Imbunatatiri Funciare Curs Agro 2

7/26/2019 Imbunatatiri Funciare Curs Agro 2

1/10

Curs I

Obiectivul si importanta lucrarilor de imbunatatiri funciare

Datorita diversitatii conditiilor de relief , clima ,sol si hidrologie , pe ~ din suprafata agricola se

manifesta actiunea separata sau cumulata a secetei, excesului de umiditate si eroziunii solului.

In functie de scopul urmarit lucrarile de Imbunatatiri Funciare se grupeaza in :

- ucrari pentru inlaturarea deficitului de umiditate din sol: lucrari de irigatii.- ucrari pentru prevenirea si combaterea excesului de apa din sol si de la

suprafata solului : desecare, drena!.- ucrari pentru prevenirea eroziunii solului precum si pentru lucrari pentru

prevenirea alunecarilor de teren , le grupam in lucrari de combatere a eroziunii solului. Trasaturile lucrarilor de imbunatatiri funciare.- ucarile de irigatie, desecare si combatere a eroziunii solului se deosebesc

fundamental de lucrarile agricole obisnuite prin cateva trasaturi caracteristice.". #u o durata mare de functionare$. %ecesita investitii mari la ha&. Investitia se amortizeaza intr-o perioada mare de timp'. #u un caracter complex

- In etapele de proiectare , executie si exploatare trebuie sa se aiba in vedere totalitatea

factorilor naturali, tehnici si economici, atat pentru stabilirea solutiilor optime cat si pentru

prevenirea degradarii mediului natural (solul).

*entru proiectarea si executia acestor lucrari , trebuie sa se cunoasca relatiile clima-

sol-apa-planta.+. ucrarile de imbunatartiri funciare trebuie realizate de cele mai multe ori pe

teritoriul mai multor exploatatii agricole.. e caracterizeaza printr-o evolutie rapida in conceptia de proiectare a

amena!arilor.

ele mai utilizate metode de udare sunt aspersiunea si picurarea, microaspersiune la spatiile

verzi.

Accesibilitatea apei asupra plantelor si asupra solului

#pa accesibila plantelor este cuprinsa intre capacitatea pentru apa in camp si coeficientul de

ofilire , intervalul dintre si / poarta denumirea de I0#- intervalul umiditatii active.

a nivelul apa este retinuta cu o forta de suctiune de "-& atm , forta care creste pana la "+

atm la nivelul / , acest fapt indica un grad diferit de accesibilitate al apei pentru planta.

Datorita acestui lucru s-a introdus notiunea de apa usor accesibila si plafon minim.

*lafonul minim marcheaza limita inferioara a umiditatii solului iar apa usor accesibila este

cuprinsa intre si *min.

imita inferioara a uiditatii usor accesibile corespunde unei suctiuni de "-$ atm. a aceasta

suctiune de "-$ atm se obtine o norma de irigare mica si un numar rational de udari.

Daca se accepta plafonul minim corespunzator unei suctiuni de $ atm atunci se va calcula diferitin functie de textura solului:

ol cu textura usoara *min1-/23(2/)

ol cu textura mijlocie (lutoase)*min1-/24(2/)

ol cu textura grea (argiloase)*min1-/2(2/)

si / se determina pe adancimea de ",+m.


2/10

5educerea umiditatii solului pana la nivelul / timp de "-$ zile poate reduce productia cu $67

iar la un interval de -8 zile productia se reduce cu pana la +67.

%orma de irigare reprezinta cantitatea de apa necesara pentru irigarea unui hectar cultivat cu

o anumita planta in perioada de vegetatie.

%orma de irigare variaza intre "+66 si 666 m&/ha in functie de zona pedoclimatica si de

cultura . Norma de irigara m(m&

9ha) I-I; per. de irigatie

*entru estimarea normei de irigare se poate folosi ecuatia bilantului hidrologic din perioada de

vegetatie.m=ETRO+Ri-Rf-Pv (m3!a)

"T#O-evapotranspiratia reala optima - care reprezinta consumul de apa unei culturi realizat

prin transpiratia plantei la suprafata foliara si la suprafata solului.

#i$ 5ezerva initiala de apa din sol care se gaseste la inceputul perioadei de vegetatie sau la

semanat.

#f$ 5ezeva finala de apa din sol care se gaseste la recoltat sau la sfarsitul perioadei de

vegetatie.

%v$ *recipitatiile din perioada de vegetatie respectiv din sezonul cald .

*entru determinarea normei de irigare se calculeaza bilantul cu circuit inchis fara aport freatic

si cu circuit deschis cu aport freatic.

"T#Oi$#f$%v$Af

%orma de irigare este de doua feluri : %orma de irigare

e calculeaza in functie de metoda de udare folosita.

(bruta)


3/10

- alorile adancimei de udare in functie de planta cultivata.- =1 6,-6,8 m pentru cultura de porumb, floarea soarelui, soia , bumbac si lucerna

anul " de cultura.- =1 6,8-",$ m pentru lucerna an &-' de cultura pomi si vita de vie.- =1 6,&-6,> m pentru culturile horticole

,- adancimea stratului activ de sol ,

-A - densitatea aparenta a solului,,

CC - capacitatea de apa in camp

%mm - reprezinta provizia momentana de apa din sol , se determina ca medie ponderata pe

adancimea de udare, se exprima in 7 si se raporteaza la greutatea solului uscat .

a proiectarea regimului de irigare *mm se inlocuieste cu plafonul minim.

c- randamentul udarilor in camp si are valori diferite in functie de metoda de udare folosita.

c- 6.-6.8 pentru udarea pe brazde sau prin scurgere la suprafata.

c- 6.? pentru udarea prin aspersiune.

- 6.?+ la udarea prin picurare- pana la "

*rin aplicare c se urmareste completarea rezervei de apa din sol pe adancimea luata in calculde la nivelul plafonului minim pana la nivelul .

%u se recomanda administrarea sau distribuirea unor norme de udare mari deoarece solul nu

poate retine apa peste nivelul iar surplusul de apa se pierde prin percolare sub adancimea

de dezvoltare a sistemului radicular.

aloarea normei de udare variaza in functie de planta si de zona pedoclimatica . @ste cuprinsa

intre &+6 m&9ha -"&66-"'66 m&9ha .

%orma de aprovizionare (a) se administreaza in afara perioadei de vegetatie.

aneta1**+,+-A(CC$#fp)$*+c+%i (m3!a)

#fp - 5ezerva finala de apa in sol respectiv provizia momentana de apa inainte de udare.

c - reprezinta un coeficient de inmagazinare a precipitatiilor din perioada rece respectiv

(octombrie-martie)

c$ *.$*./ pentru zona de stepa

*.3$*.0 pentru zona de silvostepa sau zona padurilor de campie.

abrutac+**+,+-A+(CC$#fp)$*+c+#i (m3!a)

a$ se administreaza primavara sau toamna atunci cand umiditatea din stratul de sol 6-+6 cm se

afla sub &67 din umiditatea accesibila.

a$ se administreaza inainte de pregatirea patului germinativ.

0darile de rasarire.

- 0darile de rasarire- mr- se aplica imediat dupa semanat cu norme mici

corespunzatoare unei adancimi de umezire de 6.&-6.' m.

0darile de rasarire trebuie sa fie aplicate uniform si la fel ca udarea de aprovizionare se

administreaza prin aspersiune.

1etode de udare si cerintele generale ale metodelor de udare.

/ metoda de udare trebuie sa indeplineasca urmatoarele obiective:

- Aetoda de udare sa creeze premise pentru obtinerea de productii mari si stabile.- a asigure distribuirea uniforma a apei la plante.- a permita distribuirea apei cu un randament ridicat.


4/10

- a existe pierderi mici de apa , pierderi care se realizeaza prin percolare in

adancime sau pierderi care se intalnesc la capatul aval al brazdelor sau fasiilor de

udare.- a necesite un consum minim de energie la distributia apei pe teren.- a permita efectuarea mecanizata a tuturor lucrarilor agricole.- De a nu se modifica in sens negativ insusirile fizice ,hidrofizice si chimice ale

solului.- a permita insusirea cu usurinta a tehnicii de udare de catre muncitorii agricoli.

Curs III

1etodele de udareIn functie de tipul culturii si zona pedoclimatica intalnim urmatoarele metode de udare:

- 0darea prin aspersiune- 0darea prin picurare- 0darea prin submersie (inundare) la cultura orezului.- udarea prin revarsare - pe pa!istile naturale

- udarea prin brazde sau fasii- udarea subterana 2actorii care influenteaa alegerea metodei de udare.$ 2actorii orografici (legati de sol) influenteaza alegerea metodei de udare prin

panta si microrelief, eroziune, baltire B si a elementelor tehnice ale udarii prin panta si

microrelieful terenului.

*anta terenului poate influenta viteza de curgere a aperi pe brazde producand la viteze

mai mari eroziunea solului .- a o viteza mai mica a apei nu se administreaza intreaga norma de udare ,

raman suprafete irigate neuniform.

Aicrorelieful terenului limiteaza folosirea udarii prin scurgere la suprafata, submersie

sirevarsare.$ 2actorii pedologici influenteaza alegera metodei de udare prin textura,

capacitatea de inmagazinare a apei in sol prin viteza de infiltratie , prin rezistenta la

eroziune , prin intensitatea salinizarii si prin gradul de neuniformitate pedologica.

*e solurile cu textura grosiera , soluri care au capacitate redusa de inmagazinare a

apei nu sunt recomandate metodele prin care se distribuie norme mari de udare : adica

prin scurgere la suprafata (brazde) si udarea prin submersie.

*e solurile salinizate se recomanda metodele de udare care asigura circulatia apei pe

verticala respectiv udarea prin aspersiune si udarea prin submersie.

*e solurile neuniforme pedologic sunt recomandate metodele de udare prin picurare si

aspersiune , acestea asiura o uniformitate buna de udare iar intensitatea de udare

trebuie sa fie mai mica decat viteza de infiltratie a apei in sol.$ 2actorul climatic contribuie la alegerea metodei de udare prin frecventa si

intensitatea vantului , prin regimul temperaturilor , umiditatii relative si precipitatiilor.

- a o viteza mai mare a vantului de &.+m9s , temperatura ridicata, umiditate relativa

scazuta se limiteaza folosirea udarii prin aspersiune deoarece pierderile de apa pein

evaporatie sunt mari rezultand suprafete irigate neuniform.

Conditiile !idrologice4adancimea redusa a apeisi gradul ridicat de mineralizare al

apei freatice exclude folosirea metodei de udare prin scurgere la suprafata care se


5/10

caracterizeaza si printr-un randament scazut la aplicarea udarilor in camp.

5 Calitatea apei de irigat .

*rin gradul de mineralizare si de poluare indica folosirea anumitor metode de udare

prin brazde (ape mena!ere)

5 Cultura

$ 2actorii economici influenteaza alegerea metodei de udare prin investitiaspecifica, cheltuielile anuale pe exploatare precum si prin valoarea sporului de productie

obtinut prin irigare.

6darea prin aspersiune

onditii de folosire, avanta!e, dezavanta!e.

*ulverizarea apei sub presiune cu a!utorul unor dispozitive si revenirea pe sol sub forma de

picaturi.

lasificarea sistemului de irigare prin aspersiune:

*ot fi cu acoperire integrala, sisteme localizate microaspersiune.

isteme clasice prin aspersiune sunt cele cu deplasarea aripilor de ploaie sau a instalatiei.

isteme localizate, sisteme fixe de irigare , caz mai rar intalnit in agricultura , acest sistem se

foloseste mai mult in amena!arile de irigatii din zonele de agrement.

Conditii de folosire4

- *e toate tipurile de sol : de la nisipuri pana la soluri cu textura grosiera, pe

terenuri plane cat si pe terenuri cu microrelief denivelat.- *e terenuri unde apa freatica se gaseste la adancimi mici.- *e soluri salinizate, pe soluri superficiale unde se impune administrarea unor

norme mici de udare la intervale scurte de timp.- *e soluri neuniforme dar cu conditia sa se aleaga un aspersor care sa asigure o

intensitate de udare mai mica decat viteza de infiltratie a apei in sol.

*entru a asigura distribuirea apei prin aspersiune este necesar sa se transporte apa de la sursa

pana la instalatiile de udare.

*ornind de la sursa , intr-un sistem de irigatie prin aspersiune se pot intalni: canale de

aductiune, statii de pompare, de punere sub presiune.

#gregate de pompare, conducte sub presiune, instalatia de udare, aspersoarele si diverse

piese anexe.

Avantajele4- *ermite controlul riguros al volumelor de apa distribuite .- *ermite administrarea unor norme mici de udare prin controlul strict al duratei de

udare.- *ierderile sunt mici- 5andamentul udarii este de 6.? iar in cazul folosirii unor instalatii performante

randamentul a!unge pana la ".

- e poate folosi si pe teren cu microrelief denivelat- %u necesita lucrari costisitoare de nivelare- uprafata scoasa din cultura este mica iar lucrarile agricole nu sant influentate in

nici un fel.- e poate folosi pe orice tip de sol, pentru orice tip de cultura.- %u necesita un grad ridicat de calificare a udatorilor- /data cu apa de irigatie se pot administra ingrasamintele, pesticidele


6/10

- e combat ingheturile tarzii iar prin aplicarea aspersiunii se poate stimula efectul

erbicidelor. -eavantaje4- imitarea folosirii datorita conditiilor climatice (intensitatea vantului)- ostul ridicat cu energia de pompare "+-&67 fata de udarea pe brazda.- #plicate pe un sol neacoperit cu vegetatie se favorizeaza distrugerea agregatelor

de sol si formarea crustei.- Favorizeaza atacul bolilor criptogamice ca urmare a ridicarii umiditatii

atmosferice. Indicii calitativi ai aspersoarelor4

Debitul , raza de stropire, intensitatea de udare si finetea ploii.

#cesti indici se pot determina direct sau cu a!utorul unor relatii de calcul.

chema de udare: precizeaza distanta dintre aspersoare pe aripa de udare iar shema de

udare , ddistanta dintre aspersoare si distanta dintre $ pozitii succesive a aripii de udare in

schema de udare d7 -"8"'

ele mai folosite sheme de udare sunt scheme folosite in patrat si in triunghi. 0niformitatea ce

mai buna de udare este realizata de schema de udare in triunghi.

chema de udare in dreptunghi este utilizata acolo unde viteza vantului si directia este stabila,

la schema in dreptunghi se recomanda ca latura lunga a dreptunghiului sa se amplaseze paralel

cu directia vantului.

chema in triunghi se realizeaza atunci cand d"1d$

"8x"8B "8x$'B $'x$'B $'x&.

- Intensitatea de udare care este influentata de caracteristicile constructive ale

aspersorului de presiunea de functionare , de diametrul duzei aspersorului , vezi schema

de udare si de conditiile atmosferice.

*luviometria medie de udare a aspersorului se exprima in mm9minut sau mm pe ora.

- Inaltimea stratului de apa care cade pe sol timp de o ora.

iC1 1000aspcd1d2

1 (mm9h) iC1***+9asp+:cd+d7 mm!

9asp$ randamentul B :c$ presiunea de lucru.

Curs ;

Intensitatea medie orara reala care se noteaza cuissi reprezinta cantitatea de apa care sedeterminain schema de udare cu a!utorul pluviometrelor.

Intensitateaploii aspersate se stabileste prin masurarea inaltimii stratului de apa

din pluviometre si raportarea ei la unitatea de timp.

Intensitatea medie reala se foloseste la determinarea duratei de udare.

Durata udarii - t1mneta9"6Eismneta-norma de udare neta.Durata udarii reprezinta timpul de functionare a unei aripi de udare intr-o pozitie. Intensitatea de

udare si uniformitatea de udare sunt influentade de presiunea de lucru a aspersorului si de duza

folosita.

#tunci cand avem o presiune mare la aspersor se obtine o udare neuniforma deoarece

aspersorul pulverizeaza picaturi foarte mici care sunt repartizate doar in !urul aspersorului, la o

presiune prea !oasa se obtin piacturi prea mari , udare neuniforma.


7/10

2inetea ploii aspersorului care indica gradul de pulverizare a !etului de apa de

catre aspersori-finetea ploii-


8/10

Aetoda consta in distribuirea apei pe teren in mod lent sub forma de picaturi , face parte din

categoria irigatii localizate , metoda ce se caracterizeaza prin aceea ca apa distribuita pe teren

umecteaza numai o parte din suprafata solului ramanand astfel intervale neumezite.

*rin aceasta metoda apa este distribuita cu un debit redus si cu o presiune scazuta ( aproape

nula), apa este distribuita cu a!utorul picuratoarelor sau cu a!utorul microtuburilor perforate.

@ficacitatea apei de irigatie depinde de modul in care se face difuzia in sol: pe verticala sau peorizontala. /data cu apa de irigatii putem administra ingrasaminte chimice si produse de

protectia plantelor.

Aetoda foloseste instalatii alcatuite dintr-o retea de conducte din material plastic amplasate la

suprafata solului sau subteran prevazute cu dispozitive speciale de picurare la anumite distante

in functie de planta care se iriga.

D*D al modului de distribuire a apei:- Distributia apei la fiecare planta : " sau $ picuratori- Distributia apei la fiecare rand de plante care se poate realiza cu picuratoare

dispuse uniform , distribuite pe o linie sau chiar $ linii de picuratori la rand D*D al tipului de echipament:

- u echipament fix care iriga in sere-solarii, in plantatii de vita de vie, pomifructiferi

- u echipament mobil 2 linii de picurare si conducte secundare. Avantajele acestei metode in raport cu planta.- #pa este distribuita uniform la fiecare planta- %u este contaminata cu agenti patogeni- %u se spala produsele fitosanitare administrate foliar- %u se creeaza depozite saline la suprafata plantelor- %u se inregistreaza o racire brusca ale organelor aeriene ale plantei , deci nu

intervin restrictii in ceea ce priveste programul orar de aplicare a udarilor.- *olenizarea se produce in conditii mai bune - productii mai ridicate. Avantaje in raport cu pamantul

- %u distrug structura solului- e evita fenomene de tasare- e evita improscarea plantelor cu particole de sol micsorand astfel riscurile

contaminarii fungice sau bacteriene. Avantaje in raport cu alte metode de irigare- onsum scazut cu apa de irigatii- heltuieli reduse cu energia de pompare.- e inregistreaza o reducere importanta a pierderilor prin evaporatie- @ste putin pretentioasa la conditiile de sol , relief, regim hidrologic putand fi atat

folosita pe terenuri in panta sau cu nivel freatic ridicat. -eavantajele metodei 4- osturi ridicate cu instalatia

- Fiabilitate redusa- Fragilitate ridicata la aplicarea lucrarilor de intretinere- *ericolul infundarii picuratoarelor- *e solurile cu textura grea unde nu se permite o difuzie a apei pe lateral

suficienta se recomanda inlocuirea metodei de udare (picurare) cu microaspersiune.

In cazul culturii de capsun in momentul infiintarii culturii metoda de udare prin picurare nu este

suficienta pentru umezirea intregii suprafete si se foloseste alternativ microaspersiunea si

picurarea .


9/10

Curs ;I

1etoda de udare prin scurgere la suprafata

1etoda de udare pe brade.

onditii de folosire, avanta!e, dezavanta!e.

*oate fi folosita pentru irigarea culturilor agricole si horticole. @ste o metoda traditionala deudare cu un consum redus de energie la distribuirea apei pe teren.

analele provizorii de irigatie au fost inlocuite cu conducte de udare ceea ce a condus la

folosirea rationala si eficienta a apei la determinarea cu precizie a debitelor de udare si la o

durata de udare controlata (infiltratie pe verticala si laterala)

Avantajele metodei4- Folosirea eficienta a apei- e pot folosi ape uzate- onsum redus de energie- Investitie mica cu echipamentul de udare- 5egimul eolian nu influenteaza regimul udarii -eavantajele metodei4- %ecesita nivelare capitala a terenului- 5andamentul scazut al udarilor in camp- *ierderi mari de apa prin percolare si prin evapotranspiratie.- #plicarea necontrolata a udarilor poate conduce la degradarea solurilor prin

eroziune, inmlastinire si salinizare Conditii de folosire- e foloseste pe teren cu microrelief cu grad de framantare redus, cu panta mica,

pe soluri cu viteza de infiltratie mare , capacitate buna de inmagazinare evitand solurile

argiloase si solurile cu textura fina.- *entru culturile agricole, prasitoare , panta maxima poate a!unge pana la 87 iar

la livezi si vita de vie pana la "+7.

e poate folosi pe terenurile cu apa freatica la o adancime mai mare de ' m , la oadancime mai mica de & m a apei freatice se prevede si o retea de desecare 9 drena!

executata concomitent cu amena!area pentru irigatii.

8curgerea apei pe brada este influentata de urmatorii factori4

- Debitul de alimentare cu apa al brazdelor- iteza de infiltratie a apei in sol- De durata scurgerii- De panta brazdelor- De proprietatile solului care influenteaza viteza de infiltratie respectiv : textura ,

structura, proprietatile fizice si hidrofizice si proprietatile chimice.- ectiunea si rugozitatea brazdelor

- utura irigata.

"lementele te!nice ale udarii pe brada

- alitatea udarii precum si uniformitatea udarii- 5andamentul udarii- *revenirea degradarii solului prin eroziune , sunt puternic influenate de

elementele tehnice ale udarii.


10/10

-istanta intre bradele de udare (dbr) care trebuie stabilita in asa fel incat sa

asigura o umectare uniforma a solului pe distanta dintre randuri.

Distanta trebuie stabilita asa incat sa existe posibilitatea de mecanizare a lucrarilor agricole.

*entru a se realiza o distributie uniforma a apei este necesar ca la stabilirea distantei dintre

brazde sa se tina cont de distanta pe care are loc infiltratia laterala a apei pe brazda.

Infiltratia apei pe lateral este influentata de textura solului. / infiltratie redusa conduce la odurata de udare mai mare, la o marire a normei de udare si la o cantitate mai mare de apa de-a

lungul brazdei de udare .-"8"'

-istanta dintre bradele de udare in functie de textura solului

- *e solurile nisipoase distanta este de 6.+ m- *e solurile nisipo-lutoase distanta este 6.-6.>- *e solurile lutoase distanta 6.8 m- *e solurile luto-argiloase intre 6.8-" m- *e solurile argiloase " m-".$6 m 8ectiunea transversala a bradelor de udare

Deschiderea brazdelor de udare se face inaintea primei udari si inlocuieste de obicei prima

prasila mecanica. Deschiderea brazdelor se face atunci cand plantele au o inaltime de maxim86 cm .

a deschidere brazdele au sectiune trapezoidala sau triunghiulara , dar dupa aplicarea primei

Imbunatatiri Funciare Curs Agro 2

Documents

Transcript of Imbunatatiri Funciare Curs Agro 2