ii - cvlpress.ro filereportaj / 6 Cuvântul Libert[\ii / [email protected] Primul cotidian...

$: ii - cvlpress.ro filereportaj / 6 Cuvântul Libert[\ii / MEDIAFAX@MAIL.CVLPRESS.RO Primul cotidian al Olteniei Anul XXV, Nr. 7905 joi, 19 noiembrie 2015 16 pagini 1 leu$
reportaj / 6

Cuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiWWW.CVLPRESS.RO / [email protected]

Primul

cotidian al

Olteniei Anul XXV, Nr. 7905joi, 19 noiembrie 2015 16 pagini 1 leu

OFF-uri de GABRIELBRATU-MIB

- Cînd doctorul i-a spus lui Popes-cu sã lase þigãrile ºi alcoolul, el i-aspus cã le-a lãsat asistentei.

actualitate / 3

culturã /pag. 9

Cloºca cu puii de aurCloºca cu puii de aurCloºca cu puii de aurCloºca cu puii de aurCloºca cu puii de aur ºi celebrele brãþãri dacice, ºi celebrele brãþãri dacice, ºi celebrele brãþãri dacice, ºi celebrele brãþãri dacice, ºi celebrele brãþãri dacice,Cloºca cu puii de aurCloºca cu puii de aurCloºca cu puii de aurCloºca cu puii de aurCloºca cu puii de aur ºi celebrele brãþãri dacice, ºi celebrele brãþãri dacice, ºi celebrele brãþãri dacice, ºi celebrele brãþãri dacice, ºi celebrele brãþãri dacice,Cloºca cu puii de aurCloºca cu puii de aurCloºca cu puii de aurCloºca cu puii de aurCloºca cu puii de aur ºi celebrele brãþãri dacice, ºi celebrele brãþãri dacice, ºi celebrele brãþãri dacice, ºi celebrele brãþãri dacice, ºi celebrele brãþãri dacice,Cloºca cu puii de aurCloºca cu puii de aurCloºca cu puii de aurCloºca cu puii de aurCloºca cu puii de aur ºi celebrele brãþãri dacice, ºi celebrele brãþãri dacice, ºi celebrele brãþãri dacice, ºi celebrele brãþãri dacice, ºi celebrele brãþãri dacice,Cloºca cu puii de aurCloºca cu puii de aurCloºca cu puii de aurCloºca cu puii de aurCloºca cu puii de aur ºi celebrele brãþãri dacice, ºi celebrele brãþãri dacice, ºi celebrele brãþãri dacice, ºi celebrele brãþãri dacice, ºi celebrele brãþãri dacice,Cloºca cu puii de aurCloºca cu puii de aurCloºca cu puii de aurCloºca cu puii de aurCloºca cu puii de aur ºi celebrele brãþãri dacice, ºi celebrele brãþãri dacice, ºi celebrele brãþãri dacice, ºi celebrele brãþãri dacice, ºi celebrele brãþãri dacice,Cloºca cu puii de aurCloºca cu puii de aurCloºca cu puii de aurCloºca cu puii de aurCloºca cu puii de aur ºi celebrele brãþãri dacice, ºi celebrele brãþãri dacice, ºi celebrele brãþãri dacice, ºi celebrele brãþãri dacice, ºi celebrele brãþãri dacice,Cloºca cu puii de aurCloºca cu puii de aurCloºca cu puii de aurCloºca cu puii de aurCloºca cu puii de aur ºi celebrele brãþãri dacice, ºi celebrele brãþãri dacice, ºi celebrele brãþãri dacice, ºi celebrele brãþãri dacice, ºi celebrele brãþãri dacice,Cloºca cu puii de aurCloºca cu puii de aurCloºca cu puii de aurCloºca cu puii de aurCloºca cu puii de aur ºi celebrele brãþãri dacice, ºi celebrele brãþãri dacice, ºi celebrele brãþãri dacice, ºi celebrele brãþãri dacice, ºi celebrele brãþãri dacice,expuse la Craiovaexpuse la Craiovaexpuse la Craiovaexpuse la Craiovaexpuse la Craiovaexpuse la Craiovaexpuse la Craiovaexpuse la Craiovaexpuse la Craiovaexpuse la Craiovaexpuse la Craiovaexpuse la Craiovaexpuse la Craiovaexpuse la Craiovaexpuse la Craiovaexpuse la Craiovaexpuse la Craiovaexpuse la Craiovaexpuse la Craiovaexpuse la Craiovaexpuse la Craiovaexpuse la Craiovaexpuse la Craiovaexpuse la Craiovaexpuse la Craiovaexpuse la Craiovaexpuse la Craiovaexpuse la Craiovaexpuse la Craiovaexpuse la Craiovaexpuse la Craiovaexpuse la Craiovaexpuse la Craiovaexpuse la Craiovaexpuse la Craiovaexpuse la Craiovaexpuse la Craiovaexpuse la Craiovaexpuse la Craiovaexpuse la Craiovaexpuse la Craiovaexpuse la Craiovaexpuse la Craiovaexpuse la Craiovaexpuse la Craiova

Molenbeek,Molenbeek,Molenbeek,Molenbeek,Molenbeek,nu departe de Bruxelles!nu departe de Bruxelles!nu departe de Bruxelles!nu departe de Bruxelles!nu departe de Bruxelles!

Combaterea terorismului, prin respectarea statului de drept,nu este altceva decât un exerciþiu neliniºtitor. Presa francezã,din ultimele zile, nu omite în comentariile sale, despre atenta-tele de vineri searã de la Paris ºi St. Denis, care au fãcut 129de morþi ºi peste 300 de rãniþi, sã arate cu degetul spre Mo-lenbeek, una din cele 19 comune ale Bruxelles-ului, conside-ratã placa turnantã a jihadismului european.

Cu ºantiere deschise în maimulte locuri,

Bãileºtiul faceBãileºtiul faceBãileºtiul faceBãileºtiul faceBãileºtiul facetrecereatrecereatrecereatrecereatrecerea

la o normalitatela o normalitatela o normalitatela o normalitatela o normalitatea vieþiia vieþiia vieþiia vieþiia vieþii

Amplu proiect expoziþional al Muzeul Naþio-nal de Istorie a României, realizat în colaborarecu 31 de muzee din întreaga þarã, expoziþia „Au-rul ºi argintul antic al României” a ajuns ºi laCraiova, de astãzi putând fi vizitatã de public laSecþia de Istorie-Arheologie a Muzeului Olte-niei (strada „Madona Dudu” nr. 14). Expoziþiapropune o impresionantã incursiune istoricã, ceacoperã o perioadã de peste 6000 de ani.

Cele mai reprezentative tezaure ale Româ-niei, cu obiecte de podoabã, dar nu numai, pecare majoritatea le-am vãzut doar în manuale,albume sau în reportaje televizate, pot fi admi-rate aici în toatã splendoare lor. Este vorba depeste 1.000 de piese arheologice din metale

preþioase de o deosebitã valoare istoricã, este-ticã ºi simbolicã. Dintre aceste însemnate ca-podopere, toate descoperite de-a lungul ulti-melor douã secole pe teritoriul României,amintim celebrul Tezaur de la Pietroasele, cu-noscut publicului sub numele de Cloºca cu puiide aur, expus pentru prima datã la Craiova,precum ºi impresionantele brãþãri dacice dinaur descoperite în Munþii Orãºtiei. Valoareade asigurare a pieselor este de aproape 70 demilioane euro.

Expoziþia-eveniment „Aurul ºi argintul antical României” rãmâne la Craiova pânã la sfârºi-tul lunii ianuarie 2016, putând fi vizitatã zilnic,inclusiv în weekend.

2 / cuvântul libertãþii joi, 19 noiembrie 2015actualitateactualitateactualitateactualitateactualitate

EDITOR:

S.C. ED PRESS COM S.R.L.Redacþia ºi administraþia:

200733 Craiova, str. Nicolãescu Plopºor nr. 22A,TEL/FAX 0251/41.41.41; 41.24.57.

Numãr de înmatriculare la Registrul Comerþului:J16/1410/2005; ISSN 1220-9538

SISTEM DE MANAGEMENT AL CALITÃÞIISR EN ISO 9001:2012

CERTIFICAT NR. 406/C/2012Societate cu capital integral privat.

Cod fiscal: RO 17758027Email: [email protected]

Internet: www.cvlpress.roREDACTOR-ªEF:MIRCEA CANÞÃR

Prim-redactor-ºef adjunct:MAGDA BRATU

Redactor-ºef adjunct:MARGA BULUGEAN

DEPARTAMENTE:Actualitate: Laura Moþîrliche, Radu Iliceanu

Eveniment: Carmen ZuicanEconomie / Politicã: Marga Bulugean

Culturã: Magda BratuSport: Marius Cîrstov, Cosmin Staicu

Fotoreporter: Tibi Bologh

Secretariat: 0251.412.457Publicitate: 0251.412.552Redacþia: 0251.412.613Sub-redacþie Calafat:

Cristian Rudãreanu: [email protected]

Sub-redacþie Bechet:Florina Rãdoi: 0760.678.582

[email protected]

Responsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolului aparþineautorului. De asemenea, în cazul unor agenþii de presã ºipersonalitãþi citate, responsabilitatea juridicã le aparþine.

Ambasadorul SUA,la Bucureºti:Prin respectareadreptuluila libertate religioasãse promoveazãstabilitatea în lume

Ambasadorul SUA, HansKlemm, a spus ieri, dupãîntâlnirea cu PF Daniel, cã prinrespectarea dreptului la libertatereligioasã se promoveazãprosperitatea ºi stabilitatea înlume, precizând cã a stabilit cupatriarhul susþinerea buneiînþelegeri între BOR ºi altebiserici creºtine din SUA.Ambasadorul SUA la Bucureºtia avut, miercuri, o întâlnire cuPF Daniel, la Reºedinþa patriar-halã. Dupã întâlnire, ambasa-dorul a spus cã a fost o onoaresã îl întâlnescã pe PatriarhulRomâniei. “Am avut o întâlnirefoarte frumoasã, în care ne-amîmpãrtãºit unul altuia calitãþileºi punctele de vedere privindRomânia, privind activitãþi dinRomânia. ªi am arãtat Preferi-cirii sale cã una dintre compo-nentele importante, centrale aleactivitãþii externe a SUA esteaceea a promovãrii libertãþiireligioase. Din punctul devedere al Statelor Unite aleAmericii, libertatea religioasãeste unul dintre drepturilefundamentale ale omului”, aspus ambasadorul. HansKlemm a precizat cã prinrespectarea acestui dreptfundamental al omului sepromoveazã atât prosperitatea,cât ºi stabilitatea peste tot înlume. La rândul lui, purtãtorulde cuvânt al Patriarhiei Româ-ne, Vasile Bãnescu, a spus cãnoul ambasador al SUA înRomânia a fãcut miercuri vizitade prezentare, urmând sã aibãloc mai multe întâlniri aleacestuia cu PF Daniel.

BLOG / NOTESBLOG / NOTESBLOG / NOTESGEORGE POPESCU

Sã nu ne amãgim: dincolo de sloganurilepoliticienilor ºi de încercãrile unor întregi co-munitãþi menite a restitui cetãþenilor europenimarja unei siguranþe a vieþii cotidiene în faþaatentatelor islamiste nu diminueazã starea deinsecuritate indusã pe bãtrânul continent într-o proporþie aproape fãrã precedent în istorie.Câþiva istorici ºi gânditori evocau anii negri aiinstaurãrii regimului hitlerist. Unul dintre aceº-tia, controversatul francez Bernard-HenriLévy, cita, într-un articol apãrut imediat dupãatentatele de la Paris, o premoniþie a mareluipoet (unul dintre cei mai creºtini pe care i-amcitit în tinereþe) Paul Claudel regãsitã în „Jur-nalul” acestuia ºi datatã ºa 21 mai 1935: „Dis-cursul lui Hitler? Se crea în centrul Europeiun fel de islamism…”. Profeticã viziune. Cãci,la acea vreme, nici în sânul islamismului realteroarea nu se instalase în forma unei dogma-tici a crimei.

S-a instalat, pe nesimþite, în aproape toatãEuropa ºi dincolo de ea un îngrozitor senti-ment al neputinþei, care stã sã creascã pe odescumpãnire cu gust morbid. Întrebarea cuma fost cu putinþã nu se mai conjugã, în acestezile, la timpul trecut. O confirmã ºi un Raportal Europolului dat publicitãþii chiar acum încare date precise configureazã, fãrã însã ex-plicaþii raþionale, dimensiunea incredibilã a ame-ninþãrii islamist-radicale disipate chiar aici, îninima continentului.

Realitatea crudã indicã prezenþa mai ales înzone periferice ale marilor oraºe din Franþa, dinOlanda, Anglia, Portugalia, Germania ºi Italia,încã din 1910 de când au început sã fie moni-torizate, a unor celule teroriste cu militanþi în-doctrinaþi ideologic ºi antrenaþi militar al cãrornumãr a crescut vertiginos. Un caz semnifica-

Sindromul unei neputinþeSindromul unei neputinþeSindromul unei neputinþeSindromul unei neputinþeSindromul unei neputinþeîn stare de cronicizareîn stare de cronicizareîn stare de cronicizareîn stare de cronicizareîn stare de cronicizaretiv e cel existent chiar în Franþa: de la 179 câþifuseserã încarceraþi în 2010, numãrul fanatici-lor religioºi a ajuns, în patru ani, la aproape 400.Iar numãrul lor e în continuã creºtere. Îngrijo-rarea consistã, potrivit unor rapoarte ale servi-ciilor de informaþii, tocmai în faptul cã, depar-te de a se ispãºi în condiþii de carcerã, au ieºitde-acolo mult mai fanatici decât au intrat. Esteºi explicaþia insolitã pentru proliferarea lor ºi,mai ales, pentru determinarea, oricât de absur-dã, de a se înrola în grupuri ale morþii.

O altã cifrã potenþeazã cazuistica acestei is-torii urâte instalate de-acum chiar printre noi:pânã în 2014 au fost estimaþi între 3 mii ºi 5mii de foreing figheters, cum mai sunt numiþi„luptãtorii strãini, care au pãrãsit Europa pen-tru teatrul de rãzboi din Siria ºi din Irak. ªi,atenþie, mulþi dintre aceºtia au revenit în þãrilede baºtinã, unii chiar în cele în care s-au nãs-cut, au crescut ºi s-au educat, iar numãrul lore în creºtere. Cazurile din aceste zile din Bru-xelles ºi din periferiile Parisului dau o micãmãsurã a unui fenomen de o amploare greude imaginat. ªi de admis în logica convieþuirii„tradiþionale”, cea experimentatã în lungiledecenii de pace dupã coºmarul celui de-al doi-lea Rãzboi Mondial.

În Italia, abia dupã tragedia din Paris, într-olocalitate din apropierea metropolei Milano, aufost în sfârºit arestate 9 persoane implicate într-un scandal pe care televiziunile din Peninsulã îltratase, cu câteva luni în urmã, cu acelaºi otrã-vit gust al senzaþionalului ºi al goanei dupã au-

dienþã. O tânãrã de nici douãzeci de ani se con-vertise la Islam ºi fugise de-acasã, via Turcia,în Siria, de unde a continuat sã-ºi converteas-cã familia ºi cunoscuþii la cauza pe care nu ezi-ta s-o altoiascã pe mitul unicului scop al vieþiipe acest pãmânt. ªi chiar a ºi reuºit: am vãzutcu ceva timp în urmã pe propriul ei tatã la oteleviziune slãvindu-ºi odrasla ºi asigurând cãdeja se considera aproape pregãtit pentru a ourma. La fel se întâmplase cu cealaltã fiicã, maimare, dar ºi cu câteva persoane cunoscute dincercul de intimi. Se ºtia încã de atunci cã lamijloc se afla un jihadist radicale albanez naþio-nalizat în Italia, cu legãturi de sânge cu o altãfamilie albanezã din aceeaºi localitate.

Cum spuneam, abia sâmbãtã, la o sãptãmâ-nã de la atentatele pariziene, autoritãþile italie-ne au purces la reþinerea lor ºi, spre gratuitasurprizã a acestora, s-au descoperit în locuin-þã, documente ºi arme, adrese ºi alte indiciicare indicau chiar o parte din strategia tero-ristã a Statului Islamic. ªi astfel de cazuri nusunt deloc izolate. Dimpotrivã. Într-o secven-þã amatorialã, am urmãrit ieri câteva secundevideo ale unuia dintre atentatorii de la Parispãºind, pe un trotuar, cu un calm inofensiv ºicu o privire „paºnicã”, împrumutatã parcã dingestica unei super-vedete cinematografice.Câteva secunde în care se poate disimula des-tinul unor zeci, sute ori mii de nevinovaþi. ªiatunci cum sã nu te laºi rãpus într-un final deacel periculos, dar greu de evitat, sindrom alunei neputinþe în stare de cronicizare.

În urma deliberãrilor, CurteaConstituþionalã a respins sesizãrilede neconstituþionalitate formulateîn cazul Legii privind votul prin co-respondenþã, de modificare ºi com-pletare a Legii 208/2015 privindalegerea Senatului ºi a CamereiDeputaþilor, precum ºi pentru or-ganizarea ºi funcþionarea Autoritã-þii Electorale Permanente. Deciziaeste definitivã ºi general obligato-rie ºi se comunicã celor douã Ca-mere ale Parlamentului, iar argu-mentaþiile reþinute în motivareasoluþiei vor fi prezentate în cuprin-sul deciziei, care se va publica înMonitorul Oficial. Legea a fostadoptatã în 28 octombrie de Ca-mera Deputaþilor, forul decizional.Pe 19 septembrie, ºi Senatul a ad-optat proiectul de lege.

În 3 noiembrie, ALDE a anun-þat cã grupul sãu parlamentar de laSenat, alãturi de grupul UDMR,senatori de la UNPR ºi PSD, res-pectiv, un senator independent audepus la Curtea Constituþionalã ocontestaþie la legea votului princorespondenþã. Camera Deputaþi-lor a adoptat legea în forma pro-pusã de Comisia de cod electoral,fiind prevãzut ca acest tip de vot

Legea votului prin corespondenþã, declaratãconstituþionalã. Sesizãrile ALDE ºi UDMR, respinse

Curtea Constituþionalã (CC) a decis, ieri, cã Legeavotului prin corespondenþã, adoptatã pe 28 octombrie,este constituþionalã, respingând astfel sesizãrile for-

mulate de ALDE ºi UDMR. Judecãtorii constituþionaliau luat în discuþie douã sesizãri privind Legea votuluiprin corespondenþã, una înaintatã de 30 de senatori ºi

o alta formulatã de 50 de deputaþi.sã fie aplicat doar la alegerile par-lamentare. Proiectul de lege adop-tat de Senat stabilea cã votul princorespondenþã se aplica ºi pentrualegerile prezidenþiale ºi europarla-mentare, dar reprezetanþii PSD aupropus ca acest vot sã fie doarpentru alegerile parlamentare, întimp ce UDMR dorea ca acest tipde vot sã fie valabil doar pentruscrutinul prezidenþial. “Pentru pre-zindenþiale sunt niºte particularitãþiºi mai avem pânã în 2019, este unproiect-pilot, pânã atunci vedem cese întâmplã. Nu este cã nu vremsã facem, dar am considerat cãvrem sã vedem ce se întâmplã întoamna lui 2016, când votul princorespondenþã va fi aplicat la par-lamentare”, a explicat preºedinteleComisiei, Gabriel Vlase (PSD), eli-minarea din proiectul votului princorespondenþã a aplicãrii lui în ale-gerile prezidenþiale ºi europarla-mentare, rãmânând doar pentrualegerile parlamentare.

Comisia de cod electoral a de-cis, la propunerea PSD, ºi elimi-narea din proiect a posibilitãþii în-scrierii online în registrul electoralpentru votul prin corespondenþã,deputatul PNL Mihai Voicu criti-

când eliminarea ºi arãtând cã “în-registrarea online este marele ha-târ, este esenþa proiectului”. Mem-brii comisiei de cod electoral aumai stabilit, tot la propunerea PSD,cã va fi interzisã divulgarea secre-tului votului sub sancþiunea legiipenale ºi cã exercitarea votuluiprin corespodenþã este personalã,iar exercitarea votului prin cores-pondenþã în numele altei persoaneva fi interzisã sub sancþiunea legiipenale.

ALDE considerã cã, prin aceastãmodificare a legislaþiei electorale,“sunt încãlcate principii prevãzuteîn Constituþia României”. “În pri-mul rând caracterul direct al votu-lui. Textul Constituþiei atribuie înmod imperativ votului un caracter

direct, ceea ce înseamnã, în inten-þia constituantului, prezenþa efec-tivã a cetãþeanului în faþa urnelorîn vederea exercitãrii dreptului lavot fãrã intermediul unui procedeuindirect sau al unei persoane inter-puse”, se arãta într-un comunicatde presã al ALDE. “În al doilearând, «votul prin corespondenþã»,aºa cum este prevãzut de cãtre ini-þiatori pentru cetãþenii români do-miciliaþi în afara teritoriului naþio-nal, instituie în drept ºi în fapt unprivilegiu pentru o categorie anumede cetãþeni, ceea ce este explicit in-terzis de Art.16 (1) din Constituþie,care prevede cã «cetãþenii sunt egaliîn faþa legii ºi a autoritãþilor publice,fãrã privilegii ºi fãrã discriminãri»”,preciza sursa citatã.

cuvântul libertãþii / 3joi, 19 noiembrie 2015 actualitateactualitateactualitateactualitateactualitate

Combaterea terorismului, prinrespectarea statului de drept, nueste altceva decât un exerciþiu ne-liniºtitor. Presa francezã, din ulti-mele zile, nu omite în comentariilesale, despre atentatele de vinerisearã de la Paris ºi St. Denis, careau fãcut 129 de morþi ºi peste 300de rãniþi, sã arate cu degetul spreMolenbeek, una din cele 19 comu-ne ale Bruxelles-ului, consideratãplaca turnantã a jihadismului eu-ropean. Localitate industrialã odi-nioarã, sinistratã de crizã, precum-pãnitor populatã cu musulmani,loc de concentrare a unor imigranþiloviþi de ºomaj ºi de mizeria urba-nã, Molenbeekul este dupã toateevidenþele un centru de recrutarepentru islamul radical. Paradoxal,se aflã, nu departe, de sediul Co-misiei Europene. Asasinatele din 13noiembrie de la Paris ºi St. Denis,nu sunt deloc strãine de aceastãfostã localitate muncitoreascã. Dela Molenbeek în Franþa, via Siria,

MIRCEA CANÞÃR

Franþa în faþa violenþelorFranþa în faþa violenþelorFranþa în faþa violenþelorFranþa în faþa violenþelorFranþa în faþa violenþelorbarbare!barbare!barbare!barbare!barbare!

drumul e doar aparent lung ºi înorice discuþie situaþia socialã nupoate fi ocultatã. Fractura gene-ratã de criza economicã ºi inegali-tãþile frapante faciliteazã recruta-rea de ucigaºi de cãtre Statul Isla-mic. Contagiunea, prozelitismulmilitanþilor fanatici, aceastã mala-die numitã apoi integraþionalism,sunt factori autonomi ai contex-tului social actual. Discuþia esteîncurcatã, fiindcã o descindere apoliþiei, zilele trecute, în anumitezone ale Molenbeekului, s-a sol-dat cu zero arestãri. Cu toate aces-tea suspiciunea se reazemã înexemple concrete de nume de te-roriºti, care o vreme au fost legaþide Molenbeek. Hassan el Haski, deorigine marocanã, membru Al-Qaida, a fost unul dintre autoriiprezumaþi ai atentatelor de la Ma-drid din 11 marie 2004, soldate cu192 victime; Mehdi Nemmouche,francez de origine algerianã, dupãun an în Siria, pânã la atentatele

din 24 mai 2014, când a deschisfocul la muzeul evreiesc din Bru-xelles, atac soldat cu 4 morþi;Amedy Coulibaly, teroristul care aluat ostateci la Hyper Cacher la 8-9 ianuarie 2015 a primit arme dela un traficant din Molenbeek. S-au înregistrat 5 morþi; Sid AhmedGhlam, student algerian, asasinulprezumat al unui tânãr, a primitordine de la Abdelhamid Aboud,originar din Molenbeek; AjouelChazzani, marocan de origine, s-aaflat în Thalis, Amsterdam-Paris,preparând un carnagiu, Operaþiu-nea a fost supervizatã de Abdelha-mid Aboud, la 23 august a.c., acumcãutat de anti-terorismul francez.ªi exemplele pot continua. Toatecomentariile din presa francezã,desemnând Belgia, ca bazã a aten-tatelor pariziene, au picat rãu:“Este un pic simplu pentru fran-cezi sã arunce responsabilitateaasupra Belgiei”, a subliniat un ofi-cial al organului de control al servi-

ciului de informaþii belgian, inter-vievat de RTBF. Media belgianãa evocat un derapaj al polemicii.Neîndoielnic toate acþiunile poli-þiei belgiene sunt încadrate în tex-tul de lege. Cu toate acestea, de-mantelarea reþelelor, reperarea ji-hadiºtilor urmãriþi, este anevoioa-sã ºi... benevolã. Mai mult, sespune cã Molenbeekul a primitimami fanatici, fiind finanþaþi dinafarã, de monarhiile din Golf. Pa-risul mai reproºeazã Bruxelles-ului cã poliþia belgianã cunoºteamembrii atentatelor din capitalaFranþei, dar nu a întreprins ni-mic, pe motivul cã “nu constitu-iau o posibilã ameninþare”. Co-mitetul R, un organ de controlcare supravegheazã serviciile, înnumele Parlamentului ºi Guver-nului a deschis o anchetã. O dez-batere parlamentarã a avut locluni, 11 noiembrie, ºi premierulCharles Michel, care a beneficiatde o atitudine consensualã a opo-

Molenbeek,Molenbeek,Molenbeek,Molenbeek,Molenbeek,nu departe de Bruxelles!nu departe de Bruxelles!nu departe de Bruxelles!nu departe de Bruxelles!nu departe de Bruxelles!

ziþiei, a anunþat trecerea la nivelul3 de alertã (pe o scarã pânã la 4)ºi mobilizarea suplimentarã a 300de militari pentru supraveghereagãrilor, aeropoartelor ºi clãdiriloroficiale. Când termenii folosiþi depreºedintele Francois Hollande, îndiscursul din Parlamentul reunit înCongresul de la Versailles, eraucategorici, atestând cã “Franþaeste în rãzboi. Actele comisevineri seara la Paris ºi lângãStade de France, sunt acte derãzboi. Fapte ale unei armatejihadiste cu care ne luptãm,pentru cã Franþa este o þarã alibertãþii ºi patria drepturiloromului”, iar premierul ManuelValls avanseazã aceeaºi certitudi-ne “da, suntem în rãzboi”, preamulte nu mai sunt de spus. ªi îna-inte de a lupta, pe alte teatre, dinOrientul mijlociu, lucrurile ar tre-bui rezolvate, la modul cel maiclar cu putinþã, în spaþiul UniuniiEuropene.

Complexul Energetic Oltenia esteprincipalul furnizor de apã caldã careeste necesarã pentru prepararea gi-gacaloriei pentru încãlzirea blocuri-lor din Craiova. Cum el asigurã ceamai mare parte a materiei prime, areºi cea mai mare creanþã de recupe-rat de la Termo. Din datoria totalãde 373 milioane de lei (80 milioanede euro), 299 milioane de lei (70 mi-lioane de euro) trebuie sã fie plãtitecãtre CEO, Direcþiei Generale a Fi-nanþelor Publice Craiova -circa 60 de milioane de lei,Companiei de Apã Oltenia -17 milioane de lei ºi Primã-riei Craiova - 9 milioane delei). Pe lista creditorilor semai gãsesc CEZ, GdF Suez,Salubritate Craiova ºi alte so-cietãþi mai mici. Având de re-cuperat aceastã sumã uria-ºã, CEO a cerut, la începu-tul acestui an, insolvenþa SCTermo Craiova.

SC Termisaºteaptã pe margine

Numai cã instanþa a respins pla-nul de reorganizare cu care a venitadministratorul judiciar, SC SiomaxSRL din Târgu Jiu, ºi a dispus, tot-odatã, începerea procedurii fali-mentului ºi dizolvarea societãþii.Primãria Craiova a înfiinþat rapid onouã societate, SC Termis, care nua mai apucat sã-ºi intre în pâine

Primarul Craiovei: „Sã nu iritãm foarte tare Complexul Energetic”

Factura la întreþinere arde cu scânteiFactura la întreþinere arde cu scânteiFactura la întreþinere arde cu scânteiFactura la întreþinere arde cu scânteiFactura la întreþinere arde cu scânteiPrimarul Craiovei îi îndeamnã pe locatari sã-

ºi plãteascã, în aceastã iarnã, facturile la în-treþinere pentru a nu irita ºi mai mult Com-plexul Energetic, care este principalul furnizoral Termoficãrii, dar ºi cel mai creditor. Deoare-ce dosarul falimentului nu a primit deocamda-

tã un verdict final din partea instanþei, autori-tãþile locale se tem cã acumularea de datorii dela populaþie, care s-ar putea întâmpla în acesteluni friguroase, ar determina CEO sã se rupãcu totul de Craiova, ceea ce ar fi, în opinia mu-nicipalitãþii, o catastrofã.

pentru cã instanþa superioarã, Cur-tea de Apel Craiova, a suspendatfalimentul ºi dizolvarea SC TermoCraiova SRL. „Termoficarea esteîn continuare în procedurã de in-solvenþã. Noi avem procesul pe rolpentru hotãrâre definitivã ºi irevo-cabilã sã vedem dacã se pronunþãfalimentul sau nu. Indiferent ce seva întâmpla la acea hotãrâre, noisuntem pregãtiþi pentru cã avem ºivarianta de rezervã, dupã cum foar-

te bine ºtiþi”, a rãspuns primarulOlguþa Vasilescu întrebatã fiind înlegãturã cu soarta SC Termo.

Autoritãþile insistãla plata facturilor

Edilul-ºef al Craiovei insistã catoþi locatarii care au contracte cuSC Termo pentru apã caldã ºi cãl-

durã sã-ºi plãteascã facturile la zipentru a nu tensiona ºi mai mult si-tuaþia cu principalul furnizor. „Euinsist la craioveni sã-ºi plãteascãfacturile la agentul termic, exact aºacum fac ºi cu gazele, curentul elec-tric ºi cu alte firme care nu sunt destat. Cu certitudine, toþi trebuie sã-ºi plãteascã facturile la întreþinere.Susþin ºi acum nu este cazul sã iri-tãm foarte tare Complexul Energe-tic pentru cã dacã ei vãd cã nu se

mai încaseazã facturile ºinu mai pot sã-ºi recupe-reze pagubele, s-ar puteasã cearã chiar ei falimen-tul ºi sã nu mai vrea sãsemneze un contract cunoua societate. Ceea cear fi catastrofal pentruCraiova”, a precizat pri-marul. Se pune problemaca, dacã se pronunþã fa-limentul Termo ºi esteactivatã noua societate dedistribuþie, SC TermisCraiova va avea nevoiede un nou contract de

furnizare a apei calde cu CEO.

Primãria se opune creºteriipreþului la gigacalorie

Dacã falimentul este, deocamda-tã, suspendat de cãtre instanþã, SCTermo întâmpinã o altã dificultate.De aceastã datã este vorba de o pro-blemã legatã de preþul agentului ter-

mic. În planul de reorganizare, ad-ministratorul judiciar Siomex SRLTârgu-Jiu a prevãzut o creºtere atarifului gigacaloriei livrate popou-laþiei, mãsurã cu care autoritãþilelocale nu sunt de acord. „Am fostinformatã cã administratorul judi-ciar doreºte sã majoreze preþul gi-gacaloriei, dar vreau sã vã aducaminte, cã poate aþi uitat: Craiovaeste singurul oraº din România carea scãzut costul la gigacalorie în 2012ºi de atunci nu a mai crescut. Nuavem nici un fel de motiv sã ne do-rim o creºtere a costului la gigaca-lorie”, a mai spus Olguþa Vasilescu.

Consilierii municipaliau ultima decizie

Potrivit primarului, hotãrârea dea majora tariful la agentul termiclivrat populaþiei aparþine CLM Cra-iova. Cu alte cuvinte, administra-torul judiciar poate sã avansezeaceastã propunere, iar municipali-

tatea sã întocmeascã proiectul dehotãrâre în acest sens, dar consi-lierii municipali sã nu fie de acordºi sã ofere un vot negativ. „Deo-camdatã nu luãm în calcul aceastãvariantã, nici mãcar nu avem în ve-dere aceastã variantã”, a respinscu totul ideea primarul Craiovei.Furnizarea de energie termicã a în-ceput de la sfârºitul lunii octom-brie ºi ar urma sã se opreascã lasfârºitul lunii martie când se înche-ie, oficial, sezonul rece. Pentru lunanoiembrie ºi cele câteva zile din oc-tombrie, locatarii sunt taxaþi ca ºiiarna trecutã, preþul gigacaloriei fi-ind acelaºi: 220,5 lei pentru popu-laþie. De menþionat faptul cã acesttarif de facturare a rãmas neschim-bat din anul 2012. În cursul uneiierni cu temperaturi medii, se apre-ciazã cã se consumã 350.000 degigacalorii pentru încãlzirea popu-laþiei din Craiova.

LAURA MOÞÎRLICHE

4 / cuvântul libertãþii joi, 19 noiembrie 2015evenimentevenimentevenimentevenimenteveniment

În cursul zilei de marþi, poli-þiºtii rutieri doljeni au acþionatpe sectoarele de drum cu riscaccidentogen ridicat din judeþpentru prevenirea ºi combate-rea evenimentelor rutiere cau-zate de viteza excesivã sau nea-daptatã la condiþiile de drumprecum ºi de neacordarea deprioritate de trecere pietonilorangajaþi regulamentar în traver-sarea strãzii. Totodatã, poliþiº-tii rutieri au acþionat pentrucombaterea indiciplinei pietoni-lor ºi conºtientizãrii acestora cuprivire la riscurile la care seexpun atunci când încalcã re-gulile privind circulaþia pe dru-murile publice. “În cadrul ac-þiunii, oameni legii au consta-tat 81 de abateri de naturã con-travenþionalã, pentru sancþio-

Poliþiºtii doljeni de la Rutierã au organizat,marþi, o razie pe drumurile din judeþ, în urma

cãreia au aplicat amenzi de peste 11.000 lei ºi aureþinut 19 permise de conducere. Pe parcursulactivitãþilor, oamenii legii au depistat un ºofer

oltean care gonea cu 195 km/h pe DN 6, în apro-pierea comunei Leu, acesta fiind amendat ºi lãsat

fãrã permis pentru urmãtoarele trei luni.

narea cãrora au aplicat amenziîn valoare de peste 11 000 lei.De asemenea, poliþiºtii rutieri aureþinut în vederea suspendãriidreptului de a conduce 19 per-mise de conducere”, ne-a decla-rat purtãtorul de cuvânt al IPJDolj, subcomisar Alin Apostol.

Unul dintre cei rãmaºi fãrãpermisul de conducere pe par-cursul raziei a fost Ionel D., de40 de ani, din Caracal, depistatîn timp ce conducea un autotu-rism Volkswagen pe D.N. 6, înafara localitãþii Leu, cu vitezade 195 km/h, pe un sector dedrum unde viteza era limitatã la70 km/h. Conducãtorul auto afost sancþionat contravenþionalcu amendã în valoare de 945lei, luându-se ºi mãsura com-plementarã de suspendare a

exercitãrii dreptului de a con-duce autovehicule pentru o pe-rioada de 90 de zile.

Tot în cadrul acþiunii, poli-þiºtii au depistat-o ºi pe RalucaI., de 25 de ani, din Craiova,în timp ce conducea un autotu-

rism Fiat pe strada GeorgeEnescu, din Craiova ºi nu aacordat prioritate de trecere pie-tonilor angajaþi regulamentar întraversarea strãzii. Craiovean-ca a fost sancþionatã contra-venþional cu amendã în sumã

de 420 lei, luându-se faþã de eaºi mãsura complementarã desuspendare a exercitarii dreptu-lui de a conduce autovehiculepentru o perioada de 30 de zile,dupã cum au mai precizat re-prezentanþii IPJ Dolj.

Paginã realizatã de CARMEN ZUICAN

Reamintim cã, potrivit repre-zentanþilor Parchetului de pe lân-gã Tribunalul Dolj, craioveancaEmilia Moraru, instructor auto,a fost denunþatã, în luna martiea.c., de o elevã a sa, care le-adeclarat anchetatorilor cã îi ce-ruse 100 de euro la finalul cur-sului pentru a interveni pe lângãpoliþiºtii examinatori din cadrulServiciului Public Comunitar Re-gim Permise de Conducere ºiÎnmatriculare a Vehiculelor(SPCRPCÎV) Dolj în vedereapromovãrii examenului practic deobþinere a permisului auto. Pe 12martie a fost depus denunþul laParchet, iar pe 13 martie denun-þãtoarea i-a dat banii instructoa-rei, aceasta schimbându-i imediatla o casã de schimb valutar„pentru a nu rãmâne amprente”.Anchetatorii au continuat cerce-tãrile, stabilind cã femeia a pro-cedat la fel cu mai mulþi elevi,astfel cã, pe 30 aprilie au luat ho-tãrârea sã o aresteze. A fost pre-zentatã Tribunalului Dolj, instan-

Judecãtorii Tribunalului Dolj au pronunþat,ieri, sentinþa în dosarul în care instructoareaauto Emilia Moraru a fost trimisã în judecatãpentru patru infracþiuni de trafic de influenþã.Procurorii Parchetului de pe lângã TribunalulDolj au trimis-o în judecatã în iunie pe femeie,dupã ce au stabilit cã cererea bani de la eleviisãi susþinând cã va „aranja” examenul practicde obþinere a permisului auto. Femeia a recu-

noscut comiterea faptelor, a cerut sã fie jude-catã în procedura simplificatã ºi a fost condam-natã la 2 ani ºi 8 luni închisoare cu suspendarepe durata unui termen de încercare de 4 ani ºi90 de zile de muncã în folosul comunitãþii. Înplus, s-au confiscat de la ea 400 de euro ºi va fiobligatã sã achite 1.300 de lei cheltuieli judi-ciare. Sentinþa nu este definitivã, putând fi ata-catã cu apel la Curtea de Apel Craiova.

þã care a admis propunerea ºi aemis pe numele femeii mandat dearestare preventivã pe o perioa-dã de 30 de zile, fiind introdusãîn arestul IPJ Dolj. Pe 26 maia.c., procurorii au cerut prelun-girea arestãrii preventive a feme-ii, Tribunalul Dolj a admis propu-nerea, însã Emilia Moraru a con-testat hotãrârea. Curtea de ApelCraiova i-a dat câºtig de cauzã,fiind plasatã sub control judiciar.Procurorii Parchetului de pe lân-gã Tribunalul Dolj au finalizat cer-cetãrile în cauzã ºi au întocmit re-chizitoriul prin care Emilia Mora-ru a fost trimisã în judecatã pen-tru patru infracþiuni de trafic deinfluenþã. Dosarul a fost înregis-trat la Tribunalul Dolj pe 12 iuniea.c. Judecãtorii au menþinut-o pefemeie sub control judiciar, dosa-rul a fost analizat în procedura decamerã preliminarã, iar judecãto-rii au decis cã probele adminis-trate ºi actele de urmãrire penalãefectuate îndeplinesc condiþiilelegale, fiind demarat procesul.

A recunoscutcomiterea faptelor

Femeia a recunoscut comite-rea faptelor în faþa judecãtorilorºi a cerut sã beneficieze de pre-vederile codului de procedurã pe-nalã vizând reducerea cu o trei-me a limitelor de pedeapsã. In-stanþa a admis cererea femeii,astfel cã ieri a ºi fost soluþionatdosarul. Judecãtorii au condam-nat-o pe Emilia Moraru la 2 ani ºi8 luni închisoare cu suspendarepe durata unui termen de încer-care de 4 ani pentru cele patruinfracþiuni, dispunând, în plus, caaceasta sã execute 90 de zile demuncã în folosul comunitãþii:„Condamnã pe inculpata Mora-ru Emilia la câte 1 an ºi 4 luniînchisoare pentru fiecare dintrecele 4 infracþiuni sãvârºite. Apli-cã inculpatei pedeapsa cea maigrea la care se adaugã sporul deo treime din totalul celorlaltepedepse, rezultând pedeapsa de2 ani ºi 8 luni închisoare. Dis-

pune suspendarea executãrii pe-depsei sub supraveghere pe du-rata termenului de supravegherede 4 ani. Obligã inculpata ca peparcursul termenului de suprave-ghere sã presteze muncã neremu-neratã în folosul comunitãþii peo perioadã de 90 zile la Bibliote-ca Judeþeanã Dolj sau laD.G.A.S.P.C Dolj. Scade din du-rata pedepsei închisorii perioada

detenþiei preventive de la 29 apri-lie 2015 la 28 mai 2015 ºi menþi-ne mãsura preventivã a controlu-lui judiciar dispusã în cauzã faþãde inculpatã. Confiscã de la in-culpatã suma de 400 EURO.Obligã inculpata la 1300 lei chel-tuieli judiciare statului. Cu apel,Pronunþatã în ºedinþã publicã, azi18 noiembrie 2015”, se aratã însentinþa Tribunalului Dolj.

A dat „peste cap” radarulA dat „peste cap” radarulA dat „peste cap” radarulA dat „peste cap” radarulA dat „peste cap” radarulpoliþiºtilor cu... 195 km/hpoliþiºtilor cu... 195 km/hpoliþiºtilor cu... 195 km/hpoliþiºtilor cu... 195 km/hpoliþiºtilor cu... 195 km/hA dat „peste cap” radarulA dat „peste cap” radarulA dat „peste cap” radarulA dat „peste cap” radarulA dat „peste cap” radarulpoliþiºtilor cu... 195 km/hpoliþiºtilor cu... 195 km/hpoliþiºtilor cu... 195 km/hpoliþiºtilor cu... 195 km/hpoliþiºtilor cu... 195 km/hA dat „peste cap” radarulA dat „peste cap” radarulA dat „peste cap” radarulA dat „peste cap” radarulA dat „peste cap” radarulpoliþiºtilor cu... 195 km/hpoliþiºtilor cu... 195 km/hpoliþiºtilor cu... 195 km/hpoliþiºtilor cu... 195 km/hpoliþiºtilor cu... 195 km/hA dat „peste cap” radarulA dat „peste cap” radarulA dat „peste cap” radarulA dat „peste cap” radarulA dat „peste cap” radarulpoliþiºtilor cu... 195 km/hpoliþiºtilor cu... 195 km/hpoliþiºtilor cu... 195 km/hpoliþiºtilor cu... 195 km/hpoliþiºtilor cu... 195 km/hA dat „peste cap” radarulA dat „peste cap” radarulA dat „peste cap” radarulA dat „peste cap” radarulA dat „peste cap” radarulpoliþiºtilor cu... 195 km/hpoliþiºtilor cu... 195 km/hpoliþiºtilor cu... 195 km/hpoliþiºtilor cu... 195 km/hpoliþiºtilor cu... 195 km/hA dat „peste cap” radarulA dat „peste cap” radarulA dat „peste cap” radarulA dat „peste cap” radarulA dat „peste cap” radarulpoliþiºtilor cu... 195 km/hpoliþiºtilor cu... 195 km/hpoliþiºtilor cu... 195 km/hpoliþiºtilor cu... 195 km/hpoliþiºtilor cu... 195 km/hA dat „peste cap” radarulA dat „peste cap” radarulA dat „peste cap” radarulA dat „peste cap” radarulA dat „peste cap” radarulpoliþiºtilor cu... 195 km/hpoliþiºtilor cu... 195 km/hpoliþiºtilor cu... 195 km/hpoliþiºtilor cu... 195 km/hpoliþiºtilor cu... 195 km/hA dat „peste cap” radarulA dat „peste cap” radarulA dat „peste cap” radarulA dat „peste cap” radarulA dat „peste cap” radarulpoliþiºtilor cu... 195 km/hpoliþiºtilor cu... 195 km/hpoliþiºtilor cu... 195 km/hpoliþiºtilor cu... 195 km/hpoliþiºtilor cu... 195 km/hA dat „peste cap” radarulA dat „peste cap” radarulA dat „peste cap” radarulA dat „peste cap” radarulA dat „peste cap” radarulpoliþiºtilor cu... 195 km/hpoliþiºtilor cu... 195 km/hpoliþiºtilor cu... 195 km/hpoliþiºtilor cu... 195 km/hpoliþiºtilor cu... 195 km/hA dat „peste cap” radarulA dat „peste cap” radarulA dat „peste cap” radarulA dat „peste cap” radarulA dat „peste cap” radarulpoliþiºtilor cu... 195 km/hpoliþiºtilor cu... 195 km/hpoliþiºtilor cu... 195 km/hpoliþiºtilor cu... 195 km/hpoliþiºtilor cu... 195 km/hA dat „peste cap” radarulA dat „peste cap” radarulA dat „peste cap” radarulA dat „peste cap” radarulA dat „peste cap” radarulpoliþiºtilor cu... 195 km/hpoliþiºtilor cu... 195 km/hpoliþiºtilor cu... 195 km/hpoliþiºtilor cu... 195 km/hpoliþiºtilor cu... 195 km/hA dat „peste cap” radarulA dat „peste cap” radarulA dat „peste cap” radarulA dat „peste cap” radarulA dat „peste cap” radarulpoliþiºtilor cu... 195 km/hpoliþiºtilor cu... 195 km/hpoliþiºtilor cu... 195 km/hpoliþiºtilor cu... 195 km/hpoliþiºtilor cu... 195 km/hA dat „peste cap” radarulA dat „peste cap” radarulA dat „peste cap” radarulA dat „peste cap” radarulA dat „peste cap” radarulpoliþiºtilor cu... 195 km/hpoliþiºtilor cu... 195 km/hpoliþiºtilor cu... 195 km/hpoliþiºtilor cu... 195 km/hpoliþiºtilor cu... 195 km/hA dat „peste cap” radarulA dat „peste cap” radarulA dat „peste cap” radarulA dat „peste cap” radarulA dat „peste cap” radarulpoliþiºtilor cu... 195 km/hpoliþiºtilor cu... 195 km/hpoliþiºtilor cu... 195 km/hpoliþiºtilor cu... 195 km/hpoliþiºtilor cu... 195 km/hA dat „peste cap” radarulA dat „peste cap” radarulA dat „peste cap” radarulA dat „peste cap” radarulA dat „peste cap” radarulpoliþiºtilor cu... 195 km/hpoliþiºtilor cu... 195 km/hpoliþiºtilor cu... 195 km/hpoliþiºtilor cu... 195 km/hpoliþiºtilor cu... 195 km/hA dat „peste cap” radarulA dat „peste cap” radarulA dat „peste cap” radarulA dat „peste cap” radarulA dat „peste cap” radarulpoliþiºtilor cu... 195 km/hpoliþiºtilor cu... 195 km/hpoliþiºtilor cu... 195 km/hpoliþiºtilor cu... 195 km/hpoliþiºtilor cu... 195 km/hA dat „peste cap” radarulA dat „peste cap” radarulA dat „peste cap” radarulA dat „peste cap” radarulA dat „peste cap” radarulpoliþiºtilor cu... 195 km/hpoliþiºtilor cu... 195 km/hpoliþiºtilor cu... 195 km/hpoliþiºtilor cu... 195 km/hpoliþiºtilor cu... 195 km/h

Închisoare cu suspendare pentru instructoareaauto acuzatã de trafic de influenþã









joi, 19 noiembrie 2015 cuvântul libertãþii / 5socialsocialsocialsocialsocial

Rezistenþa la antibiotice, cau-zatã de uz impropriu sau abuz,dezactiveazã unul dintre cele maiimportante câºtiguri ale mediciniimoderne. Sãnãtatea ºi viaþa a mi-lioane de pacienþi depind de efi-cienþa antimicrobienelor (în prin-cipal antibiotice). Noi mecanismeale rezistenþei la medicamenteleantimicrobiene (RAM) se dezvol-tã zilnic, selectând bacterii sau ciu-perci rezistente pentru care nu maiexistã remedii, cu toate antibiogra-mele încercate.

Conform ultimelor statistici,România ocupa în 2013 o poziþiedefavorabilã în privinþa RAM laprincipalele tulpini rezistente (Kleb-siella, Stafiloccocus, Escherichia)ºi de asemenea în privinþa recentmonitorizatei RAM la Acinetobac-terii. Corelat cu acestea, Româniase caracteriza prin consumuri maride antibacteriene în ambulator(asistenþa primarã, ce rãspunde de

Rezistenþa laRezistenþa laRezistenþa laRezistenþa laRezistenþa laantibiotice, o problemãantibiotice, o problemãantibiotice, o problemãantibiotice, o problemãantibiotice, o problemãde sãnãtate publicãde sãnãtate publicãde sãnãtate publicãde sãnãtate publicãde sãnãtate publicã

Specialiºtii avertizeazã cã rezistenþa la antibiotice a devenit o problemã de sãnãtate publi-cã în România, în contextul în care multe persoane le folosesc fãrã sã consulte medicul.Peste 600 de mii de români iau antibiotic, cei mai mulþi dupã ureche, iar acest consumiresponsabil a dus la apariþia unor bacterii, mult mai rezistente, aproape imposibil de tratat.

90% din consumul total) – înrãu-tãþire semnificativã faþã de 2012.În aceste condiþii, este evidentãnevoia menþinerii ºi sporirii nivelu-lui de informare ºi conºtientizare apopulaþiei ºi a personalului medi-cal în privinþa abuzului de antibio-tice. Combaterea automedicaþiei cuantibiotice procurate în afara pre-scripþiei medicale reprezintã o obli-gaþie de conºtiinþã a farmaciºtilor.

Risc mai ridicat de deceseÎn ultimii ani, medicii au obser-

vat o creºtere a numãrului de in-fecþii produse de bacterii foarterezistente la antibiotice. Autoadmi-nistrarea de antibiotice fãrã reþetã,atunci când nu sunt necesare, esteîncã unul dintre motivele pentrucare bacteriile capãtã rezistenþã laaceste medicamente. În România,ca de altfel în toate þãrile din Euro-pa, farmaciile nu pot elibera anti-biotice fãrã prescripþie medicalã,

mãsurã luatã de fo-rurile europene toc-mai pentru a stopaadministrarea abuzi-vã a acestor medicamente ºi apa-riþia rezistenþei. Se ºtie cã pacienþiiafectaþi de RAM sunt expuºi unuirisc crescut de agravare ºi deces,în condiþiile unui consum crescutde resurse medicale.

Rezistenþa la antibiotice (RA)priveºte astãzi unele infecþii co-mune (afectând, de exemplu, trac-tul urinar, plãmânul ºi sângele) întoate regiunile lumii. Un procentmare de infecþii intraspitaliceºtisunt cauzate de bacterii extrem derezistente, precum Staphylococ-cus aureus meticilino-resistent(MRSA) sau bacteriile Gram-ne-gative multirezistente.

Cod roºu de rezistenþãla antibiotice

În acest context, medicii aver-

tizeazã cã este foarte importantãadministrarea prudentã a anitibio-ticelor pentru a le menþine eficien-þa ºi a încetini rãspândirea bacte-riilor rezistente.

Conform unui Eurobarometrurecent, România înregistreazã faþãde media UE 27 o frecvenþã maimare a administrãrii de antibiotice,o proporþie mai mare a direcþionã-rii greºite cãtre gripã ºi rãcealã,nivele mai mici de cunoºtinþe pri-vind antibioticele sau de informareprimitã în privinþa medicaþiei cuantibiotice improprii. Deºi infor-marea venitã dinspre campaniile deconºtientizare în privinþa anitibio-ticelor pare a fi în regres în 2013faþã de 2009, rezultatele poartã osugestie de progres în privinþa ati-tudinii corectate a publicului faþã

de antibiotice. Românii consumãsemnificativ mai multe antibiotice– 47% faþã 35% media UE-, dintrecare semnificativ mai multe fãrãreþetã -18% faþã de 3% UE. Ro-mânii apar mai puþin informaþi de-spre antibiotice, drept care le utili-zeazã semnificativ mai frecventcontra rãcelii ºi gripei, deºi în ulti-mii ani procentul celor care facaceastã greaºealã a scãzut.

Din cauza creºterii rezistenþei laantibiotice, infecþiile considerate înprezent minore riscã sã facã victi-me din nou în cazul în care nu suntluate mãsuri la nivel global ºi înmod urgent pentru a lupta împo-triva rezistenþei la antibiotice, aver-tizeazã Organizaþia Mondialã a Sã-nãtãþii.

RADU ILICEANU

Toate cele trei premii au fostluate de tinere jurnaliste din Mol-dova. Concursul a fost realizat cusprijinul Departamentului Politici

„Viitorul presei de limba românã în comunitãþile„Viitorul presei de limba românã în comunitãþile„Viitorul presei de limba românã în comunitãþile„Viitorul presei de limba românã în comunitãþile„Viitorul presei de limba românã în comunitãþileistorice din jurul graniþelor României”istorice din jurul graniþelor României”istorice din jurul graniþelor României”istorice din jurul graniþelor României”istorice din jurul graniþelor României”

Biblioteca Judeþeanã „Alexandru ºi Aris-tia Aman” din Craiova, împreunã cu portalulde ºtiri „Jurnal Românesc”, organizeazã,mâine, un eveniment dedicat presei româ-neºti din comunitãþile istorice aflate în jurul

graniþelor României. Totodatã, va avea locºi festivitatea de premiere a câºtigãtorilorconcursului jurnalistic destinat tinerilor dincomunitãþile istorice româneºti: RepublicaMoldova ºi Serbia.

pentru Relaþii cu Românii de Pre-tutindeni din cadrul MAE.

În cadrul evenimentului va fiprezentat ºi istoricul portalului, darºi o dezbatere cu tema „Viitorul

presei de limba românã în comu-nitãþile istorice din jurul graniþelorRomâniei”. La eveniment vor luacuvântul numeroºi jurnaliºti, for-matori de opinie, cadre universi-tare, oameni de culturã, reprezen-tanþi ai mediului studenþesc, auto-ritãþi locale ºi factori decizionali dinDepartamentul Politici pentru Re-laþia cu Românii de Pretutindeni.

Premiul mare, în valoare de1.500 RON, va fi ridicat de Anas-tasia Cucuruz, cu reportajul textºi video „Cetãþenia României, undrept care costã scump”, acumu-lând media de 9.8. Locul secundîn acest clasament a fost ocupatde Maria Cojocaru, cu editorialul„Toarnã Gheorghe, toarnã!”, cumedia de 8,8, obþinând premiul în

valoare de 1.000 RON. Cel de-altreilea loc a fost ocupat de AnaBujor, care a obþinut nota 8,5, par-ticipând cu lucrarea „Sclavi aiumbrelor în joc; Un joc ce nu areloc în jurul celor 28”.

Comisia de Evaluare a fost con-stituitã din editorialiºti experimentaþiºi profesori universitari din Craiova.

MARGA BULUGEAN

Ieri, s-a lansat Proiectul educaþional „Identifica-rea ºi promovarea copiilor cu aptitudini înalte”, rea-lizat, în parteneriat, de cãtre Centrul Judeþean deResurse ºi Asistenþã Educaþionalã Dolj, Inspectora-tul ªcolar Judeþean Dolj ºi Centrul Judeþean de Ex-celenþã Dolj. Discuþiile premergãtoare au durat maimult timp, practic, ieri, semnându-se documentelede colaborare între instituþii. „Acest proiect se adre-seazã elevilor din clasa a IV-a din 20 de localitãþirurale ale judeþului, pentru a-i putea încuraja pe co-piii (supra)dotaþi sã paticipe la concursuri ºcolare.Este necesarã ºi identificarea abilitãþilor acestora ºi,dupã aceasta, realizarea unor programe conformcãrora cadrele didactice pot lucra ºi identifica meto-dele de promovare ale copiilor cu posibilitãþi mari,peste medie, cu precãdere a celor care provin dinfamilii cu venituri modeste. Am gãsit un sprijin realîn Inspectoratul ªcolar Judeþean Dolj ºi în Centrul

O ºansã în plus pentru copiii din mediul ruralJudeþean de Excelenþã, cele douã instituþii acordân-du-ne tot concursul”, a declarat prof.dr. MarinelaDumitrescu, director al CJRAE ºi coordonator alproiectului. La rândul sãu, prof.dr. Luminiþa Po-pescu, director al Centrului Judeþean de ExcelenþãDolj, a precizat: „Ne dorim sã gãsim ºi alþi copii cuaptitudini, indiferent de disciplinã, care pot face par-te din Centrul de Excelenþã. Suntem convinºi cã, ºiîn mediul rural, sunt elevi cu capacitãþi nepuse învaloare, poate ºi din cauzã cã familiile nu au o starematerialã foarte bunã. De fapt, acesta este scopulnostru – sã promovãm valorile. Vor participa, în ca-drul programului, la cursuri de pregãtire, astfel în-cît, în toamna viitoare, când va avea loc o nouã se-lecþie, sã se prezinte cu ºanse egale cu ale elevilordin oraºe. S-a ales clasa a IV-a deoarece este sfârºi-tul unui ciclu de învãþãmânt ºi debutul altuia”.

CRISTI PÃTRU

6 / cuvântul libertãþii joi, 19 noiembrie 2015reportajreportajreportajreportajreportaj

Dacã vorbim despre Bãileºti, tre-buie sã facem o incursiune lungãîn timp, fiind descoperite doveziarheologice încã din perioada ani-lor 680-1025. Denumirea, conformizvoarelor istorice, ar veni de la cio-banul Bãilã, cel care, împreunã cufamilia ºi ajutoarele sale, a fãcut po-pas de iernare în aceste locuri. Pri-ma atestare documentarã apare, pe4 ianuarie 1536, în timpul Domnieilui Radu Paisie, prin care se amin-teºte cã aºezarea exista din timpullui Mircea cel Bãtrân. Anii au trecutºi Bãileºtiul este menþionat, la 1718,pe harta lui Anton Maria del Chia-ro, întocmitã dupã un act asemã-nãtor semnat de cãtre StolniculConstantin Cantacuzino. Prima va-trã a satului a fost la „Þurþani”, în„Valea lui Trãilã”, iar, la 1828, estemutatã pe actualul loc, pe moºia,de atunci, a Prinþului Gheorgheªtirbei, cel care a trasat, personal,aliniamentul, în mare parte pãstratºi în zilele noastre. În acele momen-te, Prinþul avea ºi o anticipare, însensul în care aºezarea va deveniun oraº frumos. S-a trecut prinRãzboiul de Independenþã, s-aumarcat zilele Rãscoalei din 1907, s-a luptat în Primul Rãzboi Mondial,evenimente în care bãileºtenii auplãtit cu sânge, ºi, în 1921, pe 3Mai, prin Decret Regal, s-a adeve-rit prevestirea Prinþului, Bãileºtiuldevenind oraº (la momentul deatunci, fiind cea mai mare comunãdin România Mare), iar, pe 4 iulie2001, ºi-a desãvârºit dezvoltarea,fiind numit municipiu.

O Primãrie care þine contde istorie ºi priveºte cãtre viitor

În prezent, municipiul Bãileºtiîncearcã sã iasã la luminã ºi sã ducãmai departe faima istoricã. Ca unarc peste timp, inclusiv administraþialocalã va avea un sediu nou, într-oclãdire veche, de patrimoniu, rea-bilitatã, iar în cel actual se va reali-za polul de atracþie istoricã a aºezã-rii. „În imobilul de acum, care aaparþinut Prinþului ªtirbei, vom face

Cu ºantiere deschise în mai multe locuri,Paginã realizatã de CRISTI PÃTRU ºi VALENTIN CEAUªESCU

La Bãileºti, istoria, una încãrcatã, mergeînainte ºi aratã semne cã, poate trece pestetoate vicisitudinile acestei perioade. Oame-nii sunt liniºtiþi ºi gospodari, îºi vãd de trea-bã ºi au încredere cã, într-un viitor cât maiapropiat, vor putea spune cu mândrie cã suntcetãþeni europeni, deoarece strategia de dez-voltare, pânã în 2020, promite multe. Popu-laþia este mai puþin numeroasã, în prezentfiind cca. 18.000 de oameni, dar în pas cu

þara. Marele Amza Pellea spunea, în urmãcu peste 35 de ani, cã „noi, la Bãileºti, sun-tem acolo unde se aflã ºi România. Avem20.000 de locuitori ( în anii 1980 – n.r.), þaraare 20 de milioane. Olteanul meu se bate cu1.000 din alte pãrþi”. Nimic mai adevãrat, iarcele din prezent îi dau dreptate nemuritoru-lui „Nea Mãrin”: bãileºtenii, chiar dacã suntmai puþini, comparativ cu alte vremuri, suntîn stare sã „se batã” cu toþi.

o Casã memorialã, vom muta ºiMuzeul „Câmpiei Bãileºtiului”, iar,la subsol, vom înfiinþa „Crama Zai-bãrului”, marcã de vin înregistratãla OSIM din 2008. Va fi o lucrarecare sã promoveze brandul turistical localitãþii. Primãria se va mutaîntr-o clãdire care este în plin pro-ces de reabilitare, pãstrându-se ar-

hitectura iniþialã, acolo, cu zeci deani în urmã luând fiinþã primul li-ceu din oraº. Am dorit sã arãtãm ºideschiderea cãtre modernitate, ast-fel cã s-a construit ºi un corp nou.Vor fi birouri spaþioase, cetãþenii vorgãsi tot confortul, iar, ca un plus,la subsol, va fi amenajatã o canti-nã, unde pe lângã angajaþii Primã-riei, vor putea servi masa, gratuit,ºi elevii care obþin rezultate foartebune la învãþãturã. Aºa considerãmcã putem duce istoria mai depar-te”, a declarat Costel Pistriþu, pri-marul municipiului Bãileºti.

În vremuri bune,peste 14.000 de angajaþi,acum doar 19.000 de locuitori

Capitalismul, aºa cum l-am în-þeles noi, nu a putut decât sã laserãni adânci ºi, încã, nevindecate, înstructura socialã a Bãileºtiului. Dacãpânã în 1989 lucrau, aici, aproxi-mativ 14.500 de oameni, „la Celule

erau 4.500, la IMB alte 3.000, laTufon peste 3.000, la ISCIP încã3.000, la IAS circa 2.000, la FNCalte 1.000 de persoane”, dupã spu-sele primarului, astãzi „avem 3.000de angajaþi în sectorul public dinBãileºti ºi circa 1.000 de angajaþi încel privat”, a încheiat acesta.

O simplã privire peste gardul ma-rilor producãtori de altãdatã ne con-firmã realitatea crudã. La CeluleBãileºti, exporturile sunt doar amin-tiri în prag de radiere, la ISCIP ºiIMB sunt firme de confecþii. Inten-þiile edilului pentru a creºte masa sa-larialã a municipiului Bãileºti nu suntde neglijat. „Am încercat o strate-gie de atragere a forþei de muncã,aici, pentru subcontractorii FordCraiova. Însã, întrucât nu au ajunsla o producþie de 100.000 de uni-tãþi, necesarul de forþã de muncãnu a mai avut justificare”, ne-a pre-cizat Costel Pistriþu.

Strategie de dezvoltarepentru 2014-2020

De profesie jurist, bine pregãtitteoretic, dar ºi practic, graþie ºimuncii la cel de-al doilea mandatca primar, Costel Pistriþu luptã cuo perseverenþã, pe care nu o gãsimaºa uºor la alþi edili, pentru a-ºi re-aliza propria strategie de dezvoltarea Bãileºtiului. Am crezut, iniþial, cã

documentaþia de rigoare, este ro-dul unei echipe de specialiºti din do-meniu, angajaþi ai primãriei Bãileºtisau ai unor firme de consultanþã.Ne-am înºelat, spune primarul.Strategia de dezvoltare pentru in-tervalul 2014-2020 este rodul a zileºi nopþi de eforturi ale primaruluiPistriþu. De la primul obiectiv alstrategiei, înþelegem cã edilul are oviziune cuprinzãtoare asupra Bãileº-tiului ºi cã încearcã, în pofida tutu-ror piedicilor, fie legislative, fieumane sã ducã la bun sfârºit capi-tolele de dezvoltare a municipiului.

Înfiinþarea complexului agroin-dustrial „Agro Danubius”, care sãincludã o bursã a cerealelor, o piaþãde gross ºi un parc industrial re-prezintã temelia strategiei în bazacãreia se pot dezvolta bãileºtenii.Construirea unei centrale fotovol-taice ce poate asigura independen-þa iluminatului public, întocmireaCadastrului General al municipiuluiBãileºti, care sã reglementeze maiexact circuitul civil al imobilelor dinzonã ºi construirea centurii ocoli-toare est-vest sunt câteva dintre ob-iectivele de suflet al primarului Cos-tel Pistriþu.

ªantiere deschisepe mai multe fronturi

Dar, urmaºii lui nea Mãrin suntnu doar oameni cu vorba iute ºibogatã, ei ºtiu sã-ºi suflece mâ-necile, când e nevoie. Pentru lo-catarii blocurilor din Bãileºti, pri-marul a dispus asfaltarea aleilor ºipermiterea construirii de punctepentru depozitarea lemnelor pen-tru încãlzire. „Sunt aproximativ1.700 de familii, care locuiesc labloc ºi cea mai mare parte dintreacestea au construit sobe. Le-amfãcut alei ºi se pot grupa pentrua-ºi depozita lemnele de iarnã”, a

precizat primarul.Strãzile „Lt.Becherescu”, „Amza

Pellea” ºi „Meseriaºii” sunt în plinãprefacere. Zeci de angajaþi ai fir-melor de construcþii lucreazã la foccontinuu profitând ºi de vremeafavorabilã. „Mai avem stratul deuzurã sã-l aplicãm, ºi strãzile prin-se în actualul proiect cu finanþareeuropeanã sunt reabilitate complet.Vreau sã mulþumesc bãileºtenilor cãau înþeles, cã un lucru bun trebuieîntreþinut ºi ne poate face cinste,nouã, tuturor, un municipiu curat,cu alei ºi strãzi refãcute”, a menþi-onat edilul, arãtându-se cum local-nicii plantau flori ºi nivelau pãmân-tul din zona aleilor pietonale.

De ceva ani încoace, drumuriledin Bãileºti au trecut prin refaceriprofunde, începând cu cele de laperiferia municipiului. Un lucru ne-obiºnuit pentru un primar, care arfi dorit „sã-ºi securizeze” voturileîn zone mai bine locuite. Nu e ca-zul lui Pistriþu. Pe strãzile nou-fã-cute, îndeosebi cele din partea deest a Bãileºtiului, se joacã zecile decopii, indiferent de etnie.

În fiecare an, o excursiegratuitã pentru olimpici

Cã are o aplecare fireascã spreprietenul tãcut, care este cartea, odovedeºte primarul Pistriþu prin im-plicarea în sprijinul elevilor cu celemai bune rezultate la concursuri. „În-cepând cu anul 2009, duc, cu spri-jinul Consiliului Local, elevii olim-pici din Bãileºti într-o excursie, gra-tuit, timp de 7 zile. Iar, pe profeso-rii, care au girat rezultatele excepþi-onale ale acestora, îi scutim de pla-ta impozitelor ºi taxelor”, ne-a des-tãinuit primarul Bãileºtiului. Cuaproape 3.000 de locuitori plecaþipeste hotare sã-ºi facã un rost, cudouã licee ºi ºase ºcoli gimnaziale,unde elevii, unii mai impertinenþi,învinºi de decandenþa, ce li se ser-veºte încontinuu, dar alþii perfor-manþi, ce ºtiu cã doar cartea rãmâ-ne temelia unui viitor mai bun, Bãi-leºtiul se circumscrie aceleaºi sce-nete tragi-comicã naþionalã, pe careo privim din ce în ce mai debuso-laþi. Cu toate acestea, „douã fete dinBalasan, sat aparþinãtor Bãileºtiuluiºi beneficiare de ajutor social dincauza condiþiile materiale precare aureuºit sã intre la Medicinã”, punc-teazã cu sclipire olteneascã dobân-ditã primarul Pistriþu.

Bãileºtiul face trecerea la o normalitate a vieþiiBãileºtiul face trecerea la o normalitate a vieþiiBãileºtiul face trecerea la o normalitate a vieþiiBãileºtiul face trecerea la o normalitate a vieþiiBãileºtiul face trecerea la o normalitate a vieþiiBãileºtiul face trecerea la o normalitate a vieþiiBãileºtiul face trecerea la o normalitate a vieþiiBãileºtiul face trecerea la o normalitate a vieþiiBãileºtiul face trecerea la o normalitate a vieþiiBãileºtiul face trecerea la o normalitate a vieþiiBãileºtiul face trecerea la o normalitate a vieþiiBãileºtiul face trecerea la o normalitate a vieþiiBãileºtiul face trecerea la o normalitate a vieþiiBãileºtiul face trecerea la o normalitate a vieþiiBãileºtiul face trecerea la o normalitate a vieþiiBãileºtiul face trecerea la o normalitate a vieþiiBãileºtiul face trecerea la o normalitate a vieþiiBãileºtiul face trecerea la o normalitate a vieþiiBãileºtiul face trecerea la o normalitate a vieþiiBãileºtiul face trecerea la o normalitate a vieþiiBãileºtiul face trecerea la o normalitate a vieþiiBãileºtiul face trecerea la o normalitate a vieþiiBãileºtiul face trecerea la o normalitate a vieþiiBãileºtiul face trecerea la o normalitate a vieþiiBãileºtiul face trecerea la o normalitate a vieþiiBãileºtiul face trecerea la o normalitate a vieþiiBãileºtiul face trecerea la o normalitate a vieþiiBãileºtiul face trecerea la o normalitate a vieþiiBãileºtiul face trecerea la o normalitate a vieþiiBãileºtiul face trecerea la o normalitate a vieþiiBãileºtiul face trecerea la o normalitate a vieþiiBãileºtiul face trecerea la o normalitate a vieþiiBãileºtiul face trecerea la o normalitate a vieþiiBãileºtiul face trecerea la o normalitate a vieþiiBãileºtiul face trecerea la o normalitate a vieþiiBãileºtiul face trecerea la o normalitate a vieþiiBãileºtiul face trecerea la o normalitate a vieþiiBãileºtiul face trecerea la o normalitate a vieþiiBãileºtiul face trecerea la o normalitate a vieþiiBãileºtiul face trecerea la o normalitate a vieþiiBãileºtiul face trecerea la o normalitate a vieþiiBãileºtiul face trecerea la o normalitate a vieþiiBãileºtiul face trecerea la o normalitate a vieþiiBãileºtiul face trecerea la o normalitate a vieþiiBãileºtiul face trecerea la o normalitate a vieþii

cuvântul libertãþii / 7joi, 19 noiembrie 2015 actualitateactualitateactualitateactualitateactualitate

Conform documentului intitu-lat „Cadrul Diplomatic pentruaplanarea conflictului israeliano-palestinian, paºii de urmat pen-tru crearea unui orizont diploma-tic ºi generarea unui impuls pozi-tiv pentru atingerea unui acord”,punctele cheie în atingerea aces-tui deziderat constau în: „Imple-mentarea soluþiei cu cele douã sta-te, Israel ºi Palestina, egale, crea-te de-a lungul frontierelor din ’67,ca singurã soluþie realistã ºi via-bilã, cu menþiunea existenþei înambele state a unei minoritãþi pa-lestiniene ºi israeliene”; „Începe-rea cât mai rapidã a negocierilorºi crearea unui impuls pozitiv ºide duratã, ca o precondiþie esen-þialã în atingerea unui acord”;„Promovarea securitãþii izvorâtedin pace ºi nu din violenþã”; „Cre-area unui stat palestinian durabil,puternic care va colabora cu Is-raelul în domeniul economic ºiuniversitar ca o condiþie pentrubunãstarea Israelului” ºi nu în ul-timul rând, „Implicarea tuturor

Eurodeputatul PSD Victor Boºtina-ru, vicepreºedintele Grupului S&D dinParlamentul European pentru politicãexternã, a prezidat sãptãmâna trecutã,la Bruxelles, o reuniune în care, Yehiel

Hilik Bar, vicepreºedintele Parlamen-tului israelian (Knesset) ºi SecretarulGeneral al Partidului Laburist din Is-rael, a prezentat un plan de pace pen-tru conflictul israeliano-palestinian.

actorilor regionali relevanþi în totacest proces”.

„Paceava rezulta doardin cooperare”

Eurodeputatul Victor Boºtina-ru a salutat prezenþa lui Hilik Barîn Parlamentul European, unde,Socialiºtii Europeni, dar ºi majo-ritatea eurodeputaþilor sunt susþi-nãtori ai pãci, cu iniþiative pentruprocesul de pace din Orientul Mij-lociu. „Asemenea vicepreºedinte-lui Knesset-ului, cred cã soluþiacelor douã state egale, Israel ºi Pa-lestina, care vor exista unul lângãcelalalt, este singura cale de ur-mat. Am planificat acest eveni-ment cu mult timp în urmã, îna-inte de escaladarea bruscã a vio-lenþelor, dar am încredere cã, petermen lung, acest demers va ajutala aplanarea conflictelor. Pacea varezulta doar din cooperare, sto-parea aºezãmintelor ilegale ºi în-ceperea unor noi negocieri. Efor-turi reale ar trebui sã se facã pe

ambele pãrþi ºi vom începe cu unprim pas foarte important: îmbu-nãtãþirea vieþii ºi securitãþii cetã-þenilor israelieni ºi palestinieni.”

„Yitzhak Rabin -Un om al valorilorpãcii ºi toleranþei”Victor Boºtinaru, vicepreºe-

dintele Grupului S&D pentru po-liticã externã, a mai amintit în ca-drul dezbaterii ºi de comemora-rea a 20 de ani de la moartea luiYitzhak Rabin. „Un om al valori-lor pãcii ºi toleranþei, sprijinit ºiîndrãgit de israelieni, a fost unsoldat si un lider remarcabil carei-a convins pe cetãþenii sãi cã pa-cea este singura cale de urmat.Îmi exprim încrederea cã o maremajoritate a cetãþenilor israelienivor astãzi aceastã pace ºi vor res-pinge politica premierului Neta-niahu, care se axeazã doar pe fri-cã ºi urã, în dauna speranþei ºiînþelegerii”, a mai spus deputatuleuropean.

MARGA BULUGEAN

Agenþia pentru Finanþarea InvestiþiilorRurale anunþã actualizarea valorii disponibi-le rãmase pentru depunerea proiectelor deinvestiþii prin intermediul Submãsurii 7.2„Investiþii în crearea ºi modernizarea infras-tructurii de bazã la scarã micã” din cadrulProgramului Naþional de Dezvoltare Ruralã(PNDR) 2014 - 2020. Astfel, pentru com-ponenta „Infrastructurã rutierã de intereslocal” aferentã Submãsurii 7.2, atât zonamontanã cât ºi restul teritoriului, începândcu data de 19.11.2015, ora 09:00 ºi încheindcu data de 20.11.2015, ora 23:59, se va co-rela valoarea fondurilor disponibile cu va-loarea totalã aferentã cererilor de finanþareexistente în acest moment în cadrul siste-

mului informatic ºi care aupunctajul sub pragul lunar decalitate de 60 puncte.

S-a impus luarea acestei mã-suri reparatorii, deoarece înce-pând cu data de 30.10.2015,ora 17:43, pentru „restul terito-riului”, ºi, începând cu data de31.10.2015, ora 02:07, pentru„zona montanã”, nu a mai fostposibilã încãrcarea on-line a pro-iectelor din cauza lipsei disponi-bilului în sistemul informatic.Aceastã mãsurã reparatorie seadreseazã exclusiv potenþialilorbeneficiari care s-au aflat în im-posibilitatea depunerii cererilorde finanþare în data de 30, res-

pectiv 31 octombrie. Aºadar, este obligatoriuca documentele anexate cererii de finanþaresã aibã datele de înregistrare de pânã la31.10.2015. Foarte important de reþinut cãproiectele care au documente care depãºescaceastã datã, vor fi declarate neeligibile. Tot-odatã proiectele cu punctajul de minim 60puncte vor fi incluse în procesul de evaluareaferent lunii octombrie.

Reamimtim tuturor celor interesaþi cã se-siunea de primire a proiectelor pentru sM7.2 a fost deschisã pe 24 septembrie 2015ºi are ca termen limitã de depunere data de18 decembrie 2015, ora 16:00.

VALENTIN CEAUªESCU

AFIR actualizeazã disponibilulrãmas pentru depunerea

proiectelor de infrastructurã rutierã

















„Cadrul Diplomatic pentru aplanarea conflictului„Cadrul Diplomatic pentru aplanarea conflictului„Cadrul Diplomatic pentru aplanarea conflictului„Cadrul Diplomatic pentru aplanarea conflictului„Cadrul Diplomatic pentru aplanarea conflictuluiisraeliano-palestinian”, prezentat la Bruxellesisraeliano-palestinian”, prezentat la Bruxellesisraeliano-palestinian”, prezentat la Bruxellesisraeliano-palestinian”, prezentat la Bruxellesisraeliano-palestinian”, prezentat la Bruxelles

















joi, 19 noiembrie 2015culturãculturãculturãculturãculturã8 / cuvântul libertãþii

Este pentru prima datã când publicul craio-vean are posibilitatea de a vedea, reunite într-un singur loc, cele mai importante capodopereale orfevrãriei pre- ºi protoistorice sau de epo-cã anticã din colecþiile muzeale din þarã. Pânã înprezent, în afarã de instituþia organizatoare –Muzeul Naþional de Istorie a României –, expo-ziþia a mai fost gãzduitã de muzeele din Timi-ºoara, Oradea, Satu Mare, Sibiu, Cluj Napoca,Târgu Mureº, Alba Iulia, Sfântu Gheorghe ºiBuzãu, adunând peste 85.000 de vizitatori.

„În 20 de ani de carierã, ca muzeograf,este poate cel mai important eveniment…”

„În 20 de ani de carierã, ca muzeograf, estepoate cel mai important eveniment…”, a mãrtu-risit, ieri, la vernisajul expoziþiei, dr. Florin Ridi-che, managerul Muzeului Olteniei – instituþiecare contribuie la proiectul „Aurul ºi argintulantic al României” cu 89 de piese din aur ºiargint. Dintre acestea: tezaurul de la Vârtop,compus din 45 de monede ºi numeroase alteobiecte de podoabã, dar ºi piese din aur de laRomula (un medalion ºi un inel), precum ºi alteartefacte (coliere, pandantive, brãþãri, inele),descoperite în siturile arheologice din Dolj (Mo-þãþei, Drãnic, Daneþi, Maglavit, Fântânele),Mehedinþi ºi Olt. Printre cele mai impresionan-te piese se numãrã ºi un disc metalic, parte aunui scut datat la sfârºitul Epocii Bronzului ºiînceputul Epocii Fierului.

„Într-adevãr, s-a muncit foarte mult la aceastãexpoziþie. Doi ani a durat numai întocmirea docu-mentaþiei! Greul organizãrii a fost dus însã deMuzeul Naþional de Istorie a României, pentrucã nu e aºa uºor sã aduni laolaltã 31 de muzee cutot ce au mai valoros în propriul patrimoniu. Îifelicit pentru acest proiect expoziþional, pentrufaptul cã reuºesc sã aducã aproape de public –nu numai de cel din Craiova ºi Oltenia, ci ºi de celdin toatã þara – aceste nestemate ale antichitãþiiRomâniei”, a declarat dr. Florin Ridiche.

Amplu proiect expoziþional al Muzeului Naþio-nal de Istorie a României, realizat în colaborarecu 31 de muzee din întreaga þarã, „Aurul ºi argin-tul antic al României” a ajuns ºi la Craiova, deastãzi expoziþia putând fi vizitatã de public la Secþiade Istorie-Arheologie a Muzeului Olteniei (stra-da „Madona Dudu” nr. 14). Expoziþia propune oimpresionantã incursiune istoricã, ce acoperã operioadã de peste 6000 de ani.

Cele mai reprezentative tezaure ale României,cu obiecte de podoabã, dar nu numai, pe care ma-joritatea le-am vãzut doar în manuale, albume sauîn reportaje televizate, pot fi admirate aici în toatãsplendoarea lor. Este vorba de peste 1.000 de piese

Paginã realizatã de MAGDA BRATU

arheologice din metale preþioase de o deosebitãvaloare istoricã, esteticã ºi simbolicã. Dintre aces-te însemnate capodopere, toate descoperite de-alungul ultimelor douã secole pe teritoriul Româ-niei, amintim celebrul Tezaur de la Pietroasele,cunoscut publicului sub numele de Cloºca cu puiide aur, expus pentru prima datã la Craiova, pre-cum ºi impresionantele brãþãri dacice din aur des-coperite în Munþii Orãºtiei. Valoarea de asigurarea pieselor este de aproape 70 de milioane euro.

Expoziþia-eveniment „Aurul ºi argintul an-tic al României” rãmâne la Craiova pânã lasfârºitul lunii ianuarie 2016, putând fi vizita-tã zilnic, inclusiv în weekend.

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Dr. Rodica Oanþã-Marghitu, ºef secþie Cabinet Numismatic ºi Tezaur Istoricdin cadrul MNIR: «Am încercat sã trecem peste spectacularul metalului preþios ºi sãcãutãm tot felul de istorii care se ascund în spatele obiectelor. Nu este o istorie ceeace dvs. veþi vedea în aceastã expoziþie, sunt mai multe istorii laolaltã. Noi am încercat– prin punerea în scenã, prin atenþia pentru detaliul semnificativ, prin materialelecare însoþesc obiectele, explicaþii ºi imagini, prin catalogul foarte voluminos, plianteºi vederi – sã oferim cât mai multe fire. Practic, depinde ºi de dvs. cât de multesensuri veþi descoperi. Piesele acestea din metale preþioase pot fi privite, uneledintre ele, pentru frumuseþea lor, pentru priceperea cu care au fost realizate, pentruidee. Ne putem gândi la cei care le-au fãurit, la cei care le-au purtat, la toþi cei care le-au admirat ºi le-au înþeles sensurile, pentru cã sunt ºi piese pline de semnificaþii».

Dr. Ernest Oberlander-Târ-noveanu, director general alMNIR: «O asemenea expoziþienu se poate face decât o datãîntr-o generaþie. Consideraþi-vãºi dumneavoastrã niºte persoa-ne pline de ºansã, aºa cum neconsiderãm ºi noi, sã aveþi laCraiova lucruri pe care le-aþi vã-zut numai în cãrþile de la ºcoalãsau în filme documentare».

Tezaurul de la Pietroasa (Pietroasele, judeþulBuzãu), cunoscut ºi sub numele popular de Cloº-ca cu puii de aur, a fost descoperit în martie-aprilie 1837 de doi þãrani, în timp ce luau piatrã depe dealul Istriþa (750 m). Din tezaurul compusiniþial din 22 de piese, autoritãþile au putut recu-pera doar 12, în greutate totalã de aproape 19 kg.Dintre acestea, cinci sunt lucrate doar din aur:un platou mare (lanx), o canã (oenochoe), o pa-terã cu decor în relief ºi o statuetã în centru, uncolan cu inscripþie ºi un colan simplu. Celelalteºapte piese sunt împodobite ºi cu pietre preþioa-se: un colan, patru fibule ºi douã vase poligona-le (unul octogonal ºi altul dodecagonal). Aspec-tul de astãzi al pieselor este rezultatul mai multordistrugeri ºi restaurãri.

Directorul general al Muzeului Naþional deIstorie a României, dr. Ernest Oberlander-Târ-noveanu, apreciazã cã brãþãrile dacice sunt ceamai importantã descoperire dupã tezaurul de laPietroasele. „Îndrãznesc sã spun cã, dupã te-zaurul de la Pietroasele, este cea mai importan-tã descoperire fãcutã pe teritoriul României”, aspus acesta despre brãþãrile dacice din aur des-coperite la Sarmisegetusa Regia ºi care au fostscoase ilegal din þarã. Dintre ele, au fost recu-perate pânã în prezent 13, însã se crede cã nu-mãrul lor se ridicã la 24.

Directorul general alMNIR: „Aceastã

expoziþie nu este una nicisimplã, ci nici ieftinã”La efortul concretizãrii

acestui proiect s-a referit dr.Ernest Oberlander-Târno-veanu, director general alMuzeului Naþional de Isto-rie a României (MNIR): «Nueste uºor sã pui 31 de muzeedin România „sã tragã cãru-þa” în aceeaºi direcþie! Fãrãsã fiu considerat lipsit de mo-destie, este o sarcinã care îþimãnâncã foarte mult timp,foarte mulþi nervi ºi probabilîþi scurteazã ºi viaþa cu câþi-va ani! De asemenea, nu esteuºor sã faci un proiect caresã fie neobiºnuit. Aceastãexpoziþie a fost pregãtitã dela început sã nu fie prezentãnumai la Bucureºti sau înstrãinãtate, ci a fost conce-putã sã cãlãtoreascã prinþarã. Însã aceastã acþiune trebuie sã fie organi-zatã ca o operaþiune militarã – ºi aici vreau sãmulþumesc ºi altor participanþi la proiect carenu se vãd întotdeauna: Jandarmeria, Poliþia,Serviciul Român de Informaþii, Inspectoratulpentru Situaþii de Urgenþã. Mai mult, aceastãexpoziþie nu este una nici simplã, ci nici ieftinã.MNIR, prin banii pe care îi primeºte de la Mi-nisterul Culturii, a investit în plata asigurãrii,care este o sumã consistentã, în vitrinele spe-ciale care au fost realizate ºi în transport. În aºafel încât sã putem permite muzeelor locale, carenu au întotdeauna asemenea resurse pe carenoi, din fericire, le-am avut, sã se bucure ºi elede un asemenea eveniment».

Dr. Ernest Oberlander-Târno-veanu a mai subliniat cã proiectulexpoziþional este „rodul unei muncide echipã”, care a lucrat câþiva anica sã îl pregãteascã ºi care depuneeforturi în continuare, cu fiecarevernisaj în þarã. „În cazul Craiovei,am venit aici nu numai pentru cãMuzeul Olteniei este ºi el unul din-tre contributorii expoziþiei, ci esteun loc unde se poate face o aseme-nea expoziþie. Din pãcate, sunt mul-te muzee în þarã care nu îndeplinesco serie întreagã de standarde mini-male”, a adãugat directorul general

al MNIR. Acesta a mai afirmat cã in-stituþia bucureºteanã are o politicãºi, totodatã, o datorie – „aceea de aface ca patrimoniul sã fie accesibiltuturor cetãþenilor þãrii”.

Cât mai mulþi craioveni,de toate vârstele, aºteptaþisã viziteze Muzeul OltenieiApreciatã de iniþiatorii proiectu-

lui a fost nu numai instituþia-gazdãcu toate condiþiile pe care le oferã, ciºi primirea fãcutã: „Este a zecea des-chide a expoziþiei în þarã ºi nicãierinu am avut autoritãþile locale în plenºi atât de angajate de partea noas-trã, ceea ce apreciez extrem de mult,

atât ca specialist, cât ºi ca simplu cetãþean”, adeclarat directorul general al MNIR. La verni-sajul de la Craiova s-au aflat reprezentanþii în-tregii administraþii, precum ºi ÎPS Teofan, arhi-episcopul Craiovei ºi mitropolitul Olteniei.

„Se împlinesc 100 de ani de existenþã a Mu-zeului Olteniei – este unul din evenimentelepentru care am hotãrât ca aceastã expoziþie sãpoposeascã ºi la Craiova. Al doilea motiv estesã ne aducem în continuare contribuþia la ceeace înseamnã Craiova – Capitalã Europeanã aCulturii 2021. Cele aproape 8 milioane de euroinvestiþi în acest muzeu sunt cu adevãrat puºiîn valoare de acest eveniment unic”, a decla-rat Ion Prioteasa, preºedintele Consiliului Ju-deþean Dolj. Invitaþia domniei sale, ca ºi a pri-marului Lia Olguþa Vasilescu, a fost ca un nu-mãr cât mai mare de craioveni, dar ºi de per-soane din celelalte judeþe ale Olteniei, sã vizi-teze aceastã expoziþie-eveniment. „Este ului-toare! Îi invit pe toþi sã vinã sã o viziteze. Nuºtiu dacã vor mai avea prilejul sã vadã toateaceste exponate la un loc, într-un muzeu. Suntpiese care ne reprezintã pe noi, ca þarã”, a afir-mat Lia Olguþa Vasilescu.

Pe de altã parte, prefectul judeþului Dolj,Nicolae Sorin Rãducan, i-a asigurat pe orga-nizatori de întreg sprijinul în promovare: „Înacest sens, o sã ne adresãm primarilor din ju-deþul nostru, dar o sã facem un apel ºi cãtreconducerea Inspectoratului ªcolar JudeþeanDolj ºi a Universitãþilor din Craiova, pentru cao mare parte din cei 90.000 de elevi ºi 20.000de studenþi sã vinã la Muzeul Olteniei pe toa-tã perioada cât piesele din aur ºi argint vor fiexpuse aici”.

***Expoziþia „Aurul ºi Argintul Antic al Ro-

mâniei” va fi deschisã publicului la sediul Sec-þiei de Istorie-Arheologie a Muzeului OltenieiCraiova, din strada Madona Dudu nr. 14, pânãla data de 31 ianuarie 2016, putând fi vizitatãzilnic, de luni pânã duminicã (cu excepþia sãr-bãtorilor legale, respectiv 25-27 decembrie 2015ºi 1-3 ianuarie 2016), între orele 9.00 ºi 17.00.Preþurile biletelor sunt cele practicate în modobiºnuit de muzeul craiovean: 5 lei pentru adulþiºi 2,5 lei pentru elevi, studenþi, pensionari.

Cloºca cu puii de aurCloºca cu puii de aurCloºca cu puii de aurCloºca cu puii de aurCloºca cu puii de aur ºi celebrele brãþãri dacice, ºi celebrele brãþãri dacice, ºi celebrele brãþãri dacice, ºi celebrele brãþãri dacice, ºi celebrele brãþãri dacice,expuse la Craiovaexpuse la Craiovaexpuse la Craiovaexpuse la Craiovaexpuse la CraiovaCloºca cu puii de aurCloºca cu puii de aurCloºca cu puii de aurCloºca cu puii de aurCloºca cu puii de aur ºi celebrele brãþãri dacice, ºi celebrele brãþãri dacice, ºi celebrele brãþãri dacice, ºi celebrele brãþãri dacice, ºi celebrele brãþãri dacice,expuse la Craiovaexpuse la Craiovaexpuse la Craiovaexpuse la Craiovaexpuse la CraiovaCloºca cu puii de aurCloºca cu puii de aurCloºca cu puii de aurCloºca cu puii de aurCloºca cu puii de aur ºi celebrele brãþãri dacice, ºi celebrele brãþãri dacice, ºi celebrele brãþãri dacice, ºi celebrele brãþãri dacice, ºi celebrele brãþãri dacice,expuse la Craiovaexpuse la Craiovaexpuse la Craiovaexpuse la Craiovaexpuse la CraiovaCloºca cu puii de aurCloºca cu puii de aurCloºca cu puii de aurCloºca cu puii de aurCloºca cu puii de aur ºi celebrele brãþãri dacice, ºi celebrele brãþãri dacice, ºi celebrele brãþãri dacice, ºi celebrele brãþãri dacice, ºi celebrele brãþãri dacice,expuse la Craiovaexpuse la Craiovaexpuse la Craiovaexpuse la Craiovaexpuse la CraiovaCloºca cu puii de aurCloºca cu puii de aurCloºca cu puii de aurCloºca cu puii de aurCloºca cu puii de aur ºi celebrele brãþãri dacice, ºi celebrele brãþãri dacice, ºi celebrele brãþãri dacice, ºi celebrele brãþãri dacice, ºi celebrele brãþãri dacice,expuse la Craiovaexpuse la Craiovaexpuse la Craiovaexpuse la Craiovaexpuse la CraiovaCloºca cu puii de aurCloºca cu puii de aurCloºca cu puii de aurCloºca cu puii de aurCloºca cu puii de aur ºi celebrele brãþãri dacice, ºi celebrele brãþãri dacice, ºi celebrele brãþãri dacice, ºi celebrele brãþãri dacice, ºi celebrele brãþãri dacice,expuse la Craiovaexpuse la Craiovaexpuse la Craiovaexpuse la Craiovaexpuse la CraiovaCloºca cu puii de aurCloºca cu puii de aurCloºca cu puii de aurCloºca cu puii de aurCloºca cu puii de aur ºi celebrele brãþãri dacice, ºi celebrele brãþãri dacice, ºi celebrele brãþãri dacice, ºi celebrele brãþãri dacice, ºi celebrele brãþãri dacice,expuse la Craiovaexpuse la Craiovaexpuse la Craiovaexpuse la Craiovaexpuse la CraiovaCloºca cu puii de aurCloºca cu puii de aurCloºca cu puii de aurCloºca cu puii de aurCloºca cu puii de aur ºi celebrele brãþãri dacice, ºi celebrele brãþãri dacice, ºi celebrele brãþãri dacice, ºi celebrele brãþãri dacice, ºi celebrele brãþãri dacice,expuse la Craiovaexpuse la Craiovaexpuse la Craiovaexpuse la Craiovaexpuse la CraiovaCloºca cu puii de aurCloºca cu puii de aurCloºca cu puii de aurCloºca cu puii de aurCloºca cu puii de aur ºi celebrele brãþãri dacice, ºi celebrele brãþãri dacice, ºi celebrele brãþãri dacice, ºi celebrele brãþãri dacice, ºi celebrele brãþãri dacice,expuse la Craiovaexpuse la Craiovaexpuse la Craiovaexpuse la Craiovaexpuse la Craiova

ªTIRI

ªTIRI

cuvântul libertãþii / 9externeexterneexterneexterneexternejoi, 19 noiembrie 2015

COMENTCOMENTCOMENTCOMENTCOMENTARIUARIUARIUARIUARIU

Operaþiunea forþelor franceze laSaint-Denis, declanºatã ieri diminea-þã, în cazul atentatelor teroriste de laParis de vineri searã, s-a încheiat cuarestarea a ºapte persoane, potrivitunei surse din poliþie. “Operaþiunea(de la Saint-Denis) s-a încheiat”, aanunþat purtãtorul de cuvânt al Gu-vernului francez, Stéphane Le Foll.“Datoritã stãrii de urgenþã decretateau fost posibile reþinerile din aceastãnoapte (noaptea de marþi spre mier-curi)”, a precizat Le Foll. “ªapte per-soane au fost reþinute, douã persoa-

Schimbare bruscã de strategie. La trei zile dupãatentatele de la Paris ºi Saint-Denis, FrancoisHollande a modificat, dintr-o datã, poziþia Franþei,faþã de regimul sirian. “Noi cãutãm o soluþie poli-ticã, în care Bashar al-Assad nu mai poate consti-tui acum o þintã, când duºmanul nostru în Siriaeste Daech”, a declarat luni în faþa Parlamentului,reunit, la Versailles. De la începutul conflictului,în 2011, Parisul n-a deviat de la linia sa: “Basharal-Assad trebuie sã plece”. În vara lui 2013, cândarmata sirianã a bombardat cartiere ale Damascu-lui, folosind arme chimice, s-a spus, argumentelenefiind implacabile, Franþa a militat pentru inter-venþia armatã contra regimului. Refuzul SUA de aparticipa, în ultimul moment, a forþat Franþa sãabandoneze proiectul sãu. Dupã implantarea Sta-tului Islamic în Siria, poziþia Parisului s-a transfor-mat în “nici-nici”: nici Statul Islamic, nici preºe-dintele sirian. De aceastã datã, preºedintele fran-cez a acceptat trecerea lui Bashar al-Assad în plansecund: Franþa este în punctul critic, în atitudineafaþã de preºedintele sirian. Aparent ea pune apãîn vin, în numele luptei contra Daech. Este ºi unmod de a rãspunde criticilor opoziþiei, care repro-

ºeazã neglijarea Rusiei, pe motivul cã ar susþineregimul de la Damasc. La Versailles, Francois Hol-lande, a anunþat cã îi va reîntâlni pe Barack Oba-ma ºi Vladimir Putin, pentru a forma o “mare ºiunicã coaliþie contra Statului Islamic”. El a cerut oreuniune a Consiliului de Securitate al ONU pen-tru adoptarea unei rezoluþii, marcatã de aceastãvoinþã comunã de luptã contra terorismului. Mos-cova rãmâne alãturi de Teheran, principalul susþi-nãtor al lui Bashar al-Assad. Dar discursul sãu aevoluat. Dacã Vladimir Putin se poziþiona în apã-rãtor neclintit al regimului sirian, la conferinþa dela Viena, de zilele trecute, el s-a declarat favorabilunei tranziþii politice în Siria, care sã se derulezeîntr-o perioadã de 18 luni. El nu s-a pronunþat cuprivire la menþinerea lui Bashar al-Assad la puterepânã la finele mandatului sãu. Ceea ce înseamnãcã ruºii nu exclud un compromis. Washingtonulnu se opune unui scenariu de tranziþie, dar refu-zã termenii ruºi. Evoluþia poziþiei Moscovei seexplicã ºi prin eºecul intervenþiei lansate la în-ceputul lunii septembrie în Siria. Oficial, inter-venþia viza Statul Islamic, dar pe fond s-a dove-dit cã urmãreºte apãrarea regimului de la Da-

masc, atacând cu prioritate rebelii ºi nu jihadiº-tii din fiefurile lor Raqqa ºi Deir ez Zor. Pânãacum raidurile aviaþiei nu au avut rezultate in-contestabile. Soldaþii sirieni, apãraþi de miliþiileHezbollahului libanez n-au progresat în Alep,dar ofensiva lor a destabilizat rebelii, permiþândStatului Islamic sã câºtige teren în nordul þãrii.S-a întâmplat însã un lucru: doborârea în Sina-iul egiptean a unui avion A-321, la 31 octom-brie, la numai 23 de minute de la decolarea dinstaþiunea balnearã egipteanã Charm el-Cheikh,plin cu turiºti ruºi, ºi Vladimir Putin a jurat sã-igãseascã ºi sã-i pedepseascã pe responsabiliiatentatului, considerat cel mai grav din ultimii10 ani, revendicat de jihadiºtii Statului Islamicdin prima zi. Daca reapropierea franco-rusã nueste imposibilã, crearea marii coaliþii se va lovi,teoretic, de interesele divergente ale þãrilor im-plicate în conflictul din Siria. Turcia continuãsã-i considere pe kurzi ca duºmani iremediabili.Principalul finanþator al rebelilor, Arabia Saudi-tã, sunnitã, ca ºi alte þãri arabe conservatoarerãmân în opoziþie cu Iranul ºiit ºi cer despãrþi-rea de Bashar al-Assad. Cam multe probleme.

Danemarca a ridicat nivelulde alertã dupã atentatelede la Paris

Poliþia din Danemarca aridicat ieri nivelul de alertãpentru riscuri teroriste la cea de adoua cea mai ridicatã treaptãdupã atentatele de la Paris. “Înurma atacurilor teroriste de laParis, poliþia danezã a ridicatnivelul de alertã internã”, aprecizat aceasta într-un comuni-cat. Forþele de ordine au invocat“situaþia incertã dintr-un numãrde þãri europene”, dar aumenþionat faptul cã serviciile desecuritate (PET) “nu au schimbatevaluarea ameninþãrii teroristeîmpotriva Danemarcei, perceputeca fiind gravã”. Cetãþenii arurma sã nu perceapã diferenþa înviaþa de zi cu zi dupã ridicareanivelului de alertã, potrivitpoliþiei. Danemarca a fost ºi ealovitã în februarie de atacurileunui jihadist danez de originepalestinianã, care a ucis unregizor la o dezbatere privindlibertatea de expresie ºi un evreuaflat în faþa sinagogii dinCopenhaga. Ieri, terminalul 3 alAeroportului din Copenhaga afost evacuat dupã descoperireaunui bagaj suspect, a declarat opurtãtoare de cuvânt. “A fostsemnalat un bagaj suspect.Poliþia ancheteazã”, a spus SisseHansen. Îmbarcãrile au fostmutate pe alte terminale, aprecizat ea. În acelaºi timp,compania de transport cumetroul a anunþat cã staþia demetrou din aeroport nu poate fifolositã. Poliþia din Copenhaga aprecizat într-o postare pe Twittercã se îndreaptã spre o “situaþiesuspectã pe aeroportul Kastrup”ºi cã terminalul 3 este evacuat.Poliþia danezã a ridicat ierinivelul de alertã pentru riscuri deatac terorist la al doilea cel mairidicat grad, la cinci zile dupãatentatele de la Paris.

Polonia respinge “exportul”problemei migranþilor

Noua ºefã a guvernuluiconservator polonez, BeataSzydlo, respinge formula desolidaritate europeanã înprivinþa situaþiei migranþilor careconstã, în opinia ei, pentru unelestate, în “a exporta problema pecare ºi-au creat-o singure”.“Chestiunea refugiaþilor ne facesã fim conºtienþi cã problemasolidaritãþii trebuie definitãclar”, a declarat ea. “Nu esteposibil sã considerãm solidarita-te tentativele de a exportaproblemele pe care ºi le-au creatanumite state fãrã nicio partici-pare a altor state care trebuieacum sã le gestioneze”, a spusBeata Szydlo într-o declaraþie depoliticã generalã în faþa Parla-mentului. Evocând atentatele dela Paris, prim-ministrul a datasigurãri cã Polonia va participafoarte activ la lupta antiterorism,subliniind cã “securitateaPoloniei ºi polonezilor eraprioritatea sa”. Beata Szydlo asolicitat votul de încredere alparlamentului pe care ar urmasã-l obþinã fãrã prea maredificultate în urma unei dezbateriprevãzute sã aibã loc miercuri,partidul sãu conservator Lege ºiJustiþie dispunând de majoritateabsolutã în cele douã camere.

Franþa ºi Rusia îºi coordoneazã atacurile asu-pra centrelor de comandã ºi a zonelor controlatede gruparea Stat Islamic în Siria ºi Irak. Moscovarãspunde astfel cererii Parisului de a forma un frontcomun anti-islamic. Apelul a fost lansat de preºe-dintele Francois Hollande dupã atacurile de la Pa-ris, în care au murit 129 de oameni. Dar ºi Rusia arede rãzbunat atentatul cu bombã asupra unui avioncivil, în care ºi-au pierdut viaþa 224 de oameni. Celezece avioane Rafale ºi Mirage au decolat din Ior-dania ºi Emiratele Arabe Unite. Aviaþia francezã aatacat pentru a treia zi oraºul Raqqa din nordulSiriei, principalul centru de comandã al organizaþieiStatul Islamic. Au fost distruse un centru de comu-nicaþii ºi o bazã de antrenament a teroriºtilor. Mos-cova a hotãrât sã colaboreze strâns cu Franþa înaceastã operaþiune. Preºedintele Vladimir Putin adat instrucþiuni clare la centrul de comandã al Mi-nisterului Apãrãrii. “Foarte curând, un grup navalfrancez condus de un portavion va ajunge în zonavoastrã de operaþii. Trebuie sã stabiliþi contacte di-recte cu francezii ºi sã colaboraþi cu ei ca aliaþi. ªefulStatului Major General ºi ministrul Apãrãrii au primit

ne au murit, dintre care o femeie cares-a detonat”, a confirmat informaþiileanterioare Bernard Cazeneuve, minis-trul francez de Interne, prezent la faþalocului unde a avut loc operaþiuneaforþelor antiteroriste franceze înSaint-Denis. “Þin sã adresez since-rele mele salutãri oamenilor partici-panþi la raid, 110 în total, care au in-tervenit într-o manierã extrem de cu-rajoasã, în condiþii cu care nu s-aumai confruntat pânã acum”, a adãu-gat Cazeneuve. “Vom continua, în zi-lele urmãtoare, în cadrul anchetei,

acþiunile împotriva teroriºtilor”, aprecizat ministrul francez de Interne.Procurorul din Paris, Francois Mo-lins, a confirmat cã “trei persoane carese aflau în apartament au fost reþinu-te”. În plus, o femeie aflatã în curs deidentificare s-a detonat singurã întimpul operaþiunii autoritãþilor fran-ceze. Un alt treilea terorist mort a fostdescoperit la finalul operaþiunii. Altedouã persoane au fost descoperite“ascunse în moloz”. Douã persoaneîn plus, pe lângã cele cinci anunþateanterior, au fost reþinute – “cel care aînchiriat apartamentul ºi unul dintreapropiaþii acestuia”, a precizat pro-curorul. “Forþele de ordine cãutauteroriºtii care pregãteau un atentatîn viitor, potrivit informaþiilor primitede SDAT (serviciile antiteroristeNDLR) ºi din strãinãtate”, a declarato sursã apropiatã anchetei pentruagenþia de presã Reuters. “Este vor-ba de o nouã echipã care pregãteaun atentat în cartierul La Defense”,a mai precizat aceeaºi sursã. Surseapropiate anchetei au precizat cã încentrul operaþiunii forþelor antitero-riste franceze desfãºurate ieri dimi-neaþã în Saint-Denis se afla Abdel-hamid Abaaoud, cel care ar fi plã-nuit atentatele teroriste din Paris de

vinerea trecutã, soldate cu moarteaa 129 de persoane. Guvernul fran-cez a adoptat ieri proiectul de legece prevede prelungirea cu trei luni astãrii de urgenþã, o mãsurã excepþi-onalã decisã dupã atentatele din 13noiembrie de la Paris. Textul, caremodificã legea din 3 aprilie 1955, vafi examinat astãzi în Adunarea Naþi-onalã ºi mâine în Senat. El prevede,de asemenea, modificarea regimuluiprivind arestul la domiciliu ºi a celuiprivind percheziþiile ºi dã posibilita-tea desfiinþãrii de asociaþii. Decre-tatã ultima oarã în timpul rãzboiuluidin Algeria, starea de urgenþã esteo lege cu caracter excepþional ce lepermite forþelor de ordine sã acþio-neze astfel încât sã asigure menþi-nerea ordinii publice ºi prevenireade noi atentate teroriste pe terito-riul Franþei. Dupã decretarea stãriide urgenþã, au fost mobilizaþi în to-tal 58.000 de poliþiºti, 50.000 de jan-darmi ºi 10.000 de militari. Forþele deordine au efectuat 296 de percheziþiiadministrative în nopþile de 15 ºi 16noiembrie, confiscând 40 de arme.33 de persoane au fost plasate înarest, iar 114 în arest la domiciliu,conform informãrii oficiale fãcute deguvern.

ordine în consecinþã”, a declarat preºedintele rusVladimir Putin. La atacurile desfãºurate de ruºi - totmai intense - au participat pentru prima datã ºi bom-bardiere cu raza lungã de acþiune care au decolatdin Rusia. Au fost lansate ºi zeci de rachete de croa-zierã aer-sol. Comandanþii militari i-au raportat luiVladimir Putin cã aviaþia a efectuat 2.300 misiuni înultimele douã zile. Numãrul avioanelorcare participã la operaþiunile din Ori-entul Mijlociu a fost dublat ºi a ajunsla 87. Rusia a bombardat intens, marþi,poziþii ale grupãrii jihadiste Stat Isla-mic în oraºul sirian Raqqa. Ieri, porta-vionul francez Charles-de-Gaulle, cu 26de avioane de vânãtoare la bord, a pã-rãsit portul Toulon (sud-estul Franþei),îndreptându-se spre Mediterana deEst, cu misiunea de a participa la lup-ta împotriva Statului Islamic. Portavi-onul, cu 18 avioane Rafale ºi 8 apara-te Super-Etandard la bord, va ajungeîn câteva zile în zona respectivã, înlargul coastelor Siriei ºi Libanului. Mi-

siunea sa iniþialã era de a se deplasa în Golful Per-sic, unde ar fi ajuns în circa o lunã. Acesta coman-dã Task Force 476, ce cuprinde, pe lângã grupulaeronaval francez, mai multe nave strãine, printrecare o fregatã britanicã ºi una belgianã, Léopold I.Aceasta este cea de-a treia misiune a portavionu-lui francez în zonã în ultimii doi ani.

Intervenþie a forþelor speciale franceze la Saint-Denis.Islamiºtii plãnuiau sã atace cartierul La Defense









Rusia ºi Franþa îºi coordoneazã operaþiunile în SiriaRusia ºi Franþa îºi coordoneazã operaþiunile în SiriaRusia ºi Franþa îºi coordoneazã operaþiunile în SiriaRusia ºi Franþa îºi coordoneazã operaþiunile în SiriaRusia ºi Franþa îºi coordoneazã operaþiunile în SiriaRusia ºi Franþa îºi coordoneazã operaþiunile în SiriaRusia ºi Franþa îºi coordoneazã operaþiunile în SiriaRusia ºi Franþa îºi coordoneazã operaþiunile în SiriaRusia ºi Franþa îºi coordoneazã operaþiunile în Siria

Când al-Assad trece în plan secundCând al-Assad trece în plan secundCând al-Assad trece în plan secundCând al-Assad trece în plan secundCând al-Assad trece în plan secundCând al-Assad trece în plan secundCând al-Assad trece în plan secundCând al-Assad trece în plan secundCând al-Assad trece în plan secundCând al-Assad trece în plan secundCând al-Assad trece în plan secundCând al-Assad trece în plan secundCând al-Assad trece în plan secundCând al-Assad trece în plan secundCând al-Assad trece în plan secundCând al-Assad trece în plan secundCând al-Assad trece în plan secundCând al-Assad trece în plan secundCând al-Assad trece în plan secundCând al-Assad trece în plan secundCând al-Assad trece în plan secundCând al-Assad trece în plan secundCând al-Assad trece în plan secundCând al-Assad trece în plan secundCând al-Assad trece în plan secundCând al-Assad trece în plan secundCând al-Assad trece în plan secundCând al-Assad trece în plan secundCând al-Assad trece în plan secundCând al-Assad trece în plan secundCând al-Assad trece în plan secundCând al-Assad trece în plan secundCând al-Assad trece în plan secundCând al-Assad trece în plan secundCând al-Assad trece în plan secundCând al-Assad trece în plan secundCând al-Assad trece în plan secundCând al-Assad trece în plan secundCând al-Assad trece în plan secundCând al-Assad trece în plan secundCând al-Assad trece în plan secundCând al-Assad trece în plan secundCând al-Assad trece în plan secundCând al-Assad trece în plan secundCând al-Assad trece în plan secundCând al-Assad trece în plan secundCând al-Assad trece în plan secundCând al-Assad trece în plan secundCând al-Assad trece în plan secundCând al-Assad trece în plan secundCând al-Assad trece în plan secundCând al-Assad trece în plan secundCând al-Assad trece în plan secundCând al-Assad trece în plan secundCând al-Assad trece în plan secundCând al-Assad trece în plan secundCând al-Assad trece în plan secundCând al-Assad trece în plan secundCând al-Assad trece în plan secundCând al-Assad trece în plan secundCând al-Assad trece în plan secundCând al-Assad trece în plan secundCând al-Assad trece în plan secundCând al-Assad trece în plan secundCând al-Assad trece în plan secundCând al-Assad trece în plan secundCând al-Assad trece în plan secundCând al-Assad trece în plan secundCând al-Assad trece în plan secundCând al-Assad trece în plan secundCând al-Assad trece în plan secundCând al-Assad trece în plan secundCând al-Assad trece în plan secundCând al-Assad trece în plan secundCând al-Assad trece în plan secundCând al-Assad trece în plan secundCând al-Assad trece în plan secundCând al-Assad trece în plan secundCând al-Assad trece în plan secundCând al-Assad trece în plan secundCând al-Assad trece în plan secundCând al-Assad trece în plan secundCând al-Assad trece în plan secundCând al-Assad trece în plan secundCând al-Assad trece în plan secund

10 / cuvântul libertãþii joi, 19 noiembrie 2015publicitatepublicitatepublicitatepublicitatepublicitate

Anunþul tãu!Anunþ În conformitate cu prevederile

art. 1 din Regulamentul-cadru privind sta-bilirea principiilor generale de ocupare aunui post vacant sau temporar vacant co-respunzãtor funcþiilor contractuale si a cri-teriilor de promovare în grade sau trepteprofesionale imediat superioare a perso-nalului contractual din sectorul bugetarplãtit din fonduri publice, aprobat prin Ho-tararea nr.286/2011, astfel cum a fost mo-dificat prin Hotarârea de Guvern nr.1027/2014, Direcþa Judeþeanã de Pazã ºi Servi-cii Dolj organizeazã concurs la sediul dinstr. Constantin Lecca, nr. 32, pentru ocu-parea a cinci posturi vacante în regim con-tractual, pe perioadã nedeterminatã depaznic din cadrul Serviciului Pazã. Concur-sul pentru ocuparea postului vacant vaconsta în 3 etape succesive, dupã cumurmeazã: - selecþia dosarelor de înscriere;- proba scrisã - 16.12.2015 ora 10,oo; -interviul – 21.12.2015 ora 10,oo. Potrivitart.3 din acelasi Regulament-cadru, in ve-derea participãrii la concurs, candidatultrebuie sa îndeplineasca urmãtoarele con-diþii: Condiþii generale: a) are cetãþenia ro-mânã, cetãþenie a altor state membre aleUniunii Europene sau a statelor aparþinândSpaþiului Economic European ºi domiciliulîn România; b) cunoaºte limba românã,scris ºi vorbit; c) are vârsta minimã regle-mentatã de prevederile legale; d) are ca-pacitate deplinã de exerciþiu; e) are o sta-re de sãnãtate corespunzãtoare postuluipentru care candideazã, atestatã pe bazaadeverinþei medicale eliberate de mediculde familie sau de unitãþile sanitare abilita-te; f) îndeplineºte condiþiile de studii ºi,dupã caz, de vechime sau alte condiþii spe-cifice potrivit cerinþelor postului scos laconcurs; g) nu a fost condamnatã defini-tiv pentru sãvârºirea unei infracþiuni con-tra umanitãþii, contra statului ori contraautoritãþii, de serviciu sau în legãturã cuserviciul, care împiedicã înfãptuirea justi-þiei, de fals ori a unor fapte de corupþiesau a unei infracþiuni sãvârºite cu inten-þie, care ar face-o incompatibilã cu exerci-tarea funcþiei, cu excepþia situaþiei în carea intervenit reabilitarea. Condiþii specifice: -studii medii/generale ºi atestat specialitateagent de securitate; Dosarele de înscrierela concurs se vor depune pânã pe data de06.12.2015, la sediul Direcþiei Judeþene dePazã ºi Servicii Dolj din str. Constantin Lec-ca, nr. 32. Informaþii suplimentare ºi biblio-grafia se pot obþine de la Direcþia Judeþea-nã de Pazã ºi Servicii Dolj, CompartimentResurse Umane-persoanã de contact, Ber-cã Mãdãlina, la telelefon 0251/415841.

Anunþul tãu!

S.C. CORIMEXS.A. CRAIOVA

închiriazãspaþii

ºi birouri.Relaþii latelefon:

0771/289.009.

S.C. EXPERT PREV S.R.L.

EXPERIENÞA NE RECOMANDÃ

Cele mai înalte standarde deprofesionalism Suntem la dispoziþia dumnea-

voastrã: SSM Securitate ºi Sãnãtate în

Muncã (Protecþia Muncii) Situaþii de Urgenþã – Preveni-

rea ºi Stingerea Incendiilor (P.S.I)-Protecþia civilã Întocmirea Documentelor Iniþiale Evaluare de risc de accidente ºi

îmbolnãvire profesionalã Întocmire plan de intervenþie Managementul Mediului

Relaþii la telefoanele: 0766/632.388 ºi0760/678.231.

CENTRUL COMERCIAL SUCPIUnora le placesã munceascã

decât sã piardã timpulºi sã aºtepte

speranþa unui „job”.Sunã la telefon 0251/

438.440 ºi vino în CaleaBucureºti, strada GrigorePleºoianu, sã închiriezi unstand la cel mai bun preþ.

Cu noi vei aveapropriul „job”!

AMG MINERALS SRL cu sediul în Mo-þãþei nr.530, judeþul Dolj, intentioneazã sã de-punã documentaþia pentru obþinerea Avizu-lui de gospodãrirea apelor la Balastiera Ba-sarabi. Eventualele observaþii se pot depu-ne la sediul firmei pânã la data de 23.11.2015.

S.C. CASA NOASTRÃ S.A. anunþã pu-blicul interesat asupra depunerii solicitã-rii de emitere a acordului de mediu pentruproiectul “Construire halã producþie acce-sorii“ propus a fi amplasat în comuna, Pie-leºti, str. Calea Bucureºti, nr. 113, jud. Dolj.Informaþiile privind proiectul propus pot ficonsultate la sediul APM Dolj, str. PetruRareº, nr. 1, ºi la sediul Primãriei Pieleºti,jud. Dolj, în zilele de L-V, între orele 9 -14.Observaþiile publicului se primesc zilnic lasediul APM Dolj, str. Petru Rareº, nr. 1.

Fundaþia World Vision România- su-cursala Craiova scoate la vânzare urmãtoa-rele autoturisme: - Fiat Doublo Panorama -DJ.09.HAX, an fabricaþie 2008, 101.100 kmrulaþi, preþul este de 4.000 euro, motor 1363cmc (77CP), benzina, normã de poluare Euro4, culoare alb, cutie de viteze manualã, taxade poluare nerecuperatã. ITP valabil pânãla 28.08.2017. Anvelope de iarnã Nokian fa-bricaþie 2011, anvelope vara Kleber 2013,climã manualã, geamuri electrice, compu-ter bord, airbag soger, închidere centraliza-tã, banchetã spate rabatabilã, radio CD, sis-tem alarmã, 5 locuri, uºi laterale culisante. -Toyota Auris _ DJ.08.MJZ, anfabricaþie 2007,91.095 km rulaþi, preteste de 6700 eur, mo-tor 1998 cmc (127 CP), normã poluare euro4, culoare gri metalizat, cutie vitezã manua-lã, taxa poluare nerecuperatã, ITP valabilpânã în iunie 2016, anvelope iarnã / varã,clima tronic douã zone, geamuri electrice,airbag ºofer ºi pasager, volan reglabil, pro-iectoare ceaþã, cutie în 6 trepte, închiderecentralizate /sistem alarmã. Asteptãm în-scrierile prin e-mail (florian [email protected] ) sau în scris la fax 0251/545646,pânã la data de 30.11.2015.

CentrCentrCentrCentrCentrul Comerul Comerul Comerul Comerul ComercialcialcialcialcialSUCPISUCPISUCPISUCPISUCPI

anunţă programulanunţă programulanunţă programulanunţă programulanunţă programulde lucrde lucrde lucrde lucrde lucruuuuu:::::

LLLLLuni - Vuni - Vuni - Vuni - Vuni - Vineriineriineriineriineri9.00 - 20.00,9.00 - 20.00,9.00 - 20.00,9.00 - 20.00,9.00 - 20.00,

Sâmbătă 9.00 - 1Sâmbătă 9.00 - 1Sâmbătă 9.00 - 1Sâmbătă 9.00 - 1Sâmbătă 9.00 - 188888.00,.00,.00,.00,.00,Duminică 9.00 - 1Duminică 9.00 - 1Duminică 9.00 - 1Duminică 9.00 - 1Duminică 9.00 - 188888.00..00..00..00..00.

cuvântul libertãþii / 11joi, 19 noiembrie 2015 publicitatepublicitatepublicitatepublicitatepublicitateOFERTE SERVICIU

SOCIETATE comercia-lã angajeazã dulgheri -fierari. Salariu motivant,punct de lucru StadionOblemenco- Craiova.Telefon: 0726/513.672,0766/334.114.

CERERI SERVICIUCAUT UN LOGOPEDPENTRU LIMBA ITALIA-NÃ, GERMANÃ SAUFRANCEZÃ. Telefon:0251/418.864.Ionescu Nicolae dorescsã fiu angajat la un pa-tron cu maºina proprie,marca Espero. Telefon:0760/084.961.

PRESTÃRI SERVICIIFilmãri foto video de ca-litate superioarã la pre-þuri avantajoase. Tele-fon: 0766/359.513.Tapiþer la domiciliu. Te-lefon: 0768/623.964;0351/416.198.Pregãtesc studenþi -elevi la contabilitate.Telefon: 0722/943.220.Þin evidenþã contabilã.Telefon: 0722/943.220;0771/215.774.

VÂNZÃRIGARSONIERE

Vând garsonierã cuîmbunãtãþiri Valea Ro-ºie (Piaþã) Telefon:0741/116.815.CAMERE CÃMIN

Vând camerã cãminstr. Putnei. Telefon:0768/437.838; 0763/506.962.

APARTAMENTE2 CAMEREAmaradiei 2 cameredecomandate etaj 1.Telefon: 0763/857.756.Vând apartament 2 ca-mere decomandate,microcentralã, coloanãapã separat, etaj 4/10- Ciupercã. Telefon:0746/660.001.Vând 2 camere, ultra-central, ultralux, A.C.,internet, renovat com-plet. Telefon: 0762/109.595.

3 - 4 CAMEREVând apartament 4 ca-mere, bilateral, ultra-central. Telefon: 0721/290.286.Vând apartament 3 ca-mere decomandateBrazdã parter. Telefon:0762/280.739.

CASEVând sau schimb cu ocamerã cãmin Craio-va, casã locuibilã co-muna Periºor + depen-dinþe, apã curentã, ca-nalizare la poartã, te-ren 5500 mp, livadã cupruni, vie. Telefon:0765/291.623.Vând vilã în zona Ford.Preþ negociabil. Tele-fon: 0251/418.864.Vând casã la gri, zonaTrenul Pierdut. Tele-fon: 0727/316.893.VÂND urgent casã Ca-targiu, 45.000 Euro. Te-lefon: 0722/297.009.Vând urgent, conve-nabil casã 6 camerecu 4000 mp curte,grãdinã în Livezi - Po-dari, ªoseaua Naþio-nalã, 8 km de Craio-va. Stoiculescu HO-RATION, Craiova, str.Recunoºtinþei, nr. 45.Vând Han - 5 camere,magazin, mobilate,Beci tip Cramã. Profitsubstanþial. Telefon:0786/193.499.Casã mare boiereas-cã cu toate utilitãþilesuperîmbunãtãþitã încomuna Lipovu cu te-ren 7000 mp. Telefon:0764/492.029.Vând casã boiereascãmare - central, preta-bilã clinicã, pensiune,firmã. Telefon: 0741/219.483.Vând casã 350 mpCatargiu. Telefon:0770/928.527.Vând casã 5 camere,Iºalniþa, vad comercialnegociabil. Telefon:0766/325.453.VÂND casã Mîrºani. Te-lefon: 0732/089.127;0732/651.113.


Casã Seaca de Câmpultracentral 3 camere,beci, 2 sãli lungime 30m, mobilatã, teren 5000mp cu spaþiu comercial.Preþ 70.000 lei. Telefon:0351/455.617.Vând sau schimb casã(variante). Telefon:0760/996.967.Vând casã cu 3 came-re + anexã cu 2 came-re ºi teren 2000 mp,comuna Valea Stan-ciului, sat Greceºti.Preþ 22.000 Lei nego-ciabil. Telefon: 0761/546.959.

Vând casã Rânca, de-misol, parter + etaj 1 +mansardã - 5 camere, 2bãi, 1 living cu bucãtãrieopen space, 3 balcoane,centralã pe lemne ºi cen-tralã electricã. Grãdinãcu grãtar. Situatã la 50m de pârtia de ski de lahotel Onix. Telefon:0766/250.327.Particular vând casãCraiova 5 camere în-cãlzire centralã, izola-tã termic sau schimbcu 2 apartamente 2camere – variante. Te-lefon: 0746/498.818.

Vând casã 3 camere,pãtul ºi magazie, 3000mp teren comuna Go-goºu - Dolj. Telefon:0764/271.285.Vând casã comuna Calo-pãr nr. 241, teren 2800 mp.Telefon: 0767/840.722.

TERENURIVând teren intravilan,zona Metro, 900 mp,preþ negociabil. Tele-fon: 0766/689.036.TEREN Braniºte, zonamânãstirii, 5.000 mp,parcelat. Telefon: 0766/568.412.

Vând 400 ºi 1500 mpBãile Govora, toate uti-litãþile, împrejmuit, as-falt, lângã pãdure. Te-lefon: 0351/402.056,0744/563.640.Vând teren între caseîn Popoveni 2500 sau5000 mp. Telefon:0744/262.358 sau0764/008.033.Vând teren intravilan, 400mp, com. ªimnicu de Sus,lângã Peco Albeºti. Telefon:0766/292.953.Vând teren 1700 mpCentura Nord. Telefon:0728/800.447.

Vând teren intravilan2800 mp în Craiova. Te-lefon: 0722/943.220.Vând teren str. Dobrogei.Telefon: 0761/347.028.Vând teren 3000 mp însatul Urzica Mare, lastrada principalã, ultra-central, cu utilitãþi. Preþ1,5 Euro/mp. Telefon:0763/566.352.Vând 4200 mp teren in-travilan la 7 km de Cra-iova. Telefon: 0727/884.205.Vând 3690 mp terenintravilan în Cârcea,Tarlaua 17. Telefon:0721/995.405.Vând 2 loturi 500 mpcartier ªimnicu de Josla DJ, cadastru fãcut.Telefon: 0744/563.823.Teren stradal, utilitãþi,1500 mp, DrumulMuntenilor - Craiova,40 Euro/mp. Telefon:0724/228.827.CUMPÃRÃRI GARSONIERECumpãr garsonierã înCraioviþa Nouã. Tele-fon: 0740/887.095.

AUTOROMÂNEªTI

Vând Dacia Nova T, fa-bricaþie 1998, 62.000Km proprietar. Telefon:0720/927.206.Vând Logan culoare ro-ºie, fabricaþie 2008,40.000 km parcurºi. Te-lefon: 0744/780.550.Vând Dacia 1310. Te-lefon: 0770/333.559;0351/401.251.LOGAN Prestige, 1,616V, 2009, 62.000 km,full, proprietar. Telefon:0744/200.133.

STRÃINEUnic proprietar - vândSkoda Octavia Tour1.6 benzina, 07.2009.Peugeot 206 an fabri-caþie 2008, benzinã ºiGPL. Telefon: 0755/010.320.Vând Renault Clio2003 full, 1500 euronegociabil. Telefon:0351/452.788.

Superîntreþinutã, distri-buþie schimbatã re-cent, ulei, filtre, plãcu-te frânã, cauciucurinoi. Taxa 0. 6800 eurouºor negociabil. Tele-fon: 0766/632.388.Vand Seat Leon 1.6. In-matriculata RO; - An fa-bricatie: 2003; Km:195000; - 105 CP;Benzina; Euro 4; - AerConditionat; 6 airba-guri; - Geamuri Electri-ce; Inchidere centrali-zata; ABS; Servodirec-tie; Xenon; - Interior re-caro; Pret 2700 Euro,negociabil. Relatii la te-lefon: 0765/312.168.

VÂNZÃRI DIVERSEVând cãrucior din lemncu roate cu ºinã imitaþie,dimensiunile 1x0,50m,butelii naragaz voiaj 5litri. Negociabil. Telefon:0251/598.518; 0748/233.140.Vând centralã termicãelectricã tip EKCOL 1NF 8- 500lei, Vanã de-viatoare 3 cai SF 20E-200 lei, Boiler- 100 lRomstal – 200 lei.0745/ 350.608.Vând hotã nouã, mã-turã electricã. Telefon:0351/459.314.Vând cadru metalicinox nou pentru han-dicap, masã sufrage-rie 6 persoane, preþnegociabil. Telefon:0351/ 446.918.Vând frigider ARCTIC(patru sertare la con-gelator) cazan de þui-cã 100 litri. Telefon:0725/576.141.Vând sãpun de casã5 lei/ Kg, cruce de mar-murã 1200/100 - scri-sã - 80 lei. Telefon:0770/303.445.Vând clasoare cu tim-bre pentru copiii. Tele-fon: 0729/684.222.Vând canapea, fotolii,ºifonier, mobilã bucãtã-rie, servantã, bibliotecã,aragaz, frigider, masã,scaune, saltea copil re-laxa. 0770/298.240.

cuvântul libertãþii / 13joi, 19 noiembrie 2015 publicitatepublicitatepublicitatepublicitatepublicitate

Vând calorifer cu 11elemenþi electric nou,radiator cu 3 trepteALASCA nou. Telefon:0770/687.430.Vând 3 locuri de veciîn cimitirul Sineasca. Te-lefon: 0763/506.962;0768/437.838.Vând cauciucuri devarã Goodrich dimen-siunile 185/65/14, 125lei bucata. Telefon:0720/880.474.Vând maºini de trico-tat rectilinie ºi circular.Preþ bun. Telefon:0745/589.825.

Vând douã locuri deveci cimitir ªeþu – Si-naia - Izvor, cripte su-prapuse, lucrare mar-murã. Telefon: 0722/456.609.Calorifere fontã – 10 leielementul, televizor co-lor Philips 100 lei, bici-cletã copii 50 lei, 2 gropifãcute Romaneºti. Tele-fon: 0729/977.036.Vând cãruþ sport copii,maºinã de spãlat AlbaLux, barcã artizanalã,camerã auto. Telefon:0351/181.202; 0773/970.204.

Vând þiglã Jimbolia cã-priori ºi cãrãmidã dindemolãri. Telefon:0722/943.220.Cort 4 persoane,douã compartimenteºi verandã, douãaragaze voiaj, ºubãîmblãnitã. Telefon:0 7 6 5 / 0 0 2 . 5 2 2 ;0351/410.383.Vând convenabil sauscimb cu un caloriferde fontã folosit un ca-lorifer de tablã 1,20 /0,60 nefolosit. Telefon:0720/231.610.

Vând convenabil 2 sal-tele relaxa, 1 ladã fri-gorificã 5 sertare. Te-lefon: 0745/602.001.Vând cãrucior handi-cap, pat mecanic +saltea, polizor 2500 W,sobã teracotã cu toa-te furniturile, Tv colorD- 1x2 Cm. Telefon:0768/083.789.Vând set motor tipBORGO pentru Dacia1300 preþ - 245 lei. Te-lefon: 0351/455.617.Vând acvariu 47 litri,foarte convenabil. Te-lefon: 0767/116.092.

Vând trei biciclete co-pii, aragaz 4 ochiuri, ca-lorifere fontã, televizorcolor, preþuri mici. Tele-fon: 0729/977.036.Vând cauciuc 155x 13cu jantã, cârlige jghea-buri acoperiº, aragazvoiaj douã ochiuri cubutelie, polizor unghiu-lar (flex) D 125 / 850W,canistrã aluminiu 20litri nouã, reductor oxi-gen sudurã, alternator12vV nou, arzãtorgaze sobã, foarfecãtãiat tablã de banc. Te-lefon: 0251/427.583.Vând urgent 2 locuride veci cimitirul Ungu-reni Telefon: 0769/669.736.Vând motocicletãHONDA R.C. 33 N.T.V.650 cm3 culoare ne-gru. 2200 lei. Telefon:0762/185.366.În Iºalniþa 2 uºi cugeam, 2 ferestre cugeam 30 lei/buc, covorpersan 2,20/1,80 - 80lei. Telefon: 0770/303.445.Vând loc de veci cimi-tirul Sineasca – Craio-va dimensiuni 1,50 x3 m zona N. Telefon:0764/271.285.Vând colþar sufragerie500 lei, ºifonier sculp-tat. Telefon: 0769/360.741.Vând 2 locuri de vecisuprapuse, amenajatecu plãci, gard ºi cru-ce, cimitirul Lascãr Ca-targiu - Craiova. Tele-fon: 0728/964.686.Vând giurgiuvele vop-site fãrã toc, presã ba-lotat mase plastice, bi-cicletã nouã franþu-zeascã. Telefon: 0767/153.551.Vând mobilier dinlemn. Telefon: 0755/074.742.Vând cãruciar copil,saltea copil, aspirator,sãpun rufe, covoare ol-teneºti, scoarþã, maºi-nã de cusut, fotolii. Te-lefon: 0770/298.240.

Vând ºase taburele(scaune) din lemn me-laminate. Telefon:0251/531.294.Vând maºinã de spã-lat, bazin inox, 50 Ron,cãrucior copil 50 Ron.Telefon: 0773/970.204;0351/181.202.Vând cãrucior pentrucopil. Telefon: 0770/661.121.Presã balotat plastic-cutii de bere, bicicletãnouã franþuzeascã,cauciucuri cu jantãAudi – A4 de iarnã. Te-lefon: 0767/153.551.Vând drujbã electricãEinºel lanþ rezervã -250 lei, pãlãrie fetru 55nouã 50 lei, burtierãfãrã picior nouã 20 lei.Telefon: 0770/303.445.Vând cinci bare corni-er de 70 lungi de 2.80m, trei foi tablã zinca-tã 2/1 m, televizor co-lor Grunding diagona-la 70 cm. Telefon:0770/303.445.SCHIMBURI CASESchimb casã 3 came-re, hol dependinþe,1500 mp curte comu-na Cioroiaºi pentru ocamerã cãmin ValeaRoºie parter sau etaj 1.Telefon: 0754/220.151.CUMPÃRÃRI DIVERSE

Cumpãr loc de veciAleea A ºi B cimitirul Si-neasca. Telefon:0726/ 426.799.

CASECumpãr casã Craiova,exclus Catargiu, Bres-tii, Romaneºti. Telefon:0768/235.909.ÎNCHIRIERI OFERTE

Primesc în gazdã unbãiat. Telefon: 0765/957.791.Închiriez camerã cãminmobilatã ºi utilatã zona1 Mai ( Confecþii). Te-lefon: 0762/ 500.809;0767/ 305.817.Mobilat, douã camere– zona: Victor Papilian.Telefon: 0723/737.611.


ANUNÞ GRATUIT (maximum 15 cuvinte)

Talonul - contract de micã publicitate nr: .................

Cãtre S.C. ED PRESS COM S.R.L.

joi, 19 noiembrie 2015

TREBUIE PREZENTAT TALONUL DIN ZIUA ÎN CARE SE FACE SOLICITAREA VALABIL NUMAI PENTRU PERSOANE FIZICE ªI ABONAÞI PERSOANE FIZICE

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Semnãtura:..........................................

Subsemnatul.................................................................................Domiciliat în ............................................................................Posesor al B.I. Seria ........ Numãrul...............................vã rog sã publicaþi urmãtorul anunþ în ziarul dumneavoastrã,la rubrica ...................................... la data de ....................asumându-mi responsabilitatea conþinutului:

Primãria Comunei Cãlãraºi, judeþul Dolj organizeazã în temeiulprevederilor H.G. nr.611/2008 pentru aprobarea normelor privind or-ganizarea ºi dezvoltarea carierei funcþionarilor publici, modificatã ºicompletatã prin H.G. nr.1173/2008, concurs pentru ocuparea urmã-toarelor funcþii publice de execuþie vacante din cadrul aparatului despecialitate al Primarului comunei Cãlãraºi, judeþul Dolj:

- inspector clasa I grad debutant, compartimentul urbanism -1 post;

- inspector clasa I grad debutant, compartimentul financiar -2 post;

- referent clasa III grad superior (cu atribuþii de casier), com-partimentul financiar -1 post;

Concursul se va desfãºura în data de 22 decembrie 2015- probascrisã ºi

24 decembrie 2015- proba de interviu.Dosarele de concurs se pot depune în termen de 20 zile de la

data publicãriianunþului privind organizarea concursului.

Condiþiile de participare la concurs ºi bibliografia, se gãsescafiºate la sediul Primãriei Comunei Cãlãraºi.

Relaþii suplimentare se pot obþine la numarul de telefon: 0251379.052; 0769251122, e-mail:[email protected], persoanade contact:Manda Daniela, sau la secretariatul instituþiei.

Centrul Social „Sfântul Andrei” din comuna Malu Mare pentrugãzduire ºi îngrijire persoane vârstnice

Beneficiari: femei ºi bãrbaþi (pensionaþi în condiþiile legii)Condiþii de cazare:-douã locuri în camerã-televizor LED-telefon în camerã-grup sanitar propriu ºi cabinã de duº-lenjerie de pat asiguratã-club relaxare ºi socializare-hranã: trei mese principale ºi douã gustãri în funcþie de regimuri

alimentare-supraveghere medicalã permanentã-recuperare psihologicã ºi activitãþi de ergoterapie-zonã verde ºi posibilitãþi de a petrece timpul în aer liber-camerã de vizitãCostul: 1000 lei/lunãPentru întocmirea dosarului de instituþionalizare ºi relaþii medicale

vã aºteptãm la sediul Centrului Social „Sfântul Andrei” din comunaMalu Mare (lângã Liceul Agricol).

Persoanã de contact - Viorel Popescu - asistent social, telefon:0784/552.033.

Primesc 2 fete îngazdã, apartament 3camere mobilat Cra-ioviþa Nouã, centra-lã. Telefon: 0766/328.569.MATRIMONIALEDoresc doamnã loialã,sincerã cu locuinþã1,65- 70/80, plãcutã,fãrã vicii. Telefon:0757/821.204.

DIVERSEÎmi vând meºteºugul(meseria), foarte pro-fitabil. Telefon: 0723/684.511.

Singura argintãrie dinCraiova, situatã în Va-leaVlãicii (vis-a-vis deElectrica) unde gãsiþibijuterii lucrate manual,cu argint la schimb ºimanopera/obiect. Tele-fon: 0351/423.493.CONDOLEANÞE„Pictorul” EUGENCHERULESCU numai este printre noi.Colegii de armatãC o n s t a n t i n e s c uConstantin ºi MarinDumitru transmit sin-cere condoleanþe fa-miliei îndoliate!

Familia Nistor dinDrãgãºani regretãprofund trecereaîn nefiinþã a scum-pei lor mãtuºãG E O R G E S C UMARIA - fostã pro-fesoarã la LiceulFraþii Buzeºti.Dumnezeu sã oodihneascã în li-niºte ºi pace!Condoleanþe fa-miliei îndurerate!

spspspspsp rtrtrtrtrt cuvântul libertãþii / 15joi, 19 noiembrie 2015

Paginã realizatã de MARIUS CÎRSTOV

La 4 zile dupã eºecul usturã-tor cu Danemarca (0-3, la Giur-giu), România a remizat, marþisearã, în Þara Galilor, scor 1-1, în preliminariile Europeanu-lui din 2017, care se va disputaîn Polonia.

Dinamovistul Ionuþ Nedelcea-ru, a deschis scorul dupã doardouã minute, însã Wesley Burnsa egalat pentru gazde, la capãtulprimului sfert de orã.

Tricolorii au jucat o reprizã cuun om în minus, urmare a unui

FOTBAL U21 – PRELIMINARII CE 2017

România pleacã cu unRomânia pleacã cu unRomânia pleacã cu unRomânia pleacã cu unRomânia pleacã cu unpunct din Þara Galilorpunct din Þara Galilorpunct din Þara Galilorpunct din Þara Galilorpunct din Þara Galilor

gest violent comis de goalkee-perul Laurenþiu Brãnescu, elimi-nat în minutul 44, dupã ce ºi-alovit un adversar, care anteriorîl faultase.

Selecþionerul Cristi Dulca l-aintrodus în poartã pe stelistul Va-lentin Cojocaru ºi l-a sacrificatpe mijlocaºul Viitorului, RãzvanMarin.

Echipa României a arãtat ast-fel: Brãnescu – Hodorogea, Ne-delcu (Calcan 80), Boldor, Cr.Manea – Pãun, Nedelcearu, Ov.

Popescu, Rotariu – R. Marin (V.Cojocaru 44), Puºcaº (Voduþ90+2). Rezerve nefolosite: A.Miron, N. Vasile, Al. Ioniþã, An-dreas Ivan.

Tot marþi, într-un alt meci algrupei, Danemarca a trecut cu2-0 de Armenia.

Clasament: 1. Þara Galilor11p (5j), 2. Danemarca 10p (4j),3. România 10p (6j), 4. Bulgaria9p (5j), 5. Luxemburg 1p (4j),6. Armenia 1p (6j).

Câºtigatoarea grupelor, în nu-

mãr de 9, se calificã direct la tur-neul final, iar cele mai bune pa-tru din ocupantele locurilor se-cunde vor disputa un play-offpentru a decide ultimele douã

selecþionate care vor merge laEuro 2017.

Tot în compania Þãrii Galilorva juca România viitoarea partidã,programatã în 29 martie 2016.

Suedia s-a calificat pentru aºasea oarã la un Campionat Euro-pean, dupã ce, triumfãtoare cu2-1 în turul de pe teren propriu, aremizat, 2-2, în Danemarca. Zla-

Geniul lui Ibrahimovic calificã Suedia

tan Ibrahimovic a fost eroul me-ciului disputat, marþi searã, la Co-penhaga, starul lui PSG reuºind o“dublã” de senzaþie. Ibra a deschisscorul în minutul 19, lãsând ca la

dentist defeniva danezã, în urmaunui corner, pentru ca apoi sã facã2-0 în minutul 76, când a executatmagistral o loviturã liberã.

Pentru echipa gazdã, viitoareadversarã a României în prelimi-nariile CM 2018, au marcat Poul-sen (81) ºi Vestergaard (90+1).

Va fi, probabil, o ultimã apari-þie la un turneu final pentru Ibra-himovic, fotbalist ajuns la 34 deani.

Ucraina completeazãlista participantelor

În celãlalt joc al serii de marþi,ºi ultimul al play-off-ului, Ucrainaa avut câºtig de cauzã în faþa Slo-veniei (1-1 în deplasare, dupã2-0), punând astfel capãt unui ºir

de cinci baraje pierdute, din tot atâ-tea disputate. A fost ºi o revanºã,dupã episodul din 1999, când Slo-venia elimina Ucraina ºi mergea laEuro 2000, din Belgia ºi Olanda.

Revenind, ex-iugoslavii au tre-cut primii la conducere, ºi repe-de, prin Bostjan Cesar (11). Ucrai-nenii au egalat tocmai în al 7-leaminut al prelungirilor, Iarmolen-ko zãdãrnicind eforturile gazde-lor de a trimite disputa în prelun-giri. Va fi a doua prezenþã pentruUcraina la un european, dupã2012, participantã din postura deorganizatoare.

S-au mai calificat din meciuriledin play-off Ungaria, 1-0 (d) ºi 2-1 (a) cu Norvegia, ºi Irlanda, 1-1(d) ºi 2-0 (a) cu Bosnia.

Componenþa urnelorla tragerea la sorþi

Odatã cu finalizarea meciurilordin play-off, evident, s-a stabilit ºiconfiguraþia finalã a urnelor valo-rice. Cu menþiunea cã Româniaavea locul bãtut în cuie în urna atreia, acestea aratã astfel:

Urna 1: Franþa, Spania, Germa-nia, Anglia, Portugalia, Belgia;

Urna 2: Italia, Rusia, Elveþia,Austria, Croaþia, Ucraina;

Urna 3: Cehia, Suedia, Polonia,România, Slovacia, Ungaria;

Urna 4: Turcia, Irlanda, Islan-da, Þara Galilor, Albania, Irlandade Nord.

Tragerea la sorþi va avea loc în12 decembrie, la Paris.

Dupã cel mai slab start dinistorie în calificãrile unei CupeMondiale, cu doar douã punc-te strânse în trei partide, naþi-onala Argentinei a reuºit, marþisearã, sã bifeze prima victo-rie în preliminariile competi-þiei supreme din Rusia, scor1-0, în deplasare, contra Co-lumbiei.

În continuare fãrã Messi,care abia ºi-a reluat antrena-mentele dupã o accidentare,vicecampioana lumii a marcatunicul gol în minutul 20, prinomul lui Lazio, Lucas Biglia.

Într-o altã încleºtare, a sus-prins eºecul la scor (0-3) suferit de Chile înUruguay, pentru reprezentativa celestã punc-tând Godin (23), Alvaro Pereira (61) ºi MartinCaceres (65). Cu acelaºi rezultat a reuºit sãse impunã ºi Brazilia, “acasã”, în companiastatului Peru (Douglas Costa 22, RenatoAugusto 57, Filipe Luis 77), în timp ce Pa-raguy a învins cu 2-1, la Asuncion, pe Boli-via (Lezcano 62, Barrios 65 / Duk 59), iar“surpriza” Ecuador ºi-a pãstrat bilanþul per-fect dupã 3-1 în Venezuela (F. Martinez 15,Montero 23, Caicedo 60 / J. Martinez 84).

Rusia – Croaþia 1-3 (Smolov 14 /Kalinic 57, Brozovic 60, Mandzukic 82),Turcia – Grecia 0-0, Luxemburg –Portugalia 0-2 (Andre Andre 30, Nani87), Slovacia – Islanda 3-1 (Mak 58, 61,Duris 84 / Finnbogason 8), Polonia –Cehia 3-1 (Milik 3, Jodlowiek 12,

FOTBAL – PRELIMINARII CM 2018 AMERICA DE SUD – ETAPA A 4-A

Un prim succes pentru Argentina

Clasament: 1. Ecuador 12p, 2. Uruguay9p, 3. Brazilia 7p, 4. Paraguy 7p, 5. Chile7p, 6. Argentina 5p, 7. Columbia 4p, 8. Bo-livia 3p, 9. Peru 3p, 10. Venezuela 0p.

La CM se calificã primele patru clasate,în vreme ce echipa care va încheia pe locul5 va merge într-o “dublã” de baraj.

Urmãtoarea etapã este programatã în 24martie 2016 ºi programeazã întâlnirile:Chile – Argentina, Brazilia – Uruguay, Ecua-dor – Paraguay, Bolivia – Columbia, Peru –Venezuela.

DIGI SPORT 119:00 – FOTBAL – Liga a 2-a: Rapid

– Farul.DIGI SPORT 214:00 – TENIS DUBLU – Turneul

Campionilor, la Londra, în Regatul Unit:Simone Bolelli/Fabio Fognini – RohanBopanna/Florin Mergea / 16:00 –TENIS SIMPLU – Turneul Campionilor:Roger Federer – Kei Nishikori / 18:30 –POLO – Superliga Naþionalã: SportulStudenþesc – Dinamo / 20:00 – TENISDUBLU – Turneul Campionilor: BobBryan/Mike Bryan – Jamie Murray/JohnPeers / 22:00 – TENIS SIMPLU –Turneul Campionilor: Novak Djokovic –Tomas Berdych.

FOTBAL – MECIURI AMICALE INTERÞÃRIRezultate consemnate miercuri

Grosicki 71 / Krejci 41), Austria –Elveþia 1-2 (Alaba 14 / Seferovic 9, 38),Anglia – Franþa 2-0 (Alli 39, Rooney48), Italia – ROMÂNIA 2-2 (Marchisio55 pen., Gabbiadini 65 / Stancu 8,Andone 89; meci tratat pe larg în ultimapaginã a CvL).

DIGI SPORT 321:00 – HANDBAL (M) – Liga

Campionilor: Kadetten Schaffhausen –HC Metalurg Skopje.

DIGI SPORT 419:45, 21:45 – BASCHET (M) –

Euroliga: Zalgiris Kaunas – StelmetZielona Gora, Bayern Munchen –Fenerbahce Istanbul / 2:00 – FOTBALBrazilia – Serie A: Vasco da Gama –Corinthians.

DOLCE SPORT 119:00 – FOTBAL – Liga a 2-a: Rapid

– Farul.LOOK TV2:00 – FOTBAL Brazilia – Serie A:

Vasco da Gama – Corinthians.

SPORT LA TV, ASTÃZI –TRANSMISII ÎN DIRECT

FOTBAL – PLAY-OFF CE 2016 – MANªA RETUR

16 / cuvântul libertãþii joi, 19 noiembrie 2015Paginã realizatã de COSMIN STAICUsportsportsportsportsport

Dupã o pauzã de douã sãptã-mâni cauzatã de amicalul Româ-niei cu Italia, Liga I se reia mâi-ne searã, cu meciul dintre Con-cordia Chiajna ºi UniversitateaCraiova. Antrenorul Emil Sãndoia prefaþat jocul, spunând cã echi-pa sa are nevoie de toate puncte-le pentru a rãmâne în lupta pen-tru play-off. Principalul motiv deîngrijorare pentru antrenorul Cra-iovei este recuperarea capverdie-nilor Nuno Rocha ºi Kay, aceºtiaurmând sã ajungã în Bucureºtichiar mâine dimineaþã, dupã ceau contribuit la calificarea naþio-nalei africane în faza urmãtoarea preliminariilor Mondialului din2018. Reprezentativa InsulelorCapului Verde a întors rezultatuldin tur cu Kenya. Învinºi cu 1-0

Dezamãgirile de la BolognaSelecþia lui Iordãnescu – „Tata

Puiu” a jucat la rezultat ºi într-unmeci amical. N-am câºtigat nici me-ciul ºi nici jucãtori noi pentru na-þionalã. Printre titulari, nicio altãnoutate, printre rezerve, mai puþi-ne decât era cazul. Ivan ºi Filip aufost introduºi doar ca sã debute-ze. Torje ºi Keºeru ar fi trebuit sãaibã soarta lui Chipciu. ªi Budes-cu a dezamãgit, deºi el merita titu-larizarea, pentru evoluþia din cam-pionat ºi meciul din Feroe.

Apãrarea – Ni l-a readus pe Sã-punaru, fiindcã acesta îi ajutãodrasla la Pandurii, dar dupã ce aarãtat fundaºul dreapta ne bucu-rãm cã a refuzat pânã acum con-vocarea. Chiricheº dovedeºte ºi lanaþionalã cã Sarri nu are ceva cuel þinându-l pe bancã la Napoli, Gri-gore a reacþionat la faza penalty-ului precum în campionatul obscurîn care evolueazã, iar Raþ nu mai ecapabil nici sã se apere, cu atât maipuþin sã urce la învãluire sau sãcentereze.

Autobaza – Dupã ce am deschisscorul, ne-am ghemuit în preajmacareului, de parcã apãram un avan-taj în finala Europeanului contraunei super-echipe. Italia schimbãgeneraþiile, de la mijloc în sus numai are campionii mondiali din 2006sau finaliºtii europeni din 2012, eo formaþie de pluton. În plus, a lip-sit Verrati, urmaºul lui Pirlo. Ca ºinoi, „squadra azzurra” a avut par-te de o grupã de calificare facilã,

Cei doi jucãtori au contribuit la calificareanaþionalei Insulelor Capului Verde în fazaurmãtoare a preliminariilor africane pentruCM 2018, dar vor ajunge în România abia îndimineaþa meciului de la Chiajna

în prima manºã, „Rechinii Al-baºtri“ s-au impus cu 2-0 pe te-ren propriu, într-un meci în careKay a fost titular ºi integralist,iar Nuno Rocha a fost introdusîn minutul 88 în locul lui For-tes. „Abordãm partida cu gân-dul la cele trei puncte puse înjoc, care ne-ar pãstra în cursapentru play-off. Sperãm sã numai avem parte de greºeli de ar-bitraj, ca în ultimele douã jocuri,în care am primit un gol cumâna ºi nu ni s-au acordat douãpenalty-uri. De asemenea, pro-gramarea partidei nu ne este fa-vorabilã, doarece Kay ºi Rocha,care au fost la echipa naþionalãa Capului Verde, vor ajunge înRomânia abia în dimineaþa me-ciului. Sperãm sã-i recuperãm,

dar nu le va fi uºor, dupã douãnopþi pierdute prin aeroporturi.Pe Ivan îl felicitãm pentru de-butul la naþionalã, vrem ca prinevoluþiile bune la club sã intrechiar în primul 11. În opiniamea, puteau fi ºi alþi jucãtori de

la Universitatea convocaþi la na-þionalã”.

Portarul ºi cãpitanul Universi-tãþii, Cristian Bãlgrãdean, a spus:„Ne trebuie neapãrat o victorie laChiajna, cu trei puncte am egalaASA, care se aflã pe loc de play-

off. Trebuie în primul rând sãcâºtigãm noi, dar aº vrea ca ºirezultatele din celelalte meciuri sãne fie favorabile. Acum, pentruplay-off, se bat primele ºapteechipe, dar ºi CFR Cluj, dacã îºiprimeºte punctele de la TAS“.

Cu autocenzura am iertatCu autocenzura am iertatCu autocenzura am iertatCu autocenzura am iertatCu autocenzura am iertat„squadra azzurra”„squadra azzurra”„squadra azzurra”„squadra azzurra”„squadra azzurra”

Italia – România 2-2Italia – România 2-2Italia – România 2-2Italia – România 2-2Italia – România 2-2Au marcat: Marchisio 55 – pen., Gabbiadini 65 / B. Stancu 8, Fl. Andone 88.Bologna, stadion: „Renato Dall’Ara”, spectatori: 30.000.Italia: Buffon (Sirigu 69) - Darmian, Barzagli, Bonucci, Chiellini - Florenzi,

Marchisio (Parolo 78), Soriano (Montolivo 60), El Shaarawy (Candreva 80) -Pelle (Okaka 60), Eder (Gabbiadini 60). Antrenor: Antonio Conte.

România: Tãtãruºanu - Sãpunaru, Chiricheº, Dr. Grigore, Raþ (St. Filip 83) -Hoban, Pintilii (Prepeliþã 68) - Torje (Andone 68), Budescu (Maxim 46), B.Stancu (A. Ivan 85) - Keºeru (Sânmãrtean 46). Antrenor: Anghel Iordãnescu.

Arbitru: Adrien Jacottet (Elveþia).

România s-a apãratmai abitir decât eracazul în faþa uneiechipe a Italiei carenu maiimpresioneazã

iar forþa ei se constatase cu câte-va zile înainte, când Belgia s-a dis-trat cu oamenii lui Conte. Noi amîncercat ºi nici mãcar nu am reuºitsã apãrãm un 1-0, deºi era un meciamical ºi în condiþiile în care amavut momente în care am demon-strat cã putem arãta altceva. De la1-0 ºi pânã prin minutul 75 atacan-þii noºtri nu au trecut de 3 ori cen-trul terenului.

Plusurile de la BolognaAtmosfera deosebitã creatã de

români în tribune – Tricolorii auavut parte de o susþinere mai cãl-duroasã decât la unele meciuri deacasã. Vizual ºi fonic, românii audominat atmosfera de pe „RenatoDall’Ara”. Drapelele au fluturat înpermanenþã, încurajãri s-au auzittot meciul, tribunele fremãtând laocaziile tricolorilor ºi izbucnind lacele douã goluri. Scandãrile „Co-lectiv, colectiv” de la începutulpartidei au creat emoþie inclusivprintre italieni.

Exprimarea tricolorilor în primulºi în ultimul sfert de orã – Italieniiau forþat o orã, iar tricolorii au do-minat în primul sfert de orã ºi pefinal, când au încercat ºi au ºi reu-ºit sã egaleze. Au fost momente încare România a arãtat cã poate puneprobleme unei echipe cu pretenþii,chiar dacã aceasta nu mai dispunede forþa ºi jucãtorii din urmã cu câþi-va ani.

Plusul adus de rezerve – Ior-dãnescu a nimerit mai mult schim-

bãrile decât primul „unsprezece”.Andone a marcat în premierã, spe-culând eroarea lui Sirigu, Ivan ºiFilip au jucat puþin, dar au arãtattupeu. Atacantul ªtiinþei a oferito centrare bunã, dar Bonucci i-a„suflat” mingea din cap lui Ando-ne. Sânmãrtean, Maxim ºi Prepe-liþã s-au implicat ºi ei în joc, do-minând jocul la centrul terenuluipe final.

Bogdan Stancu – Deºi a fost izo-lat, când fazele l-au implicat a gãsitsoluþiii foarte bune. Execuþie idealãdupã ce Darmian ºi Barzagli s-au

dat cap în cap. ªi bucuria dupã gola fost decentã, respectând memo-ria victimelor de la „Colectiv”. ªicu Finlanda, Stancu a avut multeocazii în prima reprizã, dar a avutghinion.

Nu s-a terminat 0-0 – Un meci

între douã echipe preocupate ex-cesiv de defensivã, fie el ºi amical,te aºtepþi sã se încheie 0-0, însã laBologna s-au marcat patru goluri.De la partida de acum 2 ani de laAtena nu s-au mai înscris atâteagoluri într-un joc al tricolorilor.

Nuno Rocha ºi KayNuno Rocha ºi KayNuno Rocha ºi KayNuno Rocha ºi KayNuno Rocha ºi Kay,,,,,grijile lui Sãndoigrijile lui Sãndoigrijile lui Sãndoigrijile lui Sãndoigrijile lui Sãndoi









ii - cvlpress.ro filereportaj / 6 Cuvântul Libert[\ii / [email protected] Primul cotidian...

Documents

Transcript of ii - cvlpress.ro filereportaj / 6 Cuvântul Libert[\ii / [email protected] Primul cotidian...