Imaginea tinerilor - MediaForum · 31-08-1989 · la câteva mii, realizeazª subiecte radio în...

1IMAGINEA TINERILOR

Imagineatinerilor

CentrulMediapentruTineri

Ghid pentru jurnaliºti ºi alþi profesioniºti

2 IMAGINEA TINERILOR

3IMAGINEA TINERILOR

ImagineatinerilorGhid pentru jurnaliºtiºi alþi profesioniºti

Centrul Media pentru TineriUNICEF Moldova

Chiºinãu, 2005


Editor-coordonator: Igor Guzun

Contribuþii speciale: Vsevolod Ciornei,Veronica Boboc, Aurelia Guzun,Iulia Buzenco, Steven Youngbloodºi Vitalie Dogaru

Design: Ion Axenti

UNICEF MoldovaCentrul Media pentru Tineri

Publicaþia este ilustratã cu imaginiale fotografului italianGiacomo Pirozzi ºi imagini realizatede tineri din Moldova în cadrulatelierului de instruire susþinut deGiacomo Pirozzi la Chiºinãu,între 2 ºi 6 iunie 2005.

Imagine pe copertã:UNICEF/Ion Munteanu

Chiºinãu, 2005

Apare cu sprijinul UNICEF ºi alGuvernului Olandei. Opiniileexprimate în aceastã publicaþieaparþin autorilor ºi nu reflectãneapãrat politicile ºi poziþia UNICEF.

Descrierea CIP a Camerei Naþionale a CãrþiiImaginea tinerilor : Ghid pentru jurnaliºti ºi alþiprofesioniºti / Ed.-coord.: Igor Guzun. / Ch.:Centrul Media pentru Tineri, 2005( Tipogr.: Trigraf-Tipar ). � 96 p.ISBN 9975-9822-3-91000 ex.316.346.32-053.6

5IMAGINEA TINERILOR

Imaginea tinerilor

Cuprins

Ghid pentru jurnaliºti ºi alþi profesioniºti

Cuvânt înainte Larisa Lazarescu-Speteþchi ................................... 4

Prefaþã de Igor Guzun .................................................................... 6

UNICEF în acþiune ....................................................................... 10

Tinerii din Moldova în oglinda preseide Vsevolod Ciornei ..................................................................... 14

I FAPTE BUNE ............................................................................. 25

II INIÞIATIVE MEDIA ALE TINERILOR......................................... 41

De ce vin tinerii la Centrul Media?de Veronica Boboc ....................................................................... 42

Paratrãsnet, primul teatru radiofonic pentru adolescenþiºi pãrinþi din Moldovade Aurelia Guzun .......................................................................... 52

�Sunt încântat sã vãd jurnaliºti profesioniºtidin Moldova implicaþi în activitãþi cu tinerii�de Steven Youngblood ................................................................. 59

Cu preþul timpului liber, pentru realizareaunei rubrici de sãnãtatede Iulia Buzenco ........................................................................... 69

Cinci întrebãri ºi rãspunsuri pentru eventuali organizatoride cursuri ºi instructori de jurnalism pentru tineride Vitalie Dogaru .......................................................................... 72

ANEXE.......................................................................................... 80

AUTORI ........................................................................................ 93

RESURSE .................................................................................... 95


Cuvânt înainteLarisa LAZARESCU-SPETEÞCHI,Coordonator al Programului Sãnãtatea, Dezvoltareaºi Participarea Tinerilor, UNICEF Moldova

Tinereþea este vârsta cea mai fascinantã ºi poate cea maicomplicatã. În aceºti ani, tinerii descoperã ºi învaþã lumeaºi, totodatã, nu se mai simt copii. Dar nu sunt deocamdatãadulþi. Provocãrile ºi riscurile cu care se confruntã pot fimultiple: de la un acces redus la educaþie ºi servicii desãnãtate pânã la violenþã ºi excludere socialã. Acestordificultãþi li se adaugã deseori o atitudine de neîncrederedin partea maturilor. Sunt consideraþi o sursã de probleme,iar aceastã abordare este prezentã, cu pãrere de rãu, ºi înmass-media. Deseori , media a prezentat tinerii în cel maibun caz ca o problemã ºi în cel mai rãu � doar capersonaje ale cronicii criminale.

Prin acþiunile ºi iniþiativele sale, Fondul Naþiunilor Unitepentru Copii (UNICEF) s-a angajat în Moldova sã creezenoi oportunitãþi de afirmare pentru tineri, sã dezvoltemodele noi de servicii pentru ei, sã încurajeze o abordaredintr-o perspectivã pozitivã în mass-media a îngrijorãrilor ºireuºitelor tinerilor ºi sã promoveze dreptul lor la informaþie,servicii ºi exprimarea opiniei.

Acolo unde este prezent în lume, UNICEF lucreazã pentrutineri ºi împreunã cu ei pentru a-i implica în activitãþi deafirmare în viaþã. Iniþiativele susþinute de UNICEF înMoldova ilustreazã faptul cã, atunci când sunt priviþi ºi trataþica surse de energie, imaginaþie ºi pasiune, tinerii sedezvoltã ºi, împreunã cu ei, se dezvoltã comunitãþile ºi þara.

7IMAGINEA TINERILOR

Astãzi, fiind încurajaþi ºi sprijiniþi de UNICEF, tinerii dinMoldova editeazã ziare cu tiraje variind de la un exemplarla câteva mii, realizeazã subiecte radio în emisiuni cuacoperire naþionalã, au deja fotografii publicate pe copertaunor reviste sau sunt autori ai unor filme de un minut,nominalizate în finalele unor importante concursuriinternaþionale. ªi lista nu se încheie aici, pentru cã acestaeste doar începutul.

Experienþa þãrilor cu un nivel înalt al dezvoltãrii umane ademonstrat cã performanþele se datoreazã inclusivinvestiþiilor în sãnãtatea, dezvoltarea ºi participarea copiilorºi tinerilor. Însã pânã la obþinerea unor beneficii pe termenlung, rezultatele imediate ale investiþiilor în adolescenþisunt deja evidente în Moldova. Câteva dintre acesteexemple sunt adunate ºi descrise în paginile careurmeazã ale cãrþii �Imaginea tinerilor�.

Tinerii sunt angajaþi în fapte bune. Tinerii ºtiu sãformuleze ºi sã transmitã mesaje ce pot influenþa pozitivdeprinderile, valorile, atitudinile ºi cunoºtinþele semenilorlor. Tinerii îºi exprimã în mass-media opinia ºi îiîncurajeazã pe alþii sã o facã. Ei participã ºi reprezintã unexemplu pentru ceilalþi. Vor sã fie nu doar ascultaþi, ci ºiauziþi. Nu mai vor sã fie stereotipizaþi ºi nici marginalizaþi.ªi toate aceste evoluþii se datoreazã unei munci comune:a tinerilor, a maturilor din comunitãþile respective ºi apartenerilor noºtri din mass-media.

Cu editarea acestui ghid, efortul nostru comun continuã.Sperãm cã abordarea tinerilor ca pe o sursã de subiectepozitive în mass-media ºi ca resursã importantã asocietãþii va câºtiga astfel noi susþinãtori.


PrefaþãIgor GUZUN, Lector superior laFacultatea de Jurnalism ºi ªtiinþeale Comunicãrii, Universitateade Stat din Moldova

Oamenii care au scris aceastãcarte i-au descoperit pe tineri aºacum sunt aceºtia de fapt în viaþacea de toate zilele: inovatori ºiimitatori, vulnerabili ºi curioºi,priviþi cu neîncredere ºi dornicide afirmare, expuºi pericolelorºi liberi, modelabili ºi moderni,insuficient de maturi ca sã decidãunele lucruri ºi dispuºi sã-ºiasume responsabilitãþi - deci,în douã cuvinte: foarte diferiþi.Adicã, buni ºi mai puþini buniîn acelaºi timp.

Imaginea tinerilor în mass-mediadin Republica Moldova a fostbogat ilustratã în ultimii ani, totuºi,titlurile care revin în memorie celmai des în acest context formeazãun registru negativ: trei tineri aujefuit un magazin � au fost reþinuþidoi minori � 40 la sutã din tineriicu vârstã de recrutare n-au trecutexamenul medical � peste ojumãtate din tineri nu apeleazã lamedici în caz de boalã etc.

Imag

ine:

UN

ICE

F M

oldo

va

9IMAGINEA TINERILOR


Lumea, ca ºi luna, are douã feþe,deºi pe soare sunt ºi pete.Întotdeauna pãharul gol pejumãtate este plin pe jumãtate, iarun arbore are mereu mãsuraechilibrului între ramura saaerianã ºi rãdãcina din pãmânt.Volumul �Imaginea tinerilor� nu-iînvaþã pe adolescenþi ce estetinereþea ºi pe adulþi � cã tineriisunt rupþi din soare. Mesajelecãrþii pledeazã pentru crearea ºipromovarea unui profil echilibrat altinerilor, al unei imagini complexeºi plinã de nuanþe.

Observaþiile ºi subiectele cãrþiiîncearcã sã schimbe accentul depe comportamentul infracþional,noutãþile alarmiste, statisticileîngrijorãtoare ºi lucrurile proastepe care mass-media le asociazãadesea cu tinerii pe iniþiativele ºifaptele bune ale acestora ºi peoportunitãþile pe care le deschidactivitãþile mass-media pentrudezvoltarea ºi participarea lor.

Decât sã se batã pe stradã, e maibine sã se antreneze aici, spuneadespre tinerii din cartierul sãu unboxer celebru, oferindu-le spaþiu

pentru antrenamente zilnice.Decât sã scrie metafore pegarduri ºi pe pereþi, e mai bine sãfacã, de exemplu, ziare ºcolareunde adolescenþii sã-ºi spunãideile, problemele ºi reuºitele.În lipsa unor oportunitãþi deexprimare ºi realizare, tinerii vorrupe echilibrul dintre lucrurilebune ºi cele mai puþin bune careexistã în lumea asta: vor vãrsapãharul pe jumãtate plin de pemasã ºi vor rupe copacul crescutpe jumãtate în pãmânt.

Ca sã nu se întâmple astea,�Imaginea tinerilor� combate niºtestereotipuri legate de tineri,prezintã experienþe novatoareºi iniþiative mass-media cuparticiparea tinerilor, oferã cuvântprofesioniºtilor media carepledeazã pentru dreptul copiilorºi tinerilor de a spune ºi de a faceºi pune la dispoziþia cititorilorresurse care pot aduce beneficiituturor.

11IMAGINEA TINERILOR

TINERII. PORTRETÎN DEFINIÞII

În terminologia ºi practicileOrganizaþiei Naþiunilor Unite seregãsesc urmãtoarele definiþiiprincipale pentru copii ºi tineri:

� Copii � persoane cu vârste sub18 ani.

� Adolescenþi � persoane cuvârste între 10 ºi 19 ani (carecuprinde adolescenþa timpurie,medie ºi târzie).

� Tineret � persoane cu vârsteîntre 15 ºi 24 de ani.

� Tineri � toþi cei cu vârste între10 ºi 24 de ani1.

Legea Republicii Moldova cuprivire la tineret2 defineºte tineriiºi tineretul ca fiind persoane cuvârsta cuprinsã între 16 ºi 30 ani.

De asemenea, legea foloseºtenoþiunea de familie tânãrã cureferire la un �cuplu, format princãsãtorie, în care nici unul dintresoþi nu a atins vârsta de 30 ani;familie formatã dintr-un singurpãrinte de pânã la 30 de aniºi copil (copii)�.

1 Raportul MONEE, nr. 7, Young People in Changing Societies (Tinerii în societãþile înschimbare), 2000.2 Legea cu privire la tineret (nr. 279 - XIV) a fost adoptatã de cãtre Parlamentul RepubliciiMoldova la 11 februarie 1999.


UNICEFîn acþiuneO lume demnãpentru copii ºi tineri

Noi suntem copiii ºi tinerii lumii.

Noi suntem victimele exploatãriiºi abuzului.

Noi suntem copiii strãzii.

Noi suntem copiii rãzboiului.

Noi suntem victimele ºi orfaniiHIV/SIDA.

Nou suntem privaþi de învãþãmântºi asistenþã medicalã de calitate.

Noi suntem victimelediscriminãrilor politice, economice,culturale, religioase ºi de mediu.

Noi suntem copiii ºi tinerii alecãror voci nu sunt auzite: a sositmomentul sã fim luaþi în seamã.

Noi vrem o lume demnã pentrucopii ºi tineri, pentru cã o lumecare este potrivitã pentru noi, va fipotrivitã pentru toþi ceilalþi...

Imag

ine:

UN

ICE

F/Io

n M

unte

anu


Noi nu suntem surseleproblemelor; noi suntem resurselede care este nevoie pentrurezolvarea lor.

Noi nu suntem cheltuieli; noisuntem investiþii.

Noi nu suntem doar copii ºi tineri;noi suntem oameni ºi cetãþeni aiacestei lumi.

Voi ne numiþi viitorul, însã noisuntem ºi prezentul.

Extrase din Declaraþia copiilor ºi tinerilor,�O lume demnã pentru noi�, rostitã îndeschiderea Sesiunii Speciale dedicateCopiilor a Adunãrii Generale ONU, dindata de 8 mai 2002, prezentatã deGabriela Azurduy Arrieta (Bolivia) ºiAudrey Chenynut (Monaco), delegaþireprezentând Forumul Copiilorºi Tinerilor. http://www.unicef.org/french/adolescence/index_action.html

Imagine: UNICEF/Giacomo Pirozzi


� 908,6 mii tineri în vârstã de16-29 ani locuiau în RepublicaMoldova la începutul anului 2003,reprezentând 26,5% din numãrultotal al populaþiei þãrii.1 Deci,fiecare al patrulea locuitor alMoldovei este tânãr.

� Tinerii în vârstã de 16-19 aniconstituie 32,4%, de 20-24 ani �35,4 %, de 25-29 ani � 32,2 %din numãrul total al tinerilor. Înlocalitãþile rurale, locuiesc 546,9mii tineri sau 60,2%, iar înmediul urban � 361,7 mii tineri(39,8%).

� Din numãrul total al populaþiei24,9% alcãtuiesc copiii în vârstãpînã la 18 ani (în 2003 � 25,9%)2 .� Numãrul populaþiei Moldovei(fãrã raioanele din partea stângã aNistrului ºi municipiulBender) la 1 ianuarie 2005 aconstituit 3.386,0 mii persoane(calculat în baza datelorpreliminare ale recensãmântuluipopulaþiei din octombrie 2004).

� Vârsta medie a populaþieiRepublicii Moldova este de 35 ani.3

� În anul 2003, numãruldoctoranzilor a constituit în1,563 persoane, mareamajoritate din fiind persoanetinere: respectiv, în vârstã depânã la 25 ani ºi 26-30 ani - 44%.Femeile reprezintã 59% dinnumãrul total al doctoranzilor.

� Numãrul ºomerilor în vârstã de16-30 ani, conform clasificãriiOrganizaþiei Internaþionale aMuncii, în anul 2002 a fost de48 mii persoane, constituind44% din numãrul total de ºomeri.

� 11,3 mii persoane tinere, cuvârstã pânã la 30 ani, care aucomis crime în 2003 (în anul2000 � 12,5 mii, în anul2001 � 10,2 mii persoane).

1 Tinerii Republicii Moldova, Departamentul Statisticã ºi Sociologie al Republicii Moldova, 11 noiembrie2003, http://www.statistica.md/statistics/dat/331/ro/TineriiRM_11noiem03.htm2 Biroul Naþional de Statisticã al Republicii Moldova, Notã informativã cu privire la situaþia copiilor înMoldova în anul 2004, www.statistica.md.3 Evaluare Comunã de Þarã 2005, Organizaþia Naþiunilor Unite în Republica Moldova, Chiºinãu, 2005.

TINERII DIN MOLDOVA.PORTRET ÎN CIFRE


Tinerii dinMoldovaîn oglindapreseiVsevolod CIORNEI, Redactor-ºefadjunct al revistei �Sãptãmâna�

Mituri paralelecu realitateaReflectare cumodificare

Se presupune axiomatic cãziarele, revistele, radioul ºiteleviziunea reflectã realitatea,sunt oglinzile ei fidele. Numai cãrealitatea însãºi deformeazãdefiniþiile clasice ºi umblã pe laoglinzi ca la televizoare � ba faceimaginea mai luminoasã, ba maisumbrã, ba dã contrastul maimare, ba mai mic. ªi iese cã îngeneral, mass-media care pretindcã oglindesc realitatea, de fapttirajeazã de foarte multe ori o serie

Imag

ine:

UN

ICE

F M

oldo

va/C

ristin

a B

umba

c


de mituri fundamentale,confecþionate din materialelefurnizate de aceeaºi realitate, deimaginarul colectiv, de aspiraþiaspre diferite idealuri ºi modeleexistenþiale. ªi iatã cã toatã lumeaconectatã la presa scrisã ºi ceaelectronicã consumã zilnic porþiimasive de mituri - mituleurointegrãrii, mitul interesuluinaþional, mitul alegerilor libere ºicorecte etc. Nu cã acestefenomene n-ar exista în realitate,ele existã, dar mass-media lesupraliciteazã uneori importanþa,alteori gradul de evoluþie, saugradul de prezenþã ºi realizare. ªiastfel omul care este cititor,telespectator sau radio-ascultãtorse pomeneºte într-o realitatesemivirtualã, în care miturile suntamestecate cu viaþa.

Cliºeele confruntãriidintre generaþii

Dar nu numai politica mare ºimãruntã confecþioneazã mituri pepotrivã, adicã ba mari, ba mici. ªiconºtiinþa noastrã colectivãinsinueazã miturile prin presã,ziariºtii fiind, fireºte, oameni ºideci nelipsindu-le nimic din ce eomenesc � inclusiv prejudecãþileºi �mitomania� implicitã ºiexplicitã. Tudor Arghezi afirma cã�omului îi place sã mintã ºi sã fie

minþit, ºi când nu-l mai mintenimeni ºi nimic, sedezorganizeazã�.

Existã, fireºte, ºi o serie de mituridespre tineret, cliºeizate înabordãrile de cãtre mass-media atematicii respective. Existenþa ºiviabilitatea lor se datoreazã înmare mãsurã faptului cã la noipresa destinatã tinerilor pur ºisimplu a dispãrut în vâltoareatranziþiei spre economia de piaþã,iar tematica juvenilã este abordatãde la caz la caz de autori careîntr-o mãsurã sau alta au trecut înalte categorii de vârstã. ªi, înconsecinþã, cliºeele de imaginesunt cele previzibile ºi tradiþionaleîn disputa pãrinþi-copii � pevremea �noastrã� totul era maibine, noi eram mai cuminþi, citeamcãrþi, învãþam pe dinafarã poezii ºine plãcea folclorul naþional, pecând copiii ºi tinerii de azi�

Cartea esteconcurentulInternetului saustrãmoºul lui?

Mormãiala bãtrâneascã îºi face locîn presã ºi este lansatã de condeiecare încã n-au atins senectutea,dar sunt deja afectate de un fel depsihologie a lui �înainte totul era


mai bine�. Unul dintre miturilepreferate vehiculate de foºtii tineriai secolului XX pe seama tinerilorsecolului XXI este mitul lecturii casursã de cunoaºtere, spiritualitateºi moralitate. Este o prejudecatãoarecum paradoxalã pentruoamenii a cãror biografie a coinciscu desfãºurarea marii revoluþiitehnologice mondiale. În ultimiicincizeci de ani industriaaudiovizualului a fãcut saltul de ladiscul de ebonitã ºi magnetofonulcu bandã la microCD ºi DVD, de lascrisori ºi cãrþi poºtale ilustrate latelefoane mobile, SMS-uri ºibipuri. În tinereþea pãrinþilor de azicartea era un fel de strãmoº alInternetului de azi, fiind furnizor deinformaþii, idei, contradicþii, materialpentru gândire. Presa ºiteleviziunea acelor ani nu eraumijloace de informare în masã, ciinstrumente propagandistice.Ziarele erau citite de la coadã � dela ultima paginã, cea cu cuvinteîncruciºate, iar la televizor doaremisiunile sportive erau sursã deinformaþie veridicã, iar filmelesovietice ºi concertele de muzicãsemiuºoarã � sursã de valoriestetice.

Se pare cã mulþi dintre cei care ºi-au petrecut copilãria ºi tinereþea înacele vremuri au trãit cam înparalel cu revoluþia tehnologicã ºimai ales cu cea informaþionalã. Ei

nu pot concepe � sau, dacã-lconcep la nivel intelectual, nu ºi lacel emoþional � faptul cã rolullecturii ca furnizor principal deinformaþii a fost preluat deaudiovizual ºi de Internet. ªicontinuã cu o încãpãþânaredemnã de cauze mai nobile sãconsidere cã cititul cãrþilor este oocupaþie serioasã, iar privitultelevizorului, casetelor video,navigarea pe Internet, jocurilevideo, schimbul de SMS-uri suntdoar niºte distracþii care nu numaicã nu contribuie la procesulcunoaºterii, ci îl împiedicã,substituindu-l.



Este oare inteligenþaapanajul bãtrâneþii?

Este o confuzie cultivatã ºi la nivelsocial în virtutea unei inerþii atradiþiilor ºi a menþinerii miturilorancestrale comode. Bunãoarã,epoca supertehnologiilor noi puneun mare semn de întrebare îndreptul convingerii transmise dingeneraþie în generaþie cã în modautomat cu cît o persoanã estemai în vârstã, cu atât ea este maiinteligentã, mai înþeleaptã chiar.Aceastã tezã nu mai era valabilã,de fapt, nici în epoca în carecunoaºterea se axa în fond pecititul cãrþilor. Cãci doar însocietãþile în care experienþa sedepoziteazã direct în memoriaomului ºi se transmite nemijlocitde la om la om aceastã formulãeste ireproºabilã. Adicã însocietãþile primitive, patriarhalemãiestria vânãtorului, pescarului,agricultorului, crescãtorului deanimale se transmiteau în acestfel, ºi fireºte cã experienþa de viaþãcoincidea în proporþie de aproapesutã la sutã cu bagajul decunoºtinþe ºi de valori culturale.Odatã cu evoluþia societãþii,experienþa a început a fidepozitatã în cãrþi, ceea ce lepermitea tinerilor sã acceadã la eafãrã a apela la memoria vie a

bãtrânilor. Deja în perioadele încare cãrþile au devenit generalaccesibile, un tânãr cu lecturivaste devenea deja mai inteligentdecât un bãtrân înarmat doar cupropria sa experienþã de viaþã. ªiiatã cã acum cei care consideraunormal cã lectura cãrþilor îi facesuperiori din punct de vedereintelectuali bãtrânilor abia trecuþide limita analfabetismului refuzãsã accepte cã noile surse deinformaþie, mai rapide ºi maiabundente decât cãrþile, constituiepentru copiii ºi nepoþii lor ceea ceerau cãrþile pentru ei.

�Ia mai lasãprostiile��

De altfel, din amintirile fiilor ºifiicelor de þãrani pot fi citate niºteexpresii de-ale pãrinþilor lor,ilustrative pentru transferul deatitudine care avea sã se producãmai apoi. Vãzându-ºi odraslareþinându-se prin vreun unghermai retras al gospodãriei cu ocarte în mânã, pãrintele se rãsteala ea: �Ia mai lasã prostiile, cã n-aisã te face popã (sau învãþãtoare,în cazul fetelor), scoate vaca lapãscut�. Sau bobocii, sau �adãapã�, sau toate muncile agricolede sezon � acestea fiind consider-ate atunci ocupaþii serioase în


comparaþie cu cititul cãrþilor careera considerat un fel detrândãvealã camuflatã.

Ei, bine, au trecut anii, deceniile,ºi acum acei foºti copii pe care�ocupaþiile mai serioase� îi privaude plãcerea ºi utilitatea lecturii, lespun propriilor copii: �Ia mai lasãInternetul ãsta, mai bine ia o carteºi citeºte!�

Istoria se repetã. Doar uneledetalii se schimbã�

Mitul esenþial se reduce la for-mula: pe vremea noastrã totul eramai bun, tineretul de azi e mai rãuca noi la vârsta lui�

Bãieþi vs fete,�babele frumoaseºi copiii cuminþi�

Un alt mit care vizeazã tânãrageneraþie este oarecum sexist � eun loc comun în discuþiile, inclusivcele mediatice, despre tineretulstudios afirmaþia cã fetele citesc,se culturalizeazã, iar bãieþii batmingea ºi se joacã de-a rãzboiulprin Internet-cluburi. Acesta paresã fie generat de o anomaliepedagogicã de datã relativ recentã� feminizarea corpului profesoral înºcoli ºi în licee. Deºi în general

pedagogii îi preferã de regulã pecopiii �cuminþi�, �liniºtiþi�,�ascultãtori�, �sârguincioºi� �ghilimelele sunt sugerate conformretoricei exclamaþii dinînþelepciunea popularã �Unde s-avãzut babã frumoasã ºi copilcuminte?� � pedagogii-bãrbaþi suntmai toleranþi cu ºtrengarii de oricesex, probabil amintindu-ºi depropria lor copilãrie în care n-auprea excelat în virtuþile obedienþei.Probabil cã deocamdatã înpsihologia fetelor se pãstreazãelementele înrãdãcinate de osocietate patriarhalã, în carebãrbatul e ºeful, iar femeii îi revineascultarea ºi activitatea înperimetrul celor trei K germani �Kuche, Kinder, Kirche (bucãtãria,copiii, biserica). Probabil cãaceastã îmbinare paradoxalã dintrepreponderenþa feministã ºimentalitatea patriarhalã creeazãmitul presupuselor virtuþi ale�cuminþeniei� cu toate derivatele ei.

Agentele, noteleºi ostracizarea

Ca ºi în alte cazuri, realitatea estemult mai dinamicã ºi maischimbãtoare. Creºte numãrulfetelor �bãieþoase� � sportive,dezinvolte, emancipate � iar, pede altã parte, pasiunile mai�neastâmpãrate� ale bãieþilor nu


echivaleazã neapãrat cuneseriozitatea ºi destrãbãlarea. Înplus, viaþa ºcolarã furnizeazãuneori subiecte destul despecifice pentru cãderi pegânduri, arãtând uneori cît dediferit sunt percepute unelecategorii ce þin de moralitate decãtre pedagogi ca reprezentanþi ailumii mature ºi de cãtre elevi careprezentanþi ai viitoarei lumimature. Bunãoarã, o dirigintã declasã de la o instituþie din celezise prestigioase ºi moderneîncuraja turnãtoria printre elevi.Nimic nou, în fond � o încurajeazãpedagogii cam pretutindeni, cãcipârâtorii îi ajutã sã deþinãinformaþii despre tot ce seîntâmplã ºi astfel sã þinã situaþiasub control în ºcoalã. Dardiriginta din povestea noastrã(care nu e mit, ci realitate purã)ridicase turnãtoria la un nivelorganizatoric, tehnologic ºi logisticsuperior: erau niºte jurnale curapoarte scrise, niºte dosare cudenunþuri � ca în filmele desprespioni. Cã o fi întâmplãtor sau þinede principiile �organizatorice�, nuse ºtie, dar �agenþii� dirigintei eraude fapt exclusiv �agente�. Careerau fireºte, prezentate ºi elevilor,ºi pe la ºedinþele cu pãrinþi dreptexemplare, luau note mari chiar ºiatunci când numãrul erorilor dinteste nu prea presupuneaexcelenþa.

Numai cã proverbul despreulciorul care nu merge de taremulte ori la apã ºi odatã ºi odatãse sparge nu este doar o simplãadunãturã de cuvinte. Colectivelede adolescenþi au contraspionajullor specific, ºi �agentele� au fostdemascate, atribuindu-li-se maiprozaicul calificativ de pârâtoare,oprobriul ºi boicotul public,permanenta sancþionare verbalãîn necruþãtorul slang juvenil.

Notele au rãmas mari, �statutulsocial� în ochii pedagogilor arãmas ºi el înalt, dar pârâtoareleau devenit paria, marginalizate înmicro-societatea lor.

Ce face ºi ce zicepopa

Se pare cã în virtutea�cuminþeniei� cultivate dementalitatea patriarhalã fetele suntmai receptive la activitãþile carepresupun prestarea serviciilor, iarbãieþii � la cele care vizeazãconfruntarea, opoziþia ºi o dozã delibertate în luarea deciziilor. Dar înepoca informaþiei aceastã schemãmachistã se modificã subpresiunea informaþiilor despre unalt fel de a fi femeie în þãriledezvoltate. Înapoierea psihologicãeste un fenomen temporar care


frâneazã procesul, dar nu-l poateopri.

Însã în povestea aceasta cuturnãtoarele mai existã ºi un altsubstrat cu elemente mitologice.Este vorba de dubla moralã,dublele standarde: maturii(pãrinþii, pedagogii, rudele) repetãritualic normele eticii creºtine (darîn fon general umane) � nu minþi,nu fura, nu trãda etc., dar în viaþade toate zilele le încalcã la totpasul în ochii celor pe care îieducã. ªi astfel îi învaþã sã fieipocriþi, pentru cã zicala �fã cumzice popa, dar nu cum face el�este mai degrabã o replicãspiritualã decât o devizã pentruun mod de viaþã.

La vârsta adolescenþei pârâtoria ºiobedienþa nu pot fi percepute cavirtuþi de cãtre colectivitate. Darstimularea lor de cãtre maturiîncurajeazã dubla moralã ca peun element obligatoriu al lumii�oamenilor mari�.

Experienþade viaþã nu poatefi transplantatã

Probabil cã adevãratelepersonalitãþi sunt virtualdepozitate în copiii neastâmpãraþi,

în acei care îºi apãrã punctul devedere, principiile, dreptul de aavea o pãrere ºi chiar dreptul laeroare. De altfel, dreptul la eroareeste unul fundamental în procesulcunoaºterii lumii. Oamenii maturiconsiderã cã experienþa lor poatefi transplantatã în mod aproapeautomat în creierele copiilor.Aceºtia însã se obstineazã cãcunoascã lumea prin propria lorexperimentare, fie aceasta deseoridureroasã ºi ºocantã.

Chiar de mici, copiii nu înþelegnoþiunea de �fierbinte� pânã nupun mâna pe plitã, noþiunea depericol � pânã nu bagã degetul îngura câinelui etc.

Imagine: UNICEF/Cristina Puþuntica


De aceea un alt mit, conformcãruia: �Când ai sã creºti mare, aisã le faci pe toate. Acum rabdã ºifã ce þi se spune�. Adicã, copilul etratat ca o proprietate însufleþitã apãrinþilor, una care nu ia decizii,nu poartã responsabilitate, nupoate exista decât în conformitatecu scenariul scris de pãrinþi.

Copiii ºtiu cã realitatea e alta. Deaceea rolul demitizãrii trebuie sãle revinã lor înºiºi. Sã înveþe ascrie ei despre ei. Toate celelaltesoluþii ar fi doar niºte paliative.


BENEFICIILEªI PERICOLELEINTERNETULUI PENTRUCOPII ªI TINERI

Pãrinþii care nu îºi învaþã copiii cumsã foloseascã Internetul le reducºansele de a cãpãta o educaþie decalitate ºi de a obþine o slujbã maibunã, se aratã într-un studiupublicat, în primãvara anului 2005,de London School of Economics.

SOLUÞIE. Din când în când, pãrinþiiar trebui sã navigheze pe Internetîmpreunã cu copiii.Copiii mai sãraci sunt primelevictime ale faptului cã pãrinþii nu ºtiusã foloseascã Internetul. Între ei ºicei din pãtura de mijloc se creeazã o�prãpastie digitalã�. Un studiurealizat pe 1.500 de subiecþi dinMarea Britanie de cãtre LondonScool of Economics a dezvãluit cãtinerii care provin din familii �bune�nu numai cã au acces mai bun laInternet de acasã, dar ºtiu mai bine

cum sã foloseascã multitudinea deresurse oferitã de reþeaua mondialãde calculatoare.

AVERTISMENT. Autorii studiului auavertizat cã, în general, pãrinþii carenu ºtiu sã foloseascã Internetulproduc copii care ºtiu sã utilizezeInternetul pentru cã îi pot îndruma ºiîncuraja. Un adevãr evident, s-arputea spune. ªi totuºi diferenþelesunt foarte mari între copiii ºi tineriidin cele douã categorii: 88% dintrecopiii ºi tinerii aparþinând clasei demijloc ºi doar 61% dintre copiii ºitinerii aparþinând clasei muncitoareau acces la Internet acasã. Asta încondiþiile în care Marea Britanie esteo þarã foarte dezvoltatã din punct devedere economic.

O cauzã de îngrijorare este modul încare copiii ºi tinerii utilizeazãInternetul. În timp ce 90% dintre ceicare îl folosesc în fiecare zi spun cãbeneficiazã de aceastã resursãpentru a-ºi face temele, o cincimedintre aceºtia a admis cã a copiatceva de pe Internet pentru un proiectde la ºcoalã, dar a prezentatplastrografia ca fiind creaþie proprie.

PORNO. ªi mai grav este 57%dintre utilizatorii frecvenþi au accesatmateriale pornografice. Majoritateaspune cã acest lucru s-a întâmplat înmod accidental: prin intermediulreclamelor pop-up sau dand clickdin greºealã pe link-uri cãtre site-uriporno. 54% au afirmat cã nu au fostderanjaþi de aceastã întâmplare.

Imag

ine:

UN

ICE

F/Io

n M

unte

anu


Studiul mai relevã cã pãrinþiisubestimeazã impactul negativ alcomunicãrii on-line pentru propriicopii ºi adolescenþi, în ciudaavertismentelor repetate lansate decercetãtori. O treime dintre copiii ºitinerii care utilizeazã frecventInternetul spun cã au primit mesajee-mail sexuale sau rãutãcioase. Doar7% dintre pãrinþi sunt conºtienþi cãproprii copiii ºi adolescenþi au avutasemenea experienþe neplãcute.

În general, pãrinþii sunt îngrijoraþipentru cã nu ºtiu cum sã-ºi îndrumecopiii în utilizarea Internetului. Ocincime dintre pãrinþi au admis cã nuau nici cea mai vagã idee desprecum ºi-ar putea ajuta copiii sãfoloseascã Internetul în siguranþã.

ÎMPREUNÃ. Autorii studiului spuncã o posibilitate ar fi educareapãrinþilor în ale Internetului. O soluþiemai la îndemânã ar fi navigarea peInternet împreunã cu proprii copii ºiadolescenþi. Acest exerciþiu va face

ºi pãrinþii ºi copiii sã fie conºtienþi deriscurile utilizãrii acestei resurse.În acelaºi timp, pãrinþii trebuie sã lerespecte copiilor ºi adolescenþilorintimitatea � va creºte încredereareciprocã, iar problemele desiguranþã vor putea fi discutate într-un mod deschis.

Sursa: �Jurnalul Naþional�, 3 mai 2005


Prin fapte bune tinerii dezvãluie lumii esenþa lor.Cãci, pânã la urmã, ei nu sunt nici maºini de

ascultat, ºi nici automate de executat comenzileadulþilor. Ei au idei ºi au realizãri. ªi pot fi nu doarprotagoniºti ai cronicilor negre, cum se întâmplãuneori ºi sunt prezentaþi adesea. Ei sunt iniþiatori aifaptelor bune.

Contribuþiile lor se regãsesc oriunde � de la nivelcomunitar pânã la nivel global. Grupajul de subiectecare urmeazã ºi istoriile despre Slava Luca ºiPolina Panainte sunt o dovadã în acest sens.

I

FAPTE BUNE


Deºi Slava Luca (21 ani) s-a nãscut la Chiºinãu, el cunoaºtedeja aproape toate satele din Moldova. În ultimii doi ani a totmers din sat în sat, vorbindu-le adolescenþilor desprepericolul HIV/SIDA ºi protecþia împotriva acestei maladii. Oface în timpul liber de studii la Universitatea de Stat.

Când ºi-a ales drept viitoare profesie asistenþa socialã,spera cã va lucra cu copiii. �Poate pentru cã nu am fraþi�,spune. Locuieºte doar cu mama. Atunci când a decis ceprofesie vrea, prietenii de la liceu au râs � în zilele noastretoþi merg la management, economie sau drept, aºa cumzece ani în urmã toatã lumea mergea la limbi strãine. Rarcine îºi alege o meserie atât de non-profitabilã cum esteasistenþa socialã, care mai e ºi foarte nouã � pânã nudemult în Moldova nu existau asistenþi sociali care sãlucreze cu copiii ºi familiile.

SLAVA LUCA ªI COLEGII SÃI ÎNCEARCÃSÃ SALVEZE LUMEA



Chiar din primii ani de studenþie a devenit voluntar la Centrulde Informare ºi Documentare pentru Drepturile Copilului ºiaici i s-au oferit posibilitãþi de instruire ºi creºtere profesionalãla care nici nu putea visa. A învãþat lucrul interactiv cu copiii,ºi-a dezvoltat abilitãþi de comunicare, de identificare aproblemelor, liderism, pledoarie, munca în echipã,dezvoltarea serviciilor pentru tineri etc. A activat ca facilitatorde training, animator al timpului liber, ºi-a fãcut noi prieteni.Cea mai durã, dar revelatoare experienþã a trãit-o în tabãrade varã de recuperare a copiilor cu deficienþe locomotorii,þintuiþi în cãrucior. �Am învãþat ce înseamnã sã fii responsabilpentru cineva�.

Pe mãsurã ce reþeaua de voluntari a centrului creºtea, s-aucreat ºi echipe specializate pe domenii. Slava a ales prevenireaHIV/SIDA, într-un proiect susþinut de UNICEF. Este undomeniu în care în Moldova existã tabu-uri care trebuiedepãºite, pentru cã nici pãrinþii, nici profesorii nu le vorbesccopiilor ºi tinerilor despre sexualitate ºi, implicit, despre pericole.

Un profil al tânãrului din Moldova, dupã cum rezultã dinstudiul de cunoºtinþe, atitudini ºi practici, realizat deUNICEF Moldova în 2003, aratã cã vârsta medie deiniþiere sexualã este 16 ani, dar mulþi îºi încep viaþasexualã sub presiunea grupului de semeni ºi pentru cã nuºtiu a spune �nu�. Fiecare a zecea tânãrã este forþatã sãaibã prima relaþie sexualã. Tinerii nu sunt informaþi sausunt informaþi greºit despre sãnãtatea sexualã, ºi asta îiface vulnerabili în faþa virusului HIV. Un tânãr din trei estesigur cã nu poate lua o infecþie cu transmisei sexualã înurma unui raport sexual. Doar jumãtate dintre tinericonsiderã cã fidelitatea ºi prezervativul îi pot proteja deHIV ºi doar opt la sutã din tinerii din Moldova cunosc toatecãile de transmitere a virusului ºi nu au prejudecãþi care i-ar expune riscului de infectare. Chiar dacã au auzit despreHIV/SIDA, tinerii nu percep riscul ca pe ceva personal ºisunt deseori tentaþi sã-ºi asume riscul unei relaþii sexualeneprotejate: doar 35 la sutã din persoanele tinere au


utilizat prezervativul la fiecare contact sexual în decursulultimului an. Mai multe prejudecãþi, plus lipsa deprinderilorde a negocia eficient, conduc la o situaþie în care 70 la sutãdin tineri spun cã nu reuºesc sã negocieze cu partenerulfolosirea prezervativului.

ªi aceasta în condiþiile în care în Moldova prevalenþa estimatãa HIV la adulþii de vârstã reproductivã este de aproximativ unprocent. Deºi totalul oficial al persoanelor care trãiesc cu HIV/SIDA este destul de mic (puþin peste douã mii), neoficial seestimeazã cã sunt infectaþi mult mai mulþi oameni. Cel maimare segment din persoanele infectate (60 la sutã) îlreprezintã tinerii de 20-30 ani. ªi HIV nu mai atacã doarconsumatorii de droguri injectabile, aºa cum era înainte.Tendinþele actuale aratã cã ea mai mare creºtere a infecþiei seaºteaptã printre cuplurile tinere heterosexuale, ceea ce indicãºi la un pericol de rãspândire mai rapidã a HIV.

Pentru Slava ºi colegii sãi activitatea de educaþie pentruprevenirea HIV/SIDA este modul lor de a salva lumea. Auînceput prin patru luni de ºoc, în care fiecare echipã deeducatori þinea seminare de câte douã ore în ºcolile sãteºti,în special acolo unde erau acceptaþi sau chiar invitaþi.Slava a mers în acele luni în peste 20 de ºcoli, încercândsã spargã cliºeele de comunicare la aceastã temã. �Laînceput nu a fost uºor � aveam blocaje, mai ales cã tineriise jenau ºi ei sã vorbeascã despre sexualitate ºi protecþieºi de aceea încercau sã evite discuþia sau sã ne punã încofã�, spune Slava Luca. Acum a acumulat experienþã ºi aînvãþat sã conducã discuþia în direcþia necesarã.

�Ce e cel mai greu? Sã convingem adulþii cã trebuie sã levorbim tinerilor despre aceasta, inclusiv despre protecþie ºiprezervativ, pentru cã HIV/SIDA este un pericol real. Uniidintre ei ne acuzã cã, vorbindu-le despre sex, i-am provocasã-ºi înceapã experienþele sexuale, deºi e demonstrat cãtinerii mai informaþi îºi încep viaþa activã sexual mai târziudecât cei neinformaþi. Alþii ne spun cã, de fapt, copiii nu ar


fi pregãtiþi sã înþeleagã aceste lucruri... Dar când vor fipregãtiþi? Când va fi prea târziu? În cel mai bun caz adulþiirecunosc faptul cã ei înºiºi nu pot vorbi cu copiii despresex ºi prezervativ ºi ne lasã pe noi sã o facem�.

Apoi, timp de jumãtate de an, am mers prin sate cuTeatrul Social pentru prevenirea HIV/SIDA, susþinut deUNICEF. Au montat, în grupul lor de voluntari, o piesãbazatã pe realitãþile infecþiei HIV/SIDA în Moldova, ºi înspecial pe modul de percepþie a tinerilor de aici, ºi auprezentat-o sub formã de Forum teatral deschis, în carespectatorii erau încurajaþi sã participe la acþiune, sãschimbe cursul ei, sã iasã în scenã ºi sã arate cum credcã ar trebui sã procedeze tânãrul sau tânãra în cauzã. �Afost ceva extraordinar, mi-a plãcut mult sã fie actorvoluntar în acest teatru ambulant. Acolo vedeamrezultatele muncii noastre mult mai repede � tinerii îºischimbau atitudinea sub ochii noºtri�.

Pentru cã este un domeniu puþin explorat, implicarea îþi dãºansa sã te simþi deschizãtor de drumuri. Slava ºi prieteniisãi au început cu educaþia de le egal la egal ºi acumcoordoneazã o reþea de 50 de echipe de educatori de la egalla egal ºi 60 de mentori adulþi, în raioanele Teleneºti, Cãlãraºiºi Orhei. În total, au beneficiat de activitãþile educatorilor de leegal la egal peste 130 de mii de tineri. Tot astfel, TeatrulSocial înfiinþat în 2002 a dat deja naºtere la trei trupe deacest gen în regiunile cele mai afectate de HIV, cu un numãrtotal de circa 80 de actori voluntari instruiþi.

�Nu mã pot vedea pe mine, dar vãd bine cum s-au schimbatsub ochii alþi colegi. Oxana, de exemplu, cu care lucrez într-oechipã, când s-a înrolat ca voluntar nu ºtia prea bine ce vreasã facã în viaþã ºi ce ocupaþie i-ar aduce satisfacþie. Acum s-amaturizat foarte mult, a înþeles ce capacitãþi are, ce-i place sãfacã. Dupã ore merge direct la Centrul de Informare. Este unalt om. ªi eu cred cã sunt un alt om�.

UNICEF în Moldova, 2005


Natalia Costaº, FLUX

�Tinerii noºtri au mers înaintea autoritãþilor locale. Datoritãlor, am scãpat de gunoiºtea ce ne otrãvea viaþa de multtimp�, spune un locuitor din satul Nãvârneþ, raionulFãleºti. Ca ºi alþi sãteni, Ion Sâmboteanu crede cã, de treiani, de când a fost format Consiliul local al tinerilor, viaþacomunitãþii s-a schimbat cu mult spre bine. �Tinerii ne-audat nouã, celor maturi, o lecþie bunã ºi ne-au mobilizat,atunci când au fãcut ordine în jurul ºcolii ºi au sãdit unparc pe terenul afectat de alunecãri�, ne-a spus IonSâmboteanu.

Despre consilierii juniori din Nãvârneþ, raionul Orhei,circulã legende. Acum trei ani, ei ºi-au propus sã schimbespre bine viaþa comunitãþii ºi, dupã exemplul celor maturi,au ales 15 consilieri juniori, care au format Consiliul localal tinerilor (CLT). Iniþiativa a fost privitã la început cu multãscepticism de cãtre consilierii maturi, dar ºi de o partedintre sãteni. �Ce-o sã poatã face niºte copii? Se joacã ºiei de-a þara în bumbi�, îºi ziceau ei atunci. A fost nevoiede doar câteva luni pentru ca cei 15 consilieri juniori sãcâºtige simpatia celorlalþi tineri din sat ºi sã obþinã votulde încredere al pãrinþilor, profesorilor ºi al autoritãþilorlocale.

�Tinerii consilieri au molipsit toþi cei 492 de elevii dinºcoalã cu entuziasmul lor ºi au creat un fel de�pãienjeniº�. E suficient sã lanseze o propunere cã ºiceilalþi elevi se mobilizeazã imediat pentru a o realiza. Aºas-a întâmplat ºi în primãvarã, când elevii au amenajat

TINERII DIN NÃVÂRNEÞRÃSTOARNÃ LUMEA


Imagine: UNICEF Moldova

terenul din jurul ºcolii, pe care, pânã atunci, pãºteauvitele satului�, spune Mircea Boghiu, profesor la ºcoaladin Nãvârneþ. Acum nici un sãtean nu îndrãzneºte sã-ºiaducã aici vitele sau bobocii, aºa cum erau deprinºi demai mulþi ani. El a mai spus cã la iniþiativa CLT elevii aucolectat, anul trecut, fier uzat, iar din banii câºtigaþi auprocurat mobilier nou pentru câteva sãli de clasã ºi floripentru a amenaja scuarul din faþa ºcolii. �La insistenþa ºicu susþinerea consilierilor juniori, ºcoala noastrã va obþineîn toamnã statut de liceu�, spune, cu mândrie, ElenaCireº, directoarea ºcolii. Tot ea afirmã cã tinerii audesfãºurat mai multe proiecte, în urma cãrora au câºtigato combinã muzicalã, un computer, iar, în toamnã, sperãsã fie conectaþi la Internet.

Pare incredibil, dar profesorii susþin cã acum tinerii dinNãvârneþ nu-ºi mai pierd timpul prin barurile din sat.ªcoala, unde, în fiecare sâmbãtã, consilierii junioriorganizeazã discoteci ºi concursuri cu premii, a devenitun centru mai atractiv. Nãvârneþul este una dintre puþinelelocalitãþi în care primãria a acordat Consiliului local al


tinerilor un buget anual. Astfel, în fiecare lunã, tineriiconsilieri au la dispoziþie câte 100-150 lei din bugetullocal pentru organizarea unor manifestãri culturale,procurarea premiilor, editarea unui ziar despre viaþalocalitãþii. Primul numãr al ziarului a fost editat la sfârºitulanului trecut. Timp de trei ani, tinerii din sat au organizatpeste 30 de activitãþi. �Nu demult, au prezentat un concertde zile mari pentru persoanele cu dizabilitãþi din localitate.Toþi invitaþii au plecat de la ºcoalã cu multe daruri ºi culacrimi de bucurie în ochi�, ne-a mai spus directoarea.

Tinerii �au salvat� satul de gunoi

Formarea Consiliului local al tinerilor la Nãvârneþ a devenito istorie de succes, despre care vorbesc ºi oamenii dinsatele vecine, roºi de caria invidiei.

Pânã în prezent, mãtuºele din sat se crucesc cum decopiii lor au reuºit sã lichideze singuri gunoiºteaneautorizatã din sat, care le otrãvea viaþa de mult timp.�Tinerii ne-au mobilizat ºi pe noi. Înarmaþi cu hârleþe,lopeþi ºi saci de polietilenã ei au reuºit, în câteva zile, sãsalveze satul de mormanele de gunoi ºi sã creeze douãrampe autorizate, în afara localitãþii�, ne-au povestitconsilierii maturi. Acum, pe locul celei vechi, ei vor sãcreeze un centru de agrement. �Suntem bucuroºi cãcopiii noºtri ºi-au gãsit o ocupaþie onorabilã. Sunt plini deidei ºi cred cã acest lucru îi va ajuta ºi pe viitor. Bãiatulmeu, care acum studiazã la liceul din Teleneºti, seîntoarce acasã în fiecare sâmbãtã, pentru a participa laactivitãþile colegilor sãi din sat�, ne spune cu mândrie IonSâmboteanu. �Tinerii consilieri au participat la câtevaºedinþe de-ale noastre ºi ne-au mirat prin maturitateagândirii. Sunt îndrãzneþi ºi plini de idei inovatoare�,povesteºte Leonid Pastramã, unul dintre consilierii adulþi.


Pe unul din povârniºurile satului, pe o suprafaþã de 4 km,se întinde o pãdure tânãrã, despre care primarul localitãþiispune cã este o mostrã a colaborãrii dintre consilieriiadulþi ºi cei tineri. Primãria a reuºit sã o sãdeascã cuajutorul CLT ºi, astfel, sã opreascã alunecãrile de teren ºisã salveze casele a opt familii. �Tinerii sunt cei care mãajutã de fiecare datã când apelez la ei. În timpulmaratonului ecologic de anul acesta au fãcut ordine însat, au sãdit copaci�, ne-a spus Lidia Semenciuc,primarului satului. Ea susþine cã societatea noastrã poatefi schimbatã datoritã tinerilor ºi este sigurã cã, împreunã,vor putea rãsturna lumea.

Imagine: UNICEF Moldova


DATUL CU COASA,CA SENZAÞIE LIRICÃ

Corina Ajder, Timpul

UN FEL DE INTRODUCERECicã, un adolescent �cu perspectivã�trebuie sã ºtie de la bun început cevrea de la viaþã.

Încã din faºã, teenagerul zilei de aziîºi face un fel de listã cu �obiectivepersonale�, care include, de obicei, ovilã (de dorit, cu grãdinã, terasã ºiserã pentru flori pe timp de iarnã), omaºinã (cu permis sau fãrã...), uncelular (preferabil, fãrã antenã ºi câtmai minuscul posibil), precum ºideþinerea �ºefiei� asupra uneia dintrecele mai puternice corporaþii dinþarã. Asta, dacã e sã trecem cuvederea �mofturile interzise�trabucurile cubaneze, cocktailurile�slab alcoolizate�, servite de fel defel de zâne/paji blonde/blonzi ºiraitele cu motocicleta pe timp denoapte. În fine.

�CULORILE MELE�Ideea acestei introduceri obositoareeste urmãtoarea: am întâlnitpersoane care pun la cale o altfel de�perspectivã� � plãmãdirea celei de-a doua (!) cãrþi personale, la doar 18ani neîmpliniþi.

Sanda Cojocaru învaþã în clasa a XI-ea la Liceul �Prometeu� ºi spune cãa descoperit cea mai eficientãmetodã de a face poze fãrã aparat

de fotografiat - scrisul. �Cartea pecare am tipãrit-o este un adevãratalbum de fotografii�, afirmã ea.�Pãstrez între paginile acestei cãrþi oîntreagã colecþie de emoþii�.�Culorile mele� - aºa se numeºteplacheta - este un fel de jurnal încare oricine se poate regãsi cuuºurinþã. �Este o oglindire absolutã apersonalitãþii mele. E ca ºi cum mi-aº fi pus sufletul pe tavã ºi aº fispus: iatã-l, priviþi-l, e în aceastãcarte!�.

Scrie de prin clasa a IV-a, iar poeziacare a punctat ºi denumirea creaþieidateazã tot de pe atunci. �Iubescpoezia ºi asta spune totul. Absoluttotul...�. De fapt, lucrurile pe care lescrie sunt sclipiri fugare pe care lepierde uºor, dacã nu le �împietreºte�la timp. Totuºi, procesul de�eternizare a clipei� în cuvânt (amsã-mi permit niºte pseudo-metafore,cum aº putea sã n-o fac, într-o astfelde atmosferã?) pentru ea este unulcare cere efort. �Când termin descris, mã simt de parcã aº fi dat cucoasa o zi întreagã ºi m-aº fi întors,transpiratã, acasã. E plãcut, dar e ºiepuizant�.

Sanda spune cã cel care scrie dãdovadã de temeritate. �Este un gestcurajos sã fii sincer pe hârtie. E ca ºicum ai transpune pãrþi dinsubconºtient în conºtient ºi le-ai lãsala suprafaþã�. În plus, încearcã sãscrie ºi atunci când este fericitã.�Sigur, e simplu sã scrii când eºtitrist, e mai uºor sã împãrtãºeºtitristeþea. În schimb, sã scrii când eºti


fericit cere mai multã dãruire... Darmeritã�. Mi-a zis cã, atunci când îºireciteºte versurile, retrãieºte clipelecare au impulsionat-o sã scrie.Apropo, o mare parte dintre oameniipe care îi cunoaºte sunt reflectaþi înpoeziile sale. �Le mulþumesc tuturor,mai ales celor care m-au fãcut, fãrãsã-ºi dea seama, sã pun pixul pehârtie�.

FÃRÃ TITLUPoeziile ei sunt, în mare majoritate,fãrã titlu. �Pentru cã e greu sã�comprimi� un mesaj amplu într-unsingur rândiºor�. În unele situaþii, s-a�pus la încercare�, din curiozitate. �Afost amuzant când mi-am propus sãgãsesc titluri pentru unele poezii ºiasta mi-a luat mai mult timp decâtscrierea propriu-zisã a versurilor. Deexemplu, cum aº fi putut sã rezumideea de ego - brad, soare, sunet, -în câteva cuvinte? Nu ºtiu. Pânã laurmã, am numit poezia respectivã�Eu - brad, soare, sunet�...�.

N-am fost surprinsã sã aflu cã îlciteºte pe Stãnescu ºi cã nu se maisaturã de poezia lui (la urma urmei,nu cred cã asta i s-a întâmplat,vreodatã, cuiva...).

�Cel mai mult mã bucurã cã oameniisunt surprinºi cã am o carte tipãritã.Senzaþia pe care þi-o dau astfel demomente e una care se vrea a firepetatã. ªi sper cã va fi...�.

PE DE ALTÃ PARTE...În altã ordine de idei, SandaCojocaru se transformã, la ºcoalã, în

Cojocaru Ruxandra - eleva care ºtiecã va merge la facultate ca sãstudieze arhitectura. �Gata, m-amhotãrât. Asta îmi place, asta am sãfac�. Arhitectura cere ºi eacreativitate, idei �post-moderniste� ºicuraj. �Cred cã experienþa scrisului osã-mi fie de folos în domeniul sprecare vreau sã mã orientez�.

Vã amintiþi articolul recent despre odiscotecã de caritate, organizatã la�Prometeu� pentru strângerea defonduri ce urmau a fi donate ºcolii-internat din Ialoveni? Ghiciþi a cui afost ideea? Tot a Sandei! Nu scapãnici o ocazie, când e vorba de apune umãrul la fel de fel de activitãþide acest gen.

Muzica, filmele, Internetul, prietenii -mai e nevoie sã specific prezenþa lorîn viaþa ei? Aspectul demn demenþionat este faptul cã, dincolo desemnificaþia lor directã, Sanda aînvãþat sã �stoarcã� din toate acesteapãrþile mai puþin vizibile ºi sã letransforme în poezie. ªi o face cumnumai ea poate.

8 aprilie 2005

Imag

ine:

UN

ICE

F/S

anda

Coj

ocar

u


O TÂNÃRÃ DINLÃPUªNA A FORMULATRECOMANDÃRIPENTRU LIDERII LUMII

O tânãrã de 17 ani din RepublicaMoldova a reprezentat copiii ºi tineriidin regiune la o reuniune ce aformulat recomandãri pentru Sum-mit-ul G8 al liderilor marilor puterieconomice

Polina Panainte, de 17 ani, s-a aflat,în debutul lunii iulie 2005, laDunblane, Scoþia, unde a participatla un Forum al copiilor ºi tinerilor,organizat de UNICEF în ajunulSummit-ului ºefilor celor opt mariputeri economice ale lumii.Forumul copiilor ºi tinerilor, numitC8, a întrunit câte un tânãr din optcele mai sãrace state reprezentânddiverse regiuni ale lumii � Butan,Cambodgia, Yemen, Guinea, Sierra

Leone, Lesotho, Bolivia ºi RepublicaMoldova - precum ºi din câteva stateale grupului G8 � Franþa, Rusia,Italia, Germania ºi Marea Britanie.Timp de trei zile tinerii au participatla dezbateri asupra problemelor ceafecteazã cel mai mult viaþa copiilorºi tinerilor ºi au elaborat un Manifestce a fost prezentat liderilor G8,convocaþi în iulie la Gleneagles,Scoþia.

�În þara mea, mulþi copii sunt lipsiþide îngrijirea zilnicã a pãrinþilor,pentru cã aceºtia sunt nevoiþi sãlucreze peste hotare�, a declaratPolina Panainte la Dunblane. �Copiiiconºtientizeazã faptul cã nu este ostare fireascã a lucrurilor. Nu estecorect ca noi sã ne confruntãm cudificultãþi care pot fi rezolvate la altnivel. Liderii G8 trebuie sã sefoloseascã de influenþa pe care odeþin pentru a schimba lucrurile. Aºvrea ca ei sã-ºi aplece urechea laceea ce zic tinerii ºi copiii, la ceea cevreau sã le spun eu. Mesajul meueste: sãrãcia copiilor trebuie sãrãmânã istorie�.

Polina are 17 ani ºi a absolvit înacest an liceul din Lãpuºna,Hânceºti. La 14 ani a înaintat,împreunã cu colegii, la UNICEF unmini-proiect de creare a unui radioºcolar ºi a unui ziar ºcolar. Astfelgrupul de iniþiativã �Tinerii înacþiune�, din care face parte, aînceput sã informeze tinerii dinlocalitate despre sãnãtate, drepturi,oportunitãþi de participare ºi deinformare, ºi sã ofere spaþiu tinerilor


pentru exprimarea opiniei. Înprezent, Polina este liderul uneiorganizaþii locale de tineri, susþinutãde UNICEF, ºi care include tinerii înprocesele de luare de decizii la nivelde localitate. Multe din deprinderilepe care le are, Polina le-a acumulatîn cadrul trainingurilor organizate deUNICEF pentru tinerii jurnaliºti ºipentru tinerii consilieri locali. Una dinexperienþele sale cele maiinteresante a fost participarea laStudiul de evaluare a participãriitinerilor în Moldova, fiind unul din cei10 tineri evaluatori.

Tatãl Polinei este plecat la muncipeste hotare, de aceea nu l-a vãzutdeja de un an. Pentru a întreþine ceipatru copii, mama Polinei s-aangajat în douã servicii, de aceea ovede doar serile târziu ºi duminica.�Familia noastrã nu o duce greu �suntem mult mai avantajaþi decâtalte familii din sat. Dar nu cred cã ecorect ca pãrinþii sã fie nevoiþi sã-ºicaute de lucru în alte þãri�, declarãPolina.

Din cei 22 de colegi de clasã aiPolinei, 18 au unul sau chiar ambiipãrinþi plecaþi peste hotare. Mulþidintre colegii ei au ºi început a-ºipregãti documentele pentru a plecaîn strãinãtate. �Forumul C8 a fostpentru mine o oportunitate minunatãde a participa la formularea derecomandãri din partea copiilor ºitinerilor pentru adulþi. Sper caacestea sã aibã un impact pozitivasupra vieþilor multor copii dinMoldova ºi din întreaga lume�.

Aminata Palmer, reprezentantã dinSierra Leone, a fost cea mai tânãrãparticipantã a forumului C8. La 11ani, ea se aratã preocupatã denumãrul mare al copiilor din þara sacare mor înaintea de cea de-acincea lor aniversare. Aminata ainsistat în faþa liderilor lumii caaceºtia �sã ofere copiilor o educaþieºi servicii de sãnãtate de calitate,pentru a pune capãt discriminãriiîmpotriva tinerilor�.

�COPIII ªI TINERII AU O PER-SPECTIVÃ UNICÃ ASUPRA LUMII�Primul Summit G8 în versiuneacopiilor ºi tinerilor a fost deschis, la 3iulie 2005, la Dunblane, Stirlingshire,de cãtre actorul Ewan McGregor, învârstã de 34 de ani, care esteAmbasador UNICEF. �Copiii ºi tineriiau o perspectivã unicã asupra lumii.Am fost încântat sã aud opiniile lorclare, exprimate cu pasiune. Mulþidintre ei trãiesc în þãri care seconfruntã direct cu probleme precumsãrãcia, lipsa de acces la educaþie ºimaladia HIV/SIDA ºi meritã ca vocilelor sã fie auzite�, a declaratMcGregor pentru BBC.

Imagine: BASA Foto


COPIII ªI TINERIIPENTRU SCHIMBARE

Noi, 17 tineri din întreaga lume, ne-am reunit pentru a iniþia C8 � oversiune a copiilor ºi tinerilor pentruSummit-ul G8. Noi dorim ca lideriiG8 sã asigure:

� Implementarea Convenþiei ONU cuprivire la Drepturile Copilului în toateþãrile lumii.

� Realizarea de acþiuni pentruimplementarea drepturilor noastrede a participa eficient laevenimentele care au loc în lumeanoastrã. Noi nu dorim sã fim doar oparte a viitorului, noi suntemprezentul.

� Onorarea tuturor promisiunilorfãcute cu ocazia Sesiunii Speciale aNaþiunilor Unite consacratã Copiilordin 2002, în documentul intitulat �Olume demnã pentru copii�

� Ca guvernul ºi societatea civilã dinfiecare þarã sã elimine corupþia ºi SÃFACÃ SÃRÃCIA ISTORIE.

� Eliminarea datoriei pentru toateþãrile în curs de dezvoltare ºipromovarea unor practici de comerþliber ºi non-discriminatoriu.

� Crearea unui grup de consiliereformat din tineri care sã lucreze înparteneriat cu G8.

Iatã recomandãrile copiilor ºi tineriipentru liderii celor opt þãri puternicindustrializate:

PROBLEME FUNDAMENTALECa rãspuns la agenda dedezvoltare pe plan mondial,temele tratate de cãtre Summit-ulcopiilor ºi tinerilor C8 au reflectattrei direcþii fundamentale:

� Obiectivele de Dezvoltare aleMileniului

� Recomandãrile Comisieiafricane

� Temele comerþului, asistenþeiinternaþionale ºi datoriilor care seînscriu în iniþiativa �A face sãrãciaistorie�.

Subiectele discutate în cadrulSummit-ului C8 din Scoþia, lacare a participat ºi PolinaPanainte din Moldova, pot firezumate în felul urmãtor:

� Copiii ºi HIV/SIDA

� Educaþie: educaþie fetelor,educaþia primarã gratuitã

� Sãnãtate: ameliorareasistemelor de educaþie ºiinversarea tendinþelor derãspândire a principalelor maladiiîn lume

� Sãrãcia

� Foamea ºi nutriþia

� Exploatarea: munca forþatã,traficul ºi exploatarea sexualã acopiilor, copiii în conflicte armate,copiii expuºi violenþei

� Buna administrare a afacerilorpublice ºi democratizarea


1. SÃRCÃCIA � NICIODATÃ!!!� Liderii G8 trebuie sã eliminesãrãcia acum.

2. EDUCAÞIE � ACUM!!!� Liderii G8 trebuie sã asigureeducaþie primarã de calitate pentrutoþi.

3. NU MAI ESTE TIMP PENTRUVIOLENÞA ÎMPOTRIVACOPIILOR!!!� Liderii G8 trebuie sã protejezecopiii ºi tinerii prin sprijinirea unoriniþiative de eliminare a tuturorformelor de violenþã împotrivaacestora în familie, ºcoli, stradã,comunitate, mass-media, rãzboaie ºiconflicte armate.

4. MAI MULTÃ PARTICIPARE,DEMOCRAÞIE ªI GUVERNARE!!!

� Liderii G8 trebuie sã susþinãcrearea funcþiilor de comisari pentrucopii în fiecare þarã ºi de oportunitãþipentru copii ºi tineri de a participa laprocesul de luare a deciziilor la toatenivelurile.

� Liderii G8 trebuie sã asigureresponsabilitatea guvernelor,promovarea democraþiei, egalitateaºi reprezentarea genurilor, raselor,vârstelor, persoanelor cu necesitãþispeciale, etniilor ºi religiilor.

5. FÃRÃ HIV/SIDA!!!

� Liderii G8 trebuie sã asigureaccesul ºi tratamentul gratuit cu



medicamente anti-retrovirale pentrutoþi. Cheltuielile pentru programeleanti-HIV/SIDA trebuie strictmonitorizate, astfel încât acestea sãcuprindã persoanele care au nevoiecel mai mult de ele.

� Liderii G8 trebuie sã susþinãprograme de educaþie pentruprevenirea HIV/SIDA ºi adiscriminãrii împotriva celor infectaþiºi afectaþi. Prezervativele trebuie sãfie disponibile ºi accesibile gratispentru toþi tinerii.

6. COPIII ªI TINERII TREBUIESÃ MUNCEASCÃ DOARPENTRU EI ÎNªIªI!!!

� Liderii G8 trebuie sã sprijineprograme de protecþie, educaþie ºiasistenþã medicalã pentru copiii ºitinerii strãzii ºi cei implicaþi în munci.

� Liderii G8 trebuie sã asigureimplementarea efectivã a legislaþieiprivind eliminarea treptatã a munciicopiilor.

� Liderii G8 trebuie sã susþinã ºi sãcoopereze cu acþiunile mondiale ºiregionale în domeniul muncii copiilorºi tinerilor.

7. MEDIU SÃNÃTOS, APÃPOTABILÃ ªI SANITAÞIE DECALITATE PENTRU TOÞI!!!

� Liderii G8 trebuie sã susþinãparticiparea copiilor ºi tinerilor la

monitorizarea activitãþilor deprotecþie a mediului natural pentruasigurarea unei dezvoltãri durabilepentru viitor.

� Liderii G8 trebuie sã implementezeProtocolul de la Kyoto.� Liderii G8 trebuie sã sprijineguvernele pentru crearea facilitãþilorde aprovizionare cu apã potabilã ºisanitaþie de calitate în ºcoli ºicomunitãþi.

8. SÃNÃTATE ªI NUTRIÞIEPENTRU TOÞI!!!� Liderii G8 trebuie sã anulezedatoriile ºi sã promoveze un comerþliber ºi non-discriminatoriu pentru aasigura fonduri destinate serviciilorgratuite de sãnãtate ºi nutriþie, astfelîncât copiii sã nu mai moarã demaladii ce pot fi prevenite, precummalaria ºi tuberculoza, ºi sã sebucure de o viaþã sãnãtoasã.� Liderii G8 trebuie sã promovezeutilizarea unor medicamente alterna-tive sigure ºi eficiente.Ne facem griji pentru prezent ºipentru viitor.ªi ne gândim nu doar la vieþilenoastre.

Surse: UNICEF Moldova, http://www.unicef.org, http://news.bbc.co.uk


IIINIÞIATIVE

MEDIAALE TINERILOR

1 Hans Peter Nieder-Mayer, Jurnalismul: profesie sau vocaþie. Curente ºi tendinþe în jurnalismulcontemporan, volum îngrijit de Ruxandra Cesereanu, Ed. Limes, Cluj-Napoca, 2003.

Consider salutarã situaþia în care jurnaliºtii ºi tinerii întreprind încercarea de a crea �o lume mai bunã�.

Însã aceasta nu se poate realiza doar prin apelurisãrbãtoreºti. Avem nevoie ºi în jurnalism (nu doarîn politicã) de tineri care trãiesc ei înºiºi ceea ce spunºi ceea ce aºteaptã de la ceilalþi. ªi avem nevoie deinstructori în jurnalism, atât în domeniul academic,precum ºi în practica jurnalisticã ce îi pot ajuta pe tineri�.1

Acest capitol consemneazã iniþiative media aletinerilor din Moldova � unele cu titlu de premierãîn regiune, precum ºi exemple în care energiile ºiideile tinerilor merg mânã în mânã cu experienþa ºiabilitãþile jurnaliºtilor, aducând beneficii tuturor.

�


De ce vintineriila CentrulMedia?Veronica BOBOC, Manager al CentruluiMedia pentru Tineri

- Unde te duci?- Mã duc la Media! Am de fonotecat uninterviu!- Iar eu am de machetat ultima pagina aziarului! � poþi auzi cu adevãrat acestedialoguri pe holurile liceelor ori în stradã. Deunde ºtiu asta? Îmi spun profesorii, îmitransmit jurnaliºtii ºi pãrinþii. Tinerii vin laCentul Media pentru cã aici gãsesc libertatede exprimare, de creaþie, aici au un mediuprietenos, unde pot sa-ºi exprime liberopiniile. Aici ei sunt ajutaþi sã creeze un ziarºcolar sau un studiou radio, sã gãseascãsubiecte în comunitãþile lor, aflã cum potmotiva tinerii sã participe la diverse activitãþisau cum sã obþinã surse financiare pentruziarul sau radioul ºcolar.

Centrul Media pentru Tineri a fost creat în2003. Este unul dintre centrele prietenoasetinerilor, create cu sprijinul UNICEF ºi alPrimãriei Municipiului Chiºinãu, Direcþia

Imag

ine:

Cen

trul

Med

ia


Protecþia Drepturilor Copilului.De la idee pânã la realizare a fostun drum lung pe care au mers maimulþi oameni: specialiºti de laUNICEF, Primãrie, jurnaliºti, lideride organizaþii non-guvernamentaleetc.

În scurt timp a devenit primulCentru de resurse cu profil mediapentru tineri, care îºi propunepromovarea accesului tinerilor lainformaþie, instruirea în radio-jurnalism a adolescenþilor,producerea emisiunilor radio,crearea ziarelor ºi posturilor deradio ºcolare ºi promovareaaccesului tinerilor jurnaliºti înmass-media profesionistã.

Cunoºtinþe ºi abilitãþi

Tinerii jurnaliºti care au participatla seminarele de instruire,atelierele media ºi training-uriledesfãºurate de Centrul Media peparcursul a doi ani, au obþinutcunoºtinþe ºi abilitãþi de atransmite semenilor lor diversemesaje de promovare aparticipãrii, sãnãtãþii, de realizarea subiectelor cu dimensiuneumanã, de producere aemisiunilor radio ºi editare aziarelor.

�Centrul Media este pentru mine odeschidere spre viaþã, adicã unnou început. Aici pot sã mã afirm!�

Stela Secarã, 19 ani

�Activitãþile Centrului Media îmioferã viitor, pentru cã toate sedesfãºoarã calitativ. La Mediagãsesc un anturaj prietenos!�

Natalia Pîrgari, 17 ani

�Centrul Media mi-a deschis uºaspre radio-jurnalism. Aici am fostinstruitã ca mai apoi sã fiu capabilãsã realizez materiale radio decalitate. Centrul Media trateazãtoþi voluntarii în mod egal ºi neoferã o ºansã pentru a ne afirma.Înainte de a veni la Media mi sepãrea cã jurnalismul nu esteaccesibil tuturor, acum m-amconvins cã nu este aºa�.

Diana Preguza,16 ani

�Odatã cu venirea mea la CentrulMedia am început o nouã viaþã,una activã!�

Viorica Culeac, 16 ani


Iatã câteva impresii scrise aleparticipanþilor la trainingul�Elemente de design pentru presatinerilor�, organizat în aprilie 2005.

Dupã training, voi face uneleschimbãri la ziarul pe care îlconduc, pentru cã acum ºtiumai multe...Viorel Gajiu, ziarul �Social Work�,Chiºinãu

Unele lucruri pe care le-am aflatla seminar nici mãcar nu lebãnuiam. De exemplu, dacã

cititorului nu-i place fotografia sautitlul, existã riscul ca el sã nuciteascã articolul mai departe.Alina Recean, ziarul�Adolescenþa�, satul Mândâc,raionul Donduºeni

Ca sã facem un ziar de bunãcalitate, trebuie sã respectamanumite reguli de design pe carele-am aflat la acest seminar. Mergacasã cu noi cunoºtinþe ºi noiaptitudini.Gicu Adam, ziarul �ABC-ul liceal�,Mândreºti, Teleneºti


O ADOLESCENTÃPASIONATÃ DERADIO-JURNALISM

Laura BOHANÞOV, Voluntar laCentrul Media pentru Tineri,studentã la Facultatea deJurnalism ºi ªtiinþe aleComunicãrii, USM

La treisprezece ani, TatianaToporovschi are deja o experienþãde jumãtate de an la Studioul Radio�Vocile Tinerilor�.

Iniþierea ei în ale ziaristicii s-a produsîncã în clasa a patra, când a avutideea sã editeze un ziar al liceului încare studiazã, �Ion Creangã�.Publicaþia �Crengienii� a apãrut lunartimp de doi ani. Apoi, a frecventatcursuri de radio-jurnalism la CentrulMedia pentru Tineri.

Tatiana mãrturiseºte cã astfel ºi-adescoperit afinitatea pentru aceastãramurã a mass-media: �Îmi place mai

mult radioul pentru cã te poþi auzi petine însãþi. Am avut multe emoþii, maiales la prima emisiune. Apoi amîncercat ca toate elementele negativesã le transform în puncte pozitive�.Tatiana afirmã cã nu era obiºnuitãsã-ºi audã vocea la radio. Era puþinmodificatã, monotonã, însã în timp aajuns sã o aprecieze.

Acum zice cã vrea sã facã o carierãdin pasiunea sa pentru radio.

Prima emisiune a fost un evenimentsãrbãtorit de întreaga familieTatiana este cel mai tânãr voluntarde la Centrul Media pentru Tineri. Easpune cã uneori se simte copilprintre colegii sãi. Îºi aminteºte deprimul subiect realizat cu psihologulliceului despre complexele cu carese confruntã adolescenþii: �Am avutemoþii, am avut probleme tehnice,am înregistrat de vreo douã ori acestinterviu. Pânã la urmã, a ieºit însãbine�. Pãrinþii ei au organizat o micãsãrbãtoare în cinstea debutului:�Pãrinþii mei sunt foarte mândri demine ºi vor ca eu în primul rând sãmã simt bine. Ei vãd cã suntinteresatã de ceea ce fac, astfel încâtsunt ºi ei interesaþi�.

De atunci, Tatiana s-a implicat activîn realizarea emisiunii �LaboratorulTinereþii�, difuzatã în fiecare luni, laora 15.30, la postul de radioAntena C.

Adolescenta a participat de douã oriºi la emisiuni în direct. Cu toateacestea, ea mãrturiseºte: �Îmi place


mai mult o emisiune montatã, pentrucã la o emisiune în direct am maimulte emoþii.�Tatiana sperã sã ajungã directorulunui post de radio. Cel puþin la ea înliceu.

Cum se împacã însã activitatea lastudioul radio cu cea ºcolarã?Tatiana a gãsit numitorul comun:�Vreau sã creez un post de radio lanoi în liceu. Asta înseamnã mult.El ne-ar informa despre problemeleliceului. Considerãm cã tinerii suntinteresaþi de asta, ba chiarentuziasmaþi.� Grupul de iniþiativã dela liceul �Ion Creangã� este formatdin zece persoane. Tatiana afirmã cãea este cea potrivitã pentru funcþiade director. Motivaþia ei e simplã:�Am experienþã. Vreau sã realizezmai multe emisiuni, sã devinprofesionistã . Într-un fel mã con-sider deja mai bunã, pentru cã numulþi au realizat ce am realizat eula vârsta mea.�

Cert e cã Tatiana a dat un sensexistenþei sale. Dacã viaþa ta nu areun rost, nu-þi rãmâne decât sã-iatribui unul!

100 EMISIUNI�LABORATORULTINEREÞII�!!!

Emisiunea �Laboratorul Tinereþii�este încununarea muncii tinerilorjurnaliºti care au activat pânãacum la Centrul Media. Aceastale-a ajutat sã-ºi consolidezeîncrederea în sine ºi sã-ºi con-tinue munca. Datoritã emisiunilorradio, tinerii ºi-au motivat colegiisã se implice ºi sã participe laviaþa comunitãþii lor. În timpulemisiunilor radio, ei promoveazãmodele de succes pentruparticiparea copiilor ºi tinerilordin întreaga þarãºi au influenþat comportamentulcolegilor lor prin promovarea uneiatitudini pozitive faþã de propriasãnãtate ºi dezvoltare.

Fonoteca Studioului mai includeºi spoturi sociale, circa 20, alteemisiuni sau subiecte realizateîn direct cu diverse ocazii: ZiuaInternaþionalã a Emisiunilor pentruCopii (International ChildrenBrodcasting Day), 1 iunie, 12emisiuni �Dreptul la opinie�,realizate ºi difuzate în cadrulReþelei Posturilor de RadioLocale a Asociaþiei PreseiElectronice, Studioul radio �VocileTinerilor� fiind partener cu drepturidepline, Serialul radiofonic�Paratrãsnet�.


STUDIOUL RADIO�VOCILE TINERILOR�

Centrul Media pentru Tineri esteºansa fiecãrui tânãr de a-ºidescoperi vocea. Evident, cearadiofonicã. De ce? Centrul Mediagãzduieºte Studioul Radio �VocileTinerilor�, în cadrul cãreia esterealizatã sãptãmânal emisiunea�Laboratorul Tinereþii�, difuzatã laRadio Antena C (FM 100.3), înfiecare zi de luni, începând cu 15.30.

�Laboratorul Tinereþii� este oemisiunea creatã de cei ce gândescca Tine!� - este sloganul tinerilorjurnaliºti care realizeazã aceastãemisiune.

Ce este �Laboratorul tinereþii�?Treizeci de minute în care seconcentreazã energie, dinamism ºi,nu în ultimul rând, informaþie ºidiversitate de pãreri. Subiectele suntrealizate integral de cãtre tineriijurnaliºti, absolvenþi ai Cursurilor deradio-jurnalism, care sunt organizaþiîn patru echipe redacþionale, circa 30de tineri jurnaliºti. Concurenþadeterminã calitatea ºi originalitatea.Prima emisiune �LaboratorulTinereþii� a fost difuzatã la 25 august2003 ºi a fost o iniþiativã a primeipromoþii de tineri jurnaliºti.

Tinerii au fost instruiþi anterior decãtre profesioniºti în cadrulCursurilor de radio-jurnalism, printrecare Vitalie Dogaru, Ion Bunduchi,Valentina Romanciuc, Sergiu

Rãileanu, Zinaida Izbaº, Olga Stãvilã,Andrei Mâþu, Tamara Berzoi ºiRodica Mahu. Sunt toþi SUPER ºifãrã ei nar fi fost ceea ce CentrulMedia este azi! În total, s-auperindat opt promoþii de tinerijurnaliºti, aproximativ 350 la numãr.

Precum e firesc, nu fiecare absolvental cursului a continuat sã activeze.Nu existã criterii de selecþie, cuexcepþia celor naturale. Rãmân ºimuncesc cei care doresc, cãrora leplace sã realizeze subiecte ºiemisiuni, care ºi-au fãcut prieteni,care experimenteazã în fiecare zi cudictafonul în mâini sau la calculator.

�Pentru prima datã când am pãºitpragul Centrului Media îmi pãrea cãeste un centru ca ºi altele, unde nuera nimic serios, nimic concret.Lumea fãcea lucruri trãsnite, cu careastãzi m-am obiºnuit. Însã când amparticipat ºi eu la Cursurile de radio-jurnalism, am înþeles cã lucrurile nusunt chiar aºa. Am învãþat sã lucrezcu sunetul, cu vocea. Am devenitmai sociabilã, curioasã, deschisã.Am întâlnit lume diferitã, am încercatsã înþeleg cum gândesc, cum secomportã oamenii. Centrul îmi oferãposibilitatea sã accesez Internetul,sã cunosc atâtea lucruri interesante!Totul este minunat!�

Cristina Vlah (în 2005 Cristina adevenit studentã la Jurnalism)

�Când am auzit de Cursurile deradio-jurnalism organizate deCentrul Media mi-am spus cãaceastã activitate nu este pentru


mine. Dar când amvenit aici ºi amînceput sã descopãrdoar câteva dintainele radio-jurnalismului, amexclamat �Super!Îmi place!�.Cursurile m-auschimbat, mi-auoferit o nouã experienþã deosebitã,m-au ajutat sã-mi perfecþionez dicþia,sã pot comunica cu alþi oameni, amfãcut schimb de experienþã cu alþitineri, iar profesorii m-au învãþatatâtea... Mulþumesc!�

Iulia Colesnic

Unii tineri care trec prin ºcoala radio-jurnalismului de la Centrul Media seschimbã mult, devin mai sociabili, maideschiºi, mai toleranþi. Exemplul a doitineri de la Sângera, un sat în subur-bia Chiºinãului, este foarte relevant înacest sens. Atunci cînd au intrat pentruprima data la centrul Media abia dacãputeau comunica cu ceilalþi ºi erautimizi. Dupã doua luni de instruire li s-au dezlegat limbile, ºi-au fãcut prieteninoi, au însuºit calculatorul ºi aurealizat mai multe interviuri dinlocalitatea lor. În una din zile atelefonat la Centru o profesoarã de laºcoala din Sângera ºi ne-a întrebat ceam fãcut cu bãieþii cã �au devenitfoarte îndrãzneþi ºi nu mai vor sã steaîn ultima bancã din clasã!�.De fapt, profesori, directori de ºcoli ºipãrinþi telefoneazã des la CentrulMedia. Unii doresc ca elevii lor sã fiecât mai mult implicaþi în activitãþileCentrului, alþii se intereseazã dacã mai

oferim granturi mici, iar pãrinþii nemulþumesc pentru faptul cã ºi copilullor are unde-ºi petrece timpul ºi plus latoate �vocea lui se aude ºi la radio�!Apropo de pãrinþi: îi înþeleg foartebine, cãci sunt ºi eu mamã ºi îmidoresc ca fiica mea sã beneficieze detot ce este mai bun în societateanoastrã. Dar atunci când o mãmicãdeschide uºa Centrului Media ºi dintoate puterile încercã sã mã convingãcît este de bun copilul ei ºi cît de binear fi sã frecventeze Centrul Media, �sãînveþe radio-jurnalismul pentru cã estepasiunea lui cea mai mare�, iar înurma ei stã tãcut ºi îºi ascundeprivirea bãiatul sau fata, ºi laîntrebarea mea, deja tradiþionalã:�Dar nu vreþi sã-l lãsaþi ca el singur sãvorbeascã, sa ne spunã dacã vrea cuadevãrat sã vinã aici?�, aproape toatemamele îmi rãspund: �Dar eu ºtiu maibine decât el. O sã-i prindã bine înviaþã aceste cursuri, el acum nu ºtiesingur ce vrea�.

Pentru cã suntem un Centruprietenos tinerilor, nu limitãmaccesul nimãnui, dar de obicei aceºtitineri nu rezistã mult, pentru cãpãrinþii iau deciziile în locul lor!

Veronica Boboc


LAURA BOHANÞOVA ÎNVÃÞAT SÃÎNÞELEAGÃ ªI SÃASCULTE OAMENII

Veronica Boboc

�Cred cã astãzi nimeni nu-ºi poateînchipui Centrul Media fãrã mine�.Iatã ce spune cu un amestec demândrie ºi ironie Laura Bohanþov, otânãrã de nouãsprezece ani. Ea estevoluntar la Centrul Media pentruTineri de mai bine de un an.

�Vreau sã fiu jurnalist! O spun încã deprin clasa a noua. Asta era problemamea. Doar afirmam cã vreau ceva ºiatât. Într-o bunã zi m-a sunat veriºoaramea: �Laura, am aici în faþã un anunþcare te-ar putea interesa�. Împinsã dinspate, am ajuns la Centrul Media�,povesteºte tânãra.

Laura susþine cã Centrul Media aajutat-o sã se punã în valoare, sã sedescopere pe sine, sã-ºi punã laîncercare capacitãþile. Uneori ºi eaeste surprinsã de câte poate face.Pentru ea, Centrul Media reprezintã�o rampã de lansare�. Aici ºi-a pusbazele viitoarei profesii, cãci îºidoreºte sã fie jurnalist.

Laura Bohanþov susþine cã s-aschimbat o datã cu implicarea sa înradio-jurnalism. A învãþat sãînþeleagã ºi sã asculte oamenii. Nu afost însã nevoie sã-ºi învingãtimiditatea, cãci îndrãzneala a

caracterizat-o dintotdeauna. CentrulMedia i-a oferit însã posibilitatea dea-ºi canaliza energia, astfel încât sãnu se producã �dezastre�, ci emisiuniradio de calitate.

Pentru Laura nu existã intervievatdificil: �Scot informaþia care-mitrebuie ºi dintr-un mut�. Din acestmotiv, majoritatea materialelor radiope care le realizeazã în cadrulemisiunii �Laboratorul Tinereþii�,difuzatã sãptãmânal la postul deradio Antena C, conþin subiecte tabu.De fapt, subiectele discutate înemisiune de cãtre Laura ºi colegii eiacoperã un spectru larg: de la sex(protejat) la abstinenþã, de lasusþinerea BAC-ului la interpretareaviselor. Spontaneitatea face ordineade zi. Tinerii spun cã încearcã sãtrateze totul din mai multe aspecte,antrenând mai multe surse ºi opinii:�Subiecte originale nu mai existã, înschimb tratarea lor poate fioriginalã.�

Laura mãrturiseºte cã a devenit maiorganizatã, rãbdãtoare, tolerantã.Potrivit ei, schimbarea a fostdeterminatã în mare parte deatribuþiile corespunzãtoare funcþieipe care o are la Centrul Media, ceade editor de emisie: �Este oprovocare sã fiu liderul unor oamenigreu manevrabili, dar pasionali, aºacum sunt ºi eu�.

Vadim Bolocan, colegul ei ºi un altvoluntar al Centrului Media, aîncercat sã aprecieze prestanþatinerei: �Deºi o cunosc pe Laura de


puþin timp, sunt foarte bucuros cãeste editorul echipei în care activez.Este o fatã competentã, ºtie ce vrea.Are niºte scopuri bine definite înactivitatea sa ca editor de emisiune.

Este un bun organizator.� Laura estecea care delegheazãresponsabilitãþile colegilor sãi: �Maipe scurt, dacã în emisiune sestrecoarã vreo greºealã, consider cãe vina mea, deºi nu mã învinuieºtenimeni. Nu poþi explica ascultãtorilorcã te-a durut capul sau te-ai certatcu prietenul, mai ales în cazul uneiemisiuni înregistrate. Se aude doarprodusul final, nu ºi justificãrile.�

Laura mai participã la dezbateriledin cadrul emisiunii �Paratrãsnet�,difuzatã sâmbãta, de la 15. 15, lapostul de radio municipal. Mairealizeazã sãptãmânal sondajepentru emisiunea �Fãrã Tabu�.

În total, Laura a realizat peste 60subiecte radio ºi a participat laproducerea a peste 100 emisiuni.În ultimã instanþã, domniºoaraBohanþov recunoaºte cã petrecemult mai mult timp la Media decât cufamilia. �Atmosfera de la Centru estemai mult decât prietenoasã, suntemtoþi prieteni, ºi voluntarii ºi angajaþii,suntem toþi egali.� Aici Lauragãseºte, când are nevoie, ºi unajutor, ºi un cuvânt bun, ºi oîncurajare, pentru cã toþi suntdeschiºi, receptivi ºi drãguþi: � Suntînþeleasã ºi acasã, dar aici e altfel. Înplus, mã plictisesc sã stau mult timpîn aceeaºi încãpere. Iatã de ce

naveta Media-casã e binevenitãîn cazul meu.�

Totuºi, mai sunt ºi alte centre deinteres, cum ar fi gaºca: �Acum amdouã gãºti: veteranii ºi, jurnaliºtiitrãsniþi ºi neobosiþi de la Media.�

Cert e cã la acest Centru de resursepentru tineri, Laurei i s-a oferit ºansade a face ceea ce-i place. Acum eaºtie care e valoarea ei, dar ºi cine-ºidoreºte sã fie în continuare.Experienþa în radio-jurnalism, oferitãde Centrul Media a convins-o peLaura cã ea poate fi un jurnalistprofesionist. Anul acesta a devenitstudentã la Facultatea de Jurnalismºi ªtiinþe ale Comunicãrii aUniversitãþii de Stat din Moldova.�Fiecare om are o menire în viaþã,un loc bine definit. Important e sã-lgãseºti.�, conchide Laura Bohanþov.


Aurelia GUZUN, consultantpentru comunicare, Programul Sãnãtatea, Dezvoltareaºi Participarea Tinerilor, UNICEF Moldova

Prietenii zic cã trebuie sã le încerci pe toate? Gaºcainsistã sã faci sex, sã fumezi, sã te droghezi? Nu-i lãsape alþii sã decidã pentru tine! Doar tu eºti stãpân pegândurile, sufletul ºi corpul tãu. Ascultã emisiuneaPARATRÃSNET. Fã ceea ce e bine pentru tine!

Acest generic, care anunþã un serial radiofonic, îi intrigãpe tineri ºi îi surprinde pe ºapte din zece pãrinþi dinMoldova care, potrivit unui studiu recent, nu vorbesc cucopiii lor despre sexualitate.

PARATRÃSNET, PRIMUL TEATRURADIOFONIC PENTRU ADOLESCENÞIªI PÃRINÞI DIN MOLDOVA

- De ce-þi place atât de mult teatrul radiofonic? amîntrebat-o într-o bunã zi pe bunica. Ce au pieseledifuzate la radio ºi nu au cãrþile, de exemplu?

- Este ceva mai viu, mai adevãrat sã auzi personajeleglãsuind, mi-a explicat ea, dupã ce a cumpãnit...

Oamenilor le plãcea teatrul radiofonic pentru cã eraamuzant, trist sau grav, pentru cã îi distreazã ºi îi facesã viseze, sã trãiascã lucruri imposibile în viaþa realã,pentru cã îi învaþã unele adevãruri...

Mario Vargas Llosa, Mãtuºa Julia ºi condeierul1

1 Mario Vargas Llosa, Mãtuºa Julia ºicondeierul, Humanitas, Bucureºti, 2000, p. 90.


Serialul radiofonic PARATRÃSNET, primul teatru la microfonpentru adolescenþi din Moldova, a fost lansat, la 7 august2004, la ora 15.00 la Radio Antena C. Emisiunea esterealizatã cu sprijinul Reprezentanþei UNICEF în Moldova.

Acest serial, în care au fost realizate peste 60 de episoade,este elementul de bazã al emisiunii talk show cu acelaºinume. În jurul lui se construiesc dezbaterile la care participãascultãtorii ºi invitaþii în studio care au posibilitatea sã-ºiexprime opinia în direct. În emisiune sunt implicaþi voluntari-adolescenþi de la Centrul Media pentru Tineri, psihologi,medici, juriºti.

În unul din episoade, de exemplu, realizatorii emisiuniiau prezentat o familie în care pãrinþii sunt divorþaþi. Mama,împreunã cu fiul, s-au mutat recent într-un cartier cureputaþie nu prea bunã. Radu ºi gaºca lui din cartiersunt personajele principale ale serialului.

Serialul radiofonic simuleazã situaþii de risc din viaþaadolescenþilor � sex neprotejat, violenþã, consum de droguriºi alcool etc. În timpul emisiunii, adolescenþii aflã rãspunsurila multe întrebãri care-i preocupã: cum sã evite sarcinilenedorite ºi infecþiile cu transmitere sexualã, cum sã nu


ajungã exploataþi, traficaþi sau în conflict cu legea, sãrespecte ºi sã fie respectaþi. Emisiunea oferã tinerilorºansa de a exersa deprinderea de a spune NU în situaþiide risc, în favoarea propriei sãnãtãþi ºi vieþi.

Tatiana Iojiþã, realizatoarea emisiunii, afirmã cã �a spuneNU este dificil uneori pentru un adult, cu atât mai multpentru un adolescent care vrea sã se afirme, sãimpresioneze, sã aibã prieteni, sã facã parte din gaºcã.Dacã sunteþi adolescent sau aveþi un copil adolescent,emisiunea este pentru Dumneavoastrã�.Larisa Lazarescu-Speteþchi, Coordonator al ProgramuluiSãnãtatea, Dezvoltarea ºi Participarea Tinerilor, UNICEFMoldova: �Acest serial îi ajutã pe tineri sã obþinãdeprinderi esenþiale de viaþã. UNICEF considerã cã tineriitrebuie sã-ºi exercite dreptul de a-ºi exprima liber opiniile,sã-ºi dezvolte respectul de sine pentru a putea face faþãprovocãrilor vieþii. Serialul stimuleazã energia ºicreativitatea tinerilor, astfel încât aceºtia sã poatã luaparte activ la modelarea mediului în care trãiesc�.

De la inaugurarea emisiunii �Paratrãsnet�, în august 2004,pe adresa realizatorilor sosesc sãptãmânal zeci de scrisoriºi mulþi tineri ºi adulþi sunã în studio pentru a-ºi spuneopinia ºi a susþine personajele.

�Serialul �Paratrãsnet� m-a pus pe gânduri. Prin astfel desituaþii trec mai multe adolescente îndrãgostite. Ele, ca ºiAnca, nu pot refuza bãieþii de care sunt îndrãgostite ºi,drept rezultat, ajung sã întreþinã relaþii sexualeneprotejate, punându-ºi în pericol sãnãtatea, viitorul,iar uneori ºi viaþa.�Valentina (16 ani), s. Tuzora, r. Cãlãraºi

�În emisiunea �Paratrãsnet� gãsesc rãspunsuri la multeîntrebãri care mã frãmântã. Noi, tinerii, nu avem cu cinediscuta despre sãnãtate, sex, droguri, infecþii cutransmitere sexualã, etc. Dar ne intereseazã toate aceste


lucruri ºi obþinem cu greu informaþie la aceste subiecte, dinsurse în care sã avem încredere.�Alexandra (15 ani), s. Vãsieni, r. Teleneºti

�Nu sunt de acord cu pãrerea cã drogurile te scapã deprobleme ºi-þi ridicã dispoziþia. Din contrã, ele îþi afecteazãsãnãtatea ºi întreaga viaþã��Andrei (19 ani), Chiºinãu

Subiectele puse în discuþie în cadrul emisiunii �Paratrãsnet�sunt axate pe realitãþile curente din Moldova, care afecteazãîn primul rând copiii ºi tinerii.

Conform unui studiu al sãnãtãþii ºi dezvoltãrii tinerilor, realizatde UNICEF Moldova, cel mai des tinerii se informeazãdespre sãnãtatea sexualã de la semeni ºi din mass-media.În ºapte din zece familii din þarã nu se vorbeºte desprecontracepþie.

Tinerii ar dori sã se informeze de la pãrinþi ºi alþi adulþiinformaþi (pedagogi, medici, psihologi, etc.). Majoritateatinerilor opteazã pentru educaþia sexualã în ºcoalã.

Acelaºi studiu relevã cã tinerii care au discutat cu pãrinþii lordespre dezvoltarea sexualã ºi concepþie, au raportat primarelaþie sexualã cu aproximativ un an mai târziu decât cei carenu au avut aceastã oportunitate, fapt care demonstreazãimportanþa educaþie sexuale în familie pentru formareacomportamentului sexual responsabil ºi sigur al tinerilor.

Emisiunea �Paratrãsnet� este difuzatã la Radio Antena C înfiecare zi de sâmbãtã, la ora 15.15. ºi este reluatã miercurinoaptea la ora 1.10. Durata emisiunii este de 45 de minute.

Opiniile exprimate în emisiune nu reflectã neapãrat opiniileFondului Naþiunilor Unite pentru Copii.


FASCINAÞIA ªIPUTEREA RADIOULUIRadioul stãpâneºte minþile ºiînfierbântã imaginaþia publicã. Nutrebui însã crezut cã puterea lui estemai micã decât cea a televiziunii,dimpotrivã. Vocile, rãmânând fãrãchip ºi privire, au cu atât mai multmister, iar magia lor acþioneazã cu oeficacitate uneori redutabilã asuprabãrbaþilor ºi femeilor ce ascultã...Faþã de televiziune, radioul areimensul privilegiu de a se adresaochilor sufletului, nu ochilor trupului.Omul de televiziune nu are decâtchipul pe care îl are. Omul de radioare chipul pe care i-l dau ascultãtoriiºi ascultãtoarele lui, imaginându-ºi-ldoar dupã inflexiunea vocii.

Michel Turnier, �Tristan Vox�,din volumul �Fata ºi moartea�

DE CE MESAJELERADIO SUNTEFICIENTE

Radioul are o acoperire mai largãdecât alte mijloace de comunicare:de exemplu, estimãrile aratã cãexistã 94 de aparate de radio la omie de locuitori în þãrile cele maipuþin dezvoltate din lume, de zeceori mai mult decât numãrul detelevizoare sau de exemplare decotidiene disponibile. În Africa deVest, numãrul staþiilor comunitare deradio a crescut de cinci ori între 1991ºi 1998.

În Moldova, ºase persoane din zeceascultã radioul zilnic ºi de asemeneaºase persoane din zece au cea maimare încredere în mass-media.1

În acelaºi timp, majoritateaoamenilor, în special, cei aºezaþi cutraiul în regiunile rurale, au acceslimitat la mijloace de comunicare îngeneral sau dispun de un registrumediatic restrâns, lipsit de relevanþadiversitãþii.2

� Radioul poate motiva oamenii prinpromovarea tradiþiilor orale ºi prinstimularea imaginaþiei mult mai binedecât televiziunea sau imaginilevideo.3

� Programele radio pot fi realizatemai repede, mai uºor ºi cu bani maipuþini.

� Aparatele radio de recepþionaresunt mult mai disponibile, mai ieftineºi mai portabile; aceasta le face maicomode ºi mai la îndemânaascultãtorilor.

� Radioul poate ajunge la persoanelecare sunt izolate din punct de vederelingvistic ºi geografic, datoritãconflictelor, analfabetismului sausãrãciei.

� Radioul poate ajunge la cei care nubeneficiazã de facilitãþi de sãnãtatedin cauza costurilor acestora saudistanþelor mari.

� Radioul poate ajuta la informarea ºiconºtientizarea oamenilor despre



idei, produse ºi servicii noidisponibile.

� Radioul poate crea o cerere pentruservicii; de exemplu, �Dacã sunteþiîngrijoraþi cã aþi avea o infecþie cutransmitere sexualã (ITS), puteþimerge la o clinicã de sãnãtate undeveþi beneficia de tratamentconfidenþial oferit de cãtre medici ºiasistenþi�.

� Radioul poate asigura un plus decredibilitate campaniilor comunitare

multi-media în domeniul preveniriiHIV/SIDA ºi a comportamentelor derisc printre tineri.

� Deseori emisiunile radio constituieo activitate de grup care încurajeazãdiscuþiile despre subiecte desãnãtate ºi educaþie dupã difuzareaemisiunilor. Acesta este un pasimportant în procesul de influenþarea comportamentelor.

1 Barometrul de Opinie Publicã, Republica Moldova, februarie 2005, Institutul de Politici Publice,Chiºinãu, 2005.2 Constantin Marin, Informarea politicã audiovizualã: între sondajul de opinie ºi monitorizare,Buletinul analitic �Mass-media�, decembrie 2004, Centrul Independent de Jurnalism, Chiºinãu, 2004.3 Radio and HIV/AIDS: Making a Diffrence, Gordon Adam, Nicola Harford, A guide for radiopractitioners, health workers and donors, Media Action International, UNAIDS, Ed: HighlandPrinters, Inverness, Scoþia.


REÞEAUA ZIARELORªI POSTURILORDE RADIO ªCOLARE

Centrul Media pentru Tineri faciliteazãcomunicarea în reþea pentru tinerijurnaliºti de la circa 70 de ziare ºi 19posturi de radio ºcolare.

În 2004, în cadrul unui proiectfinanþat de UNICEF Moldova, CentrulMedia a oferit granturi mici pentrucrearea a cinci posturi de radioºcolare ºi ºapte ziare ºcolare.

Tinerii jurnaliºti care fac parte dinReþea se întrunesc lunar în cadrulunor ºedinþe sau ateliere de lucru,unde discutã, fac schimb deexperienþã, produc subiecte radio,învaþã cum se realizeazã interviuri,ºtiri, subiecte cu dimensiune umanãde la experþi în domeniu - jurnaliºtiprofesioniºti: Natalia Costaº, IgorGuzun, Vitalie Dogaru. Astfel acrescut calitatea ziarelor ºi aemisiunilor radio produse în ºcolilelor. Tinerii reporteri au preluat rolulde informatori în comunitãþile în caretrãiesc, fiind unica posibilitateapentru tineri ºi copii de a obþineinformaþii despre diverseevenimente, informaþii despredrepturile lor ºi oportunitãþile departicipare. Aceasta le-a ajutat sã-ºiconstruiascã încrederea în sine.

Datoritã emisiunilor radio, copiii ºitinerii ºi-au motivat colegii sã seimplice ºi sã participe la viatacomunitãþii lor.

Tinerii realizeazã subiecte cu nudoar cu semenii lor, ci ºi cu primari,consilieri locali, profesori, agenþieconomici ºi în acest mod încearcãsã abordeze problemele cu care seconfruntã în comunitãþile lor, sã seimplice în procesul de luare adeciziilor. Drept argument suntcazurile în care tineri jurnaliºti auobþinut de la administraþia ºcoliireparaþia cantinei ºi plasarea peholurile ºcolii a coºurilor de gunoi,sau au avut îndrãzneala sãvorbeascã despre luarea de mitã laBAC, sau au eliminat gunoiºtileimprovizate în satul lor ºi au obligatprimãria sã construiascã terenuri dejoc pentru copii. În alt sat au obþinutca primãria sã instaleze în ºcoalãîncãlzire autonomã, invitându-l peprimarul localitãþii sã reziste la friguldin ºcoala ºi sã rãspundã laîntrebãrile elevilor în cadrul uneiemisiuni în direct. Într-o altãlocalitate tinerii jurnaliºti ausensibilizat opinia asupra încãlcãriiunor drepturi ale elevilor în ºcoalãsau cazuri de abuz. Însã în puþinelocalitãþi administraþia publicã localãle-a oferit tinerilor bani pentru aprocura dictafoane sau alt utilaj decare au nevoie. Parteneriatele întretinerii jurnaliºti ºi administraþiapublicã localã reprezintã o altã etapãde activitate a Centrului Mediapentru Tineri.


- Cum i-aþi descoperit, domnule Youngblood, pe tineriidin Moldova prin activitãþile Dumneavoastrã de instruirecu reporterii adolescenþi pe care le promovaþi de maimulþi ani?

Tinerii din Moldova sunt dornici sã înveþe ºi sunt sincerinteresaþi sã cunoascã practicile jurnalismului profesionist.Le-am cerut sã lucreze destul de mult în timpul cursurilormele de instruire ºi marea majoritatea a acestor tineri ºi-au fãcut munca profesionist ºi la timp. Reþineþi, totul a fostfãcut în timpul verii ºi asta nu a fost legat de vreo notã laexamen sau un credit universitar, deci în aceste condiþii eiºi-au consacrat în mod remarcabil eforturile ºi dedicaþia.La fel ca ºi elevii ºi studenþii americani, ei sunt adeseanerãbdãtori ºi doresc sã înveþe cum sã facã lucrurile mairepede, chiar acum. Adolescenþii din Moldova sunt deasemenea grozavi atunci când activeazã ca o echipã.Aceste echipe nu duc lipsã niciodatã de nici un fel delideri. Întotdeauna am avut destui studenþi care s-au oferitvoluntari ca lideri ºi am fost mereu surprins cât de binepot ei lucra împreunã.

- Pentru care motive reveniþi în Moldova în fiecare varã?

Simt cu adevãrat cã particip la realizarea unei schimbãriîn Moldova ºi ajut la formarea unui numãr important detineri care sunt pregãtiþi sã-ºi exercite profesionist talentulºi abilitãþile. Aceºti tineri sunt întotdeauna cooperanþi ºi

�SUNT ÎNCÂNTAT SÃ VÃD JURNALIªTIPROFESIONIªTI DIN MOLDOVA IMPLICAÞIÎN ACTIVITÃÞI CU TINERII�

Interviu cu Steven Youngblood, profesor de jurnalism la Univer-sitatea Park din Parkville, Missouri, Statele Unite ale Americii


recunoscãtori ºi, cu siguranþã, mã ajutã sã decid revenireamea în fiecare varã. În sfârºit, îmi place într-adevãr sã lucrezcu profesioniºti din Moldova precum Nicolae Pojoga ºiprietenii mei de la Centrul Media.

- Aþi adus ºi aþi realizat la Chiºinãu, împreunã cu UNICEF -printre primii experþi strãini - ideea cã tinerii jurnaliºti,pentru a deprinde tehnici profesioniste, trebuie sã producã.Cum explicaþi aceasta?

Fie în Moldova sau în Statele Unite, tinerii sunt motivaþiatunci când li se solicitã sã producã ceva ºi mai ales atuncicând acest ceva este difuzat sau tipãrit. Fiecare se simtemândru sã fie în centrul atenþiei atunci când ºtie cã muncasa va fi privitã de semenii sãi sau de profesioniºtii îndomeniu. În calitate de profesor, folosesc aceastã mândrie, oîmbin cu grija pentru a reuºi pânã la un ultim termen real depredare ºi creez o formulã pentru un seminar care are unimpact mult mai mare decât atunci când doar aº sta înpicioare ºi aº vorbi opt zile la rând. În plus, crearea unuiprodus le oferã adolescenþilor ºansa de a lucra cu succes în

�Crearea unui produsle oferã adolescenþilorºansa de a lucra cusucces în echipã ºide a discuta ºi a faceobservaþii asupra munciialtora. Cred cã acestfapt este esenþial pentruo instruire reuºitã înjurnalism�

Steven Youngblood


echipã ºi de a discuta ºi a face observaþii asupra munciialtora. Cred cã acest fapt este esenþial pentru o instruirereuºitã în jurnalism.

- În concluzie, de ce trebuie implicaþi tinerii în activitãþimedia? Ce poate învãþa Moldova din experienþa orelorde jurnalism în licee din Statele Unite?

Cele trei lucruri pe care reporterii din liceele din Moldovaar trebui sã le aibã sunt:

1. Ore de predare organizate cu regularitate dedicateeditãrii ziarelor sau emisiunilor TV;

2. Profesori licenþiaþi ºi specializaþi în jurnalism;

3. Bani oferiþi de ºcoli pentru tipãrirea ziarelor.

Elevii ºi studenþii din Moldova sunt cu certitudine la fel decapabili ca cei americani, ei au nevoie doar sã fie informaþicum sã acþioneze profesionist. Însã aceasta este dificil,deoarece puþine ziare ale liceenilor din Moldova dispun deconsilieri cu ceva experienþã în mass-media. În mod ideal,funcþionarii din sectorul educaþiei din Moldova vor vedeavalorile jurnalismului în licee, valori care vor depãºi cadruljurnalistic. Avem studii care demonstreazã cã tinerii reporteride le publicaþiile liceelor scriu mai bine, citesc mai bine, au oreuºitã ºcolarã mai bunã la examenele de admitere în colegiidecât elevii care nu au fãcut niciodatã jurnalism.

Sunt încântat sã vãd jurnaliºti profesioniºti din Moldovaimplicaþi în activitãþi cu tinerii. De asemenea, suntînsufleþit de numãrul iniþiativelor media pentru tineriadresate tinerilor din Moldova (Centrul Media este unuldintre acestea). Sper doar cã elanul edificãrii va continuaºi cã societatea din Moldova va decide cã mass-media ºijurnalismul realizate de tineri reprezintã un programvaloros pentru þarã.

Interviu realizat de Igor Guzun


ADOLESCENÞIIVORBESC PRINMIJLOACE VIDEODESPRE MIGRAÞIAPÃRINÞILOR

Optsprezece filme de un minutdespre migraþie ºi efectele acesteiaasupra copiilor, produse deadolescenþi din cinci þãri între 16 ºi20 mai 2005, au fost prezentate înpremierã pe ecranul UniuniiCineaºtilor. Autorii, având vârstamedie de 16 ani, s-au întrunit laChiºinãu în cadrulAtelierului Internaþional One MinutesJr - un proiect comun susþinut deUNICEF ºi Fundaþia CulturalãEuropeanã.

Moldova a fost aleasã drept gazdã aatelierului din mai multe motive:pentru cã tinerii din Moldova auprodus în ultimii ani filme de valoarecare au participat cu succes în multeconcursuri ºi festivaluriinternaþionale; pentru cã din numãrultotal de 41 aplicaþii venite din cinciþãri 27 erau ale copiilor din Moldova;dar ºi pentru cã adolescenþii dinMoldova sunt afectaþi în mod specialde consecinþele migraþiei pãrinþilor.

ªapte dintre cei 18 participanþi laatelier, reprezentând Ucraina, Rusia,Belarus, Uzbekistan ºi Moldova, auunul sau ambii pãrinþi plecaþi pestehotare deja de mai mulþi ani. Ei ºi-auîmpãrtãºit istoriile proprii ºi trãirile cu

ceilalþi tineri în cadrul unei ºedinþede dezbateri la tema migraþiei, dupãcare instructorii de la InstitutulSandberg din Amsterdam austimulat tinerii sã-ºi transpunã ideileîn scenarii ºi apoi în imagini video.

Migraþia este doar un cuvânt, care nupoate sã descrie multitudinea deprobleme cu care se confruntã copiiiatunci când pãrinþii nu le sunt alãturi,a declarat Chris Schuepp,coordonatorul Reþelei RegionaleMedia a Tinerilor, susþinutã deUNICEF, la încheierea atelierului. �În filmele lor, tinerii nu au propussoluþii ºi nici nu e în puterile lor. Darei anunþã problema ºi aratã diferiteleaspecte ale migraþiei ºi ale vieþiicopiilor rãmaºi fãrã îngrijireapãrinþilor. Ei ne fac sã conºtientizãmdimensiunea problemei. ªi acestefilme trebuie arãtate în continuare cât


mai mult pe ecranele TV, cele alefestivalurilor de cinema ºi prin toatemijloacele posibile pentru a faceadulþii, în special cei cu putere dedecizie, sã schimbe situaþia.

OPINII ALE TINERILORPARTICIPANÞI LA ATELIERUL�ONE MINUTES JR�

Galina Postica (15 ani, Moldova):Am încercat sã redau în filmul meuideea de tristeþe a unei fetiþe cupãrinþi care nu sunt alãturi de ea.Primeºte la ziua ei de naºtere cadouridin Italia - o pereche de pantofi deprinþesã, o cutiuþã muzicalã ºi oilustratã. Dupã care deschidealbumul de fotografii ºi lipeºteilustrata într-un ºir lung de scrisori.Numai primele câteva pagini sunt cufotografii de familie, mai departe suntlipite numai scrisori...

Valery Mishyev (15 ani, Ucraina):Este o tema tristã ºi toate subiectelecare mi-au venit în cap au fost triste.Dar îmi place, pentru cã este o temãcare poate fi prezentatã dinnenumãrate puncte de vedere. Toþicopiii din atelierul video au avut ideifoarte interesante, mai ales cã pentrumulþi dintre ei sentimentele erauprofund personale.

Dorina Vechiu (15 ani, Moldova):Pentru mine migraþia înseamnãsingurãtate ºi depãrtare, pentru cãambii pãrinþi sunt peste hotare ºi fãrãsprijinul lor mã simt foarte singurã. Înaceastã sãptãmânã m-am simþitminunat alãturi de toþi ceioptsprezece prieteni care auparticipat la proiect ºi alãturi deformatori ºi cred cã cel mai bine estesã fii printre prieteni, deoarece ei îþialungã tristeþea. Dacã aº putea sã letransmit un mesaj video pãrinþilormei, acesta ar fi: veniþi mai repedeacasã, am nevoie de voi.

UNICEF sprijinã, alãturi de multealte proiecte media ale copiilor,proiectele video pentru a le ofericopiilor ºi tinerilor atât instrumente ºiabilitãþi de exprimare, cât ºioportunitatea de a fi auziþi ºi atransmite masajele lor.

La 20 mai 2005, de Ziua DrepturilorCopilului la Festivalul Internaþionalde Fim Documentar Cronograf aufost prezentate 74 de filme de unminut realizate de tineri în cadrulproiectelor �Laboratorul video pentrutineri � 2004� ºi �One Minutes Jr.,mai 2005), susþinute de OWH TVStudio ºi UNICEF Moldova.


CENTRUL TÂNÃRULUIJURNALISTDIN MOLDOVA

[email protected]

Lista de discuþ[email protected] a fostcreatã la iniþiativa Centrului TânãruluiJurnalist din Moldova (CTJM) la 25noiembrie 2002 ºi constituie:

� O reþea de adrese electronice.Orice mesaj trimis la [email protected] esteautomat distribuit cãtre toþi membriireþelei. Pe moment, în lista dediscuþii sunt incluse peste 500 deadrese electronice. Lunar sunttrimise câte circa 60 de mesaje;� Un spaþiu deschis pentrucomunicare ºi schimb on-line deexperienþã. Membrii reþelei (tinerijurnaliºti, jurnaliºti profesioniºti,reprezentanþi ai ONG-urilor detineret ºi finanþatorilor) auposibilitatea de a se exprima liber

referitor la temele puse în discuþie,sunt încurajaþi sã relateze cazuri dinviaþa ziarului ºcolar sau studenþescla care activeazã ºi sã propunãpentru dezbateri orice temã deinteres general pentru tineriijurnaliºti;� o sursã de informare ºi promovarepentru presa tinerilor. În fiecaremarþi, prin lista de discuþii estedistribuit buletinul t@u, care conþinesumarul celor mai importante ºtiri,anunþuri ºi oportunitãþi pentru tineriijurnaliºti. Plus, prin lista de discuþiisunt mediatizate apariþia noilor ziareºi istoriile de succes ale reþeleipresei tinerilor.

În cadrul unui chestionar deevaluare, realizat în februarie 2005,la care au participat circa 1/3 dintremembrii reþelei, 38,4% dintrerespondenþi au menþionat cãinformaþia transmisã prin lista dediscuþii este utilã. Întrebaþi ceinformaþie doresc sã primeascã prinreþea, 76,8% dintre tinerii jurnaliºtiau subliniat oportunitãþile, 61,5% -ºtirile, iar 53,8% - anunþurile.

Prin lista de discuþii pot fi trimisemesaje doar de pe adresele e-mailale abonaþilor. Aºa cã, dacã doreºtisã fii la curent cu toate noutãþile dinpresa tinerilor, trimite acum un mesajla adresa [email protected] subiectul �Vreau în reþea!� ºi veiinclus gratuit în lista de discuþ[email protected].


�RECENSÃMÂNTUL�ZIARELOR TINERILOR

În 2005, în Republica Moldovaexistau 145 de titluri de ziare aletinerilor, dintre care 82 apar cu operiodicitate stabilã sau fluctuantã,20 sunt suspendate, iar 43 audispãrut în perioada anilor 2003-2004. Aceste date au fost obþinutede Centrul Tânãrului Jurnalist dinMoldova în cadrul �Recensãmântuluiziarelor�, care a presupus colectareainformaþiei despre ziarele tinerilorîntre ianuarie ºi martie 2005.Redactorii celor 82 de ziare activeau completat câte un chestionarstandard.

� Dintre cele 82 active, 61 de ziareau grup þintã elevii din ºcoli ºi licee,nouã dintre ele se adreseazã tinerilordin localitate, opt sunt pentrustudenþii din Chiºinãu, iar patru seadreseazã copiilor.

� Presa tinerilor are o audienþã de69.621 de cititori, în procesul deeditare fiind implicaþi 632 de tineri.

� 34 de ziare ale tinerilor se editeazãîn Chiºinãu, 28 la sate, iar 20 încentre raionale. 31 dintre redacþiileziarelor tinerilor nu au o cãsuþãpoºtalã electronicã.

� Principalele probleme cu care seconfruntã redacþiile ziarelor tinerilorsunt insuficienþa fondurilor (60 depublicaþii), machetareneprofesionistã (29 de publicaþii),iresponsabilitatea reporterilor (24publicaþii), lipsa posibilitãþilor tehnice

a obþine poze bune pentru ziar(22 de publicaþii), organizarea slabaa muncii în redacþie (21 publicaþii) ºidezinteresul cititorilor (19 publicaþii).

� Trei ziare au o periodicitatesãptãmânalã, ºapte apar o datã ladouã sãptãmâni, 46 de publicaþii auo periodicitate lunarã, iar restul seediteazã o datã la douã, la trei sauchiar la ºase luni.

� Cel mai mic tiraj (un singur exem-plar) îl are ziarul �Crengienii� dinliceul �Ion Creangã� din capitalã.Tatiana Toporovschi, redactorulpublicaþiei, macheteazã ziarul acasã,îl tipãreºte la imprimantã într-unsingur exemplar ºi îl aduce colegilordin clasã pentru a fi citit. Cel maimare tiraj îl are �Florile Dalbe�(20.000 ex.), un ziar sãptãmânalpentru copii, care se distribuiela nivel naþional.


CURSUL UNIVERSITAR�JURNALISM PENTRUDEZVOLTARE UMANÃ�Cursul universitar �Jurnalism pentrudezvoltare umanã� este o iniþiativãcomunã a Facultãþii de Jurnalism ºiªtiinþe ale Comunicãrii a Universitãþiide Stat din Moldova, CentruluiIndependent de Jurnalism ºiReprezentanþei UNICEF în Moldova.

Subiectele sociale ºi umanitare cecontureazã conceptul de Jurnalismpentru dezvoltare umanã suntprezente în mass-media din Moldova,însã ele nu beneficiazã de un interesmediatic suficient. Ele meritã oabordare profundã, echilibratã ºiconstantã. Ca rãspuns la acestdeziderat profesional, Facultatea deJurnalism ºi ªtiinþe ale Comunicãrii aUniversitãþii de Stat din Moldova ainclus în programul universitar, pentruînceput ca disciplinã opþionalã, cursulde Jurnalism pentru DezvoltareUmanã. În demersul curricularrespectiv, Facultatea de Jurnalism ºiªtiinþe ale Comunicãrii are caparteneri Centrul Independent deJurnalism ºi Reprezentanþa UNICEFîn Republica Moldova.

În cadrul proiectului au fost elaborate ºieditate urmãtoarele resurse:�Jurnalismul pentru dezvoltare umanã.Repere ale cursului universitar� (2004)ºi �Omul mai ales. Ghid de bunepractici în domeniul jurnalismuluipentru dezvoltare umanã� (2005).

�Cursul universitar ºi Ghidul de bunepractici în domeniul Jurnalismuluipentru dezvoltare umanã vor putea

oferi tinerilor reporteri un început câtmai bun în experienþa lor profesionalã,echipându-i cu competenþe practice întematici cruciale pentru progresulsocietãþii moldoveneºti: investiþiile încopii ºi tineri, de exemplu, prevenþiaHIV/SIDA, justiþia juvenilã, excludereasocialã sau campaniile media deutilitate publicã�, afirmã ConstantinMarin, Decanul Facultãþii de Jurnalismºi ªtiinþe ale Comunicãrii, USM.

� În octombrie 2004, a fost organizat untraining în domeniul jurnalismuluipentru dezvoltare umanã pentru 22 destudenþi ai facultãþii. Experþi aiatelierului de instruire: VandaCondurache, redactor-ºef programe,TV Românã; Mihai Guzun, GeorgetaStepanov, Igor Guzun, cadre didacticela Facultatea de Jurnalism ºi ªtiinþe aleComunicãrii, ºi Natalia Cojocaru,redactor la publicaþia �Timpul�.

De asemenea, în cadrul proiectului:� O mini-bibliotecã de 51 titluri de carte(108 volume de referinþã) în domeniulmass-media, comunicãriiºi relaþiilor publice a fost donatãFacultãþii de Jurnalism ºi ªtiinþe aleComunicãrii a USM în mai 2004.� În 2004, a fost anunþat un concurs desubiecte media în domeniuljurnalismului pentru dezvoltare umanã.

Titular al cursului universitar�Jurnalism pentru dezvoltare umanã�- Igor Guzun, lector superior


Acum un an, în raioanele Criuleni ºiDubãsari activau cinci ziare ºcolare. Înprezent, îºi desfãºoarã activitatea ºaptepublicaþii ºcolare care beneficiazã desprijinul Centrului Media pentru Tineri ºial ziarului �Est-Curier�.

Centrul Media pentru Tineri a iniþiatîn 2004 o colaborare cu ziarulindependent �Est-Curier�, creând ofilialã a Centrului Media în cadrulpublicaþiei ºi echipei redacþionale.

Pe parcursul unui an, la Criuleni aufost organizate ºase ateliere mediade instruire pentru circa 50 dejurnaliºti adolescenþi de la ediþiiperiodice ºcolare din raioaneleCriuleni ºi Dubãsari. Jurnaliºtii de la�Est-Curier� au fost formatorii acestorcursuri de instruire. Tinerii au învãþatsã realizeze interviuri, ºtiri, reportajeºi sã elaboreze design-ul unui ziarºcolar. La aceste ateliere tineriireporteri au aflat ºi despre loculfotografiei în ziar, normele de eticãjurnalisticã, documentarea ºi surselede informare, Internet ºi veridicitateainformaþiei, precum ºi despre altesubiecte ce þin de activitatea unui ziarºcolar.

Directorul ziarului �Est-Curier�,Gheorghe Motricalã , afirmã cãaceastã colaborare ºi iniþiativã este

binevenitã, pentru ca au de câºtigatatât tinerii jurnaliºti, cit si ziarul �Est-Curier�. �Tinerii jurnaliºti ne ajutã sãînþelegem care sunt problemele ºireuºitele tinerilor de azi, aspiraþiilelor, ce doresc de fapt sã citeascã pepaginile ziarului nostru�.

Acum, tinerii reporteri macheteazã,tipãresc ºi multiplicã ziarele lorºcolare la redacþia �Est- Curier�.Jurnaliºtii de la acest sãptãmânal vorca tinerii sã abordeze în publicaþiileºcolare subiecte ºi probleme dinºcoala, satul sau oraºul lor, sã scriedespre semenii lor, despre ceea ce-iintereseazã cu adevãrat peadolescenþi, sã le ofere rãspunsuri lamulte întrebãri ce þin de sãnãtatea ºidezvoltarea lor, astfel încât ziareleºcolare sã devinã nu doar o sursã deinformare ºi de exprimare a opiniei,ci ºi o sursã pentru soluþionareaproblemelor tinerilor, o motivaþiepentru acþiuni participative, deimplicare în procesul de laure adeciziilor. Asta pentru cã sunt încãfoarte mulþi tineri indiferenþi faþã deceea ce se întâmplã în jurul lor.Jurnaliºtii adulþi îºi mai doresc catinerii instruiþi în cadrul atelierelormedia sã devinã în viitorul apropiatcorespondenþi în teren pentru �Est-Curier�, oferind informaþii dindomeniile ce-i vizeazã pe tineri.

TINERII JURNALIªTI DE LA ªAPTE ZIARE ªCOLAREMACHETEAZÃ, TIPÃRESC ªI MULTIPLICÃ EDIÞIILE LORPERIODICE LA REDACÞIA SÃPTÃMÂNALULUI�EST-CURIER� DIN CRIULENI


Crearea filialei Centrului Media laCriuleni este o activitate desfãºuratãîn cadrul proiectului �Tinerii înmass-media�, finanþat deReprezentanþa UNICEF în RepublicaMoldova.

Ziarele ºcolare din raioaneleDubãsari ºi Criuleni sprijinite deCentrul Media ºi sãptãmânalul�Est-Curier�:

�Debut� din satul Cruglic. Aparelunar în patru ºi opt pagini, formatulA4. Tiraj: 200 exemplare.

�Curier ºcolar�, satul Cruglic.Apare trimestrial, format A4.

�Ecoul� din satul Slobozia Duºca.Apare trimestrial. Tiraj: 100exemplare.

�Adolescentul�, satul Oniþcani.Apare trimestrial, formatul A4.Tirajul variazã de la numãr la numãr:100-300 exemplare.

�Expresse-Lyceum� din Dubãsari.Apare trimestrial, formatul A4. Tiraj:200 exemplare.

�Timpul nostru� din Criuleni.Apare trimestrial, dar are tendinþe dea-ºi schimba periodicitatea cu unalunarã. Tiraj: 100 exemplare.

�Echipa� din satul Hârtopul Mareeste debutul anului 2005. Este editatde elevii Gimnaziului din localitate.Format A4. Tiraj: 100 exemplare.


Iulia BUZENCO, Editor-coordonator, Proiectul deEmisiuni pentru Adolescenþi ºi Tineret, Radio Moldova

Dincolo de aparenþa uºor rebelã, lipsa de voinþã în luareadeciziilor cu privire la schimbarea de comportament � atâtde mult doritã de maturi � tinerii se pot afirma la capitolulpromovarea unui mod de viaþã sãnãtos. Mai ales cândeste vorba de a convinge semenii de acest lucru, maipuþind contând propriul mod de viaþã.

Experienþa colaborãrii cu tinerii jurnaliºti de la CentrulMedia pentru Tineri la realizarea rubricii �Cu ochii în 4 -rubricã de promovare a modului sãnãtos de viaþã�,difuzatã sãptãmânal în cadrul emisiunii pentru tineret dela Radio Moldova, este o dovadã a implicãrii active atinerilor atunci când este vorba de sãnãtate. Or, de fiecaredatã temele de investigaþie propuse de tinerii jurnaliºtivizau realitatea imediatã a celor cu care interacþionau zi dezi. Riscurile consumului de tutun ºi a celui de alcool lavârsta adolescenþei, sarcina nedoritã la tinere, metodelede contracepþie, prevenirea infectãrii cu virusul HIV � suntdoar câteva din preocupãrile tinerilor jurnaliºti. Au muncitmult, uneori chiar cu preþul timpului liber.

Fiecare din elementele rubricii necesita documentare înprealabil, cãutarea protagoniºtilor, metode de convingerea unor specialiºti în domeniu pentru a comenta unelesituaþii, timp ºi efort pentru realizarea ºi prelucrareamaterialelor radiofonice. Abordarea fiecãrui subiect s-abucurat de o complexitate imperios necesarã unor astfelde teme. În acest sens, pot menþiona diversitatea degenuri jurnalistice folosite: sondaje, interviuri, reportaje,comentarii, studii de caz, istorii cu dimensiune umanã.

CU PREÞUL TIMPULUI LIBER, PENTRUREALIZAREA UNEI RUBRICI DE SÃNÃTATE


Istoriile cu dimensiune umanã s-au bucurat de un maresucces la ascultãtori, aºa cum aveam sã aflãm la câtevazile dupã difuzarea rubricii. Tocmai pentru faptul cãreprezintã un model nou de reflectare a unei teme laRadio Moldova, prin prisma personalizãrii fiecãruicomportament nesãnãtos, manifestat de cãtre tineri.

Revenind la impactul acestei rubrici, este de remarcatfaptul cã dupã difuzarea câtorva ediþii, urmãtoarele temepentru rubricã erau sugerate chiar de cãtre ascultãtori,care de cele mai multe ori erau adolescenþi ºi tineri. Auexistat cazuri în care chiar pãrinþii acestor copii nesugerau la ce situaþii din viaþa tinerilor ar trebui sã nereferim. Astfel de solicitãri mã duceau la gândul cã pãrinþiinu se încumetã sã discute cu propriii copii la temasexualitãþii, din motive pe care le cunoaºtem cu toþii: fricã,prejudecãþi, insuficienþa de informaþii ºi cunoºtinþe, chiarlipsa deprinderii de a comunica eficient. Astfel, odatã cudifuzarea celor 30 de ediþii ale rubricii �Cu ochii în 4..�,cred cã am devenit un sprijin de încredere nu doar pentruadolescenþi ºi tineri, dar ºi pentru pãrinþi ºi profesori.


Sper într-o continuare frumoasã a colaborãrii cu tineriijurnaliºti la realizarea altor rubrici ºi emisiuni la RadioMoldova pentru binele beneficiarului nostru direct:ascultãtorul tânãr.

În final, þin sã mulþumesc pentru contribuþia adusa larealizarea rubricii urmãtorilor Prieteni ai emisiunii �ForþaJunimii�: Veronica Boboc, manager Centrul Media pentruTineri, Irina Tribusean, Olesea Pinteac, Radu Ursu, NataPârgari, tineri jurnaliºti, Andrei Mâþu, regizor artistic.


Vitalie DOGARU, Corespondent�Europa Liberã�, Lector superiorla Facultatea de Jurnalism ºiªtiinþe ale Comunicãrii,Universitatea de Stat dinMoldova

CINE trebuie sãinstruiascã tineriijurnaliºtiDe multe ori se creeazã impresiacã de instruirea tinerilor jurnaliºtitrebuie sã se ocupe greii greilor:marii editori de la ziare sau ceimai tari jurnaliºti de pe lapublicaþii periodice ºi posturi deradio ºi tv. Cei care susþin ideeamizeazã pe verva coloratã stilistica primilor sau pe �tãiºul� cuvintelordin reportajele ºi interviurile celordin urmã. Sunt de acord cãexperienþa vedetelor mass-mediatrebuie prezentatã tinerilorjurnaliºti, dar este oare de ajunssã cunoºti bucãtãria unui mare�artist� ca sã poþi realiza ceva pepotrivã?

Cinci întrebãri ºi rãspunsuripentru eventuali organizatoride cursuri ºi instructori dejurnalism pentru tineri

Jurnaliºtii care au reuºit sã-ºi facãun nume în presa din RepublicaMoldova se bucurã depopularitate în rândurile tinerilorreporteri. Ei sunt apreciaþi ºirespectaþi pentru toate meritele pecare le au. Tinerii nu o singurãdatã vor sã se întâlneascã ºi sãdiscute cu ei despre �problemelecreaþiei�. Dupã discuþii, atât unii,cât ºi ceilalþi, �se molipsesc� unulde altul de un la fel de optimismîn ceea ce priveºte viitorul. Tineriise vãd mari gazetari, iar mariigazetari se conving cã nulucreazã în zadar.

Din experienþa Centrului Mediapentru Tineri care organiza curegularitate Cluburi de Presã cuparticiparea jurnaliºtilor notorii sepoate spune cã aceºtia nuîntotdeauna dispun de timppentru aºa-zisul schimb deexperienþã cu tinerii ºi nu au opregãtire didacticã necesarãpentru a facilita transferul deinformaþii.


De multe ori, dupã întâlnirile cumarii editori ºi jurnaliºti, tinerilorreporteri li se aprofundeazãdorinþa de a scrie editoriale,comentarii ºi interviuri cu lideripolitici ºi oameni prosperi. Nu estenimic rãu în aceste porniri, darpentru a face asemenea lucrurieste nevoie de mai multãexperienþã, iar aceasta nu se ia ºinici nu se învaþã din discuþii laCluburi de Presã.

În cele din urmã, putem observamai multe avantaje ºi dezavantajeale instruirii tinerilor jurnaliºti cuajutorul vedetelor mass-media.Deºi au o bogatã experienþã îndomeniu, aceste staruri nu preaºtiu cum s-o împartã, nu audepinderi pedagogice. Nu putemafirma cã ei nu vor sã seîntâlneascã cu tinerii pentru miciseminare, dar întotdeauna au derezolvat lucruri care sunt maiimportante pentru activitãþile lorcurente. ªi în fine apareîntrebarea la ce bun sã se impliceîn instruire o vedetã, odatã ceexistã specialiºti în acestdomeniu.

Teoreticienii mass-media sunt oaltã categorie de instructori peumerii cãrora sunt puse deseoritoate procesele de instruire aviitorilor jurnaliºti. Înzestraþi culecturi de specialitate, interpretãri,

configurãri ºi compartimentãri alecelor mai noi teorii despre presadin diferite perioade, aceºtiaprovoacã nedumerire în rândurilecursanþilor ºi devin la fel de�îndrãgiþi� ca ºi profesorii dematematicã pentru restanþieri.

Teoreticienii mass-media nu sedeosebesc cu nimic de vedetelemass-media în ceea ce priveºtetimpul acordat carierei. Ceea ce îiîndepãrteazã pe unii de alþii estelocul în care ei ºi-au construitcariera. Unii au stat în biblioteci,iar alþii pe teren sau în studiouri.De aceea ºi unii ºi alþii vorbesc depe poziþii greu de atins pentrutinerii jurnaliºti, fie cã sunt preateoretice, fie cã nu sunt accesibileoricãrui reporter.

Teoreticienii mass-media dispunde un arsenal mare de tehnici deinstruire, pot sã explice, din punctde vedere teoretic, cum staulucrurile începând de la stabilireaunui subiect ºi terminând cuapariþia lui în mass-media, dar nule ajunge simþ practic. De aceea,uneori, nu se bucurã decredibilitate în tot ceea ce fac.Teoreticienii pun accentul maimult pe explicaþii ºi interpretãri, peanaliza materialelor ºi nu atragatenþia cuvenitã lucrãrilor practice,deoarece la acest capitol ei suntrupþi de realitãþile cu care se


confruntã reporterii. Lipsaexperienþei în mass-media îitransformã pe aceºti instructori înbuni oratori ºi mai puþin înpersoane care îi pot ajuta pe tinerisã înþeleagã cum se face o ºtire.

Trainerii din strãinãtate suntinstructorii care se bucurã demare interes pe piaþa localã, chiardacã, pe alocuri, experienþajurnaliºtilor din afarã este mai multun fapt divers decât unul util. Îmiaduc aminte de un curs cu untrainer din Marea Britanie la carepovestirile lui despre condiþiile demuncã ºi salarii erau ascultate cuun interes deosebit, ceea ce nu sepoate spune ºi despre prelegeriledespre metodele de obþinere ainformaþiei. ªi asta pentru cã mulþiconsiderã cã mass-media depeste hotare are alte principii delucru, spre care tinde ºi RepublicaMoldova, dar care la moment potfi aplicate cu greu în procesul detranziþie în care se aflã presamoldoveneascã.

Cu toate acestea, cursurile deinstruire desfãºurate cu ajutorultrainerilor din strãinãtate sunt bineapreciate. În Republica Moldovaexistã deja mai mulþi experþistrãini, al cãror nume este familiartinerilor jurnaliºti. Meritulinstructorilor strãini este cã ei ºtiusã se dedice întru totul cursurilor,

au programe bine conturate,experienþã în relaþiile cu studenþiiºi sunt deschiºi ideilor noi care potparveni de la cursanþi.Dezavantajul cursurilor cu traineriidin afarã constã în faptul cã dupãele se întrerupe orice legãturã cutrainerul, iar tinerii se ciocnesc decu totul alte realitãþi decât cele încare au lucrat în timpul exerciþiilorpractice.

În situaþia în care atât vedetelemass-media, cât ºi teoreticieniimass-media fie cã nu se bucurãde credibilitate, fie cã nu au timppentru activitãþile cu tinerii, iartrainerii strãini sunt departe derealitãþile moldovene, apare


întrebarea fireascã cine, totuºi,trebuie sã instruiascã tineriijurnaliºti?

Mai mulþi ani la rând principaleleinstituþii care se ocupã deinstruirea jurnaliºtilor � CentrulIndependent de Jurnalism ºi, mairecent, Centrul Media pentruTineri � au lucrat la formareainstructorilor locali pentrumass-media. Aceste persoane aufost selectate ºi pregãtite atât lanivel naþional, cât ºi internaþional.În marea lor parte instructorii localipentru mass-media sunt jurnaliºticu experienþã care pe lângãdepinderile practice acumulate peparcursul activitãþii lor în media,posedã tehnici de instruire îndomeniul jurnalismului.

Avantajele unor cursuri condusede instructorii locali sunt maimulte:

� cunosc necesitãþile mass-medialocale ºi pot insista pe tehnicicapabile sã înlãture anumitelacune;

� deþin metode de lucru cuparticipanþii la seminare pentru adiversifica activitãþile în cadrulacestora;

� se bucurã de credibilitatedatoritã experienþei lor acumulateîn cadrul unor mass-media

recunoscute în RepublicaMoldova ºi chiar a unor experienþecu mass-media din afarã;

� iniþiazã discuþii pe margineaproblemelor cu care se confruntãmass-media þinând cont de ceiprezenþi la seminar;

� fac trimitere la cazuri concrete ºirelevante din experienþa personalãsau a colegilor;

� pãstreazã legãtura post-cursdintre trainer ºi cursant.

DE CE este nevoiede instruire

Întreaga instruire a tinerilorjurnaliºti trebuie sã aibã la bazãîndepãrtarea unor cliºee pe careîncearcã sã le cultive ºi sã lemenþinã unii coordonatori adulþidin cadrul publicaþiilor ºcolare, decele mai dese ori profesori delimbã ºi literaturã românã.Aceºtia, fie din intenþii nobile, fiedin teamã de a nu avea problemecu direcþia ºcolii, încearcã sãmenþinã un control strict asupracelor publicate. Visul lor este sãfacã din publicaþia ºcolãreascã unfel de gazetã de perete frumoscoloratã, dar fãrã conþinut, sau unfel de revistã literarã în care sã sepublice cele mai reuºitecompuneri ºi poezii ale


eminenþilor ºcolii. De cele maimulte ori, ziarele ºcolare îmbinãaceste douã tendinþe.

Tinerii jurnaliºti trebuie sã ºtie cãrolul mass-media este altul decâtcel al literaturii ºi cã presa atacãprobleme curente ºi nu eterne, cãdincolo de cuvintele frumosaranjate orice text trebuie sãredea cât mai veridic realitãþile cucare ne confruntãm. Pentru mass-media nu este de ajuns sã poþi sãscrii frumos ºi despre orice, aici secere sã identifici probleme ºioameni care pe care sã îi prezinþicât mai corect ºi pe înþelesultuturor. Trainerul va trebui sãcultive spiritul de observaþie altinerilor colaboratori ai gazetei ºisã-i încurajeze sã abordeze ºiprobleme care îi afecteazã.

Transformarea ziarului ºcolardin caiet cu poezii în ziar desprecomunitatea ºcolarã poate fi uºorrezolvatã chiar ºi la o simplãîntâlnire cu tinerii jurnaliºti cãrorali se explicã funcþiile mass-media.Mult mai greu se îndreaptãlucrurile în situaþia în carecoordonatorul adult are rolul de�supraveghetor� al publicaþiei.Spre deosebire de coordonatorulredactor care lucreazã mai multcu textul, coordonatorul �cenzor�impune anumite teme ºi lasã dedorit la calitatea scrisului.

În ambele situaþii, cursurile deinstruire vor pune accentul pestructura redacþiei, menþionândrolul autoadministrãrii publicaþieide cãtre colegiul de redacþie.O atenþie deosebitã se va atrageºi asupra organizãrii muncii încadrul ziarului ºcolar, astfel casã fie limitatã implicarea adulþilorîn activitatea acestuia.

Din observaþiile proprii pot spunecã acolo unde este prezent unprofesor, fie cã este vorba de unseminar sau de lucru în redacþie,lucrurile se complicã cu mult.Tinerii sunt mai inhibaþi ºiexagerat de corecþi în tot ceea cespun ºi fac, de aceea estenecesar ca seminarele de instruiresã aibã loc în condiþii prietenoasetinerilor, iar pentru profesori sã fieorganizate alte cursuri. Dacã estenevoie.

CUM se faceinstruirea tinerilor

Dincolo de iniþierea în jurnalisticãfãcutã în cadrul unor întâlniri descurtã duratã, instruirea tinerilortrebuie sã fie bine chibzuitã ºi cuobiective clare. Pentru ca oriceactivitate sã aducã rezultatelescontate este nevoie de o bunãstudiere a situaþiei presei ºcolare,a necesitãþilor acesteia ºi a


acþiunilor care trebuie întreprinsepentru îmbunãtãþirea situaþiei.

De multe ori se creeazã impresiacã mult mai importante sunttrainingurile în sine decâtactivitãþile din cadrul lor. Studiindlista cu ofertele de instruire,deseori te poþi întreba ceurmãresc acestea ºi ce se vaschimba dupã trei sau osãptãmânã de instruire.

La pregãtirea tinerilor jurnaliºtieste bine sã se ia în consideraþiede ce au nevoie aceºtia ºi numaidupã asta sã se structurezeprogramul uni seminar. În cazcontrar, atunci când se faceprogramul ºi se cautã audienþãpentru el, impactul va fi foarteredus ºi celor prezenþi le va venifoarte greu sã înþeleagã care aufost scopurile activitãþii deoareceimportanþa temei pentru audienþãeste minorã.

În cazul unei publicaþii sau al unuigrup de publicaþii care seconfruntã cu aceleaºi problemeeste mai bine sã se organizezeconsultaþii particulare decât sã sefacã un seminar pentru toatepublicaþiile. Oricare ar fi modul deinstruire este bine ca acesta sãconþinã mai multe activitãþi prac-tice. Ele nu plictisesc ºi îi fac petineri sã înþeleagã mai bine unele

lucruri care se dau mai greu doardin simple explicaþii.

Numai în timpul aplicãrii în practicãa obiectivelor propuse tineriijurnaliºti pot înþelege pe deplincare sunt farmecul ºi greutãþilejurnalismului. Activitatea practicã îlajutã mult ºi pe trainer, pentru cã îlface sã descopere la timp uneleprobleme cu care se confruntãtinerii ºi sã intervinã cu explicaþii ºiexerciþii practice capabile sãlãmureascã ce ºi cum.

Desigur cã toate acestea pot fiuºor depãºite numai în condiþiileîn care centrele de instruire suntechipate cu tehnica necesarã ºidispun de condiþii care corespundnecesitãþilor editãrii unui ziar saudifuzãrii unor emisiuni de calitate.

UNDE se faceinstruirea

Existã douã rãspunsuri la aceastãîntrebare. În studiouri ºi redacþiibine echipate sau în cadrul uneiredacþii de la un ziar ºcolar. A treiavariantã - în orice alt local -implicã mai multã imaginaþie dinpartea trainerului ºi a cursanþilor,deoarece îi pune pe cursanþi într-osalã de conferinþe spaþioasã, darcare nu presupune condiþii delucru pentru tinerii jurnaliºti.


Cursurile organizate în studiouri ºiredacþii bine echipate sunt foarteutile. Ele oferã posibilitateaparticipanþilor sã transfere înpracticã cele studiate ºi totodatã sãînsuºeascã noi modele de lucru. ÎnChiºinãu existã deja câteva centrecare oferã aceastã posibilitate ºicursanþii au posibilitatea nu numaisã simuleze anumite activitãþi, cichiar sã producã emisiuni ºipublicaþii pe parcursul unui semi-nar. Centrul Media pentru Tineriare un studio radio la care suntproduse emisiuni care sunt plasateulterior la diferite posturi de radio.

Dacã în cazul primei variante,tinerii au posibilitatea sãînsuºeascã noile tehnologii ºichiar sã le aplice în practicã,atunci în cadrul seminarelordesfãºurate în redacþii ºcolaretrebuie sã se punã accentul pe omai bunã organizare a activitãþiiacestora, þinându-se cont deproblemele cu care se confruntãacestea. Cursurile vor fiprogramate mai mult pe schimbde experienþã între trainer ºi tinerijurnaliºti ºi identificarea unorsoluþii pentru o mai bunã activitatechiar în condiþiile existente.

Varianta cursurilor în localurineadecvate pentru activitateaeditorialã lasã de dorit din maimulte puncte de vedere.

Activitãþile programate vor puteadepãºi cu greu instruirea dedragul instruirii ºi cursul nu îºi vaatinge scopul de a le arãta tinerilorjurnaliºti modele utile ºi practicepentru munca lor de zi cu zi încadrul redacþiilor.

CÂND se faceinstruirea

La acest capitol organizatorii decursuri ºi trainerii de jurnalismpentru tineri trebuie sã þinã contde faptul cã activitatea de bazã aacestora este ºcoala, iar ziarelesunt mai degrabã un hobbypentru ei. Cu cât mai bunã va fiprestanþa elevilor în cadrul orelorde la ºcoalã, cu atât mai bun va fiºi ziarul, iar reporterii se vorbucura de mai mult respect ºicredibilitate în rândurile colegilor.Aici nu trebuie sã se înþeleagã cãtoþi membrii colegiilor de redacþietrebuie sã fie eminenþi sutã lasutã, dar nici cu restanþieri cronicinu poþi face un ziar bun.

Seminarele se vor organiza întimpul liber de ºcoala: dupã ore sauîn vacanþe. Este acceptatã ºi ideeaca unele cursuri sã fie desfãºurateºi în weekend-uri, dar se va þinecont ca ele sã nu rãpeascã preamult timp liber ºi ca activitãþile sãaibã un caracter mai lejer.


Tineriiºi mass-mediaImagini ºocante

Unele dintre cele mai puterniceimagini ale tragediei, conflictelor sausperanþei prezentate de media auimplicat copiii.

Folosirea imaginilor cu tineri ºi copiiimplicaþi în ororile rãzboiului, crimeiºi dezastrelor naturale solicitã bunsimþ ºi delicateþe. Înºiºi foto-jurnaliºtii se plâng de faptul cãimaginile realizate de ei sunt folositeîn mod nepotrivit ºi în afaracontextului în care au fost fãcute.Lucrãtorii sociali se plâng deprezenþa camerelor de luat vedericare fotografiazã copii neajutoraþi întabere de refugiaþi, fãrã sãbãnuiascã faptul cã frica ºitraumatismele copiilor ar putea fichiar rezultatul contactului neaºteptatcu jurnaliºtii strãini. Organizaþiilenon-guvernamentale care segrãbesc sã reproºeze cã mass-media încalcã drepturile copilului arputea ele însele sã exploatezeimagini patetice ale copiilor ºitinerilor pentru a strânge fonduri. Im

agin

e: U

NIC

EF

/Gia

com

o P

irozz

i

ANEXE


Acesta este un complex de provocãripentru care nu existã soluþii simple.În care circumstanþe valoarea denoutate a evenimentului depãºeºteinteresul superior al copilului? Cetehnici sunt potrivite pentru aconstrui imaginea unor copii ºi tineri,mai ales pentru a ilustra subiecteleîn care identificarea copiilor ºitinerilor ar putea atrage riscuri?

Pentru aceste motive, Centrul deReabilitare al Fundaþiei pentruProtecþia Drepturilor Copilului dinThailanda solicitã jurnaliºtilor ºiprofesioniºtilor media completareaunui chestionar detaliat înainte de aacorda dreptul de acces la proiectulsãu. Aceastã practicã este prezentãîn mai multe þãri ºi ar putea servidrept exemplu pentru obþinerea uneiatitudini sensitive a jurnaliºtilor ºifotografilor faþã de protagoniºtiisubiectelor lor aflaþi în situaþii de risc.http://www.unicef.org/magic/briefing/childmedia_images.html

Chestionar pentrujurnaliºti, elaboratde Centrul de Reabilitareal Fundaþiei pentruProtecþia DrepturilorCopilului (Thailanda)

Centrul pentru Protecþia DrepturilorCopilului lucreazã cu persoanetinere, în special fete ºi femei tinere,care au fost supuse unor abuzuriserioase din partea bãrbaþilor. Foartemultã informaþie pe care Centrul a

obþinut-o de-a lungul anilor estedeosebit de sensibilã.Pentru a proteja aceºti copii ºi tineriîmpotriva unor noi traumatisme, ºipentru a face vizitele jurnaliºtilordeopotrivã folositoare pentru mass-media, personal ºi protagoniºtiisubiectelor media, Centrul solicitãcompletarea urmãtorului chestionar.

1. Care sunt obiectivele viziteiDumneavoastrã?

2. Puteþi explica într-un mod cât maiclar posibil ce fel de informaþie doriþisã obþineþi de la Centru (alãturaþi,dacã este posibil, o listã cu întrebãrila care aþi dori sã aflaþi rãspunsuri).Cum putem sã pregãtim mai binevizita Dumneavoastrã?

3. Cum intenþionaþi sã folosiþi informaþiape care veþi primi-o de la Centru?

4. Dacã sunteþi jurnalist, sunteþiindependent sau lucraþi pentru oediþie periodicã?

5. Aþi putea sã ne expediaþi câtevacopii ale unor articole pe care le-aþiscris în domeniul drepturilor copiluluiînaintea vizitei Dumneavoastrã?

6. Dacã sunteþi foto-jurnalist, aþiputea aduce în timpul vizitei unportofoliu cu lucrãrileDumneavoastrã?

7. Dorim sã ne puneþi la dispoziþiecâte o copie a fiecãrui subiect îndomeniul protecþiei drepturilorcopilului pe care l-aþi realizat cuocazia vizitei Dumneavoastrã. Acestlucru va fi foarte util pentru muncanoastrã.


Jurnaliºtii sunt rugaþi sã þinã cont:Marea majoritate a vizitatorilor nu auacces la azilurile noastre. Totuºi,atunci când vizitatorilor li se permitesã viziteze un centru de reabilitare,sunt aplicate urmãtoarele reguli:

1. Întrebãrile adresate tinerilor aflaþiîn azil nu trebuie sã menþionezetrecutul, pentru cã aceasta ar puteasã le cauzeze noi traumatisme.

2. Alte întrebãri ar putea fireadresate psihologului, lucrãtoruluisocial sau asistenþilor din cadrulcentrului.

Alte informaþii despre Centrul deReabilitare al Fundaþiei pentruProtecþia Drepturilor Copilului pot figãsite la adresa: http://www.thaichildrights.org/

http://www.unicef.org/magic/users/media_guide3.html

Pagina Web UNICEF MAGIC (MediaActivities and Good Ideas by, withand for Children)



1. Fotografii trebuie sã încerce sã renunþe la producereaimaginilor cu tineri ºi copii în lenjerie, în special pentrucataloage comandate prin poºtã (o sursã cunoscutã ºiuºor accesibilã de materiale pornografice).

2. Colecþiile de fotografii cu copii ºi tineri gãzduite debibliotecile publice trebuie monitorizate cu atenþie, pentrua fi sigur dublu de faptul cum vor fi utilizate acestea.

3. Manipularea fotografiilor, secvenþelor ºi filmelor, înspecial a spoturilor video unde copiii ºi tinerii sunt folosiþipe larg, trebuie evitatã. (Un pãrinte a fost întrebat dacãbãiatul lui ar putea fi filmat în timp ce danseazã ºi îºiscoate cãmaºa � intenþia a fost de a suprapune apoicapul surorii sale pe corpul lui. Mama a refuzat ºimanipularea nu s-a produs).

4. Nici un copil ºi nici un tânãr nu ar trebuie sã meargã laºedinþe foto fãrã însoþitor.

5. Însoþitorul trebuie sã dispunã de dreptul de a se afla tottimpul în aceeaºi odaie unde lucreazã copilul sauadolescentul. Dacã într-un moment însoþitorul simte cãtânãrul sau copilul este abuzat, intimidat sau suprasolicitat,ea/el trebuie sã aibã dreptul de a retrage adolescentul saucopilul din sesiune fãrã a returna plata � mai ales încazurile în care copilului sau tânãrului i se cere sã facãceva foarte diferit de ceea ce s-a angajat sã facã.

GHID DE CONDUITÃ AL ASOCIAÞIEIFOTOGRAFILOR PENTRU ACTIVITÃÞICE IMPLICÃ TINERII ªI COPIII


6. Un însoþitor nu trebuie sã lase niciodatã copilul sauadolescentul singur într-o sesiune foto, oricât de plictisitor arfi sã stai aºezat ºi sã aºtepþi sfârºitul ºedinþei.

7. Dacã pãrintele nu-ºi poate conduce copilul sauadolescentul la sesiunea fotograficã, ea/el ar trebui sãcomunice fotografului numele însoþitorului ºi sã se asigurecã fotograful are numãrul de telefon pentru a contactapãrintele/pãrinþii în caz de urgenþã.

8. Copiilor ºi tinerilor nu ar trebui sã li se permitã sãcãlãtoreascã neînsoþiþi cu taxiul. Dacã aceasta este într-adevãr necesar, trebuie folosit un taxi cu radio control pentrua menþine copilul sau adolescentul în contact cu un adult pecare acesta îl cunoaºte.

9. Dacã un copil (de obicei, un adolescent) pleacã la osesiune foto fãrã însoþitor, agenþia ºi fotograful/clientul

Imag

ine:

UN

ICE

F/G

iaco

mo

Piro

zzi


trebuie anunþaþi înaintea ºedinþei ºi trebuie beneficieze dedreptul de a anula sesiunea dacã nu doresc sã-ºi asumeresponsabilitatea pentru copil sau adolescent. În oricemoment, numãrul de contact al pãrinþilor trebuie sã fiedisponibil în caz de urgenþe.

10. Adesea copiii ºi tinerii muncesc prea mult sau se simtobosiþi în faþa camerelor de luat vederi. Sunt necesarerecomandãri stricte privind durata de timp cât poate lucrafiecare categorie de vârstã.

11. Pãrinþi ar trebui informaþi ºi educaþi, posibil prinintermediul revistelor pentru femei, ce înseamnã activitãþide modelling normale ºi care sunt anormale. Foarte mulþipãrinþi sunt entuziasmaþi de faptul cã adolescenþii ºi copiiilor sunt fotografiaþi încât îi pun în situaþii potenþialpericuloase.

http://www.unicef.org/magic/users/media_guide2.html


Principii etice privind relatarea despre copii ºi tineri1

Realizarea unui subiect cu implicarea copiilor ºiadolescenþilor reprezintã o provocare pentru profesioniºtiimedia. Simplul fapt al descrieri unei situaþii în care se aflãcopiii riscã sã le prejudicieze acestora securitatea sau sã-iexpunã stigmatizãrii.

Fondul Naþiunilor Unite pentru Copii (UNICEF) a elaborataceste principii pentru a-i ajuta pe jurnaliºtii carerealizeazã subiecte despre copii ºi tineri. Aceste principiiþin cont de vârsta copiilor ºi de caracterul delicat al temei.De asemenea, ele vor sprijini cele mai bune intenþii alereporterilor: sã serveascã marele public fãrã a prejudiciadrepturile copilului.

I. PRINCIPII

1. Demnitatea ºi drepturile tuturor copiilor trebuierespectate în orice circumstanþe.

2. Atunci când reporterii realizeazã un reportaj sau uninterviu, ei trebuie sã trateze cu deosebitã atenþie dreptultuturor copiilor la confidenþialitate ºi respect pentru viaþaprivatã, sã respecte dreptul copilului de a fi ascultat, de aparticipa la luarea deciziilor care îl afecteazã ºi la protecþieîmpotriva tuturor formelor de violenþã.

PRINCIPII ETICE PROMOVATE DE UNICEFÎN RELATAREA DESPRE COPII ªI TINERI

1 UNICEF. Ethical guidelines. Principles for ethical reporting on children, http://www.unicef.org/media/media_tools_guidelines.html.


3. Interesul superior al copilului trebuie sã prevalezeasupra tuturor celorlalte consideraþii, inclusiv pledoariapentru copii ºi promovarea drepturilor copilului.

4. Atunci când este determinat interesul superior alcopilului, trebuie þinut cont de dreptul copilului la opinie, înfuncþie de vârsta ºi maturitatea sa.

5. Persoanele cele mai apropiate copilului, cel mai bineplasate pentru a evalua situaþia acestuia, trebuieconsultate cu privire la consecinþele politice, sociale ºiculturale ale subiectului realizat.

6. Nu vor fi publicate în nici un caz articole sau fotografiicare riscã sã-l plaseze pe copil, pe fraþii ºi surorile lui sauprietenii lui în situaþii de risc, chiar dacã este schimbatãsau nu este folositã deloc identitatea acestora.

II. PRINCIPII DIRECTOARE PENTRU INTERVIURILECU COPII ªI TINERI

1. Nu vor fi aduse daune nici unui copil; vor fi evitateîntrebãri, atitudini ºi comentarii ce reflectã judecãþi devaloare, care nu sunt sensibile la valorile culturale, carepun copilul în pericol sau îl expun umilirii, ori îl rãnesc prinreamintirea evenimentelor traumatizante.

2. La alegerea copiilor pentru interviu nu vor fi discriminãribazate pe sex, rasã, vârstã, confesiune, statut social,educaþie sau capacitãþi fizice.3. Nu vor fi fãcute înscenãri. Nu i se va solicita copilului sãpovesteascã o istorie sau sã facã alte lucruri dacã acesteanu fac parte din propria lui experienþã.

4. Se va asigura ca însuºi copilul sau îngrijitorul lui sãcunoascã faptul cã vorbeºte cu un jurnalist. Reporterultrebuie sã explice în debutul interviului ºi modul în care vafi folosit materialul.


5. Va fi obþinutã permisiunea copilului sau a persoaneicare este responsabilã de acesta pentru toate interviurile,materialele video ºi, pe mãsura posibilitãþii, a fotografiilor.Când este posibil ºi potrivit, acest accept trebuie obþinutîn scris. Permisiunea trebuie obþinutã fãrã a se exercitapresiuni asupra copilului sau persoanei care îl îngrijeºte ºise va asigura cã el înþelege cã face parte dintr-un articolcare riscã sã fie difuzat în þarã sau în strãinãtate. Se vaveghea ca permisiunea copilului sã fie obþinutã în limbasa maternã ºi cã decizia este luatã cu acordul unui adultîn care copilul are încredere.

6. Se va acorda atenþie locului ºi modului în care copiluleste intervievat. Numãrul reporterilor care intervieveazã ºia fotoreporterilor va fi limitat. Încercaþi sã vã asiguraþi cãinterlocutorul dumneavoastrã se simte confortabil ºi cãacest copil poate sã-ºi povesteascã istoria fãrã presiunidin exterior, inclusiv fãrã presiunea persoanei care puneîntrebãri. În timpul interviurilor filmate sau înregistrãrilorradio, þineþi cont de decorul vizual sau audio ºi cã acestdecor ar putea sã sugereze unele lucruri vizavi de copil,de viaþa ºi de istoria sa. Se va asigura cã securitateacopilului nu este compromisã dacã sunt difuzate imaginifilmate în familia ºi comunitatea sa ori mediul în carelocuieºte.

Imag

ine:

UN

ICE

F/C

ristin

a P

uþun

tica


III. PRINCIPII DIRECTOARE PRIVIND REPORTAJELEDESPRE COPII ªI TINERI

1. Nu va fi accentuatã stigmatizarea copilului; jurnaliºtiivor evita sã eticheteze copiii ºi tinerii ºi sã descrie manieraîn care au fost expuºi represiunilor, inclusiv violenþelorfizice ºi psihice, sau discriminãrii ori excluderii dincomunitãþile lor.

2. Va fi descris întotdeauna contextul exact al articoluluisau imaginii ce implicã un copil.3. Va fi schimbat întotdeauna numele ºi nu va fi dezvãluitãvizual identitatea tuturor copiilor ce urmeazã:

a. Victime ale abuzului sau exploatãrii sexuale,

b. Autori abuzului sexual sau actului de violenþã fizicã,

c. Persoane seropozitive, persoane care trãiesc cu SIDAsau au decedat de boli asociate SIDA, chiar dacã copilul,pãrintele sau îngrijitorul au autorizat aceasta de o manierãinformatã,

d. Persoane acuzate sau culpabile de crimã.

4. În anumite circumstanþe, atunci când un copil riscã sãdevinã victimã a represiunilor, va fi schimbat numele ºi nuva fi dezvãluitã vizual identitatea copiilor care urmeazã:

a. Un copil soldat, fost sau actual,

b. Un solicitant de azil, un refugiat sau persoanãdeplasatã în interiorul þãrii sale.

5. În anumite cazuri, folosirea identitãþii copilului � anumelui sãu sau a fotografiei în care poate fi recunoscut �îi poate servi interesul sãu superior. Totuºi, când estefolositã identitatea copilului, el trebuie sã rãmânã protejatîmpotriva oricãrei stigmatizãri ºi tuturor formelor deviolenþã.


Iatã unele exemple de asemenea cazuri speciale:

a. Atunci când un copil iniþiazã o discuþie cu un reporter,dorind sã-ºi exercite dreptul sãu la liberã expresie ºidreptul sãu de a-ºi face auzitã opinia.

b. Atunci când un copil participã la activitãþi comunitaresau face parte dintr-un program de mobilizare socialã ºiþine sã fie identificate de aceastã manierã.

c. Atunci când un copil este angajat într-un programpsiho-social iar dezvãluirea numelui ºi identitãþii este oparte a dezvoltãrii sale sãnãtoase.6. Este obligatorie obþinerea confirmãrii pentru tot ce aspus copilul de la alþi copii sau de la un adult, de preferatde la ambii.

7. În caz de incertitudine privind securitatea copilului,jurnaliºtii vor pregãti reportajul despre situaþia generalã acopiilor ºi nu despre situaþia unui copil aparte.

IV. UTILIZAREA MATERIALELOR DE COMUNICAREALE UNICEF

Toate materialele UNICEF sunt protejate prin drepturi deautor, inclusiv texte, fotografii, imagini, casete sau imaginivideo. Permisiunea pentru reproducerea unei pãrþi amaterialelor UNICEF trebuie obþinutã de la biroul UNICEFºi aceasta va fi acordatã dacã principiile expuse în acestdocument sunt respectate.

Convenþia Naþiunilor Unite cu privire la Drepturile Copilului; ChildRights and the Media: Guidelines for Journalists, InternationalFederation of Journalists; Media and Children in Need of SpecialProtection, (internal document), UNICEF�s Division of Communi-cation; Second International Consultation on HIV/AIDS andHuman Rights, United Nations Secretary-General.


AUTORI

Igor GUZUN este lector superior la Facultatea de Jurnalismºi ªtiinþe ale Comunicãrii, Universitatea de Stat din Moldova� titular al cursului �Jurnalism pentru dezvoltare umanã�.

Vsevolod CIORNEI este redactor-ºef adjunct la revista�Sãptãmâna�.

Veronica BOBOC este manager al Centrului Mediapentru Tineri.

Aurelia GUZUN este, între 2003 ºi 2005, consultantpentru proiecte media pentru tineri, Programul Sãnãtatea,Dezvoltarea ºi Participarea Tinerilor, UNICEF Moldova.

Steven YOUNGBLOOD este profesor de jurnalism laUniversitatea Park din Parkville, Missouri, Statele Uniteale Americii.

Iulia BUZENCO este editor-coordonator, Proiectul deEmisiuni pentru Adolescenþi ºi Tineret, Radio Moldova.

Vitalie DOGARU este lector superior la Facultatea deJurnalism ºi ªtiinþe ale Comunicãrii, Universitatea de Statdin Moldova � titular al cursurilor de Jurnalism radio ºiJurnalism de investigaþie. Corespondent la Postul de radio�Europa Liberã�.


RESURSE

UNICEF MoldovaStr. 31 August 1989, 131, Chiºinãu, 2005Tel. 22-00-34Fax 22-02-44E-mail: [email protected]

Centrul Media pentru TineriStr. Drumul Viilor, 30/2, Chiºinãu, 2021Tel/fax : 73-14-52E-mail: [email protected]

Facultatea de Jurnalism ºi ªtiinþe ale Comunicãrii,Universitatea de Stat din MoldovaStr. Alexei Mateevici, 60, Blocul Central, Chiºinãu, 2012Tel. 57-76-03Tel/fax: 57-76-01www.usm.md/jurn

Centrul Naþional de Resurse pentru TineriStr. Serghei Lazo, 15, Chiºinãu, 2004Tel./fax: 23-28-87, 23-88-91E-mail: [email protected]

Centrul Independent de JurnalismStr. ªciusev, 53, Chiºinãu, 2012Tel. 22-75-39, 21-36-52Tel/fax: 22-66-81www.ijc.md

Centrul Video pentru TineriStr. Tudor Vladimirescu, 1/1, Chiºinãu,Tel.: 44-64-99E-mail: [email protected]

Centrul Tânãrului JurnalistStr. str. Puºkin, 22, Casa Presei, etajul cinci, of. 520, Chiºinãu,2012Tel. 23-27-36E-mail: [email protected]

Imaginea tinerilor - MediaForum · 31-08-1989 · la câteva mii, realizeazª subiecte radio în...

Documents

Transcript of Imaginea tinerilor - MediaForum · 31-08-1989 · la câteva mii, realizeazª subiecte radio în...