III. DIN ISTORIA SLAVISTICII ROMÄNESTI

ECOURI PESTE HOTARE DESPRE ACTIVITATEA ^TIINTIFICÀ A LUI IOAN BOGDAN

LUCIA D JAMO-DIACONIfÄ

Prin bogata sa activitate §tiintifica\ loan Bogdan, cel mai mare slavist romàn din trecut, a contribuii in mod deosebit la elucidarea unor importanteÌirobleme din istoria poporului nostru, a culturii romànesti vechi, precum fi a studierea relatiilor slavo-romàne.Marea majoritate a lucràrilor sale, deschizàtoare de drammi, sint scrise in limba romàna si publicate in tara, desi savanfi stràini de renume mondial

ìi solicitau insistent colaborarea 2. Numai un numàr redus din lucràrile sale, si anume cele care aveau contingente directe cu istoria altor popoare, au apàrut in stràinàtate3. Cu toate cà limba romàna era putin accesibilà slavistilor stràini, lucràrile lui I. Bogdan au suscitai un viu Ínteres si au fost foarte bine aprecíate de specialisti de frunte din stràinàtate.In cele ce urmeazà ne propunem sà prezentàm unele ecouri din presa de specialitate din care reiese pretuirea de care s-a bucurat slavistul romàn din partea colegilor de peste hotare.

1 Cu privire la activitatea $tiin^ifica a lui loan Bogdan vezi §i P.P. P a n a i t e s c u , loan Bogdan si studiile de istorie slavä la Romdni, * Buletinul Comisiei istorice a Romäniei », vol. VII, Bucure^ti, 1928, p. V —X V I I ; D a m i a n P. B o g d a n , loan Bogdan, activitatea ftiinfificä si didacticä, Rsl. I l l , Bucurefti, 1958, p. 187—207 ; D a m i a n P. B o g d a n , loan Bogdan in circuital slavisticii europene, « Studii », t. 18, Bucurefjti, 1965, nr. 1, p. 3— 25.

2 Vezi, de pildä, scrisoarea lui Vatroslav Jagic din 21 X I 1894, prin care il solicita sä colaboreze la lucrarea Grundriss der slavischen Philologie und ihrer Hilfswissenschaften, apud I. L u p a 5, loan Bogdan in lumina unorfragmente din corespondenta sa (cit mai jos : loan Bogdan} extras din AAR, « Mem. secf. ist. », seria III, t. X X V II, Bucuresti, 1945, p. 22— 24; idem, scrisoarea din 5 VI 1903, Ibidem p. 27— 28; scrisoarea din 25 X II 1903, ibidem, p. 28— 29; scrisoarea aceluia^i din 11.1 1905, ibidem, p. 29; vezi si recenzia lui L. M i 1 e t i c i la lucrarea Romdnii si bulgarii in « Bl>JirapcKH nperjiefl », an. II, cartea XII, Sofia 1895, p. 116; l o a n B o g d a n , Romänii si bulgarii, Bucuresti, 1895, p. 4 (prefatä).

3 Lucrärile publicate ln sträinätate sint: I. Ein Beitrag zur bulgarischen und serbischen Geschichtschreibung, « Archiv für slavische Philologie » (citat mai jos AfslPh), t. X III, 1890, p. 481— 536; 2 .Eine bulgarische XJrhunde des Caren loan Sracimir, AfslPh, t. XVII, 1895, p. 544—5473. Über die rumänischen Knezen, AfslPh, t. X XV , 1903, p. 522— 543 ?i AfslPh, t. X X V I, 1904, p. 100— 114 (traducerea in limba germanä a lucrärii Despre cnejii romäni, AAR, m. sect. ist. X X V I, 1904, 32 p.) $i 4. Über die Sprache der ältesten moldauischen Urkunden, in Zbornik it slavu Vatroslava Jagiia, Berlin, 1908, p. 469— 377.

2 6 6 LUCIA DJAMO-DIACONITÀ

Prin lucrarea Ein Beitrag zur bulgarischen und serbischen Geschichtschrei­bung, prima publicatä in sträinätate, deoarece Ioan Bogdan considera cä prin continutul ei « apartine literaturii sud-slave » si cä prin aceastä publicatie « face accesibile unui public cît mai larg documente importante ale istorio- grafiei sud-slave » \ cuprinde trei cronici precedate de un studiu istorie amä- nuntit.

Prin bogätia de informatii cuprinse in aceste cronici, dintre care una — cronica bulgäreascä — era necunoscutä anterior, lucrarea a stirnit imediat interesul cercetätorilor sträini. Astfel, cunoscutul istorie ceh C. Jirecek, pro- fesor de istorie universalä la Universitatea din Praga, a subliniat importanza lucrärii prin publicarea unei recenzii intitulatä sugestiv Zur Würdigung der neuentdeckten bulgarische Kronik2, in care serie : « Deoarece monumentele istorice bulgare din evul mediu sint extraordinar de rare, cronica editata de dl. I. Bogdan in aceastä revistä este o descoperire de mare importantä, care pe mine personal m-a surprins pläeut. Odinioarä, in Istoria Bulgarilor am consultât in mare mäsurä çtirile cronicarului romän Mihail Moxa (1620), dupä editia lui Grigorovici. Descoperirea lui Bogdan ne aduce izvorul slav al lui Moxa, pinä acum numai presupus »3. în continuare C. Jirecek, valorificind importantul izvor istorie descoperit de I. Bogdan, aduce unele contributii si precizäri.

Publicarea izvoarelor slave 1-a pasionat intr-atit pe I. Bogdan, care si-a dedicai o bunä parte din activitatea sa çtiintificâ editärii critice a izvoarelor interne, incit intr-o scrisoare din Moscova din 27 decembrie 1889, adresatä lui I. Bianu, ii scria, intre altele : « La noi, un slavist ar trebui sä träiascä 100 de ani, ca sä editeze numai cele mai principale izvoare de istorie româ- neascä in limbi slave » 4.

Primul rod al acestor preocupäri a fost lucrarea Vechile er onice moldove- nesti pîna la Ureche (Bucureçti, 1891, XII + 291 p.) in care I. Bogdan a publicat textul Letopisetului de la Putna I, Cronica lui Macarie si a lui Efti- mie, descoperite de el, insotite de un studiu aprofundat. Lucrarea, desi in mod firesc interesa in primul rind stiinta istoricä si filologia romäneascä, a avut un puternic ecou si in sträinätate.

Astfel, C. Jirecek ìi consacra o largä recenzie 5, in care, dupä ce aratä cä unele amänunte din cronica lui Grigore Ureche, consideratä pina atunci ca cel mai important izvor pentru istoria Moldovei, presupun o bogätie de izvoare anterioare lui, afirmä : « Domnul I. Bogdan, un elev al lui V. Jagié, numit recent profesor de filologie slavä la Bucuresti, a avut fericirea sä descopere cea mai mare parte din aceste izvoare ale lui Ureche, crezute pînâ acum pierdute. Eie sint scrise ìn slavoneste ». în continuare, recenzentul prezintä

1 I. B o g d a n , op. cit., p. 482.2 AfslPh, t. XIV , 1891, p. 255— 277.3 Ibidem, p. 255.4 Vezi D a m i a n P. B o g d a n , Legäturile slavistului loan Bogdan cu Rusia, in Studii

privind relafiile romdno-ruse. III, Bucure§ti, 1963, p. 239.5 Slavische Chroniken der Moldau, in AfslPh, t. XV, 1892, p. 81— 91; vezi $i reproducerea

prescurtatä in CL, X X V I, nr. 8, 1892, p. 686—694.

ECOURI PESTE HOTARE DESPRE IOAN BOGDAN 267

prin urmätoarele cuvinte lucrarea marelui nostru slavist : « Cartea de care ne ocupam este dedicata acestei extrem de importante descoperiri pentru istoria româneascâ. Prin îngrijirea cu care e scrisâ, prin metoda cuprinsului, ca si prin frumoasele conditii grafice, face multa cinste studiilor slave, negli- jate pînâ acum peste mäsurä in România ». C. Jirecek releva faptul ca lucrarea cuprinde o analizä minutioasâ a celor trei cronici çi ca : « textele sint editate într-un mod ce poate servi ca model » \ mentionînd apoi ca sînt însotite de o traducere româneasca, precum si de note amänuntite si doua facsimile.Merita sä fie mentionat faptul cä C. Jirecek, cunoscînd preocuparea intensa a lui I. Bogdan de a scoate la lumina izvoarele de bazâ ale istoriei noastre si, desigur, considerîndu-1 ca cel mai indicai om de stiintä din România care sä dueä la capät o actiune atît de importantä, în încheierea recenziei scria : « Ne permitem sä ne exprimäm o dorintâ : ar fi bine ca oamenii din regatul Româ- niei sä se gîndeascâ cît mai degrabâ la editarea unui « Codex diplomaticus », care sä corespundä cerintelor timpului. Cele mai multe documente slavone moldovenesti si muntenesti sînt împrastiate în atît de multe publicatii, incît utilizarea acestora este mult îngreunatâ. Probabil cä multe sînt încâ nepu- blicate. Natural, colectia trebuie sä fie completâ, iar textele singulare trebuie sä fie colationate exact cu originalele si n-ar trebui uitat nici indicele. O asemenea actiune ar deveni baza unui nou avînt pentru cercetärile istorice din tarä » 2.Continuîndu-si activitatea pe aceastâ linie, care corespundea unei impe- rioase necesitâti si nivelului de dezvoltare a stiintei istorice din tara noastrâ, I. Bogdan cautâ mai departe si descoperâ noi cronici pe care le publicä închi- nîndu-le maestrului säu V. Jagic, sub titlul Cronice inedite atingätoare de istoria românilor (Bucuresti, 1895, IX + 205 p. + X IX facsimile), întregind publi- carea izvoarelor narative.Recenzînd lucrarea, care prezenta o importantä deosebitä nu numai pentru istoria poporului nostru ci §i pentru slavisticä în general, V. Jagic scria : « Profesorul Bogdan din Bucuresti a avut, färä indoialä, noroc în des- coperirea unor noi izvoare de texte importante pentru istoria României. Este de la sine înteles cä, eu fiecare descoperire nouâ pe care el o face, se lärgesc cunostintele noastre despre literatura slavonâ din evul mediu, cäci aceste izvoare scrise sînt redactate mai aies în slavona bisericeascâ, care a fost timp îndelungat organul bisericii si culturii românesti » 3. Si, mai departe, releva faptul cä la publicarea izvoarelor slavone în Bucuresti autorul a reusit sä obtinä foarte frumoase rezultate din punct de vedere tipografie, estetic si critic, ceea ce serveste çtiintei si întâririi relatiilor cultural-istorice între popoare 4.A. I. Iatimirski, în studiul Die ältesten slavischen Chroniken moldauischen Ursprungs. Eine Untersuchungen über die Redaktionen und kritik der Texte5,

1 AfslPh, t. XV, 1892, p. 82; CL, an. X X V I, nr. 8, 1892, p. 689.2 AfslPh, t. XV, 1892, p. 91 ; CL, X X V I, nr. 8, 1892, p. 693 ; vezi çi scrisoarea lui C. Jirecek

din 17. II. 1889, apud I. £ u p a j, I. Bogdan, p. 32.3 AfslPh, t. XVIII, 1896, p. 287.4 Ibidem, p. 288.5 în AfslPh, t. X X X , 1909, p. 481—532.

268 LUCIA DJAMO-DIACONI7À

citeazä de mai multe ori pe marele nostra slavist ìncepìnd astfel : « Cronicile slavo-moldoveneçti au fost considerate pìna acum numai ca izvoare ale pri- mului cronicar Ureche, care la ìnceputul secolului al XVII-lea a scris romá­nente si, ìn cronici, s-a cäutat, mai ìnainte de toate, verificarea autenticitätii unuia sau altuia dintre evenimentele istorice menzionate. ìn directia aceasta, profesorul I. Bogdan a realizat foarte mult, de fapt aproape ìn exclusivitate » 1.Pe bunä dreptate A. I. Iatimirski iacea aceasta afirmatie deoarece pìna

la I. Bogdan, in domeniul publicarii cri tice a izvoarelor in tara naosträ se realizase foarte pu|in.

Ìn cadrai aceleiaçi preocupan, I. Bogdan a publicat, însotite de un bogat aparat critic, colectii de documente slavo-romàne care, de asemenea, au stìr- nit un Ínteres deosebit. Astfel, despre Documente §i regeste privitoare la relatiile Tàrii Române^ti cu Brasovul fi Ungaria ìn see. al X V -lea §i al XVI-lea, prece- date de o introducere asupra diplomaticei vechi române§ti (Bucureçti, 1902, 349 p.), C. Jireöek îi scria lui I. Bogdan la 22 X II 1902 märturisind cä « prin aceasta publicatie a fäcut istoriografiei romàne un mare serviciu çi cä pe el 1-a interesat mai cu seamä studiul introductiv cu cercetarea amänuntitä a diplomaticei $i a formulelor din documéntele de la Braçov »2. De altfel, C. Jirecek, ín studiul sau Die mittelalterliche Kanzlei der Ragusaner (capit. Die Slavische Kanzlei) 3, mentioneazä aportul adus de I. Bogdan la cunoasterea diplomaticii, paleografiei si a formulelor documentelor slave ale voievozilor din Jara Romäneascä 4. Apoi, dupä aparitia editiei a doua, ìn care I. Bogdan introdusese si textul slavon al documentelor, ìntr-o scrisoare din 24 IV 1905, C. Jirecek aprecia lucrarea lui loan Bogdan ca « exemplarä editare a unor documente atît de importante »5.

Colectia Documéntele lui §tefan cel Mare, ìn douä volume (Bucureçti, 1913, XLVI + 518 p. çi X X I -f 611 p) insotitä de un valoros aparat filologie si istorie prezintä o deosebit de mare importantä pentru cunoaçterea istoriei Moldovei, aträgind in acelasi timp çi atentia specialistilor de peste hotare. Aça, de pildä, un recenzent polonez (A. P-ska), dupä ce relevä bogätia çi varietatea materialului diplomatie cuprins in aceastä colectie, apreciazä nivelul ìnalt al lucrärii. Recenzentul mentioneazä faptul cä in documéntele cuprinse ìn acest volum se gäsesc importante informatii atìt pentru istoria Moldovei cìt si pentru istoria Poloniei6.

De asemenea, profesorul Jovan Radonic de la Universitatea din Belgrad, membra corespondent al Academiei Romàne 7, a relevât meritele

1 Ibidem, p. 482.2 Apud I. Lupas, I. Bogdan, p. 32.3 in AfslPh., t. X X V I, 1904, p. 161— 214.4 Ibidem, p. 161.5 Apud I. L u p a $, I. Bogdan, p. 33.6 « Kwartalnik Historyczny » (citat mai jos « Kwartalnik »), an X XV III, 1914, p. 227.7 Vezi AAR, seria II, t. X X X V I, Partea adm. dezb., p. 174 fi 178.

ECOURI PESTE HOTARE DESPRE IOAN BOGDAN 2 6 9

deosebite ale lucràrii, afirmind cà prin aceastà colectie de docilmente « auto­m i a ìndatorat nu numai istoriografia romàna, ci fi pe cea est-europeanà » Kin cadrai preocupàrilor sale principale de editare critica a izvoarelor ca temelie a studiilor de istorie, I. Bogdan a contribuit fi la imbogàtirea colectiei Hurmuzaki, prin publicarea a trei volume de documente culese din arhive fi biblioteci polone, fi, anume Documente privitoare la istoria Romdnilor, supli- ment II, cu traducere francezà de I. Skupiewski (Bucurefti, vol. I, 1893 ; vol. II, 1895 ; vol. I l i , fase. I, 1900).Colectia a atras atentia istoriografiei poloneze atìt prin bogàtia materia- lului referitor la istoria poporului romàn, cìt si a celui polonez. Istoricul Ta- deusz Korzon, recenzìnd volumul al treilea, scoate in evidentà faptul cà printre aceste documente se gàsesc foarte pretioase materiale documentare pentru Moldova, ca de pildà cele referitoare la consolidarea succesiunii domni- lor2. Recenzentul relevà, in continuare, deosebita importantà a unor docu­mente din arhivele polone, necunoscute pinà atunci istoriografiei poloneze3.Un alt domeniu de activitate in care I. Bogdan a dat contributii deosebite a fost limpezirea unor aspecte ale istoriei fi vechii culturi romànefti sub forma unor lectii sau conferinte. Acestea constituie importante realizàri in cadrul slavisticii noastre, deoarece au dat ìndrumàri ìn interpretarea justà a feno- menelor cultural-istorice, constituind totodatà un program de cercetàri viitoare.Astfel, in ìnsemnàtatea studiilor slave pentru Romàni (Bucurefti, 1894, 41 p.), lectia de inaugurare a cursului de limbi slave la Universitatea din Bucu­refti (1891), I. Bogdan preciza care trebuia sà fie ansamblul preocupàrilor filologici slavo-romàne in cadrul Universitàtii, combàtind falsul patriotism fi subliniind cà « ftiinta istoricà trebuie sà iasà cu totul din faza romanticà a copilàriei », avìnd datoria de «a càuta pretutindeni numai fi numai adevàrul»4.

Lucrarea a avut un puternic ecou in presa de specialitate. V. Jagic, figurà proeminentà a slavisticii europene din epoca respectivà, recenzeazà lucrarea, prezentind mai ìntìi personalitatea profesorului I. Bogdan in urmàtoarele cuvinte : « in ftiinta noastrà, profesorul I. Bogdan este cunoscut fi apreciat ca un savant fi cercetàtor excelent, serios fi ager, care ìfi desfàfoarà activi- tatea profesionalà cu dragoste fi succese stràlucitoare. Universitatea din Bucurefti se poate felicita pentru o astfel de achizi|ie » 5. ìn continuare, V. Jagié serie : « ìntr-adevàr, dacà romànii vor sà inteleagà limba lor, istoria lor, institutiile lor juridice, ei nu se pot lipsi de filologia slavà ».

Romànii fi bulgarii. Raporturile culturale si politice intre aceste douà po~ poare (Bucurefti, 1895, 58 p.) cuprinde textul unei conferinte tinute la Ate-

1 Vezi scrisoarea din 17/30. I. 1914 adresatá de J. Radonié catre X. Bogdan, prin care ii multumeste pentru volumele primite si-1 anun^á cá va serie o recenzie in « Letopis matice srpske » (Apud. I. L u p a ? , loan Bogdan, p. 35). De men^ionat cá aceastá promisiune, probabil datoritá izbucnirii primului rázboi mondial care a schimbat cursul evenimentelor, nu s-a realizat nici In volumul 300 (pe anii 1914— 1921) al men^ionatei reviste $i nici in vol. 301 (pe anii 1922— 1923).

2 Tadeusz Korzon, recenzie in « Kwartalnik historyczny », X I, 1901, p. 113— 118.3 Ibidem, p. 171; vezi si P.P. P a n a i t e s c u, op. cit., p. XI.4 I. B o g d a n, op. cit., p. 39.5 AfslPh, t. XVII, 1895, p. 295.

2 7 0 LUCIA DJAMO-DIACONITÀ

neul Román (1892) — prezentare obiectivä, stiintificä a relatiilor politice si culturale ale celor douà popoare vecine, strìns legate prin trecutul lor multi- secular.Apreciind lucrarea, acelasi V . Jagic relevä mai ìntìi faptul cä « profesorul Bogdan nu se ocupa numai cu publicatii savante, ci si prin viu grai cultiva ideea unei largi reconsideran din partea romànilor moderni a vecinilor slavi »Nu este lipsit de Ínteres faptul cä desi conferinta a apärut ìntr-un rezu- mat inexact in ziarul bulgar «CBo6o.ua »2 ìnaintea aparitiei in limba romàna, profesorul L. Miletici de la Universitatea din Sofia a propus publicarea inte­grala a conferintei ìn limba bulgarâ. Recenzìnd lucrarea, L. Miletici afirma : « Profesorul I. Bogdan a adus importante servicii ambelor popoare », deoa- rece prin astfei de expuneri despre legäturile cultural-istorice din trecut se poate aräta cä « in baza acelor legäturi românii si bulgarii si în viitor pot si trebuie sä träiascä în cele mai bune relatii »3. Slavistul bulgar aprecia în mod deosebit expunerea lui I. Bogdan relativ la dezvoltarea culturii slavone în 'l'arile Romàne în timpul cînd Bulgaria era sub jugul turcesc, afirmìnd textu­al : « Autorul a expus frumos rolul cultural al Romàniei de-a lungul epocii robiei noastre sub turci. Dupä cäderea Bulgariei, Romania a rämas nu numai loe de azil, ci si propagatoarea culturii bulgare »4.în Cultura romàneascà veche (Bucuresti, 1898), I. Bogdan relevä trasa­turile esentiale ale valorilor spirituale create ìn trecut de poporul román, care fâcînd cunostintä cu o culturä sträinä, dar pe care a perfectionat-o, a ridicat-o pe o treaptä superioarä, imprimìndu-i träsäturi specifice. L. Miletici, apre- ciind-o ca lucrare de valoare, afirma cä « autorul a privit istorie tema sa, ca un bun romànist si ìn acelasi timp ca slavist »5.Un alt mod de exprimare a aprecierii de care s-a bucurat I. Bogdan din partea unor slavisti de peste hotare ìl constituie propunerile de colaborare la luerari de slavisticä de importantä internationalä. în acest sens vom men­ziona faptul cä Vatroslav Jagic, intemeietorul revistei « Archiv für slavische Philologie », care 1-a pretuit pe I. Bogdan încâ din timpul studiilor marelui nostru slavist 6, 1-a solicitât apoi sä colaboreze la numärul festiv (vol. 25) al periodicului.De altfei, I. Bogdan numit « prieten iubit si credincios » este primul cäruia V. Jagic, ìntr-o scrisoare din 21 IX 1894, i-a impärtäsit proiectul aleätuit cu C. Jirecek si cu A. Brückner, de a pregati un compendiu al filologici slave si al stiintelor auxiliare —- Grundriss der slavischen Philologie und ihrer Hilfs-

1 Ibidem, t. XVIII, 1896, p. 288.3 Vezi ziarul «CBo6o.ua », VI, Sofia, 1892, nr. 783— 784 ; vezi si recenzia lui L. Miletici

in « EtjirapcKH nper.ic;i », an. II, cartea X II, Sofia, 1895, p. 116— 120 ; P.P. P a n a i t e s c u op. cit., p. X X III.

3 Recenzia menzionata mai sus, p. 116— 120.4 Ibidem, p. 119.6 Recenzia in « B-bJirapcKHH nperaefl » an. IV. cartea XII, 1898, p. 150— 151.6 Vezi §i V a t r o s l a v J a g i c , Spomeni mojega Hvota, vol. II, Belgrad, 1934, p. 139

unde menfioneaza pe I. Bogdan printre cei mai activi membri ai seminarului säu : vezi si I. L u p a s , I. Bogdan, p. 25— 26, in care este publicatá o scrisoare din 14 XI 1902, prin care V. Jagió isi exprima satisfacía pentru räspunsul afirmativ primit de la I. Bogdan — care i-a trimis studiul Über die rumänischen Knesen.

ECOURI PESTE HOTARE DESPRE IOAN BOGDAN

wissenchaften invitindu-1 sa participe la aceastà lucrare cu douà contributi! privind : 1. elementele slave in limba romàna si 2. literatura bisericeascà paleoslava la romàni *. Cum acest proiect nu s-a realizat, aproape 10 ani mai tirziu, Academia de Stiinte din Petersburg i-a propus lui V. Jagic sà intoc- meascà o enciclopedie de slavistica, iar acesta, ìnainte de a-fi da consimtà- mìntul, solicita colaborarea lui I. Bogdan 2. ìntr-o alta scrisoare din 25 XII 1903, V. Jagic, dupà ce acceptase propunerea Academiei din Petersburg in calitate de redactor responsabil al Enciclopediei, ii comunica lui I. Bogdan amànunte cu privire la lucrarea pe care o preconiza, « clàdità pe temeiuri stiintifice, un monument al pàcii internationale »3.Din aceastà sumara prezentare reiese dar cà bogata si multilaterala activitate stiintificà a lui loan Bogdan, cu lucràri ìncadrate ìntre filologie si istorie, a fost cunoscutà si apreciatà deosebit de elogios de critica de speciali- tate din tara si din stràinàtate. Personalitàtile cele mai proeminente ale epocii evidentiind importanza lucràrilor savantului romàn, au relevat meritul acestuia de a deschide noi directii in domeniul cercetàrilor slavisticii precum fi contributia sa importantà in dezvoltarea slavisticii europene.

OT3bIBbI O HAYHHOii ^EflTEJlbHOCTM MOAHA E O rM H A 3A rPAHHIJEH

(P e3 K )M e )

Abtop npHBOflHT pan ot3mbob o njioflOTBopHoñ h pa3HcxrropoHHeM HayHHOH fleaTejibHOCTH BejiHKoro pyMbiHCKoro cjtebhcts, noflBHBiiiHxca B 3arpanHHHbix hsothhhx no cneunaiibnocTH.

O c H O B o n o jia r a io m H e Tpynbi MoaHa EoraaHa, ocB eTH B W H e HeKOTOpwe BaxcHbie Bonpocbi HCTOpHH Hamero Hapoaa, /ipeBneñ pyMbincKOñ KyjibTypbi h pyMbiHO-cjiaBHHCKHX OTnomeHHH, n p o 6yflHjiH 5KHBOH H H T cp ec h 6biJiH B b icoK o oucHciibi Beflym HM H cneuHajiHCTaMH 3a rpaHHneñ. TaK, B. ÌIthh, KOTopbiii Ha3biBaJi M. Eor/iana « ji i o ô u M b iM u e e p m i M ò p y e o M » , xapaKTepm yeT pyMbiHCKOro cjiaBHCTa KaK « . y n e m e o u n p e e o c x o Ò H o e o , c e p b e m o e o u n p o m u i a m e .i b u o e o u c c / t e d o e a - m eA n » . K. Hpeneic, A. M . Í Iu h m h p c k h h , Í Í . PaflOHHH, J l. Mhjicthh h jipyrnc o t m c t h j i h 3HaneHHe pa6oT pyMbiHCKoro ynenoro h ero 3HaMHTenbUbiH BKJiaa b flejio pa3BHTHü eBponeñcKOií cjiaBHcraKM,

ECHOS DE L ’ACTIVITÉ SCIENTIFIQUE DE IOAN BOGDAN À L’ÉTRANGER

(Résumé)

L ’auteur indique quelques échos produits dans la presse de spécialité de l'étranger par l'activité scientifique abondante et multilatérale du grand slaviste roumain.

Les ouvrages de Ioan Bogdan, lesquels ont frayé la voie à de nouvelles recherches et dans lesquels il a élucidé d ’importants problèmes de l’histoire de notre peuple, de la culture roumaine

1 Apud I. L u p a §, loan Bogdan, p. 22— 23.s Vezi I. L u p a ? , op. cit., scrisoarea din 5 VI 1903, p. 27— 28, prin care Jagió ii solicita

lui I. Bogdan colaborarea in domeniul lingvistic despre limba bisericeascà slava pe teritoriul romàn sau elementele slave in limba romàna, iar eventual chiar in domeniul literaturii, istoriei, etnografiei sau arheologiei. in aceeasi scrisoare, Jagió, aràtfndu-i vastul cimp de activitate, iipropuse ca sà mai colaboreze incà cineva din Romania.

5 I. L u p a s, I. Bogdan, p. 28 ; vezi ?i scrisoarea din 111. 1905, Ibidem, 29.

LUCIA DJAMO DIACONITA

ancienne et des relations roumaino-slaves, ont suscité un vif intérêt et ont été elogieusement apréciés par les spécialistes de marque de l’étranger. C’est ainsi que V. Jagid, qui considèreI. Bogdan comme « un ami chéri et fidèle *, (lieben, Fachgenossen und Freund) voit en lui « un savant et un excellent chercheur, serieux et pénétrant » (einen vortrefflichere ernsten und scharf­sinnigen Gelehrten und Forscher) ; de même G. Jireöek, A.I. Iatzimirski, J. Radonié, L. Miletiö et autres ont fait ressortir l’importance des ouvrages du savant roumain et son importante contribution au développement des études slaves en Europe.