USAMVB TIMISOARA FACULTATEA DE AGRICULTUR SPECIALIZAREA: CADASTRU.

PROIECT DE AN LA IMBUNATATIRI FUNCIARE

Luca Florentina Raluca. 2008 USAMVB TIMISOARA

FACULTATEA DE AGRICULTUR SPECIALIZAREA: CADASTRU.

COLECTIV DE PROIECTARE ANUL:II CADASTRU ING.PROIECT IENCIU ANIOARA STUDENT 1: LUCA FLORENTINA RALUCA STUDENT 2: COJOCARU LAURA

TEMA DE PROIECTARE: ELIMINAREA EXCESULUI DE UMIDITATE DIN PERIMETRUL COMUNEI CRPINI

BORDEROU DE PIESE

I.

PIESE SCRISE PIESE DESENATE

II.

I.

PIESE SCRISE

CAP I. 1. GENERALITI 1.1. Excesul de umiditate,factorii si efectele acestuia asupra solului si a plantelor. 1.2. Obiectivul si scopul lucrarii;Metode de eliminare a excesului de umiditate;Elementele procesului de umiditate prin trasarea unei retele de canalizare. CAP II : 2. CARACTERIZAREA CADRULUI NATURAL AL ZONEI 2.1. Consideratii geomorfologice. 2.2. Date climatice. 2.2.1. Temperaturi medii multianuale. 2.2.2. Precipitatii medii multianuale. 2.2.3. Evapotranspiratia medie multianuala. 2.2.4. Umiditatea relativa a aerului multianuala si regimul eolian. 2.3. Hidrografia si hidrologia. 2.4. Consideratii pedoameliorative. 2.5. Caracterizarea cadrului economic-administrativ al zonei. CAP III: 3. PROIECTAREA LUCRARILOR DE DESECARE 3.1.Calculul suprafetei desenate. 3.2.Calculul pantei medii a terenului. 3.3.Parcelarea. 3.4.Trasarea retelei de canale si a drumurilor pe planul de situatie. 3.5.Calculul debitului specific de evacuare si a debitului total.

II.

PIESE DESENATE

1. Planul de situatie cu lucrarile trasate. 2. Profile longitudinale. 3. Profile transversale. 4. Detalii de racordare. 5. Sectiunea printr-un podet. Bibliografie

CAP I1. GENERALITATI Factorii si efectele acestoraCauzele excesului de umiditate sunt variate si actioneaza individual sau asociati. Factorii naturali care genereaza excesul de umiditate pot fi externi sau interni. Principali factori externi sunt : Factori climatici Factorul hidrografic Factorul hidrogeologic Factorul geomorfologic Iar cei interni sunt: Factorul pedolitologic Factorul antropicA.

Factori climatici sunt: a) Precipitatiile sunt principala sursa a excesului de apa. Apele din precipitatii cazute pe sol se fragmenteaza in: - apele care se reintorc in atmosfera prin evaporatie si transpiratie - ape care se infiltreaza in sol - ape care se scurg la suprafata terenului

b) Temperatura solului conditioneaza aparitia si dezvlotarea culturiilor deoarece solul absoarbe radiatiile solare si le transforma in energie calorica. c) Evapotranspiratia reprezinta consumul productiv prin transpira-tia plantelor si pierderile prin evaporatie de la suprafata solului. Pentru calcularea evapotranspiratie in tara noastra se foloseste formula Thornthwaite.B.

Factorul hidrologic : Factorii de natura hidrologica sunt reprezentati sub forma de scurgeri de pe versanti si de pe terenurile inalte aflate in vecinatate cat si sub forma de inundati. Densitatea si adancimea retelei hidrografice influenteaza drenajul natural al terenurilor si implict marimea si intensitatea excesului de apa.

C. Factorul hidrogeologic: Nivelul ridicat al apei freatice temporar sau permanent reprezinta o alta sursaba excesului de umiditate. Apa freatica u nivelul ridicat liber creeaza un exces de umiditate ce se manifesta prin ridicarea nivelului apei chiar si desupra nivelului terenului formand deasupra luciu de apa. D. Factorul geomorfologic: Suprafete cu pante mici se intalnesc mai des in lunci, campii joase sau inalte, etc , unde apa provenita din ploi sau din topirea zapeziilor se scurge lent producand excesul de umiditate.

E. Factorul pedolitologic: Acest factor depinde de drenajul intern al unor soluri determinat de textura straturilor care imprima un anumit fel de permeabilitate in functie de tipul de sol.F.

Factorul antropic:

Acest factor poate genera, accentua sau chiar reduce excesul de umiditate.

1.1. Excesul de umiditate,factorii si efectele acestuia asupra solului si a plantelor.Excesul de umiditate reduce gradul de aerare care determina procesele bacteriene anaerobe, compactarea solului ajungand pana si la inghet. Toate aceste urmari ale excesului de umiditate duc si la intarzierea insamantari solului in perioada optima. Excesul de umiditate este daunator plantelor pentru faptul ca solul nu are aeratia suficienta iar odata cu aceasta solul pierde si oxigen. Excesul de umiditate inrautateste aprovizionarea plantelor cu elemente nutritive si favorizeaza atacul radacinilor ducand la boli ale radacinilor chiar si la putregai.

Obiectivul si scopul lucrarii; Metode de eliminare a excesului de umiditate;Elementele procesului de umiditate prin trasarea unei retele de canalizare.1.2. 1.2.1.

Metode de eliminare a excesului de umiditate

In functie de originea apelor ce produc excesul de umiditate, desacarea-drenajul ca masura de combatere a excesului de umiditate, se clasifica astfel: de suprafata cuprinzand canale deschise, afanarea, modelarea si nivelarea; de sub-suprafata: drenajul cartita, drenajul cartita plus afanarea adanca; de adancime: drenajul orizontal inchis, drenajul incrucisat,drenajul vertical. Pentru eliminarea excesului de umiditate se folosesc urmatoarele metode: Metoda de desecare prin canale deschise, care urmareste eliminarea excesului de umiditate la suprafata terenului, este recomandata in zonele in care excesul de umiditate este de natura pluviala.Aceasta metoda consta in contruirea unor rigole, santuri si a unor retele de canale de colectare si evacuare care preiau apa in exces, eliminata din camp si o transporta in afara teritoriului amenajat pana la cel mai apropiat curs de apa natural. Metoda drenajului pentru eliminarea excesului de umiditate din profilul solului,se aplica in zonele in care nivelul apei freatice se afla la mica adancime, in scopul coborarii si mentinerii acestuia sub stratul radicular al plantelor.Metoda

consta din drenuri orizontale, verticale si canale deschise adanci. Evacuarea apei prin scurgere la suprafata terenului si drenarea stratului radicular, care consta in aplicarea concomitenta a desecarii prin canale deschise si a drenajului.Aceasta metoda se aplica pe suprafetele unde excesul de umiditate are o provenienta atat pluviala cat si freatica. Desecarea biologica a apei in exces care consta in folosirea de culturi si plantatii cu consum mare de apa si cu rezistenta ridicata la excesul de umiditate.Aceasta metoda se bazeaza pe transpiratia ridicata a unor specii de plante, insotita de evapotranspiratia apei de la suprafata terenului. Colmatarea terenului cu nivel freatic ridicat, prin depunerea materialelor solide in zonele joase in scopul ridicarii cotei terenului si realizarii in felul acesta a adancimii de drenaj. Drenaje frontale care constau in siruri de puturi amplasate dupa diferite scheme.Drenajul frontal este alcatuit din puturi frontale, colectori si statii de pompare, care capteaza debitul infiltrat din surse exterioare si le evacueaza prin pompare, mentinand nivelul subteran sub cel al normei de desecare. 1.2.2. Elementele si clasificarea sistemelor de desecare-drenaj. Sistemul de desecare-drenaj este constituit din ansamblul de lucrari si masuri tehnice aplicate pe o anumita suprafata de teren, in scoput colectarii si indepartarii apelor in exces. Principalele parti componente ale sistemului sunt: Reteaua de canale si drenuri care este alcatuita din reteaua de desecare-regularizare a regimului de umiditate si reteaua de colectare si evacuare.

Constructiile hidrotehnice; Recipientul- emisarul; Suprafata de amenajat. Se pot folosi retelele de canale deschise cat si retelele de drenuri subterane sau numai unele din acestea. Reteaua de canale si drenuri a sistemului de desecare-regularizare a regimului umiditatii sau canalele tertiare si drenul absorbant reprezinta elementele de ultim ordin ale sistemului de desecare.Canalele colectoare de ultim ordin sau canalele tertiare au rolul de a colecta apa stagnanta sau care se scurge la suprafata terenului si apa adusa de elementele provizorii ale amenajarii (santuri, rigole, drenuri cartita ). Reteaua de colectare si evacuare este alcatuita din canale corectoare principale sau secundare, sau din drenul corector care aduna apele din reteaua de regularizare , respectiv dren absorbant si le dconduce in canalul magistral de evacuare sau in emisar. Principalele elemente ale retelelor de canale deschise, sunt canalele tertiare,secundare si principale, constructiile hidrotehnice de pe reteaua de canale si drumurile de exploatare hidrotehnica si agricola. Canalele tertiare sunt cele mai mici elemente ale retelei permanente de desecare si au rolul de a colecta apele ce se scurg la suprafata terenului.Pentru o buna interceptare a apelor de scurgere canalele se amplaseaza aproximativ perpendicular pe linia de cea mai mare panta, cu inclinare fata de curbele de nivel astfel incat sa li se asigure o panta de minim 0,005. Traseul canalelor trebuie sa traverseze zonele depresionare pentru a colecta apele care stagneaza. Canalele secundare, au rolul de a prelua si conduce cu viteza sporita, apele din canalele tertiare.Se amplaseaza pe linia de cea mai mare panta.Lungimea acestora este de 1200-2500m , in functie de panta terenului.

Canalele principale si colectoare de evacuare, preiau apa din canalele de ordin inferior si o evacueaza in emisar.Se amplaseaza pe cotele cele mai joase ale terenului astfel incat sa aiba cat mai putine franturi pe traseul lor. Recipientul (emisarul) este de regula, un curs natural, in care sunt evacuate apele gravitational sau prin pompare, dar se pot folosi ca emisar si un lac, o vale sau un strat drenant subteran cu o mare capacitate de inmagazinare a apei. Suprafata sistemului de desecare-drenaj este aria de pe care sunt colectate apele in exces si cuprinde atat terenurile agricole cat si cele neagricole. Reteaua colectoare a apelor din scurgerile de suprafata de pe terenurile invecinate mai inalte, este alcatuita din canale colectoare de centura situate la limita unitatii ameliorative. Traseul canalului de centura trebuie sa urmareasca linia de separatie si sa culeaga succesiv scurgerile ce vin prin talvegurile terenurilor inalte si chiar de pe teren. Panta fundului canalului trebuie sa fie de minim 0,002, iar viteza de scurgere de 0,5 m/s.Sectiunea transversala este de regula de forma trapezoidala, avand latimea la fund de 0,5 m, adancimea de 0,6-1,2m, inclinarea taluzului amonte de 1/1-1/1,5. Lucrarile de desecare prin canale deschise au avantajul unor executii usoare, cu materiale de constructie putine si cu posibiltatea executarii mecanizate.

CAP II2. CARACTERIZAREA CADRULUI NATURAL AL ZONEI

Comuna Crpini

2.1.

Consideratii geomorfologice.

Comuna Sacalaz este situata in judetul Timis, la o distanta de 7.7 Km, in partea de vest a municipiului Timisoara si se intinde pe o suparafata de 136,1 km2 . Relieful este de campie. Raul Timis este cea mai importanta apa curgatoare, iar pe teritoriul comunei Sacalaz, trec apele paraului Beregsau Mare si Niarad. Teritoriul total administrativ al comunei are o suprafata de 11.949 ha. Comuna Sacalaz este compusa din urmatoarele localitati: localitatea de resedinta - Sacalaz. Localitati anexe - Beregsau Mare , Bergsau Mic. Intre localitatea Sacalaz si Beregsau Mare distanta este de 7.7 km, iar localitatea Beregsau Mic este situata la o distanta de 12.3 km fata de Sacalaz. Prin centrul comunei Sacalaz trec paralelele nordice de 4546, care se intersecteaza cu meridianul estic de 2107. Comuna Sacalaz se invecineaza la est cu cartierul Mehala (10 km) care apartine de municipiul Timisora , la S-E cu satul Utvin (5.5 km) , in S se afla Sanmihaiul Roman (14 km), la S-V Sanmihaiul German (6.5 km), la V Beregsaul Mare (7.7 km), la N-V Becicherecul Mic(11.5 km), la N se afla Dudestii Noi( 58 km ) iar la NE Sanandrei. Terenurile agricole ale comunei Carpinis, sunt cuprinse in zona I de fertilitate, predominand tipurile de sol a cernoziomurilor levigate cu microdepresiuni afectate de exccesul de umidate.

2.2. Consideratii climaticeClimatul este temperat-continental moderat, inregistranduse o temperatura medie anuala de 10,9 grade C cu tendinta de crestere. Valoarea medie multianuala a precipitatiilor anuale fiind de 631.0 mm. Flora spontana si fauna este caracteristica zonei de silvostepa.

2.2.1. Temperaturi medii multianualeTemperatura medie multianuala Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie Anuala -1.2 0.4 6.0 11.3 16.4 19.6 21.6 20.8 16.9 11.3 5.7 1.4 10.9

2.2.2. Precipitatii medii multianualePrecipitatii medii multianuale Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie Anuala 40.9 40.2 41.6 50.0 66.7 81.1 59.9 52.3 47.1 54.8 48.6 47.8 631.0

2.2.3. Evapotranspiratia medie multianuala

Evapotranspiratia multianuala Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie Anuala 0 1 23 53 97 123 135 123 81 44 16 2 698

2.2.4. Umiditatea relativa a aerului multianuala si regimul eolian Umiditatea relativa a aerului Ianuarie 5.2 Februarie 5.5 Martie 6.8 Aprilie 9.3 Mai 13.0 Iunie 16.1 Iulie 16.9 August 16.4 Septembrie 13.8 Octombrie 10.6 Noiembrie 8.4 Decembrie 6.1 Anuala 10.8 Lunile Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie DecembrieAnuala

N 15.5 15.5 18.4 20.5 16.5 19.9 19.2 15.0 15.5 14.1 15.8 17.1 16.9

Regimul Eolian NE E SE S 7.5 19.0 7.6 10.7 6.9 13.7 9.3 10.2 7.8 11.0 6.3 12.4 6.8 12.5 7.2 11.0 11.1 13.7 7.9 7.7 9.9 12.3 6.9 6.8 9.3 13.8 6.1 4.6 10.3 14.7 6.6 5.1 10.7 16.7 5.6 7.5 9.9 15.8 7.9 7.3 6.8 16.7 9.0 9.5 7.8 19.5 8.1 8.3 8.7 15.0 7.4 8.4

SV 6.2 8.4 8.9 8.0 8.0 5.4 5.5 4.1 5.0 5.4 6.7 7.0 6.6

V NV CALM 7.5 8.0 18.0 9.2 8.3 18.5 8.6 8.6 18.0 8.2 9.5 16.3 6.9 8.7 19.6 7.9 11.9 18.9 7.0 14.1 20.4 7.4 10.9 25.9 3.7 8.3 27.0 5.8 7.4 26.4 5.8 7.1 22.6 6.4 6.5 19.3 7.0 9.1 20.9

2.3. Hidrografia si hidrologia.Arealul comunei se afla in intregime situat in bazinul hidrografic al raului Bega, bazinetul raului Beregsau care trece prin de localitatea Sacalaz, incadrandu-se in Campia Timis-Bega parte a Campiei Banatului Nordic. Relieful are aspectul unui ses aluvial fiind situat de-a lungul unor vechi meandre.

2.4. Caracterizarea solului.Cernoziomurile sunt solurile cele mai importante din tara noastra.Aceste soluri insumeaza o serie de proprietati fizice, hidrofizice si chimice positive: structura glomerulara cu buna stabilitate, textura mijlocie, permeabilitate buna,capacitate buna pentru inmagazinarea apei utile.De asemenea cernoziomurile au un continut mijlociu pana la ridicat de humus, fiind bine aprovizionate in elemente nutritive si microelemente. In cernoziomuri, datorita conditiilor optime de umiditate, temperatura, se dezvolta o bogata flora bacteriana de echilibru.Microorganismele desfasoara o intensa activitate de descompunere a resturilor organice si de sinteza a substantelor humice, process cu bilant pozitiv fata de mineralizare si levigare. Cernoziomurile ocupa in general sesurile plane (campiile si terasele netede) sau slab ondulate cu altitudini cuprinse intre 15-20 m si mai rar 120-150 m. In zona cernoziomurilor, datorita cultivarii intensive a solurilor, vegetatia naturala initiala se mentine doar izolat pe unele suprafete ocupate de pasuni si fanete.

Alcatuirea profilului.Cernoziomul tipic are un profil mai mare si cu orizonturi bine diferentiate , lungimea acestuia fiind cuprinsa intre 1,60 1,80 m, iar profilul morfologic este de tipul AmA/C-C sau Cca.

Orizontul Am are o lungime de 40-50 cm, de culoarebrun-inchisa sau brun-cenusiu, lutos sau lutos greu, structura mic pana la medie glomerulara.

Orizontul A/C este de 15-25 cm, de culoare brundeschisa sau brun-cenusie cu nuante galbui, este lutos prezinta o structura moderata- slab dezvoltata, friabila.

Orizontul Cca aprare la adancimi de peste 80 cm ,este de culoare galben brunie sau galben cenusie, lutos, rar luto-nisipos. Este un orizont bine dezoltat care se poate subamparti, trecerea spre roca mama este difuza.

2.5.

Caracterizarea cadrului economicadministrativ al zonei.

Sacalazul este una din cele mai mari comune din judeul Timi, cu rol polarizator, de servire i influenare a satelor din jur, cu funcii agro-industriale i o clar evoluie urban. Principalele activiti economice ale locuitorilor comunei se desfoar n agricultur (cultivarea terenurilor i creterea animalelor), comer, industria materialelor de construcii, morrit i industrie alimentar i servicii. Se pot realiza investiii n prelucrri mecanice i n amenajarea unor ateliere de confecii nclminte, confecii textile etc.., existnd n comuna Sacalaz for de munc calificat, dar i necalificat, care poate fi angrenat n aceste activiti. Agricultura, cu cele dou mari ramuri ale sale: cultivarea terenurilor i creterea animalelor este principala activitate economic n localitile comunei; se pot realiza investiii n amenajarea unor ferme vegetale, pe culturi, fiind necesare investiii n modernizarea tehnologiilor de lucru: de la maini i utilaje performante, pn la centre de colectare, prelucrare, depozitare a produselor agricole. Sectorul zootehnic al comunei poate fi dezvoltat prin amenajarea unor ferme de cretere organizat a animalelor i dotarea cu centre de colectare-prelucrare a produselor animale: carne, lapte, ln, piei etc.

Piscicultura este un alt domeniu care necesit investiii, exitnd pe raza comunei numeroase bli care pot fi amenajate att pentru pescuitul sportiv, de agrement ct i pentru cretere industrial a petelui. Turismul i agroturismul pot fi dezvoltate prin investiii n amenajarea unor pensiuni, case de vacan, tabere, baze de agrement, centre de pescuit sportiv .a.; Dintre atraciile turistice locale se remarc obiceiurile i tradiiile localnicilor, n special rugile anuale, adevrate serbri la care particip att locuitorii comunei ct i invitai din alte localiti In comuna, toate intreprinderile mici, mijlocii si mari, precum si toate unitatile prestatoare de servicii comerciale au capitalul integral privat sau de grup. Functioneaza un numar 54 SRL-uri.

FIRME IN LOCALITATEA CARPINIS:

Nume firma : S.N.I.F S.A.-Sacalaz

Descriere: Imbunatatiri funciare

. Nume firma: S.C. METROPOL S.A. -Sacalaz

Descriere: Morarit.

Nume firma: S.C. SUPERCONSTRUCT S.R.L. Sacalaz

Descriere: Firma de constructii.

Nume firma: S.C. AGROMEC S.A.

Descriere: agricultura.

CAP III: PROIECTAREA PROPRIU-ZISA1.Calculul suprafetei desenate. Calculul suprafetelor parcelelor, s-a facut prin descompunerea poligoanelor in triunghiuri.

Unde:

=

= Suprafata totala

= +

1. Parcela A1260/1 = 664.25 m = 646.71 m = 1318.76 m = = 437989.868 mp

=

= 426401.923 mp

= + = 437989.868 + 426401.923 = 864391.79mp = 86.44 ha 2.Parcela A 1260/2 = 706.18 m = 661.25 m = 1416.03 m = = = 499986.03 mp = 468174.92 mp

= + = 499986.03 + 468174.92 = 968160.95mp = 96.82 ha 3 Parcela 1262/1 = 369.80 m = 376.49 m = 819.02 m = = = 151436.80 mp = 154176.42 mp

= + = 151436.80 + 154176.42 = 305613.22mp = 30.56 ha 4 Parcela 1262/2 = 407.99 m = 405.14 m = 971.30 m = = = 198140.3435 mp = 196756.241 mp

= + = 198140.3435 + 196756.241 = 3948596.5845mp = 39.49 ha 5 Parcela 1262/3 = 412.59 m = 417.39 m = 1025.37 m = = = + = 214092.13 mp = 213989.59 mp = 214092.13 + 213989.59

= 428081.72mp = 42.81 ha 6 Parcela 1263/1 = 342.06 m = 437.77 m = 608.06 m = 1092.55 m = 1308.89 m = = = = 186764.76 mp = 286496.3877 mp = 397941.8267 mp

= + + = 186764.76 + 286496.3877 +397941.8267= 871202.9744 mp = 87.12 ha 7 Parcela 1263/2 = 659.02 m = 659.00 m = 1383.56 m = = 455896.8556 mp

=

= 455883.02 mp

= + = 455896.8556 + 455883.02 = 911779.8756mp = 91.18 ha

2.Calculul pantei medii a terenului.

Panta terenului, este tangenta trigonometrica a unghiului format de o dreapta oarecare din teren cu orizontala sau cu planul orizontal, adica raportul dintre diferenta de nivel si distanta orizontala d dintre doua puncte. = 91.50 - 89.50 = 2m I= *1000 = 0.85

3.Parcelarea.Parcelarea reprezinta impartirea unei supraferte in parcele mai mici , a caror suprafata totala trebuie sa fie egala cu suprafata initiala. Operatiile de detasare trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: - Suma suprafetelor parcelelor trebuie sa fie egala cu suprafata totala - Fiecare parcela trebuie sa aiba acces la drum - Se recomanda ca forma parcelelor sa fie dreptunghiulara sau trapezoidala. - Pe terenurile in panta, latura lunga a parcelelor trebuie sa fie orientata pe directia curbelor de nivel. Metode de parcelare: 1.Metoda grafica 2.Metoda numerica 3.Metoda mixta.

1.Parcelarea prin metoda grafica se executa cu ajutorul urmatoarelor procedee: - constructii grafice; - procedee aritmetice si geometrice 2.Metoda numerica se realizeaza prin urmatoarele procedee: -calcule analitice -calcule trigonometrice. Parcela este suprafata de teren care are aceeasi categorie de folosiinta. Categoria de folosiinta a terenului reprezinta scopul pentru care este utilizat terenul.(agricol, silvic, constructii .etc..) Terenurile productive,Arabile (A) sunt acele terenuri care se ara in fiecare an, sau la mai multi ani (2-6) si sunt cultivate cu cereale,leguminoase,plante furajere etc.. Terenurile arabile amenajate sau ameliorate prin lucrari de desecare, irigare se vor delimita si se vor inscrie la arabil cu intreaga suprafata incluzand inscrie la arabil cu intreaga suprafata incluzand si suprafetele ocupate de canale, drumuri de exploatare.

ORGANIZAREA TERITORIULUI Organizarea teritoriului reprezinta un ansamblu de lucrari,masuri si actiuni stabilite pe baza factorilor ce intervin intr-un teritoriu pentru desfasurarea coordonata a activitatilor economice si sociale. Terenul reprezinta suprafata a carei delimitare rezulta din destinatia si caracteristicile ei dominante(agricol,arabil,plantatii pomicole,plantaii viticole,pasuni,paduri). Organizarea asolamentelor in sistemul de imbunatatiri funciare Asolamentul reprezinta actiunea complexa de organizare a terenului agricol in sole unitare ca dimensiune,in scopul folosirii rationale a terenului,asigurarii rotatiei culturilor pentru sporirea productiei agricole. 1. Materiale necesare: baza topografica a terenului studiu pedologic schema de amenajare profile geomorfologice planimetru pentru masurarea suprafetei 2. Principii generale In cadrul organizarii teritoriului agricol se rezolva uramatoarele probleme: a)Comasari si rectificari pentru realizarea de masive compacte,de forme regulate,sprijintite pe elemente oblogate sau construite in corelare cu schema hidrotehinca. b) Se amplaseaza categoriile de folosiinta. c) Se amplaseaza si delimiteaza fermele.

d) Se organizeaza si amplaseaza asolamentele e) Se stabileste reteaua de drumuri

Cultura Grau

Porumb pentru boabe Soia

Floarea soarelui

Premergatoare bune - mazare - borceagul - linte - fasole - soia timpurie - floarea soarelui - sfecla de zahar - porumb timpuriu - lucerna - trifoi - rapita - grau - lucerna - trifoi - cereale paioase - porumb - sfecla de zahar - cartof - cereale paioase

Nu se cultiva dupa - grau - plante care se recolteaza tarziu

- Maxim doi ani porumb - Floarea soarelui

Sfecla de zahar

- cereale paioase - soia - mazare

-

soia fasole tutun sfecla de zahar canepa floarea soarelui rapita lucerna trifoi

Fasolea

- cereale - sfecla de zahar

- floarea soarelui - mazare

Pentru organizarea terenului agricol este necesara realizarea mai multor tipuri de profile: - profil longitudinal,in lungul formelor de relief - profil transversal,sectioneaza pe latime formele de relief Amplasarea si dimensionarea fermelor In practica pot aparea doua situatii: a)teritoriul cuprinzand mai multe unitati agricole in acre ferma cuprinde un asolament b)teritoriul cu amenajari diferite(mai multe asolamente) Sola- este o suprafata de teren care poate fii formata dintr-o parcela sau mai multe.Solele dintr-un asolament trebuie sa aiba suparafete aproximariv egale deoarece intra in rotatia culturilor. Suprafata optima a unei sole in zona de campie,pentru culturile de camp,este intre 100-200 ha. Sola trebuie sa se sprijine pe limite obligate sau construite. Rotatia culturilor reprezinta metoda cea mai economica de organizare a teritorilului cu investitii minime si productii maxime.

5.Calculul debitului specific de evacuare si a debitului total.

=P-

-S-i-

= cantitatea de apa in exces ce trebuie evacuate prin sistemul de desecare [ /ha ] P= precipitatiile cazute [ mm ] S= apa scursa la suprafata terenului [ /ha ] i= apa infiltrate in profunzime sub zona radacinilor plantelor = cantitatea maxima de apa pe care o poate inmagazina solul in zona radacinilor plantelor, fara a diminua porozitatea de aeratie minim necesara pentru respiratia normal a radacinilor plantelor.

=

= 0,116

[ l/S ha ]

= volumul de apa in exces T= timpul in care se face evacuarea apei in exces, corespunzator duratei admisibile de stagnare in zile; P= cantitatea de precipitatii corespunzatoare asigurarii de calcul [ mm ] = coeficient de scurgere S= suprafata [ ha ] = q * S [l/s ha] Luna Hp (mm) T (zile) Q [l/s ha]

Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Noi Dec

0.4 0.4 0.4 0.4 0.4 0.25 0.25 0.25 0.25 0.25 0.40 0.40 = I= =

25 40 30.8 44.0 76.5 49.1 45.0 101 49 39 29 26.4 =0.07

7 7 5 3 7 7 7 6 14 14 5 5 /s

0.17 0.27 0.29 0.68 0.59 0.20 0.19 0.49 0.10 0.13 0.27 0.24

*1000= 0.85 * =2 = 2* 0.07= 0.14 = * S [l/s ha]

Q=2*3.62*474.42=3435,12 l/s ha = 3,44 m=1 n=0.025 h=1,5 b=1 =(b+mh)h=(1+1.5)1,5=3,75 t=h =1 =2,12

/s

P= b+ 2t=1+4,24= 5,24 R= = = 0,72

I=

*1000= 0.85

R= 0,72 y=1,5 y=1,5 =0.23 C= * V=C * = 37.09 =37.09 * = 0.91

Q= 3.75*0.91 = 3.44

4.BIBLIOGRAFIE.

1. SILVICA ONCIA ,.IMBUNATATIRI FUNCIARE Editura Orizonturi Universitare Timisoara 2004 2. SILVICA ONCIA, EMIL LUCA , COMBATEREA EROZIUNII SOLULUI Editura ALMA MATER, Cluj-Napoca 2000. 3. LAURA CONSTANTINESCU ORGANIZAREA TERITORIULUI ,Editura Mirton Timisoara 2007. 4. BARLIBA LUMINITA LIVIA,CALINOVICI IOAN, TOPOGRAFIE Editura Solness, Timisoara 2005. 5. MIHAI RACOVINCEAN NOTIUNI DESPRE CADASTRU NECESARE IN URBANISM PIFCA Timisoara