.l

Rayford Steele visa la o femeie pe care n-o atinsese nicio-data. in timp ce Boeing-ul 747, cu toate locudle ocupate, zbura

deasupra Atlanticului, condus de pilotul automat, pe ruta care-i

permitea sA aterizeze la Heathrow la ora 18.00, Rayford igi

indepartase drn minte orice gind despre familia sa"

Clnd se va'inprimAvar4 o sA peteaca ceva timp cu sotia si

cu fiul lor de doisprezece ani. Va veni 9i frica lor, de la colegiu...

Dar acum, in timp ce copilotul moJlia, Rayford igi irnagina

zimbetul lui Hattie Durham $i se glndea la urmabarea lotlntllnirc.

Haftie era stewardesa-sefi. Raymond n-o vlzuse de rnai

mult de o ora.

Pe vremuri, Raymond abia ajtepta sa ajungA acasa, la ne-

vasta. Irene era atragatoare li punf de viaF, chiar daca

inplinise patruzeci de ani. insl, in ultimul timp, se siturase de

pasiunea obsesivi pe care o facuse pentru religie. Numaidespre asta Yorbea-

Rayford Steele n-avea nimic irnponiva lui Dumnezeu. Chiaii plicea sa se duca, uneori, la biserica- Dar de clnd lrene fusese

racolata de o congregalie maruntA Si se ducea ln fiecarc

duminica h bisericl qi la cursurile biblice sApteminale, Rayford

incepuse sA nu se mai simti ln largul lui. Oamenii din biserica

aceea nu-1i acordau prezumlia de nevinovalie, imaginindu-Si

Tim LaHaye & Jerry B. Jenkins

despre tine numai lucruri bune $i lasindu-te sa-1i vezi de treabi.

Dimpotriva, indivizii il intebased dircct ce rol juca Durmezeuin Yiata lui.

- Ml binecuvinteaz a in toate, rispunsese el zimbind, iarreplica pafuse sa-i mulfumeasci.

Numai cd Raymond gasea tol mai des motive ca sa fie ocu-pat duminica-

incerca si-5i spuniL car bigotismul soliei il ficea s-o ia razna-

Dar stia ca de vina era propriul lui libido.Iar Hattie Durham adta teribil de bine. Nimeni nu l-ar fi

conaazis in privinta asta. ii placea la ea faptul ci obignuia si-ladnga- Nimic nepotrivit, .nimic provocator. Pur 5i simplu iiatingea bratul cind se strecwa pe linga el sau isi aseza utor minape umarul lui, cind st5tea in spatele scaunului sau, in cabina.

Dar nu numai atingerea sa il ficea pe Rayford sl se bucuede compania ei. igi dadea seama din expresia ei, din cornportarea

ei, din priviri, ca-l respecta si-l admka- Cel pu$n. Nu gtia dacifemeia era interesattr de altceva".. Putea doar si strnre ci era. $iasta si fAcea: spem-

Pehecusera ceva timp impreunA, p evragind ore in gir lamasa sau la o bauhrr4 uneori impreuna cu colegii de zbor, alte-

ori singuri. N-o atinsese nici cu un deget, dar se priviseri in ochi

9i, poate, zlmbetul lui o facuse sA infeleaga"..

Poate azi. Poate in dimineatra asta, dacA bataia ei codificatain uga cabinei nu-l va trezi pe secund, i$iva pune nfna lui peste

mina ei, aflatA pe umlrul sAu inr-un fel prietenesc, care ei sa-i

pari drept primul pas din partea lui cahe o legatura...

$i va fi chiar primul. Nu era un puritan, dar n-o inselase

niciodatl pe Ircne. Avusese o gramada de ocazii. Se simlisevinovat mult timp, din cauza unei partide de smotoceala, de carc

avusese parte la o petrecere de Craciun data de companie, cu

doisprezece ani in urmA- kene lanasese acas,, gavidA h hna a

noua cu fiul lor, Ray jr.

STJPRAVIETUTTORU

Degi cherchelit, Rayford fusese destul de deitept sa plece

de\"reme de la pebecere. Evident, Irene observase ca bAuse, dar

nu avusese modve sa-l banuiascl de altceya pe cipitanul ei cel

corcct. El fusese pilotul carc bause cindva douA Martini, in tim-pul intreruperii zborurilor la O'Hare, din cauza viscolului, pi care

anuntase ca va fimine la sol, dupa ce wemea se va limpezi. Se

oferise sA plateasci aducerea unui pilot care sil inlocuiasca, dar

compania Pan-Continental fusese atit de imprcsionatA de gestul

lui, incit, in loc si-l pedepseasc4 il prezentase ca un exemplu de

disciplna Si intelepciune.

Peste doua orc, Ralford va fi primul care va vedea semnele

diminefi, paleta de culori pastelate, carc vor semnala zorii ce nuprea aveau chef sa se arate peste continent. PinA atunci, bezra ce

se yedea pe fereshe va fi de neparuns. Pasagedi ameliti sau

adormili traseinrajaluzelele, scosesera p€rne $i ptuuri. Avionul era

un loc cuprins de bena gi de zumz€tuI motoarelor, in care toata

lumea dormea. Cu exceplia citorva plimbArcd, a insolitoarelor de

bord 9i a celor ce trebuia sa-si satisfaca necesita6le nahfale.Agadar, la acea ori inhrnecali de dinaintea zorilor, lntebarca

eia daci Rayforcl Steele trebuia sa riste pentru o relatie noua,

incitanti, cu Hattie Durham. i'i stiplni un zlmbet. incerca sA se

inSele singur? Cineva cu rcputalia lui putea sA faca altceva inafara de a visa cA are de-a face cu o femeie mai dnifi decit el cu

cincisprezece ani? Nu mai em atit de sigur de el. Daci hene n-arfi luat-o razna cu biserica ei...

Va inceta ea weodatl s6-d fac6 de luciu cu chestiunile legate

de sfrrgitul lumii, cu dragostea lui Iisus, cu mlnnrfuea sufletelor?

in ultimul timp citea tot ce-i pica in mlna despre ina4arca la Cer.

- Poli s6-ti imaginezi, Rafe, il lnhebase ea exultind, ct Iisus

se va intoarce ca sa ne ia inainte sA murim?

- Da, raspunsese el, privind-o pe deasupra ziarului. O ches-

tie ca asta m-ar ucide!

Gluma lui n-o amuzase.

l0 Tim LaHaye & Jerry B. Jenkins

- DacA n-as Sti ce mi se va intimpla, n-a$ vorbi! se riloise ea-

- $tiu ce-o s6. mi se inttrple, insistase el. O si fru mofl,decedat, terminat. Dar tu o sA zbori ftept in rai !

Nu voise s-o superc. Doar glumise. Cind Irene daduse sA

plece, se luase dupA e4 o luase in brate $i incercase s-o sArute,

dar ea il respinsese.

- Hai, Lene, zisese el, r€cunoaste ca majoritatea oamenilorva cadea pe spate cind o sa-L vada pe Iisus, lntorcindu-se dupatoti cei buni.

- Ji-am spus de nenumirate ori, rcplicase e4 izbucnind inplins. Cei izbivitri nu stnt oameni buni, sint...

- Doar iertali, da, qtiu, spusese el, simlindu-se respins 9ivulnerabil chiar ln casa lui. Daca lucrurile astea te fac sA !e simfibine, n-ai decit sA crezi in ele, adaugase el, intorcindu-se laziarul lui.

- Gred doar ce sprme Bibli4 incheiase disculia Ircne.Rayford ridicase din umed. Ar fi vrut sa-i spunir ,E tocmai

blmi pentu tine!" Dar ar fi iffdutatit $i mai mult situalia. int-unfel, o invidiase pentru lncrederca in sine, dar, de fapt, o catego-risise ca hind o persoana emotiva !i sentimentali. Nu voia s-o

spuna, dar era mai degtept, d4 mai inteligent decit ea- Credea inreguli, sisteme, legi, modele, in lucnuile pe care le poli vede4sim1i, auzi gi atinge.

DacA Dumnezeu putea fr integrat acestora, bine. O putere

superioara, o fApturi care ne iube$te, o fo4i dincolo de legilenaturii - foarte bine! in cazul trsta, putem sa ne rugAm si si-iinallin irnnud, sA ne minddm cu faptul cA putem fi buni unii cualfii, iar apoi si ne lntoarcem la teburile noaste. Teana cea maimare a lui Rayford em ci ac€asti fixalie religioasi nu se vapotoli, ca alte pasiuni anterioare ale lui Irene. O vedea dejasunind pe la u$i si intrebind dacA poate sA citeasca un verset,doua... Dar il cunost€a prea bine ca si-i Fetinda s-o insoteascA...

ST,JPRAVIETUTIORII l1

Irene devenise o adeviraE fanaticA, iar acest lucru ii per-mitea lui Rayford sl viseze la Hattie Duham, ftua se se simtavinovat. Poate ar febui sa-i spunA cev4 si-i sugercze cev4 intimp ce se yor steawa prin aemportul Heathrow, catre stalia de

taxiuri. Poate chiar ceva mai deyieme. Va in&Izni sa-i facA odeclaralie chiar acum, cu cileva orc inainte de aterizare?

Lhga o fercastr.i de la clasa lntli, un reporter statea aplecat

peste laptop-ul sau. Opri calculatoml, promif,hdu-si sa rcyinA hjumalul sau ceva mai tirziu. La treizeci de ani, Cameron

Williams era cel mai tinAr reporter principal din istoria presti-giosului G.lobal Weekly. Spre invidia veteranilor echipei, sau

publica primul $tid de senzalie, sau i se repartizau cele maiintercsante regortaje din lume. Atit admintorii, cft si dumaniide la rcvisti li'spuneau Buckl, penhu ce el distrugea tot ceinsemna tradilie 9i autoritate. Buck considera cA duce o viataminunatA, lntruclt asistase la unele evenimente istorice cruciale.

in urmi cu un an 9i doui luni, se dusese ln Isael, ca sa-l int€r-vieveze pe Chairn Rosszweig p€nfru rcpofiajul ce nebuia sA dnAprima pagini din numarul de 1 ianuarie al revistei. Umarca a fostci Fiise atunci cel mai bizar eveniment din viala lui.

Batdnul Rosenzweig fusese singura alegere unanimtr, dinistoriafui Global WeeHy, pentru ,,Omul Anului" in domeniulgtirilor. De obicei, membrii rcdactiei respingeau orice candida-

turA care ar fi semAnat cu ,,Omul Anuluf' de la fimes. Dar Ro-senzweig se impunea de la sine. Cameron Williams se dusese la

$edinla rcdactionalA prcgatit sA lupte penru Rosenzweig 9i si se

opund odclrci alte vedete a prcsei pe care ar fi pmpus-o ceilaltri.

Fusese phcut surF rins cind r9dactorul-Sef, Sieve Plank, inc€-puse disculiile spunind:

1 fo 6uc* - a sfarlma (n.tr.)

Tim LaHaye & Jerry B. Jenkins

- Vrea cineva sa nominalizeze pe altcineya decit pe ci$-tigitorul premiului Nobel pentru chimie?

Redactorii se priviserat clatinaserA din cap si se prefacusera

cA se pregiteau sa plece.

- Gat4 5edinla s-a incheiat, zisese Buck. Steve, nu weau sapar insistent, dar $tii ci-l cunosc pe individ Si cA aie incederc inmine.

- Nu te grabi plea mult, cow-boy-ule, replicase un rival, careapoi i se adresase lui Plank. il lasi pe Buck sa stabileasca singurce are de facut?

- S-ar putea, *spunsese Sreve. $i ce daci?

- Ma gindeam c6-i vorba de o chestie tehnic4 de ceva $ti-in1ifrc..., mormaise inamicul lui Buck. Ar trebui sa-i incredinfezirepofiajul specialistului in gtiinta.

- Care sa scrie ceva care sAl adoamD pe cititor, comentisuparat Plank. $titi cu totii ci autodi reportajelor de senzalie se

aleg din gmpul Asta. CA nu-i vorba de un rcportaj Stiintific, cumn-a fost nici pdmul articol pe care l-a scris Buck despre Rosen-zweig. Trcbuie scris astfel incit cititorul sa cunoasca omul si sa.

inl€leaga importanF descoperirii sale.

De parca n-ar fi evident! A schimbat cursul istoriei.

- O sa stabilesc astAzi cine va scrie articolul. Buck, mul-tumesc ca rc-ai ofedt! hesupun ci gi ceilald ar wea sll scrie.

Pe figurile celor din incapere se vazuse ca-Si doreau repor-tajul, dar Buck auzise insa foptindu-s€ ci blondul o siL fre iarA5ipreferat. $i aga avea si se intimple.

inrederea gefului gi concuren{a pe care i-o faceau colegii ildeciseseri si se autodepA$easca de fieaarc dati cind publica_ inIsrael, Buck pfirunsese in mediul militar $ se indlnise cu Rosen-zweig in acelafi chibut de la periferia Haifei, in care ii luase uninterviu cu un an lnainte,

Rosenzweig era un orn fascinant, bineintreles, dar desco-perirea lui - sau invenlia lui. pentru ca nimeni nu stia cum s-o

SUPRAVIETUITORII

categodseascA - fusese, cu adevam! stirca anului. Omul acela

modest spunea ca-i botanist, dar, de fapt, era inginer chirnist 9i

nascocise un fenilizator sintetic care facuse ca nisipurile pustiurilor din Israel si devini incArcate de roade, ca o sert

- Irigarea nu mai reprezenta de decenii o problemd! spusese

btrtrinul. insi nu faoeam decit sA udim nisipul. Invenlia mea

imprcunA cu apa, face ca nisipul si devini fertil.Buck nu avea pregatire ftii4ifica, dar cuno$tea totu$i destule

ca si clatine din cap, auzind declaratia lui Rosenzweig. Inventiaacestuia tmnsformase iute Israelul in cea mai bogatl {ara de pe

pamint, carc scotea un profrt mai marc decit vecinii sai cei plinide petrol. Fiecare petic de sol producea flori si seminte, inclusivcele ale unor soiuri ce nu fuseserA cultivate weodatA in Israel.

Tara Sflnta devenise capitala exporturilor, era inyidiati. de in-neaga lume ; gomajul fusese eradicat. Toata lumea prospera.

hosperitatea adusa de formula miraculoasl schimbase cursul

istoriei Israelului. Avlnd bani $i rcsune, Israelul incheiase pacea

cu vecinii sai. Come4ul liber gi necerea ugoarA a granilelor lepermileau tutuor celor care iubeau acea tari se o viziteze. Darnirneni nu avea acces la acea ,Jeleta*' .

Buck nu-i ceruse bitrinului si-i dezviluie formula chimicAsau sa-i arate mijloacele de securitate care-l aparau de vreunpote ial du$man. Simplul fapt ca fusese gazduit de cite armata

adta importinta mijloacelor de siguranlir Mentinerca serrctuluiasigum puterea gi independenta statului Israel, care nu se bu-cumse niciodata de atita liniste. Cetatea Iemsalimului devenise

acum un simbol, in car€ era binevenit orice om pa5nic. Bttdniicredeau cA Dumnezeu ii fisphtea pentru se.olele de perseculii

lndurate.

Chaim Rosenzweig era onomt de catre intseaga lume, admi-rat in propria-i [arA $i cautat de personalitadle inhegii lumi. llproteja un sistem de securitate la fel de complex ca acela al unui

Sef de stat. Desi Israelul devenise prosper, conducAtorii naliunii

l4 Tim Lallaye & Jerry B. Jenkins

nu erau pro$ti. Rosenzweig ripit Si torturat putea fi silit sa

dezyAluie seqetul carc putea revoluliona oricare altA natiune depe glob.

Imaginali-vi ce-ar fi putut face formula lui miraculoasi dinnuldn vasta a Rusiei! S-ar fi putut face ca acele rcgiuni acopedte

de zapada in cea mai mare parte a anului sA infloreasca? SA fifost solutia renasterii naiiunii care ramasese in urma dezmem-brarii Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste?

Rusia era un gigant inca nedeaneticit, cu o economie ruinatA

9i cu o tehnologie inapoiatar Mai avea doar puterea militara sifiecare marca economisiti. se cheltuia pe armanent. Trecerca de

Ia ruble la mirci nu fusese usoad penfu naliunea ace€a chinuiti.Limitarea hnanlelor mondiale la doar nei monede durase mulliani, dar odata schimbarea ficut4 mufti fusesera multumili. Toara

Europa gi Rusia foloseau numai marca- Asi4 Africa gi OrientulMijlociu ficeau come4 prin intermediul yenului. America deNord gi cea de Sud gi Austalia foloseau dolarul. Urma sa se faca

inca un pas, cahe o singura moneda valabili pe tot globul, daracele natiuni care ficusera fafa chef schimbarea nu aveau degind s-o mai faci inci o datiL

Fru$ata de inabilitatea de a profita de norocul Israelului 9idecisi sA domine $ sa ocupe Tara Sfint5, Rusia lansase o ofen-siva impotriva Israelului, in miez de noapte, Atacul devenisecunoscut sub numele de Pearl Harbour-ul rusesc. Din cauzainterviului pe care i-l lua lui Rosenzweig, Buck Williams se aJla

ln Haifa ctnd avusese loc aracul. Rugii trimiseser.i rachete balis-tice intercontinentale 9i bombardiere Mig cu incarcAturi nu-clearc. Numarul avioanelor gi al focoaselor demonstra clar ciaveau misiunea de a disbuge totul.

Si spui ca Israelul fusese luar prin surprinderc, scdsese atunci

Cameron Williams, insemna sa spui cA Marele Zid Chinezesceste lung. Cind radarele israeliene descoperiseri avioanele ru-se$ti, acestea se aflau aproape deasupra lor. Cererile disperate de

SUPRAVIETUTTORII

ajutor ale Israelului cahe vecini si catre Statele Unite fuseseri

facute simultan cu cererea de a cunoalte intenliile celor care le

invadaseri spatriul aedan. Dar, in momentul in care Israelul 9i

aliatii sai putusera sA injghebe ceya carc sa semene cit de cit a

sistem defensi\ ru$ii ajunsesem de o suta de ori mai mulli.

Distrugerea urma sa inceapa peste citeva secunde. Nu trc-

buia sa aiba loc negocieri, nici tirguieli de impi4ire a bogilieicu hoardele din nord. Daca rugii ar fi intentionat doar sa-i

intimideze gi apoi si negocieze, n-ar fi umplut cerul cu rachete.

Avioanele se puteau intoarce, dar rachetele fusesera lansate

asuPm unor tinte.

Deci nu fusese vorba de un spectacol menit sa ingenuncheze

Israelul. Nu se transmisese nici un mesaj victimelor. Israelul nu

primise nici o,e-\plicatrie penftu incalcarea ganitelor sale. Tre-

buia si se apere, gtiind insl c6 primul val de atacatori va gterge,

practic, fara de pe fata pamtntului.

in timp ce sirenele urlau, iar mdioul si televiziunea li sfamiau

pe cei deja osinditi sa-si caute vreun adapost, Israelul se Fegiteasi se apere pentru ultima oara in istoda sa" hima serie de nchete

sol-aer lovi lintele, cerul se lumina din cauza mingilor de foc de

un galben-portocaliu, dar acest lucru incetinea prea pulin ofen-

siva ruseasci, inpotriva cAxeia nu exista apirare.

Toti cei carc intelegeau ce aratau ecranele radar interpre-

tasera exploziile asurzitoare din cer ca un semn al declaniarii

masacrului. Orice conducator militar care $tia ce va urma se

a$tepta sA scape de chinud in citeva secunde, cind bombele vor

atinge pArnintul.

Din ceea @ vedea 9i auzea in tabara militara, Buck Williams

isi diduse seama ca slirgitul e.ra aproape. Nu exista scaparc. insar

in timp ce noaptea se lumina ca ziua, iar exploziile groaznice,

asurzitoare, continuau, nimeni dintre cei de la sol nu paFa nimic.

Clidirile se zguduiau si trepidau. Totu$, nimic nu fusese lovit.

t716 Tim LaHaye & Jerry B. Jenkins

Afa*, avioanele se izbeau de p,mint, sapind cratere. Frag-mente din ele zbuau in flactui. Dar Iiniile de comunicalii con-tinuau si fimclioneze. Nici un post de comandA nu fusese atins.

Nu se raportau pierderi. Nu fusese distrus nirnic.Erau victimele unei glume sinistre? Sigur, primele rachete

israeliene atinseseri avioanele ruse5ti gi facusera rachetele sa

explodeze prea sus ca si produca pagube la sol, ln afari deincendii. Dar ce se lntimpla cu restul fo4ei aeriene rusesti?Radarul al.la cA ru$ii trimis€s€rl apoape toate avioanele pe carele ayeau, ci pAshasera prea putine In rezfiv\" pentru propdaapirare. Mii de avioane plonjau cate om$ele cele mai populateale Israelului.

Zgomotul continuase, exploziile fuseseri atit de groaznice,lncit conducf,torii militari, veterani in razboaie, isi ascunsesera

fetele in rniini, urllnd lngoziti. Buck i9i dodse lntotdeauna sI. fieaproape de linia frontului, dar instinctul de supravieluire iloprise. $tia ci va muri 9i ii venirtr ln minte ginduri bizare. De cenu se insurase? Vor rimine rcsturi a.le trupului sau, pe carc sA leidentifice tatal si fratele lui? Exista Dumtrezeu? Moartea ln-semna sflrgitul?

Se ghemuise lntr-un col; sirnlind nevoia sA plingi Nu se

asteptase ca rtrzboiul sl fie a5a- igi imaginase cA va urmari totuldinh-lm loc sigur, luind act de petre.erca dramei.

DupA mai multe minuie de la lnceperea holocaustului, Bucklgi daduse seama cA nu murise, nici cu trupul, nici sufletegte. Nusimlea curaj, ci doar ceva deosebit. Va fi singura persoana dinacel loc carc va vedea 9i va gti ceJ ucide. Se dusese calre ugi cupicioaele trernurind. Nimeni nu-l blgase tn seami, nici nu-l aver-

tizase. Se purtau ca gi cum fuses€ra toF condanna{i la moafie.Se sili saL deschidl usa citre caldura de fumal, ferindu-gi

ochii de lumina abi a v vtr'titii. Cerul ardea. Auzea avioane zbu-dnd chiar prin foc, vedea rachete explodind, ctre amncau guvoaie

de flacad in a€r. hivea cu goaza $i uimirc cum ma$iniriile uriase

SUPRAVIETUTTORtr

de razboi picau din cer, asupra. oragului, zdrobindu-se, arzind. Darcadeau inte chdiri, pe stizi pusfi $i pe ctnpuri. Nici o explozie,cu aft mai pulin una atomica! nu se ddica in atrnosfer.i, iar Bucksgtea acolo, in cildura, cu figura acoperiti de ba5ici pi cu trupulacoperit de sudoare. Ce naiba se inttunpla?

Apoi incepura sicada buci{i mad de gheata cit mingea degolf, iar Buck fu silit s6-si acopere capul cu haina- pdminnrl se

cutemuri, tdntindul. Cu fala in jos, peste cioburile de gheap5

simli ploaia curgind peste el. Brusc, singurul zgomot ce se maiauzea fu al focului din cer, care incepu sA scada in intensitate.Dupa zece minute de tunete, focul se impragtie, iar mhgi deflActui cazurA pe sol. Fulgerele dispiruri, la fel de iute cumaprrus€ra. Tlcerea se intinse peste tala_

in timp ce nori de fum erau indepirta[i de o briz6 blinde,cerul noplii reiparu, negru-albastrui, iar stelele luceau pa$nic, deparci nu s-ar fi intlnplat nimic.

Buck se intoa$e in clidire, cu haina de piele udA in mina.Clan{a era hca fierbinte, iar conducltorii rnilitari plingeau 9itremunu. Radioul hansmitea rapoarte ale pilolilor israelieni. SeridicaserA h aer doar ca sA supravegheze ofensiva aeriana ru-seasce, ce ptu€a gata sa-i distruga.

in mod miraculos, nu existasera pierderi d€ vieti omene$tiin tot Israelul. Buck ar fr putut crede cA o eroare mi$erioasAficuse ca avioanele gi racheteb sA se distrugl inte ele. Dar mar-torii raportasera cA o furtuni de foc, imprcuni cu ploaia, grin-dina 9i cunemurul, fusese cea care dishusese ofensiva-

Fusese doar o ploaie de meteorili, care picase la momentulpotdvit? Poate. Dar cum se explica faptul ca mii gi sute de bucafincandescente de metal loviseri solul ln Haifa, Ierusalim, TelAviq Ierihon 9i Bethlehem, dirimind ziduri vechi, dar fira m{-car a zgftia o fiin1a vie? Lumina zilei scosese la iveala prapadul

si dezviluise alianla seqeti dinte Rusia gi unele naliuni din Od-entul Mijlociu, ln pdncipal Etiopia si Libia.