principale de studii sociolingvistice: a) studiul varietdfiilimbilor, in mdsura in care aceastd varietate nu este luatd in considerafie deja in cadruldialectologiei (dar, in parte, gi cu referire la ceea ce era deja considerat ca linind de dialectologie);b) studiul a diferite tradi{ii lingvistice in una gi aceeagi comunitate; c) studiul graduluide cunoaqtere qi al utilizdrii limbii comune de cdtre o parte din diferitele straturi socio-culturale aleunei comunitafl. Este vorba, evident, de studii care cu greu pot fi reduse la un numitor comun. Dinacest punct de vedere se pare, agadar, cd obiectul studiilor sociolingvistice ar urma sd se rcpartizezeintre diferite discipline.

    1.3.1. Lucrurile nu se schimbd cu mult dac[, in loc sd recurgem la studiile sociolingvisticeca atate, recurgem la definifiile care, pornind de la aceste studii inseqi, au fost formulate inlingvistica actual6, in particular in sociolingvistica propriu-zisd (cu alte cuvinte, in teoria safundamentatd empiric). Astfel, o definilie ca: este excesiv de imprecisd qiprea larg6. Excesiv de imprecisf,, pentru cd, dacd nu se precizeazd despre ce plan al limbajului qidespre ce tip de relafie cu contextul social este vorba gi cum trebuie formulate problemelerespective, atunci o asemenea definilie permite dezvoltarea de sociolingvistici foarte diferite, caaceea a lui Bernstein sau aceea a lui Labov. Prea largd, pentru cd tinde sd cuprind[ toatd lingvistica:intr-adevdr, dat fiind faptul cd tntregul limbaj se realizeazd ?ntr-un anumit context social qi instrinsd legdtur6 cu o anumit6 structurd sociald a comunitAlilor vorbitoare, sociolingvistica, dupi

    -3-