Slide 1

SFRITUL SEC. XVII SEC. XVIIIILUMINISMUL este ideologia dominant a sec. al XVIII-lea care are ca valoare central RAIUNEA.

IDEI CENTRALE:

Optimismul gnoseologic;Afirmarea personalitii umane;Libertatea i demnitatea individului.

IMPLICAII PRACTICE:

Control mrit al omului asupra mediului natural;Necesitatea organizrii raionale a societii umane.

MOTTO: SAPERE AUDERaiunea i progresul universal mping nainte mersul istoriei

Epoca maturitii intelectuale a omului

IMMANUEL KANT( 1724 1804)FILOSOF GERMAN

FACTORI DETERMINANI AI ILUMINISMULUITransformrile produse n societatea uman, pe multiple planuri, n perioada Renaterii. Umanismul.

FACTORI DETERMINANI AI ILUMINISMULUIAscensiunea economico-social a burgheziei

FACTORI DETERMINANI AI ILUMINISMULUI Modelele politice oferite de state precum Provinciile Unite (Olanda) sau Anglia, ca urmare a revoluiilor burgheze desfurate pe cuprinsul lor.

FACTORI DETERMINANI AI ILUMINISMULUI Progresele nregistrate n gndirea tiinific de-a lungul secolelor XVII XVIII, menite s pun n eviden fora raiunii.

ISAAC NEWTON(1642-1726)

REPREZENTANI AI ILUMINISMULUI

OPERA :Scrisori persaneSpiritul legilor CONINUT:Atitudine critic la adresa instituiilor i moravurilor franceze, impregnate nc de mentalitatea feudal.Atitudine critic la adresa absolutismului monarchic i intoleranei religioase.Promoveaz principiul separrii puterii n stat.

CHARLES DE MONTESQUIEU (1689 1755)

SPIRITUL LEGILORAtunci cnd n minile aceleiai persoane sau aceluiai corp de dregtori se afl ntrunite puterea legiuitoare i puterea executiv, nu exist libertate Nu exist, de asemenea, libertate, dac puterea judectoreasc nu este separat de puterea executiv Ch. De Montesquieu

MONTESQUIEUSpiritul legilor (1748), este un studiu comparativ, focalizat asupra a trei tipuri de guvern (republica, monarhie si despotism), a fost intocmit sub influenta ideilor lui John Locke. Una din teoriile majore prezentate in lucrare este cea conform careia puterile guvernului trebuie separate si echilibrate pentru a garanta libertatea individului.

Montesquieu isi exprima oroarea fata de despotism, toleranta religioasa, condamna tratamentul inuman aplicat negrilor, studiaza dreptul roman si cel francez. Cartea Despre spiritul legilor isi pastreaza si in prezent importanta istorica, fiind una dintre operele care au influentat elaborarea Constitutiei americane.

OPERA: Tratatul despre toleranCandideScrisori filosofice CONINUT:Atitudine critic fa de fanatismul religios.Critic la adresa moravurilor i instituiilor vechiului regim.Promovarea unor valori liberale i a modelului politic al monarhului luminat.

VOLTAIRE (Franois Marie Arouet) ( 1604 1778)

Voltaire- citate celebre

libertate

Libertatea este sntatea sufletului.Omul este liber atunci cnd vrea s fie liber.

ENCICLOPEDITII OPERA:Enciclopedia sau Dicionarul raional al tiinelor, artelor i meseriilorLucrare cuprinznd 28 de volume i semnat de 130 de autori. CONINUT:Promoveaz valorile tiinifice, tehnice rezultate din progresele nregistrate pe plan cultural n sec. XVII XVIII.Critic obscurantismul, superstiiile, mentalitile i instituiile vechiului regim.Caracterul su contestatar a fcut ca publicarea s fie oprit n mai multe rnduri (1752, 1759, 1781).

D. DIDEROT(1713 1784) J. R. dALEMBERT ( 1717-1783 )

ENCICLOPEDIA

Denis Diderot - citate celebreFacei ca binele fiecruia s fie att de strns legat de binele general nct nici un cetean s nu poat duna societii, fr s-i duneze lui nsui; asigurai rsplata pentru virtute dup cum ai asigurat pedeapsa pentru ticloie.

Elogiul contemporanilor notri nu-i niciodat curat. Curat e doar cel al posteritii.

OPER:Noua EloizEmilContractul social CONINUT:Dubla natur a fiinei umane: raional i afectiv.Noi principii n educaia copilului.Critica ntregului sistem social al vechiului regim.Promovarea ideilor de libertate i de egalitate a cror aplicabilitate se poate realiza numai n baza unui contract social, ncheiat ntre membrii societii cu drepturi egale.Principiul suveranitii naionale.Propune ca form de guvernmnt, republica.

J.- J. ROUSSEAU (1712 1778)

J.- J. ROUSSEAUROUSSEAU - citate celebrelibertate Libertatea nu const n faptul c oamenii pot face tot ce doresc, ci n faptul c ei nu trebuie s fac ce nu doresc.

ROUSSEAU A devenit celebru datorita scrierilor sale politice. El a avut o viziune care l-a facut sa vada limpede ca la inceput omul fusese liber si lipsit de pacate si ca societatea a adus pe lume toate relele. La Geneva, el a dezvoltat aceasta idee a nobilului salbatic in cea mai celebra carte a sa Contractul social (1762), care incepe cu faimoasa propozitie Omul se naste liber, dar oriunde s-ar afla este in lanturi si in care sugereaza ca oamenii ar putea deveni liberi daca s-ar conforma vointei generale, legilor impuse de comunitate si respectate de fiecare individ in parte, deoarece este imposibil de imaginat ca cineva ar face legi nedrepte care sa il inrobeasca chiar pe el.

MOTTOAICI ZACE IOSIF AL II-LEA CARE N-A REUIT NIMIC DIN CEEA CE A NCERCAT S FAC

IOSIF al II-lea(1780-1790)

IOSIF al II-lea Msuri:Susine dezvoltarea economiei; ncurajeaz exportul i descurajeaz importul;Desfiineaz taxele vamale interne (cu excepia celor cu Ungaria)Reorganizeaz administraia, punnd-o sub semnul unui centralism accentuat;

IOSIF al II-leanfiineaz un aparat birocratic disciplinat;Desfiineaz erbia pe domeniile imperiale;Adopt msuri de protecie social (orfelinate, aziluri de btrni);

Msuri:

IOSIF al II-leaDezvolt nvmntul; introduce obligativitate nvmntului primar;Manifest toleran religioas; biserica este subordonat statului;Susine dezvoltarea culturii, combate superstiiile.

Msuri:

ILUMINISMUL N RILE ROMNE COALA ARDELEAN

Micare cultural de emancipare civic i politic a romnilor transilvneni.REPREZENTANI AI COLII ARDELENE ION BUDAI DELEANU(1760-1820) iganiada

Poem eroi-comic, cu unele aluzii la situaia romnilor din Transilvania

Elementa lingue daco-romanae, sive valachicaeCaracterul romanic al limbii romneSAMUIL MICU (1745-1806)

REPREZENTANI AI COLII ARDELENE PETRU MAIOR (1756-1821)

Istoria pentru nceputul romnilor n Dacia

Originea exclusiv latin a romnilor

REPREZENTANI AI COLII ARDELENE GHEORGHE INCAI (1754-1816)

Cronica romnilor i a mai multor neamuri

Vechimea i continuitatea romnilor n Transilvania

IMPACTUL POLITIC AL COLII ARDELENE SUPPLEX LIBELLUS VALACHORUM - Memoriul naintat n anul 1791 Curii de la Viena, n cadrul micrii de emancipare a romnilor transilvneni

1. IDEEA DE LIBERTATE Omul s-a nscut liber, dar pretutindeni este in lanuri.

A renuna la libertatea ta nseamn a renuna la calitatea de om, la drepturile umane, ba chiar si la datoriile tale. Nu exista niciun fel de despgubire posibila pentru cel care renuna la toate;o astfel de renunare este incompatibil cu natura omului. (J.J. Rousseau- Contractul social)

Este adevrat ca in democraie poporul pare sa fac ceea ce vrea; dar libertatea politica nu consta defel in a face ceea ce vrei. Intr-un stat, adic intr-o societate in care exista legi... libertatea este dreptul de a face tot ceea ce ingrdete legile; si daca un cetean ar putea sa fac ce ele interzic, el nu ar mai avea libertate, pentru ca si ceilali ar putea sa fac la fel. (Montesquieu- Despre spiritul legilor)

2. Ideea suprematiei legii Legile, in intelesul lor cel mai larg, sunt suporturile necesare care deriva din natura lucrurilor; si, in acest sens, toate fiintele isi au legile lor. Divinitatea isi are legile sale, lumea materiala isi are legile sale; inteligentele superioare omului isi au legile lor; omul isi are legile sale. ( Montesquieu- Despre spiritul legilor) Vreti sa preveniti o crima? Faceti legi clare si simple. Acestea nu trebuie sa favorizeze o anumita clasa sociala. Legile si numai ele trebuie sa fie temute.Oamenii inrobiti sunt mai cruzi si mai viciosi decat cei liberi. Lasati libertatea sa fie ajutata de cunoastere. (C. Becarea- Crima si pedeapsa,1764)

3. Ideea separatiei puterilor Cand in aceeasi persoana sau in acelasi corp de magistratura puterea legislativa este reunita cu puterea executiva nu exista deloc libertate, pentru ca exista temerea ca acelasi monarh sau acelasi senat sa faca legi tiranice pentru a le executa in mod tiranic. (Montesquieu- Despre spiritul legilor) Atunci cand in mainile aceeasi persoane sau corp de dregatori se afla intrunite puterea legiuitoare si puterea executiva, nu exista libertate...Nu exista, de asemenea libertate, daca puterea judecatoreasca nu este separata de puterea legislativasi de cea executiva. Dcaca ea ar fi imbinata cu puterea legislativa, puterea asupra vietii si libertatii oamenilor ar fi arbitrara, caci judecatorul ar fi legiuitor. Daca ar fi imbinata cu puterea executiva, judecatorul ar putea avea forta unui opresor. Totul ar fi pierdut daca acelasi om... ar exercita aceste trei puteri: pe cea de a face legi, pe cea de a duce la indeplinire hotararile obstesti si pe cea de a judeca infractiunile sau litigiile dintre particulari. (Montesquieu- Despre spiritul legilor)

4. Ideea contractului social Dac este dificil ca un stat mare sa fie bine guvernat, este i mai greu ca el sa fie guvernat de un singur om. (J.J. Rousseau- Contractul social)

Voina general poate dirija singura forele statului... Poporul supus legilor poate fi autorul acestora... Puterea legislativ aparine poporului i nu poate aparine decat lui. (J.J. Rousseau- Contractul social)

Acum cincizeci de ani publicul nu era nicidecum interesat de treburile statului. Astzi fiecare citete ziarul si cuget la politica ce a devenit un subiect comun. Libertatea engleza ne-a cucerit. Tirania este tot mai mult contestat. ( Marchizul dArgenson- Memorii, inceputul sec. XVIII)

5. Ideea egalitatii in drepturi Ori de unde ai porni ca sa te ridici pana la principiu, ajungi mereu la aceeasi concluzie: adica pactul social stabileste intre cetatenio astfel de egalitate incat toti se supun acelorasi conditii si urmeaza a se bucura de aceleasi drepturi. Astfel, prin natura pactului, orice act de suveranitate, adica orice act autentic al vointei generale, obliga sau favorizeaza in mod egal pe toti cetatenii, in asa fel incat suveranul cunoaste numai notiunea de corpuri, fara sa deosebeasca pe niciunul din cei care o compun. (J.J. Rousseau- Contractul social)

CONCLUZIE ILUMINISM

Epoca luminilor a constituit o cotitur important n dezvoltarea spiritual a omenirii, o victorie semnificativ a raiunii asupra concepiilor mistico-religioase din Evul mediu. Lund natere n diverse ri, in diferite perioade de timp, aceasta micare totdeauna a fost produsul unui mediu socio-istoric bine determinat. Enciclopedia lui Denis Diderot reprezint chintesena spiritului Iluminismului, sau al Epocii Raiunii, dup cum i s-a mai spus. Avnd centrul la Paris, micarea a dobndit un caracter internaional prin faptul ca s-a rspndit n saloane cosmopolite.

Filosofia teoretic din epoca luminilor este dublat de filosofia practic cu caracter social-politic. In operele din acest domeniu sunt abordate probleme de drept natural, chestiuni privitoare la suveranitatea popoarelor, egalitatea indivizilor sau modul de guvernare.

Iluminsimul a pretins eliberarea fiinei umane de sub tutela sa auto-indusa. Tutela este incapacitatea fiinei umane de a-i folosi abilitaile cognitive in lipsa instructiunilor de la o alta persoan. Aceast tutel este auto-indus atunci cnd cauza sa nu rezid n absena raiunii, ci in absena hotrrii i a curajului de a lua hotrri fr instruciuni de la o alt persoan. Sapere aude!IDEILE ILUMINISMULUI STAU LA BAZA REVOLUIEI FRANCEZE I LA NLTURAREA MONARHIEI ABSOLUTE DE AICI.Avei curajul de a va folosi propriul sim al raiunii!- acesta este motto-ul Iluminismului. (Immanuel Kant)

Realizat de:Nguyen Tien Dat