ii / [email protected] · s-au croit pătimaşe legende ne-muritoare. Este vorba, desigur, de...

C M Y K

C M Y K

Cuvântul Libert[\iiWWW.CVLPRESS.RO / [email protected]

Cuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiAnul XXIII, Nr. 7129vineri, 19 aprilie 2013 20 pagini 1,00 lei

Primul

cotidian al

Olteniei

OFF-uri de GABRIELBRATU-MIB

- Dacă şi profesorii au începutsă spună “clasa a doisprezece”, eclar, Popescule, că musai trebuieduşi să înveţe limba română.

Excelenţa înseamnă inimă şi pasi-une, soare şi pământ. Este istorieşi cultură, memorie şi inteligenţă.Excelenţa este calitate şi control, în-ţelepciune şi tenacitate. Înseamnă res-pect şi energie, tradiţie şi inovaţie.Excelenţa este un vis ce devine pro-misiune, aceeaşi pe care o acordămvinurilor noastre. Astfel, când le veţiîntâlni aroma şi savoarea veţi şti căaţi gustat din excelenţă. Aceeaşi caredomneşte în viile noastre. Din 1884. www.domeniulcoroanei.ro

economie / 7

actualitate / 3

Ion Prioteasava candida la

o funcţie devicepreşedinte

naţional laCongresul

PSD




PSD




PSD




PSD




PSD




PSD




PSD




PSD




PSD

Vineri şi sâmbătă, la Bucure şti, sunt aşte ptaţi aproximativ 5.000 de de legaţi dinîntreaga ţară la Congre sul PSD. Principalele puncte pe ordinea de zi ar trebui să f iealegerea preşedintelui de partid, până la scrutinul din 2016 şi modificare a Statutu-

lui PSD. Numai că adevărata luptă s-a mutat în zona funcţiilor de vicepre şedinţi regionali şi naţio-nali, unde pe ultima sută de metri au avut loc unele mutări supriză.

5 POLITICĂpagina

Acum 30 de ani.Eram la felde idioţi!

Danie l Nanu, un excelent re-porter sportiv, gorjean de loc, bunnarator, ne aduce aminte în pu-blicaţia la care lucrează („Gaze taSporturilor”) de o întâmplare deacum trei decenii. În jurul căre ias-au croit pătimaşe legende ne-muritoare . Este vorba, de sigur, deprezenţa Craiove i în se mifinale-le Cupei UEFA. Prima echipă ro-mânească ajunsă într-o aseme neafază a unei competiţii europe neintercluburi. Prima echipă româ-ne ască care spărgea bariera ghi-nioanelor de tot felul, sfida neşan-sa şi fatalitate a. Craiova: Vizită

la proiectele Regio

2 / cuvântul libertãþii vineri, 19 aprilie 2013actualitate

$1 EURO ...........................4,3747 ............. 437471 lirã sterlinã..........................5,1044.......................51044

ploaieploaieploaieploaieploaieploaieploaievineri, 19 aprilie - max: 17°C - min: 7°C

METEO

însorit1 dolar SUA.......................3,3470........334701 g AUR (preþ în lei).......150,5192......1505192

Cursul pieþei valutare din 19 aprilie 2013-anunþat de BNRVALUTA

EDITOR:

S.C. CUVÂNTUL PRESS 2012 SRLRedacþia ºi administraþia:

200733 Craiova, str. Nicolãescu Plopºor nr. 22A,TEL/FAX 0251/41.41.41; 41.24.57.

Numãr de înmatriculare la Registrul Comerþului:J16/1229/06.08.2012; ISSN 1220-9538

SISTEM DE MANAGEMENT AL CALITÃÞIISR EN ISO 9001:2012

CERTIFICAT NR. 406/C/2012Societate cu capital integral privat.

Cod fiscal: RO 30516403Email: [email protected]

Internet: www.cvlpress.roREDACTOR-ªEF:MIRCEA CANÞÃR

Prim-redactor-ºef adjunct:MAGDA BRATU

Redactor-ºef adjunct:MARGA BULUGEAN

DEPARTAMENTE:Actualitate: Laura Moþîrliche, Radu Iliceanu,

Alina DrãghiciEveniment: Carmen Zuican

Politicã: Marin TurcituEconomie: Marga Bulugean

Culturã: Magda BratuSport: Marius Cîrstov, Cosmin Staicu

Fotoreporter: Tibi Bologh

Secretariat: 0251.412.457Publicitate: 0251.412.552Redacþia: 0251.412.613Sub-redacþie Calafat:

Cristian Rudãreanu: [email protected]

Sub-redacþie Bechet:Florina Rãdoi: 0760.678.582

[email protected]

Responsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolului aparþineautorului. De asemenea, în cazul unor agenþii de presã ºipersonalitãþi citate, responsabilitatea juridicã le aparþine.

Preºedintele Bulgariei, Rosen Plevneliev(foto), a primit asigurãri din partea premieruluibritanic David Cameron în legãturã cu faptulcã ridicarea, din 2014, a restricþiilor de accespe piaþa muncii din Marea Britanie pentru ro-mâni ºi bulgari se va desfãºura dupã cum esteprevãzut, a anunþat preºedinþia bulgarã, prelua-tã ieri de AFP. „ªeful statului a primit asigurãricã procesul de ridicare a restricþiilor de accespe piaþa muncii începând cu anul viitor se vaefectua fãrã probleme”, potrivit unui comuni-cat al preºedinþiei bulgare. Plevneliev, care amers la Londra cu ocazia funeraliilor fostuluipremier britanic Margaret Thatcher, „a dezminþitîn mod categoric speculaþiile referitoare la unaflux de imigranþi bulgari cãtre alte þãri din Uni-unea Europeanã”, conform comunicatului. Pede altã parte, Marea Britanie ºi-a înãsprit în ul-tima perioadã politica cu privire la imigranþi, in-troducând restricþii pentru drepturile imigranþi-lor în materie de ajutor pentru gãsirea unei lo-cuinþe, indemnizaþii de ºomaj ºi accesul la sis-

temul de sãnãtate. Imigraþia a revenit recent înforþã în centrul dezbaterii publice în RegatulUnit, pe fondul unei ascensiuni a partidului an-tieuropean UK Independence Party (UKIP), cedenunþã mai ales un pericol al imigraþiei masivedin partea bulgarilor ºi românilor. Tratatul deaderare a României ºi Bulgariei la Uniunea Eu-ropeanã le permite þãrilor UE-25 (þãrilefondatoare ºi cele care au aderat la UEpânã la 1 ianuarie 2007) sã restricþione-ze temporar accesul liber al lucrãtorilordin România ºi Bulgaria pe piaþa mun-cii, pentru a pregãti libertatea deplinã decirculaþie a forþei de muncã în UE. Pe-rioada de tranziþie generalã de ºapte anieste împãrþitã în trei etape (2 plus 3 plus2 ani). În decursul acestei perioade, oclauzã de salvgardare permite unui statmembru sã reintroducã restricþiile dacãexistã perturbãri grave pe piaþa forþeide muncã sau pericolul unor astfel deperturbãri (aºa cum a procedat Spania

la 22 iulie 2011). Mãsurile tranzitorii se vor în-cheia însã în mod irevocabil la 31 decembrie2013. În prezent, nouã state din UE - Austria,Germania, Olanda, Luxemburg, Malta, Franþa,Marea Britanie, Irlanda ºi Spania - le aplicã ce-tãþenilor români ºi bulgari restricþii în materiede acces pe piaþa muncii.

Preºedinþia bulgarã: Românii ºi bulgarii vor fiPreºedinþia bulgarã: Românii ºi bulgarii vor fiPreºedinþia bulgarã: Românii ºi bulgarii vor fiPreºedinþia bulgarã: Românii ºi bulgarii vor fiPreºedinþia bulgarã: Românii ºi bulgarii vor filiberi sã lucreze în Marea Britanie din 2014liberi sã lucreze în Marea Britanie din 2014liberi sã lucreze în Marea Britanie din 2014liberi sã lucreze în Marea Britanie din 2014liberi sã lucreze în Marea Britanie din 2014

Nãstase: Urmele de pe corpulmeu aratã cã încercareade suicid nu a fost o înºelãtorie

Fostul premier Adrian Nãstase a de-clarat, miercuri searã, cã tentativa lui desinucidere, despre care unii au spus cãar fi fost o „înºelãtorie”, a fost ceva ade-vãrat, demonstrat de semnele de pe cor-pul sãu. „Glonþul acela a trecut la 1 mi-limetru de carotidã”, a mai spus NãstaselaAntena 3. „Aveam revolverul în buzu-narul stâng. L-am scos cu mâna stângã,stãteam aºezat pe scaun, poliþistul stãteaîn faþa mea. Am spus «Îmi pare rãu cã veifi implicat în aceastã poveste», ºtiind cãpoate avea probleme. Din fericire, sco-þând revolverul cu stânga, înainte de a-ltrece în mâna dreaptã - eu nu trag custânga - el s-a repezit, m-a dãrâmat, ne-am luptat, eu încercând sã menþin pisto-lul în stânga. În final am reuºit, cu stân-ga, sã îndrept revolverul spre mine, într-un unghi ciudat, de jos, încercând sã-lprotejesz sã nu trag în el”, a rememoratfostul premier momentul încercãrii de sui-cid din 20 iunie 2012.Iliescu: O decizie CEDOfavorabilã lui Nãstase n-arînsemna o relansare

Preºedintele de onoare al PSD, IonIliescu, a declarat, ieri, cã o decizie aCEDO favorabilã fostului premier Adri-an Nãstase, care a fãcut o plângere con-siderând cã procesul sãu în România afost unul inechitabil, ar schimba opticainternã, dar nu ar constitui o rampã pen-tru relansarea acestuia. „Optica inter-nã, da. Dar relansare nu ºtiu la ce puteþisã vã gândiþi, pentru cã eu cred cã elacum se gândeºte cum sã-ºi asigure oprezenþã echilibratã în viaþa publicã. Elîn primul rând sã îºi gãseascã echilibrulnecesar”. Fostul premier Adrian Nãsta-se a declarat, miercuri searã, la Antena3, cã din decembrie 2012 a fãcut o plân-gere la CEDO, pentru a arãta nedrepta-tea din cazul sãu, menþionând cã nu adorit sã facã cerere de graþiere cãtre Tra-ian Bãsescu pentru cã ar fi fost o umilin-þã ºi o recunoaºtere a unei vinovãþii.

Beneficiarii Programului Operaþi-onal Sectorial Dezvoltarea Resurse-lor Umane (POSDRU) nu vor mai fiobligaþi sã aducã „nici o foaie de hâr-tie” când depun documentele de ram-bursare pe proiecte, cu excepþia pro-cesului verbal de predare-primire alCD-ului pe care sunt inserate docu-mentele, a declarat Eugen Teodoro-vici, Ministrul Fondurilor Europene,în cadrul unui interviu acordat Eu-rActiv.ro. Mãsura ar urma sã fiepusã în aplicare începând de luni, 22aprilie. Funcþionarii de la OrganismeleIntermediare vor verifica CD-urileaduse de cãtre beneficiari ºi vor sem-na procesul verbal de predare-pri-mire. Urmãtorul pas dupã aceastãsimplificare va fi, potrivit ministru-lui, introducerea documentelor sca-

De luni, beneficiarii POSDRU voraduce documentele doar pe CD

Ministrul delegat pentruEnergie, Constantin Niþã, arputea ajunge sã deþinã putereaabsolutã asupra companiilorenergetice de stat, dacã va fiaprobat un proiect de lege iniþiatde trei deputaþi PSD, DumitruChiriþã, Gheorghe Marin ºiFlorin Tãtaru, susþine Hotnew-s.ro. Proiectul în cauzã prevedeînfiinþarea unui fond uriaº,numit „Fondul Român deInvestiþii Strategice în Energieºi Resurse Energetice SA”, însubordinea Ministerului Econo-miei, respectiv a ministruluidelegat pentru Energie. Fondular urma sã fie format dinabsolut toate acþiunile deþinutede stat la companiile energetice,fie pachete minoritare, fiemajoritare. Pe lângã companiileenergetice, ar putea fi introduseºi alte companii, dacã aºa vadecide ministrul delegat. Fondulva prelua ºi actualul Oficiu alParticipaþiilor Statului ºi Privati-zãrii în Industrie. Pachetele deacþiuni care vor fi preluate defond sunt menþionate într-oanexã care cuprinde 25 decompanii, atât cu capitalmajoritar de stat, cât ºi cucapital majoritar privat. E vorbadespre pachete de acþiunideþinute de stat la companii cucapital majoritar privat, precumPetrom, Rompetrol sau E.On,companii de stat rentabile,precum Electrica, Hidroelectri-ca, Nuclearelectrica sauRomgaz, dar ºi companiiineficiente, precum ComplexulEnergetic Hunedoara, CompaniaNaþionalã a Huilei sau Termoe-lectrica. Pe listã apar ºi compa-niile Transelectrica ºi Transgaz,chiar dacã acestea sunt înprocedurã de transfer la Minis-

Fond de investiþii mamut, pregãtitpentru ministrul Energiei

nate în sistemul Action-Web, astfelîncât sã fie eliminatã ºi depunerea peCD. Depunerea documentelor pe su-port electronic ar putea fi aplicatã ºiîn cazul altor programe, în cursulanului 2013, a mai spus ministrul. Oaltã îmbunãtãþire care va fi aplicatãîn cazul POSDRU vizeazã accepta-rea la rambursare a dosarelor chiardacã lipsesc anumite documente:„De asemenea, de acum încolo, dacãlipseºte de la cererea de rambursareun document pentru o anumitã chel-tuialã, nu va mai fi respins dosarul,ci pur ºi simplu acea cheltuialã nuva mai fi decontatã, iar pentru cele-lalte se va face plata parþialã, docu-mentul lipsã urmând sã fie acceptatulterior”, a declarat Eugen Teodoro-vici pentru EurActiv.ro.

terul Finanþelor. Iniþiativa celortrei deputaþi se aflã la Senat ºicreazã cadrul legislativ pentruînfiinþarea acestui fond. Maideparte, modul de funcþionareºi organizare va fi stabilit prinhotãrâri de guvern. Fondul vafuncþiona sub forma uneisocietãþi comerciale pe acþiuni,fiind o societate de investiþii detip închis, deþinutã în întregimede stat, se va înregistra laComisia Naþionalã a ValorilorMobiliare, ca un organismde plasament colectiv, de tipspecial, constituit în scopulfinanþãrii proiectelor deinvestiþii.

Prin existenþa acesteipropuneri legislative pot fidescifrate anumite declaraþii aleministrului Niþã din ultimaperioadã. Acesta a menþionat încâteva rânduri cã doreºte sãfacã schimbãri majore asuprasistemului energetic românesc.În urmã cu douã zile, a afirmatcã acþiunile deþinute de stat laPetrom nu vor mai fi scoase pebursã, existând alte planuripentru ele. „Am în vederealtceva. Dacã tot stric totsistemul energetic, apoi mergpânã la capãt”, a spus Niþã,fiind întrebat de o posibilãvânzare a acþiunilor deþinute destat la Petrom. De asemenea,într-un interviu acordat Hot-News, ministrul a precizat cãva demara cu proiectul de 1,5miliarde euro de la Tarniþa-Lapuºteºti, indiferent dacã vorapãrea investitori sau nu.Întrebat cum va face acestlucru, ministrul a spus cãse vor implica mai multecompanii de stat, „într-oformã pe care o s-o explicla momentul potrivit”.

„Începând cu primele zile din mai, vom angaja foarte mulþi experþi, pentrua fi puºi la dispoziþia Autoritãþilor de Management pentru evaluare, selecþie,verificarea cererilor de rambursare, achiziþii publice, audit ºi alte nevoi pecare le au aceste autoritãþi”, a declarat pentru EurActiv.ro ministrul Fonduri-lor Europene, Eugen Teodorovici (foto). Potrivit acestuia, se va încheia uncontract cadru, anunþul pentru procedura de achiziþie urmând sã fie publicatîn aceastã sãptãmânã. „Astfel, vor fi eliminate toate restanþele, precum pro-iecte depuse ºi neevaluate, cereri de rambursare”, a mai spus ministrul. „Vomcontracta firme de recrutare, care vor aduce din piaþã experþi cu un anumitnivel de pregãtire, pentru anumite domenii cheie. Experþii vor fi disponibili

pentru orice nevoie pe care o pot aveaAutoritãþile de Management. Astfel,vor fi rezolvate toate situaþiile derestanþe - cum este cazul POS CCE, unde sunt proiecte depuse de ani dezile, mii de proiecte încã neevaluate.Niciodata nu a fost o viziune, o abor-dare proactivã, sã putem anticipa ne-cesitãþile. Vrem ca, începând cu datade 1 iunie, sã nu mai acþionãm capompierii, adicã sã alergãm dupã pro-bleme. Se va lucra cu termene clare,pe evaluãri ºi rambursãri”, a explicatTeodorovici.

Ministerul Fondurilor Europene vrea sãangajeze experþi în evaluarea proiectelor

cuvântul libertăţii / 3vineri, 19 aprilie 2013 actualitate

Daniel Nanu, un excelent repor-ter sportiv, gorjean de loc, bun na-rator, ne aduce aminte în publica-ţia la care lucrează („Gazeta Spor-turilor”) de o întâmplare de acumtrei decenii. În jurul căreia s-aucroit pătimaşe legende nemuritoa-re. Este vorba, desigur, de prezenţaCraiovei în semifinalele CupeiUEFA. „Marea evadare”. Primaechipă românească ajunsă într-oasemenea fază a unei competiţiieuropene intercluburi. Prima echi-pă românească care spărgea ba-riera ghinioanelor de tot felul, sfi-da neşansa şi fatalitatea. Primamanşă a „dublei” cu lusitanii de laBenfic a din Lisabona (capitalafado-ului, oraşul cântat, legănat şisfânt al Amaliei Rodriguez), seîncheiase cu un scor alb pe sta-dionul „Da Luz”, în faţa a 60.000de spectatori, la 6 aprilie 1982. Însemn de c ons ideraţie pentruaceastă remiză, toată presa centra-lă cotidiană din România, nu maivorbesc de ziarul local „Înainte”,a alocat spaţii generoase evenimen-

MIRCEA CANŢĂR

Acum 30 de ani. Eram la fel de idioţi!tului. Sugestia venea „de sus”. Aurmat delirul necurmat. Alimentatde o fabuloasă victorie a reprezen-tativei României, la 16 aprilie, în faţa„squadrei azzurra” – campioanamondială en-titre – în preliminariileEuro 84. Craiova a avut cinci titu-lari, iar în finalul partidei Sorin Cârţul-a înlocuit pe Gheorghiţă Geolgău.Asta pentru respectarea casetei teh-nice. La lot fuseseră convocaţi, dincâte ne amintim, zece jucători cra-ioveni. Era o seară blândă de apri-lie. Şi mai era într-o sâmbătă. Bu-curia de proporţii, aproape irezisti-bilă, se resimţea la tot pasul, maiales că echipa reprezentativă, con-dusă de Mircea Lucescu, lua o op-ţiune pentru o mare calificare laEuro 84. La Craiova, trona dejaconvingerea, mult prea hazardată,a calificării în finala Cupei UEFA.Liderii comunişti locali aveau pro-priile gânduri năstruşnice şi le tre-cea prin cap să-l invite pe „iubitulconducător” la partida tur din fina-la competiţiei. Un autobuz de linieera trimis la Bucureşti să aducă aca-

să selecţionabilii. Demers de duzi-nă. Ce confort? Pe drum, o panăsau două mănâncă ore preţioasedintr-o odihnă necesară, dar cui îimai păsa de aşa ceva. Partida cuBenfica Lisabona părea deja o for-malitate, iar vitejia oltenească nuavea zăgaz. „Muică, noi sântem unneam/ Ca frunza lucind pe ram/Dacă n-aveam Jiu de soi/ TrăgeamOltul mai la noi”. Cazată la actua-lul Hotel Parc, echipa era asaltatăde suporteri exaltaţi, rude aşijde-rea şi mai ales şefi şi şefuleţi deinstituţii şi tot ce vrei. Domnea ostare de euforie teribilă. Dacă laprima partidă a lungului drum eu-ropean, c ea c u AC Fiorentina,echipa lui Constantin Oţet şi NicuIvan fusese cantonată la o vilă dinBratovoieşti (staţiunea Victoria),bine străjuită, acum era pusă „învitrină” la Hotel Parc. Într-un felmerita, fiindcă aduna un mănunchide mari talente ale fotbalului nos-tru. Era şi o echipă extrem de fru-moasă. Atât de frumoasă înc âtnumai neşansa teribilă o putea lovi

şi eventual îngenunchia. Trebuiadoar protejată. În acele momentede nebunie prematură. Când dele-gaţia lusitană a ajuns pe aeroportuldin Craiova, cu o cursă charter,ceea ce n-am să uit niciodată estefaptul că ultimul care a coborât dinavion era Zoran Filipovic, în cos-tum alb, impecabil, un fotbalist sârbluat de la Steaua Roşie Belgrad, într-un fel „naşul” nostru. Al românilor.Cu ţinere de minte îngustă. Numarcase el contra celor de la UTAîn 1970, în turul doi al Cupei Cam-pionilor Europeni, şi la Belgrad (3-0) şi la Arad (1-3)? Dar nu marca-se şi la Craiova, la 17 septembrie1975, în Cupa UEFA? De două ori,ca să ţinem minte. Şi n-am ţinut.Nu marcase tot el ultimul gol al pla-vilor, la 15 noiembrie 1977, pe sta-dionul „Steaua”, în preliminariileCM din Argentina, la o scufundare(4-6) a echipei reprezentative? Într-o zi de miercuri, 20 aprilie 1983, înfaţa a 50.000 de spectatori, pe ocăldură înăbuşitoare, Craiova a fă-cut doar 1-1 cu Benfica Lisabona.

Marcau Ilie Balaci, dintr-o loviturăliberă executată imperial, şi... Zo-ran Filipovic. Era greu ca un mara-ton din partida cu Italia, de maximăconcentrare, să fie reluat cu ace-eaşi finalitate. Şi poate ne părăsiseşi norocul. Pe Tică Oţet cu sigu-ranţă. Profesionalismul autentic ori-cum ne era străin. O tristeţe fărămargini nu ne-a mai dezmeticitmultă vreme. Un lucrător al Poşteidin Craiova, extrem de harnic, adu-cea la vestiarul portughezilor tele-grama de felicitare a preşedinteluiPortugaliei, Ramalho Eanes. De 30de ani tot vorbim despre un mo-ment înălţător al Craiovei, greu deegalat. Adversarii noştri de atunci,şi sunt portughezi, nu altă naţie, auajuns, în repetate rânduri, în fazesuperioare ale competiţiilor europe-ne, îi regăsim şi în actuala ediţie aEuropa League. În timp ce noi ne-am dus la vale. Am rămas, poate,buni povestitori. Fiindcă fiecareprogresează în direcţia în care îşidă cel mai mult interesul. Dacă o fişi asta adevărat.

Comerţul de haine vechi estepoate una dintre cele mai profita-bile afaceri în aceste vremuri decriză. Second-hand-urile le întâl-neşti aproape la tot pasul, pe stră-duţele lăturalnice şi, mai nou, înspaţii ultra-centrale care au fostabandonate de marile firme de hai-ne. Brand-urile în materie de modăau renunţat să-şi mai facă reclamăîn buricul oraşului. Şi-au strânsmarfa şi au plecat, abandonând vi-trinele luxoase. Locul lor a fostocupat de buticarii care vând totfelul de produse la mâna a doua.Nu s-au gândit prea mult că astfelde spaţii sunt prea pretenţioasepentru marfa lor, ci au închiriat şis-au pus pe treabă. Şi cum marfalor e ieftină şi craioveanul de rândnu are prea mulţi bani de dat pehaine, second-hand-urile nu duclipsă de clienţi.Lângă pieţe,nu duc lipsă de clienţi

Dacă străzile ”Amaradia” şi ”Lip-scani” erau considerate până nudemult raiul second-hand-urilor, înultimul timp acest gen de magazine

Poliţia Locală Craiova a amendat patronii

Pieţele craiovene,înconjuratede second-hand-uri

Pie ţele din Craiova sunt înconjurate demagazine second-hand care sunt considera-te adevărate bombe pentru cumpărători. Po-liţiştii locali au făcut o razie la tarabele dol-dora de haine şi încălţăminte la mâna a doua

şi au găsit o serie de nereguli: patronii nuaveau forme legale, iar marfa era oferităclienţilor direct de pe jos. S-au aplicat sancţi-uni de 2.500 de lei şi au fost confiscate înde-osebi haine şi căciuli de blană.

a început să apară tot mai mult şi înjurul pieţelor craiovene. Profitând defaptul că aceste zone au un vadmare, patronii s-au pus pe închiriatspaţii în apropiere, amenajându-şirepede şi câte un mic magazinaş cuhaine. Aşa se face că second-hand-

urile au explodat la numai câţiva paşide locurile în care se vând zarzava-turi şi fructe proaspete. ”Patroniigândesc în felul următor: vine unom să cumpere salată verde sau olegătură de pătrunjel pentru supă,iar după ce pleacă poate să-l atragă

o pereche de încălţăminte sau o cu-rea pe care o vede expusă la intra-re. Sau poate îl atrage preţul pe careunii dintre vânzători ştiu să-l agaţeostentativ la fereastră”, spune TaviMateescu, directorul Poliţiei Loca-le Craiova.Patronii nu aveau forme legale

Deşi nu intră în perimetrul pie-ţelor, aceste second-hand-uri aufost controlate, ieri, de poliţiştii lo-cali care au încercat să afle dacăpatronii lor au actele în regulă, iarhainele expuse îndeplinesc toatecondiţiile de igienă. ”Am contro-lat toate magazinele de second-hand care au fost deschise, în ul-timul timp, în jurul pieţelor. Uneleau fost în ordine, în sensul c ă auîndeplinit toate c erinţele, patroniiaveau documentele în regulă. Darcele mai multe nu respectau nicilegea şi nici regulamentul de gos-podărire comunală aprobat de con-silierii municipali”, a precizat di-rectorul Tavi Mateescu. Potr ivitaces tuia, c ei mai mulţi patroni fă-ceau comerţ cu haine vechi fărăsă aibă forme legale. Alţii vindeau

marfa în c ondiţii insalubre, arun-cată direc t pe jos.Amenzi de 2.500 de lei şi haineconfiscate

În urma raziei, mai mulţi patroniau fost amendaţi. Potrivit directo-rului Poliţiei Locale, sancţiunilecare au fost aplicate acestora seridică la suma de 2.500 de lei. Deasemenea, s-a confiscat şi foartemultă marfă pentru care aceştia nuau putut să prezinte nici un act deproveninenţă. ”Din unele magazi-ne au fost ridicate produse precumhaine de blană, căciuli, poşete şifoarte multă încălţăminte. Am ce-rut actele pentru această marfă, darpatronii acelor spaţii nu au pututsă ne arate nici un fel de documen-taţie”, a explicat Mateescu. Con-troalele la second-hand-urile nu seopresc aici. Directorul Poliţiei Lo-cale Craiova a precizat că, în ur-mătoarele zile, vor fi luate la puri-cat şi celelalte second-hand-uri dinoraş, dat fiind faptul că patroniiacestor magazine nu respectă, îngeneral, legislaţia.

LAURA MOŢÎRLICHE

4 / cuvântul libertãþii vineri, 19 aprilie 2013evenimentevenimentevenimentevenimentevenimentPaginã realizatã de CARMEN ZUICAN

Reprezentanþii Secþiei Regiona-le Poliþie Transporturi (SRPT) Cra-iova au început sã primeascã, încã

Magistraþii Înaltei Curþi de Ca-saþie ºi Justiþie au respins, ieri,recursul declarat de Sandu An-ghel, zis Bercea Mondial, în do-sarul în care a fost judecat pen-tru evaziune fiscalã ºi spãlare debani. Instanþa Supremã a respins,de asemena, ºi recursul procu-rorilor, astfel cã interlopul olteana rãmas cu pedeapsa primitã pefond, de 2 ani închisoare cu exe-cutare. Decizia este definitivã înacest caz. Bercea Mondial este,în prezent, deþinut în Penitencia-rul de Maximã Siguranþã Craio-va, întrucât a fost arestat preven-tiv, mãsurã prelungitã ulterior deinstanþe, pentru tentativã de omorcalificat. Acesta a primit 7 ani ºi6 luni de închisoare la TribunalulOlt, pentru cã ºi-a înjunghiat ne-potul, în prezent, Curtea de ApelCraiova judecând apelul formu-lat de el în acest dosar.

Reamintim cã, la sfârºitul luniinoiembrie 2011, procurorii Par-chetului de pe lângã Curtea de ApelCraiova l-au trimis în judecatã peSandu Anghel, cunoscut drept Ber-cea Mondial, pentru evaziune fis-

Au creat un prejudiciu de 800.000 lei:

Sentinþã definitivã pentru Bercea Mondialîn dosarul evaziunii fiscale

Potrivit reprezentanþilor ISUDolj, ieri dimineaþã, în jurul orei08.00, echipajele Serviciului Mo-bil de Urgenþã Reanimare ºi Des-carcerare (SMURD) din cadrulDetaºamentului 1 ºi Detaºamentu-lui 2 Pompieri Craiova au fost so-licitate sã intervinã la un accidentrutier produs pe bulevardul „De-cebal”, în staþia Peco „Agip”.Ajunse la faþa locului, echipele deintervenþie au gãsit douã victimeconºtiente, care au fost transpor-tate la Unitatea de Primiri Urgenþea Spitalului Clinic Judeþean de Ur-genþã Craiova. În plus, la faþa lo-cului a sosit ºi o autospecialã a pom-pierilor, pentru a asigura mãsurilede protecþie la gurile de alimentarea rezervoarelor de combustibil dela staþia Peco.

Accident la PecoAccident la PecoAccident la PecoAccident la PecoAccident la PecoUn accident petrecut ieri dimineaþã, în zona Sta-

þiei Peco „Agip” de pe bulevardul „Decebal” dinCraiova, s-ar fi putut sfârºi cu o tragedie. Asta

pentru cã un Opel a fost aruncat, în urma impactu-lui cu un Seat, chiar în staþia Peco, distrugând un

cãmin de recuperare a vaporilor. Pompierii auajuns la faþa locului ºi au asigurat perimetrul pânãcând autoturismele au fost ridicate, conducãtoriicelor douã autoturisme fiind transportaþi la spital

cu ambulanþe SMURD pentru îngrijiri medicale.

Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie a pronunþat, ieri,sentinþa definitivã în dosarul în care Sandu Anghel zisBercea Mondial a fost trimis în judecatã de Parchetulde pe lângã Curtea de Apel Craiova pentru evaziunefiscalã în formã continuatã ºi spãlare de bani. Magis-traþii au respins atât recursul sãu, cât ºi pe al procu-rorilor, astfel cã Bercea Mondial a rãmas cu pedeapsade 2 ani de închisoare cu executare primitã pe fond.În plus, pe rolul Curþii de Apel Craiova se aflã apelulformulat de bãrbat împotriva sentinþei prin care afost condamnat la 7 ani ºi 6 luni de închisoare pentrutentativã de omor calificat asupra nepotului sãu, urmã-torul termen fiind stabilit pentru 23 aprilie a.c.

calã în formã continuatã ºi spãla-re de bani. Potrivit anchetatorilor,în perioada 2001-2005, Bercea aacordat, sub formã de avans,marfã ºi împrumuturi financiare,suma de 50.803.591.400 de leivechi, în condiþiile în care întresocietãþile administrate de acestaºi societãþile beneficiare nu s-auderulat tranzacþii comerciale. Tot-odatã, acesta a ridicat din contu-rile societãþilor administrate, înbaza unor documente fictive,suma de 18.404.000.000 lei vechi– reprezentând salarii, sume pecare le-a reintrodus în circuitul fi-nanciar al societãþilor administra-te. „Tot în baza unor documentefictive, inculpatul Anghel Sandua ridicat din conturile unei socie-tãþi comerciale dividende în sumãde 1.968.000.000 lei vechi, iardin contul alteia, în sumã de3.243.500.000 lei vechi, în con-diþiile în care societãþile dinconturile cãrora a ridicat acestesume au înregistrat pierderi lunãde lunã”, dupã cum au reþinutprocurorii în rechizitoriul întoc-mit la finalizarea cercetãrilor. De

asemenea, Bercea Mondial a fostacuzat de procurori cã a distrussau ascuns actele contabile apar-þinând celor cinci societãþi al cã-ror asociat ºi administrator a fost,pentru a îngreuna ºi obstrucþio-na controlul fiscal, situaþie carea impus efectuarea verificãrilorde pe extrasele de cont ridicatedin unitãþile bancare unde socie-tãþile administrate au avut deschi-se conturile.

În plus, în urma controlului fã-cut de organele fiscale s-a mai sta-bilit cã Bercea Mondial, în calita-te de persoanã fizicã ºi persoanãjuridicã, a acordat împrumuturiunor persoane fizice ºi juridice dela care a perceput o dobândã lu-narã cuprinsã între 5 ºi 15%, ve-niturile astfel obþinute în plus faþãde suma împrumutatã nefiind de-clarate organelor financiare, sus-trãgându-se, în acest fel, de la pla-ta obligaþiilor cãtre bugetul de stat.

Pe 13 martie 2012, Tribuna-lul Olt l-a condamnat pe SanduAnghel la 2 ani de închisoare cuexecutare în acest dosar. Avo-caþii acestuia au formulat apel,care a fost respins, în noiembrie2012, de judecãtorii Curþii deApel Craiova. Atât inculpatul, câtºi procurorii au fãcut recurs.

Potrivit poliþiºtilor de la Rutierã,care au efectuat cercetãrile în cau-zã, Nicoleta Gaiþã, de 38 de ani, dinCraiova, în timp ce conducea unOpel Astra pe strada „Mihai Bârca”,ajunsã la intersecþia cu bulevardul„Decebal” nu a respectat semnifi-caþia indicatorului ”Stop” ºi nu aaccordat prioritate de trecere unuiSeat la volanul cãruia se afla PetrePopescu, de 40 de ani, din Craiova.În urma impactului dintre cele douãautoturisme, Opelul a fost proiec-tat în staþia de benzinã, unde a ava-riat un cãmin de recuperare a va-porilor. „Cei doi conducãtori autoau fost rãniþi uºor, iar în cauzã s-aîntocmit dosar penal, în conformi-tate cu prevederile legale”, a decla-rat comisar-ºef Adrian Cãpraru,purtãtorul de cuvânt al IPJ Dolj.

Poliþiºtii din cadrul Secþiei RegionalePoliþie Transporturi (SRPT) Craiova audestructurat, în urma unei acþiuni des-fãºurate ieri, un grup infracþionalã for-mat din opt persoane suspectate cã,anul trecut ºi anul acesta, au furat com-

ponente de la vagoane de marfã în va-loare de peste 800.000 lei. Oameniilegii au fãcut ºapte percheziþii domi-ciliare pentru probarea activitãþii in-fracþionale a suspecþilor, aceºtia fiindridicaþi cu toþii pentru audieri.

de anul trecut, plângeri vizând fur-tul unor distribuitoare de aer de lavagoane de marfã de pe toatã re-

gionala. Distribuitoarelecu pricina sunt piese fãrãde care vagoanele nu sepot miºca, au în jur de 50de kilograme fiecare ºivaloreazã între 1.500 ºi3.000 de euro bucata, înfuncþie de anul fabricaþiei.Pentru cã s-au strânsmulte plângeri, oameniilegii au demarat suprave-gherea operativã ºi au sta-bilit cã este vorba despre

un grup format din opt persoane,cu vârste cuprinse între 24 ºi 40de ani, ºase din Craiova, una dinBãileºti ºi una din comuna Crasna,judeþul Gorj, care, în cursul anului2012 ºi începutul anului 2013, ausustras de la vagoane de marfã dintoate judeþele aflate în competenþaSRPT Craiova (Dolj, Olt, Gorj,Vâlcea, Mehedinþi, Teleorman),peste 100 de distribuitoare de aer,prejudiciul cauzat Societãþii Naþi-onale Transport Feroviar de Mar-fã ridicându-se la aproximativ800.000 de lei. În urma cercetãri-lor s-a stabilit cã, dupã ce le de-

montau, suspecþii comercializaudistribuitoarele de marfã cãtreagenþi economici privaþi, în spe-cial din Bucureºti ºi Ploieºti, (fãrãlegãturã cu CFR), care aveau caobiect de activitate reparaþia vagoa-nelor de marfã, pe perioada trans-portului acestora folosindu-se do-cumente fictive de însoþire.

“Pentru probarea activitãþii in-fracþionale a membrilor grupãrii aufost efectuate ºapte percheziþii, lalocuinþele suspecþilor, fiind identi-ficate instrumente folosite la de-

montarea distribuitoarelor de pevagoanele de marfã, echipamenteºi componente sustrase de pe va-goanele de marfã, documente detransport feroviar fictive, precumºi înscrisuri olografe utile în do-cumentarea activitãþii infracþiona-le a suspecþilor. În prezent, sus-pecþii se aflã la sediul S.R.P.T. Cra-iova unde sunt audiaþi, iar în func-þie de probatoriul administrat încauzã, se vor propune mãsurile le-gale ce se impun”, au comunicat,ieri reprezentanþii IPJ Dolj.

Percheziþii la suspecþi de furturiPercheziþii la suspecþi de furturiPercheziþii la suspecþi de furturiPercheziþii la suspecþi de furturiPercheziþii la suspecþi de furturide componente de la vagoanede componente de la vagoanede componente de la vagoanede componente de la vagoanede componente de la vagoanePercheziþii la suspecþi de furturiPercheziþii la suspecþi de furturiPercheziþii la suspecþi de furturiPercheziþii la suspecþi de furturiPercheziþii la suspecþi de furturide componente de la vagoanede componente de la vagoanede componente de la vagoanede componente de la vagoanede componente de la vagoanePercheziþii la suspecþi de furturiPercheziþii la suspecþi de furturiPercheziþii la suspecþi de furturiPercheziþii la suspecþi de furturiPercheziþii la suspecþi de furturide componente de la vagoanede componente de la vagoanede componente de la vagoanede componente de la vagoanede componente de la vagoanePercheziþii la suspecþi de furturiPercheziþii la suspecþi de furturiPercheziþii la suspecþi de furturiPercheziþii la suspecþi de furturiPercheziþii la suspecþi de furturide componente de la vagoanede componente de la vagoanede componente de la vagoanede componente de la vagoanede componente de la vagoanePercheziþii la suspecþi de furturiPercheziþii la suspecþi de furturiPercheziþii la suspecþi de furturiPercheziþii la suspecþi de furturiPercheziþii la suspecþi de furturide componente de la vagoanede componente de la vagoanede componente de la vagoanede componente de la vagoanede componente de la vagoanePercheziþii la suspecþi de furturiPercheziþii la suspecþi de furturiPercheziþii la suspecþi de furturiPercheziþii la suspecþi de furturiPercheziþii la suspecþi de furturide componente de la vagoanede componente de la vagoanede componente de la vagoanede componente de la vagoanede componente de la vagoanePercheziþii la suspecþi de furturiPercheziþii la suspecþi de furturiPercheziþii la suspecþi de furturiPercheziþii la suspecþi de furturiPercheziþii la suspecþi de furturide componente de la vagoanede componente de la vagoanede componente de la vagoanede componente de la vagoanede componente de la vagoanePercheziþii la suspecþi de furturiPercheziþii la suspecþi de furturiPercheziþii la suspecþi de furturiPercheziþii la suspecþi de furturiPercheziþii la suspecþi de furturide componente de la vagoanede componente de la vagoanede componente de la vagoanede componente de la vagoanede componente de la vagoanePercheziþii la suspecþi de furturiPercheziþii la suspecþi de furturiPercheziþii la suspecþi de furturiPercheziþii la suspecþi de furturiPercheziþii la suspecþi de furturide componente de la vagoanede componente de la vagoanede componente de la vagoanede componente de la vagoanede componente de la vagoanePercheziþii la suspecþi de furturiPercheziþii la suspecþi de furturiPercheziþii la suspecþi de furturiPercheziþii la suspecþi de furturiPercheziþii la suspecþi de furturide componente de la vagoanede componente de la vagoanede componente de la vagoanede componente de la vagoanede componente de la vagoane

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

cuvântul libertãþii /5vineri, 19 aprilie 2013 politicã

Acordul va aprofunda coope-rarea cu UE ºi având în vedereaspiraþiile europene ale Republi-cii Moldova, acest acord revi-zuit reprezintã un pas încuraja-tor înainte ºi va promova dez-voltarea contactelor interumane,stabilitatea, securitatea, dialogulsocial ºi bunãstarea cetãþeniloreuropeni ºi moldoveni. Acorduleste un punct-cheie în procesulde liberalizare a vizelor ºi este,

de asemenea, un stimulent pen-tru Moldova în vederea imple-mentãrii reformelor necesare îndomeniile libertãþii, securitãþii ºijustiþiei. ”Acest acord va face cusiguranþã o diferenþã pentru ovastã categorie de cetãþeni mol-doveni care doresc sã cãlãto-reascã în UE. În aceastã cate-gorie de cetãþeni sunt inclusi:deþinãtorii de paºapoarte biome-trice de serviciu, ºoferii transpor-

tatori de mãrfuri ºi cei care trans-portã persoane, jurnaliºti, fami-liile cetãþenilor Republicii Moldo-va care au o rezidenþã legalã peteritoriul Uniunii Europene ºi par-ticipanþii la programele oficiale ale

UE de cooperare transfrontalie-rã. Mai mult decât atât, acorduladuce beneficii pentru toþi cetãþ-nii Republicii Moldova, deoare-ce aceºtia vor avea posibilitateade a se înscrie prin intermediul

unui furnizor extern de servicii,alãturi de care, un stat membrucoopereaza in vederea emiteriiunei vize, în schimbul unei taxede pânã la 30 de euro. Cetãþeniimoldoveni vor fi,de asemenea,-scutiþi de obligaþia de a se pre-zenta personal pentru depunereaunei cereri de viza. În cele dinurmã, acordul reprezintã o nouãoportunitate de investiþii pentruUE ºi, în acelaºi timp, o deschi-dere pentru piaþa muncii”, a con-cluzionat ra portorul.

MARGA BULUGEAN

Parlamentul European a adoptat ieri, încadrul sesiunii plenare de la Strasbourg,un acord revizuit între Uniunea Europea-nã ºi Republica Moldova privind facilita-rea eliberãrii vizelor. „Parlamentul a tri-mis astãzi ( n.r ieri) un semnal foarte im-

portant. Acordul dintre UE ºi RepublicaMoldova reprezintã o recunoaºtere a pro-greselor înregistrate de cãtre autoritãþi-le Republicii Moldova ºi a eforturilorpoporului moldovean”, a declarat rapor-torul, Marian-Jean Marinescu.

Un nou pas important pentru RepublicaMoldova pe calea europeanã

Acordul cu privire la facilitarea eliberãrii vizelor :

La 1 ianuarie 2008, Acordul de facilitare a regimului de vize întreComunitatea Europeanã ºi Republica Moldova a intrat în vigoare.

Negocierile cu Republica Moldova cu privire la modificarea acor-dului de facilitare a vizelor au fost conduse de cãtre Comisie între 13mai 2011 ºi 14 decembrie 2011, în urma autorizaþiei acordate de cãtreConsiliu. Acordul a fost finalizat în 22 martie 2012, iar Parlamentuleste acum consultat cu privire la propunerea de decizie a Consiliuluiîn vederea concluzionãrii acestor douã acorduri.

Dezbaterile vor începe încã de astãzi,când Departamentele PSD vor organizaateliere, la care vor participa miniºtri deresort,ºi posibil ºi preºedintele Victor Pon-ta. Înainte de Congresul PSD va avea locConsiliul Naþional al partidului. Este clarcã Victor Ponta va fi reconfirmat în frun-tea Partidului Social Democrat, Andrei Ale-xandru, fost consilier al lui Nicolae Vãcã-roiu, neavând nici o ºanã. Conform ultime-lor informaþii se va înfiinþa funcþia de pre-ºedinte executiv, pentru care va candidavicepremierul Liviu Dragnea. În urmamodificãrii Statutului în cadrul Congresu-lui, secretarul general al PSD va fi numit ºivalidat de Comitetul Executiv, la propune-rea preºedintelui. Pentru aceastã funcþienumele cel mai vehiculat este al deputatu-lui Andrei Dolineaschi, preºedinte al PSDBotoºani. Ion Iliescu va rãmâne preºedin-te de onoare al PSD, iar pentru funcþia depreºedinte al Consiliului Naþional al parti-dului nu se vor organiza alegeri.

„Este o competiþie în care toþiplecãm cu ºanse egale”

Preºedintele organizaþiei Dolj a PSD, IonPrioteasa, a anunþat, joi, depunerea candi-daturii pentru un nou mandat de vicepreºe-dinte la nivel naþional al Partidului SocialDemocrat. Acesta a apreciazã cã muncape care a depus-o alãturi de echipa PSD ºide preºedintele Victor Ponta, precum ºi re-zultatele bune obþinute de formaþiunea so-cial-democratã în ultimii trei ani, îl angajea-

zã la continuarea activitãþii de vicepreºedintealãturi de conducerea PSD. „Mi-am depuscandidatura pentru un nou mandat de vice-preºedinte la nivel naþional al Partidului So-cial Democrat. Aceastã funcþie pe carecolegii din PSD mi-au încredinþat-o la Con-gresul din 2010 mã obligã sã merg mai de-parte. Funcþia de vicepreºedinte naþional îmioferã o perspectivã mai largã asupra pro-blematicii ºi provocãrilor, cãrora PSD vatrebui sã le rãspundã în urmãtorii ani. Suntparte a echipei de conducere a PSD, înfrunte cu Victor Ponta, echipã care a reu-ºit sã obþinã rezultate importante în ultimiitrei ani de zile: câºtigarea alegerilor localeîn majoritatea judeþelor þãrii, dar în specialvictoria zdrobitoare, alãturi de parteneriinoºtri din USL, la ultimele alegeri parla-

mentare. Dar dincolo de toate aceste vic-torii, mai sunt multe lucruri de fãcut iarPSD, partenerul Guvernului condus de Vic-tor Ponta, are de dus la bun sfârºit angaja-mentele pe care le-a asumat în faþa alegã-torilor. Astãzi, PSD ºi-a câºtigat poziþia decea mai importantã formaþiune politicã dinRomânia, un partid care, prin performan-

þele obþinute, ne oferãºansa de a ne afla laguvernare. Mã prezintla Congresul PSDavând mandatul uneiadintre cele mai perfor-mante organizaþii ju-deþene din þarã. PSDDolj, prin rezultateledin ultimii ani, a reuºitsã-ºi câºtige respectulcolegilor din þarã ºi sãse poziþioneze în rân-dul organizaþiilor de topale partidului. Mã în-scriu în aceastã cursãcu credinþa cã avem

datoria - preºedintele Victor Ponta ºi echi-pa PSD care i-a stat alãturi în toþi aceºtiani, sã ducem mai departe munca pe caream început-o în urmã cu trei ani. Este ocompetiþie în care toþi plecãm cu ºanse egaleºi consider cã, indiferent de nume sau deorganizaþiile pe care le reprezentãm, fie-care dintre cei înscriºi în cursã îºi meritãlocul în conducerea PSD. Sunt oameni cumultã experienþã politicã în spate.

Totodatã, doresc sã afirm sprijinul pen-tru Paul Stãnescu, preºedintele PSD Olt,care ºi-a depus candidatura pentru funcþiade vicepreºedinte regional. Împreunã sun-tem o echipã ºi cred cã numai uniþi - toþiliderii judeþelor din Oltenia, vom putea sãtragem aceastã regiune a noastrã mai sus.E bine sã învãþãm ºi noi din exemplul orga-nizaþiilor din alte regiuni ale þãrii care, înmomentele cheie, ºtiu sã facã front comunºi sã-ºi dea mâna pentru a apãra interese-le zonei din care provin”, a declarat preºe-dintele PSD Dolj ºi vicepreºedinte la nivelnaþional, Ion Prioteasa.

MARIN TURCITU

Vineri ºi sâmbãtã, la Bucureºti, sunt aºteptaþi aproximativ5.000 de delegaþi din întreaga þarã la Congresul PSD. Princi-palele puncte pe ordinea de zi ar trebui sã fie alegerea preºe-dintelui de partid, pânã la scrutinul din 2016 ºi modificarea Sta-tutului PSD. Numai cã adevãrata luptã s-a mutat în zona func-þiilor de vicepreºedinþi regionali ºi naþionali, unde pe ultima sutãde metrii au avut loc unele mutãri suprizã. Dincolo de concu-renþa pe unele locuri în organul de conducere al PSD, eveni-mentul de la sfârºitul acestei sãptãmâni se desfãºura sub gene-ricul „120 de ani de social-democraþie în România”.

Ion Prioteasa va candida la o funcþieIon Prioteasa va candida la o funcþieIon Prioteasa va candida la o funcþieIon Prioteasa va candida la o funcþieIon Prioteasa va candida la o funcþiede vicepreºedinte naþional la Congresul PSDde vicepreºedinte naþional la Congresul PSDde vicepreºedinte naþional la Congresul PSDde vicepreºedinte naþional la Congresul PSDde vicepreºedinte naþional la Congresul PSD

vineri, 19 aprilie 20136 / cuvântul libertăţii social

România ş i alte opt s tate pre-miate au fost recompensate pen-tru devotamentul cu care au pro-movat şi îmbunătăţit Numărul deUrgenţă 112 în prezenţa a pes te300 de reprezentanţi ai servicii-lor de urgenţă, ai unor instituţiieuropene şi organizaţii internaţi-onale, furnizori de soluţii. La c e-remonia organizată de AsociaţiaEuropeană a Numărului de Ur-genţă (EENA) în colaborare cuSecţiunea Servic iilor de Urgenţădin c adrul Uniunii Europene par-tic ipanţii au ţinut un toas t c asemn de rec unoştinţă ş i de sus-ţinere pentru câştigătorii din Ro-mânia, Franţa, Olanda, Finlanda,Polonia, Slovacia, Croaţia şi Le-tonia. Premiul internaţional ob-ţinut de STS este al treilea dupăcele din 2009, tot pentru educ a-re - informare, ş i în 2012 pen-tru salvarea remarcabilă a unuigrup de turişti belgieni. UltimulEurobarometru al Comisiei Eu-ropene, referitor la Numărul uniceuropean de urgenţă 112, aratăcă România se află pe primul loc

Serviciului de Telecomunicaţii Speciale i-a fost înmâ-nat Premiul pentru excelenţă – Contribuţii remarcabileîn educare şi informare 112, în cadrul Galei Europene a

Premiilor 112, desfăşurată la Riga, în Letonia.

- Numărul pan-europeande urgenţă 112 a fost creatîn 1991.

- În aprilie 2005, SistemulNaţional Unic pentru Apeluride Urgenţă a devenit opera-ţional în toată România şies te administrat de cătreServiciul de Telecomunica-ţii Speciale.

- Din anul 2008, 112 esteunicul număr de urge nţăcare poate fi folos it, non-stop, de pe orice tele fon fix,tele fon public sau mobilpentru a ajunge, gratuit , laserviciile de urgenţă (am-bulanţă, pompie ri şi poliţie)în orice ţară a Uniunii Eu-rope ne.

la informarea şi educarea popu-laţiei în UE.

În România, Serviciul de Tele-comunicaţii Speciale, în calitatede administrator al SistemuluiNaţional Unic pentru Apeluri deUrgenţă, desfăşoară activităţi deeduc are – informare: în zoneleturis tice montane ş i pe litoral,campanii în gări, aerogări, tre-nuri, staţiile de metrou ş i pe prin-cipalele drumuri naţionale, difu-zare de spoturi 112 la pos turilede radio şi televiziune, vizite aleelevilor în dispeceratele 112, oamplă acţiune cu Biserica Orto-doxă Română dar şi multe alteactivităţi punctuale. “A fos t oconcurenţă ac erbă, cu un nivel deimplic are remarc abil, însă unele„s tele” au strălucit mai mult de-cât altele. Sperăm ca “eroii” pecare i-am cunoscut în aceas tăseară să continue să ne inspire petoţi să c ontr ibuim la o soc ietatemai sigură, a spus Olivier Paul -Morandini, preşedintele ş i fon-datorul EENA.

112 - unul dintre cele mairenumite şi de succesbranduri româneşti

Gala de premiere 112 este singu-ra ceremonie europeană menită sărecompenseze excelenţa în domeniulserviciilor de urgenţă. Organizatăanual de către Asociaţia Europeană aNumărului de Urgenţă , acest eveni-ment aduce în atenţie contribuţiileremarcabile ale organizaţiilor şi ale ce-

tăţenilor în salvarea de vieţi. “112 adevenit unul dintre cele mai renumi-te şi de succes branduri româneşti.Acest lucru se datorează şi acţiuni-lor de educare – informare desfăşu-rate de către Serviciul de Telecomu-nicaţii Speciale. Premiul este şi al jur-naliştilor, al instituţiilor media dinRomânia care ne-au ajutat şi împre-ună cu care am reuşit să demonstrămcă dacă ai un scop nobil, în interesuloamenilor, poţi face campanii socia-

le cu efecte maxime şi dacă ai banifoarte puţini. Premiile 112 din acestan sunt rezultatul unor acţiuni re-marcabile în domeniul serviciilor deurgenţă şi salvare. Selecţia a fostriguroasă, cinci experţi indepen-denţi analizând mai multe nomina-lizări pe categorii iar apoi membriiEENA şi-au dat votul final”, a pre-cizat, purtătorul de cuvânt al STS,colonel Adrian Fulea.

MARGA BULUGEAN

Creşterea de trei ori, în anul2010, a incidenţei bolii Lyme înRomânia, comparativ cu anul pre-cedent, a determinat introducerea înRomânia a Fişei de supraveghere acazului de boala Lyme, pentru a ob-ţine informaţii epidemiologice careanalizate să permită o înţelegere maicorectă şi recomandarea de măsuride sănătate publică.

În judeţul Dolj, în anul 2010 afost diagnosticat un singur caz deBoala Lyme, la o persoană în vârstăde 6 ani, din Craiova, înţepată decăpuşe în septembrie 2010, dia-gnosticată, internată şi tratată înSpitalul de Boli Infecţioase în no-iembrie 2010.

În urmă cu doi ani au fost sus-pectate opt cazuri, dar diagnostica-te doar două cu boala Lyme la opersoană în vârstă de 5 ani, dinDioşti, diagnosticată, internată şitratată în Spitalul de Boli Infecţioa-se şi la o persoană în vârstă de 52ani, din Craiova.

Anul trecut au fost diagnosticatedouă cazuri de boala Lyme la o per-soană în vârstă de 54 ani, din Cra-

Pericol în iarbă: Atenţiela înţepăturile de căpuşe!Odată cu încălzirea vremii, medicii din cadrul

Direcţiei de Sănătate Publică Dolj avertizeazăasupra pericolului pe care îl reprezintă înţepătu-

rile de căpuşe. În anii trecuţi, acestea au dat maribătăi de cap specialiştilor după ce mai mulţi dol-jeni au ajuns la spital în stare destul de gravă.

iova, diagnosticată, internată şi tra-tată în Spitalul de Boli Infecţioaseîn şi la o persoană în vârstă de 33ani, din Craiova.În caz de înţepătură, vizitala medic este obligatorie

Specialiştii îi avertizeazăpe craioveni ca în momen-tul în care prezintă semneleunei muşcături de căpuşe săse prezinte imediat la medi-cul de familie pentru a primiîngrijirile necesare. Chiardacă nu orice muşcătură decăpuşă presupune contacta-rea bolii Lyme, cadrele me-dicale le recomandă doljeni-lor să fie prevăzători, pentrucă, netratată, afecţiunea sepoate agrava. Sfatul este caîn maximum 48 de ore de laînţepătură pacientul să se prezintela doctor, întrucât, depistată mairepede, boala poate fi vindecată maiuşor. În schimb, diagnosticată târ-ziu, afecţiunea poate aduce compli-caţii, iar tratamentul este lung şineplăcut.

Dacă pe piele sunt descoperitecăpuşe, este foarte important, con-

form sfatului medicilor, ca pacien-tul să nu încerce să le scoată sin-gur, deoarece, de foarte multe ori,rămân părţi din corpul acestora multmai dificil de extras apoi. Pacientultrebuie să se prezinte de urgenţă la

medic sau la serviciul de gardă, aco-lo unde se va îndepărta căpuşa, seva dezinfecta zona şi se va reco-manda tratamentul profilactic.Boala atacă sistemul nervos

Cea mai periculoasă afecţiunedată de muşcătura de căpuşă rămâ-ne boala Lyme. Aceasta poate afec-

ta pielea, încheieturile, sistemulnervos şi alte sisteme sau organe.Simptomele şi gravitatea lor pot va-ria de la o persoană la alta. De obi-cei, primele manifestări ale infecţieiapar la aproximativ o săptămână.

Într-un prim stadiu se mani-festă cu febră, erupţie cuta-nată, o răceală sau afecţiuniuşoare ale plămânilor. În eta-pa următoare, care poată săapară şi la câteva luni distanţăsau chiar la un an, boala atacăsistemul nervos şi se poateajunge la paralizie.

Afecţiunea are însă multesimptome asemănătoare cucele ale altor boli, motiv pen-tru care este şi greu de depistat,mai ales în situaţia în care celmuşcat de căpuşă nu şi-a datseama de asta. De altfel, boa-

la este greu de diagnosticat şi dupăefectuarea analizelor.

Împreună cu urticaria, persoanainfectată poate avea simptome ase-mănătoare celor ale gripei, ca um-flarea ganglionilor limfatici, obosea-lă, dureri de cap şi dureri muscula-re. Există însă şi cazuri în care ma-ladia prezintă aceleaşi simptome ca

şi scleroza multiplă sau boala Alzhei-mer. Specifice bolii sunt petele ro-şii pe piele, dar, uneori, este posibilca acestea să nu apară. Nu degeabaLyme este supranumită şi „boala cu1.000 de feţe”.Animalele pot transmitecăpuşele

Pentru a preveni pe cât posibilînţepăturile de căpuşă, reprezentan-ţii Direcţiei de Sănătate Publică le re-comandă doljenilor să foloseascăspray-uri aplicate pe piele care con-ţin substanţe ce înlătură insectele sausă evite să se aşeze direct pe iarbă.De asemenea, un alt sfat de luat înconsiderare este acela de a examinapielea la câteva ore după expunereşi, în special, seara la duş. Nu în ul-timul rând, trebuie acordată o aten-ţie sporită animalelor de companie,întrucât pot transmite căpuşele.

În acest sens, se recomandă de-parazitarea periodică a câinilor, apisic ilor, dezinsecţii periodice înzonele cu vegetaţie abundentă dinoraşe şi evitarea zonelor împăduri-te sau cu vegetaţie înaltă în perioa-da caldă a anului.

RADU ILICEANU

STS câştigă “Premiul 112pentru o viaţă mai sigură”

cuvântul libertãþii /7economie

vineri, 19 aprilie 2013

Paginã realizatã de MARGA BULUGEAN

Prezentarea stadiuluiprogramului Regio a fostfãcutã de cãtre CãtãlinSurdeanu, ºeful Autoritãþiide Management pentruProgramul OperaþionalRegional. Obiectivul generalal REGIO este sprijinirea ºi

promovarea dezvoltãrii localedurabile în regiunile Româ-niei, atât din punct de vedereeconomic, cât ºi social, prinreducerea disparitãþilor dedezvoltare dintre acestea ºicelelalte regiuni ale UniuniiEuropene. „Evenimentul dela Craiova face parte dinaceastã campanie în care seprezintã rezultatele imple-mentãrii unor proiecte cufonduri europene, precum ºivaloarea adãugatã a acestoraîn dezvoltarea comunitãþilorregionale ºi locale. Progra-mului Regio îi sunt alocate4,4 miliarde de Euro, din care85% reprezintã contribuþiaUniunii Europene”, a subli-niat Cãtãlin Surdeanu.

Reducerea termenelorprocedurale de la 45

la 30 de zileReprezentantul AM pentru

POR a mai precizat cã înacest moment, GuvernulRomâniei este foarte intere-sant de modalitatea deimplementare a proiectelorpentru cã se urmãreºte ocreºtere a gradului de ab-sorbþie a fondurilor europe-ne. Tot ieri s-a mai discutatºi despre calvarul corecþiilorfinanciare, care greveazãbugetul local. Cristian Sur-deanu a enumerat ieri ºicâteva dintre mãsurile deîmbunãtãþire a ratei de

absorbþie a fondurilor euro-pene : „Îmbunãtãþirea siste-mului de identificare ºiverificare a conflictului deinterese prin crearea unuisistem informatic integrat”;„Adoptarea unui Plan deîntãrire a capacitãþii admis-

trative care sã prevadãstandarde de personal,criterii de performanþã binedefinite”; „Îmbunãtãþireasistemului de verificare aachiziþiilor publice prinresponsabilizarea instituþiilorimplicate în sistemul deverificare ºi control alprocedurilor de achiziþiipublice” ºi nu în ultimul rând„Reducerea termenelorprocedurale în relaþia cubeneficiarii pentru rambursa-rea cheltuielilor la 30 dezile”. În legãturã cu aceastãultimã mãsurã reprezentantulAM POR a subliniat faptulcã simplificarea procedurii seface în paralele cu Comisiade audit astfel încât sã nu

existe semne de întrebare.

Infrastructura din Craiova- pe fonduri europene

Ministerul DezvoltãriiRegionale ºi AdministraþieiPublice, în calitate de Autori-tate de Management, deru-leazã în perioada 1 octombrie2012 – 10 iunie 2013 ocampanie de promovare aproiectelor finanþate prinRegio - Programul Operaþio-nal Regional 2007 – 2013.Cele trei proiecte cu finanþa-re europeanã nerambursabi-lã, vizitate ieri ºi derulate încadrul Regio – ProgramulOperaþional Regional sunt:„Reabilitarea campusuluiuniversitar Complex Meca-nicã din cadrul Universitã-þii din Craiova”, prin lucrãride schimbare de destinaþie acantinei în bibliotecã ºiextinderea clãdirii pentruasigurarea de spaþii deînvãþãmânt ºi facilitãþi

conexe; „Reabilitareainfrastructurii rutiere dinzona de nord-vest a poluluide creºtere Craiova”, învederea fluidizãrii traficuluiîn zona metropolitanã Craio-va; „Centrul pentru dezvol-tarea serviciilor ºi afaceri-lor ”.

Au fost contractate444 de proiecte

Despre aceste proiectedar ºi despre altele imple-mentate în aceastã zonã adiscutat în detaliu directorulAgenþiei de DezvoltareRegionalã Sud-Vest Oltenia,Marilena Bogheanu. „Amvizitat astãzi trei obiective

importante care au vizeazãdezvoltarea mediului econo-mic, a vieþii sociale ºi nu înultimul rând dezvoltareamediului de afaceri. Am fostcontractate 444 de proiectepe toate domenile de inter-venþie. Discutãm de proiectefoarte bune fãcute de autori-tatea publicã ºi am dori catoate aceste proiecte sãprimeascã finanþare. Nepreocupã activitatea decercetare-dezvoltare-inova-re. Este nevoie sã atragemcât mai multe investiþii.Avem tradiþii în foarte multedomenii, dar ºi un PIB foartescãzut. Cred cã factoruluman nu este foarte bine

stimulat. Trebuie sã neschimbãm mentalitatea. Celemai multe proiecte le avempe Domeniul 4.3, microîntre-prinderi ºi ele vizeazã dome-niul medical, IT ºi turism”, amai spus Marilena Boghea-nu, directorul ADR SVOltenia.

Reabilitarea campusuluiuniversitar, proiectul lui

BrâncuºiUnul din proiectele de

referinþã este cel al „Reabi-litãrii campusului universi-tar Complex Mecanicã dincadrul Universitãþii dinCraiova”, inagurarea oficia-lã având loc sãptãmânaviitoare, vineri, 26 aprilie,când este aºteptat sã vinã laCraiova ºi ministrul Fonduri-lor Europene, Eugen Teodo-rovici. Astfel, peste 3000 destudenþi vor învãþa într-unspaþiu dotat la nivel euro-pean. „Am încercat sãtranspunem trei perspective.În primul plan se vede cerul,în al doilea, reflexia clãdiri-lor, partea de sus, proiecþia,iar a treia perspectivã constãîntr-o imagine generalã aoraºului. Am dorit sã fie oclãdire foarte luminoasã”, aprecizat Mihai Trif, arhitectulproiectului. Valoarea proiec-tului se ridicã la 60.120.895lei, total eligibil, 46.863.558lei. Prof.univ.dr Dan ClaudiuDãniºor, rectorul Universitã-þii din Craiova a precizat cãa fost vorba de un proiectfoarte mare ºi un termenfoarte scurt, 42 de luni.„Discutãm de 10 amfiteatre,15 sãli de laborator, 30 debirouri pentru profesori, treiprodecanate, un birou pentruºefii de departamente, undecanat ºi trei secretariate.Este un spaþiu generos ºivrem sã-l utilizãm cu eficien-þã. Am început sã aducem înfiecare searã câte un instru-mentist de la Filarmonica„Oltenia” pentru a crea oatmosferã asemenea celordin campurile universitare dinEuropa”, a subliniat prof.u-niv.dr Dan Claudiu Dãniºor.

Autoritatea de Management a Pro-gramului Operaþional Regional (AMPOR) din cadrul Ministerului Dezvol-tãrii Regionale ºi AdministraþieiPublice a prezentat ieri trei proiecteRegio implementate în regiunea dedezvoltare Sud-Vest pentru a vedeastadiul acestor proiecte ºi, implicit,impactul Programului OperaþionalRegional la nivel regional. Evenimen-

tul a început la Casa Universitarilordin Craiova, cu o scurtã prezentare astadiului programului Regio ºi acontinuat cu o vizitã în campusul uni-versitar de la Facultatea de Mecanicã,apoi, în cartierul Craioviþa Nouã, undes-a analizat stadiul lucrãrilor de in-frastructurã rutierã ºi s-a încheiat cuinaugurarea Centrului de dezvoltare aserviciilor de Afaceri „Blue Wings”.

Craiova : VCraiova : VCraiova : VCraiova : VCraiova : Vizitã la proiectele Regioizitã la proiectele Regioizitã la proiectele Regioizitã la proiectele Regioizitã la proiectele Regio

8/ cuvântul libertãþii vineri, 19 aprilie 2013educaþiePaginã realizatã de ALINA DRÃGHICI

Apelul la candidaturi pentru Maste-rul “Didactica limbii franceze ºi alimbilor strãine” s-a prelungit pânã pe29 aprilie 2013. Masterul “Didacticalimbii franceze ºi a limbilor strãine”,organizat de un consortþiu format dinUniversitatea Sorbonne NouvelleParis 3, Universitatea din Geneva,Universitatea Politehnica Bucureºti ºi

Apelul la candidaturi pentruMasterul “Didactica l imbii

franceze ºi a limbilor strãine”Grãdiniþa cu program prelungit “Curcubeul

Copilãriei” din Craiova, organizeazã luni, 22aprilie, începând cu ora 10.00, o acþiune de eco-logizare ºi înfrumuseþare a grãdiniþei. Desfãºu-ratã sub genericul “ªi Noi Salvãm Pãmântul -Reciclând Înfrumuseþãm” acþiunea este prile-juitã de Ziua Pãmântului. Prin aceastã acþiune,conducerea grãdiniþei urmãreºte sã-i ajute pecopii sã conºtientizeze problemele de mediu, sã-ºi însuºeascã regulile de educaþie ecologicã, sãle dezvolte spiritul de voluntar ºi cel de compe-tiþie. “Cu ajutorul ºi implicarea pãrinþilor, copiiivor recicla PET-uri, din care vor confecþionatjardiniere colorate în care vor fi plantat flori,fiecare grupã având câte o culoare din curcu-beu. De asemenea, vor fost reciclate ºi cauciu-curi, vopsite corespunzãtor culorii grupei decopii, unde vom planta diverse flori de grãdinãîmpreunã cu pãrinþii, copiii, educatoarele ºi cei-lalþi voluntari care ni se vor alãtura”, precizeazãconducerea Grãdiniþei cu program prelungit“Curcubeul Copilãriei” din Craiova.

Copiii de la Grãdiniþa “CurcubeulCopilãriei” sãrbãtoresc Ziua Pãmântului

Începe simularea examenelor naþionale. Elevii doljeni din anii terminali, respectiv clasele aXII-a ºi a VIII-a, mai au la dispoziþie doar câteva zile pentru a se pregãti pentru simulareaexamenelor de bacalureat ºi evaluare naþionalã. Conducerea Inspectoratului ªcolar Judeþean(ISJ Dolj) au stabilit ca simulãrile sã aibãloc între 22 ºi 26 aprilie 2013, iar exame-nul sã se desfãºoare pe parcursul a treiore. Astfel, elevii claselor a XII-a au pro-gramat examenul, în condiþii similare ce-lor din examen, pe 22 aprilie la limba ºiliteratura românã, pe 24 aprilie-proba dife-renþiatã în funcþie de filierã, profil, specia-lizare, iar pe 26 aprilie-proba la alegere înfuncþie de filierã, profil, specializare. Pen-tru elevii de clasa a VIII-a prima probã vaavea loc pe 22 aprilie la limba ºi literaturaromânã, iar pe 24 aprilie la matematicã.

Doar câteva zi le pânã la simulareaexamenelor naþ ionale

Copiii din cadrul Centrului “Sfântul Ni-colae” din Filiaºi au participat în aceastãsãptãmânã la o activitate ineditã organi-zatã de Asociaþia “Vasiliada”, denumitã

“Copacul prieteniei”. Micuþii au avut ast-fel ocazia sã picteze un copac de maridimensiuni, cu pensule sau chiar cu de-getele, iar în interiorul frunzelor sã scrie

numele celui mai bun prieten.La finalul lucrãrii, aceºtia au participat

la o sesiune de discuþii pe marginea priete-niei, enumerând calitãþile pe care ei le apre-ciazã la prietenii pe care i-au reprezentatpe desen. Coordonatorul aºezãmântuluisocial, Alexandra Toma, mãrturiseºte cãastfel de acþiuni sunt întotdeauna prilej debucurie, de bunã dispoziþie, de coeziune îninteriorul grupului ºi cã iniþiativele, mereualtele, pe care le pun în aplicare sunt gân-dite pentru a crea o o atmosferã familiarã,un cadru primitor în care copiii sã îºi dez-volte competentele artistice ºi educaþiona-le. “Aceste activitãþi îi ajutã pe copii pen-tru dezvoltarea unor competenþe persona-le, precum creativitatea, expresivitatea, fi-ind un prilej de dezvoltare a deprinderilorde viaþa independentã”, a explicat Alexan-dra Toma, coordonatoul Centrului social.“Copacul prieteniei” nu este singurã acti-vitate pe care Centrul o aduce în benefi-ciul micuþilor, aici desfãºurându-se frecventproiecte recreativ-educaþionale speciale.Cel mai recent, “Poveºtile copilãriei, înculori”, le-a propus copiilor o metodã al-ternativã de picturã, cea pe pereþi. Cu toþiiºi-au folosit talentul ºi imaginaþia, reuºindsã realizeze cu multã mãiestrie portete alepersonajelor din basme ºi desene animate.

“Cred cu multã convingereîn darul prieteniei”

Copiii au acceptat cu bucurie provo-carea de creiona numele celor mai buniprieteni, în cadrul unor desene, ºi de aface o prezentare detaliatã a acestora.Cãtãlin, în vârstã de 10 ani, mãrturiseº-te cã prietenia este rodul iubirii dintresemeni, al respectului ºi încrederii, ºi cãaceastã activitate i-a apropiat ºi maimult pe colegii Centrului „Sfântul Nico-lae”. “Am mulþi prieteni, iar ceea ce ne-a unit a fost seriozitatea ºi dragostea pecare ne-am arãtat-o unii altora. Cred cumultã convingere în darul prieteniei,pentru cã este un dar pe care doar tre-buie sã îl întreþinem”, a spus Cãtãlin. Deaceeaºi pãrere este ºi Stefania, în vâr-stã de 11 ani, care spune cã o viaþã fãrãprietenie este ca o ogradã fãrã flori.„Ne-a fost de mare folos activitatea,pentru cã am putut vorbi deschis desprecalitãþi, despre prietenie, despre rolul eiîn existenþa noastrã. Am putut afla tot-odatã cum gândesc ºi ceilalþi colegi vi-zavi de aceastã temã, cum privesc eilucrurile, astfel cã aceste acþiuni ne aju-tã în acelaºi timp sã ne cunoaºtem maibine”, a adãugat Stefania.

“Copacul prieteniei” pentru copiii“Copacul prieteniei” pentru copiii“Copacul prieteniei” pentru copiii“Copacul prieteniei” pentru copiii“Copacul prieteniei” pentru copiiide la Centrul “Sfântul Nicolae”de la Centrul “Sfântul Nicolae”de la Centrul “Sfântul Nicolae”de la Centrul “Sfântul Nicolae”de la Centrul “Sfântul Nicolae”

Universitatea din Craiova, îºi propunesã formeze o nouã generaþie deprofesori de limba francezã, care sãcontribuie la sporirea atractivitãþiiprogramelor de ºi în limba francezã ºila instruirea unei generaþii de tineriprofesori prin metode inovative deînvãþare, adaptate la contextul socioeconomic. Masterul “Didactica limbiifranceze ºi a limbilor strãine” estegãzduit de Universitatea PolitehnicaBucureºti, iar diploma de absolvire vafi eliberatã de Universitatea Sorbon-ne Nouvelle Paris 3. Studenþii sunteligibili pentru obþinerea unor bursedin partea Agenþiei Universitare aFrancofoniei (AUF). Nu se plãtesctaxe de înscriere ºi ºcolarizare.

Regulamentul concursului de ad-mitere la master si alte detalii de-spre modalitãþile de candidaturãsunt disponibile on-line la adresa:http://www.auf.org/bureau-europe-centrale-et-orientale/appels-offre-regionales/master-didactique-du-francais-et-des-langues/

cuvântul libertăţii / 9vineri, 19 aprilie 2013 cultură Pagină realizată de MAGDA BRATU

Născut în anul 1955, în lo-c alitatea Chiţc ani (Republic aMoldova), Valentin Doni a stu-diat la Ins titutul de Arte „GavriilMusicesc u” din Chişinău (1973-1978), specializându-se în do-meniul dirijatului de orc hestră demuzică populară şi absolvind, în

Muzician complex, care semanifestă plenar în dubla calita-te de dirijor şi compozitor, Va-lentin Doni – în prezent dirijorpermanent al Filarmonicii „Mi-hail Jora” din Bacău – este in-vitatul din această seară al Fi-larmonicii „Oltenia”. De la pu-pitrul Orchestrei Simfonice ainstituţiei, artistul evoluează înconcertul aniversar dedicat îm-plinirii a 66 de ani de existenţăa Filarmonicii de Stat „Oltenia”

„Zilele muzicale aniversare” – serie de manifestări organizate de Filarmonica„Oltenia” în perioada 17-24 aprilie – au dat posibilitatea, ieri, craiovenilor să partici-

pe gratuit la repetiţiile Orchestrei Simfonice a instituţiei. Între orele 13.00 şi 14.00,iubitorii muzicii au putut asista la pregătirea concertului simfonic din această seară.

Anton Niculescu s-a născut la Bucureşti, într-o familie de muzicieni.A început studiul violoncelului cu tatăl său, prim-violoncelist al Orches-trei Radio din Bucureşti; alături de mama sa – pianistă – a avut prima saapariţie în public într-un recital, la vârsta de 12 ani, la Sala Mică a Pala-tului din capitală, iar doi ani mai târziu a apărut ca solist în companiaOrchestrei Simfonice a Filarmonicii „Moldova” din Iaşi, interpretând Con-certul pentru violoncel şi orchestră de É. Lalo. După absolvirea cu rezul-tate de excepţie a Conservatorului din Bucureşti (la clasa prof. George

Iarosevici), s-a perfecţionat cuRadu Aldulescu, Antonio Janigroşi Daniil Safran.

A început o intensă activitateconcertistică, în paralel ocupândposturi de mare prestigiu (precumcele de prim-violoncelist al Tea-trului „La Scala” din Milano şi la„Teatro Comunale” din Florenţa).Datorită talentului său de excep-ţie, sensibilităţii, muzicalităţii, teh-nicii strălucitoare ş i seriozităţiisale, Anton Niculescu s-a impusdin ce în ce mai mult în viaţa mu-zicală, fiind invitat să concertezefrecvent pe scene de mare renu-me din Europa, Asia, America deSud, America de Nord şi Africa,susţinând turnee de concerte şirecitaluri în numeroase ţări. Timp

de zece ani a deţinut statutul de director artistic al Festivalului Internaţio-nal „Meersburger Winter” din Germania. Din anul 1996 este solist concer-tist al Filarmonicii din Braşov. Valorosul instrument pe care cântă dateazădin 1709, având celebra marcă „Pietro Guarnierius – Mantova”.

Conferinţa judeţeană cu participareinternaţională dedicată scriitorului Emilio Salgari

Scriitorul italian Emilio Sal-gari (1862-1911) este considerat afi creatorul romanelor de aven-turi şi un mare precursor al lite-raturii ştiinţifico-fantastice. Esteprintre primii 40 cei mai traduşi autori italieni din toate timpurile. Ca şicărţile maeştrilor săi Jules Vernes şi Karl May, romanele lui Emilio Salgariau stat la baza a peste 40 de ecranizări, unele dintre ele purtând semnăturaunor regizori italieni renumiţi.

Cu ocazia împlinirii a 150 deani de la naşterea scriitoruluiitalian Emilio Salgari, LiceulTeologic Adventist organizea-ză, în parteneriat cu Faculta-tea de Litere a Universităţii dinCraiova, Editura „Aius” şi re-vista „Mozaicul”, conferinţajudeţeană cu participare inter-naţională «Emilio Salgari: „ilpadre” di Sandokan», ce sedesfăşoară astăzi, începând cuora 12.00, la sediul liceului.

Invitaţi sunt prof. univ.dr. Elena Pîrvu, prodecan alFacultăţii de Litere a Univer-sităţii din Craiova şi preşedin-te executiv al Societăţii Cul-turale Româno-Italiene „Dan-te Alighieri”, Comitet Local alSocietăţii „Dante Alighieri” dinRoma, Dana Camelia Vasi-le – inspector de specialitateîn cadrul Inspectoratului Şco-lar Judeţean Dolj, EmanueleCampa (Italia, Roma) şi petraducătorul romanelor „Mis-terele junglei negre” şi „Pi-raţii din Malaesia” („Aius”,2013), profesorul Marin Bu-dică. Vor prezenta evenimen-

tul prof. dr. Constantin Popescu – direc-torul Liceului Teologic Adventist, CarmenFăgeţeanu – profesor de Limba italianăşi prof. Nicolae Marinescu – directorulEditurii „Aius”.

Cu acest prilej susţin comunicări eleviiStanache Alina, Vîlceleanu Valentin, Ma-tei Mădălina, Călin Andreea, Bălaşa Miha-ela, Toboşaru Andreea (clasa a VII-a), Băi-leşteanu William, Monea Laurenţiu, GogeEmanuel (clasa a IX-a), Delcea Abel, Ră-ducan Adriel, Pălărie Alexandra, NegreaAlexandra, Predună Alberto, Geangu Da-niel, Bîtlac Melisa (clasa a X-a), coordo-nator fiind prof. Carmen Făgeţeanu.

1990, aceeaş i ins tituţieîn specializarea com-poziţie. S-a perfecţio-nat în domeniul dirija-tului cu Ovidiu Bălan(1990-1991), apoi încadrul ConservatoruluiNaţional Regional dinRueil – Malmaison,Franţa (1992-1993).

Valentin Doni a de-ţinut, între anii 1991-1998, statutul de dir i-jor al Filarmonic ii Na-ţionale „Serghei Lun-chevic i” din RepublicaMoldova (prim-dirijorîn perioada 1998-2004şi director artistic în-

tre anii 2000-2001). Între 1997şi 1999 a fos t director artistical Sălii cu Orgă din Chişinău şidirijor al Orches trei Naţionale deCameră a Republicii Moldova,iar din 2004 este dirijor perma-nent al Filarmonic ii , ,MihailJora” din Bacău. În aceas tă pe-rioadă de ac tivitate, Valentin

Doni a interpretat c apodopereale muzicii simfonice clasice, cudiverse orchestre din Republi-ca Moldova, România, Rusia,Italia, Franţa, Spania, Portuga-lia, Bulgaria, Austria, Uc raina,Slovac ia, Bulgaria.

Muzicianul abordează un re-pertoriu vast, o parte din palma-resul său cuprinzând compoziţiicelebre. Este însă ş i un ins tru-mentist polivalent, interpretândun bogat repertoriu din creaţiapentru pian, vioară ş i contrabas.Din anul 2001, Valentin Doni estemembru al Uniunii Compozito-rilor din Republica Moldova, iardin 2010 es te admis ca membrustagiar al Uniunii Compozitori-lor şi Muzicologilor din Româ-nia. În anul 1999 a primit titlulde „Maestru în Artă” pentru re-alizări remarcabile în domeniulartelor, din partea preşedinteluiRepublicii Moldova, iar în 2002Guvernul francez i-a decernatTitlul de „Cavaler al Ordinului înArte şi Litere”.

„Semne autobiografice” –expoziţie de pictură şi sculptură

la Galeria „Vollard”La Galeria de

Artă „Vollard” aCasei de Cultură„Traian Demetres-cu” are loc astăzi,ora 18.00, vernisa-jul expoziţiei„Semne autobio-grafice”, c uprin-zând luc răr i desculptură ale artis-tului Decebal Cră-ciun şi pic turi deFlorin Hutium.

Decebal Crăciun es te absol-vent al Lic eului de Artă „MarinSorescu” din Craiova (1998) şi alUniversităţii „Constantin Brâncuşi”din Tg. J iu – specializarea Peda-gogia Artelor Plas tice (2012), aiciurmând în prezent şi cursuri desc ulptură. A deschis mai multeexpoziţii personale, la Tg. Jiu,Craiova ş i Curtea de Argeş , şi apartic ipat cu luc rări la numeroa-se expoziţii de grup.

Florin Hutium s-a născut laPiteşti, pe 5 mai 1955, şi este ab-solvent al Facultăţii de Pedagogie

a Artelor Plastice şi Decorative dincadrul Univers ităţii „ConstantinBrâncuşi” din Tg. Jiu (2012). Ex-pune încă din 1975 şi are lucrăriîn colecţii partic ulare din SUA,Venezuela, Franţa, Belgia, Germa-nia, Italia ş.a.

Lucrări din cadrul expoziţiei„Semne autobiografice” au maifost prezentată de cei doi artişti,anul trecut, la Centrul Judeţeanpentru Conservarea şi Promova-rea Culturii Tradiţionale Gorj, iarîn februarie a.c., la Muzeul de Is-torie din Curtea de Argeş.

Concert simfonic, sub bagheta dirijoralăa maestrului Valentin Doni








Concert simfonic, sub bagheta dirijoralăa maestrului Valentin DoniCraiova. Solist este violoncelistulAnton Niculescu, de la Filarmo-

nica din Braşov, care va interpre-ta Concertul în Do minor pentruvioloncel şi orchestră, op. 66, deNikolai Miaskovski. Concertulîncepe la ora 19.00 şi mai oferăspre audiţie Uvertura operei „Rus-lan şi Ludmila”, de Mihail Glin-ka, şi Simfonia I în Do minor, op.68, de Johannes Brahms. Preţulbiletului: 15 lei (elevi, studenţi,pensionari – 8 lei).

ªTIRI

ªTIRI

10/ cuvântul libertãþii vineri, 19 aprilie 2013externe

COMENTAR IU

ONU a trimis trupe dupã teribi-lul cutremur de pãmânt din Haiti,pentru a ajuta þara sã facã faþã de-zastrului. Printre trupele instalatede ONU pentru a asigura securita-

tea unei insule în situaþie excepþio-nalã se aflã ºi soldaþi mercenari,originari din Nepal. Ei s-au instalatîntr-o tabãrã lipsitã de instalaþii sa-nitare ºi supraveghere medicalã. O

epidemie devastatoare de holerã s-a dezvoltat, afectând mai mult de100.000 de oameni ºi fãcând7.000 de morþi. Foarte rapid, po-pulaþia a identificat ca sursã a ho-

lerei tabãra nepalezilor, ale cã-ror toalete erau evacuate direct,fãrã decontaminare, în apa unuirâu, folositã pentru consum cas-nic de cãtre populaþie. Haitieniiau început sã protesteze, repro-ºând soldaþilor ONU contami-narea. OMS, Organizaþia Mon-dialã a Sãnãtãþii, care depindede ONU, a realizat o anchetãpãrtinitoare, negând completfaptele ºi contagiunea holerei,care pune în discuþie încãlzireaglobalã ºi schimbãrile climatice.Guvernul haitian a cerut guver-nului francez o anchetã în con-tradictoriu, care a fost realizatãde profesorul Renaoud Piar-roux, director al Laboratoruluide parazitologie ºi micologie de

la spitalul Timone, din Marsilia. S-a demonstrat cã epidemia s-a dez-voltat foarte bine în tabãra nepale-zã. Investigaþiile au fost profunde.Confirmãrile au venit în urma unorstudii realizate inclusiv de oamenide ºtiinþã din SUA ºi Anglia, careºi-au publicat apoi studiile în re-viste. Cu toate acestea, OMS nurecunoaºte responsabilitatea ONU,care a refuzat sã despãgubeascãvictimele. Infracþiunea este gravã.Holera este una dintre cele douãboli despre care se credea cã a fosteradicatã. În Haiti au fost aduºi sutede mercenari din Nepal, fãrã niciun fel de precauþie. Haitienii soli-citã ca ONU sã-ºi recunoascã res-ponsabilitatea ºi sã-i recompense-ze pe localnicii afectaþi, implemen-tând strategii care sã evite pe vii-tor astfel de evenimente. În Haiti,ajutorul internaþional a înrãutãþitsituaþia unei þãri care avea nevoiede altceva.

Haiti: Când ONU ucide ºi nu plãteºteHaiti: Când ONU ucide ºi nu plãteºteHaiti: Când ONU ucide ºi nu plãteºteHaiti: Când ONU ucide ºi nu plãteºteHaiti: Când ONU ucide ºi nu plãteºte

Nimic nu justificã la oraactualã faptul cã Spania segrãbeºte sã îºi reducã, de omanierã drasticã, deficitulpublic, considerã directorulgeneral al Fondului MonetarInternaþional (FMI) ChristineLagarde, într-un interviupublicat în ediþia de ieri acotidianului spaniol „Expansi-on”, preluatã de AFP. „Pentru oþarã precum Spania nu existãmotive obiective pentru a segrãbi sã realizeze o reduceredrasticã a deficitului”, a decla-rat Lagarde, la o zi de lapublicarea previziunilor deprimãvarã ale FMI, ce mizeazãpe un deficit de 6,6% în acestan ºi de 6,9% în anul viitorpentru a patra cea mai impor-tantã economie din zona euro.

Lagarde: Nu existã motive pentrutãieri bugetare drastice în Spania

O explozie s-a produs în noapteade miercuri spre joi la o fabricã deîngrãºãminte din oraºul West, dinTexas. Între 5 ºi 15 persoane aumurit, iar alte aproximativ 160 aufost rãnite, anunþã poliþia. Deflagra-þia a provocat un cutremur cu mag-nitudinea de 2,1, potrivit Institutuluiamerican de geofizicã (USGS). Mag-nitudinea este „în mod substanþialmai micã decât amploarea realã a eve-nimentului”, deoarece magnitudineamãsoarã doar miºcarea teluricã, nuunda aerianã, a explicat USGS pesite-ul sãu de Internet. „A fost deparcã ar fi explodat o bombã nuclea-rã. Un nor mare, sub formã de ciu-percã. Multe persoane au fost rãni-te. Multe persoane nu vor fi aicimâine”, a declarat Tommy Muska,

Explozia de la fabrica din Texas,înregistratã ca seism, a provocatîntre 5 ºi 15 morþi ºi 160 de rãniþiMai mult, Lagarde condiþionea-

zã chiar reluarea creºterii deabsenþa unor noi tãieri înbugetul iberic. „Credem cã arputea exista o creºtere în 2014,cel puþin dacã þara nu va treceprintr-o curã severã de mãsuride austeritate bugetarã”, aapreciat ea. Mai repede decât sãstea cu ochii aþintiþi asupradeficitului public, Spania artrebui sã se concentreze asupracontinuãrii programului sãu dereforme structurale, a explicatdirectorul FMI. „Important estepentru o þarã sã rãmânã fidelãmãsurilor structurale puse înaplicare, mai mult decât sã seconcentreze asupra unuiobiectiv cifrat, specific dereducere a deficitului”, aconchis ea.

primarul oraºului West. Explozia acondus la o scurgere gravã de amo-niac. Un fum toxic a învãluit împre-jurimile. Explozia s-a produs cu pu-þin timp înainte de ora 20.00 (joi,04.00 ora României), a declarat printelefon pentru AFP purtãtorul decuvânt al pompierilor, Don Yeager,precizând cã originea acesteia nu afost stabilitã, dar cã ar putea fi pro-vocatã de amoniac. „Explozia a fostatât de puternicã încât a provocatincendii în clãdirile învecinate”, aadãugat el. Între 75 ºi 100 de locuinþeºi birouri au fost complet distruseîn jurul fabricii, a declarat un oficialdin cadrul serviciilor de urgenþã, re-lateazã ABC News. Autoritãþile auemis un ordin de evacuare pe o razãde 1,6 kilometri în jur.

Stânga ºi dreapta din Italia au convenit,miercuri, sã susþinã candidatura fostului pre-ºedinte al Senatului, Franco Marini, la alege-rile prezidenþiale organizate începând de ieriîn Parlament, o etapã-cheie pentru a ieºi dincriza politicã care dureazã de 50 de zile. Par-tidul Democrat (PD, stânga) ºi Poporul Li-bertãþii (PdL, dreapta) ºi-au anunþat, mier-curi searã, sprijinul pentru Marini, un politi-cian în vârstã de 80 de ani, care a fost preºe-dinte al Senatului, în perioada 2006-2008, ºiface parte din aripa democrat-creºtinã a PD.„Candidatura lui Franco Marini este cea maiîn mãsurã sã realizeze cele mai mari conver-genþe. Este o persoanã transparentã ºi gene-roasã, unul dintre constructorii centrului-stân-ga bazat pe muncã ºi social”, a declarat lide-rul PD, Pier Luigi Bersani, la încheierea ne-gocierilor cu dreapta lui Silvio Berlusconi.„Marini va fi în mãsurã sã asigure o conver-genþã a forþelor de centru-dreapta ºi centru-stânga”, a dat asigurãri el, în timp ce alegeri-le legislative din 24 ºi 25 februarie nu s-ausoldat cu o majoritate clarã în Parlament,unde stânga este majoritarã la Camera Depu-taþilor, iar Senatul este divizat în trei blocuri.Imediat, Silvio Berlusconi a confirmat spriji-nul partidului sãu, Poporul Libertãþii, pentru

candidatura lui Marini. „Credem cã este ceamai bunã soluþie posibilã în acest moment (...)Franco Marini este o persoanã pozitivã ºi se-rioasã, iar pentru noi nu este o înfrângere.Marini nu este de centru-dreapta, dar a de-monstrat întotdeauna cã se aflã deasupra par-tidelor”, a afirmat Berlusconi în timpul uneireuniuni a partidului sãu. Anunþul privind con-sensul dintre PD ºi PdL a stârnit vâlvã în ca-drul stângii. Matteo Renzi,primarul Florenþei ºi rivalullui Bersani la alegerile prima-re din PD, ºi-a exprimat ime-diat dezacordul. „Eu cred cãnumeroase persoane nu vordori sã voteze pentru el”, aspus Renzi. Primul tur alscrutinului prezidenþial aavut loc ieri. Viitorul ºef alstatului italian va fi ales deadunarea „marilor electori”,în numãr de 1.007, formatãdin toþi senatorii, deputaþii ºireprezentanþii celor 20 de re-giuni din Italia. La primeletrei tururi de scrutin suntnecesare douã treimi din vo-turi (672 de voturi). Înce-

pând cu al patrulea tur, este luatã în calculmajoritatea absolutã. Preºedintele Republicii,care are un rol tradiþional onorific, este foar-te important pentru perioada incertã pe careo traverseazã Italia. De mai multe zile, parti-dele s-au angajat în negocieri pentru a-i gãsiun succesor lui Giorgio Napolitano, în vârstãde 87 de ani, al cãrui mandat expirã la jumã-tatea lunii mai.

Italia: Stânga ºi dreapta susþin un candidat comun laalegerile pentru preºedinþia þãrii, care au început ieri

FBI a arestat un bãrbatsuspectat cã ar fi trimisscrisorile cu ricinã

FBI a arestat un bãrbat dinMississippi, suspectat cã ar firesponsabil de trimiterea unorscrisori în care a fost descoperitãricinã, destinate preºedinteluiBarack Obama, unui senator ºiunui alt oficial american, informea-zã USA Today în ediþia electronicã.Paul Kevin Curtis a fost arestat ladomiciliul sãu din Corinth,Mississippi, a declarat FBI. Curtiseste „individul considerat respon-sabil pentru trimiterea celor treiscrisori prin Serviciul Poºtal alStatelor Unite”, a explicat FBI.Ambele scrisori aveau ºtampilãpoºtalã a oraºului Memphis,potrivit autoritãþilor. RapoarteleFBI noteazã cã pe douã scrisoriscria „A vedea un lucru greºit ºi anu-l dezvãlui înseamnã a devenipãrtaº la continuarea acestuilucru” ºi erau semnate „Eu suntKC ºi aprob acest mesaj”, formulãfolositã de candidaþi la alegeri, lasfârºitul reclamelor din campaniaelectoralã.

Merkel: Îmi voi ducemandatul la capãt în cazulîn care voi fi realeasã

Cancelarul german AngelaMerkel a oferit asigurãri cã va ducepânã la capãt un al treilea mandat,în cazul în care va fi realeasã înseptembrie, într-un interviu pentrucotidianul „Bild” publicat în ediþiade ieri. „Vreau sã menþin la puterecoaliþia creºtin-democratã-liberalãºi vreau sã continui sã mã angajez, încalitate de cancelar, pentru þaranoastrã ºi cetãþenii sãi, pe parcursulîntregii legislaturi viitoare”, adeclarat Merkel. Tot „Bild” apublicat, luni, un articol în care seevoca în mod vag ipoteza uneiretrageri la jumãtatea mandatului, în2015, a Angelei Merkel, în baza uneicãrþi a ºefului serviciului politic alpublicaþiei, Nikolaus Blome, lansatãieri. Potrivit lui Blome, cancelarulrepetã deseori cã zece ani este, înopinia sa, durata maximã în care uncancelar poate sta la putere. Aleasãîn 2005, Merkel va atinge aceastãlimitã în 2015.

Directorul FMI, convocatîn faþa Curþii de Justiþiea Franþei

Directorul general al FMI,Christine Lagarde, este convocatãîn faþa Curþii de Justiþie a Republi-cii franceze (CJR), în cadrulanchetei privind soluþionareaprintr-un arbitraj controversat aafacerii Tapie-Credit Lyonnais, aanunþat miercuri seara jurnalulonline Mediapart. Lagarde, fostministru francez al Economiei ºifinanþelor, urmeazã sã fie audiatãîn a doua jumãtate a lunii mai,precizeazã site-ul de ºtiri. Aceastaeste vizatã de o anchetã pentru„complicitate la fals ºi deturnarede fonduri publice”, pentru deciziasa de a recurge la o curte dearbitraj, o instanþã privatã, pentrusoluþionarea unui contencios întrebanca francezã Credit Lyonnais ºiBernard Tapie, patron de presã ºifost ministru, privind cumpãrareacompaniei Adidas. Tribunalularbitral a condamnat, în iulie2008, consorþiul din care fãceaparte banca (CDR) sã-i acordedespãgubiri lui Tapie în valoare de400 de milioane de euro (cu tot cudobânzi). CJR estimeazã cãLagarde s-a implicat „personal”într-un proces cu „numeroaseanomalii ºi nereguli”.

TVR 1

VINERI - 19 aprilie

TVR 2

HBO

PRO TV

ACASÃ

PRO CINEMA

ANTENA 1

B1 TV

PRIMA TV

DIVA UNIVERSAL

NAÞIONAL TV

7,00 Telejurnal;9,00 Legendele palatului:Negustorul Lim Sang-ok;10,20 Ora de business (r);11,00 Din Þara de Foc la Tijuana;11,30 Tribuna partidelor parla-mentare;12,00 Gimnasticã: CampioanteleEuropene,

ii / [email protected] · s-au croit pătimaşe legende ne-muritoare. Este vorba, desigur, de...

Documents

Transcript of ii / [email protected] · s-au croit pătimaşe legende ne-muritoare. Este vorba, desigur, de...