MOARACUI{POPATAI{D

'j' ..,: -

iljt'; 'I '.:.r,,rra,f.j 1 r;illir, I 1;;r,';'i

EDITURA CARTEX 2OOO

Bucuresti

Coperta: Mdddlina PricopTehnoredactare computeriz atd: Ecate rina Pis ld

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a RomAnieiSLAVICI,IOANMoara cu noroc; Popa Tanda ; Budulea Taichii / Ioan Slavici. -dosar critic de Lucian Pricop - Bucuregti : Cartex 2000,2017

rsBN 978-973-104-7 09-6

I. Pricop, Lucian

821.135.1-32

Textele ediliei de fa{[ sunt reproduse dupi:Ioan Slavici. Moarq cu noroc,Editura lon Creang5, BucureEti, 1987.

Modificdrile fali de edilia menlionatl se referi la normeleortografice ale Academiei Romdne, in vigoare la aceastd dat5.

Pentru comenzi Ei informafii, vd rugdm sd ne contactafi la:

o Tel/fax: 021 1323.41.30; 021 1323.00.7 6o Tel: 0745.069.898; 0729.951.763o www.edituracartex.ror e-mail : comenzi@edituracartex.roo O.P.4, C.P. 184, Bucureqti

CUPRINS

MOARACUNOROC

I

- Omul si fie mulEumit cu sdrdcia sa, cdci, daci e vorba, nubogdJia, ci linigtea colibei tale te face fericit. Dar voi sd face{itlupl cum [v5] trage inima qi Dumnezeu si vd ajute Ei sd vd aco-pcre cu aripa bundtdfilor sale. Eu sunt acum bdtr6nd, qi fiindcinm avut qi am atdt de multe bucurii in vialI, nu inleleg nemullu-tnirile celor tineri Ei md tem ca nu cumva, cdutind acum la bb-trinefe un noroc nou, sd pierd pe acela de care am awt partepdnd in ziua de astizi qi sd dau la sfhrgitul vielii mele de ambri-ciunea pe care nu o cunosc decdt din fricd. Voi ;ti!i, voi facefi:tle rnine sd nu ascultafi. Mi-e greu sd-rnipdr[sesc coliba in caremi-am petrecut via{a qi mi-am crescut copiii Ei mi cuprinde unlbl de spaiml cdnd mi gdndesc sd rim6n singurd intr-insa: denceea, poate cd mai ales de aceea, Ana irni pare prea tdndrl,prea aqezatd, oarecum prea bldndd la fire, qi-mi vine sd r6d cdndrni-o inchipuiesc ca cdrciumiril6.

- Vorbd scurtd - rdspunse Ghiti - sd rdm6nem aici, sd c6r-pesc qi mai departe cizmele oamenilor, care umbld toat6 siptd-rndna in opinci ori desculli, iard dacd dumineca e noroi, iqi duccizmele in m6nd pdni la bisericd, gi sd ne punem pe prispa caseila soare, privind eu la Ana, Ana la mine, amindoi la copilaq,iard d-ta la tustrei. IacE liniqtea colibei.

- Nu zic, grdi soacra aEezat6. Eu zic numai ce zic eu, vdspun, numai aqa, gdndurile mele, iard voi faceli dupd gdndulvostru gi gtili prea bine cd, daci voi vi duceli la moari, nici

11

vorbd nu poate fi ca eu sd rdmdn aici ori sd md duc in alti parte:

daci v[ hotlrdfi sI mergefi, mi duc si eu cu voi gi md duc cutoatd inima, cu tot sufletul, cu toat6 dragostea mamei careincearcl norocul copilului ie;it in lume. Dar nu cerefi ca eu sihotdrdsc pentru voi.

- Atunci sd nu mai pierdem vorba degeaba: md duc sd vor-besc cu arindaEul gi de la Sf. Gheorghe cdrciuma de la Moaracunoroceanoastrd.

- ln ceas bun si fre zis, grii bdtrdna, gi gdnd bun s[ ne deaDumnezeu in tot ceasul!

IIDe la Ineu drumul de lard o ia printre plduri qi peste farine,

ldsdnd la dreapta gi la stdnga satele aqezate prin colgurile v6ilor.Timp de un ceas Ei jumdtate drumul e bun; vine apoi un pripor,pe care il urci, qi dupd ce ai cobordt iar la vale, trebuie si facipopas, sd adapi calul ori vita din jug gi sI le rnai lagi timp de rd-suflare, frindci drumul a fost cam greu, iari mai departe locurilesunt rele.

Aici in vale e Moara cu noroc.Ori din care parte ar veni, drumeful se bucur[ c6nd o zdreqte

din culmea dealului pleEuv, cdci, venind ddspre locurile rele, eail veselegte cI a scdpat norocos, iarl mergAnd spre ele, Ia moaripoate sd gdseascl ori sd aEtepte alli drurnefi, ca sd nu plece sin-gur mai deparle.

$i fiindcd aici se opresc toli drumefii, incetul cu incetul s-aldcut bdtdturd inaintea morii, si oarecum pe nesimlite illoara aincetat a mai micina gi s-a prefrcut in cdrciurni qi loc de adi -post pentru tot drumeful obosit qi rnai ales pentru acela pe carenoaptea-l apuci pe drum. in cele din urmd, ardndaqul a ziditcArciuml la un loc mai potrivit, depdrtare de citeva sute de pagide la rAulef, iard moara a rdmas pirdsitd, cu lopefile rupte qi cuacoperimAntul ciuruit de vremurile ce trecuseri peste ddnsul.

Cinci cruci stau inaintea morii, doud de piatrd gi trei altelecioplite din lemn de stejar, impodobite cu fircilamul Ei vopsitecu icoane sfinte; toate aceste sunt semne care-l vestesc pe

28 29

rlrumef cd aici locul e binecuvAntat, deoarece acolo unde vezi ocruce de aceste a aflat un om o bucurie ori a scdpat altul de o pri-rncjdie.

Dar binecuvAntat era locul acesta mai ales de cAnd veniserlcirciumarul cel nou cu nevasta lui t6nlrd qi cu soacr5-sa cea

birtrdnd, cdci ei nu il primeau pe drume! ca pe un strdin venit dinIrrme, ci ca pe un prieten aqteptat de multi vreme la casa lor.Abia trecuser[ doar cAteva luni dupi Sf. Gheorghe, qi drumegiirnai urnblaqi nu mai ziceau cd o sd faci popas la Moara cu no-loc, ci cd se vor opri la Ghit5, qi toatd lumea Etia cine e Ghila Ei

unde e Ghild, iar acolo in vale, intre pripor qi locurile cele rele,rru mai era Moara cu noroc, ci cdrciuma lui Ghi1d.

Iari pentru Ghifd cdrciufila era cu noroc.Patru zlle pe sdptimdnS, de mar{i seara p6nd sdmbdt6, era

ntcreu plin6, qi tofi se opreau la cArciuma lui Ghi15, qi toli luauci'itc ceva. ;i toli plateau cinstit.

Sembltd de cu seard locul se deqerta Ei Ghifd, ajungdnd sirnai risufle, se punea cu Ana gi cu bitrdna sd nurnere banii, qi

atunci el privea la Ana, Ana privea la el, amAndoi priveau la ceidoi copilaqi, cdci doi erau acum, iari bdtrdna privea la cdteqpa-tm qi se simlea intinerit5, cici avea un ginere harnic, o fati no-rocoasd, doi nepofei sprinteni, iard sporul era dat de la Dumne-zeu, dintr-un cdgtig frcut cu bine.

Dumineci dimineala Ghi15 punea calul la teleagi gi bitrAnase ducea la bisericd, fiindci bdtrAnul, fie ieftat, fusese cojocar qi

cAntdref de strand, qi aga, mergdnd la biseric5, ea se ducea parcds[-1 vazd pe el.

CAnd bltrdna pleca la bisericS, toate trebuiau si fie puse binela cale, cdci altfel ea o datd cu capul nu ar fi plecat. incl sArn-

bdti dupd-amiazdzi sluga trebuia sd rineascd grajdul, curtea gi

locul de dinaintea cdrciumei, in vreme ce b[trAna qi Ana gdteaucdrciuma pentru ziua de dumineci. Dumineci in zori bitrinapremenea copiii, se gitea de sirbitoare, mai didea o raiti prinprejuq ca sLvazd daci in adevdr toate sunt bine, apoi se urca inteleag6.

Ana Ei Ghiln ii sirutau mdna, ea mai sdruta o datd copilagii,apoi zicea: ,,Gdnd bun si ne dea Dumnezeu!", iEi frcea cruce gi

dddea semn de plecare.

Dar ea pleca totdauna cu inima grea, cdci trebuia sI plecesingurl qi sd-i lase pe ddnqii singuri in pustietatea aceea de cdr-ciumd.

Daci aruncai privirea imprejur, la dreapta qi la stdnga, vedeaidrumul de fard gerpuind spre culme, iard la vale, de-a lungul rd-ulefului, cdt strdbate ochiul, pdnd la cdmpia nesltrqiti, afard dec61iva arini ce stlteau grdmadd din jos pe podul de piatri, nuzd-reai decdt iarbd qi miricini. La deal valea se strdmteazd din cein ce mai mult; dar aici vederile sunt multe gi deosebite: de-alungul rAulelului se intind doud qiruri de silcii qi de rdchite, carese indeasd mereu, pdnd ce se pierd in cr6ngul din fundul viii; peculmea dealului de la st0nga, despre Ineu, se iveqte pe ici, pecolo nrarginea unei pdduri de stejari, iar pe dealul de la dreaptastau rdzlefe rdmdqilele inci nestdrpite ale unei alte pdduri, cioa-te, rlddcini ieqite din pdmdnt qi, tocmai sus la culme, un trunchiinalt, pe jumitate ars, cu crengile uscate, loc de popas pentrucorbii ce se lasd croncinind de la deal inspre cdmpie; fundulvdrr, in sf6rqit, se infunecd qi din dosul crdngului depdrtat ieseturnul luguiat al bisericii din Fundureni, invelit cu tinichea, dardpierdut oarecum in umbra dealurilor acoperite cu piduri poso-rnordte, ce se ridici Ei se ingrdrnldesc unul peste altul, p6nd lamuntele Bihorului, de pe ale cdrui culnri troienite se r6sfr6ng ra-zele soarelui de diminea!5.

Rimdndnd singur cu Ana gi cu copiii, Ghild privegte impre-jurul sdu, se bucurd de fiumusefea locului qi inima ii rdde cdndAna cea infeleaptd gi aqezatd deodatd iqi pierde curnpitul Ei searuncd rdsfilatd asupra lui, cdci Ana era tdndrd, qi fiumoasi, Anaera fragedl gi subliricd, Ana era sprintenl ;i mlidioasd, iard elinsugi, inalt qi spdtos, o purta ca pe o pani subliricd.

Numai cAteodatd, cdnd in timp de noapte vdntul zglfiiamoara pir5sitd, locul ii pdrea lui Ghitd strlin gi pustios, Ei atunciel pipdia prin intuneric, ca si vadi dac[ Ana, care dormea ca uncopil imbiiat ldngd ddnsul, nu cumva s-a descoperit prin somn,gi s-o acopere iar.

IIICit fin luncile, ele sunt pline de turme de porci, iari unde

sunt multe turme, trebuie s[ fie .'si mulfi pdstori. Dar;i porcariisunt oamenin ba, intre mul1i, sunt oameni de tot felul, gi de rind,qi de mdna a doua, ba chiar gi oameni de frunte.

O turmi nu poate si fie prea mare, gi aqa, unde sunt mii qi

mii de porci, trebuie sd fie sute de turme, qi fiecare turmi arecite un pdstor, qi fiecare pistor e ajutat de cdtre doi-trei biiefi,boitarii, adeseori qi mai mulli, daci turma e mare. E dar pe lunciun intreg neam de porcari, oameni care s-au trezitin pidure laturma de gr[suni, ai cdror pdrin{i, buni qi stribuni tot pdstori aufost, oameni care au obiceiurile lor gi limba lor pdstoreascd, pecare numai eio inleleg.

$i fiindcd nu-i negu{itorie frr[ de pagub6, iard pdstorii suntoameni sdraci, trebuie sI fie cineva care si r[spundd de pagubacare se face in furmd: acest cineva este ,,simdddul", porcar;i el,dar om cu stare, care poate sd pliteascd grdsunii pierdufi ori pecei furafi. De aceea simiddul nu e numai om cu stare, ci maiales om aspru qi neindurat, care umbl5 mereu cdlare de la turmdla turmd, care qtie toate infundlturile, care cunoa$te pe tofi oa -menii buni gi mai ales pe cei rdi, de care tremurd toatd lunca qi

care qtie sd afle urechea grisunului pripdqit chiar qi din oala cuvarzd.

$i dacl lumea zicea cllocurile de l6ngd Moara cu noroc suntrele, n-ai fi avut decdt sd-l intrebi pe vreunul dintre sdmdddi ;iel fi-ar fi putut spune pentru ce nu sunt bune gi cine le primejdu-iegte; dar simddiul e, mai presus de toate, om ticut, qi daci ilintrebi asemenea lucruri, el rdspunde: ,,Nu gtiu, n-am vdzut, amatdtea gi atdtea turme in rdspunderea mea gi nu md pot strica cuoamenii". El gtie ce gtie, numai pentru nevoile lui.

Veneau c6teodatb pe la cdrciuma lui Ghi{d Ei porcari, niqteoameni indeobqte inalli qi bine ftcufi, cu cimaqa neagrd qi cupfirul strilucitor de untura cea multi gi cdzut in plete lungi rsi rd-sucite asupra grumajilor goi: oameni erau gi ei, chiar oameni cin-stifi, care min6nc[, beau qi plitesc.

3l