'STORM llillUCAA

TESTAME N TU LUI VECHIUPENTRU GININASH,

LUCIIATA DIVA DICWVITIVNEA ON011. DEPARTAMENTAL 111.1.17. STA SI AL PUBLICE, DATA IN 19 SEPT.

A:1;1.'L 185:: No. ,L126.

DE

NI:001NT M3L.I...J2Ad

A DOTIA EDI:ITU:NEDE

THEODOP ODRESCIL

PRECIUL 1 LEU.

TASS T.TIPO-LITOG RA.F1A BUd UMUL I.., I ROMAN.

1882.

.

. 3

ritamwervinct:i

,:

07...7f.-.......,----

- -,

_

,

-. _

.I

rl .

. _ .. _L .

11

www.dacoromanica.ro

ISBN BURMAA

TESTAMENTULUI VECHIU,PENTRU

LVVRATA DVPA ORDINATIPNEA ONOR. DEPARTADIRNTAL CULTULUI SI At. INSTRUCTIVNEI PUBLICE, DATA IN DI .1PT

ANVI. 1859 No. 4526.

DE

- A DOZTA EDITIUNEDI

THEODOI. CODRESCU,

PRECIIII. 1 LED.

IAS S I.TIPO-LITOGRAPIA BUCIUMULUI ROMAN.

1882.

GININASH,

INTipoiNT s=sc-tr.33.L.

www.dacoromanica.ro

TESTAMENT-Hi VECHITJ.

1. Zidirea Lumei.(Facerea e. 1. 2.)

Prin zidirea lumei ce intelege facerea din nimicii aceriului, a pamêntului i a tuturor cite se cuprind in-trinsele. Inainte de a crea D-zeu, afar& de D-zeu, nuera nimica! Numai D-zeu este vecinic ; el poate crea orice voe§te. Lumea aceasta o bleu D-zeu din nimica,numai cu puterea voiei sale. Cu toate CA D-zeu putea sALica toate numai inteo clipa, dar WI plAcut di, le fadincetul cu incetul in §ese zile , cAci el de la inceputtoate le intocmi dupti numer, mlisurA §i greutate. Infie care cli clicea O. se face cite ceva, §i numai de-eft se §i fAcea. S. ScripturA ne aratA facerea in tim-pul urmAtoriu :

In zioa din tdia au fAcut Dumnezeu lumina.A doua cli ab. fAcut Dumnezeu firmamentul sit& tAria

ceriului, ce este deasupra p Amêntului.

www.dacoromanica.ro

4

A treia ii at despertit pamentul cel uscat de cl-trt ape, §1 CU poruncitti pAmentului sä sec)* tot fe-liul de iarba verde, de arbori §i de pomi roditori.

In zioa a patra at facut soarele, luna §i stelele.A cincea cli at fAcut paserile ce sboare, In &et', §i

pe§tii din apA.A §esea cli ati fecut toate animalele de pe pemente,

§i mai pe urma ati facia pe omt.Dupã ce facu Dumuezeu toate acestea. se tin la din.,

Bele, §i vazu t slut bune.A §eptea cli Inceta Dumnezeu de a mai crea, §i se o-

dihni de toate lucrarile sale, §i intocmi sambeta, bine-cuvintindu-o i sfiqindu-o pe ea, ca §1 moue sA ne fieqi de odihna.

2. Facerea Omului.(Facerea e. 1. 2.)

Dui:A ce ispravi Dumnezeu cu producerea celoralaltecreatuTi, Oise : Sa facem om dupa chipul §i dupe, a-semtnarea noastre, carele se stäpaneasca ptii mariY,§i paserile ceriului, §i toate vietuitoarele, §i tot pa-mentul ;" i D-zeu facu pe ome dupe, chipul §i asema-narea sa, carele se numi Adam. Si glise Dumnezeu, cAtiu este bine se, fie omulti, singur, facem lui aju-toriu asemenea cu dinsul," ci II facu lui sotie, pe ca-rea o hind. Eva, rladnindu-o se, fie imprejurul lui dea-pururea. Aceasta facend D-zeu, ad asezat insotirea satcasatoria tocmai de la Inceputul lumei ; pe carii bine-cuyinttndul, le-at clist Crecteti §i ye inmultiti, Im-pIei pamentul, stapiniti pe elU, cu toate cele ceshit pe dinsul."

srei

o

fill

www.dacoromanica.ro

5

3. Starea nevinoveiriei lui Adam 0 a _EvaIv Itaiu.

(Faeerea Te. 2. 3.)

Adam §i Eva trAiati dinteuntAil in starea nevinovAtiei,find -cu totul fArrt pAtimire §i fericiti; el nu §tieati ceeste pAcatul, §i erau drepti i sfinti ; pe ling/ aceastaerau i nemuritori, §i cu aceasta se asemAna lui D-zeti.El nu cunoastead ce este boala, lipsa, nevoea §i necazul.Iii starea nevinovatiei nu avea trebuintrt nici de vestmin-te, ci umblaA goll §i d2spoeti. De fearele cele sAlbaticeInca nu aveati a se teme, pPntru cA a eestea trebuead sl fiesupuse onnului. Ei locueat In Paradis sat). In Raiu, ce erao gradina With de Dumnezeu, infrumusetatit cu totfeliul de arbori, de flori §i de pomi roditori, ce pro-duceau poame frumease la vedere §i bune de mineare.In mijlocul Paradisului erati doi pomi cI.i deosebire In-.§emnati ; pomul vie(ii, §i pomul cunoftin(ei binelui 0al reiului. Tot din mijlocul Paradisului izvorà §i unriu mare, carcle se Ifneartea in patru, 0 care uda teat&grAdina, si a le cArora nume erau Fiwon, Ghiho, Ti-gru, fi Eufral.

4. Peicatu'l oamenilor(Fa cereg cap. 2, 3).

Mid au pus Dumnezeu pre Adam 0 pre Eva in Pa-radis ca sal cultiveze si pitizeasytt, le-nti dat svoiesA mAnAnce din toti pothil Raiulul, numal din pomulcuno§tintei bineluf §i al rrtului sä nu mAnAnce, cad in(Ara ce vor manca, cu mnarte vor muri. Diavolul pis-

- -

sal

www.dacoromanica.ro

- 6 -mui fericirea lor, si luand figuril de §erpe, s'at apro-piat de Eva, si cercA s o amAgeascA, ca sA mAnAncedin pomul acel oprit, zicendul, cA Dumnezet pentruceea hit opritti sA nu mAnince din acel pom al cunos-tinter, cAcl mAncAnd el, li se vor deschide ochil, vorcunoaste binele i rAul, i vor fi aseminea lul Dumne-zet. Eva creclu, se inselA i mAncA, i fAcu i pe bAr-batul el Adam sA mAnfince. Atuncl In graba, li se des-chiserft ochil, si vAclurA amAndoi cA sunt goll, cunos-curA cA atk gresit, cAlcAnd porunca lul Dumneclet,luAnd fol de smochin, 10 acoperirA goliciunea, si seduserA, sA se ascanzA de bpi. lul Dumnecleti. ViindDumnecleu ca 0 mai Inainte, strigA prin Adameunde esti. ? 1" DupA ce se 1nf4osA Adam, Ii mustrA Dum-necleti, cA de ce atk mAncat din pomul acel oprit ; elrespunse, cA Eva l'at insAlat. InvinovAtind Dumnecletpe Eva, ea sA curAti pe serpe, clicAnd : ea el o at in-plat. Atuncl Dumneclet blestemh pe Adam, cA de aiclInainte numaI Intru sudoarea fetil sale sit'sl cAstigepAnea sa; pAnA ce se va Intoarce Rid*. In pAmAnt, dincarele este luatt. Pe Eva o blesteml, ca 1ntru durerlBA nascA fil, si or cAtl se vor naste sA fie supusl mortiI,0 ea O. fie supusA voiel bArbatulul sAfi. Iar pe ser-pe'l blesteml, ca sA se tilrascA In yea pe pAntece, sipAmAnt sA mAnAnce, si sAmAnta mueril zdrobeascAcapul. In astfelid de chip prin gresala Id Adam FA aEva luta pAcatul in leme. Dumnecleti dupl aceea gonipe Adam si pe Eva din Raifi, 0 la usa Ralulul puseun Heruvim cu sabie de foc, ca opreascA sA nu maiIntre i sA mbintmce din pomul vietiI.

a-

pi

raid

sal

stfl

www.dacoromanica.ro

7

5. 1Teiderea de irate,(Facerea c. 4. 6.)

Adam ad nascutd mai multi feciori §i fete, dar eeldinthia §i mat mari a fostti Kain §i Avel. Kain eralucratorid de pamêntO, iar Avel era *Mid de ol. A-cqt1 dot feciorl al lui Adam ad adusti lui Duntnezajertfa. Kain aduse ce ad fostd mai slab4 in roadele pa-mêntului, qi acestea silitti, flit de voe, cad inima lulera Intunecata de pizma: iar Avel plind de credifftacu dragoste ad adusu liii Dumnezea ce ad fostti maigrasd din oile sale. Dumnezea care cunoa§ce inimelefie§te-earuia, afi priimitd jertfa lul Avel, iar pe a luiKain nu o priimi. Dintru aceasta prieina s'ad intristatdKain foarte §i s'a mahnitti fata lul, ci se umplu de mi-llie fratelul sëa. Avel, §i &Lica prilejd omoa-re. Inteo zi Kain chiPma pe frate shd Avel la campd,acolo cautandui pricint de galoeava, se scull asupralui omorl. Dumnezeti pentru aceasta fara de lege pe-depsi pe Kahl, blestemAndulti ea sa unible rAtacindu §itremuranda, sa fuga de vederea oamenilord §i sa nulpoata omori nimine. Dar eld cu femeea §i cu copii lulradicAnduse sä fug de fata lut Dumnez3d, femeiaaü nascuta unit flu, numindula Enoh, dupA a caruianume chiema clü i cetatea ce o zidi atunci; Adam era,de 130 ant, cand s'ad intimplatd aceasta. In loculd luiAvel s'ad nascutd lui Adorn alt fiti numitd Sit. Oame-nil card se nA§teati din Kain semAnad strabunulul lord,fiind plin! de patimi, pizmatariti, cruzi, barbari, tarau-

acectia se chiemaa fii oarnenilora ; iar eel cese n4tiati din Sit se numiau fii lul Damnezea, pentruea erad bunt, drepp, i tematori de Dtunnezeil; ast-fell

asupra

tatiti, i

pi

sal

fit

lut,

www.dacoromanica.ro

8 --ad fostd Enoh, carele, pentru bunatatea lui fu rapitala ceria, si Matusalem carele ad traita 969 de ant.

6. Potopuiii.(F;Icerea c. 6. 7. 8. 9).

Damenit Get din alit eraii cu multd mat sangtost,traiaa de, zeoe oni mat multd, de cad cel de acurna.Adam ajunsese se fie de 930 ant, si canda muri aveaurmasi de la Sit pan& intea noua, iar de la Kain A-nd intea zecea semintic.

Aceasta era obicinuita vinstd a oamenilor; Noea ajun-sese de 950; Matusalem de 969 ant. Stranepot.it pe ca-rii lad ajuns Adam de la top feciorit uT, ad fostmat asa de multi, citt sint oamenit, eel de acum pe pa-mênt. Dar !nä cu cit si inmultira mat tare oamenilpe pamênt, en atita se imultira §i fand-de-legile lor.Dumnetea incepu a se cat ca ad facut pre oameni. Cutoate acestea le dote un timp de 120 de ant ca sa sepocaiasca; dar a in loc de a face aceasta, tot mai multsa, intinà cu pacate §i fara-de-lege. Atuact ad hotd-rit Dumnete2i, ca sa piarzã cu potop pre tott oamenifde pre fata pamêntului. Intre oamenil ce eraa in la-me pe vremea aceea, carnal mi om anume Noe era bun,drept, si temdtorid de Dumnezed. Pe acest om vrindDamnezed mintdiascii, it poronci sa fad o corabie,in care sä intre e, cu nevasta sa, i trel fit at sal ;Sim, Ham si Iafet cu nevestele lor: ci a ia din toatehnimalele cele curate cite septe parecht, iar din celenecurate cite cloua ; §i sä ia i hrana pentru Mat mul-te tile. Dupi ce ad intrat Noe in corabie cu cele ceII poruncise Dumnezed, se inchise usa cordhieT pe din-

el

www.dacoromanica.ro

- 9 -afarA, i Dumnezen dAdu o ploae care tinu 40 de (Zi-le ffi 40 de nop(i. Apa aceasta crescu atIt de mult, incit trecu si cele mai nalte virfurI ale muntilorn cu 15con, Sezind 150 clile pe pAmênt, pAnA ce incepu u scA-den. i in ;1st-fella de chip se InecA i muri tot sae-tul vitt, ce se afia pe fata pAnientului, numai Noe scA-pA din preunA eu cele ce eran in eorabie. DupA ce in-cetA potopul, se uscA j AmAntul, si esind Noe eu toatecele ce fusese In corabie, drept multemire pentru a lormintuire, aduse jertfA bine plAcuth lui Dumnezeti; siDumnezen II cagadui, cu nu va maT hlestema, nici vaperde pitmêntul cu apit pentru faptele oamenilor, pAnAcc el va sta; semAnAtura si secerisul, frigul si cAldura,vara si iarna, zioa si noaptea nu vor inceta. Dumne-zeu binecuvAntA pre Noe cu fii lul, zicindule: cresten

vA imultin si =Oen pAmêntul §i'l stApiniti pre el."pentru aceasta, cA nu va mai perde p5mAntul cufAcu legAturA cu Noe, §i spre sell:mut acestui asezamint,

puse frumosul cut-cubed din septe coloil, ce se vedetot dcauna iii nuori.

Amestecarea limbelor la turnul Vavi-lonuluL

(Facerea c.

DupA potop incepu Noe a lucra pAmAntul, §i ad SA-ditti si vie. Din cei trei fil al sel, iar se ImultirA on-menil pre paniênt; asemenea se imultirA si dobitoacele.Toti oamenil atunci petreceati la un loc, si vorbeaA olimb& Ca WO mAreascA numele, ori ca sA scape dese va mai intAmpla vre un potop, acel oameni hotAri-

sA zideascA in valea riului Eufrat o cetate si nit

§ia-

pA,

7.

11.)

rA

www.dacoromanica.ro

10

turn Malt, al cAtuia iTlrf sl ajungl pAnti la cerit. Dum-nezed, care tot deauna ride de planurile cele deserteale oamenilor nebAgatori de samti, vrInd ca acel oamentsA nu se stringI top numai la un loc, ci sA se imprAs-tie preste tot pAmAntul si sal cultiveze pre el, 13 adaroestecat limbele ast-felit, Mat nu sA mai putead in-telege unit cu altil. Bi furl siliti a Meets de la zidire,si a se rlsipi pe toatft fata pAmAntului; that turnululAI deterA numele de Babel, ce va sA zicA amestecare.

Atita este ce ne spune cuvintul hit Dumnezed des-pre primitive istorie, despre intAiul inceput al genuluiomenesc. Niminea nu stie mai mult despre aceste tim-purl trecute inainte de mil de ant, cleat numai ce nespune sfinta Istorie, i cela ce vra sA stie mai mult,acela minte ori viseazi ; cAci aicT este isvorul tuteroristoriilor.

8. Chiemarea Patriarhulul Avraara.(Facerea C. lg.)

Cind s'ad imprAstiat oamenil pe fata pAmêntulut, a-veal lipsA de Dumnezeul eel adevArat; dar aceaNtA lip-sA in graba ad inceput a peri, i oamenit uitAndu'si deDumnezeri, iT fAcurft idoli din petre, metal si lemn,la caril se tnchinaft si aduceaA jertfli. Asemenea incepu-ra a se inchina soarelui, lunel si stelelorfi; asemencaunor animale, precum i unor oameni duptt moarte, fa-andule multe cerimoniT intru cinstea lor.

Asa s'ail niscut Idolatria, asa s'ad vlrit Intre oamentidel gresite despre Dumnezeu i lucrurile cele D-zeesti:ba, nevrtnd sA's1 aducA aminte nici de potopul, cu careD-zet1 aft fost pedepsit fitrA de legile oamenilor, ei fa-

t

www.dacoromanica.ro

11

cead tot felul de lucruri i fapte rele. Dumnezet1 histavend milA de omenire, ca aceastA rAtAcire i supersti-tie se nu a intindA mat departe, i ca sit nu pied catotul cunostinta de sine, au vrut se fie pe pliant unneam ales, care si't fie credincios tot deauna. Spre a-cest sfArsit att ales pe vestitul, bogatul, dar tot de odatA evlaviosul barbat Avram din semintia WI Sim, cael se lie pArintele acestul neam. Si Avram mergönd cutoatA numeroasa sa familie ci cu nepotul seu Lot dinHaldeea in Hanaanul cel roditoriA, unde ii chieml D-zen, priimi nume de Evrett, fiaid de 75 ant. Avramdesi era om bun, blind, drept, credincios i temAtoritide Dumnezed, dar avu sA sufere multe supArArt. Elin cAsAtoria Int n'avu copil fiindut Sara nevasta lut steer-pa si bind a el era mult iubitorld de stain!, i pe citlcAlAtorl vedea, pe tot! it oprea la sine si it ospAta. 0-data veniri ci i trel Inger!, care it fAgAduirA lul Avramdi Sara nevasta sa cu toate eft este bAtrinit de 90,iar Ayr am de 99 ant, va naste fin, care InteadevAr se

nasvu, i i se puse numele Isac. Si zise D-zedAvram numele Mu nu se va mat chieina, Avram ci A-vraam ; Si D-zettrindui tAierea imprejurti, drept semnal legAturei sale. Lot era tatal unei familit numeroa-se. Intru una din clile se näscu cearta intre *Writ liltAvraam i aX MI Lot pentru pasune, ca amindot aveadmulte dobitoace, Melt incapeaA in acel loc. Atuncizise Avraam dad Lot: Sa nu fie sfadA intre mine siintre tine, si intre pAsto tit mei, si intre pAstorit tat,ea frat1 suntem; eatA tot pamêntul inaintea ta. Malbine sA ne despartim. De vet merge tu spre stinga, ettvont merge spre dreapta; iar de vet BA mergi tu spredreapta, eft void merge spre stinga," Dec! Lot I'M a-

lul

nu

st

www.dacoromanica.ro

- 12 -les frumoasa vale a Sidimulut unde era5 Sodom ci Go-mora; iar Avraam rarnasit in phmAtitul Hanaan.

?>Pritptidirea Sodomel 0 a Gomorei.(Facerea c. 18. 19.)

Intre cetatile de pe vremea ml Avraam, Sodoma, G-omo-ra ci cu alto trei ceritti cu Mil de legele lor minieripe D-zeg tam atita, incit otäri, ca sä le präpädiasciicu totul.

In Socloma nu era nici un oat bun, afara de Lot ne-potul ml Avraam. Dumnezed v rind si sape pe acestLot, trimese 2 Ingeri la dinsul, ca spue, srci: iatot ce are, ci sä fugg din cetatea aceea, pentru cit D-zeti vra sit o priipacleascrt.

Soarele ritsiirind, de tibia a0 apucat Lot sa iasa dincetatea Sodoma spre Sigor cu nevasta sa i cu 2 fe-te ale sale, din preunl cu tot co avea. i numalde eft ag inccput a ploua din ceril foc i piatt-6, pu-cioasa, ci s'at. prapadit Sodom i Gomora i cele treicetttp. Ingeril acei dol poroneiserá lui Lot, ci la atset, ca sa, nu S3 tate InaroT, dar nevasta curioasi fiind,la auzul vuetulta, n'au putut ritbda, ci s'al uttat asu-pra Sodomei, pentru care neascultare se pedepsi tartarpreflicênduse Inteun stilp de sare. Itt locul acela undeera frumoasa vale, cu citeva cet/ttl vestite, este acumMarea Moartei ori Marea S'arata. Tinutul acela halo-caza pitnit astAzt o privire trista ; serioasit aducere a-minte, eft de aspru ci grozav pedepsecte Dumnezeit lit-rit de legile oamenilor.

WI

g

www.dacoromanica.ro

10. Jertfirea Patriarhulu% Isaac.(Facerea c. 22.)

Dumnezed dud ad ales pe Avraam ea sa fie pal-lutepoporulu1 sad celul iubit, iatt fagaduit, ca semintia luIse va inmultd ea nasipul PAO si c stelele

Cu toate ea Avraamn'avea alt fia al sea deeit pe Isaac,dar Dumnezed vrind sal ceree eredinta, ceru de ladinsul, ea sal jortfiasea pe fiul sea Isaac, ,,Ieapre fiu l. tat eel iubit pre Isaac, si mergi in pamêntulMoriah, il ada pre el acolo jertfa intr'un munte pecate 01 void arata." Avraam nn se iuddi piwicat ci a-rataaduse ascultataria, des de diminiata sculinduse, luape fiul sea Isaac dinpreuna cu 2 slugi i asinul, se suclii locul ce ii arata Dumnezed, zicAnd slugilor,inapol, cad el eu pruncul aü sa se inchine in munte,

apol iarasi sa se intoarei inapoi. DecT Avraam ailuat lemnele cele pentru jertfd, si le au pus in spatelefiului sad Isaac, si ad luat In mini foe §i cutit, i 'audus amindol impreuna. i zise Isaac catra Avraam :Tata! eata focal si lemnele; uncle este oaea pentrujertfa ? Avraam 11 respunse: fiule I Dumnezed va 1ngrijide oaea pentru jertfa. Decl ajungInd ei la local eelotarit, acolo cladind altarid si grarnadind lemne deasu-pra lui, legand pe fiul sea Isaac, ii puse peste din-Bele. Acum nu mai ramase alt ceva a face, de cit sa lacutitul si sa injunghie pe Isaac.

Tocrnal chid raffled. Avraans mina, ca cu cutitul sa pA-trunza pe fiul sea, Ingerul Dom nulul if striga: Avra-ame ! Avraame ! sa nu pui mina ta pe prune, ca D-zedati priimit credinta ta," si in locul fiulul sad Isaac IIarata un berbece incurcat cu coaruele inteo tufk pe

Celia 10.

sá ramie

si

13

eicindul:

www.dacoromanica.ro

14

care rad adus jertfa Int butnnezeti. i Ingerul Dom-nulul ad strigat a doua oar& din cent luT Avraam, §iad zis: Eti insumI m'am jurat, zise Domnul, peutru cd,aT implinit aceasta: §i pentru mine nu ti s'ad facut mi-ta nicl de Insu§1 fiul tau cel iubit; drept aceea void bi-ne-cuvanta semintta ta, §i o void Imulti pre ea ca ste-lele ceruluT, §i ca nasipul marit; §i intra semintia tase vor bine-cuvinta toate neamurile paniêntuluT, pentrucd, aT ascultat cuvintul med.' Dupa. aceasta Avraam s'adTutors la slugile MT cu care au mers a casa.

11. Intamplarile Patriarhului Iacov.(Fzteerea c. 22 )

Inca traind Avraam, fiiad batrin, prin sluga sa Eli -aclar, lul Isaac fiind el de 40 anT aduse de nevasta peReveca sora WI Laban din Mesopotamia. Isaac calca inurmele tatalul sat Avraant, §i fu §i el tun bun, drept§i placut lul Dumnezed. Lut Isaac, clnd era de 60alit se nitscura 2 feciorT gemeni, dar cu totul neaseme-ne, !say §i lacov, Isav era tot ro§1 §i pares la pele, §icrud la moravuri; Iacov era neted §i. frumos. Isav eravinatorld §i lucratorId de pAmAnt; iar Iacov find blind,era pastorld de vite inprejurul cortulut Batrinul Isaaciubia pe Isav, iar Reveca maT mult pe lacov. Acestadin urmA in doue rIndurT ad Inplat pe fratesad Isav,odata ca, ad cumparat de la dinsul cinstea na§tereT dintaid cu o ferturA de linte; §i alta data, a prin mijlo-cirea maica-sa Reveca ad priimit de la tatal sod Isaacbine-cuvintarea cea dintaid. Isav prinzlnd pizma asu-pra fratesati Iacov, cAuta sal omoare. Acesta pentruin§AlAciunea ce o Muse, väzind0 viata in pri mei die

www.dacoromanica.ro

15

so sfAtui cu mumit--sa, i hot Ad sft fugit la unchiul saltL5tban in Mesopotamia, §i si'§1 eie muere pre o fatAde\ a le lul. Aceasta plAcènd $i WI Isaac tatillul sea,11 bine-cuvintA pre el §i porni. Pe drum, obosit fiindde ostenealA, in loo de perinA puindu'ct o piatrA subram se cu1ci1, i adormind, vAzu in vis o scarA, al a-ria cApAtaid era pe pArnênt, iar virful ajungea la cerit,§i ingerit lul Dumnezed se suiati §i se pogorall pe dinsa,§i Domuul era deasupra el zicind : pArnêntul pe care tudormf, tie tio-1 voth da, §i semintiel tale, §i'ntru tine sevor bine-cuvinta toate semintiile pAniêntu1ut,4 De§tep-tincluse Iacov din somn, ati zis InspAlmIntat: Cit deinfricopt §i dint este locul acesta, aid nu este altaci numat case lel Dumnezet; §i aceasta este poarta ce-rulut" AjungInd Iacov In Mesopotamia la Laban, un-chiul se6,11 sluji 14 ant pentru 2 fete ale sale, 7 pentruLia, §i 7 pentru Rahila, pe care pe amlndoul le luA Iacovde neveste ale sale, §i care't nAscurA luT 12 feciort ;ce§tia slut protoparintit celor 12 §emintit ale ma Israilale cArora nume sAnt: Ravin). Simion,Levi,Iuda, Isahar,Zavulon, Dan, Neftalim, Gad, Asir, losif i Veniamin.DupA Implinirea celor 14 ant de slujbA mat remase Ia-coy 6 ani la Laban, unde se bine-cuvintA cu marivutil, cu slugi §i slujnice, §i multime de vite de totfelulti; pentru care avert pizmuindu'l socrul sAA Laban,el fugi din preunft cu nevestele i copii sal, i veni

, In nAmêntul, uncle au locuit tatAl sad. Pe drum lup-tinduse lam) cu un barbat 'de sarA pAnA diminiata,(carele era D-zeft), acestal zise, cA el sA 'nu se matcheme Iacov, ci Israil, §i a§a cel 12 fil at §AI Intemeea-rA cele 12 semintil ale mut Israil saA ale poporulul celul

- -

a-

a-

www.dacoromanica.ro

1 6

ales de Dumnezefi, Si caril se zisera i Evrel, duphnumele Ever ce'l avea Avram stramosul bor.

12. Intamplarile lu Iosif.(Facerea c 37.)

Feciorii lul lacov urmara a se hani cu economiadobitoacelor dupa cum aft facut i stiamosul Avraamsi mosul lor Isac.

Dintre totl fedora sal cei nascutl in MesopotamiaIacov iubia mai mult pe losif fiul Eahilei, ci era is-tetü, cu minte si mai tinart. Cad Veniamin al 12-leafu nascut In Hanaan. Iosif vazind odatt niste vise eusnopii, i en soarele, luna i stelele, i si uinclule tata-lig säü inaintea fratilor s&i, a cestia le talcuira, ca si cumlosif s'ar face odata om mare, si iar stapani peDin pricina acestor vise, si pentru ca tatal lor 11 iubiape el mal mult de cAt pre dinsii, el prinsesa o ura nespu-Si asupra fratelui lor. TrimetAnd odata lacov pe Iosifea sA vada pe fratii sAY, uncle Yi p5steati turmele lor,acestia cum 11 viizura, de departe zisera iata taimaci-torul de vise vine, sal omorim pre el si vom vedea ce'aunt visurile luic Ajungènd el la ei 11 prinsera i vru-r& sal omoare; dir Ruvim, fratele cel mai mare, IT sfa-tui sA nu'l omoare, ci sal arunce intr'o cistern& (de-pozit de apa), avend de gind Ca preste noapte deadrumul la tatal saii. Intru aceca intamplandusa ca satread. pre acolo catra Egipt piste negutitorl Ismailteni,Iuda dete sfat fratilor, si scoasera pe losif din cisternasil vindura acestor negutitorl cu 20 aud; i ca sa in-credintezi pe tatal lor Iacov, cA pe losif l'ar fi mAn-cat o et ail salbutica, unsera haina Jul cea pestrita cu

lor

www.dacoromanica.ro

17

singe de caprit, i o trimesa la tatal lor, zicêndul; a-ceasta o am ailat, vezi davit este haina fiului Ia-\cov eunoscend halna ad clis, haina finiul med este, fia-h, cea rea l'ad mancat pre el, o fiard sälbatica Pad for-ficat pre Iosif ! i batrinul Iacov de intristare s'ad rupthainele sale, si imbracanduse in sac, ati plans amar prefiul sad losif clile multe, i fu nemangieat pentru in-timplarea ceea.

Negutitorii Ismailteni dusera pa losif in Egipt, §i'lvindura lui Pentefri, care era unul din boeril curtiihiparatului Faraon.

13. Iosif prin titleuirea viselor ltd Faraon4mpeiratului Egiptultd se inalfd la mdrire.

(Facerea c. . . .)

Fiind ca Durnuezei era en Iosif, el ad aflat har timintea lul Pentefri, i acesta avu atita incredere in losifoin cat ii puse mai mare peste toata casa sa. Nevastaml Pentefri, cea desfranata, indräginduse in Iosif, pen-tru ca era curat i frumos, mai de multe ori aa vrut

amagiasca ca sa, pacatuiasca cu dinsa; dar losif te-mênduse de D-zed, n'ad vrut niei de cum. Nevastalul Pentefri lazinduse inselata in patima sa, prinse piz-ma asupra lul Iosif, §i'l pirila barbatul ei, ca cum arfi vrnt sa o necinstiasca, fticêndul silL Pentelri ne malcercetand pricina, crezu pe nevasta sa, prinse pizma a-supa lui Iosif, II [Aga in temnita; dar Dumnezed carelenu se departa, de losif, nu Pad lasat multä vreme casit se pedepsasca. El si inaintea temnicerului ad aflatmila i har, si era tratat de dinsul cu blindete, puin-dul un fel de privighitorid preste aIii. Acolo uncle

i

MO.,

sal

www.dacoromanica.ro

- 18 -era Iosif In temnitit, erau Si dol diregatori de at ImpAra-tulut Faraon, unul Paharnicul cel mare si celalolt Pita-rul cel mare. Intr'o dimineath Intrand losif la dtnsiIspre aI cerceta, II vëzu mAhnip, din pricina unor vise,pe care n'avea cine sä ile talcuiasca. TAlcuirea estea lig Dumnezed" zise Iosif; cu toate acestra el le täl-cui visele lor, adeca unul dupa 3 zile se va omora; iarcelalalt dupA 3 zile se va ridica iar la ctnstea sa ceadintaid; caruia II i çlise losif, ca aflanduse el Intru fe-ricire, si nu'si utte de dinsul. Vise le acelea s'at is-bandit intocinat dupa talcul lul losif cad' dupa 3 zilesarbandust Eamon zioa nasterel, 1st aduse aminte de a-mAndot boerit lui din Inchisoare; i pe marele Pahar-nic ii restitua iarast In postul sä, iar pe marele Pi-tarid ii spanzura, Dar boerul cel ce iarAst 1st doblndicinstea cea din CAM, li uita. de Iosif, §i el remase Intemnqa Inca dot ant. Asa este! oamenit clad slat Innorocire, uita de eel nenorociti, dar Dumnezed nu nitape cel nevinovati ! DoI ant dupa aceasta, &nylon impa-rain! EgiptuluI Inca visa 2 vise; adeca find el pe ter-murile Nilulul (rtul ce curge prin Egipt) ad vëzut:7 vaci slabe aü mtncat pe 7 vaci grase ; si ca 7 spicede grid sac! Inca ad Inghitit pe 7 spice pline ; i celece ad tnghitit i vacele cele slabe i spicele cele sectad remas tot asa de slabe ca i mai'nainte. Neputênd -nimene din Inceleptit Egiptulut sa talcuiascA aceste vi-se, bourn], al caruia vis It talcuise losif In temnita, iiaduse aminte de tinarul Iosif i spuse Imparatulul pen-tra dinsul. Atunci losif fu iute scos din temnica, si a-dus inaintea Int Furaon, care dapa ce t1 spuse visele,losif zise luI Faraou, ca amindoua visele ail tot o In-semnare, adeca, Dumnezed prevesteste imparatulut, ce

cA

www.dacoromanica.ro

- 19 -are sft se intImple; cä cele 7 vad grass i cele 7 spi-ce pline, losemneazd 7 ani de Imbel§ugare de toate roe-dele pAmAnteluI ; ler cele 7 vacT slabe §i cele 7 spicesed Insemneazd, cä clupd trecerea celor 7 anI de fin-bel§ugare vor urma 7 anl neroditort,ln care nu va cre-V.e nimica, §i vor peri top cd ce n'ati facet Ingrijire.Dar cd, a visat Faraon de 2 orl tot un lucre, Insem-neaz c D-zed aceasta o va Implini cat de curled.Dupd aceasta1 sfittui Iosif pre Faraon sa, eaute tin omIntelept ci priceput, pre carele sal pue preste tot pa-mêntul EgiptuluI, sit adune grdul ce prisose§te, a cinceaparte de la tot locuitortil tuned 7 ani roditorl. Faraonbucurdnduse foarte pentru deslegarea viselor sale 0 pen-tru sfatul ce ii daduse Inältd, pre Iosif la inftrire, 11

Insarcina cu facerea de magazil §i cu stringerea de be-cate Intr'acel 7 ani de Imbel§ugare, spre a putea intim-pine cel 7 ani de foamete, §i en un cuvênt Ii fäcu aldoilea chip& sine. In astfel de chip Iosif pentru temereasa de Dumnezed fu piizit, 0 din nenorocire fu inaltatla cea real mare marire In tot parnêntul Egiptulul.

Aca povdtuecte i ina1 Dumnezed pre oamenil, eelce se tern de dinsul.Dumnezed scoase pe Iosif dincase parinteascd arund In groapd, din groapa inrobie §i In temnitd; din temnita in palat Impiratesc.Iosif era cam de 17 ani cInd fu vindut in Egipt; 0 de30 de anI clad fu inaltat la imparateasca märire.

pit

www.dacoromanica.ro

2Q

14. Kt vremea fommetei viind fraØ lu Io-sif intdiii in Egipt ca set cumpere bucate-,Iosif i1 cunoaste pre ei, dar el nu se des-

coperi lor cd eine este.(Favva 41-43)

Dupa ce ad trecut eel 7 ani de imbelsugare, preenmarata D-zed luI Faraou, in care se Moira bucate pestetot ramêntul, §i in care Iosif strin,a din tot Egiptulcincea parte din tot felul de bucate, din care se urn,plurA toate magazinele i era asa de multe, in cit nuse mal putead mAsnra. DupA acesti ani urmara Mb-ta cei 7 aril de lips& si foamete si nicairi nu se MerlIngrijire, decit numal In Egipt, subt cirrnuirea lul Jo-

a§a In eit din toate terile de prin prejur venead inEgipt dupa bueate. Foametea ad ineeput a se intindepretutind-enea, i ajunse i pana la fii lii Israil, I I pa-mêntul Hanaan, unde acestia '§i pristeati dobitoacele lor.Nexutênd a se mai lupta cu lipsa, bAtrinul Mem ea-rele Inca tot traia, trimise pe fii sei ea sa mearga, inEgipt sa eumpere bucate, unde aTrziserA, ea sunt des-tule. Viind eel zeee frati al lig Iosif in Egipt, Venia-min rännasa singur ling& biltrAnul tatä. Acestia apro-piinduse de Iosif, cr.zurA inaintea WY, inchinancluse caunul Domnitor egiptenesc, Iosif cum II vAzu 11 i cu-noscu, dara el nu'l cunoscura, nici ea I§i puteaii inehi-pui sa fie Iosif in boerie asa de inalta; §i ei mai LA§i uitasera de dinsul. Iosif prefacênduse cä nu'T eunoas-te,li intrebA prin talmaciti: cá eine sunt ? i de undeyin? dupa ce spuserA, ca sunt din parnentul Hannan, §i aüvenit sä cumpere bucate. Asemenea intrebAri le fAeulor mal multe Iosif, socotind ca el poate vor fi Wait

a

sif,

IT

www.dacoromanica.ro

21

§i cu fratele sau V eniamin, ceea ce fa ura en dinsul;de aceea ziandule, ca, sant spiont (iscoade, opri peunul diu ei, pre Simion in Egipt, iar pe ceilali II slo-bozi sa se intoarca cu bucatele la tatal 1.r, poroncin-dule c dad, vor sa, se slob oaza fratele for Simion celpus la opreala, §i daca vor sa mai capete bucate deli dinsul, cu a doua venire sä aduca §i pe fratele loreel mai rule V eniamin; caci alt-felid sa §tie negre§it, eanu numal 1111 vor capata bucate, dar i cu moarte sevor pedepsi, toti ca ni§te spioni in contra marelui Fa-raon. Aceasta o fu losif, pentru ta cu V eniamin e-ra Irate dintr'o muma. Iosif porunci Iconomului, cala umplerea sacilor cu grid, sa pue §i argintul fie§tecaruia in sacul sad. Dupd, ce se intoarsera fratii luilosif la Iacov tatal lor, povesti toate intimplarde,batrinul se amari destul, mai vartos pentru opriala fi-uloi sad Simion, §i de aflarea banilor in sac1.Iar du-pa ce preste un ai ispravirä bucatele §i II trimisa Ia-coy iar -sa se dud, Ii Egipt, ei hotarira, ca fait Ira-nian/4n nu se duc. Atuncl Iacov cu grad ad putut sitlasa pe V eniamin sa se deslipiasca de bi atele sale, zi-cêndule: Voi m Ilpsiti de fii mei ! Iosif nu mai este!Simion nu mai este acum, vre i pre Veniam,n salrapitf! Tote vin pre capul med ! Ah! pre fiul medVeniamin nu'l void rasa de linga mine !"

15. A doua caleitorie a frafilor lu Iosifla Egipt.

(Facerea e. 43. 47.)

SIobozireafiulusëii Simion de la opriala din Egipt §isila foametel 11 houiria pe batrinal Iacov stt fad ori ca

- -

§i'l

f

www.dacoromanica.ro

- 22jertfg. Dec1 pornind fratil luT Iosif a doua oarä in E-gipt, adusera i pe anttrul Veniamin cu ei, batrttnulIacov le dete i demi sa prezinteze puternicului Dom-nitor al Egiptului, i anume din cele mai nobile fruc-te ale panAitului Hanaan, aromate de tot felul, balsamde cel pretios, curmale i migdale, &tit insa Atot pu-ternicul D-zedzise el, sä vä dea a dobindi milostivi-re inaintea acelul barbat, ea el sit va sloboaza pe fra-tele vostru Simion, i pe Veniamin sä nu'l opriasca a-colo. Caci ett ramhiti acum, ca unul, caruia i s'ad rä-pit copii de tota Iosif indata ce auzi de venirea lor,Ii pofti O. vie numaT de at la el, cu cad vorbi foarteprietineste. Ce face batramul ttäl vostru ? este et-natos ?,Acesta este fratele vo4ru cel mai Mar ?D-zed sa te bine cuvinteza fatul med llosif cum vd-zu pe fratele sad Veniamin, nu putu sä se mg prifaci

sa mai tie plinsul, ei trecu intealtä odae, ca sa'siverse focul, iar pe fratil sal porunci ca tracteze citstt poate maT bine, poftindu'i la masa ch dinsul . Darpe frati ii cuprinse mirarea, vëzind, cit't asaza la ma-sa dupa virsta lor i fieste care at hat parte din ce-Ic ce s'ad adus lul Iosif ; iar partea lui Veniamin s'admarit de cinc1 ori de cit a celor-lalti: si au f )st bucu-Tie mare. Dar ciind ai fost ea ei sa, se intoarcii a casäIosif poronci Iconomulut, sä pue bucate in sacii lor,

argintul fieste caruia in saeul sad, iar abut de ar-gint in sacul lul Veniamin pe supt ascus sa pue i unpahar de argint al sad. Pleand ei pe drum, Iosif tri-mise dupa dansiT, ca intoarcit inapol, zicênd ca allfurat un pahar impärätesc, pe care l'ail i gasit in sa-cul lui Veniamin. Fratil luT Iosif se OA In cea maimare desnädttjduire pentra Intimplarea aceasta, si astep-

§i.

§i

sIt

alt

www.dacoromanica.ro

- 23 -tat cea mai I) are si stupicä pedeapsä, dar Iosif nemaTputênduse ascuude de eatra. dânif, II ehiema intr'o o-dae deosebita; acolo Incepend a One, spre cea malmare mirare a ler, le spuse: Ed sunt Iosif fratele vos-tru, pe carele vol vindut; nu v6 temeti nimica, caciDumnezeil all vrut cu mine asa, ea et sa ye mitntu-esc de foamf-te. Mal ttaeste Vital met?" fratiT lul Io-sif remasera Inmarmuritt si fait cuvênt de ceea ce a-uziseia. Erica i rusine amestecatii eu o bucurie plinkde mirare 11 cuprinsesa pe top, Incitt nu puteatt vorbinimica. Dar losif le zise cu graba, sa se duel si saaducit si pe tatal lor Iaeov lit Egipt, cu toate a le lor.

Faraon imparatul Egiptalul, IncredintAnduse despretoate acestea, pentru iubirea i cinstea lut losif, le de-te chiar carutele sale cele imparatestI, ca sit vie in Egipt.

Asa dar ajuugênd fratii a cad, spusera tatalui lor,ca fiul sad fosif traeste Inca, si este cirmuitor a totpamêntul Egiptulul, dar Iacov nu crezu, Nina ce nuvëzu carile, ce i le trimisese Iosif, ea sal aduca.A-tuna Insufietinduse de bucurie, sc gati cu ton familia,care era de 75 de persoane, i purcese. Iar Iosif ecin-duI spre intimpinare, Ii primi cu mare cerimonie.

16. Bobia flilor lui Egipt.(110rea C. 1-2.)

Viind bätrttnul Iacov cu fecioril saI si cu toate alelor in tgipt, bucuria ce so pricinui la'ntalnirea sa cufiul sat Iosif nu se poate descri. Acum bucuros morid,"zise batranul Iacov, cazut pe bratile fiulul sad losif.

Faraon dofi sit vada pe tatal Iacov. Cip sunt aniizilelor tale? 11 Intreba Imparatul, caruia-I respunse Ia-

Debt

Israil in

*i

www.dacoromanica.ro

- 24 -cov : Zile le vietil nemerniciei mele sunt 130 de ani,putine i rale aü fost zilele anilor vietii mole, i n'atiajuns z.lele anilor vietil parintilor mel."Bdtrul la-cov mai trdi dupi aceea in Egipt inch 17 anY, si du-pa moartea sa Ii fa dus trupul in pdmentul .Elanaan,

ingropat acol.., fiind pestn tot de 147 de aril. Fara-on impAratul di_te fratilor lul Iosif un loc deosebit, pa-mentul Ghesem, unde pasra dobitoacele bor. incad vreme ai ti kit Iosif, si se cunoscurd slujbeln lui,fii lul Israil petrecurd cat so poate de bine: eI aveatitoate cele trebuincioasä., erü scutiti i aparati de orice nedreptatiri i traiad In pace si in liniste, dar dupdce muri Iosif; si dupd ce se pusit alt impdrat in Egipt,I icepu a li se schimba fericirna i traiul lor cel bun.Fiind cä el' se imulOau foarte din zi in zi, crezend tin-pAratul, ei la vreme de tulburare pot s6, se dea Inpartea vrajmasilor lul ori chiar el s6, Lied rdsvrátire,si snoatä din scalp), ad inceput pune la lucrurlgrele, In facere de cardmizi, la. zidirI de cetati, si Iaaltele, fär'a le da cele trebuincioase; cu un cuvelit fiimi Israil ajunserd intr'o stare de robie. E strigail sea-!rare, dar nimine nu'i auzea. Si fiind el numdrul lorIn loc de a se micsura cu aceste apdsdri Si greutati,tot maI tare se imultia, ar, tit in 400 de an! numärulbarbatilor celor voinici i vrednici de arme era la600,000. Un alt impärat ce urnia, socoti un alt afuri-sit mijloc: chiema pe moasele evreice la sine, si le po-ronci ea unde vor mosi, de va fi copil de parte fime-iascd WI lase, iar de va fi de parte barbatiasca,omoare. Moarle pe de o parte fiindu-le milã, iar pe dealta temenduse de Dumnezed, nu ascultard de poroncaimpäratului, dar el vezind, ed nu este ascultat, intdri-

sA'sl

A

:al a'l

www.dacoromanica.ro

- 25 -endue tot mai mult, dete Toronca, ca soldatil se eau-te prin toate casele Evreilor, i unde vor gasi prunede parte barbatiasca sal ia cu sila de la mame,arunce in riul Nilulul. Iar pe partea femeiasca, sa olasa sit tradaseä.

17. Masi prin minuni seapci peIsra/U din robie.

(Elirea 1. 2.)

Pe and imdaratul Faraon dete poronett, ea tot! co-piil de parte barbateasc a. stt se arunce in apa Nilului,o muiere israilteaiiã näseu fin copil frumos ; si dupäce ilti tinu trel luni ascuns, temanbse, ea sit nu sadescopere, Ii facu un secries de papari, in care'l pusein trestie pe marginea Nilului ; iar flea el Maria pri-yea de departe sa vad, cc se va intamplit cu copilul.Intru aceasta viind feta imparatulul dinpreuna cu al-tele ca sà se scalde, vede secriesul in trestle, ii scoatedin apfi, si dupit Pe'l rädic. apacul, tiara! un Met a. fru-muselti culcat, plangea, eäruia ii dete nume de Moisi,adeca seas din apa. Fetita Maria II gasi doici (man*chiar pe mama-sa, i luandu-1 la carte impreuna, cu

cre-;cu in palatal- Imparatului, invatandu'lintru toatii intelepciunea din Egipt. Moisi facêndusemare, nu era socotit de israelit, ci se numea un fiitial fetel lul Faraon. Cu toate acestea, el se stiea cineeste, si privel en clurere la starea cea tieilloasa a na-Pei sale. Inteo i el omori pe un Egiptean, care nä-past ia pe un Evred. Tem'andu-se de pedeapsi, caci Itn-paratul aflase, Moisi fugi in Arabia la muntele Sinai, acolola vrIsta de 40 de ani fa randuit mal mare pastoriti preste

§i

lui

mama-sa, ii

fld

www.dacoromanica.ro

- 26 -cite lul Iotord preotului din Madiam, pe care §i'l facusocru, Nand de nevasta pe Sepfora, o fad de ale ma,§i a§a fiul cel de sufiet al fetei lu Faraon se Men pits-torid in teara straing, precum fusese §i tatill sad. Lulii mai placu mat bine sa pazeasca oile socru-satl, decat sa doreasca de a se intoarce la pompa cea straluci-tit a easel imparate§ti din Egipt.

De patru zed' de ani era Moisi, cand ad e§it din E-gip t, §i alp 40 de ant ad trait ca pastorid in Madiam,§i grozavele napastuirt ale Evreilor nu se mat impu-tinad. Intel) i pascAnd el oile in muntele Horib, vecluuu rug, carele era aprins de foc fail a se mistui, dincare e§ind un glas, lua poronca de la Dumnecled, eadin preuna cu frate sad Aron sa mearga in Egipt laFaraon, §i s5.1 click sa sloboada pe Evrel, pe poporullui Dumnezeti din robie. Dar Faraon nevrand aT slo-

Dumnecled prin maim lul Moisi batu Egiptul cu10 rane, care se ehiama §i cele 10 pedepse ale Egip-tultd, care numat pe Egipteni 11 Aceste rane ad.fost: 1) ca MoYsi ai prefacut toate apele in singe carepedeapsa tinu 7 tilde, de n'avead oamenil ce boa. 2) adscos brott§te, cat ad acoperit tot pamêntul Egiptului.3) ad sons mu§ite ori lindini peste top emend i vi-tele Egiptenilor. 4) art tritnis mused, calleasca prestetoate casele Egiptenilor. 5) ciuma, boala omoratoaread lovit toate dobitoacele Egiptenilor, iar ale Evreiloraft fost nevatamate. 6) rane, be§iti ferbinti quit preeamen1 §i pre dobitoacele Egiptenilor. 7) ad ploatgrindina §i peatra grozava, in cat de la om panit ladobitoc, i tot ce all fost verde s'ati pripadit in tot pa-mêntul Egiptuld, afar& de tinutul Ghesem, unde eradfiji lul Israil. 8) locuste foarte multe, care ad stricat

lund.

bodi,

www.dacoromanica.ro

- 27 -toad, iota si tot lemnul Egiptulul. 9) intuneric mare,negura, preste tot Egiptul, care ad tinut 3 1i1e, incat nimenea in a cele 3 clile n'ail putut Eft vada plot säfacA eeva, afarA de fill lul Israil, cult avead lumina.10) trimise moarte preste tot cel intaid nAscut de laom papa la dobitoc in rameotul Egiptulut. La acdstAa clece pedeapsA luartt Isi ailitenii poi onca Eft cearli dela Egiptent imprumut felurite vase de aur si de ar-gi nt i vestminte sCumpe, cu ( are fugind, sa le lea cu&Lash.

Asemenea pedepse vaclênd Faraon, adese art se in-dupleca BA sloboada pe Israilteni, dar (um trecea pri-m ejdia, se intorcea iarast la indAratnicie, i nu't lAsa.

In sfarsit invArtqerea inhlnel MI se muie, ba spariatde as a putere necrecluta, slob( zi pe Evret s, easd catmat ingraba din Egipt, ziand, ca dacA Israiltenii nuvor csi mat curand, tot Egiptul are EA se prapacleasca.

a sa Israiltenit esira din pamêntul robiel kr, luandcu sine mult aur si argint, vase de pre i vestmintescu mpe, pe care la sirbatoarea Pashel lor le impru-mu tascrA de la Egiptent i aluatul panel lor si'l Iua-sera nedospit, cact n u mat aveat timp, cand sal poata.Coate.

18. MO si pov 'dfu esce pefii lu Isailprinpustie la pamentul f dgacluinfei.

(E§irea 11-15),

Mild ail esit Evreil din Egipt sub comanda lot Motsi,cli-oa le mergea inainte stall) de nour, ia r noaptea stalp de foc.Molsi la esirea lor din Egipt luA cu sine si ramAsitele luiIosif. Abia apucard Evreil EA easA din Egipt, i lafFaraon

*i

www.dacoromanica.ro

28

parandui rad ca, le-ad dat slobozeniea, trimise numai decat soldati cu putere mare, ca sal illoarca inapoi. Candajunsera Evreii la Marea rosie, eatti i soldatii lui Fa-ra on la spatele lor. Eyreii din firea lor frieosi, enddesnäilajduiti, vaclênd dinaintea lor Mang, §i la spateatata vrajinasi. Dar Moisi ii linistea pre ei, ziedndu-le :Nu vd temetY, indrazniti §i veti vedca mantuirea dela Domnul, cä Domnul nu bate rasboid pentru vol, sivol veti fi in liniste; si aü dis Domnul catrit MAsi : cestrigi citra mine ? 1i fiilor lui Israil s purceaza inainteUnde? in Mare ! Asa, acum vor cunoaste Egiptenii,ca eu sunt Domnul, cei ce m'am math intru Faraonsi in carale si in cal! lui." Atunci Moisi lovind mareaeu toiagul, se desparti apa In doua, Evreii trecuraca pe uscat. Egiptenii vrand sa tread §i ei dupti dinsii, 11 acoperi apa, si se inecara, tot!.

Moisi dupa, ce ad scapat pe fii JuT Israil din robiagiptului, vru duck in Palestina, In pamêntul lul

Hanaan, la locul ee l'ad fost fagaduit D-zed lul Avra-am, lui Isaac si Iacov; dar fiind ea ei erad rai si neas-cultatori cate odata, D-zed ca sä rataciasca 40 deani prin pustiile Arabici, unde nu se videa niei o sa-manatura de ceva, nici un isvor de apa, ea in Egipt.Zile intregi nu se vedea de cat niisip, nici un fir deiarba, hici o carare, nici o urma (le om or! ceva case;la care privire ei erad temulterniti, c itU esit din E-gipt. Cu toate acestea D-z-d aü fost bun cu dinqii, siand ei an avead sa Mänince, ii hrania eu mann, ce cadeadin cerid, iar cand dorcad de carne le cadeapotarnichi.Aseminea §i cand vread sa bea i nu aviad, Molsi lo-vind o piatra cu toiagul, curgea isvor de apa. Adese-or! se despretueste darul cel mare al lui D-zed, ce ni'l

sh.'1

fA.0

si

www.dacoromanica.ro

- 29 --..

dA nod., isvorindune apft btinA din munte qi nol oame-nil cerim site bAuturi stricAcioast! Pentru eArtirea lorNsä Inpotriva lig D-zet i a Jul Moist, D-zeU iati pe-depsit cu erp1'; asemenea tot pentru cArtire, s'ati crit-pat odata pArnêntul, i ad inghitit de vii pe Core, Da-twit' §i Aviron. dinpreunA cu toatA ceata lor, caril serdsvrAtird contra Jul Moisi.NumAi ul fiilor lui Israilcelor e§iti din Egipt au fost 600,000 de barbati, jar pestetot trei milioane de suflete.

19. D-zeit clic' flilor lid Istrail cele 10 po-runei in muntele Sinai.

(E§irea 19, 20, 21),

Trel luni dupit e§irea fiilor lui Israil din Egipt §irisipirea lor prin pustiile Arabiel, Dumnezed le detelor cele 10 poroncl in muntele Sinai intre tunete §ifulgere, §i foarte mare sunete de trimbite. Pe virfulmuntelui s'ad arätat un nour intunecos, unde numal Moisi*i Aron puteau sa, se apropie, si tot muntele incepu sd,furnege §i sA se cutremure, semn cd, se apropia D-zed.Deci Moisi ineepu a vorbi lui Dumnezet §i D-zed 11rdspundea lui cu cuvinte aspre §i tare supArAtoare, in-ceet tot poporul se cutremura de fried, §i se ruga luiMoisi ca sä vorbiascA el cu D-zetl, di el prea tare setemea6, i el dupd aceea be va spune lor poruncile. DeclJ)-zed porunci lig Israil in chipul urmAtoriti:

1. Ed sunt Domnul Dumnezeul tad, sa, nu albI altiDumnezel dna de mine.

2. SA null fact tie chip cioplit, nici toatA asemAnarea a-celora ce sunt in ceriti sus, pre pAmênt jos, in apA §isub pAmênt; sit nu te inchink lor nick sA sluje§ti lor.

www.dacoromanica.ro

80

3. SA nu el numele Domnulul Dumnezeulut tatl Inde §ert.

4 Adup aminte de zioa sambetel, ea sa o sfintestipre dinsa. Sese zile lucreaza si sAvIrseste toate lucru-rile tale, iar intru a §eptea odihne§te-te; sa nu facIinteinsa nicl un lucru, nicf tu, nicl feciorul tat, nictfata ta, nict sluga ta, iic slujnica ta, nici boulnici asinul tat, Mel veneticul eel ce locueste cu tine,cAci este zioa Domnulut Dumnezeuluf

5. Cinsteste pre tatal tAü si pre mumA-ta, ca saltfie tie bine si sa, traesti ant multl pe pimênt.

6. SA nu ucicll.7, SA nu pre-curvestI.S. SA nu furi.9. SA nu märturisesti marturie mincinoasa impotri-

va aproapelul MA.10. SA nu poftestl muerea aproapelul tAti, nict casa

lul nici tarina lul, nicI boul lul, Did un luau ce este alaproapelul tad.

Aceste poronci anti temelia religiei lor. Si poperulvazind tunetul §i fulgerul, resunarea trimbitilor i cu-tremurarea muntelui eelui grociav fumegAtoriO, s'att spA-riat si incepu a fugi, §i de departe stAud zice4 lui Moist:Graeste tu noua, §i sa nu graeasea cAtra not D-zeO,,ca nu cumva sit murim. Toale cAte ti le va spuneD-zeti, not le vom asculta bucurost si le vom face!"D-zeti zisa catra Molsi: ,Bine ar fi sA's1 Indreptezenima lor, sa se teama de mine, sa tie poruneile me-

ca lor si cnpiilor lor sit le fie bine In veeli." Du-p'aceasta zabovi MoTsi In munte Inca 40 de zile si 40de nop't.T §i dupa. ce sAvirii D-zet1 cuvAntarea cu Moist,

dete doua table de piatra, pe care eratt scrise cele 10

-

tAti.

si

II

tad,

i-

le,

www.dacoromanica.ro

31

porund BA le aducn poporulut. Poporul ist perdu rnb-darea de a a§tepta, si zi3e lui Aaron: awe noun D-zetca sa ne povituiasca, cä Motsi nu stina ce s'ad fäcut!Aaron le Wu lor un vitel de aur, cAruia i s'ad inchi-nat, §i Incendut sArlantoarc, iatt jertfit, zicênd: Acestaeste D-zeul lul Israil carele ne att scos pe noi din pit-mêntul Egiptulut." i asa la pogorlrea sa de pre man-te cu tablele In mann, pe care le fiticuse §i le scriseseinsu§i D-zen; oh! ce vëzu Moisi cand se apropie de ta-Urn! an pa popor jucand Imprejurul vielu1uT, §i pretop cAzutt de In adevAratul D-zeti. Pe care lucru Moisicu iutime mtniinduse, ad aruncat din mani amendountablele care s'an sfArmat de tot; sdrobi §i idolul cel deaur, si ucise din trinsiI ca yen trel mit de vinovati. A-tunet poronci D-zed lut Moisi ca tit locul lespizilor ce-lor sfArmate fun altele de plata asemenea celordintAid. Cu acestea din no s duse Moisi pe munte,und zebnvi iarnsi 40 de zile si tot atatea noptl Inain-tea liii D-zen, §i D-zed ai scrii pre aceste .doun tablecele zece poronct ale legit Int D-zefi, care dupn aceeas'ad Vila de tott in Intregimea lor, §i panit astAzt (suntacum aproape 5000 de ant de atuncI), de inulte popoa-re ale pAmentulut se tin sfinte si neviitimate, §i cres-

pe aceste legi sfinte le privesc drept funclamentulcel mat neclintit §i mat statornic al evlaviel lor, carenu se pot vAtAma fall a pAcItui in chip criminal.

20. Legile eivile 0 Biserieei.Poroncile, pre care le daduse D-zed poporulul sätt

se tntindead §i peste toata viata publicit i casnicA.Bucate nesAnntoase eran oprite sub num're de necurate.

slept

tmli

www.dacoromanica.ro

- 32 -Brea hotArite el luminat aeezate legi pentru cAsAtoriesi moeteniri, pentru lucrarea pAmentului i naetereavitelor, pedepse pentru furtieag, omor i alte crime,driturile ostaeilor, ale resbelelor, ale pArintilor, ei alefiilor intre sine; ale vAduvelor i orfanilor; ale saraci-lor, orbilor, surzilor, ei ale sclavilor (robilor); in legeaaceea n'ad fast uitate nici cuiburile de pasere, pomilroditori, chiar i areptul boulul ce trierA, p. e. sänu kg! gura bould celul ce trierAsii nu vatami po-mu ceI roditori; de vei vedea un cuib de pasere, sA nu.el pre muma impreuna cu pull el, ci pe muma SAlal slobodA sA sboare, ca ea d'ei poatA hräni puir:ei tu fi bine, ei vel trAi malt pe pAment.De vel,vedea un boA on un asin cAzut sub sarcina liii, sh'iajuti 0, se scogle.Pre cel surd sA nu'l grAeeti de ridei celui orb si nu'l pul pcdici, temêniute de D-zed.

Semintiei luI Levi, din care era ei Moisi, i s'al datdrepturi ei prerogative deosebite ; adevirat CA fiii luiMoisi nu dobindiri drituri mai alese de eat altii dinsemintia aceea, dar fratelui sad Aaron i se dete preo-tia, lul i urmaeil ir luT, i numai din familia oil se-mintia aceea se alegead invititora, cArturaril, doftorii,diregatorii, cu un cuvênt toti povAtuitoril poporului,sub nume de Leviti.

Aaron insuei fu uns i imbricat cu mare pompi deArhiered, i ult cort foarte frumos de materie preti-oase, Mout pentru slujba D-zeeasci, numit cortul max-turiet Inteacest cort, inteun secritt de tem set:m7

ferecat cu aur, ce era pus toemal in fundul cortu-IA in Sfenta Sfintelor, care avea ntune de Secriut sadChivotul legii, impreuni cu alte ocloare de mult pretuhotarite pentru serbarea lul D-zeii, erati acezate cele

vel

§i

u.

www.dacoromanica.ro

33

huh Table de piatra" ale legit, cele scrise chiar de Dam-neclett, §i altele. In tinda cortulut aducea Arhiereul Intoatá clioa rugticiune cu tainiiere lut o curtemare Incungiura cortul, In mijlocul cariea era pus Alta-riul spre jertfire, pa carele preotil junghlatt jertfele po-porulut. Pacla a TIM cort era incredintatä semi ntiei luiLevi. Poperul voia, ca jertfele sit le sävär§ascaobiceiul vechiti, §i D-cleti nu i se impetrivi, dar cu toa-te acestea nArginit, porencinchet ca dac(i, cinevavrea sä aclud jertfa de ardere, art de multumire oride mtincare, si le sAvIr§dscit pe acelea clupä rênduiala

in locul cel acum din nou hotarit, ca se nu se matjertfiasca sub orl ce arbore verde i pe ori ce virf dedeal. Ba pentru pedeapsti erad rênduite i jertfe de In-vinovAtire, Impicare §i de curb.tire. Evreit de asta41nu fac jertfe.

Serbatorile Domnulul, pe cari emu Evreil datori stile sfintascrt erafi :

1. Stimbdta. ese clile sti lucreze, dar a eptea esteSf(inta marea Sarnhata, &and n'afi vole sa lucrez3 ni-mica cad este Sambata Domnulut

ALIA de acdsta ati trel séptamani de serbatorl martIn an In care tott barbat.ii ad datorie sa se adune laun loch' ; 1) Sdrbeiloarea Aclintilor (ptnelor nedospite,pashe) spre aducerea aminte de elirea din Egipt. 2)Birbatoarea Septlimdnelor, (a cinci-cleeilea, Rusaliile),spre aducerea aminte de darea legit pe muntele Sinai,$i 3) Sarbatearea corturilor (in 15 a lunit a 7-a Tisri)Septemvrie."

Aceste trel sarbatorl att raport la lucrarea pamêntu-juI, cad la sarbg.toarea patilor, snopul cel dintaitt copt

orilA trebuea sit se aduca pe altarig, fiind-ca dupa dr-2

D-ga.

dupd.

rad

§i.

41e

www.dacoromanica.ro

- 34 -bitoare se Incepea in Hanaan secerisulbätoarea Rusaliilor se chiama i sirbatoarea Inthiululseceristi, cad acum secerisul ordulul fiind trecut, seIncepea s6cerisu1 graulul. i Serbätoarea corturilor(custelor) era särbatoarea de multemire dupä culesulviilor. In aceste trel sarbatorl nu se poruncea oprireade la lucru, de cat numaI to cea dintain §i a §2ptca (IIa sApt'amânil. -Afar& de acestea mai crail la eI urmátoa-rele sarbatorI: Anul Sembetei, (al septelea); Anu/off al iertdrei (al cinci-clecilea an);Anul nog (1-ia çb linluna açeptea),i sArbatoarea lundi nouci, (Intaia (ii a luneI).

Spre intärirea Evreilor in credinta, D-cleti in timpulaltitoriei lor prin pustis, le all aseclat ion aceste legifrumoase, si ail fäcut pentru dIniI multe minuni; pre-cum: Ingerul lul Diled mergea Inaintea Mr dioa Innour, iar noaptea In stilp de foc, si le arätä lor calea.Opri soarele i luna din a sa calatorie citeva oare.Odatti poronci riului Iordannlul sä se Intoarcd inapolranfaind cu fundul uscat, that a putut trece prin-tr'insul far' a se uda, i altele.Dar Insa el pe toateacestea bune asAdäminte i minunl trecêndule cu vede-rea, adese-ori se Mena necredinciosl lul cadêndla cartire st Incbinare de idoll, i uninduse cu popoa-rele necredincioase de prin prejur, Meat D-det hotartca din barbatil cap aü trecut cu Moisi din Egipt pen-tru pedeapsil, nimine, nici chiar Moisi sä aceanorociro de a putea vudf,a, donitul painênt al ffigilduinteIpoporuluI së6; totl ceilalti trebuira sã moarA, rätacind40 de ani prin aoele locuri n eroditoare, adeve'rate pustifale Arabiel, numal Isus fiul lui Navi i Haley, carilnu se indoiserä de bunatatea luI D-det, nu s'ati cuprinsIntru osinda acestei judecatl aspre, dar drepte. Decl

Sat.-

n'aibd

orzului,.

Tabileel

www.dacoromanica.ro

35

dar Mois ardênd Ie c1orint6, de a vedea ace! liudatpämênt al Hanaanului, vildênd, ( a din pricina adince-lor batranete celor acum pline de slabilciune n'o salpoatä invrednici de a cAlca §i a säruta acest sfent pa-m'ant, se sui pre un munte lnalt, §i numal de acolo'st arunca ochil spre roditoarele ctunpiI ale Palestine!.DupO aceea Molsi adunttnd tot poporul imprejurul sëticarele nespusele lui facerl de bine i le Cti rásplátit deattttea or! en neinultemid, ian pomenit toate bunatatilelui Ian repetit toate poroncile 10, ia b. pus ilia-lute bine-cuvêntOrile §i blestemele, §i ia dat lägtidu-inta, ca D-cleA le va da lor un Prooroc din mijlocul lor,carele ski povatuiasca, ca ei si nu rrtmaie ca oile fftrAdepastoriii; pa acesta a ail sä'l asculte, i puindul Moi-si manile pe Isus fiul lul Navi, Ii bine-cuventa pre el;dupa aceasta MoIsi muri, fiind de 120 de am, si fulngropat In pätnêntul lui Moav, si niminea nu §tie mor-mêntul lui pang, in clioa de astacli.

21. Starea fillor lui Israil dupci ce aft' ajunsla Palestina sail la pitmentul filgeiduinta.

(Isus Navi C. 1. 24.)

Dupa moartea lul Moisi, pe poporul lui Ierail 11 po-vatui hue fiul lui Navi. Acesta Impreunä cu Haley du-se pe fill lui Thrall la pämêntul fagaduinte!, In care sedice eh curge lapt@ §i miere, i precum trecu Moisipre fii luI brad presto marea Rosie, in asemenea chipIi trecu i Isus Navi pre ace§tia, prate apa Iordanululcu picioare neudate, i alte minuni malfacu, pana atm].Preotil cu secriul legil inainte, iar resbelicil inapoi,prinresbele stingeroase cuprinserä cea mai mare parte din

D-det,

www.dacoromanica.ro

- 36 -Palestina dintre care intre altele Ierihonul era cetateacea mai tare, pe care o luara, 1mpreuna cu 31 de regTti principi mal micL Isus lngriji foarte mult pentru tine-rea in bunli stare a randuelelor slujbei D-deesti celor a-seclate de Moisi, el introduse taierea imprejur, serbi inthiaPasca. i imparti locul acesta in 12 parp, dupa, cele 12 se-mintil ale fiilor lul bran, intre care se socotea i china se-mintii a celor doi fii ai lul Iosif. SiminieI lul Levi nu Paddat loc, ci pe Leval hat impartit prin cetati, oranduin-dule alte venituri. Datoria lor era ca sa invete pepopor tiindu'l in cunostinta ea adev6rata a lul Dum-neclet, i sa implineasca alte ceremonii ale legii. Inastfeliti de chip fiii lul Israil se statornicira inteun loc,incepura a lucra pamêntul, a paste vite, si a petrece oviata statornica, pacinica i odihnitä. De insemnat es-te minunen iutamplata in dilele acestul mare barbat.in resbelul cel avu el cu Amonitenil, din poronca lulD-cled ad statut Soarele i luna mai o cli intréga, pa-nä ce Isus ad biruit pe vrajmas1.Deci fiind Isus de 110ani, adormi in domnul, invatind pe popor sa ramaiecredincios legil lui In dale lul Isus sail ingro-pat in Sihem oasele lul Josif, cele aduse din Egipt.

22. Ca patru-spre-deoe Judeceitori, Samson,0

(Judecat. c. 2. 8. 16.)

Dupa moartea Isus Navi pambtul Hanaanului rll-inas fara capitanie, de care lucru popoarele cele veci-ne cautau sa se folosasca. Cu toate acestea in cata vre-me fill lui Israil all 'limas eredinciosl lul D-cled, si aüuscultat de poroncele 14 el erad nebuparatl de nimine

D-tleti.

alfa

lul

www.dacoromanica.ro

- 37 -dar dupä ce at inceput a se amesteca cu alte neamuriei imvalarit de la acestea multe lucruri, care dupl le-gea lor erat oprite. Ceea ce jail vliftinat pe dttiiimaImult aü fost, cä e adese ori i§i uita de §i eft-dea la inchinare de idoll. Dumnerled inca 'I pärtsiatuncl §r§i trase tot ajutorul sëtt de la ditn§iT. Ast-felfiind Evreif pärasiti, nävAlirt asupra lor alte neamuristräine, care li neckjirä mai de multe ori. Fiji lutIsrail veclênduse pedepsitl cunoscAndu-§1 gre§alele lor,iar '§I venea in cuno§tintä, se intorcea caträ Dumne-çIe u lacrimi de titnguire, ca sal scape de relele cei-at impresurat. ca un bun §i indurat pärintele trimese in mai melte rinduri barbatl cu putere, cucredintä i cu virtute spre ai povatui §i al mêntui devrajma§i cu bratul §i sfatul, §t at readuce iar la sta-rea lor cea de pace §i de credintá, ce o aveat dintr'uuWt. Ast-felit de barbatl aleil s'ad numit Judeetterlpentru cä-de§i in resbelurl le erat povttuitori, dar intimpul de pace judeca pe poporul Israiltenesc dupä le-gile lul Moisi §i ale lui Isus Nae. A§a aU fost celurinttori: Goloniil, Aod, Samgar, Debora prorocita §iBarac; Ghedeon, Acimelec, Tola, lair, I efiae, Avsan,Elom, Avdon, Samson Iii, i Samuil. Dintencestia lap-tele anora numat din el ad fost mai insemnate, precumAvimelec, Ieflae, dar cel mu vestit at "fest Samson, pen-tru täria le, care calitate, pe acele iimpuri, era foartemult pretuitä.

Acesta in tot chipul at näcäjit pe Filistenl, cavilera un neam, ce biruise §i apasa pe fii lui Israil. Elat dat multe probe de täria sa, intro altele sunt §i a-cestea, ca", priclênd 300 vulpi le nt legat de códa ca-te 2 §i intre coadP puindule chte 0 fäIie. le-ati dat

D-clet,

D-cled

www.dacoromanica.ro

- 38 -drumul in hohlele filistenilor. De altit data, fiind elde Fili,teni prins i strins legat ell funil nnue. el rup-se funiile, i luand o falcA de asin, omorl WOO de fi-listeril. OdatA intAlnind un lea. carele rAtnea asupralul, el princlêndul, spintecat ca pe un ed,intru onoapte inchjs find de Filisteni in cetate ca s'Al princlAlull. portile cetatii pe umere, i le dust, pe virful untilmunte. In slArsit indrAginduse intr'o muiere numita Da-lida, cu toate, cA prin tAria sa scApa de viclesugurileel, ce voia sA afle, uncle! siA thria, si de vrAjmasil cevoiad sA puie manele pe dinsul; dar mai ae urmA a-Hand ea, Ca puterea lui stA in pant capuluI, raclênduisepArul din cap, Samson ramhse slab ea si ceilantT oa-meni; i princlêndul vrAjmasit, 11 scoaserA ochii, il le-garA i Ii batea joc de dênsul. 1)uptt ce ti crescu pa-rul, Samson iar castigA tAria cea dinthi i cand vrAj)-masil sal erat la un ospAt,princlênd el de stalpir casei,o scuturA, care rttsipinduse cu dinsii, se ornorarA WOOde oamenT. dar i (lsingur se cGtropi impreuni cu

asa se sfarsi judecAtorul Samson, omorind mai multivrAfma§l la mow tea le de cat in viata lui

23. Prorocul Samuil.(I, Impgr. c. 1-4).

Intru o vreme pe dual fiii lui Israil se judecail sailse povatueah de preotul Eli, era un mu in neamulIsrail cu numele Elcana carele avea 2, muieri, dintrecare una ce se numea Anna, fiind stearpA, nu fAceacopil. Fiind ca Anna pentru stArpiciunea sa era orop-sitA si nu avea nici o cinste, se ruga lul Dumnecleu culacrAmi ferbintl, ca steargA rusinea sa. Dumnezeil

Pah

clasp,

lul

gi

sal

www.dacoromanica.ro

- 39 -o ascultA, §i Anna niscu pe Samuil, carele fu inchinatslujbel lul Dumnezet, si care fu Proroc mare si jade-cateria vestit in Israil. IncA nu se fncu Samuil mare,si fiil lul Israil avend un resbel cu Filistenit, pentru casA birueascA pe vrAjma§1, luarA cu sine KivotulDar fiind ca, eel mal multi din israilitenI cAzuserA lainchinarea de idoll si fiind cA eel dot fit a preotuluiEli, emit povAtuiatt ostirea, Inca eraA niste oament rAlsi uratI lul Dantnezeti ; hit Israil nu perdurA numalresbelul, ci vrAjmasil dupA c ii biruirA §i cunorirA peeel' dot fit at preotului Eli; luarA de la diuif i Chi-votul legit Preotul Eli, carele acum ra bAtrtin, dupAce aucli de intimplarea aceastA tristA, cAclu de pe scaun§i 111111i, fiind de 9S ant, §i ja lectitoriii 40 ant, iar Sa-mull rAmase atuncI el Preroc, i cel de pe urmA jude-ciitorift intro fiiI Jul Israil. S rnuil in thnpul ctirmui-ref hit se sili, si pe poporul cel resvrAtit i cAclut deIa credint.a, 11 aduse iarAig la indreptare. El in vre-mea de pace cAuta BA, so foloseasrA, intrebuintindu-opentru intocmirl de a§ezAminte folositoare si fericitna-re de popor. El intocmi cele intäh scoale profetice oriSeminaril preotesti, pentru luminarea pretitdor si a po-poruld, pentru stArnirea de simtiri religiouse, nobilepatriotice, i alte lucruri folositoare. Sanwa cArmui cuclreptate si aspritne, find unul din eel mat vrednicijudecAtori al lui Israil.

24. Saul intetiul impärat a lu Israil.(1. Impar. c. 9-31).

Cu toate cA fiii tut Israil ori de cat3 ori se intAm-pla, ca din pacatele lor sA caclA sub stApamirea i apa-

fi:T

si

www.dacoromanica.ro

- 40 -sarea de vrajma§i, intorcênduse cäträ Dumneclelh i§idobandia ertare §i sloboclenie. Dar in cele din urmAvètlind prorocul Samuil cA imbatranise, o parts din di-regAtoria sa de judeator peste Israil, o (Lite fiilor salAce§tia erad rál i pornitI spre avaritie (sgarcenie) ca-ril luau dame pentru judecitT, fAcênd oamenilor ne-dreptate, §i cu chipul ace sta aduserti tars ht starea de ticä-1oie §i nefericire.BAtrânil poporulut vëclind aceasta,se adunara la Rama, §i hotArArii, cA nu mai vret sAfie carmuitl de judeerltorl, ci voiesc sA alba i el im-pArat, dupA cum ati vticlut la alte natiunl, §i de aceeaat §i rugat pe Samuil Prorocul, ca sA le aleaga §i BA

le puie impArat, carele sri judece §i guvernecle.Proroculul Samuil aceasta n'ul placu, carele in tot chi-pul sad slid a le arita, ca sub stApfinirea de Imparatnu este bine, dar el n'ad incetat de la cererea aceasta,panA ce Samuil le-ad ales §i le-ad uns de impArat peSaul fiul lul Chis, din semintia luT Veniamin, carele ta-ner fiind, §i cAutând intr'o cu sluga sa asinele tati-Jul sat, pe care negasindule, iad venit in minte, säintrebe pe Prorocul Samuil de urma lor, dar prorocu-Jul i sg, fdcu arAtare de la Domnul, ca pe acestaungA de imparat. Deci Prorocul if clise, Da asineletale cele perdute 0, nu te ingrije§ti, cA s'ad afiat".NIA aceea Pad uns de impArat. Iar Samuil adunandtot poporul, le at aratat pe noul imparat Saul careera om foarte frumos, inalt de stat; iar poporul VA-

sälta de bucurie. Cunoscênd pe Saul de Impl-rat toate semintide lul Israil, el cu vitejia lul in maTmulte resbele ad continut pe vrAjma§ii, care suparape fii lui Israil, i poporului sed, rad cA§tigat mArire.Aceasta s'at urmat pAnA atuncl, pAni cAnd Saul ad

sal

sal

li

dindul,

www.dacoromanica.ro

- 41 -ascultat de roroncile lui §i nu sat abatut dincalea invAtaturilor si a povetelor e da prooroculSamuil. 0 data insA plecand Saul la un resbel.prin prorocul Samuil Ii peroncise, ca sA nu ia §i EA nulast, nimica vit la vrajmasi. El nu numai ca read ascultat,aceasta ci dupa ispravire resbelulul at si Meat jertfafaea astepta pe Samuil. Atunct Samuil !I Oise ea, D-Oefiva sa in impArAtiea de la dinsul, si are sa o dea altu-ia mai bun de cat el. i inteu adevar, Proorocul Sa-mull in locul lui Saul aü si mis de Imparat a lui Is-rail pe David fiiul lui Iese. Pentru A Saul n'afi as-cultat de Dumneclet. ajutorni Jul s'afi departat de ladinsul, si pe Saul Pat apucat duh reA care'l chinuiaamar. Pen tru linistirea duhului ;Ad celuT turburat oa-menil sel II adusera pe mititelul David, ca sal canteeu arfa, fiind ca era invktat in arta aceasta. Mal peurmA sloboclind Saul pe David, sa radicara FilisteniTcu un resbel Grozav asupra Israilitenilor. Esind din la-Viral Filistenilor un gigante (arias) numit Goliat, ri-

batjocorea pe fii lui israil, ca n'are nici unulcurajti sit se bath cu el. Israilitenil erati Ingrocliti cutotul, i Saul nestiind ce sa faca, fAgadui ca va dadin imparatia so pant. §i jumatate, ba chiar si pc fiesade nevasta aceluia, ce va omora pe uria§ul Goliat. Ju-nele David, carele era rastoriti de ol, nal pasa atatatie pretul darului fagaduit pentru Goliat, ci maT maltII pArea reit, ca nu se afla nimenea intre Israiliteni, ca-rele sa Atha atata credinta la Dumnecleu de a indrAcinia se lupta cu fihistenil. Deci dar el, desi era mic destat, dar la trap frumos si bine facut,carele pe tim-purite acelea ca 'Astoria fu silit adese ori ase luptachiar ci cu fart selbatice, ea lei si cu urci; acum

D-cleAL

dea pi

www.dacoromanica.ro

42

bic1uindn4e in Dumnecieti 8i In vitejia sa, ceru de laSaul WI lase a se lupta el cli Gliat. Desi ItuparatulSaul mat Intaiu nu se Incumeta a'I da voe, dar la urmarIl Iásä carelc p3 uriasul G-oliat eu pra§tia (cttcl pe a-tuncea itu crail pu8t1) Ii lovi In frunte §i II §i oniora, iarfii Iui Israil biruira atuncl pe filisteni.-Dar Saul In.loc de a se bunura de biruinta accasta 8i iii loc de aresplati vitejiea lul Davud en ceea ce II fligaduise, prinsepiclma asubra lui, vru sal omnare, i ii §i pdgoni multavreme, in tfilr8it mat avu Saul u reshel cu Filistenil, incare se omoritIonatan fiul imparatulul t§i prietinul lui Da-vid) §i cu altI dot frati ai lui. Iar de la Saul depärtandusedarul lul D-deil el 82 'onion% Mcênduse David Impitrat inkeul

g5. Proorocul David al doilea bnparat alIsrailtenilor.(II. Imp. c. 24).

Dupá moartea lilt Saul, de §i fu ales Imparat Evostefiul luf Saul dar dupi dot ant' toate semintiile lui Isra-ii cunoscurit de Imparat pe David, eel ce de proroculSamuil era actin) de nit& ales §i uns. Anesta din pas-tor de oi se tacu povatuitor de oameni, &prat. Da-

unul dintre fii lui Iese din Vitleim aa fost ern bun,bland §i placut inaintea lui D-zeu carele ca 'Astoriacanta foarte bine in arfa. El ea Imparat batu adesea preArralma*ii lul l'alestina, §i 0 maI padri,cuprindênd loc §i stipanire de la vrajuia§i. l'ank Intimpul lui David, Evreii n'aveatt capitalá, unde Impara-tul sa'§1 atha resedinta sa. David clidi Ierusalimul §1

multe palaturi, §i fiindul grip, de a a§ecla slujba Dum-nocleeasca la bunk randuialit, el vru sit clideascit §i lii-

Frail, linisti

dal.

vid,

www.dacoromanica.ro

- 43sPrica lui D-cled, de care Israelitil Ora 'dune fuser&bpsiti err total, dar Dumnecleti 11 çlislt, CL aceasta Cmste se va pastra pentru Solomon furl scii cel ndscutdin Versavia. Asa dar, David se multemi numai se fa-cã pregatiri pentru clidire. Subt nici mi impArat E-vrei n'aft fost arAta de 111511V, ca sub David. El de sesi inhita la acea strAlucita, mArire de imparat, dar arfa

o pitrisi, ci flirt(' el c.'1 nal* vestit poet al lu-mei vechi, Ia (:eo...,ebite littamplAri Intocmia deosebitepoesii, sub mirnire de Psalmi, pe Cara spre rnultemireasa si lauda cAtrA Dumnezeu, oil el insusT ii einta, orlpunea pre alp sal elate Pe lingA, toate faptele sa-le cele bune pe care le fAcu David, si pdn care el10. Inaltase ImpAratia Ia cea mai inflorita, stare, dar elpentru aceea rAniasä tot om, cAruia nu'i lipsese pati-mile si slAbAciunile, care'l orbesc, 11 asurclesc, ii impe-tres3 inirna, Si o stdpinesc pre ea. David fan clouägreseli mad, cu care afi miniat pre Dumnezeti; si pen-tru care a fost pedepsit groclav. Cea dintAiti gresalAfu.. CA luat pe Versavia femeea unui cApitan numitUrre, pe.care el p 'mei in resbel deil omorl. petru aceas-

4) Chiar in dioa ungeril lui de impdr it, erintaretul eel Ineoro-nat vescli i desfal pe prietinii eel de fats, cAntfind Ps. 99. Cu a-cest instrument rmlodios se mtingdid David in multe mire de nilh-fire si de necaduri, Ve.ji Psalmii 90, 54, 139, 140, 58, 22, 10,26, 55, 33, 7, 141, 51, 17, 30, 53. mr cand era cu voia band,veselinduse ari cdulat: Ps. 67, 8. 18, 103, 133 cdnd vrn ad dideas-ed biserica, canta Ps. 131, and avn fagfiduintd, es. VA dobandi

megtenitor. ciintd Ps. 2, 109, 44, 71,Dar pe iiinga marirea eeastrAluci Ui cdnd a vn sd sulcro, clintá 13::. '21. lar &and âi muri co-pilni cel dintdi din Versavia, se duse in biseried i ciinta Ps. 102.

David fagaclueste dreptate, Ps. 100, 118.Datil edderea tel in goat §i la poclintd, erintd Ps. 31, 50.

-

4,).

a

nn BS

lol nutul

www.dacoromanica.ro

- 44 -td, neleginire David de ci fu aspru mustrat de profetul Na-tan, cu toate acestea el aduse lul D-zed adevAtatii pocAtn-tA. Cu aceastA ocacliune canta sad mai bine planse §isuspina. el Psalmul de poAinta, (50), carele i astAclimangtiie i raeorecte pe orl ce inirnA sarbitA, carepocainduse strigA Miluecte-mä Dumnecleule dupd mi-nla ta cea mare; §terge fArA de legea mea dupA rnuli-mea indurArilor tale cA eft cunosc fArA de legea mea,

0 ptcatul meti inaintea mea este purure. Tie singuram gre§it, §i räti tnaintea ta am Writ. Dumnecleule,

nimA curatA clideçte tarn mine, §i duh drept inoecteintru cele din lAuntru ale inele. A doua greqa IA a luiDavid ad fost cA In protiva vointei lui D-cled ad nu-mArat pe poporul lul Israil, vrAnd sA vadA, ce putereare de a se lupta cu vrAjma§ii. Mal cittra bAtrineteDavid avu a se lupta cn marl nefericiri din pricina fiilor

Uunul dintre et Avisalom, ad vrut s rAstoarne pe ta-tAl sAn din scaun, cisA se facA el ImpArat. Spre acest seepel tulburind poporul, s'aü rAdicat chiar ci cu oaste tin-potriva tatAlui set. David; dar in resbel biruinduse A-visalom, fugi, §i find eA avea par' mare, acesta_ i seIneurcA In ramurile unul stejar, ci el remase acolo spin-cluraf; atunci Iacov generatul lur David cu o loviturAde silly, II omort. IncA o data la bAtrinete mal lir Da-vid nenorocit de a veclaa rAsvrAtire Intre fii sel (maiales Adonia) carii se certad pentru cuprinderea tronu-lul impArAtiel, David Ind" ii irnpAci pe totT recomen-dAnd de impirat pe fiul sad Solomon eel din Versaviacarele era pregAtit pentru aceasta. Deci David bAtrInci slab fiind, chiemA pe fiul sAd. Soloinon, Ii dete povA-tuirI Intelepte §i parinteascA bine-cuvintare, i rAposA,kti se ininormintrt In cetatea luI David, dupti ce gayer-

sel.

www.dacoromanica.ro

45

na pe fii lui Israll 40 de an!, adecd 7 an! In Evroa si33 In Ierusalim. De acest mare barbat ati rams mul-te cantArl numite Psalm!, care pAnd astricli se cantft intoate bisericele spre mare lauda luf D-cled.

26. iMpeiratul Solomon,.

($ Imp. e. 1.)

Solomon suinduse pe scaunul imptiratiel tatalui saltDavid, 41 incepu staptimirea cu chip vrednic de laudd,aded eu rugáciune eAtrd. D-cled pentru putere si In-telepciune; oda el bine stiea, cd de la bine-cuvtintarcahit Dumnecled atirna, toatä narocirea. El de la D-clednu cern bunätäti lumesti, si tocmal acestea i leau datJul ma! cu prisos unite cu intelepciune, de care cu de-osebire se ruga. Si de aceea Solomon In cel mal in-telept dintre top imparatil phmintului. Despre a luiintelepeiune si de dreapta judecatä peste putin dete eldovadd prin descoperirea adevdrului intre cloud femef,ee se gliceviad pentru dritul de muma al unuia si a-celuiasf copil. Asemenea esemple de intelepciune So-lomon arita mai multe. El era si cel mai bogat dintre toti imparatil timpurilor acelora, Wilt vestea numeluIn! se imprästia in toatd luinea. Solomon In cei dintä1anl al impärätief sale Wed pe urmele tatälui slid Da-vid, si carmui cu de-Auld marire si laurld. El dupd vo-MO, lui D-cled se apucti, si in locul cortulul mArturieiclidi vestita biserica din Ierusalim, si alto multe pala-turf, avênd toate malerialurile gata, läsate de tatal sedDavid.

www.dacoromanica.ro

46

Ca sä string mai multe bogAtil, si dupA urmare GA,file si mai puternic, fan cerAbil, si le insoti cu aleregelui din Tiru; aceste corAbii aduse lul Solomon (*) multaur. Dar mai cAtrA bAtthnete, fiind CA el spre marepArere de fat, pierduse adevArata itelepeiune ce o a-via de la Dumnecieti; impitiminduse in femeile cele dealtä semintie, de care avea mal multe sute. si harecare unele erati si inchinAtoare de idol!. ce-sI aduserAidolii cu sine la Ierusalim, acestea cu lingusirile lor a-mAgira pe solomon, si'l inplarA, ca sä lp facã jertfelnnice pentru idoli, ba chiar si pe el il plecarA spre in-chinarea la aciea. CAtrA aceasta, curtea cea strAluci-ta, a lui, luesul cel nespus de mare, si risipirea findca cerea clieltueli marl. Solomon a0 trebuit sit impile-cle pe popor en biruri. Acestea urmAri neintelepte alelul Solomon miniarl pe D-cleu, carele head a lua dela neamul lui o parte mare din impAratie; care se siintAmplA; caci bá trAind el, avu acea amaraciune dea cunoaste pe improtivnicul Mai in t.nul din supusillui, anume Ier(voam; si tla pentru departarea sa dela calea lui D-cia, Solomon cel ferieit ati avut a selupta cu multe rasvratirl pana la mearte, care urinftdupa o imparAtie de 40 de an!. Solomon la moartes'au pocAit, si cartea lui Eclisiastul, uncle se tangueste dedesartaciunea tuturor celor lumesti, este un viu monu-ment al pocaintel 10,

(*) Solomon Vara de inteleptele si de (label Stant insuflatelo lelserieri; Pildele, Eclesiastal si Cantarea Cântirilor, an soris qi veocuff va Psalmi, Alp cilnd didi biserica, canta P. 126. Iar spritnklejdea de mostenitoriti calla Ps. 71.

www.dacoromanica.ro

47

2V. Impreifirea impilrapia lu Israil firt 2

(*. Imp Ir. 12.)

Murind Solomon iirma dnpa dinsul Roveam fiu I sat],carele tocmai Ia Ineeput se 'arata aspru ca un tiran.La acesta venirä mai multe Semintii, ca catra un pa-rinte al poporului rugAndul, ca sh le mai upretle bi-rurile ce ei le plateau sub Solomon. Rovoam sfatuin-duse cu prietenii sal cei tined, In loc de a asculta ce-rerile cele intelepte ale poporului, §i de ale indulci ne-caclurile cu usurarea de biruri §i cu vorbe bune, lemai respunse Inca: Dacà tatAl men v'ad impova-)7 rat cu jug gra, en voiu adauge preste jugul vostruDad tint mkt vau batut pre voi cu bice, eü vti voibate cu scorpii (bice cu ghimpi de fer). Degetul meacel mic va va fi voila mai apAstoriu de eft toata gre-hutatea tatalui men." Fiul eel neintelept al ince-leptulul Solomon vru cu acest respuns sä sparie preIsrailiteni; dar el Insa en aceasta Melt pre fratil sa'i, saqtepte de la el a§a de putin bine, §i sa. se teama deasa mult rati, incit dece simintii de ale lui Israil arna-randulise inima I§i gasira un barbat vestit O. de treabA,capitenie in oaste, cu numele Ierovoam, pe acesta'l a-leserA facuri imparat, §i nu vrura, sa mai cunoascastapanirea lui Rovoam. Si lui Rovoam cu desbinareaaceasta nu iati remas de cAt 2 semin tit, a Id Lida §ia Id Veniamin, In ast-felin de chip, dintr'o impara-tie a§a de mare, se facura doua, una vrajmasa alteiaimparatm, ineare stapanea Rovoam s'au numit Imparp-tia Iudei, earl cea In care stApane 1 Ierovoam s'ati nu-mit imparatia lui Israil. Ierovoam stapanea in cetatea

-§i'l

pärft.

www.dacoromanica.ro

- 48 -Samaria, ear Rovoam; In Ierusalim. Dar fiind cA E-vrei din ImpArAtia lui Israil adese ori la sArbAtori ve-near' la Ierusalim ca sä se inchine, Ierovoam creclu cicu acest mijloc lesne pot supucil sAi si se deslipiascAde dinsul §i sä tread In tpartea lui Rovoam; de acecase apuck §i fAcênd dour), altare, ace ie ele 2 viteide aur pe unul In Dan 0 pe altnl In Vitil, ca poporulsã aibA acasA unde BA se Inchine, WA a fi silit a mer-ge la biserica cea mare din Ierusalim. i prin aceas-ta aduse pe supu0i sAl la Inchinarea de idoli, iar po-porul cAclu la tot felul de desfifinAri. Dar IDEA in Ian-salim la cele douft semintiT din, ImpArAtia lui Iuda rd-niasA credinta dumnecieiascA IntriagA §i nevätämatápä-nä In sfAr§it.

28. Bobia filor ha _Drat In Asfria.(P. Impar. 16. 17.)

DespArtinduse ImpArAtia In doll parti, Evrei dintea-mIndoud, pArtile ce stricasA foarte mult, ei I1 uitarAde D-cled, 0 din ce mergea, tot mai mult se inrgutA-tett ImpAratil se omOrat unul pe altul, ci cel mai tarese punea in locul cella destronat; i vai de teard aceeaunde stApinitorii se schimbh des ; Sirienil vaclindui Instarea aceasta nAvAleau asupra lor, le prgclaii qi pus-tied tara. D-cleti voind ca sA se Intoard, le ad tri-mis Prooroci, earn sal invete, c1 sit le spue, BA se pod:lase/4, cad intr'alt chip toti vor peri. Dar el In eeldin urmA 50 de an! n'ascultard pe niminea, ci popo-rul din ce In ce se fAcea mai rAti. dzind In cele malgroclave crime, desfrindri ci Idolatrii; ba pe cei maimulti din prooroci II qi omorlra. Cei mai Insemnati

www.dacoromanica.ro

49

din Pro oroeiI acestia a fost: Isaiea, Etlechiel, Me, Tee-vit, anul carele de viu se rApi la ceriu, Eliseiu, Eremia

altii. In sfArsit nepocitinduse ei nici de cum, urniajudecata lui D- cleft, citci fiincl impArat Osie, veni Sal-manasar ImpAratul Asiriei ca un fulger cu putere mareasupra lor, stricA impArAtiea lui Israil i pe cei mai multievrei din impArAtia lor fi duse robi In Armenia si in tealtelocuri ale Asiriei, dar 'Masi din Asirio aduse locuitor in a-ceste provincii nouft ale lui Israil. AcestigrAini amestecan-dusi religiunea lor en cea EvreeascA, se nAscu dintea-mMidouft cea Samariteanä i poporul Samarinean, ai eftruia credinciosl mai fn urnift II lidiri o bisericA pemuniele Garitlim. ajunse sl fie foarte urgisit de Evrei

asa ca m o mie de ani dupti esirea Israilitenilor dinEgipt in pAmAntul Hanaan, aceastA tearl ajunse earAsiin manile Imparatilor pAgEof. Si aceasta se chiema ro-bia Asirief.

29. Bobia(IV ImpAra(ilor. c. 24.)

Imparatia Iudeei tinu mai mult de cit a luf Israil, qiaceasta se facu numai pentru aceea, cAci Inteinsa atistAtut i cate un Impitrat bun drept i temAtorf deDumnetleti. Dar mai pe urmA tot se implinirA prooro-ciile barbatilor inainte vAtlAtori i trimi§i de DumnetleticAci inmultinduse i fArA-de-legile poporuluf din 11130-rAtia Iudel, find finpArat Ioachim, aA venit vestitul siResbelicul Navohodonosor impAratul Vavilenulul asupraIerusalimului, carele robind pe impAratul IoachimtoatA familia lul, intro carii au fost si tinArul

pe tot! boera legati mad dus robi in Vavilon. Ase-§i

ei

Vavilonulug.

giDaniil

www.dacoromanica.ro

- 50menea iad luat tr ate visteriele cele impdrAtesti, pre-eum si din casa Domnului toate vasele de aur, cele fd-cute de Solomon, nu mai putin si pe barbatil eel maialesi si me§terii eel bun! II duserd In Vavilon si 10,000de ostasi. Dar bid'. Ora a WA tributard sub fiul sadboa him, carele era impArat vasal (ce plAtia bir) vavi-!minor carele peste scurt si el fu pins, legat si dusla Vavilon. Dar ins& duo, dece ani, fiind cel mai depe urmd, imphrat in lerusalim Sedechia, acesta cdutaajutoriu la Egipteni si la alte natiunl Invecinate, ra sdscape de sub' tributul Vavilonendor; de care audindNavohodonosor, eu mind tare si armatd se repedi Laun led turbat asupra lerusalimulm. Evrei adevdrats'au apdrat destul de vitejAste pe sine §1 cetatekt lordoi aid de dile; in care timp de impresurare foamea Inmijloeul berusalimulei crescu asa de mare, In eft ma-mele 'si omoread eopii sii mincati. Dar in urmii ne-mai putAnduse tinea Intrard vrajmasil In eetate, stri-card si arserd tot Ie.rusalimul, si biserica, aseindnIndu-le cu pdmêntul; ripird dintrinsa toate odoarele eelepretioase, si vasele cele de aur fused, duse In capistea

Vaal in Vavilon, dar insd ce sad Meat eu secriullegii pAnd astddi nu se §tie, §i pe Evrel puiridmina, Ii duserd robi in Vavilon. Iar Sedechia impara-tul cddênd prins ln puterea Infuriatului Nabohodonosoracesta nu Pail lAsat sd vadd alta, de cat omorlrea fillor§i a femei 10, a poi si lui seotindui ochii II aruucd In-tr'o groapA, undo si muri. -I.ir poporul cel rdsvrAtithriaca pleava tht vant fu risipit in toate pArtile Vavilonu-lul, afard de vro barbatl Insemnati, In care Na-vohodonosor putea avea band Ineredere, §i o suind de()amen! saraci, de care n'avia nimicd sd se taind. si

luiaid

citi-va

www.dacoromanica.ro

51

tan l. era trebuiecioci pentru lucrarea cimpului ci a vii-bor. Preste acecti ramaci puse mai mare cirmultor peHodolia, pe carele peste scurt 11 omorira Ismail ci cu041 10 harball Israiliteni; acectia, pentru accasta, temên-duse de Haldeeni, fugira cu totii in Egipt. Intre altil

Eremia Proorocul dobAndi voe de a raina,ne in tarasa, j tocmai acuin anti el tinguitoarea sa plingeresub didiurile

30. Intocoverea din robie 0 didirea Ieru-salimului.(Esra a. 1-4)

Evreii robi In Vavilon plinsera pacatele lor 70de an!, pana and Cyr imparatul Per§ilor se Rim sat-pan i peste Asiria ci Vavilon. Acesta toemai In anuldin Uhl al domniel liil dete sloboclenie Evreilor, ca säse intoarca In Palestina, la patria lor, unde se'ci pea-ta reclidi cetatea i biserica dindule spre acest seep

un ajutor banesc, i toate bogiitiile 5,400 vasede aur, care de Navohodonosor furl% rapite din bi-serica lui Solomon ci duse In Vavilon. luden, eel cen ultasera de tam, prii4ibor lor ci de Ierusalim, s'ad-tutors bucuroci inapol a casa, cintind Domnulul Psalmul136 Lq. riul VavilonuluT" dar eel mai multi IudeiIsrailteni se acedara in Asiria, i Vavilon, ci se imbo-Mira; i acum acestora fiindule bine aid, aceasta leera patria; i aca din toata multimea de Evrei, ce seaflau Iii Vavilon ci Asiria, abia numal vr'o 50,000 se folosi-ra de libertatea ce data lor de Imparatul Cyr, care se in-toarserit sub povatuirea lui Zorovavel ci a WI Isus (a,lui Iosedec). Dupa Intoarcerea la Ierusalim numai decit fiticura Iudeii pregatire p_=tra didirea biscricei, pe ca-

'§T

si

nil

si

www.dacoromanica.ro

52

re dupd niste piedici ce le avuriti, hicepênduo, Incetulcu incetul o si isprävird, aducind intrinsa jertla demultemire Domnului.

Dup'aceasta in scurt mai veni o altä espeditiune deIudei din Vavilon, sub conducerea profetilor Egeid §ia lui Esrii, si tara's1 dobändi Guvernätoriul sdd. Darduptt aceasta stdpAnirea se sehimbd foarte des. Imp,-riitia Persiel se birui de Greci, si prin urmare §I Iu-deii ajunserd sub protectia greceascd. Dupd moartea luTAlesandru celui mare, imperiul lui cel intins se risipi,§i Iudei trebuird si se supund Egiptenilor. Regele celfoarte invätat al Egiptului Ptolomed Filadelful poroncica cartile lor cele sfinte 0, se traducd In grecqte, ca-re de 72 invilta-ti Iudei venip din Ierusalim, in 72 clilese traduserd, §i acestea pang astAcli se clic: Traducereacelor 70 de tälmicitori."

31. Daniil inz, groapa etc lei.(Dan. c. 1-6)

In restimpul cal de 500 de an!, ce trecu de la ca.-devea impAratieT Iudeo-Israiltene rand la Irod, regelecel de pe urmä al lor, ad fost inteaceastä natiune multibarbati insemnati, a edrora vestite istoril sf. Scripturdle pästrézd. Asemenea este si cea urnadtoare:

Pe timgul cand Evreii se afla1 rob! in Vavilon, Pm-päralul Navohodonosor poionci, ca din neamul ha Is-rail, si mai vartos din semintia regeascd §i nobild sitse aleaga cdti-va copii, earl!, sd fie la trap sinatosi sibine fäcuti, frumoci la chip, intelepti, cu minte desteptl§i pricepucf, cari FA se poatd, deprinde a sluji in curteaimparlitiascit, ci a invAta linf)a §i s3risoaraa 119.1 do-

- -

www.dacoromanica.ro

- 53 -Acestora poronci tmpratu1, ca mincarea lor sit

II se dea chiar din ceea ce mini!) ca el, kti. din vinulpe carer bea el, i ava creascrt trei ani, dup'aceas-ta s slujasca pe ling& Imparatul. Inteace§ti copiirau din Iudei: Daniil, Anania, Misail i Azaria. Ace§titineri duptt purtarea lor cea bud, ajuns era la cele maTstralucite diregatoril, prin care el' compatriotilor lorle au adus mari folosuri, §i tot de o data D-zeeasca ca-no§tinta intre paginl o latiseri; dar tiisä el trebuiri mallntaia sa tread prin multe lupte. Ace§tT tinerl vadindca acele bucate ce li se dau lor din masa ImpitratuluI,dupa legea ml Moisi sint bucate oprite, se rugara demarele Pitar imparatesc, t a lor sa le dea numal Ie-gami sa manince, i apa s bea. Acest ministru al tm-paratului, pe de o parte voi ca tt Impliniasci voia ti-nerdor pe carii iubia foarte, dar pe de alta se temeaca nu cumva sa aucla de aceasta imparatul, §i el pen-tra -an lacru a§a de mic, sa cap in nevoie, pierclên-dull chiar §i viata. Cu toate acestea cerca vr'o cleceile, §i vaclu ca fetele lor sint mai frumoase, qi la trup

mal cu putere iFti mai sanato0 de cat top' ceilaltl co-pii, cari mtncau bucate din masa imparatulul. Dupa a-ceea Atnelsad, bucatele cele lor rinduite le puse la oparte, §i le dete numai legumI s manance §i apa sabea. Dank]. §1 cu sotii lui facura astfel de inaintarimarl la Invatatura, la Intelepciune §i pricepere, in catdupa trei ani, cancl ati fo3t aratati imparatulul, §iimparatul vorbi cu danvii, niminea nu era carele sase asemene acestor patrol. tinerl; Dauiil, Anania, Misallqi Atlaria, aflandui, In toate stiintele cite'i cerceta, pre eide clece oil mai Inteleptl i mai priceputl, de cat petotl astronomil §i filisofii din toati tmpar4iea, qi nu-

sal

dad,

www.dacoromanica.ro

54

mai de cat furl primitt intre slujitorit si diregatoriicei mai alesi al Imparatulut. Damn au fost In mareeinste la Imparatul Novohodunosor, iar hi. urniasulBaltazar ajunse §i la mai !Italia, dar la cea mai inalta&rat toate 'I InalVa Darie, prin aflareaunui vis, pe ea-re'l 'Masa. tmparatul, i prin taleuirea aeeluia-si la ea-,re D-clet LU dete iljutorit, el 7111 numai east seiipa via-ta sa si a celorlatt treT prietini aT luT, ce ajunsera mug-lieri tmparatesti, i ininunAnduse top de puterealui, el fu Inaltat la Yrednicie de Ministru. Dar aceastänorocire (le Inaltare la einste asa mare, Intarita 'pimaeelor mari diregatori astfelia, Inch cu totil cautafirestoarne. Insa nu puteaa gasi in el nici o alta prim-nft decat numai legea lui, i slujba ee o aduwa D-cleuluilul, i find ea ei bine stieau, ett de putin se poate a-bate Daniil de la evlavia sa, la care era el atAt de a-pledat, induplecara pre Imparatul et ha (lea o poronea

ort eine In restimp de 30 de cble ar indraini dela vre art D-cleu ort de la vre un om a cere ceva,fail numai singur -de la imparntul, acela sd se aruneeIn groapa eu leii." Daniil Ina da aceastá poronca nusaü turburat nimica ci urmAndu-si randuiala cea obis-nuita, tn toata clioa de tret ori se ruga i mirea pa

cu ferestrele deschise, in vederea tuturor. Vraj-ma0.1 lui tin Intarcliara de al part imparatuluT, Acesteaauclindule imparatul, foarte sati intristat, si cacá ea,

puata mAntuf, dar din prieina vrajrnasilor lut ne-putAnd, pe Mug toata parerea, de raa,,fu silit al a-runca in groapa cu fiarala eel(' salbatice, clieêndui:D-cleul tatt, earuia tu pururea slujecti, acela te va

ci usa gropii o pecetlui eu inelul Impiratese,cu ale boerilor sal; dar de Intristare nu minca ni-

sati

sr1

,ca

D-pa

sal

-mintui"

www.dacoromanica.ro

- 55 -mica, nici putu dormi toatA noaptea; i sculindu-se des-de dimineatA alergli tot fuga la groapa cu leii, sä Va-dä ce sau ales de Daniil si oh ce bucurie pe ImpAra-tnn carele'l vAclu vifl, sAnAtos i nevAtamat de lei,strigAndu'i din groapi: ,Imp6rate! In veci sA trAestnD-cleul men au trimis pre ingerul sau, si aft lnchisgurile leilor, si nu vatfamat nimica." Atunci Im-pAratul s'au bucurat foarte de (fluid, si porn rid inda-a sal scoata afarA din groapA; iar pre barbatii, ca-ri pirirA pre Daiiiil, impreunA cu fiii si ferneile lor

arunce In groapl, i acestia nici n'al ajus binela fundul grpii, t leii sfArficAndu'i, Ii sdrobird cu oa-se cu tot, mlnearl pe toti. Acestea vAclindule Im-pAratul scria porouch in toot& impArlitia clic:6nd : Intoatit stApAnirea ImparAtiei mele sa. se teamA i sl se.cutremure toti de fata D-cleului lu Daniil, c acestaw'ste D-cleul eel viti, carele mintueste i apArA si facesemne i minuni In cerin si pre pAnatmt." lar DaniilIndath fu InAltat si la mai mare cinste. Iudei din Va-vilon prin ceastft minune Inviitartt tot mai Inuit a eu-n oaste puterea i buntitatea D-cleului celul adevrtrat.

32. Idolul Vil.(Dan. 14.)

Vil era un Idol vestit al Vavilonenilory earl clidiseacestuia o capiste foarte frumoasA. El pc tontAaducea lui 12 mAsuri de cea mai frumoasä Mink 40de oi, si 6 vedre d yin. Popii acestui idol cu enph

f nneile Ion prin usile cele acute pe sub pArn6at Intrauncoptel pe sub abouns In eapistea lui, i lulnd toatA car-

eele alte dAruri aduse idolului, a doua 1i fAceati

Watt

i

srel

gi'l

dine%

uca

www.dacoromanica.ro

- 56 -pe popor sa crea1 cä Vil le ar fi mAncat. Toti credeadaceasta grout', inseleciune; (liar i Imparatul se aflaamagit, in toate Ei1L1e. Mergênd sa i se inchine.Inteocli child el dojenia pre Daniil, Ca ne ce nu se inchina çleuluisad Vil, Daniil Ii respunse ca el nu crede nici se inchi-na la idoli facuti de mini emenesti, ci in D-cleul celviii mete afi facut cerul i pamAntul." Imparatul salmirat, earl Vil nu se pare lul Dan il a fi viU, de vrewme ce el maninca pe fie-care cli ;irate carne i bea a-Vita win. Daniil vrind a scoate pe Imparatul din a saratacire, 11 rug& pe dingul ca sa aduca toate jerfele,sa, le puie Inaintea lid Vil; iar Daniil porunci slugilorlul, sa presere cenusa prin tnata biserica, de fag fiindImparatul, i esind, au inchis usa i pecetluind'o preea cu inelul Imparatului, sett dus. A doua cli venindImparatul cu Daniil, i gasind pecetile de pe usi ln-trcgr, iar dupa ce intrara In eapiste uitinduse indatape masa, si din carnea ce o lasara In clioa trecuta ne-aflAnd nimica inaintea lui Vil, striga Imparatul cu glasmare clicAnd: Mare esti Vile, si nu este la tine niciun viclesug!" Iar Dania riclind, arata Imparatulul jospre fata parnêntillui ilrme de harbatT, de muerl si deprunci. Atunci Imparatul vaclind urmele acestea, c cu-noscênd Inselaciunea acelor popi vieleni, se mAniea foar-te, si 9 sill 86.'1 crate Intrarile lor cele aseunse, princare intrau i mance' jertfele cele aduse lul Vil. Preacestia dual aeeasta porunci Imparatul, omori pretoti, iar pe Vil Fah dat in mana lui Daniil, carelepe el si capistea lui 0 aU risipit.

i

de'l

ei

si

www.dacoromanica.ro

- 57 -33. Balaurul &in Vavilon.

(Dan. 14.)

Dar dupd surparea mai sus aratatei ritAciri se nds-cu alta, care n'au fost mai putin periculoasii de catcea din taiti; cad sa aflat acolo un balaur, groclavde mare, pe carele Vavilonenii §i'l facuri Zefi in locullui Vil, impäratul vru sd sileascd pe Daniil, ca sä seinchine acelui balaur de carele nu va putea clice,este de aramd, dupd ruin clisese de idolul Vil, cad a-cesta este cu adevarat vifi, carele in toate Eiiele ma-pined §i bea; iar Daniil respunse imparatului: Domnu-Elul D-cleului me t. ma voi Inchina, ci acela este D-cled*viu; dar dactemi vel da voe, Impärate! ed Ii voi omo-ra pre el inaintea ochilor tl, fart% sabie §i färä toiag"§i el spre aceasta voia o dobandi. Dad Daniil mud rd-§ind §i seu cu peri, §i pe acestea amestecate ferbên-dule la un loc, ad Meat nit bulcli de aceastä materie,pe care aruncândul iii gura balaurulul, acdsta stran-se matile ast-felii isicdt plesni indatfi. Dupi care qi-se Daniil Vavilonilor .Eatft inchindciunile voastre !"Acest Prooroc, dupa ce intr'acest chip scoase pe Impa-ratul §i pe popor din a lor rätácire, dobAndi rispliti-rea sfintilor care este persecutiunea (gun' ) i pãtimi-rea; caci Vavilonenii mãhniI foarte asupra Imptiratu,lig, if imputard cd asculta pa Dania, §i cá s'ad Meat§i el jidov caci pre Vil lart stricat, pre balaur lau omo-

§i pre popi ian tdiat. Deci ei cerurd pre Daniilde la Imparatul, altmintrele chiar pe el U. vor

Impacatul vdclind pornirile poporulut fanatic, fu si-lit sii le dea prc Daniil, pra carele iard§1 araucatinteo groaprt cu epte lei, cdrora nu le da altd, de-

ca

caaaide.

tit

rat

www.dacoromanica.ro

58

milncare de cat trupuri de oameni i oi. Vrijma -ii laser& pe Daniil acolo Vase i1e, Ara a da lei-

lor alt ceva d mâneare. Leif Ina pe ltimgd teata, foa-mea cea mare de rare erau cuprinsf, nu se atinserd deDaniil, fiind el de Dumnecled aparat, si dad Dumnecledvoeste a apära pre cineva, atunci toad, riutatea ome-neascit est) färd de folos. lmpäratul a eptea cli, ye-nind la groapii, sa plingd pre Daniil, fdr'a puteagAndi, cã leii nu lad mancat de malt, si ailândul viunevAtämat seclênd in mijlocul leilor i jnrânduse eu elfoarte sad mirat, i cu glas mare strigamd, aü clis: )31ra.-re esti Doamne Dumnecieul luf Dania, si nu este altudart de tine" si l'ati scos pre el din groapd. Iar preeel ce erau cause perderil lni, pe totf mad arnncat iagroapd, calif inaintea ochilor luf furd mânräti de lei.Astfeliu apära fereste pe slugile lui cele cre-dincioase, i in cele mal marl primejdif, IV educe amin-te de el, i tinde ajutorul sad, acelora earil cu toatlinima crecle i nädäjduiese iutrinsul.

34. Istoria celor trei tineri in Vavilon.(Daniil c. 3)

CncI erad evrei robi in Vavilon, vestitul Navohodo-nosor imodratul Vavilonulul, fdeu un idol mare danumit Vil i dede noronrä, ca la instalatiunea lui, rindvor reSuna trirnbitile, toti sd cad& Iii pnunchi,se inchine idolulul, cad ciae nu se va inchina, s vtiamour in cuptoriul C3 ardea in aya apropiere. Li da-rea semnaluluf top cei de fate, cdclurd si sa inchinard.Dar trel Lineni evrei, de f iinUie baud: Anania, Misail

A(pria, carii la ace.i cerimonie, trebuird, stt fie de

- -

si

nun,

pigo

D-det

pi sli

gi

www.dacoromanica.ro

- 59 -fatii, thud cA. eratt in diregAtorie, nu vrurii sA se inehi.ne. Ei dar pentru neascultare find parAti ImpAratuldNavuhodonosor, carelc maniinduse foarte, de nou sprepedeapsA poronci, eh, de nu se vor Inchina, numaicat arunce in acel cuptorifi ferbinte. Tinerii auclindde osinda ce ii sau dietat, AmaserA statornici In a lorcredin$6, clic:6nd ,D-cleul nostru puterniceste, sA ne scoatA din cuptoriul cu foc, i sh ne man-tuiascit din manile tale. Dar, chiar i cand nu iarplAcea a face sa, ne mantuiascA, s tii ca no i a-tunei, Idolului nu ne vom inchina, nici pe tM nu'I

voin cinsti. Atunci maniinduse Navohodonosor foarte,porunci WI lege set' arunce to- acel cuptoriO, ce a-tunci'l arserA de 7 oil mai ferbinte, de cat altA datA.Dar cinstitoril viulu i adevitratulul D-cleti, se preum-blau veseli prin acel cuptoriti ferbinte, i para focului'nu numal CA nul vAttimA TilmiCa, nici macar vestminte-le Ion, ci el In mijlocul foeului, cantat i lAudati peDumnecleul cerului si al pAmentului, cad Ingerul Domnu-lui, ii apara pre el. In urmA spre mirarea tuturor, sco-tindu'i din cuptoriu, intru nimica Yardmivp, porunci Na-vuliodonoEor, ea FA nu indriqniascA niunn(a a vAthmape D-cleul celor 3 cuconi. Ci el Insusi, cantand clicea:Bine cuvêntat e Dumnecleul vestru, carele pe IngerulsAu rad trimes, i pe slugile sale, care all nAdAjduit

dinsul le au mantuitii. Cel ce va hull asupra D-)cleului lui Sedrah, Misah i Abdenago, acela va peri,

77 di nu este alt Dumnecleti carcle sA poatit mantui asa.

rnparatolui:

i

Intru

olenab

D-deil

www.dacoromanica.ro

- 60 -Umi Urea Estira, triumful tu Mardo-

hen pedepsirea lu Aman.ImpAratul cel mai puternic al persiei Artasers, carele

stApAnea 128 de Viri, inteo cii facêndu masa marechiema pe top printii i prietenii sal. La masa fiind Im-pAratul, pofti ca sti. vie siImparAteasa Vasti. AceastamAndra, nesupuinduse vointei imparatului, de a se in-fati sa la adunarea de barbati, care la rasariteni nicinu era ertatA, Imparatul o epristi. ii In& toatA cinsteade impAratiasa. Atunci ImpAratul Artasers poronci, catoate fetele cele mai frumoase, ce se aflati in cuprinsulimparatiei sale, sa se aduca la curtea Imparatiasck.caImparatul sa's1 aleaga una, pe care! va placea mai mult.Intre fetele acelea era si o EvreicA numita Estir, pecare o erescuse un unchiu al ei MaTdohed. Estir fiindfoarte frumoasa i cu ffica lul afia har inainteaImpAratului Artasers, i 0 alesa de imparatiasa, dar iade aceea rimaa tot Smeritä i cu evlavie att.& D-deti.Iar Alardohea WA a spune cuiva, ca el este unchid1mparatesii, petrecea in prijma ei umilit i sarac, tra-ind o viata nebagata in sang; viind el adese ori lacarte, ca s& afle despre Estir, intru una de dile desco-peri un complot, cel facuser& niste boeri, ca s& omoa-re pe Impäratul Artasers. Acest complot spninde Mar-doheui imparatului, boerii aceia se pedepsiräi fapta luiMardoheti in hronobraf se scrise, dar nu i se Wu nicio rAsplAtire. astir, desi ajunse la mare norocire, darnull ilia de starea sa, cea de mai nainte, nici de corn-patriotii ei eel nenorociti. Intr'acea vreme ImparatulArtasers, inMtasa la cea mai mare cinste pe un boieriiial sëü numit Aman. Acesta fiind om mindru, poftea

35.

D-cle0,

pi

so

www.dacoromanica.ro

- 61 -ea oil eine va trece pe linga dinsul, s cadä cu fatala pamant i sa, i se inchine lui. Toti o facea aceastanumai Mardohee nu, pentru cä el nu se inchina, decat numai Dumnecleului celui adevarat. Dintru aceastacausa Aman, prinse atata pisroa, 1IU IMMai asupra luiMardohea, ei §i asupra a tot nearnului Evreesc, in catcu favoarea ce o avia el la impäratul, qi cu parelecele infame si mincinoase, cu care arata pe Iudei eftaunt turburatori, stiu sá scoata de la Impäratul Arta-sers o poronci, ca Inteo i, sä omoare pe toti Evreidin toate pärtile Vavilonului. Mardoheti afland de acestplan infernal, Ii facu cunoscut imparatesil Estir, 0 a-mendoi cu lacrimi ferbinti, se rugaa lul Dumnecleti pen-tut scaparea lor si a neamului lor. Dar insa durerelEI nu'i era ertat a se arata Imparatulul, daca el n'o chic-ma. Instr. Estir din dragostea catra Saracii Iudel, pre-gatinduse cu post i rugaciune, 10 lua curaj, 0 in con-tra puroncif barbatuluisen, inechiematA,Indrnia mer-ge la Imparatul, §i'l pofti la pranclul, care voia sal deain clioa viitoare. De aceasta indraclnealä a ei se mire,imparatul dintru'utaie, dar dupa caderea ei 1ntr'un le-

o erta i facendui-se mila de dinsa, Ii dete voiesa,-0 arate dorinta, cerend ori ce ar vrea de la el, pa-ne, chiar i jumatate din Imparatia lui, i i se va daei. Estir modestä, nu se ruga de alta de cat, ca Im-paratul sa, bine voieasca a veni cu Aman la prânclulce i l'au gatit. Imparatul priimi bucuros, §i merse cuAman la masa,. Aici Imparatul veselinduse, pofti peEstir stt ceara ce voecte. Estir se ruga, ca si'l deavoie de a se mai gindi panã a doua i, i'l pofti pen-tm a doua cli iar la masa impreunä cu Aman. Amanecind de la masa aft miarga acasa, vaclu la poarta Im-

Mn,

www.dacoromanica.ro

- 62 -paatulbi e Mardoben, carele disi.retuia pe Aman, nedandui nici nu fel de einste. Atunci Aman turburatse- intelese cu femeia Ea, çi hotarark ca a douascoata voie de la imperatul, ca -sa spanclure pe Mar-dollen. Dar in noaptea aceea neputend imparatut At-tasers sa dnal ma, si ea sa-si petread, vremea, porun-ci aduca Hronograful (cartea citias-ea, i gasind acolo insemnat complotul c merielor ea-ri vrure omoare, i spre mari mirare, fapta ltalar-dohen, carele an deseoperit conjuratia, nerasplatita du-pa cuviinta, cum se facu clink veni Arnan ca sa nagepe Imparatn1 ai da voie pentru a omoa pe Mardohen.Dar mai nainte de a incepe el vorba pentru acea ne-legiuire, II intreba Imi aratul, clicend:Ce cinste se17 cuvine omului aceluia, pe carele Toeste imparatul alcinsti?" Aman creOu ca asemenea cinste nu poate fipentru altul hotarata, de cat numai pentru el, ON Ca-trä Imparatul : Omul acela, pre carele voeste im-paratul al einsti, Se cuvine se fie dat in manfle u-z.nuia din cei mai marl si mai credinciosi prietini aiimparatului; i impodobindul cu vestminte imparatesti,si coroana, puind pe capul lui, st.indu'l pe calul impAra-tului, i purtandu-1 pe ulii1e cetatei, sa strige clicèndacesta este barbatul pe carele fl cinsteste imparatul."

Deci aü is imparatul lui Aman bine al gait, du-te i fa asa lui Mardoheil ludeului si asa Amannevrand, fu silit sã asculte, i sa fad toaa aceastacinste lui Mardohen. Care dupit aceea curend alergau intristare mare a casa ea sa spuie femeil sale, cele

Ma de volea sa intêmplate; iIncä vorbind aceasta cunevasta sa, Ida in minutul acela fu chiemat la osi atulEstirei. Aid venind Imparatul, Ii aduse aminte de fa-

cli s.

Velar) i sA iiWI

sat

pm

www.dacoromanica.ro

63

gaduinta ce o focuse Imparatesii, ca vroeste alni o rugaciune, on care o ar cere, pe care o si silestesa c-eara ce doreste. Deci Estir, se foloseste de ocasi-mica aceasta favorabila, si al discopere ea ea este E-vreied, si se wag de Imparatul sa alba mila de easi de tot neamul el, si sit strice poionca, ,ce ad esit decurand pentru perderea i starpirea tuturor Evreilordin Vavilon. c:ne ad dat asemenea afurisita, poron-CO" intreba, imparatul. Arnim" clise imparateasa, elabuda en nurnele utoritatea ce iai did." AcumAman, carele stiea pe Imparatul, ca este fireste nu nu-mai bun, dar tot de odatä drept, vaclind ca, i sau des-coperit nelegiuirile, caclu la picioarele imparatesei, lacare se ruga de mild, dar in War. Imparatul insisa mirk ca pana in cat aü putut sa abuclecle Ministrulsad. eel ambitios cu inerederea ce io (Muse, en cru-climea lul cea neomeniasca.

Deci Imraratul Artasers, nu numai ca ascultä de Es-tir iY inplini rugb.ciunea el de a desfiinta acea Manias-cä randuialä, ci i pe Aman pricinuitorul raului [im-preuna toti fiiI sal) parunci, de i se puse acca osan-da asupral, care o gatisd altuia, adeeti'l spanclura pechiar lemnul ce el rad fast gatit pentru Mardohed.Iar Mardohed fu inaltat la mare cinste, i pentru E-vrel dete o declaratiune cu total favorabilä si contra-rie celei dintaid, marturisind in public stima ce n arerata], ei. i -Wenn moment, prin moartea unui omturburatoril so linisti toata tiara.

36. Derpre dreptu boy.

In Ut, pamentul Iudumeil, era un Emir, carele se chie-

('U

6iM

si

www.dacoromanica.ro

64

ma by. Acesta era om vestit in tot inutul acela,drept, si temAtorid de Dumnedlid ferinduse de tot rA-ul; el avea 7 feciorl i trel fete, si multirne de dobi-toace; cu un cuvênt, era bogat foarte, i fiii äi ceiburet, trAiati en multi dragnste intro dinci, incät bAtrA-nul tatA, ajunsesi a fie cel mai vestit, si se credeade toti cd, este omul cel mai ferieit in lame. Diavo-lul, care pismueste fericirea omului, nu puteti suferio ma mare virtute, Mil a o atinge cu nisteinteo i, venincl iiigeril inaintea hiT Dumnedeti, se drt-ri i Satana intre dsnsii. D-ded 11 intrebA, de ad maivadat pe pAtnênt vre nu oin asemenea dreptulul Joy,Satana respunse: cA by poate fi drept in ochil oame-nilor, dar nu este din inimA, ci numal pentru intere-sari lumesti, cAd D-ded iad dat atAta bogAtie. Dumne-dal Ca sA confunde pe .acest blestemat calomniatorit,

ca convingA si mai tare, in a lul defaimare min-einoasA, fti slisA: eatA toate averile lul, ate le are boy,ti le dad tie, numal (Ie el sA nu te atingi. Demonulse folosi de aceastA putere, cAci nu mult dupA aceasta fa-cu, Ca by sl piardA tot ce avea, si tot ceI iera lulmal iubit, desi virtutea si temerea de D-ded si in ne-norocire ea si in starea lul de bogAtie, nu se depart&de dAnsul. D-deu insA vra sal eerce. Si asp, intr'o di,priimi boy una dug alta 4 vestiri triste, aded 1) CAfurii din Arabia viind, iad rApit toti boii, vacile i a-sinfi; i pe 'Aston bAtAndu'i i-ail ucis. 2) CA fulgerul el-dind din cerid, i-ad ars toate oile sale. 3) Ca Haldeii1-au luat toate cAmilile. Si tocmai acestea vorbincl, eatAsi a 4) vestire, cA casa &hi sAd celui mai mare, toc-mai and erad tot): fratii si surorile la masA vesefin-duse, de furtunA s'ad surpat, si *lend pre el i-ad oino-

lovituri,

§i

www.dacoromanica.ro

65

ritA pre toil. Inima lui lontl la auzirile acestia, maivirtosti la cea din urmk de se §i turburA, 1neittirupse vestmintele, 10 smulse pAruld, i cklu cu faVala pimIntti, dar credinta In Duninecleula eelt adevAratnu'lft pArtisi, cad elti clise : le-au datA, Domani,le-au MO, ce i-au plaeutu au fAcut, fie Pumele hi binecuvIntat0". Rabdarea §i nevinovatia ce o arätsä Iona cu a-

cestatntuuiplare, aduse pc diavolul la desnädajduire,vklia-duse ru0natti de acela, pre carele vru elft ru0neze.

Satana nu se maltemi eu atitta, ei ceru de la D-zetivole, ca s. se poata, atinge de trupulA lui, clicênclael atunci negre0tA lova va blestema." Dumnecleti ca

confunde §i mai =Rh, Ii dede aceasti vole. DeciSatana lovi pe lova on leprA, eu bube rele peste tooltrupula, de la pieloare Wank la capti, carele acumfi ca sá-rac ee nn avea nimica, i putuarea manlier lui, de con-fratil siii fa en despretti aruncatil pe unti gunoiti afartidin cetate. Acum bietulut lova nu'l era destule amari-eiunile ce le avea eh, ca din owl atAta de insemnath,ajunse la a§a gradA de neuorocire, ci pe lunga acesteaII mai nAcAjea §i femelli, lui, care, din toate cite a-vuse elti in Rime numai ca singurn mai remAsese, §iaceasta, nu pentru ea sA'I fie lui mingaitoarea jia ne-norocire dui:4 cum trebue sA fie o femee, eel era ispiti-toare, i ea salt% aduca la nerabdare; cad acumh eftndIovil se chinuea in astti felift de chip% femeia lui cearea cautA abatA de la eredinta, facti sa bles-teme, i sft cada la desnAdAjduire. lovi insa nu eartinirnica, cr0 pacli limba, slicênclui numa : zDaca celeburie le-ama priimit de la Domnul, pentru ce SA su-ferimt1 §i pre cele rele ?" acum väu, ca nutrebue en totuld si ne'neredemti, ci mai virtos adese,

3

Witt Witt

nulard

tei

sa'14

r011

www.dacoromanica.ro

66

ori se ne tememti de persoanele, care ne incungiuraci sant en noi In unire. lova nada toate nefericirileacestea cu inima tare curatandu§1 cu uu hirb punoaielede pe ranele sale. El avu dupa acestea dispute multecu nevasta sa §i cu trel prietini ai sal, emit vOnirasaga cerceteze, carora s'au tanguit de patimile luica le suferd nevinovatil, dan Insa vorba rea din gura luin'au e0t, de cat odata crescandul durerile §i usturimeafoarte tare, In suferinte ci-ati blestemqa clioa nWereIsale. Pocainduse WO, dupa aceca pentru vorba aceasta,

Duranedru vaclindul rabdarea, II trimise daruld säüdairdul Indoita toate cele ce perduse mai nainte. *itdupa aceasta se bucura de o norocire nob. In familiea

trainda Inca 140 de intl. S. Augustinti mirandusade tiria id lova, clice, Ca ela nebiruinduse de aceasthEva, au ajunsa mai marita pe gunCiula lull de cat A-dam in mijlocula tuturota duleetilor Raja.

37. Prorocul Iona in piintecele chitului.clona. 1-3.)

Ninive era o cetate foarte mare, avanda o intinderede 3 clile; oamenil ce locueait intrInsa era" atata deraI, Ineat trimise la (1110 pe Iona Proroculti sAle spuie, ca dui nu se vor pocai, top Tort' peri.Iona In lord de a asculta pe D-dea, i sa mearga litNinive, se puse Inteo corabie, i fugi pe mare la hpa-nia. D-clea Ins& s1obo0 una vinta licit de groclav, b-etel facanduse iurtuni pe Mare, torabia era In prime-idle de a se tnneca. Cei te erau In orabie aruncath

Sa,

dirt

D-ded

fp

www.dacoromanica.ro

67

ori ce greutate in Mama, dar cu aceasta nu puturii tat-pica furide Wadi. lona Ina cunoscu IndatA ca aceastaeste mina liii D-det, i teminduse, se duse In funduliioorAbiel unde se cilia. Dar eel de gall vAdiudAmejdia, aruneara sorti, ca sA vadi,dintru a cul pricinAse face furtuna ; i cadindfi soartea pe neaseulatoriultilona, IndatA mArturisi euratii ca OA este celik maleltosft dintre toti, i ceru sald arunce in RA darpoporulA. nu vru, OA de noil se rugfti i aseultAndii4daruncara, In Mare, cu nadejde, cã moartea lui va fimintuirea tuturor Waft porunci untilellitü Ca sald IngitA. Trei Vile 0 3 nopti" §Axa lona inpintecele chitului, cerindfi ajutoriil de la D-dell, atundD-zeu porunci chitului, ca sh'10 arunce afara la, maidnevatiimatn. Apol iar IT zise, se se duel sa predice po-caintA la Ninivileni. lona acumti aseultindd, mersä laNinive, unde strigA pe toate ulie1e eetatil en', de nuse volt pocaI, D-deb. peste 40 de dile, are sa papa.-deascii cetatea." Audindti aceasta Niniviienii, i credindIn cuvintuld bpi D-ded §i a Proroculul sail se inibrAcalii.In sac §i lii eenu§A, postirA cu totil de la mare pinA lamicA, el i dobitoacele lor, §i se porairti de pAcatele lorrAtunci vAzandli adevArata lor intonrcere i se fAeumilA de diniI, i nu vru. sL maI prapadeasca cetateailona neeäjinduse, cad nu i .s'ati Implinitti prorocia, te-mAnduse de altti parte, ca nu cumva sAlti socoteascioamenii de Tre un ProrocA mincinosti, se intrista tipde tare, in KAM 10 cern moarte. Dar cu toate acesteaelü totA mat erezu cã pate nu va rAmlnea mincinos,

a§a elindfi din cetate de pe nn deald privea ca skvazice e va Intimpla cu cetatea. D-det -amid poranci uncititre sti creased, i cu foile el cele date sa. cumbreasci

pk-

celoralaltl.

D-cled

ii

D-dett

www.dacoromanica.ro

68

,pe Iona, carele era plesuvit Dupi aceea D-zet, ca sapedepseasca nebunta ProroculuI sau, si Will aduci lacunostinta, porunci until verme sit roaza titva la Wit-ch* ca sa se usuce. Vac Ruda aceasta bona, se suparafoarte mult. Atunel D-cleu II clise lut: Jona! tie'ti pa-ru rau pentru o titva, ea s'an uscat, de si tu n'al ada-ff

,osii nimica la cresterea el. Dar mie cum sa nu'mi parkTau pentru prapadirea unel cetati Intregi, in care slat120 de mil de suflete caril sant atata de simpli li,prostl, In cat nu stiu deosebi binele de raa ?"

38. Despre Olofern si lndita.(ludit. 10 1 3. )

Navuhodonosor Imparatuld Vavilonulni, celd niscutdspre a fi biclula pamêntulul, puindusl In gindti de a su-pure toate Imparatiel sale. §i de a se face stapInulalumel, au trimis pe generalulfi sau Olofermi cu oastemulti, ca orl pe unde va merge sa cuprinda tee( si ce-tap. oloferna rezaminduse pe numele si puterea stapt-nulai sau, eredea, ca luI nimica nu'l este cu neputintasi ca toate popoarele vor trebui sit se grabeasca a'l esilui Inainte spre a i se Inchina. El trecea ca foculd prinprovintil, acoperi pamêntula de militari si de call,arunca spaIma sii groaza In toate eetatile, jefuia chiar si peaceia, calif i se supunead, Itisa sa treaca prin ascutitultesable! pe tail acela, care'l facea cea mal mica Improti-viro, si cu cat Inamta mai multi', cu atata de numeleLIT se Ingrozea toata lumea. Top din toate partite segrabea al trimite soll lnainte, aratanduI, ca el se supunla toate conditiunile, pe care eld le cere, ruginduld,

www.dacoromanica.ro

69

ea numal sit le crute viata. Peste totd locul Ila prirneatieu cea mat adincit supunere, de si pe unit, pe lingittoata onoarea ce i o aducead, Ii costisea multa ostinealade al Imb Mitzi sumetia lul, si de a se apara de porni-rea furiei lut. ludeil auclindft acestea foarte se temeadde ell), i pilda altord multi, II facea sa judece,cat de mare este primejdia, care'l ameninta. Pre-gAtirile de apArare, pe care le avead fAcute, lor 11

se pareaü nefolositoare, i teat& scaparea lor le era ru-gaciunea, postul i lacramile. Olofertati dupit ce BAIA caludeil nicl nu gAndescft de a i se supune, ba tuck, else parti a ayes indrazneall de a se si al:Ara de dinsul,elft Intra Inteo mitnie ne mal auclita, i tnteo mit.are ne'nteleasa. Dect ajungindft (No fermi §i la cetateh Betulia,in care locuea Evreii, acestia cazandu cu fata la pi-mêntd, i incredinttnduse in ajutortulti 101 D-cleft, nurrurft. ca sa'si inchine cetatea. Olo fermi plin de manieIncungiura cetatea, i lulndul apa, ce curgea numal peun locd, socotea cu foamea cu setea BA o strlmto-recle, ca sit se predea. Provisiunea de apa li se ispravicurindO, i cel din cetate ne mat putindft suferi setea,botarira, ca daca pAna In 5 clile liumnecleti nu va faceo minune ca sal scape, el sA predea cetatea. inteaceacetate era o vaduvA formoasft, i plina de virtute, nurnitiludita, aceasta ruginduse Jul D-cleu de ajutorift, tote-armatft cu nadejclea in puterea hi, esi afara din cetate,si se duse la (Nefertiti, prefacinduse, ca si cum arft fi fu-gitd dintre acci nesupusi, ce merita aceasta pedeaps;si ara voi sa vancla cetatea. Liii Olo fermi parindulbine de aceasta, amagita tot odatti si de formoseta elcreclind toate cate't clicea ea, porunci ca sA o tractezeeat se poate mat bine. Intr'o scant Wind Oloferni os-

i

www.dacoromanica.ro

- 70 -pat mare, chiemä la mash i pe ludita; ea veni. lush

spuse curat, ch. ea nu p rate minea din chrnurile celetfl oprite (nedurate), dar ea pentru adustrebuie de nitricate, ci este afarA, la slujnich. Ce pildhtormoash I Itadita thea legea Jul cu atata sfinte-tile, chiar ci (Ind se afla In mijlocul vrajmaCilorl. LaaCea cin., Olojernis veselinduse, Mu ceva mal mult, Inbat se Imhata. Duph'aceea eeialalp ofiterl retregindusepe lit corturile lor, iar ludita vhcliuduse singurit cu a-cest om beat ci addrmit, nu gindea la alta, de catplanul el cu care venise. Decl ea Sand oat-va In piclon-re, 0 rughduse lui Dumnedefi In tacere, se intearaiäcu putere de sus, ci fiind pling de (lei duMnecieeso, seapropiea de sttlptil patului, de la capul Jul Oloferna,wide era spinduratä sabia lui, o trase dirt teaca sa,

ochil spre cPrit, de unde'cl astepth el pti-torea, apuch pe Oloterni de parul capului, i (1iSe:intitrectemh Dumnedeuld Jul ISrail" i lovindul de dougori cu sabia, i-au Mat capul, pe carele luladul,gig dede shujnicer sale sh'l ascunda; ci noaptea ecinddin lagar, cu cuvInt sli se nage dupã obiceiul evreesc,se intoarse In cetatea Betulia. Aid ajunglild, sfittui petop sh tack ci sh dea latida luI Dumnedell, i arätindcapul luI Olofernii la batrIniI cetätil, tog sä Implurft debucurie pentru o biruinth asa de neacteptath. Deci a-doua-cli cu mic cu mare ecira din cetate asupra vritj-macilor, calif &Ind pe Olofernii nod i Mrh, de cap,Se pitrierh tntr'un chip foarte grociav, venirit In con-hsiune, i fugirh top. Asfel Dumneded priu mina 'lute-leptel si virtoaseI luditel &AA cetatea Betulia, ci twilitInclea, care era amerintati de aca mare pericla.

dinsa

D-zell

lk

Itgi-ail eel

rfidicindu-sl

II Instil

www.dacoromanica.ro

71

39. Desprebatrantul Tovit flint sau Tobie.(Tobie, e. 1-6).

Pe clnd cele clece semintiI ale luI Israil gemeati subjugul robieI, la Ninive, capitala Asiriei se afia Intre EvreIuu barbat drept, plin de evlayie i te-natorift de D-cleftcu numele Tovidi carele Ia loc de a eluji idolilor, cre-dea si se Inchina adevaratului eel ce nu para.-seste nid odinioara pre ceI ce nadajduesc Inteinsuld.D-cleti an imbirbatat pe Toritei spre a-si. Implini custatorniciie i buna vointa datorintele sale ori cat demarl arft fi lost primejdiile ce'l amenint.t, Virtuosul bar-rbat, carele era casatorit de mulI ani, ajunsese la oArea foarte tuella, i avea un singur tliu numit Tobie,de acesta, au Ingrijit ca un tatai, al da o crestere bunkcu luvateturI folositoare i cu frica lui D-clea ; si el a-.ceasta ocupatiune o socotea de cea din tlie datorie alui. Taal Tovitti tot deauna plin de lubire Cara omeuire,In toate dilele se gra bea a face cate o fapta. buna, ruin-gaind si din averea sa ajutind pe confratif sal din ne-voe ; de si toate yirtutile lui nu'l impedecari de a fiprins si la Ninive, prim Salmanasarg regele Asiriel, dusrob, el cu femeia sa i fiiul sãu Tobie. Dar mid robianu'l tmpedeca de a implini cuvIntul lui P-dea. Aid elcauta natiunei sale, care- era cu el In robie, a lmplinitoate datori le dragosteI, pe cat nurnaf se putea. ll-cleadtruia el slujia ou credinta, Melt, ca el sit dobindeascabar inaintea Imparatului Salrnanasara, carele'l dede voiede a merge peste tot locul, pe undel va placea in Impá-

s Acest sfint barbat nu intrebuinta aceasta li-bertate, de cat spre a /Anglia si a ajuta pre ceialaltlludel prinsyi i robitI, intro catil afia In Ragus re Ga-

D-deti,

ratia

1

www.dacoromanica.ro

vailil, carele era foarte avec si din semintia sa. Elacestuia dupl o simplA fagAduintA, va pläti, if imaprumutA ece talanti de argint, *) pe caril SalmanasarilIt Muse. Dar dupit moartea lui Salmanasar urmi petrond Senaherirt1, carele urea si prigonea peste misuripe toti jidovii. Aceasta fAcu ca Tovilfi Indoeascigrija ce o avea de a minglia pe cef intristati, fiteal pa-rag nici in viiatii, dar nici chiar dupa, ce murea ; cacfel pe cei flAmincli II sAtura, pe cef golf fi ImbrAca,pe cef bolnavl i siraci Ii ante, si pre eel mort1 sigAsiti pe drumuri, mai ales omorftf din porunca tint-nulta impärat Senaherio in contra a toad opreala,gropa. ImpAratul miniinduse pentru aceasti faptA depietate, trimise soldati ca sA omoare peconfisce toat1 averea. El de aceasta, huge a Imparatulufse feri, si scApd, cu fuga ascunclinduse ; care lucru'leta luf foarte usor, pentru cä el avea multi prietini ;

moartea luf Senaherib cea curind (peste 6 septAmtn1)urmatä. d.upä aceea, ii asigurit libertatea, averea

Acum earäsi incepu el a'si urma faptele dragostel,Ingropind pe orl care se Intimpla sa moard., de sisemenea primejdie'l amerintä de nod. Dar Tovita te-minduse mai mult de D-cled de cat de ImpAratul, nurasa nici un mort ne'ingropat ; pang, ce Inteo cli findel foarte ostenit de acest lueru asa de sflnt, i viinda cask, se culcA subt an clid, i dormind cu feta Itn sus,II cAclu in ochi niste gunoaie dintru'un cuib de rin-dunea, i intunecinduise vederea, bietul, orbi. Din pri-

*) Un talant dupti cored vietirld face cam 16,0001. veehi adiel 1376talert or1 2062 flor. m. e. oi ma 10 talantl ar ft Meet 160,000, lelVeal, or! 13,760 tater!, or! 20,620 flor. m. e. cam 4500 galbed.

12

cal

H In-

Toit, i

§i vi-iata.

a-

nil

si

www.dacoromanica.ro

73

dna aceasta ajunse el la mare sarlicie, Neat n'aveaee se manince. Aceasta nenorocire trimisa de I* D-clettl'aA intristata foarte, fiind ca el nu mai putea privi laceria, eatra carele radicase de atitea ori ochil eel evia-

nu'si mai vedea pe sotia §i pe filutape cani'l iubea foarte malt. Aceasta fu o lovire de la

ca Incerce rrtbdarea, care, ca §i cea a drop-tulul Iovil, nou sa ne serveavca in viitortme de esem-plu. Dar ins& el cn toate acestea n'au perdut ribdarea,nici nu cirti nimica in contra acestel nenorocirl; ci erastatornic in frica lui In urmi de toate, sctrba§i supirarea rudeniilor si a prietenilor lui, card rideaude el cu batjoeura, clictndui: Untie este nidejilea ta,ce te Indemna sä imparti ajutorifi de milostenie §1

de dreptate pe la cei Barad, i sä ingropl pe cel morti 24Asemenea §i cearta, ce o avu cu femeia sa, ce iau clialul cuvinte foarte suparatoare imputIndui, ca toate fa-cerile lui de bine §i toate ajutorintile ce le-aa facutsaracilor, slut cladarnice; pentru aceasta batrinul Tovild,ce se vaclu lovit de a§ia nenorocire intru atata s'au malt-nit de tare incAt au crept, ca acum cu adevarat numai scapa de moarte.

40. Pov'quirea lui Tobie de ingertl.BatrIuul Tovit foarte amarIt, creclind, cä moartea

este aproape, chtemi pe fiiul sau Tobie, ca Inainteamortii sale sal dea sfatuirea cea de pe urma, care seifie tot deauna de regula §1 invateturi, pe care un pa-rinte intelept Foate sä o dea fiilor saI, ca sit o urmeze§i care §i astarvli se recomlnda tinerilor ca modul depovatuire care este cea urmatoare:

Filule, dupls. ce voiu mud, tsgroapitni, i si aibt gri-

'Colt; nici sAu,

sal

D-cled.

D-den,

www.dacoromanica.ro

74

fa a cinsti pe muma ta, de si este saraca Temete deD-deti, si en voie, a nu pacatuestY nicl s cald porun-tile lul si lii toate clifile tale fa dreptate. Ca de velurma adevarul, eu sporid vor fi tie toate faptele tale,,Din cele ce a, f. milostenie, si ochiul tati sä nu pisxnmeasea, and fact bine, Fata ta s nu ti-a Mordde &Uri', nic un sarac, ea §i &UM tine a nu'Otntearett fata sa. Dupa ctä avere al, fä mi-lostenie, de al mult malt di, de al putin, dupa cat al,,,nu te sfii a face milostenie. Paclestete pre tine futilede toata necuratenia, iea tie mulere din semintiaparintilor ta, qi an lua muiere stitind, care nu. estedin neamul parintilor tn Mipdria sa nfl stapineasci

iaima ta, mid vorba ta, cA trufia este Inceputula toata strraciunea. Plata cehil ce ti-ati lucrat sanu remlle preste noapte la tine, ci o di% lui indata.Ceea ce nu voiestl ca sa'ti heti tie aliç aceea niel,,tu a fad lor. Din *ea ta da celui flamInd, §i din,Ivestmintele tale celub gal. Uere sfat de la celd In-telept, §i tn, tot timpul roagate §i bine-mvinta pre

Domnulfi.In sfarsit Ii descoperi, a la Gavail din Ragisul Mi-

rdiei are datl Imprumut clece talanti, pe care sal ceara.Acestfi Went!' cuvius de si ajunse Ia ea mai mare a,racie,t daia Intrebuintat nicl de cum vio-lenta(sIlnicie) pentru a's1 scoate aceasta datorie, ceera atilta de dreapta; ba el nicl n'ati pornen4 de Musafiiulut au, pana ce nu credit, a este aproape de moarte,pentru ea el nu credea, cä fiiul Mu se va lipsi de a-ceastä parte de mostenirei si Ina si chid il(The, ca sä neari si dobinda, und sume asa de Insein-nate, en care Gavail4 II era datoriti de atita timp. TI-

de.D-ciet

§PtI

nici

elti n'att

spits; nu'i

www.dacoromanica.ro

75

ailed Tobie asculta cu respect toate Invateturile iubif-tulul sau p4rinte, earele era orb, numaI cu trupul, darsufletul Jul era toarte luminat. Plata datoriel aee§tialfacea luI mare pediea, fiind ca el niel pe Ga,ail teJnunoaltea, nci §tiea, unde este cetatea flagisv1J in care§edea e1 ; §i thud ea pe atuncl In Asia nu se aflati, pre-cum se Ai astizl in Europa, drumurf, §i cetài u os-patariI indeminatice pentru dilated; d,e ageea trebuieasa mearga cineva dile IntregI priu munti §i val, farti aintilni macar un om, §i foarte lesne putea ratacl Incalatorie ; pentru care tatal lui 1 clise gaseasciun calaud, carele sal conduct,. Tobie fndata ce e§i dincask al% pe un tInar foarte formost, carkle se paraa civrea sa calatoreasca, 7obie far& sa §tie ca acesta esteRafaiL Ingerul trimis Dumnedeti, fl intreabb, cä dueeste? §i uncle merge ? §i afiind de la dinsul, càel cunoa§te pe Gavail, spuse tata sal carele indatal toe-mi sa mearga pe drum cu filuld sau, fagiduindu'l capentrd acésta Ii va da o resplati buna.

Ingerul in forma de om, eu numele Azaria, frisoti peTobie cu mare grija, pe drumul, ce acesta nu'l euno§tea,pana ce peste o cii ajunsera fa rlul Tigru, unde vrindTobie sa se scalde, yap un pe§te loarte mare, carevoiea manInce. El spiriinduse, striga ; iar Ingerul11 zise salti prinza clearipioare, §i salt traga pe prund,unde muri, Du A ace( a Ii zise Ingerult, spinteee,

si scoatfu din elA inima, ficatul §i fierea, §i sA lepuie bine, caci acesten slut bune de doftorie, mai alestde a tamadui albata din ocht, iar pe§tele frigIndult, leservi de merinde pe drunitt.

Dupa vr'o cat.va zile ajungtnatt el la cetatea Ragistiounde. a itprnicu1 GavaiIi, Ingerult zise hiT Tobin ;

s4'si

d

s6:1

sA'lki

www.dacoromanica.ro

76

Frate astäzl trebue sa. minemti in gazda la Raguila,rudenia ta, §i vechiul prietin ald parintelul tad, careleare o singura feta formoasa si inteleapta, cu numeleSara, void gal cu elll despre ea, ea sa'p o des -tiede nevastä, ca tie se cuvine mostenirea el, si pirinteledu se va bueura foarte de &Testa. Tinarul Tobiecu squid sad Intrind la Raguilel unchiul sad, ad fostprimiti foarte bine, de si acesta deocaindata mei cu-uostea.

Dar dupa ce ad auclit ea, acesta este Tobie fiiul pri-etenulul sed celul virtuos, Tovit, all plans de bucurieimbratiosindul, si'l pregati un espet mare. Dupa aceastavázamduse Tobie §i cu formoasa Sara, si invoinduse eiIntre sine, si cu parintil el, indemnat find si .de Ar-hanghelul Rafail lua pe Sara de sotie, §i chip& cununie,ferbinte ruganduse amandol lul Dumaecled, ad fost min-tuitl de primejdia, de care se temead.

Iar dupa nunta citeva zile, lulnd §i banil de la da-tornicul Gavail; impreuna cu nevasta sa §i cu Ingerul8C Intoarserd, a casa la batrinul Tovit, pe carele numatde cit cu ferea pestelul ungindul la ochi, acesta indatii

recistiga vederea. Ce bucurie pe top! mat virtospe tatal Tovit ea'sl mat putu vedea mud odata peba si pe norfi-sa. Tobie povestind toate cite ati 'Apt pedrum, top multemead tharulul strain nestiind cum saVarete recunoctinta ultra el. pentru credincioasa si feri-cita povatuire, ce facu fiiulul seii Tobie in toata cAlato-ria sa. Tinarul Tobie voia resplati osteneala, dindutjumatate din averea sa lar acesta ne mat tainuindusede catra dinsil ea este Ingerul Domnulut, si alto tainemat descoperinduse se inalta la cerid ! Aceste auzin-dole el, Wail spaimintat, §i cazind cu fetele la pamInt,

fiiul,

a'l

içt

www.dacoromanica.ro

77

pre Damneclea all bine cuvintat, i rAdicanduse de lapAmint, pe Inger nu raft mai vazut. BAtrinul nail maiträi dupa aceea inca 24 de an!, dind lauclA lui D-cied,iar fiiul sea dupA moartel se intoarse la socri, untiepetrecu fericit. Eata ce sfirsit bun si fericit da D-cleacelor ce se tem de dinsul.

41. Despre cureifirea Susainel.(Daniil 13).

Tot pe vremea chid Be aflaft Evreil rob! In Vavtlen,era acole un om cu numele Ioachim, iar nevasta acestuia,ce se numea Susana, fata lui Helchia, era frumoashfoarte i cu Idea ; care de la parintii ei ceidreptl n'ati fost invatata sit iubeascA luxul i desartl-ciunile lumii, ci adevärul legei Int Dilea. In casa luiIoachim, carele era bogat foarte si avea gradina fru-moasa, veneat de multe doi giudeeatorl bAtrini. A-cestia aprinclinduse de dragostea Susanel, ceea ce pecit era de frumoasA, pre atita era si de cinstita, ei n'a-vura ru§ine a cerca mai bine a o necinsti, de eft alimita (al urma) curAtenia el. Ri asa odata, dud Susattaera singura scaldinduse in gradina, unde el pe supt Ra-ms intraserre, vrura sa o neeinsteasca, anienintinduo,ca dad ea se va improtivi vointel lor, el vor martuiisi Inpublic. CA aft aflato in scaldatoare cu nu tinAr". Ros-sana amar suspinand, avea lacramile in ochl, dar peDumnecleft in fundul inimel, le respunse : mA vëd strlm-torata din toote pArtile, ca de void face aceasta ce volpoftitl, moarte sufieteascit este mie, iar de nu void face,nu void sap din minile voastre; dar mai bine este mie

cadea in Houle voastre fiind nevinovatA, de cit a

lui

or!

,,a

www.dacoromanica.ro

78

pplicAtui inaintea lul D-ded, carele ma. vede. Deeea nevrind a se supune lor, gi strigtod, ulergarA shi-gile i slujnicile ; dar i acel dol giudeeAtorl deschizIndportile grAdiñel, strigarA mArturisind, cd. el ar fi gAsit

Susana pe un tinAr, carele fiind mal tare de eitnu Fad putut tinea, si aü fugit. Dect el poruncirA, ca

doua cli Susana sä se infAtoseze inaintea lor, ca BAo judece..PArintii si toatA familia Sabsinvei erat In jale,vAzInd pe fiica lor OHM cu o crimA tip de mare. Nu-mele cel buil al curltAniel Susanai adevArat era mare,dar nevinovatia 1101 ei prin autoritatea judecAtorilorgra azutA i apäsatA. A doua zi aduninduse tot popo-rul Ia loaehim bArbatta Susanei, venirA i acel dol ju-decAtorl, i aducind pe Susana Inaintea lor, poruncia

desc.opere fata, dupa aceea 1i pineal, mtnile pecapul el, gi märturisind strimb asupra curAtAniei e, ojudecarti §i o osindirA la moarte. i adunarea iad ere-+zut pre eI, ca pe niste bAtrAnt al poporulut i judeci-toe drepti. Susana 4uzinda-§1 sententa, i stiinduse ne-vinovata, plingAnd en amar, cAuta la ceriii nAdajduindIn Domaul, i asteptind ajutor numal de la Dumneded,ad atrigat feu glas mare, si ati : Dumnedeule colJecinici RunoscAtorul celor ascunse, cel ce tii toatemal nainte ,de A se lace, tu cunosti navinovatiea mea.;tu tiJ cA mintiunA ad märturisit acestia asupra mem.

Dummied Ail audit rugAciunea el, i toemal cAnd oscoaserA afarA din cetate, ca dupl legea Moisi sA oncidA ea pietre, Dumneded degteptA duhul seü intenneopil numit DaniU, ee era numal de 12 carele toc-mal chid o ducea pre lea la moarte, din mijlocul popo-ralul istrig, ca, 9usana este neviuovatA, i singele el penedreptate se varsA". Bietul biiet, de si se vAdu numal

a

salt

lul

anl,

la dlosit,

g

www.dacoromanica.ro

79

singur in mijlocul until popor a§a de mare, day el nuse temu a se improtivi acestel tnincinoase piri a acetor bätrInl n3cinstiti. cari cu autoritatea tor castigiseritin partele pe tot poporut ; ci el voi a fi mai bine judecat deoamenl obraznicl i piritorl, de cit a se face vinovatinaintea lul Dumnecled cä s'ad vIndut dreptatea prin asa Were, si c s'ad unit spre apisarea acestei calomnil nevinovate. carel.A daduse tut aceasCA 0:fie, 11 incoronii cu o izbutire noroeiti Taria ceastatornic& i improtivirea until singur copil taxa s& seintoarcit tot poporul. Causa se cereet4 din nod, si Susang, care fusese osinditit la moarte, acum la aceastd.judecat& se afli cu totul nevinovatii: iar judectitoril 0,fiind convinI de a lor cereare neru§inata, i dd a torinfernal& calomnie, suferir& cu toati dreptatea, aceeasipecleapsii, pe care el o otariser& srt o sufere dinsa. Susana i en tot neamul el a& dat laud& lui Dumne;ted,nu pentru cit iati scapat viata, pe care era O. o pear

cu rusine, find nevinovata, ci pentru ca iad dat a-ttta titrie ca sit nu cad& Inteo asa mare ispitd, i pentm cii. s'ad aratat märirea sa totem' chip a§a de mi-nunat, apärindul nevinovitia el. Sfintii pinup nu fdr&cuvint s'ad mirat de taria caracterului acestii femo. Susana este lauda i corona sexului femelesc; precum §iacel scirbosi, §i de toat& ura vrednici Want-, 53 potnumi: Rusinea barbatiloe.

42. Despre Iffacavel.

Dupti ce Alexandru Macedon strict Impiratia Persitor, si dupa ce impAratia sa cea mare, dupA moarteasa se Imp Ar0 tntre generalil stil, Ierusatimut cu Palesti

D-tlet

do

www.dacoromanica.ro

80

ma clzu sub stApinirea Ptolomeilor din Egipt ; dar mape urmit ajungind sub stAiiinirea Strict, Evreil avurA asuferi multe riefericie, ma cu seam& de la Antioh Epi-fanul Rege le Stria Acesta find om foarte barber, vrasl introdncit legile grece§ti intre ei ; el sili pe Enrolel se lepede cu totul de legea lor, le porunci sa, mAnincecame de pore, qi sit se inthine la Idolil cei pAgine§ti,pe cari Antioh iah Unit aceilat chiar in biserica ceamare a lui Solomon. Evreii Improtivinduse sA fad.ceasta, Antioh prin silnicie vru sA'i aducA la ascultare.Deci bitindui, muncindui, §1 tirAne§te omorindui, toatencloarAle §i averile din BisericA rApindule, sfintele antarzindule, primejdia era atit de amenintetoare, in citse pArea, cA ImparAtia lui Dumnecled de pre pimintare sit se inghita de puterea cea lumeascri. Un marenumAr dintre jidovil cel slabl la suflet nO Implinit vointaImpAratulul ; dar acei ce craft inzestrAti cu curagid cistatornicie, voiad mai bine sit moarA, de cit si se lepedede credinta adevAratului Dumneclea, §i sufereati toatecruclimile Jul Antioh! BAtrini, femei, copil 8'10 supusunor pAtimirl infricocate. Cu toate acestea curajul ace-lor martini, cari cu bucurie-0 dat trupul lor kinurilorbarbare, nu s'ad imputinat, ctiind de sigur cä ad a tre-ce, la RUA via* unde Dumnecleü le va da cununa !Ara-i* I. Kittk se vord fi mirata natiunile pagine,cA acestft poporil pentru credintl, volecte mai bine moartecumnlita, de citli viata i avutiile lumei. Kier §i cei maimrf idolatri trebneaft sit capete o malta opiniune, dereligiunea oxen, care Insufla atita curagiu celor ce omArturisead. Una numitit insemnatit din Jidovii cesclipaserit de ucigacif lui Antioha, fugirit ci se ascunserlIn mutt ci prin codril Palestine!, nude subt o intele-

a-

vazindu,

www.dacoromanica.ro

81

apta povatuire a unul Preota numitU Natalia, §i cu aseI duct fil tined plini de eurajid 1oan, Simion, ludaEleazerii, §! lonatan, nadajduinda Iii Dumnezeii, for-mad o armie mica, §i se radicarti eu putere improtivaStria, cu scopa ca sa'§I mintueasca patria, §i sti'§Iapere credinta de tirania lui Aatiohzl. Acesta corpt deannie al jidovilor Made. ajutatil de Dumnezed, sub co-manda viteazului luda Macaceuld se btita cuII birui pe aciea, lepAciara din biserica idoliI, le sur-pal% altarele i reparandtk biserica din nod, II facurala loct toate vestimentile, vasele §i alte odoare ee lip-Bead; a§ezara In altarid eara§l sfecniculd celd de aura,ci sfintindu-o, aduserd, jertfd Jul Dumnezed Intr'Insa.Dui:4 multe stralueite biruinte ce Mcu luda Nacaveulaasupra Sirienilor, acesta erod, carele mintuise pe Isra-

de tog du§manit, ad clizuta in batalie. Fratilsii Ionatani qi Simioni IT urmarti in loed ea apd-ritorl al imperiulul lul Davidd §i a legit cel sfinte.Diva aceasta, resbelulti Macaveilor cu Siria subdpovatuirea Jul Ionatana, carele era §i arhiered, atlmal tinutti multa timpa, pand. ce Dumnezed prin multemmuni ajuta Evreilor, de'§I dobandira toata sloboze-nia

in oceld timpti numele lul Israila se Mcu destuld demArita pant,. ci in terl deptirtate. Iar Romanil la eariljidovil trimisera soli, priimindd pre acectia suptd a lorprotectiune, incheIara aliantie §i prietinie. Jidovil re-cunoscAtorl de meritele Macaveilor, caril patria loro mintuiseri §i o Inaltaseri la celu maT inaltd gradede marire ci fericire, a hArazitt. lul Simion Macaveutavrednicia de mare Arhiered, qi tad deodatd, qi Dom-nitoria cu totula neatirnatd, carele in timpuld cirmuirei

Asirienii,

116

lor.

;

www.dacoromanica.ro

82

mut fan multa bine. D up; moarte'l iat urmatti f nilsea lona Ilircamd, -carele era asemenea tntelepta, bra-Vfi (si virtuoSt Ica si tatalt i unkii sat, dar nepntindustpastra neatinarea, inkeie tractat de pace cu Rornanildup. Care at domnitt multi ant. Acesta pe vrajmaptsat samarinera 11 batu si le stria biserica lor cea depe muntele Gairizintd. In timpulti acestuta se ivebcsecteld Fariseilor, a Saducheilor i n Eseilor. Pupaaceasta nepotif luf, adeca fratif Hircan i Aristobuldtnvrajbinduse pentrd domnia din Palestina, aceasta cear-ta Pompeid Ducele Romanilor, G Impact, en mare pa-guba a Iudeilor, cad Romanit folosinduse de meunirefrdintre dtnfl, acestla cazura en totuld sub protectiuneaputernicilor Romani, Care subjugIndul, teara Ii o fa-curd tributarie, i peste Palestina pusoril din parteletint Guvernatort? läsindul Mgt nesuparatt In treburilereligiunel, ca sa'sI alba Preotit ba thiara si Regii lor.

43. Trodic eel clia, urnul .Rege al Dodellor.

Augustil Imparatult Romana Malta Ia n umbra deRege pe unt strainti Edomitt, ott numele Irodd careledupa legea but Moisi nu putea fi rege alti Iudeilor. A-cestt barbatti cu adevaratt era plint de talente, is-tett, inimos, Indraznetu i sumett, dar tirand aspruInsatatt de singe, carele n'at fostal audit peste masuranumat Writ poporula Inded, dar b trbaria Sa cea ma neau-zita o esecuta chiarti si In familia sa. Elti ea sa'si asigurecorona tea pe nedreptult tapita, puse Al tnece In Ior-dant pe AriStobuld eumnatul satl, po carele mat IntitimIIU facuse Arhiered. Elti omorl pe barbatula sororit sale,dupti, aceea Mariam feineia sa, In urma p soiled-pet-

si

www.dacoromanica.ro

83

sa Alesandra; flU (Tut/ de la moarte nici pe batrinuldIfircanti predecesoruld sad, eel(' ce de la ocuparea Ie7rusalimului de Romani era prinsd si inohistL Elü puse0 ucida pe top membrii Sinedriului sad al o4te§ti1adundril. Mai, la batrinete pedepsi cu moarte pe doi fiiai sal Aleesandrn §i Aristobuhl ; ar cinci zile inainteamortii sale el mai porunci sa taie capulfi lei Antipaler,unuia din frit ; mai varsindd §i altit multd singenevinovatil, precumil in Vitleemu acelora 14 mil deprunci mici do dol anT in josd cautindd !titre dinsii sápearda pe Is, de carele auzise, ca s'ad nascutd acolo,Irodti spre placerea Cesariului Augusta ad fostd In-troclusd in Ierusalimd §i giocurl paginest16 ba intro o-noarea suveranului sät intiAase §i niste Kapi§ti

Lisa eld and asprimea sa precumd i necredinta§i le acoperea uneorl cu masca faptelor bune, p-e. In timpul unel foamete cuinplite cumparindt eld oware chime, de pine, si impartind'o la popnra In dard ;asemenea, biserica rea mare o lul Salonwnil fiimit stri-cata, eld renoindto, mal marind'o, si Ca sa placa In-deilor, dupli cuviinta infrumusetind'o, la popord ca§tiganume de facatorld de bine si titlu de mare. Lingusi-twit lui flu numead restauratoriul Tronululdar credinciosii cei adevirap simtira cu &were, capresto el domneste una straind, §i ca scheptruld s'aiidepartatd din familia lui luda. Ins& totd deodata li searatara semne c. dupa toat e. prorociile, care le faga-duiau und Mintuitoria, trebue sa fie sositd timpulas§i soma este cindd in Vitleimuld din Iudea are a senaste Mesia, carele dupa Iudeil ceI sensuall i trupe§tiva fi unti Erou mare, fiuld lul Davidil cell fagaduitd,Imparatd mai puternicil de citil Davidd parintele situ

ido-lest!.

A§a:

lei DavidA,

sal

www.dacoromanica.ro

84

mal avutti decitd Solotnonii ; carele putere ar-meta va invinge pe top duSmanilk lor, va supune toatenatiunile pAmIntulut, i va restatornici frap&ratia JulIsraill .cea anti, iar el vor petrece desfatare qifericire. De aceastä Ilona veste i asteptare a. impira-tului celui nott Instiintindu-se- Irodl, foarte s'ati turbu-ratd, i astepta numal sA afle cl s'ati näscutti, si ludatAsi'll pear& Si Intru adevër acësta prorocie a& si implini,act aproape de sfirsitul Implratiel acestul monarh crudd

tirauft, se na'scu acela, pe carele David Il numiseDomnull sal, de si eld trebuiea WI fie fin, Mesia celaasteptatl, adevaratull impärattl i Mintuitoril all In-met, Domnull nostru Is. Xs, carele aü Intemelatti Iiilume nu Imparatiea lumdsca, ci spiritual& (duhovniceasca);imparAtia plea si a dragostel, imparitia lul Dumnezetipre p&mIntl, plinä de dart si de adevárt.

44. Despre sectele .Fariseilor, a Saduchei-'tor, a Eseibor si a Samarinenilor.

Iudeil dupd Intoarcerea lor din robia Vavilonulul per-dud, foarte mult din pl&cerea i caldura lor rata cele dLze-

asteptat cu dorinta venirea Mesiei, de si nadejdealor era numai sensual& si lumeasol.De cincla IncetariiprofeVI, can II Invata adevirata lege a lul D-zed, sescalar& multi dascali si Invitetori aT legit, carit Ins& IntAlmlcirile S. S. se decsebeal unull dt ltull. Ase-minea desbinari sal sada In pärerile .'religiunel s'ahaflatti tntre Evrel de pe timpulti Macaveilor (150 antInainte d. Hs). Aceste partide ,orl Secte mat Insemnateau fostl cele urmatoale

I. Fariseil caril afar& de lege& cea Sdris/ mat primeal

§i

§i

e'§t1, i

ou

,

www.dacoromanica.ro

85

o multime de adAogirl i invAteturi cerimonialenäscocite de. altil, ba chiard si de eT Insuqi, care dupdsocotinta lor all fostd date totti de Molsi pe munteleSinai, ci ad totti adea autoritate cu legea ; si care eradporuncite a se plizi mal cu asprime, de citd chiard In-sad legea intrebuiuttna la acestea fAtarniciiI3 0 min-citioasele preficitorit, ce de acolo se chiami Fariseistml,pe care Hs. de atitea orl le-ad defMmata pri-Watt cu und chipd ga de grozavd. Fariseii credeadinvierea mortilor, nemurirea sufletulul i esistinta in-gerilor s. a.

Fariseil erati de mat multe felturl, precumti :11 Ipocrifi, caril binele nuld Mead pentru cinstea

lui Dumnezed, on folosuld de aproapelui, ce pentru chi7stea si f olosuld lor proprid.

2. Lingusitori, calif nu indrAznead lArgi paiIpicloarelor, ci mergAndd linti d cu past mid, Ii era-tad sfintenia in imblAre.

3. Prefdcup orbi carit abia cutezad a'sT deschide ochir,ca nu cumva sä -vadd ceva necuvlinte.

4. Strintbari, earn umblad cu totuld strhnbicd captild plecatti.

5. Desine indrepta(i. mit credead de sine insusi, c.et toate poruncile lui Dumnezeti re-arn fi implinitti.

Acestia erad Fariseii cer /a/fi (mincing!). Dar eradsi de eel adevArati, earil toate le implinead din dragos-tea adevarata cätrá D-zeti, cite cellaltI le Mcead cu sco-purl tecurate.

Saduchil, de la Sadocti IncepAtoriuld lor. Acestiienu Ontrari Fariseilor, eAci 0 lepAdan toate traditiu-Lni2e ancginile cerimoniale ale Fariseilor, toate acne-rile omeneSti, i dupd urmare i pe ale prorocilor, tihld

ci

i le-att

0.

api

pi

II.

www.dacoromanica.ro

g6

onumai eele piaci chili ale lui Moisi. Sadukeil nu cre-deau Aid Invierea mortilor, ori nemurirea, sufletuluf, nicifiinta Ingeri lor,

III Esseii. Fariseit cu Saducheil trafait Intru -9vrAjmii0e. amarh ; i a aseminea turburare, unde su-

Iletula nu'§i, aflh odihult, rriulte Inimi lini§tite s'afi trashp. singurhtate. Acestia retra§l se phiemad Essei, (Ong-

sluirl de suf1e0) cariI Jjnit4i trhIatt In sotietate, re-itra0 fu phrtilei eels pustii ye Angh marea, Mom.% EtJecrgt phmIntultl, ph0eat vite, prae me§terl i doftorl,de uncle se chiemt i Terape(i. Phzead o moralitateaspri, i erah oameniI celinal dreptl §i (fidell) 0 one0I(cinstIt1), trhimdil o viath foarte mAsurath, Inchtti mult1clintre IpiI. cinsteah, i fericirga, dar jerfele le urgiseah.Cu unh cuvintil viata lor avea mare raporth cu ceea aProfetilor. Dar pqala Esseqor era, eft ei chutah unitfelifi de sfinpnie In lucrurile sale dirt afarh, lmprotivainvhthturif lui D-zeu. E fftcuSerA rludueli lave sine, cacei de treapth mal WO, sA nu vie In IntlInire,,cu celmal de josh, crezInd,, cti prin apestea se necurathsc. El

uitara, eh multi de §1 nu trelvia sEt trAiasch duphlame (trupgte), dar Ins& In lume, phnh. ce Domnul Dum-rnezeu 116 va chiema din aceastA lume.

IV. Satnaripenii, Ac+34 tle *email duph q§irea din robieflocuitorii din palestina de mijlocil, cant s'ati fheut dinawestecarea coloniilpr sirien cu Istrailtenil cel rima0a cash, si paiti, duph lutoareerea Iudeilox din pabie,de acestia ca ni§te Idolatri fur& lephdatI din mijloculhAer, de atuncl Incoace se facura vrajma0l tuturorti In-treprinclerflor iidaiçQ. Samarinenif 4idir4 o biserich

deosebith pe muatele Garisim 14110 Sihema, cad(Pin ce mergea se despaqeaui tad mat tare de vocinil

I

0

1st.

a lion

www.dacoromanica.ro

87

lor Indel, poreclinduse unil pe a1çi cu cele mai uri-Mose defainirtr1. Sarnarinenii lepAdaA oil cc traditiune,trAeati IntocmaI duptt legea lul Moist, i fiindft ea eide multd a§teptatt pe Mesia, dupá na§terea crestinis-muluI trecua foarte tare la ell El erati vräjma§i laon ce inchinare de icoane. Sinagoguri Samaritene sin-tfi §i pAnti astag la resAritti.

Finea vechiului Testamentii.

.84103-e5*--N K*C-E4i4E4

www.dacoromanica.ro

fill Mull LA LIBRIT.Caligraffi do Posoulesen. . .

Bilete de Sepfmi:ina. en media pe obieete.Catihika morala mica.Catihis elemenf ari. . . .

Geogratia TeFilm-a Rorecoie ea Dobrogia, de Const.

50.50.30.50,

Galin. Edit.. a 7-a. . . . CO.

Charta 'Nilor Komane en Dobrogia, di.c:i.ii. de Ropu-les( a, el di-i'ritle eelcra!e. . . . I t O.

Piani4i.litil colo:at, fe: mat mare de Ropuleseu. . 1

Asia ;.e!,;t, a, format mare. . . . 1 21.Amorie9. idem . . . .

Atl.,isii, compwol din lira mite. cluirtl, en charta ka-1 2o

ptriului Roman, gravald de Rogeulcsil gi en Dae:,!. 6.Agrimensura cu 81 tigmei lie Theodoru. . . 2Metoda de Min, penlru limba Lane,. . 1 20.Metoda de Ahn, pen`:ru limba germanä. . 1 20,Ansi Must r6. . . . . 1Dialonuri frond en maT muVe buctItT Ira-

duse din literatura -roManil, &. &. .- . . 1 70.Illemen:e de Sciinte Naturale, de G. II risoscoleu 51.Preseurfare din Noul TesiameMil de Siena. . . 80.Carte de kcturil eu Blilul epktolar, de Pettini, edit. VII. 50.istoria Romanilor, de Ilrisoseolen. . . . 1

Midis ,1 Dogmatica, pentru Seminarif si Licee. 1

Cars de A4ricullur5, en stampe, de -1f2teu. 2Desemuul liaiar, pelOrn Cacti rli fele. . 2Evangelia, en esplicatinni. . . 1

Manual de fliesotie, de Florautin. 4Morala Ci-est ipa, do Vamva. . . . 2Prapeeta Gramalieald asupra Dialectuluf lui Muter gi

lic'oiht, tio V. M. Enda . . . 2Granlatica Romilnii dupa, metodul iutuitiv, de prof.

V. Ionescu (Partea Etimologicl). . 1

Maria Sacri.l. . . . . ...,5.

Abeeedar siq.imil ininitiv do Dogarn, Edit. a II. 0o0

AI ilme:i:..n Elementaril de Vasilin. . . .

Dietionarid Fmnee.,,u-Rom:lu in 2 volume marl. . 35Dietionarul Germano-Roman in 2 vol. . . . 28Caligrafii miel. . , . . . . 20.Mete de septamfinil en notele pe obieete . 60.Zoologia de I. li G. Nadejdf. 2 50.

f'.B.

..

...

I

---20.

,

.

.

'''.

..

.

.

. .

. 75.

.

_____ _ _ . _.

.

--

. -

.

www.dacoromanica.ro