7/22/2019 imbatranirea populatiei articol

1/5

Imbatranim si asta va fi prima mare grija a finantistilor de maine. Nu doar in Romania, ci in intreagaEuropa asistam la acest proces. Primul semnal de alarma este deja tras: primul val al generatei "babyboom" a ajuns in pragul pensionarii. In urmatorii ani, indicele de dependenta (raportul dintre numarulpopulatiei potential active si numarul copiilor si varstnicilor va creste. !aca adaugam rata scauta anatalitatii si numarul scaut al persoanelor active din randul populatiei, intrebarea : cine ne va plati mainepensia#, capata accente ingrijoratoare. !atele au fost obtinute joi, $%.$$.&'$& de la IN. Pentru grafice,dati clic) pe imagini.

Romania se confrunta deja cu consecintele economice si sociale comple*e ale unei populatii aflate intr+unproces lent, dar continuu, de imbatranire demografica. Nu doar cria poate fi invocata. In ultimul secol,industrialiarea, urbaniarea si moderniarea a scimbat radical scala de valori. !e la familia e*tinsa,care oferea membrilor ei stabilitate si siguranta, s+a trecut la familia in care independenta membrilor atrecut pe primul plan. -ei mai afectati sunt batranii. Inainte, locul lor era in familie, astai tot mai des eise confrunta cu iolarea, abandonul, institutionaliarea.

ent, fara sa atraga atentia, dar inevitabil, populatia tarilor europene sufera in preent o a doua

evolutie majora: aparitia unei noi grupe "varsta a patra" ("cei mai batrani dintre batrani", depeste /' de ani cu pondere mare, in continua crestere.

0ltimii && de ani s+au caracteriat prin continuarea scaderii numerice a populatiei cu aproape $,1

milioane de locuitori. cimbarea comportamentului demografic al cuplurilor fata de propriareproducere, cresterea mortalitatii precum si migratia e*terna, au facut ca populatia Romaniei sase reduca constant.

tructura pe varste a populatiei poarta amprenta caracteristica a unui proces de imbatranire

demografica, datorat in principal scaderii natalitatii, care a determinat reducerea absoluta sirelativa a populatiei tinere ('+$2 ani. In paralel, cresterea sperantei de viata a determinatcresterea numarului si ponderii populatiei varstnice (de 3% ani si peste.

4sistam la reducerea ponderii populatiei tinere, de '+$2 ani, de la &5,67 (in $11' la $%,'7 (in

&'$& si cresterea ponderii celei varstnice, de 3% ani si peste, de la $',57 (in $11' la $%,'7 (in&'$&. Populatia adulta, de $%+32 ani, a crescut constant de la 337 (in $11' la 6'7 (in &'$&.

Pentru prima oara in ultimele patru decenii, la $ ianuarie &'$& ponderea populatiei populatiei

tinere este egala cu ponderea populatiei varstnice ($%,'7.

Efectele procesului de imbatranire vor apare in timp, determinand perturbatii la nivelul populatiei scolare,populatiei fertile si populatiei in varsta de munca.Populatia varstnica nu poate fi privita ca o entitate omogena, ea incluand subgrupa de varstnici "maitineri" (3%+62 ani, subgrupa de varstnici "mai batrani" (6%+/2 ani si longevivii (/% ani si peste.

In ultimii ani se observa tendinta de crestere mai mare a numarului varstnicilor "mai batrani" (de la /&',6mii in $11', la $,& milioane in &'$&, fata de subgrupa de varstnici "mai tineri" (de la $,2 milioane in$11', la $,/ milioane in &'$&.

!in totalul de /&&,2 mii persoane, cu care a crescut populatia varstnica in perioada $11'+&'$&,

peste 3',27 revine grupei de varsta 6% ani si peste.

In anul &'$& "longevivii", segmentul populatiei de /% ani si peste, repreinta /7 din populatia

de 3% ani si peste, in crestere comparativ cu anul $11' (%,$7.

8enomenul de imbatranire demografica este mai accentuat in mediul rural decat in urban. 4stfel, lainceputul anului $11', ponderea populatiei de 3% ani si peste in rural a fost de $5,%7 din populatia totalasi a crescut, in &'$&, la $/,57.

9 manifestare importanta a procesului de imbatranire este cresterea numarului femeilor in cadrulpopulatiei persoanelor varstnice, adica un proces de "feminiare a batranetii". 8emeile sunt mailongevive, numarul lor fiind aproape de doua ori mai mare decat cel al barbatilor.

7/22/2019 imbatranirea populatiei articol

2/5

tructura populatiei varstnice evidentiaa aceasta disproportie: la $''' femei de 3% ani si pesterevenind 362 barbati varstnici (in &'$&. In timp ce in grupa de varsta de 3%+62 ani raportul demasculinitate a fost de 656 barbati la $''' femei, in grupa de varsta /% ani si peste, populatiafeminina a fost de aproape doua ori mai mare decat cea masculina (%&& barbati la $''' femei.

Piramida varstelor este o adevarata "radiografie" a populatiei in care fiecare varsta are propria sa istoriecare ne arata tendintele pe termen lung ale fertilitatii si mortalitatii, dar si efectele de scurta durata ale

migratiilor, politicilor demografice ori scimbarilor intervenite intr+un secol de istorie demografica.entinerea de lunga durata a natalitatii la un nivel scaut a ingustat si mai mult baa piramidei.

4stfel, in caul tarii noastre, in timp ce reducerea numarului populatiei tinere a ingustat si mai

mult baa piramidei, cresterea ponderii varstnicilor a dus la ingrosarea varfului piramidei.

In perioada $11'+&'$& varsta medie a cunoscut o crestere semnificativa, de la 55 ani la 2' ani,reflectand un proces lent dar continuu de imbatranire demografica. -resterea varstei medii a fost maiaccentuata la femei (2$,% ani, decat la barbati (5/,% ani.

a $ ianuarie &'$&, populatia rurala, mai imbatranita, a avut o varsta medie cu $,& ani mai mare

decat cea din urban, in special datorita populatiei feminine rurale (2$,6 ani. In mediul urban,varsta medie a populatiei feminine este cu &,6 ani mai mare decat cea a populatiei masculine, iarin mediul rural cu 5,5 ani.

Efectele pe care procesul de imbatranire le are asupra desfasurarii vietii economice si sociale, cat siasupra perspectivelor evolutiei demografice sunt evidentiate si de rapoartele de dependenta. a inceputulanului &'$&, la $''' persoane adulte reveneau 25' persoane tinere si varstnice (din care populatiavarstnica repreenta %'7, fata de %$% persoane tinere si varstnice in $11' (cand ponderea populatieivarstnice era de 5'7. 4ceasta reducere s+a realiat in primul rand pe seama scaderii populatiei tinere('+$2 ani.Numarul persoanelor varstnice de 3% ani si peste care revin la $''' persoane adulte a crescutde la $%3 (in $11', la &$% (in &'$&, generand in timp o sarcina sociala sporita pentru adulti.

Indicele de imbatranire a crescut de la 255 persoane varstnice la $''' persoane tinere ($11', la 11/ (in&'$&.!iferentieri in structura pe varste a populatiei apar mai pregnant in profil teritorial, determinate de

variatia teritoriala a fenomenelor demografice si a miscarii migratorii a populatiei.

In anul &'$&, ;aslui a fost judetul cel mai "tanar", cu o pondere a populatiei '+$2 ani de $/,27,

urmat de judetul uceava ($/,'7, la polul opus situandu+se judetele eleorman si unicipiul inerele cupluri doresc copii mai putini (unul de preferinta si adusi pe lume la o varsta mai

ridicata. 4ceasta a devenit regula care guverneaa comportamentul reproductiv al tanaruluicuplu.

In perioada $11'+&'$& se manifesta o scadere a mortalitatii varstnicilor la toate grupele de

varsta, atat pentru barbati, cat si pentru femei.

7/22/2019 imbatranirea populatiei articol

3/5

In scimb, a crescut mortalitatea datorata tumorilor, bolilor aparatului digestiv si bolilorinfectioase si paraitare.

Ratele mortalitatii specifice pe principalele caue de deces au continuat sa difere pe se*e. ortalitateafeminina a avut valori inferioare celei masculine la toate cauele de deces. !ar, in caul tumorilor, boliloraparatului digestiv, bolilor aparatului respirator, aparatului genito+urinar si mai ales a leiunilortraumatice, otravirilor si altor caue e*terne, valorile masculine au fost cu mult superioare celor feminine(de peste $,% ori. !iferenta cea mai mare se inregistreaa in caul mortalitatii prin leiuni traumatice (de

&,% ori, iar cea mai mica prin afectiuni ale aparatului circulator (de $,$ ori.!aca s+ar elimina cel putin jumatate din decesele prin bolile cerebro+vasculare si boala iscemica

a inimii, rata mortalitatii varstnicilor s+ar reduce de $,3 ori.

Intre recensamintele din anii $11& si &''& numarul gospodariilor formate dintr+o singura

persoana avand varsta mai mare de 3' de ani a crescut cu $27, ajungand la /3' de mii, ceea cerepreinta 3&7 din ansamblul gospodariilor compuse dintr+o singura persoana si $&7 din totalulgospodariilor.

ai sus aveti un grafic repreentand forta de munca vulnerabila. 8orAa de muncB vulnerabilB

repreintB lucrBtorii familiali Ci lucrBtorii pe cont propriu neremuneraAi, ca procent din totalulocupBrii forAei de muncB. ProporAia dintre lucrBtorii familiali plus lucrBtorii pe cont propriuneremuneraAi Ci totalul ocupBrii forAei de muncB este dedusB din informaAiile referitoare la statutulocupBrii forAei de muncB.In mediul rural, cele doua proportii sunt si mai ridicate de 6%7 si, respectiv, $%7.

In ultimii ani se remarca o tendinta de crestere a numarului de persoane varstnice singure care sunt maivulnerabile, in special a femeilor, ceea ce determina cresterea cerintelor privind servicii sociale simedicale destinate ingrijirii personale.

P9P04>I4 ;4R>NI-4 4->I;4Imbatranirea populatiei totale are o influenta puternica asupra pietei muncii, in sensul micsorariinumarului populatiei active tinere, mentinerii la cote ridicate a populatiei active adulte si crestereanumarului persoanelor varstnice care fie participa la activitatea economica, fie devin persoane beneficiarede asistenta sociala (pensionari.cimbarile socio+economice pe care le+a impus transformarea economiei romanesti intr+o economie depiata a generat mutatii in domeniul calitatii si structurii populatiei active.-onform reultatelor "4ncetei fortei de munca in gospodarii (4I@9" incepand cu anul &''&, populatiaactiva de $''61 mii persoane a inregistrat o perioada de scadere, ajungand la 1/3/ mii persoane in&'$$, rata de activitate modificandu+se de la %3,'7 la %2,57.

4naliand ratele de activitate pe structura de varsta a persoanelor adulte, din &'$$, se poate

observa ca cele mai active persoane sunt in grupa de varsta &%+%2 ani (61,$7 in timp ce tineriide $%+&2 ani si persoanele care se apropie de pensionare de %%+32 ani au inregistrat rate denumai 5$,$7 si respectiv 2$,%7.

7/22/2019 imbatranirea populatiei articol

4/5

Numarul persoanelor varstnice (3% ani si peste active din punct de vedere economic a fost, in

&'$$, de 5// mii, ceea ce constituie 5,17 din totalul persoanelor active si $&,&7 din populatiatotala din aceeasi categorie de varsta. Persoanele varstnice inactive (3% ani si peste din punct devedere economic au alcatuit /6,/7 din numarul total al persoanelor din aceasta categorie devarsta.

In perioada &''&+&'$$ rata de activitate a populatiei in prag de pensionare, de %%+32 ani, a

crescut de la 5/,57 (&''& la 2$,%7 (&'$$. Pe se*e rata de activitate a evoluat diferit, astfel

rata de activitate a barbatilor a crescut, de la 22,&7 (&''& la %$,37 (&'$$, iar in caulfemeilor rata a scaut de la 55,&7 (&''& la 5&,67 (&'$$. a nivelul mediilor de reidenta, inmediul urban s+a inregistrat o crestere a ratelor de activitate de la $/,&7 (in &''& la 55,$7(&'$$ in paralel cu scaderea ratelor in mediul rural de la %3,%7 (&''& la %5,37 (&'$$.

9 situatie aparte o avem in caul persoanelor de 3% ani si peste. 4stfel, rata de activitate in

perioada &''&+&'$$ a scaut de la $/,%7 la $&,&7, acest fenomen inregistrandu+se atat lanivelul populatiei masculine cat si al populatiei feminine. e remarca insa diferente foarte mariintre ratele de activitate a persoanelor de 3% ani si peste din mediul rural si cel urban (de $3 orimai mare in rural fata de urban in anul &'$$.

-ea mai importanta componenta a populatiei active este populatia ocupata. Ea este

producatoare efectiva a bunurilor si serviciilor necesare e*istentei intregii societati. In acelasitimp, populatia ocupata da masura cererii de forta de munca pe piata muncii. In perioada &''&+&'$$ rata de ocupare a populatiei de %%+32 ani a inregistrat o tendinta de scadere atat pe total,de la 56,67 la 2','7, cat si pe se*e. Populatia ocupata de 3% ani si peste a fost in &'$$ de5/6,/ mii, repreentand 2,&7 din totalul populatiei ocupate, in scadere fata de populatia ocupatainregistrata in &''&, de %35,5 mii persoane care repreenta 3,$7 din populatia totala ocupata.Ratele de ocupare a populatiei de 3% ani si peste au urmat o tendinta de scadere pentru ambelese*e, mentinandu+se un decalaj situat in intervalul &,%D 2,3 puncte procentuale in favoareapopulatiei masculine.

-onform datelor din 4nceta

7/22/2019 imbatranirea populatiei articol

5/5

varstnica (3% ani si peste este afectata intr+o masura mai redusa de saracie, nivelul ratei fiindsensibil inferior mediei pe ansamblul populatiei ($2,$7 in anul &'$$.

Rata saraciei in randul varstnicilor a scaut semnificativ in perioada &''/+&'$$, aproape cu $& puncteprocentuale in anul &'$$ fata de &''/. >otusi, la aceasta grupa de varsta, deosebirile sunt foartepronuntate, femeile in varsta fiind mult mai afectate de saracie decat barbatii. 4stfel, rata saracieiaferenta femeilor a fost de $6,67 in anul &'$$, iar cea a barbatilor de numai /,67. In caul varstnicilorsinguri: una din trei persoane din aceasta grupa de varsta se afla sub incidenta acestui risc. In aceasta

situatie se afla pensionarii din sistemul de asigurari sociale de stat cu pensii mici, pensionarii de urmas sipensionarii agricultori.

-9N>E>0 IN>ERN4>I9N4Imbatranirea populatiei este un fenomen global, care in ultimele decenii afecteaa toate tarile lumii.Reducerea globala a natalitatii si scaderea numarului de copii in paralel cu sporirea constanta a numaruluivarstnicilor duce la scimbarea ecilibrului dintre generatii.

Imbatranirea populatiei este un fenomen de lunga durata. In secolul trecut ponderea persoanelorvarstnice in structura populatiei totale a fost in crestere constanta. 4ceasta tendinta se va pastra si insecolul I. !aca in anul $1%' ponderea varstnicilor in lume a fost de /7, conform prognoelor realiatede 9N0 + !iviia Populatie, in anul &'%' ponderea varstnicilor va creste la &&7 din populatia totala aglobului. e considera ca este putin probabil ca nivelul natalitatii sa revina la valorile din perioada de

dupa cel de+al doilea raboi mondial si de aici reulta ca procesul de imbatranire a populatiei este unproces ireversibil si ponderea populatiei tinere va scadea. -onform datelor 9N0, ponderea populatiei devarsta a treia va creste, pe termen lung, ciar si in regiunile unde natalitatea este superioara ratei dereproducere (&,$ copii.

Numarul persoanelor care imbatranesc, la nivel mondial, este in crestere mai rapida decat la alte grupede varsta. 4stfel, daca la inceputul anului &'$& numarul persoanelor de 3' ani si peste a fost de /$'milioane de persoane la nivel mondial, in &'%', conform proiectarilor populatiei realiate de 9N0,numarul persoanelor de 3' ani si peste va fi de & miliarde de locuitori. -onform prognoelor, in anul &'26numarul persoanelor varstnice pe glob va depasi numarul copiilor. !aca in &'$$ din $' persoane opersoana era de 3' ani si peste, in &'%', se estimeaa ca o persoana din cinci va avea peste 3' de ani.

Imbatranirea populatiei este un reultat important al progresului social obtinut in diferite domenii:

medicina, calitatea vietii, protectia sociala, si se datoreaa reducerii mortalitatii in special la persoanelevarstnice si cresterii duratei medii a vietii. In acelasi timp, modificarea structurii populatiei estedeterminata de scaderea semnificativa a natalitatii.

>arile cele mai afectate de imbatranirea demografica sunt ?aponia, tatele 0nite si Rusia. a nivelcontinental fenomenul imbatranirii este preent in mod deosebit in Europa si 4merica de Nord. 4cestediferentieri pe continente pot fi e*plicate in primul rand prin nivelurile diferite ale ratelor de natalitate sifertilitate, dar nu in ultimul rand si prin fenomenele de migratie si nivelul duratei medii a vietii, a rateimortalitatii generale, indeosebi infantile.

http://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-13620098-analiza-imbatranirea-romaniei-cateva-

ate-!rafice-cifre.htm