MARIA BoBoAcA-nnecusAnsArugrt-vAlcna

NouA pArRuNsnBiserica de lingl cer

I{i

;

-t

:I

Tehnoredactare gi coperta: Veaceslav RAILEAN

Editura ARTEMISPiala Presei Libere nr. t, sector l,

corp Bl , C.P.33-120,cod 013701, BucuregtiteVfax: (02 I ) 3 18.83.44

e-mail : semneartemis@b.astral.ro

Difuzare:Tel.lFax: (02 I ) 310.7 4.59

Tiparul executat la S.C. SEMNE'94 S.R.L.Bucuregti, 2006

MARrA BoBoAcA-vmcunAnnArngrr-vAlcna

FIOUHBISERI$II

PHTRUFISHDE LI{FICH SEk

uo,ru*S ARrEMrs2006

, )

PREFFITFIFilozoful grec Heraclit, din antichitate, a rdmas

insemnat in istoria gdndirii omenegti, prin crezul sdufilozofic cardinal care suna aqa: ,,Panta rhei : totul curge".Prin aceste cuvinte filozoful amintit vrea si spund cd tot ceexistd se afl6 intr-o schimbare permanentd, in neintreruptddevenire, prefacere.

In acest ocean al existenfei in devenire, viafa omuluie ca o pic6tur5, o clipd suspendatd intre doud veqnicii, insensul cd inaintea noastri a fost o vegnicie, iar dupd aceastdviafd vremelnicd va fi iarlqi o vegnicie.

Cu toate acestea viafa noastri pdm6nteascd igi arevaloarea gi importanfa ei, constind in felul qi intensitatea cucare este trdit6. Atdt Dumnezeu cdt qi societatea voiesc cafiecare om s6 fie luminat gi moral, sd tr[iascd in adevdr gi?n bine, in dreptate, libertate gi pace, influenf6nd prinacestea qi pe semenii sni.

Ca om de carte din generalia veche crescutd subobldduirea Sfintei Biserici qi invd{Etura gi poruncaMdntuitorului Iisus Hristos: ,,Cdutafi gi ve{i afla... cdci totcel ce cautd gdsegte!" (Matei 7,7-8), doamna BoboacdMaria, fost profesor de istorie, prin prezenta lucrare cautdqi gdseqte, primeqte qi inmulfegte talantul inv6fdturii de laDumnezeu gi-l ddruiegte obgtei cititorilor.

Cu mult6 dragoste, cu in{elepciunea v6rstei urcd lapropriu qi la figurat la Schitul Patrunsa, Biserica de lingicer pentru a revdrsa din candela istoriei undelemnulbineficdtor al momentelor deosebite din viafa acestui 3chit.

Hous Psrnunssin cartea aceasta ,.totul curge" cronologic de la

Paraschiva Modoran, mama episcopului Climent, dinPietrarii Vdlcii din timpul rdzboaielor turco-austriece(1685) p6nd in prezent in vremea vrednicului stare!Gherghel Varsanufie, ctitor la ,,Noua Pdtrunsl", cum onume$te autoarea.

Cu nddejdea in Bunul Dumnezeu, cd ptezentalucrare va aduce lumini in istoria acestui schit, vI indemnsi urcafi sufleteqte prin citire qi trupegte s[ vizitali qi si vdrugali la Vechea qi Noua Patrunsd.

Preot lconom Stavrofor-Nicolaes cu CheorghePreot Paroh P arohia B drbdteSti-Zdvoaia,

Jud. Vdlcea

PfiqUflSg _ BISEIUSfl DE IAH$H SETBSrbStegti - V6lcea a fost un sat de moqneni, cu

gospodari harnici, cu o istorie veche, plind de semnifica{ii.incepdnd de la Barba qi fratele s[u voievodul Litovoi

care au infiripat primele formaliuni statale romdneqti lapoalele Carpalilor, pe aceste locuri au trdit oameni cu multddragoste de moqie, de lard qi cu credinld nestr[mutatd inDumnezeul nostru atotputernic. Aceasta se vede din felulcum au qtiut sd-qi sape ogorul, s6-qi ingrijeascd animalele,s6-qi aranjeze locuin{ele qi mai ales cum au reugit s[construiascd falnicele edificii culturale gi de cult. Cum sdnu ne m6ndrim azi cu cele gase biserici din sat, adevdrateperle arhitectonice, pres6rate la mici distanfe una de altade-a lungul Ot6seului?! Prin vechimea 1or, trei biserici suntdeclarate monumente istorice: biserica Vbtdgeqti (I7I2),Mierleqti (1776) qi Iernatic (1785). Pe l0ngi cele gasebiserici din sat, care deservesc necesitdlile religioase alesdtenilor, trebuie sd amintim gi de schitul Pltrunsa care estecea de a qaptea bisericd a satului, o frumoasd stea nordiclde sub stdnca Builei, la 7 km. nord de Bdrbateqti.

Istoria schitului este foarte interesantd; s-a ?nllfat incondilii economice qi politice foarte grele, c6rtd gi locurilede pe la noi erau bAntuite de confi'untdri militare sin-

Hous Fsrynunssgeroase in timpul rdzboaielor turco - austriece din cea de adoua jumatate a secolului al XVII-trea. Astfel, in anul 1685a fost o mare invazie turceascl in tara lui $erban-Vodiimpotriva armatelor austriece. Iataganele se-milunei auajuns gi in pa4ile noastre, la Pietrari, comund vecinl nouf,'taparteade sud. oamenii din Pietrari au fugit din calea lor,cu femei Ei copii in ascunzltorile Builei" Acolo au purtat-opaqii qi pe Paraschiva Modoran printre ceilalli fugari' Acolouu-pat*nr-o chinurile naqterii 9i, la tulpina unui artrorefilos, a nlscut un fiu frumos - constantin. Acesta avea s6invele bine carte, sd devinb cdlugdr cu numele de Ciiment'apoi stare! la mdnastirea Polovragi 9i Horezu iar in cele dinurmi Episcopul Rdmnicului (1137 * 1748)'

Climent episcopul RAmnicului 1739-1748" Fotocopie de pezidul bisericii VdtdSeSti din BsrbdteEti I7l2

lrlsnm Bososcn-fdecuin amintirea nagterii sale, episcopul Climent a fbcut

in poienifa Builei, o bisericuld de lemn cu hramul,,Cuvioasa Paraschiva", pentru pomenirea ?n veci a numeluimamei sale.

Dar aceastd bisericu{d a fost ddrdmat[ de o avalangdde zdpadd. qi piatrd venit[ din munte.

ln 1740 se ?nal15 noul schit Pdtrunsa, tot din inifiativaepiscopului Climent. S-a construit pe un platou mai stabil,cam la 100 de m. est faf[ de vechea clddire. Biserica a fostconstruitd din piatrd qi cdrimidl gi acoperitd cu qif6. EstealcStuit6 din tind6, naos gi altar. Primii zugravi au fost Iongi Nicolaie, inscrigi pe peretele din altar la proscomidie qiIoanichie inscris pe peretele de deasupra ugii de la intrarein naos. Cu toate c[ s-au frcut reparafii insemnate labiseric[ de cdtre postelnicul Bdrbdtescu gi protopopulPietraru, pictura a rdmas cea iniliald - acest fapt fiind

Biserica CuvioasaParaschiva 1740

II

Hous PsrnuHssobservat in anul 1904, in pisania bisericii' cu ocazia vizitei

episcopului Atanasie Mironescu' In aceasti prsante se

arati: ,,Schitul PAtrunsa cu hramul Cuvioasa Paraschiva

este zidit de arhiereul Climent, episcopul Rdmnicului qi

este zugrdvit de zugravul Ioanichie la leat 1740 iunie 30"'

Sct itut se bucura in trecut de o situalie prosperl

datoritd daniilor ldsate de ctitorul sdu in poiana Patru1s1li

suprafege de teren in Pietrari precum qi alte privilegii' De

u"."u mulli tineri din Bdrbdteqti se duceau acolo sd invele

tainele cdrlii. Se pregdteau sd fie cdntdreli bisericeqti

precum lon Boboaci,,iuflei" tatdl preotului C' Boboacd qi

Constantin Vasilescu, socrul lui Toma Boboac6' "Milian"(El qi N. Nistoiu - Birbiteqti, un sat romdnesc' p'25)'

Unii preoli frceau practicd la acest schit cum a fost

preotul Cft. Nicollescu, tatdl preotului Gavrild

bacerdoleanu din B0rzeqti' preolii Ion Mdleanu qi Ion

Dinc[ din ga.bategti, precum qi popa Ion din Cacova'figrrri de seamd din slujitorii schitului nu se cunosc' decitieromonahul Dosoftei, cate a murit in 1895 qi cu el se

intrerupe qirul preo{ilor slujitori la acest schit'^Rdmas- pdrbsit in bdtaia vinturilor' ploilor qitroienelor de zdpadd, cu timpul schitul a fost

-t:P]t ruinei'Acoperigul biseiicii a cdzutpe bo{i iar din chilii' n-a maimai rdmas decit zidul pivni{ei' in interior' din vechilebodoabe nu s-a mai gdsit nimic'""-"--io uceasti stlre se g[sea schitul pdtrunsa in 1934cind episcopul Rdmnicului

-Bartolomeu Stdnescu l-a trimis

acolo pe ieromonahul Veniamin GrigorescL' venit din

Tdutestii Iaqului de la biserica Cetdfuia'

10

lrlsnm Bososcg-frlecu

I e r o mo na h ul Ve niami n Grig o res c u tmp r e und c u v izitato r iaischitului Pdttunsa ( I 9 68)

l l