-------

Ileana ILIE

Decebal N. TOD~RI[~

De o lung@ perioad@ de timp, nimic nu pares@ se întâmple pe frontul euro - leu. Dup@câteva zile de reglaj, leul a intrat, din ianua-rie, pe un palier al stabilit@]ii situat între 3,60}i 3, 79. E o marj@ destul de redus@, dac@e s@ ]inem cont de volatilitatea de alt@ dat@.Precedentele }ase luni au ar@tat cu totul alt-fel din acest punct de vedere. Iulie, anul tre-cut, prindea leul la cea mai ridicat@ cota asa, o cot@ deja celebr@: 3,1112. Au urmat}ase luni agitate, }ase luni în care leul a pier-dut teren de la o zi la alta, pierderi însem-nate care l-au dus, în noiembrie, la 3,6221.

Promovarea vânz@rilorproduce rezultate mai rapidde cât orice alt@ activitate demarketing. Pentru ca ovânzare s@ fie considerat@pro mo ]ional@, indiferent dac@este vorba despre o vânzarecu am@nuntul, o vânzare cashand carry, sau o prestare deservicii, aceasta trebuie s@îndeplineasc@ urm@toarele con -

di]ii: s@ nu fie efectuat@ în pierdere; s@ se refere la produsedisponibile, precum }i la servicii prestate în mod curent, pro-dusele }i serviciile promovate trebuie s@ existe la vânzare petoat@ perioada în care au fost anun]ate vânz@ri promo]ionale,în caz contrar, comerciantul va informa consumatorii c@ ofer-ta este valabil@ numai în limita stocului disponibil. Oferirea unui cupon, pachetele speciale, premiile sau acordareaunor discounturi afecteaz@ comportamentul consumatorului }ial detailistului repede, de obicei provocând un volum mare devânz@ri, în condi]iile în care cump@r@torii se gr@besc s@ prof-ite de o ofert@ care este, de regul@, pe termen scurt. Cei maimul]i oameni de marketing au realizat faptul c@, dac@ dorescs@ creasc@ rapid vânz@rile, promo]iile aduc rezultate.Instrumentele de comunicare, precum advertisingul sau rela]iilepublice, sunt, de obicei, percepute ca fiind investi]ii în vânz@rice vor fi ob]inute în viitor. Pe de alt@ parte, promovareavânz@rilor func]ioneaz@, de regul@, pe o perioad@ limitat@ detimp (adesea producând rezultate vizibile în câteva zile sauchiar câteva ore), astfel pentru mul]i marketeri afla]i sub pre-siune din partea managementului }i/sau a ac]ionarilor, pro-movarea vânz@rilor poate fi extrem de atractiv@ pentru a atingerezultate rapide.

S~PT~M#NAL FINANCIAR - ECONOMIC

C@z$nd din cer, luceferii-n cascad@

trecur@ peste trupul t@u, iar tu

curat@ ai r@mas ca o z@pad@ prin

care umbra doar un c$ntec fu.

{t. Augustin Doina}

c my b

c my b

nr. 171 anul 4 vineri, 20 iunie 2008 0,50 RON

pag.8

Oamenii no}tri din... Bangladesh(II)

pag. 7Bursa din Sibiu

pag. 6

Metoda global@ de calcula]ie a costurilor

dr. Daniela PETRA{CU pag. 3

Transparen]a ^n sistemul bancar

dr. Eugen IORD~NESCU pag. 3

De ce nu sunt bune tezele unice?

drd. Renate T~NASE pag. 2

Prevederile de laBasel

dr.R@zvan Sorin {ERBUec.Laura BARNA pag. 5

Cardul - fenomen de mas@ în România

Imaginea s@pt@m$nii

„Risc@m, în aceea}i m@sur@, s@ }tim}i prea mult, dar }i prea pu]in”

Diderot

A}adar, biocarburan]ii. „Un mecanismpervers este deja în func]iune, iar ran-damentul s@u este din ce în ce maibun. Cum cererea de biocarburan]iir@mâne ridicat@, în condi]iile scumpirii,

atât de puternice, a exploat@rii ]i]eiului – rezerve sunt însc@dere, z@c@minte sunt pe cale de epuizare, condi]iile deexploatare sunt tot mai dificile, iar recoltele – }i a}a insu-ficiente – trebuie proiectate cu prec@dere din perspectivanecesit@]ilor, vor trebui utilizate noi terenuri atât pentruresurse de hran@ cât }i pentru biocarburan]i” – se afirma

recent în „Courrier International”. În cea mai mare parte,aceasta înseamn@ – tot cu conota]ii negative – arderea unorp@duri – proces ce genereaz@ }i va genera, îns@, }i gaze cuefect de ser@, accele rându-se modific@rile climatice.

Amenin]@ri planetare (III)De ce, cum }i c$t cresc pre]urile la energie, benzin@ }i alimente

continuare ^n pagina 7

DE LA EUROPA FIRMELOR LA FIRMELE EUROPENE

In februarie 2008, Parlamentul României a ratificat, cu 387 de voturipentru, un vot împotriv@ }i o ab]inere, Tratatul de Reform@ al UniuniiEuropene, cunoscut sub numele de Tratatul de la Lisabona. Semnat dec@tre }efii de stat }i de guvern din ]@rile membre ale UE, în 13 decem-brie 2007, acesta propunea o solu]ie de compromis pentru reformareainstitu]iilor unionale, str@duindu-se s@ „repare” încercarea de a trece dela organizarea de tip „pia]@ comun@” la cea de tip STAT FEDERATIV,respins@ prin referendum de c@tre Fran]a }i Olanda. Tratatul de laLisabona ar urma s@ asigure pentru Uniune institu]ii moderne }i metodede lucru optimizate }i eficiente, pentru a face fa]@ marilor proble me alelumii actuale, precum globalizarea sau schimb@rile climatice, securitateaenergetic@, terorismul, dar }i modalit@]i mult mai adaptate de a luadeciziile în Europa celor 27, unde a devenit evident faptul c@ democra]iaconsensual@ nu este func]ional@, cel pu]in pentru moment.Fa]@ de încercarea precedent@ de a aproba prin sistemul referendu-murilor na]ionale o Constitu]ie European@, Tratatul de la Lisabonap@rea c@ va avea un traseu mult mai scurt }i mai clar de ratificare,statele membre urmând s@-l ratifice în Parlamentele lor, cu excep]iaIrlandei, obligat@ de propria Constitu]ie s@ organizeze referendum.Şi tocmai Irlanda, statul care a avut cele mai mari beneficii eco-nomice }i sociale de pe urma ader@rii la Uniune, reu}ind s@-}ireconstruiasc@ întreaga economie pe baza fondurilor europene, arespins prin referendum aceast@ nou@ încercare!Întâmplarea arat@ înc@ odat@ c@ Emil Durkheim, fondatorul sociolo-giei moderne, avea dreptate: marile reforme sunt f@cute de oamenilumina]i, majoritatea celor care ar urma s@ beneficieze de ele fiindde obicei ^mpotriv@!Pe lâng@ aceasta, ^ntâmplarea arat@ înc@ odat@ c@ deciziile politicecare nu au fost complet }i corect in]elese de c@tre electori duc maidevreme sau mai târziu la blocaje, unele dintre ele greu de depanat.Fran]a – ]ara care va prelua pre}eden]ia Uniunii pentru 6 luni, areîn acest moment dat peste cap tot setul de obiectivedeclarat anterior, misiunea fundamental@ devenind...g@sireaunui nou „truc” juridic, pentru a evita veto-ul Irlandei înceea ce prive}te Uniunea de mâine.În acest moment,Tratatul de la Lisabona este ratificat de c@tre 18 statemembre. To]i oficialii Uniunii au solicitat celorlalte state s@continue procesul de ratificare, urmând ca pentru Irlandas@ fie propus un plan separat.

Uniunea de dupa Lisabona

Vânz@rile promo]ionale- implica]ii }i aplica]ii -

{ase luni de lini}te pentru leu

Tri}orii - repudia]i }i dispre]ui]i ^n toate timpurile

Dan Suciu

continuare ^n pagina 6

drd. Camelia APOSTU

PUNCTUL PE EUROPA

Conferin]a de la Roma

continuare ^n pagina 4-5

Dan POPESCU

dr. Adrian [@ran MORO{AN

dr. Eugen IORD~NESCU

INSTITU[II DE CREDIT VINERI 20 IUNIE 20082

Interna]ionalizarea activit@]ilor ban-care, concuren]a tot mai puternic@între institu]iile de credit }i diversi-ficarea produselor oferite de acesteasunt factori care expun aceste insti-tu]ii la diverse riscuri specifice.Protejarea fa]@ de riscuri a devenito preocupare de prim-rang a insti-tu]iilor de credit din întreaga lume,prin strategii }i metode de manage-ment al ricurilor eficiente. Institu]iilede credit din România au fost obli-gate s@ adopte prevederile Basel II,în vederea determin@rii cerin]elorminime de capital pentru acoperireariscurilor (de credit, de pia]@ }iopera]ional), înc@ de la 1 ianuarie2008. În ceea ce prive}te cuantifi-carea riscului de credit, majoritateainstitu]iilor de credit din Româniavor utiliza abordarea standard }idoar una dintre acestea abordareabazat@ pe modele interne de rating.Comitetul de la Basel pentruSupravegherea Bancar@, denumitini]ial Comitetul pentru regle-mentarea }i supravegherea practi-cilor bancare, s-a constituit la fineleanului 1974, în urma unor puternicecrize ale principalelor monede inter-na]ionale }i crizelor financiare aleunor mari institu]ii bancare, precumfalimentul b@ncii Herstatt dinGermania de Vest, a b@ncii FranklinNa]ional Bank din SUA }i a sucur-salei b@ncii British Israel Bank dinLondra, b@nci a c@ror criz@ au afec-tat }i alte institu]ii bancare cu careerau în coresponden]@, datorit@fenomenului de interna]ionalizare aactivit@]ilor bancare.Recomand@rile în materie desupraveghere bancar@ stabilite, deComitetul de la Basel, sunt funda-mentate pe dou@ principii de baz@: - fiecare institu]ie bancar@ str@in@ s@fie cuprins@ în aria de supravegherebancar@, }i - adoptarea unor practici desupraveghere adecvate (stabilireacerin]elor minime de capital, moni-torizarea riscurilor bancare etc).În acord cu al doilea principiu dup@care este ghidat@ activitatea }i deci -ziile Comitetului de la Basel, în anul1988 a fost publicat Acordul de laBasel din 1988, (InternationalConvergence of Capital Measure mentand Capital Standards), cunoscut subdenumirea de Acordul de la Basel I(Basel I).Obiectivul principal al Basel I îlreprezint@ promovarea siguran]ei }isolidit@]ii sistemului bancar, precum}i sporirea egalit@]ii competitive ab@ncilor, obiectiv motivat }i de fap-tul c@ din dorin]a de a-}i multiplica

beneficiile, b@ncile se implicau înactivit@]i tot mai riscante, atât peplan na]ional, cât }i interna]ional,activit@]i care nu se corelau cunivelurile fondurilor proprii constitu-ite.Acordul de la Basel I include o defi-ni]ie a capitalului de reglementare,m@suri ale expunerilor la risc }i re -guli care specific@ nivelul de capitalce trebuie men]inut în rela]ie cuaceste riscuri. Acordul introduce unstandard de adecvare a capitaluluide facto, bazat pe alc@tuirea ponde -rat@ în func]ie de risc a activelorb@ncii }i în scopul protej@rii solva -bilit@]ii. Astfel, s-a prev@zut sta-bilirea unei corela]ii între riscurileasumate de b@nci }i fondurile pro-prii de care dispunea, sub formaunui indicator de adecvare a capi-talului, ce nu trebuie s@ fie mai micde 8&. Totu}i, prevederile adoptate prinBasel I au prezentat }i anumite limi -te, în sensul c@ nu ia în considera -re toate tipurile de risc la care suntexpuse b@ncile, iar ponderile fiec@reicategorii de risc analizate sunt prearigide, nefiind relevante în cazulanumitor subiec]i din cadrulaceleia}i grupe de contrapartide.Datorit@ transform@rii con]inutului }iariei de cuprindere a sectoruluifinanciar mondial, a volatilit@]iipie]elor financiare din ultimul dece-niu, a dezvolt@rii gradului deinova]ie financiar@, }i datorit@ tur-bulen]elor economice care au gene -rat crize financiare (precum în Asia-1997, Europa de Est – 1998, etc),a riscurilor tot mai complexe cucare se confrunt@ b@ncile contempo-rane s-a ajuns la concluzia c@Acordul de la Basel din 1988 numai oferea un mijloc eficient care s@asigure c@ cerin]ele de capital core-spund adev@ratului profil de risc alunei b@nci. Cu alte cuvinte, el numai era suficient de sensibil lariscurile bancare.Ca urmare a acestor critici aduseAcordului de la Basel din 1988,comitetul a adus în aten]ieadoptarea unei noi scheme de adec-vare a capitalului, în iunie 2004,prin Basel II. (denumirea oficial@ deConvergen]a interna]ional@ aM@sur@rii Capitalului }i aStandardelor de Capital, cadrul re vi -zuit – International Convergence ofCapital Measurement and CapitalStandards, a revised framework).Con]inutul Noului Acord este funda-mentat pe trei piloni, care au acela}igrad de importan]@, }i anume:P1: cerin]@ de adecvare a capitalului;P2: un proces de analiz@ }isupraveghere;P3: cerin]@ referitoare la disciplinade pia]@.Astfel, se aduce în aten]ia b@ncilorcu activitate interna]ional@, }i nunumai, cuantificarea }i modalit@]ilede prevenire a celor mai importantetipuri de risc cu care aceste insti-tu]ii se confrunt@, respectiv: risculde credit, riscul de pia]@, risculopera]ional.

Noul acord urm@re}te recomandarea}i aplicarea unei abord@ri mai com-plexe }i mai precise pentru evalu-area riscurilor bancare (de credit, depia]@ }i opera]ional), vizândrealizarea aceluia}i obiectiv principalal Acordului de la Basel din 1988 –promovarea siguran]ei }i solidit@]iisistemului bancar }i sporireaegalit@]ii competitive a b@ncilor. În cadrul reglement@rilor de profilemise de Comitetul de la Basel,riscul de credit ca }i risc specific încadrul activit@]ii de evaluare }imoni torizare a riscurilor bancare areprezentat componenta de baza încadrul activit@]ii bancare.Cuantificarea profilului de risc decredit al unei b@nci – în acord cuBasel I – presupunea atribuirea dediferite ponderi de risc unor baze decalcul specifice acestui tip de risc.Componentele bazei de calcul pentruriscul de credit sunt alc@tuite din:active bilan]iere, angajamente extra-bilan]iere }i instrumente derivate,elemente ce trebuie acoperite decapitalul de nivel 1 (ac]iunile, rezul-tatele reportate }i ac]iunilener@scump@rabile }i necumulative)}i capitalul de nivel 2 (rezerve dereevaluarea activelor, provizioanegenerale }i rezerve generale pentrupierderi, instrumente de capital hi -brid (ac]iuni preferen]iale cumulaterecuperabile }i datorii subordonatela termen ).Prin elaborarea }i adoptareaAcordului Basel II, în 2004, opticaprivind evaluarea }i cuantificareariscurilor, contextul }i con]inutulactivit@]ii de supraveghere bancar@s-au modificat considerabil.Noutatea fa]@ de prevederileAcordului de la Basel I este evi-dent@. Practic, s-a realizat o trecere}i o evolu]ie de la a „controla”, a„impune” cuantificarea riscurilorbancare la practicarea unei activit@]ieficiente de management alriscurilor, la nivel individual sau degrup. Motiva]ia este, pe de o partede a constitui cerin]ele minime decapital impuse de Basel II, iar, pede alt@ parte, de a se proteja în fa]aunor eventuale „blocaje” }i/sau crizefinanciare generate sau nu de pia]abancar@ la nivel agregat sau deîns@}i conjunctura economic@ încare activeaz@ institu]ia de credit în

cauz@. Perspectivele de abordare amanagementului riscurilor bancaretrebuie s@ includ@: riscul de credit(1988), riscul de pia]@ (1996), risculopera]ional (2004). Metodele }i tehnicile de evaluare,cuantificare }i monitorizare ariscurilor bancare sunt structuratepe diverse abord@ri, în func]ie deposibilit@]ile }i profilul de risc alfiec@rei institu]ii de credit.Toate tipurile de abord@ri propusepentru evaluarea celor trei tipuri derisc bancar, prezint@ grade diferitede complexitate în aplicarea lor }i,desigur }i rezultate diferite asupraevalu@rii riscurilor bancare.Abordarea standardizat@ este ceacare prezint@ cel mai sc@zut grad decomplexitate, }i prezint@ un nivelredus de senzitivitate la risc, prinurmare stimuleaz@ foarte pu]inmana gementul riscului. La polulopus, se afl@ abordarea avansat@bazat@ pe modele interne de rating(IRB avansat), care este o metod@de abordare a riscului sofisticat@, cuun nivel ridicat de senzitivitate larisc }i care presupune drepturi }ir@spunderi sporite pentru institu]iilede credit (stimuleaz@ managementulriscului).Acordul Basel II stabile}te ca risculde credit, s@ fie evaluat prin inter-mediul a dou@ abord@ri: abordareastandardizat@ }i dou@ forme aleadord@rii bazate pe modele internede rating (abordarea fundamental@}i abordarea avansat@).Aplicarea în practica bancar@ aabord@rii bazate pe modele internede rating presupune efectuarea unoropera]iuni în ceea ce prive}te clasi-ficarea expunerilor la risc dup@ tipulde expunere (guvernamental@, cor-poratist@, retail) }i analiza acestorclase de expuneri din punct devedere al reglement@rilor desupraveghere bancar@, respectiv aconformit@]ii cu cerin]ele minimalestabilite }i respectarea de c@trebanc@ a unor criterii specifice astfelîncât s@ poat@ aplica metoda IRBpentru evaluarea riscului de credit.Utilizarea abord@rilor bazate pemodele interne de rating presupunestabilirea ini]ial@ de c@tre institu]iade credit a unei strategii de admin-istrare a riscurilor ca }i component@a managementului riscurilor practi-cat. Elaborarea acestei strategii tre-buie s@ aib@ în vedere pe de o parteinteresele ac]ionarilor, iar pe de alt@parte respectarea reglement@rilor înmaterie. Astfel, se vor stabili obiec-tivele strategice ale b@ncii }imijloacele de realizare a lor. Punctulde plecare în ]intirea obiectivelor oconstituie sintagma rentabilitate-risc,respectiv constituirea unui portofoliuechilibrat de active bancare care s@genereze o rentabilitate a}teptat@(rata profitului) corelat@ cu profilulde risc (sc@zut, moderat, mediu sauridicat) stabilit de institu]ia de cred-it în func]ie de pierderea estimat@ }ide valoarea cerin]elor minime decapital pentru acoperirea riscurilorcare genereaz@ aceast@ pierdere.

Mijloacele de realizare a obiectivelorpropuse au în vedere stabilirea prin-cipiilor de baz@ privind adminis-trarea riscurilor, realizarea uneistructuri organizatorice specializateîn managementul riscurilor(Comitete de risc, sau Direc]ii deevaluare a riscurilor la nivelul insti-tu]iilor de credit), precum }i elabo-rarea de proceduri }i tehnici speci-fice de cuantificare }i monitorizare ariscurilor. Strategia de administrare a riscurilorse elaboreaz@ pe componente derisc specific, astfel: strategia deadministrare a riscului de credit,strategia de administrare a risculuide pia]@, strategia de administrare ariscului de lichiditate, strategiariscului reputa]ional precum }istrategia de administrare a risculuiopera]ional.

Strategia de administrare ariscului de credit presupune moni-torizarea tuturor activit@]ilor caregenereaz@ expuneri specifice risculuide credit, clasificate în func]ie dediferite criterii:- expuneri pe tipuri de clien]i: insti-tu]ii centrale, institu]ii publice, pen-tru corpora]ii sau persoane fizice;- expuneri fa]@ de reziden]i saunereziden]i;- expuneri pe tipuri de produse ban-care;- expuneri împ@r]ite pe categorii deperforman]@;- expuneri în func]ie de sectoarelede activitate ale economiei na]ionale;- expuneri în moned@ na]ional@ sauîn valute;- expuneri pe arii sau zonegeografice;- expuneri pe unit@]i bancare alegrupului financiar din care acesteafac parte: sucursale, filiale, societate- mam@, etc;Tuturor acestor expuneri li seatribuie anumite cote procentuale, înfunc]ie de profilul de risc agreat debanc@ (maxim, mediu, moderat sausc@zut). În cazul în care un segmentde expuneri genereaz@ pierderi pestelimita admis@ de banc@, atunci serecurge la sc@derea ponderii acesto-ra în total portofoliu de active, ast-fel încât rata profitului cerut@ deinvestitori s@ nu se reduc@.Putem afirma c@ realizarea uneiasemenea strategii se bazeaz@ peprincipiul gestiunii financiare a unuiportofoliu de active financiare(asemenea celor constituite din activemobiliare „jucate” la o burs@ de val-ori), în cadrul c@ruia rentabili tateasperat@ se presupune a fi o „oglind@a trecutului” corelat@ cu aversiuneasau nu la risc a investitorului, func]iede care se stabile}te profilul de riscaferent portofoliului ales.

Prin urmare, prevederilenoului acord urm@re}te adaptareamanagementului riscurilor în gene -ral, }i a riscului de credit în parti -cular, respectând particularit@]ilefiec@rei institu]ii de credit, obiec-tivele stabilite, volumul de activitate,calitatea portofoliului de plasamenteale acesteia, etc.

Riscul de credit în accep]iunea prevederilor de la Basel

Sinteza recomand@rilor prev@zute prin Acordul Basel II, 2004.

Pilonul I – cerin]a de adecvare a capitalului, metode de abordare a riscurilor bancare

drd. Renate T~NASE

VINERI 20 IUNIE 2008 3LEGISLA[IE BANCAR~ {COALA

„Primul lucru pe care trebuie sa-lobserve un agent de banc@ este dea cunoa}te totul, de a în]elege totul}i de a nu spune nimic”.

Descentralizarea economic@ }imecanismele de pia]@ presupundescentralizarea riscului. Sistemul depia]@ este cel în care fiecare soci-etate comercial@, banc@, chiar simplucomerciant î}i asum@ propriul risc. Orice activitate economic@ implic@risc, care în cazul b@ncilor este maipregnant, deoarece, nu poate fi nimicmai riscant decât s@ colectezi baniidisponibili de pe pia]@, s@-i împru-mu]i diver}ilor clien]i pe perioadelungi de timp, bazându-te pe promi-siuni }i prognoze privind afacerea }imai pu]in pe colaterale, care fie suntinsuficiente, fie foarte greu sau chiarimposibil de valorificat.Condi]ia cl@dirii unui sistem bancarputernic }i stabil este ca b@ncile s@sus]in@ financiar doar acele unit@]iaduc@toare de profit. Într-o economiede pia]@ func]ional@, b@ncile se con-duc dup@ „legea” profitului. În acestsector nu trebuie s@ se opereze cusentimente sau cu considerente deprotec]ie social@, ci numai cura]ionamente vizând profitul. Dinnefericire, de multe ori, în societatearomâneasc@ postrevolu]ionar@ a pre-dominat judecata emo]ional@, care înmod firesc a generat fraude bancare,cu consecin]e grave asupra popu-la]iei.Dup@ 1990, sistemul monobancarspecific economiei planificate a fost

înlocuit revenindu-se la sistemulorganizat pe dou@ nivele: unde BancaNa]ional@ a României este responsa -bil@ în conducerea politicii monetare}i exercit@ func]iile unei b@nci cen-trale, iar b@ncile comerciale }i alteinstitu]ii de depozit au ca func]iiatragerea disponibilit@]ilor b@ne}ti }iacordarea de credite. Sistemulb@ncilor comerciale, care func]io -neaz@ ca b@nci de afaceri, universaleori specializate a fost reinstalat înRomânia la 1 decembrie 1990, prinînfiin]area B@ncii Comerciale Române,care a preluat toate opera]iunilecomer ciale de la Banca Na]ional@ aRomâniei, creându-se nucleul sis-temului b@ncilor comerciale.

CADRU LEGISLATIV ADECVATTRANSPAREN[EI ÎN SISTEMUL BANCAR

Descentralizarea sistemului bancar,prin apari]ia, în 1991, a primelorreglement@ri legale specifice acestuia,privind separarea atribu]iilor B@nciiNa]ionale a României }i legiferareab@ncilor comerciale, st@ la bazatransform@rilor ulterioare ce au avutloc în sistemul bancar.În România, conform „Registruluiinstitu]iilor de credit,” publicat deBanca Na]ional@ a României la03.09.2007, func]ioneaz@ urm@toareleinstitu]ii de credit:- 29 de b@nci;- 2 b@nci de economii }i creditare îndomeniul locativ;- 1 organiza]ii cooperatiste de credit– case centrale;

- 124 organiza]ii cooperatiste de cre -dit – Cooperative de credit;- 1 sucursal@ a institu]iilor de creditdin state ter]e;- 8 sucursale ale institu]iilor de cre -dit din alte state membre.Bazele cadrului legal al noului sistembancar a fost consfin]it în 1991, prinpromulgarea Legii nr. 33, din 29martie 1991, privind activitatea ban-car@ }i a Legii nr. 34 din 29 martie1991, privind Statutul B@nciiNa]ionale a României. Cele dou@ actenormative reglementau activitateabancar@ în România, cu referire laorganizarea sistemului bancar, rolul}i func]iile B@ncii Na]ionale aRomâniei, respectiv activit@]ile per-mise b@ncilor comerciale, autorizarea}i retragerea autoriza]iei b@ncilor.Ulterior, cele dou@ legi au fost modi -ficate, completate }i republicate,urmare a adapt@rii la perioada detranzi]ie }i a cerin]elor interna]ionale,în primul rând a reglement@rilorUniunii Europene. În prezent, legilerespective sunt: Legea nr. 58/1998privind activitatea bancar@, republi-cat@ în 2005 }i Legea nr. 312/2004privind Statutul B@ncii Na]ionale aRomâniei.Restructurarea b@ncilor ca societ@]ipe ac]iuni a fost realizat@ înc@ din1990, prin Legea nr. 15/1990,privind reorganizarea unit@]ilor eco-nomice de stat ca regii autonome }isociet@]i comerciale, iar dreptul deproprietate definit prin Legea nr. 58,din 14 august 1991, privind privati-zarea întreprinderilor. Una dintrelegile importante ale actualeiperioade a fost Legea nr. 83, din 21

mai 1997, pentru privatizarea între-prinderilor bancare la care statul esteac]ionar.Începând cu 1 ianuarie 1998, seaplic@ noul sistem de conturi pentrub@nci.Legile enumerate sunt completate deOrdonan]e ale Guvernului, Ordonan]ede urgen]@ ale Guvernului, Hot@râriale Guvernului, precum }i regula-mente }i norme metodologice elabo-rate de Banca Na]ional@ a României.Normele metodologice }i regula-mentele B@ncii Na]ionale a Românieireglementeaz@, în principal, aspecteprivind controlul activit@]ii institu]iilorde credit, transparen]a în sistemulbancar, clasificarea creditelor }iplasamentelor, asigurarea împotrivariscului bancar }i, nu în ultimul rândsecretul profesional. În acest sens,men]ion@m: - Normele BNR nr. 17, din 18decembrie 2003, privind organizarea}i controlul intern al activit@]ii insti-tu]iilor de credit }i administrareariscurilor semnificative, precum }iorganizarea }i desf@}urarea activit@]iide audit intern a institu]iilor de cre dit.- regulamentul B.N.R. nr. 5, din 22iulie 2002, privind clasificarea credi -telor }i plasamentelor, precum }iconstituirea, regularizarea }i utilizareaprovizioanelor specifice de risc decredit.- normele BNR nr. 8, din 26 aprilie1999 privind limitarea riscului decredit al b@ncilor, completate deNormele BNR nr. 11, din 1 iulie2002 }i Normele BNR nr. 20, din 27decembrie 2002.- Ordonan]a de Urgen]@ a Guvernului

nr. 99/2006 privind institu]iile de cred-it }i adecvarea capitalului;- reglement@rile B.N.R., emise înbaza OUG nr. 99/2006 pentru trans -punerea prevederilor directiveloreuropene aferente Acordului Basel II;Societ@]ile bancare, în calitatea lor deb@nci comerciale, trebuie v@zute nunumai ca “o afacere,” ci }i ca insti-tu]ii ce au un real caracter public.Ele nu trebuie caracterizate în modexclusiv ca societ@]i comerciale ori-entate spre satisfacerea unui anumeinteres, al ac]ionarilor, sau altorgrupuri interesate, ci }i ca entit@]ispecializate chemate s@ rezolve prob-lemele financiar-bancare ale unormari colectivit@]i, în componen]ac@rora intr@ atât persoane juridice,cât }i fizice.În contextul unei reale transparen]ebancare se încadreaz@ }i condi]iile încare b@ncile sunt autorizate de BancaNa]ional@ a României s@ func]ioneze,aceste condi]ii vizând:- calificarea }i experien]a profesio nal@a conduc@torilor b@ncii;- nivelul minim al capitalului socialini]ial;- studiul de fezabilitate al b@ncii;- ac]ionarii semnificativi }i fondatoriib@ncii;- structura ac]ionariatului;- sediul b@ncii;- auditorul financiar.Cadrul organizatoric specific econo -miei de pia]@ impune în mod nece-sar existen]a unui aparat bancaradecvat. În acest context aparatul ban -car ne apare ca fiind un element teh -nic al construc]iei macroeconomice.

va urma

dr. Daniela PETRA{CU

Transparen]a ^n sistemul bancar

Sistemul educa]ional din România seafl@ în plin proces de reform@ – iat@o constatare care ar trebui s@ nebucure pe to]i, pentru c@îmbun@t@]irea educa]iei de mâineînseamn@, aproape cu siguran]@, oîmbun@t@]ire a vie]ii noastre depoimâine.Îns@, sistemul se afl@ în plin procesde reform@ de aproape 20 de ani! –iat@ o constatare care ne arat@ c@înc@ a}tept@rile noastre, ale tuturor,în leg@tur@ cu o zi de mâine multschimbat@ în bin,e sunt nejustificate.Toate partidele politice aflate la pu -tere }i mai to]i mini}trii care s-auperindat pe la educa]ie par a fi avutdrept obiectiv fundamental pro-movarea unor „schimb@ri”, prezen-tate sub denumirea de „adev@ratareform@”, al c@ror efect a fost fostîn general negativ, cre$nd doar neli-ni}te }i suspiciune.În tot acest timp sunt de re]inutdou@ încerc@ri care pot fi asimilatecu „reforma”:- modific@rile propuse de c@tre dr.Andrei Marga, care aveau „cap }icoad@”, se bazau pe tehnologiadidactic@, educa]ional@ modern@ }i

erau centrate pe interesul social }ipreponderen]a interesului elevului înfa]a interesului profesorului;modific@rile propuse de c@tre dr.Mircea Milea, fost student al luiAndrei Marga, care tindeau }i ele s@profileze un sistem coerent, s@„rup@” monopolul betonat al profe-sorului privit ca func]ionar de Statnumit pe via]@ }i s@ introduc@ cri-terii de evaluare, criterii de compe-ten]@, criterii de excelen]@, etc.Ambele încerc@ri au e}uat, pentru c@cei doi nu au avut de loc sprijinpolitic sau au avut un sprijin politicmai degrab@ formal. La nivelulMinisterului Educa]iei, cea mai mareschimbare – continu@ de altfel – afost cea a denumirii institu]iei }i anumelui ministrului. În rest, „politi-cile” au r@mas la fel, directorii }iconsilierii sunt cam aceia}i, indife -rnet de regimul politic, angaja]ii auun nivel constant de preg@tire pro-fesional@ }i profesionalism (constantsc@zut?)...Dintre toate bramburelile educa -]ionale, cea care afecteaz@ cel maimare num@r de copii }i de familiieste trecerea de la clasa a VIII laliceu sau }coala de arte }i meserii(fosta }coal@ profesional@). Dup@Marga, aproape în fiecare an, sis-temul s-a schimbat, cre$nd panic@printre p@rin]i }i elevi }i producândsistematic avantaje colaterale pentruprofesori (în primul rând, prinexplozia f@r@ precedent a sistemuluide medita]ii la nivelul clasei a VIII – a,desigur nefiscalizat!).Înainte de 90, fiecare liceu organizaexamen de admitere, stabilea

con]inutul probelor }i asiguracorectarea lor de c@tre profesorii dinrespectivul liceu. Sistemul pretindeac@ avea un avanataj important }ianume permitea profesorilor din„liceele bune” s@ introduc@ probe deselec]ie la intrare care s@ le deasigu ran]a c@ viitorii liceeni „vorcores punde a}tept@rilor, „standarde-lor”}colii respective.Principalele neajunsuri ale unei ast-fel de treceri de la clasa a VIII a laliceu sunt, în principal, urm@toarele:elevul se putea înscrie la examen laun singur liceu. Dac@ nu ob]ineamedia necesar@ pentru intrare, c@utaîn toamna un loc r@mas liber cine}tie unde. Astfel, la „liceele bune”copii erau declara]i respin}i cu mediide genul 8,50, de exemplu, în timpce la cele mai „modeste”, la unmoment dat, s-a intrat cu 1,20(când condi]ia de medie minim@

5,00 nu exista);- în fiecare liceu supravegheaz@ }icorecteaz@ profesori ai respectivuluilicei, ceea ce creeaz@ suspiciunea desubiectivism }i deschide discu]iadespre influen]@, corup]ie, medita]iiparticulare date de profesoriisupraveghetori }i de c@tre profesoriicorectori etc.;alegerea liceului nu avea leg@tur@ cuo profesie viitoare, cu aptitudinile,interesele }i capacit@]ile tinerilor;- în to]i anii de func]ionare a aces-tui sistem de intrare la liceu, liceele„bune” }i „foarte bune” au continu-at s@ înregistreze situa]ii de abandon}colar, corigen]@, repeten]ie, com-portament necorpunz@tor, exmatricu-lare etc., ceea ce pune sub semnulîntreb@rii validitatea probelor deselec]ie.Introducerea examenului de capaci-tate, unitar la nivel na]ional,

desf@}urat în centre de testare, }i„reparti]ia computerizat@” a avut, larândul s@u câteva avantaje majore,printre care- posibilitatea de a ajunge elev/elev@la liceele sau scolile de arte }imeserii dorite în func]ie de o list@de preferin]e, în func]ie de medie,„controlat@” de un sistem informa tic,ceea ce elimina subiectivismul,corup]ia, pilele etc.;- evaluare în sistem unitar permiteaelevilor s@ se pozi]ioneze în raportcu colegii de genera]ie }i s@-}imodu leze a}tept@rile în func]ie deceea ce în mediul profesional senume}te „raportarea la grup”;- }colile puteau fi ierarhizate înfunc]ie de rezultatele pe care absol-ven]ii lor le au la exameneledesf@}urate în sistem na]ional.

va urma

dr. Eugen IORD~NESCU

DE CE NU SUNT BUNE TEZELE UNICE?- sau despre evaluarea }colar@, incompeten]@ }i interes -

urmare din pag.1Chestiune complicat@ }i care face cadeciziile – obligatorii, într-un fel saualtul – s@ fie luate cu mult@ dificul-tate. Realmente, ele trebuie binecump@nite, cânt@rite cu migal@ }i –credem noi – efectele }i avantajelede un fel sau altul trebuie decantatela nivel global. Deja, agricultura con-teaz@ cu 30& în ansamblul emisiilorde gaze cu efect de ser@, 17,4&provenind din desp@duriri (fumul }inoxele de care aminteam), iar 13,5&din agricultura propriu–zis@…Oricum, }i de biocarburi, dar }i dealimente este imperios nevoie…

O alt@ chestiune, tot adomeniului. Într-o lume dezvoltat@ deesen]@ liberal@, câteva cuvinte alar-mante: ”Este timpul pentru na]iunilecele mai bogate s@ regândeasc@ pro-gramele lor demodate de subven]iiagricole”. Iat@ ce afirm,a recent, BanKimoon, secretarul general al ONU,la Accra, la a „12-a Conferin]@ ONUasupra Comer]ului }i Dezvolt@rii”.„Dup@ biocarburan]i – se mai ar@tala aceea}i manifestare, subven]iileagricole sunt }i vor fi responsabilede agravarea crizei alimentare mon-diale”. „Principalele victime astfel,spunea }i pre}edintele Braziliei, LuizInacio Lula da Silva, sunt fermieris@raci din statele în curs de dez-voltare, ceea ce înseamn@ o veritabil@amenin]are pentru stabilitatea eco-nomic@ }i social@ a acestor ]@ri, dar}i în general”.

S@ vedem despre ce este,practic, vorba. Este un fapt, StateleUnite }i Uniunea European@ con-sacr@, în to]i anii, sume bugetareînsemnate pentru a-}i sus]ine propriiagricultori, în concuren]@ cu pro-duc@torii din statele din Sud. Înacela}i timp, pie]ele agricole }i ali-mentare europene sunt protejateîmpotriva importurilor agricole }iagro-alimentare, impunându-se drep-turi de vam@ }i taxe ridicate pro-duselor str@ine. Iat@ }i cifre. U.E.consacr@, anual, circa 40& din buge-tul s@u Politicilor Agricole Comune(PAC), respectiv 50 miliarde euro, obun@ parte din bani fiind distribui]iagricultorilor europeni sub form@ desubven]ii. De cealalt@ parte a

Atlanticului, Statele Unite consacr@agricultorilor americani circa 90 mili -arde euro. Mai sunt func]ionale, înambele situa]ii, v@mi }i taxe ridicateîn fa]a importurilor, ceea ce le des-curajeaz@, evident. De exemplu, U.E.impune taxe la importuri ce seridic@, uneori, chiar la 430& pentrupre]urile unor produse alimentare.Într-un fel, este ceea ce f@cea }ip@rintele liberalismului Adam Smith,atunci când îmbr@]i}a ideea ca to]icomercian]ii englezi s@ utilizeze, pen-tru transporturile lor interna]ionale,doar vase engleze}ti chiar dac@ tari -fele de transport practicate de aces-tea erau mult superioare celor prac-ticate de navele olandeze. Timpurilese schimb@, obiceiurile, „tradi]iile”r@mân…

Este limpede c@, în tot cefacem, ne domin@ interesul. Nu estevorba, îns@, numai de asta. {i înagricultura U.E., }i în cea a StatelorUnite, se lucreaz@ cu o productivitatede câteva ori mai mare, adesea, defoarte multe ori mai mare, decât ceacaracteristic@ agriculturii statelor în

curs de dezvoltare. Or, în acestecondi]ii, taxele amintite nu sus]in atâtproductivitatea agriculturii din vest,cât mai ales veniturile celor ocupa]iîn domeniul, pentru a nu migra înalte sectoare. Ce s-ar întâmpla alt-minteri, }i ceea ce demnitarul ONU}i pre}edintele Braziliei nu ne spun?S-ar putea reduce cu cote importanteproduc]ia agricol@ }i agro-alimentar@din U.E. }i Statele Unite, produc]iecare, printre altele, asigur@, pe caleaexporturilor }i a ajutoarelor, o bun@parte din necesarul agro-alimentar alcelor mai pu]in dezvolta]i. Aceia care,deocamdat@, de}i sunt ocupa]i con-siderabil în agricultur@, înregistreaz@un mare deficit în constituirea nece-sarului agricol }i agro-alimentarintern. Desigur, în general, sub-ven]iile }i taxele nu sunt bune, darele, în condi]iile date, nu trebuieanalizate doar din punct de vedereprincipial, ci în func]ie de realit@]ieconomice concrete. Nimeni nuspune c@ statele mai slabe nu trebuieajutate }i nici c@ statele din vest nutrebuie s@-}i deschid@ pie]ele.

Trebuie v@zut, îns@, îndeaproape,„ce”, „cât” }i „cum”, care sunt avan-tajele }i care sunt dezavantajele. Cumspuneam, solu]iile crizei alimentaremondiale nu constau atât în ajutoare}i generozit@]i, cât în amplificarea }ieficientizarea propriilor produc]ii agri-cole din statele mai pu]in dezvoltate,în transformarea acestora din pro-duc]ii stricte de subzisten]@, în pro-duc]ii larg profitabile individual }icomercial. În urm@ cu 40 – 50 deani, „Deceniile ONU ale dezvolt@rii” –vreo trei - s-au v@dit un adev@ratfiasco, banii, fondurile intrând cuprec@dere în buzunarele f@r@ fund aleafaceri}tilor locali de coniven]@ cuunii „globali”…

O concluzie: este neîn-doilenic c@ subven]iile amintite influ-en]eaz@ într-o m@sur@ – con-tracarând-o puternic în alta -, crizaalimentar@ mondial@. {i este tot neîn-doielnic c@ biocarburan]ii influen]eaz@criza respectiv@ cu prec@dere negativ.Biocarburan]ii au, îns@, }i ei rolul lor,detensionând, pe termen scurt, pia]apetrolier@, }i „totul se înl@n]uie cu

totul” – principiu }i practic@ funda-mentale ale economiei de pia]@ de tipsistemic, a}a cum a fost, cum este}i cum va fi, dealtfel, mereu. Cealegi, îns@ pân@ la urm@, un pre] }imai mare la ]i]ei sau unul mai marela produse importante pe pia]a agro-alimentar@? Aproape indiferent cumai ac]iona, r@u este în ambeledirec]ii…

… A privi lucrurile doar înacest sens înseamn@ a râmâne tribu -tari }i pe mai departe, pân@ h@tdeparte în timp, nefastei înv@]@ri }iac]iuni „de }oc”. Ac]ion@m a}a decâteva secole iar rezultatele s-auv@zut }i se v@d. Tipul „preventiv degândire, de ac]iune” cost@ înc@ foartemult. Mai ales atunci când multeresurse sunt deja direc]ionate altfel,mai ales în condi]iile în carepoten]ialit@]i integrate „ac]iunii de}oc” nu au fost }i nu sunt, decât înmic@ m@sur@, amortizate. S@ negândim la produc]ia de automobileînc@ neadecvat@ exigen]elor prezentu-lui }i viitorului, la energii etc. Estedrept, îns@, c@ firmele, companiiletr@iesc nu din aspira]ii imediatcostisitoare, ci, mai ales, din realit@]iasumate unui prezent care este a}acum este.

{i, cum este? Nu este decâtîntr-o m@sur@ promi]@tor speran]elornoastre. Resursele finite }i neregene -rabile, energiile ob]inute astfel,condi]ionând, înc@ fundamental, civi-liza]ia actual@, solicitate cu mult dea-supra cererii, relev@ o pronun]at@tent@ negativ@. Pân@ unde va cre}tepre]ul, în dolari, al barilului depetrol? Cât sunt specula]ii pentru aexplica dinamica acestui pre], }i câteste cre}tere generat@ de pia]a real@ca atare? Este clar c@ partea cea maimare a pre]ului înalt, foarte înaltpentru barilul de ]i]ei, nu provine dinanume procese }i specula]ii –deprecierea dolarului în raport cueuro, strategii }i presiuni ale pro-duc@torilor etc. – care, îns@, au }i elerolul lor. Ci provine din faptul c@avem din ce în ce mai pu]in petrol,iar cererea „refuz@” înc@ s@ scad@, bachiar este, uneori, }i pe uneledomenii, infrastructuri etc., mai maredecât înainte.

TEZE DEMERSURI VINERI 20 IUNIE 20084

c my bc my b

c my bc my b

Amenin]@ri De ce, cum }i cât cresc pre]urile

Conferin]a de la Roma

VINERI 20 IUNIE 2008 5

c my bc my b

c my b

TEZE DEMERSURI CARDURI

c my b

Astfel c@ pre]ul pe baril va cre}tepân@ la pragul, posibil, de 180 dolaripe baril, dincolo de care, se pare,energiile }i tehnologiileneconven]ionale vor avea un pre]econo mic comparabil în raport cucele provenind din ]i]ei. Cu amenda-mentul firesc c@, pe termen lung,„energia nuclear@” prin marile riscuride catastrofe pe care le incumb@, nurezolv@ problema, iar energia elec-tric@ produs@ pân@ în prezent are labaz@, în mare parte, înc@, ]i]eiul.Deci, iar, complica]ii…

…Poluarea, noxele, supra -înc@lzirea Terrei? Noi }i vitaleîncord@ri pentru dezvoltare. 5–6grade mai mult pân@ spre 2100,adic@ topirea ghe]arilor }i marisuprafe]e inundate, ceea ce dezvolt@}i va dezvolta presiunile umane detoate felurile pentru suprafe]ele dep@mânt ferme, ceea ce înseamn@, vaînsemna nu doar pre]uri mai mari, ci}i rela]ii încordate pentru supra -vie]uirea noastr@ ca atare. Va fi evi-dent@ }i reducerea suprafe]elor agri-cole la nivel de Terra, cu efectefire}ti, nemijlocite asupra pre]urilor

agro – alimentare. Pentru zonele cuclim@ temperat@ se mai v@de}tecomprimarea celor patru anotimpuriîn dou@ sezoane – cald }i rece – cudiminuarea nu doar a num@rului derecolte – din dou@ pe an, una sin-gur@ – ci }i a performan]elor perecolt@. Labilitate climatic@, marisecete, ar}i]e, alternând cu ploi, fur-tuni, uragane. De aici, continuarea}i, poate, chiar accelerarea „scum-pirilor agro – alimentare” dejaexami nate }i explicate. Pân@ unde?Este dificil de relevat o limit@ desuportabilitate, aceasta putând fi„acceptat@” de deciden]i, dar „inac-ceptabil@” pentru cet@]eni. Îns@}imodelul nutri]ional european, dar }icanadian, american este, în general,neadecvat, bazat în m@sur@ impor-tant@ pe pâine dospit@ }i nedospit@,deci mare consumator de cereale, }ipu]in consumator al poten]ialuluinutri]ional existent în mediul marin,în cel subacvatic, în mediul foresti-er, etc. {i aici se poate schimbacâte ceva…

Noxele }i s@n@tatea? Unraport puternic invers propor]ional,

„Bursa permiselor de poluare” pen-tru firmele de tot felul rezolvânddoar par]ial problema, fiind nevoiede alte }i alte ac]iuni restructurative}i ferme desf@}urate la scar@ plane-tar@. {i atunci, „Gestiunea planetar@a resurselor”? Sunt dubii, într-un fel}i par]ial gestiunea respectiv@ serealizeaz@ }i acum, Dar sub sintag-ma de „planetar” se afl@ nu nivelulnegociat ca atare, cu una – dou@puteri economice mondiale, care, dinperspectiva propriului interes,„globa lizeaz@” }i „planetarizeaz@”aproape totul. Problema, pân@ laurm@, nu este de termeni, ci decon]inut.

… O concluzie relativ gene -ral@ v@de}te nu atât certitudini câtincertitudini. Cu alte cuvinte – }i înmod aparent paradoxal – avem de-aface cu „incertitudinea certitudinilor”.Ceea ce este, totu}i, sigur este c@trebuie luate m@suri imediate,na]ionale dar }i interna]ionale, cuscopul de a înlesni, de a face casemenii nostri care, actualmente,aproape sau chiar mor de foame, s@poat@ – s@ aib@ ce – mânca. Pe

urm@, este tot sigur c@ trebuie s@ nemodific@m, în bun@ m@sur@, tipulde nevoi }i tipul de via]@, adap-tate, ambele tipuri, la o alt@ para -digm@ a dezvolt@rii mai natural@,mai social@, mai generoas@, bazat@mai mult pe entropie joas@, decâtcea care ne-a dominat pân@ acum.Trebuie f@cut, de asemenea, în a}afel încât orice copil venit pe lume,orice om mai mult s@ nu însemnedoar „guri în plus de hr@nit” ci –mai ales – „bra]e în plus de

muncit”. Prin for]a lor intrinsec@,legile sancrosancte ale economiei,similare, în bun@ masur@ „legiloreterne” ale naturii, ale mediului, nepot stimula, ne pot orienta, ne potobliga chiar s@ ac]ion@m astfel. Aicise va v@di marea art@ a unui„mana gement planetar” sus]inut deo substan]@ veritabil@ }i lep@dândvorbele goale ce acoper@ intereserela tiv nocive }i debordante. La„amenin]@ri planetare,” trebuie r@spunscu „m@suri planetare” efective.

planetare (III)la energie, benzin@ }i alimente –

Este o certitudine c@ pu]ini spe-ciali}ti din domeniul financiar ar fiputut ghici, cu mai bine de 30 deani ^n urm@, impactul care urma s@-l aibe cardul bancar asupra ^ntregiivie]i economice }i sociale; c@ acestprodus urma s@ devin@ cel maiprofi tabil }i des utilizat dintre pro-dusele financiare oferite consumato-rilor. În accep]iunea oficial@, cardul esteun instrument de plat@ electronic@,respectiv un suport de informa]iestandardizat, securizat }i individuali -zat, care permite de]inatorului s@u s@utilizeze disponibilit@]ile b@ne}ti pro-prii dintr-un cont deschis pe numeles@u la emitentul cardului, ori s@ uti-lizeze o linie de credit, în limita unuiplafon stabilit în prealabil, deschisde emitent ^n favoarea de]in@toruluicardului, în vederea efectu@rii unoroperațiuni de plat@.În 1946, John C. Biggins creeaz@premizele aparitiei cardului bancar.Lucrând ca specialist ^n domeniulcreditelor de consum, la FlatbushNational Bank din Brooklyn, NewYork, Bigginss s-a gândit s@ lansezeun nou plan de creditare, denumit„Charge-It” care s@ utilizeze „ scrip”,adic@ bonuri valorice, în schimbulc@rora se puteau face achizi]ii de lacomercian]ii participan]i la acest nouplan de creditare. Principiul carest@tea la baza acestui plan era rela-tiv simplu: comercian]ii depuneauaceste bonuri valorice ob]inute inurma vânz@rilor efectuate (în generalde mic@ valoare), într-un cont ban-car, iar banca factura cump@r@toriipentru contravaloarea lor. De laacest plan de creditare, pân@ laapari]ia efectiv@ a primului credit-cardmodern nu mai era decât un pas, iarîn 1951 acest pas este f@cut deFranklin National Bank din New York.Cam în aceea}i perioad@, DinersClub introducea primul card pentru

c@l@torii }i consum (Travel &Entertainment Card). Acest nou carda stârnit interesul b@ncilor de a luaîn considerare o nou@ form@ deacordare de credite pentru consum,pe baza unui card de plastic, carefunc]iona într-un mod similar cu„scrip” –ul (bonuri valorice) intro-duse de Biggins. Ideea de creditarepe baza cardurilor de plastic s-atransformat într-un instrument pro-priu-zis abia, ^n 1960, când Bank ofAmerica a lansat BankAmericard (înprezent, denumit@ VISA International).Persoanele care au conceput acestnou instrument }i sistemul – suportse a}teptau de la bun început caprodusul s@ fie rapid absorbit dec@tre consumatori. Ceea ce nu ausesizat, a fost c@ acest nou instru-ment bancar, ^n doar câ]iva ani dela lansarea sa, va revolu]iona defini -tiv modul de achizi]ionare de bunuri}i servicii pentru milioane de con-sumatori de pretutindeni.Pia]a cardurilor a încheiat anul 2007cu un volum tranzac]ionat pe car-durile emise în România de 8,3 mili -arde euro, generat de 138 milioanede tranzac]ii. Fa]@ de anul prece-dent, cre}terea este de peste treimiliarde Euro, ceea ce procentualreprezint@ 57&.Cardul a devenit un fenomen demas@ }i în România. Din nefericire,utilizarea cu preponderen]@ la ATM acardurilor conduce la cre}tereanumerarului din afara sistemuluibancar.În 2007, este pentru al doilea anconsecutiv când se ^nregistreaz@ osc@dere a mediei anuale de tran-zac]ionare per card și aceast@sc@dere ar putea continua.Aceast@ contradic]ie se poate explicaprin situa]ia în care un posesor î}imai face un card, dar renun]@ la a-l mai folosi pe primul, îns@ ^lfolose}te mai des pe cel de-aldoilea. Aceast@ situa]ie conduce laconcluzia c@ în pia]@ este foarte multplastic, carduri aflate ^n perioada devalabilitate, dar care stau în

portofele, f@r@ a fi utilizate. Oricum am calcula, este evident c@gradul de utilizare înseamn@ maipu]in de dou@ tranzac]ii pe lun@efectuate cu un card }i acelea, într-o propor]ie de cel pu]in 85&, suntretrageri. Comportamentul este sen-sibil diferit, în cazul utilizatorilor decarduri de credit. Pentru cei maidinamici emiten]i de carduri de cre -dit ai anului 2007, ponderea cump@ -r@turilor de la comercian]i în totaltranzac]ii cu carduri de creditdep@}e}te 50&. Sunt îns@ }i exem-ple ^n care cardul de credit este uti-lizat ^ntr-o propor]ie de peste 95&pentru retrageri de numerar, cumeste cazul BCR. Excep]ia de laregul@, conform c@reia cardul decredit este un card de cump@r@turipoate avea o explica]ie, în cazulBCR. Banca este prezent@ ^n aproapetoate ora}ele ]@rii, inclusiv în toatelocalit@]ile de 10.000 de locuitoriunde, ^n general, nu sunt comer-cian]i care s@ accepte cardul laplat@. Pentru aceste zone, posesoru-lui unui card îi r@mâne singuraop]iune de retragere a banilor de laautomatul bancar.

Cardurile bancare au devenit un ele-ment cotidian in via]a agentului eco-nomic. Acest „plastic” poate încura-ja activit@]ile firmei, dar poate fi ^iun generator de costuri.Cardul este produsul care poate con-tribui la cre}terea tuturor pie]elorîntrucât este o platform@ ideal@ pen-tru a integra mai multe produse.În prezent, cea mai întâlnit@ combi-na]ie este între pia]a cardului }i pia]aasigur@rilor. În acest parteneriat, seconstat@ deja o tendin]@ deintroduce re de asigur@ri }i pe car-durile de credit, nu doar pe cele dedebit. Pe de o parte, avem asigur@ride c@l@torie pentru cardurile inter-na]ionale, care, pot fi ob]inute chiargratuit, dac@ biletul este achizi]ionatcu cardul si pe de alt@ parte, avemasigurarea riscului de nerambursare.Ultima este din ce ^n ce mai practi-cat@ pe cardurile de credit, caurmare a faptului c@ unele b@ncioblig@ clien]ii doar la plata lunar@ adobânzii pentru suma tras@, nu }i larambursarea creditului efectiv utilizat.Lansarea de pachete de servicii cares@ includ@ cardul reprezint@ princi-pala modalitate de a atrage noi

clien]i în sistemul bancar.Num@rul de tranzac]ii la comercian]i acontinuat s@ creasc@, de la an la an.În cazul Visa, bun@oar@, pentru fiecaredintre ultimii cinci ani s-a ^nregistrat odublare a acestor tranzac]ii. De aseme-nea, ponderea acestor tranzac]ii lacomercian]i în total tranzac]ii efectuatecu un card Visa a crescut de la 3,8&^n 2005, 6,8& ^n 2006, la 10& ^n 2007}i este estimat@ o dep@}ire a 15& pen-tru sfârțitul lui 2008. De}i suntem înc@foarte departe de media de 60& înregi -strat@ ^n pie]ele mature din UE, tendin]ade cre}tere este încurajatoare.Un fapt ce ne îndep@rteaz@ de o medieeuropean@ este și atitudinea suspi-cioas@ pe care o au unii comercianți ceg@sesc tot felul de motive pentru aîngreuna clienților plata cu cardul.Dincolo de educa]ia posesorului decard, cre}terea gradului de utilizaredepinde în continuare de l@rgirea re]eleide acceptare. Cu atât mai mult cu câteducarea clien]ilor poate interveni chiarcu mesaje, prin intermediul re]eleina]ionale de ATM-uri, ale c@ror meniuride consultare încep s@ con]in@ tot maimulte op]iuni pentru pl@]i }i transferuri.

Cardul-fenomen de mas@ în Româniadr. R@zvan Sorin {ERBUec. Laura BARNA

urmare din pag.1Întrucât promovarea vânz@rilor are carezultat vânz@ri rapide }i puternice,efectele sale sunt u}or de observat }ide m@surat fiind astfel considerat@instrumentul mixului de marketing cucea mai mare acurate]e în cuantificare.Cu toate c@ au devenit un instrumentdin ce în ce mai important pentru celemai multe companii, promo]iile, princre}terea uria}@ din ultimul timp, îiîngrijoreaz@ pe mul]i manageri, care setem ca nu cumva firmele lor s@ fiînceput s@ se sprijine prea mult peactivit@]ile de promovare a vânz@rilor,procedând, a}adar, la reducereanum@rului promo]iilor orga nizate defirmele lor.Comparativ cu advertisingul }i alteforme de comunicare cu consumatorul,multe din activit@]ile de promovare avânz@rilor nu au un efect major asupraatitudinii oamenilor fa]@ de un produs,de aceea este foarte pu]in probabil s@genereze repetarea vânz@rii în viitor. Pede alt@ parte, dac@ un produs estefoarte promovat, consumatorii ar puteapresupune c@ respectiva companie nupoate s@-l vând@ la pre] întreg }i c@,prin urmare, calitatea produsului trebuies@ fie îndoielnic@ (fenomen posibil pen-tru categoriile de produse sau serviciipentru care calitatea este greu a fiapreciat@ în alt mod). În plus, con-sumatorii din ultimii ani au devenitmult mai selectivi în privin]apromo]iilor, reac]ionând adesea doar laofertele foarte bune. U}urin]a cu carese pot manipula vânz@rile imediate aleprodusului prin utilizarea programelorde promovare a vân z@rilor îi poate facepe unii manageri s@ neglijeze alteactivi t@]i de construire a brandului,care, de}i produc re zultate mai pu]inepe termen scurt, pot duce la profituri

mai mari de termen lung.Ca o consecin]@ a tuturor acestor fac-tori, mul]i manageri de marketing }i-auexprimat în ultimul timp interesul pen-tru diminuarea dependen]ei de pro-movarea vânz@rilor. O abordare potri vit@a acestei probleme este ca promo]iiles@ fie utilizate strategic, împreun@ cualte tipuri de instrumente de marketing,cu scopul de a atinge obiectivele speci-fice care vor conduce produsul la suc-ces pe termen lung. Vânz@rile promo]ionale pot avea loc înorice perioad@ a anului.Prin ac]iuni de promovare efectuate deproduc@tor se în]elege orice ac ]iune devânzare pentru realizarea c@reia cheltu-ielile sunt suportate în întregime deproduc@tor. Rabaturile acordate dis-tribuitorilor pentru activit@]ipromo]ionale ce urmeaz@ a fi realizateîn exclusivitate de c@tre ace}tia nu potfi considerate ac]iuni de promovare aleproduc@torilor, în acest caz costurilepromov@rii produselor fiind suportateintegral de distribuitor. Prin discounturi, consumatorii benefici-az@ de o reducere a sumei pe care tre-buie s@ o pl@teasc@ pentru un produssau serviciu la punctul de achizi]ie.Discounturile oferite de de taili}ti senumesc “solduri” (markdowns) sausimplu “pre]uri reduse”, iar discoun-turile oferite de produc@tori pentru unprodus vândut prin intermediul unuidetailist se numesc “reduceri” (price-offs).Detaili}tii ofer@ reduceri de pre] con-sumatorilor din mai multe motive.Motivul cel mai des întâlnit este acelade a mic}ora cantitatea de produse înexces din inventarul firmei astfel încâts@ fac@ posibil@ depozitarea }iexpunerea în magazine a unor articolenoi. O alt@ utilizare frecvent@ a dis-count-urilor oferite de detaili}ti esteaceea de a încuraja consumatorii s@

mearg@ la un anumit magazin, cu sper-an]a c@ vor cump@ra }i alte articole. Oalt@ motiva]ie pentru op]iunea de aoferi produse cu discount o reprezint@contracararea sau prevenirea amenin -]@rilor din partea unor firme con-curente, care fie intr@ pe pia]@, fiederuleaz@ o promo]ie special@. Şi, înfine, detaili}tii pot s@ ofere frecventpromo]ii din dorin]a de a crea o imagi -ne de brand la un pre] mic, sau pen-tru a cre}te volumul vânz@rilor într-oanumit@ perioad@. Cu toate c@ discount-urile îi pot ajutape detaili}ti s@-}i ating@ anumite obiec-tive, unii sunt de p@rere c@ prea multepromo]ii îi sensibilizeaz@ }i mai mult peconsumatori la pre], ace}tia devenindmai pu]in dispu}i s@ pl@teasc@ pre]ulîntreg pentru produsele dintr-o anumit@categorie. Reducerile de pre] aplicate de c@treproduc@tori au rolul de a scoate în evi-den]@ produsele de pe rafturi astfelîncât consumatorii s@ }tie c@ primescun discount pe loc. Produ c@torii caredoresc s@ ofere consumatorilor oreducere de pre]uri se confrunt@ cuprobleme specifice ce rezid@ din faptulc@ aceste promo]ii necesit@ colaborarea}i sprijinul detaili}tilor implica]i în pro-ces. În ceea ce prive}te modul de fixare alpre]ului, comercian]ii care doresc s@organizeze o vânzare promo ]ional@, tre-buie s@ raporteze pre]ul anun]at ca fiindredus la pre]ul de referin]@ practicat înacela}i spa]iu de vânzare pentru pro-duse sau servicii identice. Pre]ul redustrebuie s@ fie inferior pre]ului dereferin]@ (pre]ul de referin]@ fiind celmai sc@zut pre] practicat în acela}ispa]iu de vânzare în perioada ultimelortreizeci de zile, înainte de a se aplicapre]ul redus).Din punct de vedere a publicit@]iipre]urilor reduse, comercian]ii e nece-

sar s@ respecte câteva reguli refe ritoarela:- orice anun] de reducere de pre]uri,sub orice form@ este aceasta (afi}e,prospecte, anun]uri în pres@, radio,televiziune), precum }i motiva]ia redu -cerii trebuie s@ se adreseze ansamblu-lui consumatorilor }i s@ indice în cifreo reducere în raport cu pre]urile dereferin]@. Excep]ie de la aceast@ regul@f@când: publicit@]ile comparative depre]; anun]urile publicitare exclusiv lit-erare, care nu con]in cifre; anun]urilede pre] privind lansarea unui nou pro-dus pe pia]@; anun]urile publicitareorale efectuate în interiorul magazinuluiprivind reducerile de pre] pe un anumitraion, ce au loc într-o scurt@ perioad@a unei zile de vânzare. Pentru a îndepli-ni aceast@ condi]ie de a se adresatuturor consumatorilor, anun]ul dereducere nu poate exclude anumitesegmente de consumatori (persoane deo anumit@ vârst@, persoane c@s@torite,persoane cu o anumit@ profesie etc.).- publicitatea prin catalog }i ofertele dereducere de pre]uri, lansate de comer-cian]ii ce practic@ vânzarea prin core-sponden]@, pot fi valabile numai pân@la epuizarea stocului, cu condi]ia caaceast@ men]iune s@ figureze lizibil }ivizibil în catalog. - anun]ul de reducere de pre] exprimatfie în valoare absolut@, fie relativ tre-buie efectuat vizibil, lizibil }i f@r@echivoc pentru fiecare produs saugrup@ de produse identice. În acestsens vor fi utilizate urm@toarele treimodalit@]i: men]ionarea noului pre]lâng@ pre]ul vechi, barat; prinmen]iunile “pre] nou”, “pre] vechi”al@turi de sumele corespunz@toare; prinmen]ionarea procentului de reducere }ia pre]ului nou care apare lâng@ pre]ulvechi, barat. - legea interzice ca o reducere de pre]pentru un produs sau serviciu s@ fie

prezentat@ consumatorilor ca o ofert@gratuit@ a unei p@r]i din produs sauserviciu. Reducerea acordat@ de pro-duc@tor (ex. 10& gratuit) prininscrip]ionarea ei pe ambalajul folosit înmod obi}nuit pentru aceea}i cantitatede produs este permis@, nefiindconsiderat@ vânzare promo ]ional@. - orice anun] de reducere de pre]uricare nu corespunde reducerii practicateefectiv în raport cu pre]ul de referin]@este considerat o form@ de publicitateîn}el@toare }i se sanc ]ioneaz@ potrivitlegii. Un produs sau serviciu comandat înperioada indicat@ în anun]ul publicitarprivind reducerea de pre] trebuie s@ fielivrat, respectiv prestat la pre]ul indicatîn anun]ul respectiv, chiar dac@ livrareaare loc dup@ terminarea perioadei dinanun]ul publicitar respectiv. Regulile de publicitate a pre]urilor nuse aplic@ în situa]ia în care reducerilede pre] pe produs rezult@ ca urmare acre}terii cantit@]ii de produs con]inuteîn ambalajul utilizat în mod uzual încomercializarea acestora, sau dincre}terea num@rului de produse iden-tice oferite spre vânzare printr-unambalaj colectiv.Un beneficiu evident al reducerilor depre] îl reprezint@ oferirea unui factor dediferen]iere consumatorilor afla]i înpragul achizi]iei. Reducerile de pre] au}i o serie de dezavantaje, ceea ceexplic@ de ce sunt folosite în mai mic@m@sur@ decât celelalte tipuri depromo]ii. De multe ori, pre]ul afi}at cafiind redus este înc@ mult mai scumpdecât cel al concuren]ei, iar dac@ suntfolosite prea des reducerile de pre] potd@una imaginii brandului determinândconsumatorii s@ cread@ c@ respectivulprodus sau serviciu este de o calitateinferioar@ }i nu merit@ nici pre]ul redus.Astfel profiturile pe termen lung se vordiminua semnificativ, ca urmare avânz@rii produsului, doar atunci cândeste la reducere.

COSTURI V#NZ~RI VINERI 20 IUNIE 20086

Metoda global@ face parte din categoriametodelor absorbante clasice de calcu-la]ie a costurilor pentru produc@tor. Sferade aplicare a acesteia este restrâns@ }icuprinde acele entit@]i economice careob]in ca urmare a procesului de pro-duc]ie un singur tip de produse sau pro-duc]ie cuplat@, adic@ produse diferiteob]inute prin utilizarea aceluia}i fel dematerie prim@, acelora}i utilaje }i resurseumane, prin combinarea, în propor]iidiferite, ale acestora. Întreprinderile careaplic@ metoda global@ nu prezint@ stocuride semifabricate sau produc]ie în cursde execu]ie în momentul calcula]iei cos-turilor (sfâr}itul perioadei de gestiune)sau, dac@ prezint@, valoarea acestora esteconstant@ de la o perioad@ la alta. Sferade aplicare a metodei cuprinde unit@]ileproduc@toare de energie, oxigen, pe celedin industria cimentului, iar în cazul pro-duc]iei auxiliare realizate în cadrulentit@]ilor economice, centralele electrice,centralele termice, centralele de ap@ etc.,organizate în mod independent din punc-tul de vedere al determin@rii costurilor.

Costul unitar al obiectului de cal-cula]ie (în acest caz produsul, lucrareasau serviciul realizat) se determin@

raportând totalul cheltuielilor directe }iindirecte, componente ale costurilor com-plete, la totalul produc]iei ob]inute înperioada pentru care este realizat@ cal-cula]ia. În cazul produc]iei cuplate, înaintede a fi determinate costurile pe unitatede produs, se transform@ întreaga can-titate produs@ din diverse sortimenteob]inute în „produc]ie etalon”, pe bazaunor indici de echivalen]@ ce exprim@rela]ii de echivalen]@ existente între aces-te produse. Costul unitar al produsuluietalon se calculeaz@ raportând cheltuieliletotale componente ale costului completla produc]ia ob]inut@ exprimat@ în unit@]ietalon. Ulterior, prin înmul]irea acestuiacu indicii de echivalen]@ aferen]i diverselorsortimente de produse realizate de între-prindere se determin@ costul unitar alfiec@rui tip de obiecte de calcula]ie.

Metoda se caraterizeaz@ prin faptulc@ toate elementele costului complet aucaracterul de costuri directe în raport cuproduc]ia ob]inut@, deoarece ele se iden-tific@ nemijlocit pe produsul sau grupade produse care le-a ocazionat. Cu toateacestea, este recomandat@ eviden]iereaseparat@ a cheltuielilor indirecte de pro-duc]ie }i a celor generale de adminis-tra]ie de c@tre entitatea economic@, învederea cunoa}terii structurii costuluicomplet, la finele perioadei de gestiune.

Consider@m c@ unele dintre celemai importante avantaje ale metodei suntu}urin]a în aplicare, precum }i faptul c@duce la determinarea unor costuri unitarecomplete apropiate de realitate (din pers -pectiva produc@torului), în vreme ce, lacapitolul neajunsuri putem men]iona ariarestrâns@ de aplicabilitate a metodei,determinat@, în principal, de un num@rulredus de entit@]i economice existente pe

pia]@ care îndeplinesc condi]iile necesarepentru a o putea aplica în practic@.

Formula general@ de calcul a cos-tului unitar complet (c) utilizat@ în cadrulmetodei este:

unde:Ch.d. – cheltuieli directe componente alecosturilor complete;Ch.i. – cheltuieli indirecte componenteale costurilor complete;Q – produc]ia.

În literatura economic@ de speciali -tate, întâlnim dou@ variante de organi-zare ale metodei globale de calcula]ie acosturilor: pe feluri de costuri }i pe sec-toare sau locuri de costuri.

Calcula]ia global@ pe feluri de cos-turi se poate realiza în dou@ moduri. Unprim mod este cel în care costurile com-plete se defalc@ pe feluri de cheltuieli, iaracestea sunt raportate la produc]iaob]inut@, costul unitar complet (c) deter-minându-se conform urm@toarei formule:

unde:Ch.mat. – cheltuieli materiale directe;Ch.s. – cheltuieli directe în leg@tur@ cusalaria]ii;Ch.g.a. – cheltuieli generale de adminis -tra]ie;Qo – produc]ia ob]inut@.

Varianta asigur@ cunoa}terea abaterilorcosturilor efective pe feluri de costuri fa]@

de cele prestabilite prin intermediulbugetelor.Al doilea mod de aplicare a metodeiglobale pe feluri de costuri presupuneraportarea cheltuielilor directe la pro-duc]ia ob]inut@, în timp ce cheltuielileindirecte sunt conectate produc]iei vân-dute. Costul unitar complet (c) se deter-min@ conform urm@toarei formule:

unde:Qv – produc]ia vândut@.

Scopul acestui mod de calcul al costu-lui este cuantificarea influen]ei volumu-lui produc]iei vândute asupra cheltuielilorindirecte unitare.

Varianta metodei globale pe locuride costuri poate fi aplicat@ doar în între-prinderile care ob]in un singur tip de pro-duse rezultate ca urmare a parcurgeriiunor etape succesive de prelucrare, lafinele ultimei etape rezultând produsulfinit. Costul unitar complet se ob]ineînsumând p@r]ile componente ale aces-tuia calculate separat pentru fiecare locgenerator de costuri, astfel:

unde: Cn – costul locului n.Qn – cantitatea prelucrat@ în locul de costn;Ch.des. – cheltuieli de desfacere.

De}i formula de calcul de mai sus esteprezentat@ într-o mare parte a lucr@rilor

de specialitate, aplicarea acesteia duce laob]inerea unui cost unitar complet dife -rit de cel ob]inut în cazul aplic@rii vari-antei pe feluri de cheltuieli. Pentru a ega -liza rezultatele ob]inute, indiferent de vari-anta aplicat@, consider@m oportun@ uti-lizarea urm@toarei formule de calcul:

Simplificând, ob]inem:

unde:Cn/Qn – costul locului de cost n;Qn/Qo – raportul dintre produc]ia pre-lucrat@ într-un loc de cost }i produc]iatotal@ ob]inut@ la finele procesului de pro-duc]ie.

De}i aplicarea celei de-a douaforme a formulei de calcul este maifacil@, reducând num@rul de calcule efec-tuate pentru determinarea costului uni-tar, recomand@m utilizarea primei formeîn activitatea practic@ a entit@]ilor econo -mice, întrucât aceasta genereaz@ unnum@r mult mai mare de informa]ii utilepentru managementul entit@]ii econo mice.Astfel, raportul Cn/Qn reflect@ costul pro-duselor (semifabricatelor) ob]inute în loculde cost n, în timp ce produsul dintreCn/Qn }i Qn/Qo reflect@ partea din cos-tul unitar aferent produselor finite ob]inutela sfâr}itul întregului proces de produc]ie,generat@ de locul de cost n. Utilizareacelei de-a doua formule ne ofer@ doaraceast@ ultim@ informa]ie.

dr. Adrian [@ran MORO{AN

Metoda global@ de calcula]ie a costurilor

Vânz@rile promo]ionale - implica]ii }i aplica]iidrd. Camelia APOSTU

La debut de s@pt@mân@, pre]urilecelor mai lichide simboluri din pia]aSibex au suferit corec]ii, iar pe acestfond lichiditatea a crescut fa]@ definalul s@pt@mânii trecute, totalul de9647 contracte futures }i optionsilustrând un plus de 38,4 &.Num@rul tranzac]iilor înregistrate de-a lungul }edin]ei a fost de 1395, iarvaloarea echivalent@ rulajului s-a ridi-cat la peste 23 milioane de lei. De}icele mai lichide produse au evoluatpe sc@dere, au existat }i excep]ii,observate pe anumite simboluri }iscaden]e. Prin urmare, o evolu]ie deacest tip s-a dovedit pe placul spe-culatorilor care exploateaz@ oportu-nit@]ile ivite în urma mi}c@rilor ondu-latorii ale cota]iilor. Prezen]a activ@ aspeculatorilor intra-day, care au asi-gurat generarea rulajului, a fost evi-den]iat@ }i de nivelul relativ constantal pozi]iilor futures, fixat în apropie-rea pragului de 70.000. Ca }is@pt@mâna trecut@, s-a remarcat inte-resul investitorilor pentru op]iuni,remarcându-se de aceast@ dat@, 480contracte, dintre care 57,5 & în sec-torul call }i 42,5 & în cel put. Înaria call-urilor, s-au remarcat în spe-cial cele 200 contracte DESIF 5 sep-tembrie încheiate la un pre] de exer-citare de 3,4 lei/ac]iune }i o prim@

de 40 lei/contract. In zona put s-audeta}at cele 202 contracte DESIF 5iunie, pentru care a fost ob]inut unpre] de exercitare de 2,9 lei/ac]iuneîn schimbul unor prime între 50 }i59 lei/contract. În pia]a futures, stra-giile aplicate au vizat un num@r de21 pie]e din sectoarele financiar,bancar, petrolier respectiv valutar.Ponderea cea mai ridicat@ a revenitsectorului financiar. În ierahia delichiditate, s-au impus DESIF 2 cu5238 contracte. Evolu]ia pre]ului decotare al unei ac]iuni DESIF 2 iunies-a încadrat între un minim de2,1701 }i un maxim de 2,2245 lei,la închidere fiind consemnat@ ocota]ie de 2,19 lei, în sta]ionare.Pentru scaden]a din toamn@, DESIF 2au fost evaluate la 2,3 lei/ac]iune, înminus cu 1,68 bani iar pentru ceadin iarn@ la 2,412 lei/ac]iune, însc@dere cu 3,4 bani. DESIF 2 martie2009 s-au depreciat la rândul lor cu2,1 bani, ajungând la 2,526 lei/titlu.Pe locul secund în top s-au clasatDESIF 5 cu 3834 contracte, majori-tatea pe termen scurt. Închiderea ag@sit cota]ia pentru scaden]a dinaceast@ lun@ la 2,8915 lei/ac]iune, înminus cu 1,35 bani, Pentru septem-brie DESIF 5 au pierdut 4,78 bani,valorând 2,9722 lei în timp ce pen-tru decembrie au evoluat diferitcâ}tigând 0,87 bani }i ajungând la3,179 lei/titlu. DESIF 5 martie 2009au evoluat în ton cu direc]ia zilei,depreciindu-se cu 1,24 bani pân@ la3,3251 lei/ac]iune. PerecheaRON/EURO a fost preferat@ pentru 29de contracte. Moneda unic@ s-a apre-ciat cu 0,39 bani, pentru iunie fiindcotat@ la 3,67 lei. Pentru septembrie,euro s-a depreciat u}or cu 0,09 lei,închizând la 3,701 lei. În cea de-a doua }edin]@ as@pt@mânii, direc]ia predominant@urmat@ de cota]iile futures din pia]aSibex a fost una ascendent@, situa]iecare a readus oarecum optimismulinvestitorilor. Efectul asupra lichi-

dit@]ii nu a fost îns@ unul pe de-aîntregul revitalizant, iar aceasta ar@mas ancorat@ în zona medie alunii. Au fost încheiate aproape10.000 contracte futures }i optionsdin 1496 tranzac]ii cu o valoare de25 milioane de lei. Pe fondul apre-cierilor, s-a observat }i cre}tereanum@rului de pozi]ii futures care,dup@ ce a gravitat dou@ }edin]e inapropierea pragului de 70.000, areu}it dep@}irea acestuia dup@ cumindic@ nivelul de 70.206, consemnatla închidere. Cumulat cu pia]aoptions call }i put, unde num@rulpozi]iilor deschise este de 18.792,totalul general se situeaz@ foarteaproape de 89.000. Tranzac]iile auvizat 20 pie]e, cel mai lichid fiindsegmentul derivatelor SIF, prin pri-sma evolu]iei DESIF 2 }i 5 respectivsectorul derivatelor pe cursurile valu-tare. În cadrul acestuia, s-au evi-den]iat cele 170 contracteRON/EURO. Scaden]a cea mai lichid@a fost ultima din acest an, cu o pon-dere de 73,5 & din totalul precizat.Pentru decembrie, moneda unic@ acâ}tigat 1,7 bani, ajungând la 3,732lei. Dac@ investitorii v@d un euro încre}tere, pentru finalul anului,situa]ia a fost diferit@ pentru finalullunii curente respectiv pentru sep-tembrie, date pentru care euro a evo-luat pe sc@dere, pierzând câte 0,6 }i0,1 bani }i ajungând la 3,664 }i 3,7lei. Cre}terile cele mai importante aufost identificate pe cele dou@ deriva-te SIF care domin@ plasamenteleSibex anume DESIF 2, lider la zi cu5372 contracte }i DESIF 5, produsaflat pe doi cu 4120 contracte.Pentru ambele scaden]a scurt@ semen]ine cea mai lichid@. DESIF 2iunie au evoluat între un minim de2,1899 lei }i un maxim de 2,23 leiînchizând la 2,2202 lei/ac]iune înurcare cu 3,02 bani. Pentru septem-brie }i decembrie, DESIF 2 au mar-cat aprecieri de 3,04 }i 3,8 bani,închizând la 2,3304 }i 2,45 lei/titlu.

Acela}i traseu ascendent a fosturmat }i de cota]ia estimat@ pentrumartie 2009, aprecierea de 4,4 baniducând valoarea unei ac]iuni la 2,57lei. DESIF 5 iunie au fost cotate la2,9347 lei/titlu în urcare cu 4,32bani, iar DESIF 5 septembrie la3,046 lei/titlu, în plus cu 7,38 bani.Pentru finalul anului curent o ac]iuneDESIF 5 a crescut cu 3,1 bani iarpentru martie anul viitor cu 5,44bani, dup@ cum indic@ valorile de3,21 }i 3,3795 lei/ac]iune. În ariaderivatelor bancare s-a detectat uninteres în cre}tere pentru DEEBS,simbol preferat pentru 110 contracte.O ac]iune Erste a fost evaluat@ pen-tru finalul lunii, la 171 lei, în urmaunei cre}teri de 5 lei. Pentru septem-brie, cre}terea a fost mai redus@ajungând la 2,9 lei, astfel c@ pre]ulunei ac]iuni este estimat la 170,5 lei,u}or inferior celui de pe scaden]ascurt@. Tendin]a ascendent@ a cota]iilor nu arezistat decât o zi pe pia]a Sibex,pre]urile revenind pe minus în sesiu-nea de miercuri. Aceast@ evolu]ie adeterminat o reac]ie de conservaredin partea investitorilor care auadoptat o atitudine prudent@. Ceicare au fost totu}i prezen]i în modactiv la tranzac]ionare au încheiat6221 contracte futures }i options din1147 tranzac]ii cu o valoare de 15,14milioane de lei. „Revenirea corec]iilornu a fost primit@ prea bine de inve-stitori, doar speculatorii intra-day,fiind cât de cât anima]i de oscila]iileînregistrate. Ca de obicei, ace}tia aufost prezen]i, dar se pare c@ într-opropor]ie mai mic@, dup@ cum indic@volumul în regres. Faptul c@, în ciudacre}terii u}oare a totalului, la nivelulpozi]iilor futures deschise nu au avutloc mi}c@ri spectaculoase indic@men]inerea în a}teptare a investitori-lor. Pe m@sur@ ce scaden]a se vaapropia vor avea îns@ loc mi}c@rimai ample,” a explicat un brokersibian. Investitorii au fost din nou

fideli segmentului SIF care a generatcea mai mare parte a rulajului.Plasamentele au mai fost direc]ionateîns@ }i c@tre sectorul derivatelor ban-care sau c@tre derivatele petroliererespectiv valutare. Prin urmare, amavut parte de tranzac]ii pe 23 pie]e,situa]ie care ilustreaz@ o extindere astrategiilor c@tre mai multe produsefutures. În sectorul bancar, au fostîncheiate 50 contracte pe derivatele„Erste Bank” pe scaden]a iunie, ori-zont pentru care o ac]iune EBS afost cotat@ la 169 lei/titlu în sc@dere2 cu lei. Tot în aria b@ncilor au fosttranzac]ionate derivatele TLV oac]iune fiind evaluat@ 0,4441 lei pen-tru iunie }i 0,4694 lei pentru sep-tembrie în sc@dere cu 0,99 bani }i0,53 bani. Cel mai c@utat simbol afost DESIF 2 cu 3087 contracteurmat de DESIF 5 cu 2672 contrac-te. Pe trei în top a p@truns un altderivat SIF, anume DESIF 3 cu 123contracte. Pentru iunie, contracteleDESIF 2 au fost realizate la pre]uriîntre 2,1888 }i 2,24 lei, ultimeletranzac]ii stabilind cota]ia la 2,1912lei/ac]iune, în sc@dere cu 2,9 bani.Pentru septembrie DESIF 2 au sc@zutcu 1,07 bani ajungând 2,3197lei/titlu în timp ce pentru decembries-au depreciat cu 3,39 bani pân@ lanivelul de 2,4161 lei. DESIF 5 iunieau fost cotate la 2,9006 lei/ac]iune,în sc@dere cu 3,41 bani iar DESIF 5septembrie la 3,01 lei/ac]iune, înminus cu 3,6 bani. DESIF 3 au fostcotate pentru finalul lunii la 1,7298lei/titlu, în minus cu 4,11 bani.Moneda unic@ s-a apreciat fa]@ de,leu cu 0,6 bani pentru iunie,ajungând la 3,67 lei. În schimb, înurma unei sc@deri de numai 0,01bani euro a fost evaluat pentru sep-tembrie la 3,6999 lei. Pentru decem-brie euro s-a apreciat din nou, darcu 0,3 bani fiind cotat la 3,735 lei.Tranzac]ii importante s-au încheiat }iîn pia]a op]iunilor, remarcându-secele peste 100 de contracte put.

BURS~ MONED~VINERI 20 IUNIE 2008 7

La bursa sibian@

Decebal N. TOD~RI[~- purt@tor de cuvânt al BMFMS

Segmentul derivatelor financiare, lider de lichiditate

urmare din pag.1Peste 50 de bani depreciere, adic@ odevalorizare de aproape 15&. Bun,cursurile aceastea sunt excep]ii, darnici în ceea ce prive}te mediile decurs lucrurile nu stau mult diferit.Avem aproape 12 procente. Încerca]is@ v@ imagina]i ce înseamn@ ca veni-turile s@ vi se diminueze cu 12 -15&, asta pentru a în]elege reperulcorect al acestei oscila]ii. Pentru c@,to]i cei care erau condi]iona]i în rea-lizarea veniturilor lor de acest schim-bul valutar leu euro - de la comer-cian]i, exportatori sau încasatori de

salarii cotate în euro - au fost afec-ta]i în acest fel de aceast@ chestiune.Acest lucru nu se mai întâmpl@ acum.Ultimele sa}e luni au adus o devalo-rizare a leului, mult mai mic@.Valoarea maxim@ atins@ a fost 3,7695la sfâr}it de februarie, }i evolu]iilecare ]in cont de acest maxim, nudep@}esc o varia]ie de 5&, indiferentce reper lu@m, unul punctual sau unulmediu. Dac@ vorbim de cursuri medii,evolu]iile sunt de maximum 3&.Pentru cei care au suferit anul trecut,aceste procente sunt aproape nesem-nificative. Palierul de stabilitate al leu-lui cu varia]iile de 5& pare sur-prinz@tor de rezistent la toate influ-

en]ele externe }i interne. Virtu]iile acestei situa]ii nu trebuieexplicate. Stabilitatea este un atu pen-tru mediu de afaceri. Permite predic-tibilitate, constan]@ }i face ca pierde-rile inevitabile venit din curs dar }icâ}tigurile nemeritate - s@ nu încurceplanul de afaceri. Întrebarea este dac@un curs mediu situat undeva spre3,70 - care rezult@ din fluctua]iaminim@ }i maxim@ de curs - estemai bun decât cursul mediu al anuluitrecut de 3,33 - rezultatul unei vola-tilit@]i de peste 15&. Op]iunea difer@în func]ie de momentul de referin]@ }itipul afacerii, binen]eles, dar }i deapetitul pentru risc al fiec@ruia. Într-o

perspectiv@ mai general@, îns@, }i maiprudent@, o volatilitate redus@ estemai de dorit decât o medie maisc@zut@ dar care rezut@ din fluctua]iimari. Pe aceast@ concluzie îns@ nu sepoate construi mai mult. Chiar dac@un curs slab al leului, un curs de 3,7,este în favoarea exporturilor }i a con-tribuit sus]inut la reducerea cre}teriideficitului de cont curent, un leu slabnu poate fi considerat un beneficiu aleconomiei. Sunt beneficii indiscutabi-le, dar în spatele acestora sunt sufi-ciente capcane. BNR }tie asta }i toateinterven]iile - directe, dar nerecunos-cute, sau indirecte, ceva mai transpa-rente - nu las@ ca o devalorizare maisus]inut@ s@ aib@ loc. Moneda este ooglind@ a economiei }i toate avertis-mentele din ultima vreme pe care le-au sus]inut agen]iile de rating, dar }iinstitu]ii ca FMI sau UE - au dus lao sc@dere de atractivitate net@ în ceeace prive}te leul. C@ suntem sau nu deacord cu aceste avertismente, c@ elesunt poate prea dure, dup@ cum con-sider@ }i BNR dar }i evolu]iile recen-te ale economiei române}ti, este o cutotul alt@ chestiune. Pia]a inter-na]ional@ }i apetitul redus la risc pen-tru investi]ii în zone cu risc- a}a cumeste considerat@ }i România- ar fi dusla devalorizarea leului. Ceea ce nu se

întâmpl@, din cauze mai degrab@interne.Leul de 3,70 este îns@ un leu slab.Iar pericolul acestui leu ]in de infla]ie.Singurul an care a a dus la atingerea]intei de infla]ie a fost 2006, un an alleului în înt@rire de la 3,70 la 3,35.Prima parte a lui 2007 a sus]inutdezinfla]ia, a doua parte infla]ia subacelea}i condi]ii de curs. Anul 2008 aadus dou@ presiuni infla]ioniste con-stante - pre]urile la energie }i alimen-te- care nu ]in de un context româ-nesc. În fa]a aceastor provoc@ri, sin-gurul factor dezinfla]ionist la înde-mân@ r@mâne cursul valutar. Un leumai tare ar mai cobor^ din presiuneainfla]ionist@, dar aduce o ie}ire a leu-lui din acest tronson 3,6- 3,7. Un leumai tare ar readuce volatilitatea }ioscila]iile în detrimentul stabilit@]ii. Arnemul]umi exportatorii, dar ar satisfa-ce debitorii. Pot fi considerate toateaceste efecte victimele colaterale aleluptei cu infla]ia, miza cea mare amacroeconomiei? Dup@ cum arat@tabloul economiei române}ti, leul taree un deziderat cu prea multe victimepe con}tiin]@ pentru ca s@ merite s@fie urm@rit, de}i pia]a intern@ l-arcere, iar cea extern@ nu ar fi preainteresat@ de maximele }i minimeleperioadei care vine.

{ase luni de lini}te pentru leuDanSUCIU

INDUSTRIE U{OAR~ VINERI 20 IUNIE 20088

c my bc my b

c my bc my b

Colegiul de redac]ieRedactor }ef coordonator:

DAN POPESCUDAN POPESCU

EUGEN IORD~NESCUIORD~NESCU

EMIL DAVIDDAVID

ILEANA ILIEILIE

CAMELIA APOSTU -

secretar general de redac]ie

editor

GRUPUL DE PRES~ CONTINENT

CAMERA DE COMER[,

INDUSTRIE {I AGRICULTUR~ A

JUDE[ULUI SIBIU

NOBLESSE SRL

Articolele ap@rute în revist@exprim@ punctele de vedereale autorilor, care pot fi

diferite de cele ale redac]iei.

ISSN 1841-0707

Tel. 0269/21.81.33,

fax. 0269/21.01.02,

e-mail rondul@rdslink.ro

Castelul Huniazilor - Hunedoara

Odat@ cu reducerea comenzilor dehaine ^n lohn, din Rom$nia, a sc@zut}i produc]ia, ^ns@ fenomenul poate ficontrabalansat de faptul c@ “se vaajunge s@ nu mai v$nd@ nimenimanopera propriu-zis@, ci produsulfinit”, consider@ Pomponiu. %n opinialui, ^ntotdeauna va fi nevoie de capa-cit@]i de produc]ie care s@ poat@ s@livreze rapid re]elelor de retail }i"cine va reu}i s@ se adapteze va aveaun viitor sigur. Pentru ceilal]i, viito-rul va fi incert". Joseph Seroussi, proprietarul J&REnterprises, un alt mare produc@torde confec]ii din Rom$nia, a fost unuldintre primii afecta]i de restr$ngereapie]ei. Din cinci fabrici - Ikos-Conf }iNorada (Odorheiu Secuiesc), Serconf(Boto}ani), Serca (C@l@ra}i) }i T.J.R.Industries, Seroussi a r@mas cu trei,dup@ ce a v$ndut Serca }i a ^nchisfabrica din Tulcea. {i num@rul deangaja]i a sc@zut p$n@ la 6.200. "Celmai mare capital al Rom$niei a fostfor]a de munc@. Acum, nu mai avemnici acest atu", spune Seroussi. %nultimii doi ani, de la fabricile J&R

Enterprises au plecat ^n jur de 2.000de angaja]i, iar produc]ia s-a redus,de la 1,5 milioane de costume pro-duse anual, la un milion. Av$nd oafacere bazat@ ^n procent de 95& peexport, Seroussi spune c@ "pe seama^nt@ririi leului, am pierdut }i la exportmai bine de 25&, ^n ultimul an". Prinurmare, }i ^ncas@rile grupului J&REnterprises au sc@zut cu aproape40&, ^n ultimii patru ani, ajung$nd,anul trecut, la circa 30 de milioanede euro.Pentru Seroussi, colacul de salvarenu este importul de muncitori str@ini.“Ar fi o durere de cap ^n plus. %nconfec]ii nu este ca ^n construc]ii, s@pui c@r@mid@ pe c@r@mid@ }i gata.Aici e munc@ de fine]uri. Ar costaprea mul]i bani }i nu am nimic dec$}tigat”, este de p@rere omul deafaceri. %n aceste condi]ii, r@m$nep$rghia retailului: Seroussi afirm@ cava deschide un magazin ^n Chi}in@u,la sf$r}itul acestui an, pentru care asemnat deja contractul. Re]eaua pro-prie de magazine a J&R Enterprisesnum@r@ acum cinci magazine No. 36– patru ^n Bucure}ti }i unul la Cluj.O dezvoltare mult mai accelerat@ alaturii de retail are ^n plan Steilmann.Compania lanseaz@, luna aceasta, pepia]@, dou@ branduri noi: KS (KlausSteilmann), o linie exclusivist@ carese adreseaz@ segmentului de clien]icu venituri mari }i foarte mari, celde-al doilea brand - Chic and More- viz$nd femeile cu m@suri mari.

Ambele vor fi comercializate ^n pri-mul magazin multibrand Steilmanndin ]ar@, deschis ^n B@neasaShopping City, pe o supra]af@ de400 mp, ^n urma unei investi]ii decirca 600.000 de euro. "Steilmannclasic va avea undeva la 60& ^nsuprafa]a magazinului, KS – 15&,diferen]a fiind Chic and More",explic@ Flori P@nescu. Brandul Chicand More va fi comercializat din adoua parte a anului viitor }i ^n maga-zine monobrand. Sub umbrela Miro Radici, Steilmannare ca ]int@ dezvoltarea branduluipropriu ^n ]ar@, dar }i peste grani]e,de vreme ce firma din Rom$nia apreluat administrarea re]elelor demagazine ale grupului din Cehia,Bulgaria, Ucraina }i RepublicaMoldova. Compania are deja unmagazin ^n Sofia }i unul ^n Chi}in@u,dar a semnat pentru deschidereaaltor trei ^n Bulgaria }i unul ^nRepublica Moldova. %n plus, re]eauade zece magazine din Cehia se vadubla ^n urm@torii doi ani. Planuri deextindere vizeaz@ }i Ungaria, Poloniasau Rusia, dup@ cum spune RomeoPomponiu. %n ]ar@, Steilmann are o re]ea de 57de magazine, dintre care 52 suntmarca proprie a Steilmann, iar cinciau brandul Feel Good, marc@ aflat@tot ^n portofoliul partenerului MiroRadici. Anul acesta, num@rul lor vacre}te cu ^nc@ 20, obiectivul fixatpentru 2009 fiind s@ se ajung@ la

100 de magazine. Investi]ia mediepentru un magazin este cuprins@^ntre 100.000 }i 200.000 de euro.Tot din strategia Steilmann pe acestan face parte }i dezvoltarea segmen-tului de marochin@rie }i accesorii."Dac@ p$n@ acum ^nc@l]@mintea a fostun produs accesoriu, care a folositdoar ca suport pentru ceea ce^nseamn@ v$nzarea confec]iilor, de-acum gen]ile }i pantofii urmeaz@ s@ajung@ la circa 16& din cifra de afa-ceri", a calculat P@nescu.Pe l$ng@ dezvoltarea brandurilorSteilmann }i Feel Good, companiainten]ioneaz@ s@ intre pe pia]@, p$n@^n 2011, }i cu alte branduri, cumsunt Apanage, Emozioni, EricaRoessler, Kirsten, Gigi }iDressMaster. ”P$n@ la sf$r}itul anu-lui ^n curs, vom aduce ^nc@ dou@

branduri, care vor fi comercializate ^nmagazine separate”, precizeaz@ FloriP@nescu.Extinderea re]elei de magazine }idiversificarea produselor ar urma s@se traduc@ ^n v$nz@ri cu 35-40& maimari, ^n urm@torii doi ani. Anul tre-cut, Steilmann Rom$nia a avut ocifr@ de afaceri de circa 15,5 milioa-ne de euro, iar planurile Radici pen-tru urm@torii doi ani vizeaz@ dublareacifrei de afaceri a filialei din Rom$nia}i o marj@ de profit de 10&, ^ncondi]iile ^n care p$n@ anul acestaprofitul a fost de 8& din cifra deafaceri. "Marfa din magazinele propriiprovine ^n propor]ie de 20& dinfabricile din Rom$nia, dar sper@m s@cre}tem }i ponderea p$n@ undeva la35-40&", estimeaz@ RomeoPomponiu.

Oamenii no}tri... din Bangladesh(II)

Produc]ia, ^n sc@dereProduc]ia de textile-piel@rie a sc@zut anul trecut cu 13%, potrivit

statisticilor. Maria Grapini, pre}edinta FEPAIUS, anticipeaz@ c@ sc@derea ^}iva men]ine ritmul }i ^n 2008.

An 2006 (mil.lei) 2007 (mil.lei) 2006/2007 (%)Total produc]ie industrial@ 9735 8599 88,3Textile 1986 2101 105,8|mbr@c@minte 5728 4531 79,1Piel@rie-^nc@l]@minte 2020 1965 97,3

Sursa: Ministerul Economiei }i Finan]elor

C$nd se g$nde}te la soarta celor cinci fabrici Steilmann din ]ar@, Romeo Pomponiu pare convins c@ solu]ia care i-ar permites@ nu ̂nchid@ niciuna dintre ele este s@ aduc@ m$n@ de lucru din Bangladesh.

ILEANA ILIE

Confec]ii